Sunteți pe pagina 1din 263

Cum sa deosebesti iubirea nechibzuita de iubirea normala -asta ne nvata Norwood...

Orice femeie, orict de normala ar fi relatia ei cu barbatii, s-ar putea regasi, fie si n mica parte, n aceasta carte. - !tar "ublications #ocmai aceasta posibilitate palpitanta de a ndrepta vechiul rau, de a cstiga iubirea pierduta si de a obtine acceptarea refuzata nainte, constituie, pentru femeia care iubeste prea mult, atractia inconstienta din spatele iubirii ei care se naste. - $obin Norwood %aca parintii s-au raportat la noi n maniera ostila, critica, brutala, manipulativa, sufocanta, superprotectoare, sau altfel spus, improprie, asta simtim noi ca e bine pentru noi cnd ntlnim pe cineva care e&prima, fie si foarte subtil, tonuri ale acelorasi atitudini si comportamente. - $obin Norwood O carte care schimba viata femeilor... - 'rica (ong Chiar daca nu te numeri printre femeile care iubesc prea mult, cartea ne reaminteste ca noi singure ne construim viata si ca dragostea ar trebui sa fie un eveniment fericit. - )oston *erald $obin Norwood a scris o carte e&traordinara de autorecuperare care se citeste cu sufletul la gura... +ceasta carte scrisa cu inteligenta si stil, a,uta femeile sa demonteze tiparul iubirii zadarnice. - -os +ngeles #imes +,ungem la sentimentul propriei noastre valori facnd ceea ce facem pentru noi nsine si dezvoltndu-ne propriile capacitati. %aca toate eforturile noastre s-au ndreptat spre dezvoltarea altora, atunci nu te mira ca te simti secatuita. la-ti revansa

acum. - $obbs Norwood $O).N NO$/OO%

+tunci cnd ti doresti si speri ca el se va schimba '%.#0$+ +1+-#'+ )ucuresti, 2334 Colectivul 'diturii +1+-#'+ care a contribuit la realizarea acestei lucrari5 $adu )ogdan, Cristian Crstoiu, 6ianina Carbunariu, 1ihaela Constantin, !imona %eda, +ntoaneta %inca, 1arius %umenica, 6abriela 7arcasanu, +nne-1arie 6eorgescu, #atiana 1ilitam, 1.C. "opescu-%rnda, %an $agalie, +malia #rofor tehnoredactare computerizata5 +1+-#'+ #ehno"lus coperta5 !imona %erla, +ntoaneta %inca paginare5 1arius %umenica, #atiana 1ilitam traducere5 %aniela Neacsu adaptare5 6ianina Carbunariu, +nne-1arie 6eorgescu corectura5 1ihaela Constantin, 6abriela 7arcasanu editori5 %r. 1.C. "opescu-%randa %r. Cristian Crstoiu %escrierea C." a )ibliotecii Nationale 7'1'. C+$' .0)'!C "$'+ 10-# atunci cnd ti doresti si speri ca el se va schimba $obin Norwood trad.5 %aniela Neacsu -)ucuresti5 'ditura +1+-#'+, 2334 238 p.9 24 cm. - :Cunoastere ; +utoeducare< .!)N =>?-=?=>-42-? .. Norwood, $obin ... Neacsu, %aniela :trad.<

?=2.@ /omen /ho -ove #oo 1uch -/hen Aou Beep /ishing and*oping *eCll Change D $obin Norwood 7emeile care iubesc prea mult E atunci cnd t,i doresti si speri ca el se va schimba F $obin Norwood .!)N =>?-=?=>-42-? D 2334 - 'ditura +1+-#'+ +dresa5 !patarului ?4, >32G2 )ucuresti, telFfa&5 :34< 243 GH HH,

243 @H 22 internet5 www.amaltea.ro . email5 officeIamaltea.ro #oate drepturile asupra acestei edilii sunt rezervate 'diturii +1+-#'+. parte a acestui volum nu poate fi reprodusa, n nici o i+1+-#'+. (a )ucurestii Noi , str. *risovului 48+, )ucuresti. Nici o parte a acestui volum nu poate fi reprodusa, n nici o forma, fara permisiunea scrisa a 'diturii +1+-#'+. Cuprins 4 !+ .0)'!#. 0N )+$)+# C+$' N0 #' .0)'!#'....................................44 2 !'J 7O$1.%+).KN#$-O $'-+#.' 'J'C$+).-+...................2= ? %+C+ !07+$ "'N#$0 #.N', 1+ L'. .0).M...................................................GG G N'LO.+ %' + #' !.1#. N'C'!+$..............H@ H L$'. !+ %+N!+1 M........................................@> @ )+$)+#. C+$' +-'6 7'1'. C' .0)'!C "$'+ 10-#.................................8? > 7$01O+!+ !. )'!#.+.................................43H 8 CNN% O %'"'N%'N#+ +-.1'N#'+O+ +-#+ %'"'N%'N#+..........4?H = !+ 1O$. %.N %$+6O!#'............................4GH 43 %$010- !"$' $'C0"'$+$'....................4@3 44 KN!+N+#O!.$' !. .N#.1.#+#'5 KNC*.%'$'+ "$+"+!#.'............................48>

+ne&a 4.......................................................................4=> +ne&a 4......................................................................234 "refata Cnd a iubi nseamna a suferi, nseamna ca iubim prea mult. Cnd aproape toate conversatiile noastre cu prietenii se nvrt n ,urul -0. -problemele lui, gndurile lui, sentimentele lui -si aproape toate propozitiile noastre ncep cu el... , nseamna ca l iubim prea mult. Cnd i gasim scuze pentru indispozitiile, iritarile, indiferenta sau tacerile prelungite, punndu-le pe seama unei copilarii nefericite si ncercam sa actionam ca terapeuti, nseamna ca l

iubim prea mult. Cnd citim o carte de auto-a,utorare, dar subliniem toate pasa,ele care lar putea a,uta pe el, nseamna ca l iubim prea mult. Cnd nu ne plac valorile lui, comportamentul si caracterul .ui, dar le suportam, gndindu-ne ca, daca suntem ndea,uns de atragatoare si tandre, va dori sa se schimbe de dragul nostru, nseamna ca l iubim prea mult. Cnd relatia cu el ne pericliteaza fiinta emotionala, si poate chiar saaatatea si integritatea corporala, e de,a clar ca l iubim prea mult. n pofida durerii si insatisfactiei la care da nastere, o iubire e&agerata este att de obisnuita pentru foarte multe femei, nct a,ungem sa credem ca asa trebuie sa decurga o relatie intima. 1a,oritatea femeilor au iubit n felul acesta cel putin o data n viata, iar pentru multe altele o asemenea relatie a fost ca un leit-motiv. "entru unele din noi, partenerul de viata si relatia cu el devin att de obsedante, nct nici nu ne mai comportam normal. n aceasta carte vom insista asupra motivelor pentru care attea femei aflate n cautarea unui barbat care sa le iubeasca par sa gaseasca, inevitabil, parteneri labili, lipsiti de sentimente. Lom analiza de asemenea si motivul pentru care, chiar si atunci cnd ntelegem ca relatia pe care o avem nu este ceea ce ne doream, ne vine totusi att de greu sa i punem capat. Lom vedea cum o iubire normala devine e&agerata atunci cnd, desi partenerul este nepotrivit, indiferent sau indisponibil, nu putem renunta la el -ba chiar l dorim si avem nevoie de el mai mult ca nainte. Lom a,unge sa ntelegem cum nevoia de dragoste, dorinta arzatoare de a iubi, dragostea nsasi se transforma n dependenta.

%ependenta e un cuvnt nspaimntator. 'a evoca imaginea drogatilor ce-si in,ecteaza heroina n vene si se autodistrug ncetul cu ncetul. Nu ne place cuvntul si refuzam sa aplicam acest concept relatiei cu barbatii. %ar multe, foarte multe dintre noi am devenit dependente de barbati si, ca n oricare alt caz de dependenta, trebuie mai nti sa recunoastem gravitatea

problemei, nainte de a putea ncepe tratarea ei. %aca te-ai gasit vreodata n situatia de a fi obsedata de un barbat, ai banuit probabil ca la originea acelei obsesii nu era dragostea, ci teama. 7emeile care iubesc obsesiv sunt mpovarate de teama -teama de singuratate, teama de a nu fi demne de iubire, teama de a nu fi ignorate, abandonate sau distruse. Ne daruim dragostea n speranta ca barbatul de care suntem obsedate ne va alunga temerile. n loc de asta, temerile si obsesiile noastre se adncesc pna ntr-att, nct dorinta de a darui dragoste pentru a primi, la rndul nostru, iubire, devine izvorul de energie al vietii noastre. !i pentru ca strategia noastra nu da rezultatele scontate, ne straduim si iubim si mai mult. .ubim peste masura. "rima data cnd am recunoscut fenomenul iubirii e&cesive ca sindrom specific de gndire, simtire si comportament, a fost dupa multi ani de consiliere a consumatorilor de alcool si droguri n e&ces. .n urma sutelor de discutii cu persoanele dependente si cu membrii familiilor lor, am facut o descoperire uimitoare. 0neori, pacientii pe care i intervievam crescusera n familii cu probleme, alteori, nu9 dar partenerii lor proveneau aproape ntotdeauna din medii familiale instabile, n care fusesera supusi unor tensiuni si suferinte peste limita normalului. n stradania de a face fata partenerului dependent de droguri sau alcool, aceste persoane :cunoscute n tratamentul alcoolismului sub denumirea de co-alcoolici , persoane care convietuiesc cu un partener sau o partenera dependent:a< de alcool< re-creau si re-traiau inconstient episoade semnificative din copilaria lor. +m nceput sa nteleg natura fenomeului de iubire e&agerata mai ales datorita sotiilor si prietenelor pacientilor mei de se& masculin. $elatarile despre viata lor personala aratau ct de multa nevoie aveau de superioritatea si suferinta asociate cu rolul de salvator pe care si-4 asumasera si m-au a,utat sa nteleg ct de profunda era dependenta lor de un barbat care era, la rndul lui, dependent de o substanta. 'ra clar ca ambii parteneri ai cuplului aveau n aceeasi masura nevoie de a,utor, ca amndoi mureau ncetul cu ncetul din cauza dependentei

lor5 el, din cauza efectelor abuzului de substante chimice9 ea, din cauza efectelor grave de stress. +ceste femei co-alcoolice m-au facut sa nteleg forta si influenta incredibila pe care e&perientele lor din copilarie le-au avut asupra tiparului adult de raportare la barbati. 'le au ceva de spus celor care au iubit prea mult5 din ce cauza ne dezvoltam predilectia pentru relatii traumatizante, cum ne perpetuam problemele, si, ce e mai important, cum ne putem schimba si vindeca.

Nu intentionez sa sustin ca femeile sunt singurele care iubesc n e&ces. !unt si barbati care se lasa obsedati de o relatie cu aceeasi fervoare ca si femeile9 sentimentele si comportamentul lor si au radacinile n acelasi gen de e&periente din copilarie. Cu toate acestea, ma,oritatea barbatilor care au suferit n copilarie nu dezvolta o dependenta relationala. %atorita interactiunii dintre factorii biologici si culturali, barbatii ncearca de obicei sa se prote,eze si sa evite suferinta prin aspiratii care sunt mai curnd e&terne, dect interne, mai curnd impersonale, dect personale. 'i au tendinta de a-si crea obsesii legate de profesie, sport sau hobbP-uri, n timp ce femeile, datorita fortelor biologice si culturale care actioneaza asupra lor, au tendinta de a deveni obsedate de relatia cu un barbat. -poate tocmai cu unul ranit si distant. !per ca aceasta carte sa fie de folos oricui iubeste prea mult, dar ea a fost scrisa mai ales pentru femei, ntruct iubirea e&cesiva este un fenomen prin e&celenta feminin. Cartea are un scop bine definit5 sa a,ute femeile ale caror relatii cu barbatii se nscriu n tipare destructive, sa le a,ute sa recunoasca acest fapt, sa nteleaga esenta acelor tipare si sa obtina ceea ce le este necesar pentru a-si schimba viata. %aca esti o femeie care iubeste prea mult, ma simt datoare sa te previn ca nu-ti va fi usor sa citesti cartea. Caci, daca definitia ti se potriveste, dar rasfoiesti cartea fara sa te simti miscata sau afectata n vreun fel, sau daca te plictiseste, sau te irita, sau daca nu reusesti sa te concentrezi asupra materialului prezentat aici, sau reusesti doar sa te gndesti la alta persoana

pe care ar putea-o a,uta cartea mea, ti sugerez sa o recitesti alta data. Cu totii simtim nevoia sa negam ceea ce e prea dureros si nspaimntator de acceptat. Negarea este un mi,loc firesc de auto-aparare, cu actiune automata si spontana. "oate ca la o lectura ulterioara vei reusi sa-ti nfrunti trairile si sentimentele cele mai profunde. Citeste ncet9 lasa-te prinsa, intelectual si emotional, n relatia cu aceste femei si povestea lor. Cazurile relatate aici ti se vor parea, poate, e&treme. #e asigur ca nu este deloc asa. "ersonalitatile, caracteristicile si relatarile sutelor de femei pe care le-am cunoscut personal si profesional -si care intra n categoria celor ce iubesc prea mult -nu sunt deloc e&agerate aici. Cazurile lor sunt, n realitate, mult mai complicate si mai dureroase. %aca problemele lor ti se par mai grave si mai triste dect ale tale, vreau sa-ti spun doar att5 reactia ta initiala este tipica ma,oritatii clientelor mele. #oate cred ca problemele lor nu sunt chiar att de grave desi simt compasiune pentru chinul acelor femei care, dupa parerea lor, au ntr-adevar probleme. 'ste o ironie a vietii ca noi, femeile, suntem capabile sa raspundem cu atta compasiune si ntelegere la suferinta altuia dar ramnem oarbe la propria noastra suferinta, si orbite de aceasta. !tiu asta din proprie e&perienta, caci am fost eu nsami o femeie care a iubit prea mult, timp ndelungat, pna cnd sanatatea mea fizica si emotionala s-a deteriorat ntr-att, nct am fost nevoita sa-mi e&aminez mai serios felul n care 7'1tl C+$' .0)'!C ".'+100 ma raportam .a barbati. +m petrecut ultimii ani straduindu-ma din greu sa schimb acest tipar. +u fost cei mai satisfacatori ani din viata mea. "entru toate femeile care iubesc prea mult, sper ca aceasta carte sa nu fie doar un impuls pentru a deveni constiente de realitatea conditiei lor, ci mai ales o ncura,are de a ncepe sa se schimbe, mai nti prin separarea iubirii de obsesia fata de un barbat, iar apoi prin redirectionarea acestei iubiri catre propria vindecare si spre propria viata. +ici trebuie sa mai adaug un avertisment. '&ista n aceasta

carte, la fel ca n multe alte carti de auto-a,utorare, o lista de sfaturi care trebuie urmate n vederea schimbarii. %aca te hotarasti cumva sa le urmezi cu adevarat, vei avea nevoie dupa cum cer toate cazurile de transformare terapeutica -de ani de munca si de un anga,ament total, fara nici un fel de rabat. Nu poti s-o iei pe scurtatura ca sa iesi din tiparul de iubire e&cesiva n care esti prinsa. 'ste un tipar nvatat de timpuriu si e&ersat ndelung, iar renuntarea la el se va dovedi nspaimntaoare, amenintatoare si permanent provocatoare. +vertismentul acesta nu trebuie sa te descura,eze. n definitiv, oricum ai sa continui sa te zbati n anii ce vor urma, daca nu-ti vei schimba comportamentul fata de un barbat. %ar n acest caz, efortul tau nu va fi ndreptat spre evolutia ta, ci doar spre supravietuire. +legerea ti apartine. %aca alegi sa ncepi procesul de recuperare, te vei transforma dintr-o femeie care iubeste pe altul pna la suferinta, ntr-o femeie care se iubeste pe sine destul pentru a pune capat suferintei. 43 F. !a iubesti un barbat care nu te iubeste Lictima a iubirii, Lad o inima ranita. +i si tu povestea ta de spus. Lictima a iubirii9 ' un rol att de usor, .ar tu stii sa-l,oci att de bine. ...Cred ca stii ce vreau sa spun. 1ergi pe srma subtire + durerii si dorintei Cautnd - ntre ele - dragostea. - Lictima a iubirii (ill era la prima ei sedinta si parea foarte sovaitoare. 1ignona si cu un aer nostim, cu bucle blonde gen !hirleP #emple, s-a asezat batoasa pe marginea scaunului din fata mea. #otul la ea parea sa fie rotun,it5 forma fetei, trupul usor rotofei, si mai ales, ochii albastri care masurau diplomele si certificatele nramate de pe perete. 1i-a pus cteva ntrebari despre licenta de consilier si facultatea pe care am absolvit-o si apoi a mentionat, cu vadita mndrie, ca urma facultatea de drept. + urmat o tacere scurta. si privi minile ncrucisate n poala. -)anuiesc ca ar trebui sa ncep prin a spune de ce ma aflu aici,

zise ea repede, folosind elanul din spusele ei ca sa-si faca cura,. -7ac asta -vizita la un terapeut, vreau sa spun -pentru ca sunt foarte nefericita. %in cauza barbatilor, binenteles. +dica, din cauza mea si a lor. ntotdeauna fac ceva si-i alung. #otul ncepe perfect. mi fac curte, sunt insistenti si asa mai departe, dar dupa ce a,ung sa ma cunoasca -seQ ncorda vizibil mpotriva durerii - totul se destrama. si ridica privirea spre mine9 ochii i straluceau din cauza lacrimilor retinute si continua mai rar. -Lreau sa stiu unde gresesc, ce trebuie sa fac ca sa ma schimb -si o sa fac. Loi face tot ce trebuie. !unt o persoana silitoare. ncepu din nou sa vorbeasca repede. -Nu e vorba ca n-as vrea. "ur si simplu nu stiu de ce mi se ntmpla asta mereu. 1a tem sa mai ncep o relatie. Nu ramne dect durerea, de fiecare data. ncepe sa-mi fie de-a dreptul teama de barbati.

mi e&plica cu vehementa, scuturnd din cap si agintdu-si buclele5 -Nu vreau sa se ntmple asta pentru ca sunt foarte singura. -a facultate am o multime de responsabilitati,, si n plus, lucrez ca sa ma. ntretin. +s putea sa-mi ocup tot timpul numai cu asta... %e fapt, cam asta e tot ce am facut n ultimul an E twinca, scoala, nvatatura si somn. %ar am simtit lipsa unui barbat n viata mea. Cotinua rapid5 -+poi l-am ntlnit pe $andP, n timp ce eram n vizita la niste prieteni n !an %iego, acum doua luni. 'ste avocat si am facut cunostinta ntr-o seara cnd m-au dus prietenii mei la dans. 'i bine, ne-am nteles din prima clipa. +veam o multime de subiecte comune - desi e adevarat ca eu am vorbit cel mai mult. %ar mi s-a parut ca tocmai asta i-a placut. !i era asa de bine sa fiu cu un barbat care era interesat de aceleasi lucruri ca si mine. !e ncrunta usor. -"area sincer atras de mine. !tii, ma ntreba daca sunt casatorita -am divortat, de aproape doi ani -daca locuiesc

singura, chestii de genul asta. mi imaginam cum (ill trebuie sa-si fi manifestat nerabdarea n timp ce sporovaia plina de voiosie cu $andP, ncercnd sa acopere muzica, n acea prima seara a ntlnirii lor. !i nflacararea cu care 4-a ntmpinat o saptamna mai trziu cnd el si-a prelungit cu vreo 4H3 de Rilometri calatoria de afaceri la -os +ngeles, ca s-o poata vizita. n timpul cinei, s-a oferit sa-l gazduiasca n apartamentul ei, ca sa nu fie nevoit sa conduca toata noaptea la ntoarcere. 'l i-a acceptat invitatia si asa a nceput, n acea noapte, legatura lor. -+ fost e&traordinar. 1-a lasat sa-i gatesc si-i placea sa aiba cineva gri,a de el. %imineata, i-am calcat camasa nainte sa se mbrace. mi place sa am gri,a de un barbat. Ne-am nteles minunat. Ombi nostalgic. "e masura ce si depana povestea, devenea tot mai clar ca (ill devenise aproape imediat obsedata de $andP. Cnd a a,uns acasa, n apartamentul lui din !an %iego, telefonul suna. (ill i-a spus cu o voce calda ca si facuse gri,i din cauza drumului lung, dar ca acum era linistita ca a,unsese cu bine acasa. Cnd si dadu seama ca era putin mirat de telefonul ei, se scuza ca 4-a deran,at si nchise telefonul, dar ramase cu o senzatie de neplacere care ncepu s-o macine din ce n ce mai tare, alimentata si de realizarea faptului ca iar se implica mai mult dect barbatul din viata ei. -$andP mi-a spus o data sa nu l presez, altfel va disparea din viata mea. 1i s-a facut frica. #otul depindea numai de mine. #rebuia sa-l iubesc si sa-l las n pace n acelasi timp. Nu eram n stare sa fac asta, asa ca am nceput sa ma tem din ce n ce mai tare. Cu ct ma panicam mai mult, cu att l haituiam mai mult. Curnd lill a,unsese sa i telefoneze n fiecare seara. 7acusera un aran,ament sa dea telefon pe rnd, dar adeseori, cnd era rndul lui $andP, orele treceau, iar neastmparul lui (ill crestea att de tare, nct nu

mai suporta asteptarea. Nici nu se mai punea problema sa adoarma, asa ca l suna ea. Conversatiile lor erau pe ct de vagi, pe att de lungi. -mi spunea ca a uitat, iar eu l ntrebam Cum ai putut sa uitiM -a urma urmei, eu nu uitam niciodata. +sa ca ncepeam sa discutam motivele, si mi se parea ca el se teme sa se apropie prea mult de mine, iar eu as fi vrut sa-l a,ut sa treaca peste asta. mi tot spunea ca nu stie ce vrea de la viata, iar eu ncercam sa-S a,ut sa-si limpezeasca ideile. .n acest fel, (ill se apuca sa ,oace rolul de psihanalist pentru $aiidP, ncercnd sa-l a,ute sa se implice mai mult din punct de vedere emotional fata de ea. Ca el nu o vroia, era ceva ce ea nu putea accepta. (ill hotarse de,a ca $andP avea nevoie de ea. %e doua ori, ea a luat avionul spre !an %iego ca sa-si petreaca weeR-end-ul cu el9 la a doua vizita, el si petrecu duminica ignornd-o cu desavrsire, uitndu-se la televizor si bnd bere. + fost una din cele mai proaste zile pe care si le reamintea. - 'ra un bautor nraitM am ntrebat-o pe (ill. "aru surprinsa. -Nu, nu chiar. Nu stiu, de fapt. Nu m-am gndit niciodata la asta. %a, desigur, bea n seara n care am facut cunostinta, dar asta e firesc. n definitiv, eram ntr-un bar. 0neori, cnd vorbeam cu el la telefon, auzeam gheata din pahar si l tachinam -stii, ca bea singur si chestii de genul asta. %e fapt, de cte ori am fost cu el a baut, dar am presupus ca i place sa bea. ' ceva normal, nuM 7acu o pauza dusa pe gnduri. -!tii, uneori la telefon vorbea destul de ciudat, mai ales pentru un avocat. Nesigur pe el si imprecis9 negli,ent, inconsecvent, uita ce spusese cu cteva minute mai nainte. %ar niciodata nu m-am gndit ca e din cauza bauturii. Nu stiu ce e&plicatie miam dat. Cred ca n-am vrut sa ma gndesc la asta. !e uita .a mine cu o privire ncarcata de tristete. -"oate ca bea, ntr-adevar, prea mult, dar trebuie sa fi fost din cauza ca eu l plictiseam. "resupun ca nu eram destul de interesanta si ca, de fapt, nu voia sa fie cu mine. #ematoare, vorbi mai departe.

-!otul meu nu dorea sa fie n prea,ma mea -se vedea de la o postaS Cu ochii notnd n lacrimi, se lupta sa continue5 !i tatal meu la fel... Ce e cu mineM %e ce au toti acest sentiment fata de mineM 0nde gresescM n momentul n care (ill a devenit constienta ca e&ista o problema ntre ea si cineva important pentru ea, si-a manifestat dorinta nu numai de a ncerca s-o rezolve dar si de a-si asuma responsabilitatea pentru crearea acelei probleme. Cum sotul sau, $andP, si tatal ei nu izbutisera s-o iubeasca, ea se gndise ca trebuie sa fi fost din cauza a ceva ce ea facuse sau nu reusise sa faca cum trebuie. +titudinea, sentimentele, comportamentul si e&perienta de viata a lui (ill erau caracteristice femeii pentru care a iubi nseamna a suferi. 'a l 4? 7'1'. C+$' .0)'!C "$'N1.*. avea multe din trasaturile pe care te au n comun femeile care iubesc prea mult. .ndiferent de detaliile specifice fiecarui caz si fiecarei lupte n parte, fie ca au ndurat chinul unei relatii ndelungate cu un singur barbat, sau s-au implicat ntr-un sir de relatii nefericite, toate aceste femei au o trasatura comuna. + iubi prea mult nu nseamna sa iubesti mai multi barbati, sau sa te ndragostesti prea des, sau sa dai dovada de o iubire intensa si sincera pentru partener. + iubi prea mult nseamna, n realitate, sa fii obsedata de un barbat si sa numesti asta dragoste, sa lasi aceasta obsesie sa-ti controleze sentimentele si comportamentul, sa-ti dai seama ca are o influenta negativa asupra sanatatii si linistii tale si totusi sa nu te poti elibera de sub puterea ei. nseamna sa cntaresti iubirea n functie de dimensiunile suferintei. "e masura ce citesti, te vei identifica, poate, cu (ill sau cu o alta femeie a carei poveste o parcurgi si te vei ntreba, poate, daca esti si tu una din femeile care iubesc prea mult. "oate ca, desi problemele tale cu barbatii sunt asemanatoare cu ale lor, ti se va parea greu sa-ti aplici tie nsati etichetele pe care le punem unora din aceste femei. Cu totii ne ncordam cnd auzim

cuvinte ca alcoolism, incest, violenta si dependenta, iar de multe ori nu ne putem privi viata n fata cu obiectivitate pentru ca ne temem sa nu ni se aplice aceste etichete noua nsine sau unora din cei la care tinem. %in pacate nsa, tocmai faptul ca adesea suntem incapabili de a folosi aceste cuvinte n cazuri reale, ne mpiedica sa primim a,utorul de care avem nevoie. "e de alta parte, se poate ca aceste etichete nspaimntatoare sa nu fie valabile n cazul tau. Copilaria ta a implicat, poate, probleme mai subtile. "oate ca tatal tau ti-a oferit siguranta financiara a caminului, dar cu toate acestea, nu i-au placut niciodata femeile si nu a avut ncredere n ele9 incapacitatea lui de a te iubi te-a facut sa nu te poti iubi nici tu. !au poate ca mama ta a fost geloasa pe tine, ncercnd sa concureze cu tine n familie, n timp ce te lauda si te elogia att de mult n public, ca ai sfrsit prin a simti nevoia sa actionezi astfel nct sa-i cstigi admiratia si, totusi, sa te temi n acelasi timp de ostilitatea pe care sucesul tau o provoca. Nu se pot acoperi ntr-o singura carte toate disfunctionalitaTle posibile care ar putea aparea n vreo familie -ar fi nevoie de mai multe volume, iar domeniul ar fi cu totul altul. ' important sa ntelegem, totusi, ca numitorul comun al familiilor cu probleme rezida n incapacitatea lor de a discuta chestiunile esentiale, care sunt radacina tuturor celorlalte. "oate ca sunt probleme despre care chiar se discuta, cel mai adesea pna la epuizare, dar ele mascheaza, de multe ori, secretele ascunse care fac ca familia sa nu functioneze cum trebuie. Ceea ce defineste att gravitatea disfunctiei familiale, ct si gradul n care membrii familiei sunt afectati este, de fapt, gradul de secretomanie -incapacitatea de a vorbi deschis despre probleme -, si nu importanta acestor secrete. 7amilia disfunctionala este cea n care membrii ei ,oaca roluri foarte rigide, iar comunicarea este sever limitata la conversatiile care se potrivesc rolului. 1embrii familiei nu sunt liberi sa-si e&prime

toate e&perientele, dorintele, cerintele sau sentimentele pe care le au, ci sunt mai degraba obligati sa se limiteze la rolul care e n consonanta cu rolurile ,ucate de ceilalti. !igur ca rolurile e&ista n toate familiile, dar, pe masura ce situatiile se schimba, membrii familiei trebuie si ei sa se schimbe si sa se adapteze, pentru ca familia sa ramna n continuare sanatoasa. +stfel, genul de gri,a materna care este normal n cazul unui copil de un an va deveni inadecvat fata de un adolescent de 4? ani9 rolul mamei trebuie, asadar, sa se adapteze realitatii. n familiile cu disfunctionalitati, se neaga aspectele ma,ore ale realitatii, iar rolurile ramn rigide. Cnd nimeni nu vrea sa discute despre ceea ce afecteaza familia ca ntreg sau indivizii din care e compusa -cnd asemenea discutii sunt interzise fie implicit :se schimba subiectul discutiei<, fie e&plicit :Noi nu discutam despre asa cevaS < -nvatam sa nu avem ncredere n propriile noastre perceptii sau sentimente. %in cauza faptului ca familia neaga realitatea, ncepem sa o negam si noi. .ar aceasta diminueaza drastic evolutia mi,loacelor care ne a,uta sa ne ducem viata si sa ne apropiem de oameni si situatii. #ocmai aceasta diminuare fundamentala actioneaza la femeile care iubesc n e&ces. %evenim incapabile sa discernem cine sau ce e bun sau nu pentru noi. Nu ne repugna situatiile sau persoanele pe care altii le-ar evita ca fiind periculoase, incomode sau nesanatoase, pentru ca ne lipsesc instrumentele de a le evalua realist si autoprotector. Nu avem ncredere n propriile noastre sentimente si nici nu le lasam sa ne conduca. n schimb, ne lasam atrasi e&act de acele pericole, intrigi, drame si provocari pe care altii, cu un trecut mai sanatos si mai echilibrat, le-ar evita. .ar aceasta atractie nu face dect sa ne uzeze si mai mult, caci o mare parte din lucrurile care ne atrag nu sunt dect o replica a ceea ce am trait n copilarie. #raim din nou aceleasi sentimente deprimante si suntem raniti din nou. Nici o femeie nu se transforma ntmplator ntr-o femeie care iubeste prea mult. %ezvoltarea ta ca femeie n acest tip de societate, ntr-o asemenea familie poate da nastere unor tipare predictibile. Caracteristicile de mai ,os sunt tipice femeilor care

iubesc prea mult, femei ca (ill sau, poate, chiar ca tine. 4. "rin definitie, provii dintr-o familie dezechilibrata n care nevoile tale emotionale nu au fost satisfacute. 2. "entru ca tu nsati ai primit prea putina atentie, ncerci sa umpli acest gol cu un substitut, devenind femeia care ofera protectie, mai ales barbatilor care par sa aiba nevoie de asa ceva. ?. ntruct nu ai reusit sa-ti transformi parintii :sau doar unul din ei< n persona,ele tandre, iubitoare, dupa care ai tn,it att, reactionezi cu tot sufletul atunci cnd ntlnesti acel tip arhicunoscut de barbat indisponibil emotional, pe care ncerci ca si n trecut - sa-4 schimbi prin iubirea pe care i-o arati. G. #erorizata de posibilitatea abandonului, faci orice sa salvezi de la destramare relatia cu un barbat. H. +proape nimic nu va fi prea dificil, nu va lua prea mult timp, nu va fi prea costisitor daca l a,uta pe barbatul cu care ai o relatie. @. Obisnuita cu lipsa dragostei ntr-o relatie personala, esti dispusa sa astepti, sa speri si sa ti dai si mai mult silinta sa-i faci pe plac. >. 'sti dispusa sa ti asumi mult mai mult de H3U din responsabilitate, vina si imputari n orice relatie. 8. $espectul de sine este e&trem de scazut si, n forul tau interior, nu crezi ca meriti sa fii fericita. Crezi, mai degraba, ca trebuie sa lupti pentru a obtine dreptul la fericire. =. "entru ca ai a avut parte de o copilarie lipsita de siguranta, simti nevoia disperata de a avea controlul asupra barbatilor si relatiilor tale amoroase. ti ascunzi acest efort de a controla oamenii si situatiile sub masca a,utorului . 43. n relatiile tale, traiesti mai curnd n visul tau despre cum ar putea fi, dect n realitatea situatiei n care te afli. 44. 'sti dependenta de barbati si de suferinta sufleteasca. 42. !e poate sa fii predispusa din punct de vedere emotional si, de multe ori, biochimic, la dependenta de droguri, alcool, siFsau anumite alimente, mai ales cele care contin zahar.

4?. "rin atractia pe care o simti fata de persoanele cu probleme care trebuie rezolvate, sau prin implicarea n situatii de cele mai multe ori haotice, incerte si chinuitoare din punct de vedere emotional, eviti, de fapt, sa-ti ndrepti atentia spre responsabilitatea fata de propria ta persoana. 4G. !-ar putea sa ai o nclinatie spre stari depresive episodice, pe care ncerci sa le mpiedici prin emotia pe care ti-o procura o relatie instabila. 4H. Nu te simti atrasa de barbati amabili, echilibrati, demni de ncredere si interesati de persoana ta. "e acestia i consideri plicticosi . (ill manifesta -mai mult sau mai putin -aproape toate aceste trasaturi. !pun asta nu numai pentru ca era ntruchiparea attor atribute din cele descrise mai sus, ci si pentru ca, orice mi-ar fi spus ea despre $andP, banuiam totusi ca el are probleme cu bautura. 7emeile cu acest tip de masca emotionala sunt permanent atrase de barbati care, dintr-un motiv sau altul, sunt indisponibili sau absenti din punct de vedere emotional. %ependenta este o prima cauza a impotentei emotionale. te i Chiar de la nceput, (ill a fost dornica sa si asume o responsabilitate mai mare dect $andP n initierea si mentinerea relatiei lor. Ca mai toate femeile care iubesc prea mult, era si ea o persoana cu mult simt al responsabilitatii, o femeie realizata n multe aspecte ale vietii, dar care, cu toate acestea, avea prea putin respect fata de sine. $ealizarea pe plan profesional nu putea compensa esecul personal pe care-4 traia n relatiile amoroase. #elefonul pe care $andP uita sa i-4 dea era o lovitura serioasa pentru fragila ei imagine despre sine, pe care se straduia eroic s-o sustina, ncercnd sa stoarca semne de tandrete de la el. %isponibilitatea ei de a-si asuma ntreaga responsabilitate pentru esecul unei relatii era tipica, dupa cum tipica era si incapacitatea ei de a evalua realist situatia si de a avea gri,a de propria-i persoana, retragndu-se atunci cnd devenise clar ca sentimentele nu erau reciproce. 7emeile care iubesc prea mult dovedesc prea putin respect

pentru integritatea lor personala ntr-o relatie amoroasa. si folosesc energia pentru a ndrepta atentia, comportarea sau sentimentele celuilalt spre propria lor persoana prin manevre disperate, ca, de e&emplu, convorbirile telefonice interurbane foarte costisitoare sau zborurile la !an %iego :amintiti-va ca veniturile lui (ill erau e&trem de limitate<. !edintele de terapie la distanta petrecute cu el erau mai degraba o ncercare de a4 transforma n barbatul de care avea ea nevoie, dect de a-4 a,uta sa se descopere pe sine. n realitate, $andP nici nu voia sa dea vreun a,utor la descoperirea propriului sau eu. %aca ar fi fost interesat ntr-o asemenea calatorie de autocunoastere, ar fi depus el singur eforturi si n-ar fi stat pasiv cnd (ill l forta sa se autoanalizeze. 'a s-a straduit att de mult, pentru ca singura alternativa era sa-4 vada si sa-4 acepte asa cum era - un barbat caruia nu-i pasa de sentimentele ei si de relatia lor. !a ne ntoarcem la sedinta cu (ill, pentru a ntelege mai bine ce a adus-o n ziua aceea la mine n cabinet. Lorbea acum despre tatal ei. -'ra asa de ncapatnat. +m ,urat ca ntr-o buna zi am sa cstig ntr-o discutie n contradictoriu cu el. $eflecta o clipa. -N-am cstigat niciodata, din pacate. %e-asta, probabil, m-am dus sa fac %reptul. mi place la nebunie ideea de a dezbate un caz si de a cstigaS 0n zmbet larg i aparu pe fata cnd se gndi la asta, dar apoi deveni din nou serioasa. -!tii ce am facut o dataM --am facut sa-mi spuna ca ma iubeste si apoi sa ma mbratiseze. (ill ncerca sa povesteasca episodul cu indiferenta, ca pe o anecdota din adolescenta, dar nu si-a ,ucat bine rolul. 0mbra adolescentei ranite se ghicea n glasul ei. -N-ar fi facut-o daca nu l-as fi obligat. %ar ma iubea cu adevarat. Numai ca nu stia sa mi-o arate. N-a mai fost n stare s-o repete dupa aceea. +sa ca mi pare bine ca l-am pus s-o faca. +ltfel, nu as fi auzit-o niciodata din gura lui. +steptasem ani de zile. +veam optsprezece ani cnd i-am spus5 CLreau sa-mi spui ca ma iubestiSC si nu m-am miscat de . 4>

acolo pna nu mi-a spus. +poi i-am cerut sa ma mbratiseze si a trebuit s-o fac eu mai nti. )l doar s-a tras putin napoi si m-a batut pe umar, dar a fost bine. +veam mare nevoie de acest gest din partea lui. Ochii i se umplura din nou de lacrimi si de data asta le lasa sa curga de-a lungul obra,ilor ei rotunzi. -%e ce i venea att de greu sa faca astaM "are unul din cele mai normale lucruri din lume, sa-i spui fiicei tale ca o iubesti. si studie din nou minile ncrucisate n poala. -+m ncercat din rasputeri. #ocmai de aceea m-am certat si mam luptat att de tare cu el. 1a gndeam ca daca voi cstiga, vreodata, va trebui sa fie mndru de mine. La trebui sa recunoasca ca sunt buna la ceva. +veam nevoie de asentimentul lui, care pentru mine echivala, cred, cu iubirea lui, mai mult dect orice altceva... + devenit clar din discutia noastra ulterioara ca familia lui (ill punea respingerea ei de catre tatal ei pe seama faptului ca si dorise un baiat si se pomenise, n schimb, cu o fata. +ceasta e&plicatie facila a racelii lui fata de propriul copil fusese mult mai usor de acceptat pentru toti membrii familiei, inclusiv pentru (ill, dect adevarul despre el. %ar dupa o perioada ndelungata de terapie, (ill a recunoscut ca tatal ei nu era legat, sentimental, de nimeni, ca era, practic, incapabil sa manifeste vreun sentiment de tandrete, afectiune sau apreciere fata de persoanele din antura,ul sau. !e gasisera ntotdeauna motive pentru reticenta sa emotionala5 certuri sau divergente de opinie, sau evenimente ireversibile, ca vina lui (ill de a se fi nascut fata. #oti membrii familiei preferasera sa consimta la legitimitatea acelor motive, n loc sa analizeze de ce relatia cu el era ntotdeauna att de distanta. -ui (ill i-a fost chiar mai greu sa recunoasca incapacitatea tatalui ei de a iubi pe cineva dect sa renunte sa se nvinovateasca pe ea nsasi. +tta timp ct vina era doar a ei, mai e&ista speranta -ca ntr-o buna zi ea se va fi schimbat suficient ca sa produca schimbarea de atitudine a tatalui ei. 'ste un adevar valabil pentru toti acela ca, daca ceva ne raneste sentimentele, iar noi spunem tuturor ca numai noi suntem vinovati de ceea ce s-a ntmplat, afirmam de fapt ca tinem

situatia sub control5 daca ne schimbam, suferinta va nceta. "entru multe din femeile care iubesc e&cesiv, aceasta este dinamica ce se afla n spatele auto-nvinovatirii. $ecunoscnd ca vina este a noastra, ne agatam de speranta ca vom fi n stare sa ntelegem unde gresim si sa corectam greseala, sa controlam deci situatia si sa punem capat suferintei. #iparul acesta, propriu si lui (ill, a devenit evident n timpul unei sedinte, la putin timp dupa aceea, cnd mi povestea despre maria,ul sau. +trasa ine&orabil de cineva care-i dadea posibilitatea sa reconstituie climatul lipsit de afectiunea tatalui din copilaria ei, (ill realizase un maria, ce reprezenta ocazia perfecta de a ncerca sa recstige iubirea tainuita. "e masura ce povestea cum 4-a cunoscut pe sotul ei, mi-a venit n minte o ma&ima auzita de la un coleg terapeut5 Cei ce sunt nfometati 48 4 7'1'. C+$' .0)'!C "$'+ /1( nu stiu ce sa cumpere . !imtind nevoia disperata de iubire si apreciere, si obisnuita sa fie respinsa, desi nereusind niciodata sa identifice respingerea ca atare, (ill era predestinata sa-. ntlneasca pe "aul. -Ne-am ntlnit ntr-un bar. mi dusesem rufele la spalatorie si intrasem pentru cteva clipe n baruletul de alaturi. "aul ,uca biliard si m-a ntrebat daca vreau sa ,oc cu el. +ra spus C!igurC, si asa a nceput totul. 1-a invitat la masa. --am refuzat, i-am spus ca nu ies cu barbati pe care i-am cunoscut la bar. %ar el a venit dupa mine la spalatorie, continund sa-mi vorbeasca. n final, i-am dat numarul meu de telefon si am iesit cu el n seara urmatoare. -N-o sa-ti vina sa crezi ce o sa-ti spun. %oua saptamni mai trziu,, ne mutaseram mpreuna. 'l n-avea unde sa stea, iar eu trebuia sa ma mut din apartament, asa ca ne-am gasit o locuinta mpreuna. Nimic din ce a urmat nu a fost minunat, nici felul cum facea dragoste, nici tovarasia lui, nimic. %ar dupa un an, mama s-a suparat ca traiam asa si m-am maritat. (ill si scutura din nou pletele crliontate. n ciuda nceputului fortuit, (ill a fost cuprinsa curnd de obsesii.

"entru ca crescuse ncercnd sa ndrepte tot ce era gresit, a continuat, binenteles, sa aplice acel mod de gndire si conduita si maria,ului sau. -1-am straduit din rasputeri. "e cuvnt, eu tineam la el cu adevarat si eram hotarta sa-4 fac sa ma iubeasca si el. Loiam sa fiu sotia perfecta. 6ateam si faceam curat ca nebuna si am ncercat sa-mi continui si studiile. 1ult timp, el n-a muncit. "ierdea vremea prin casa sau disparea zile n sir. + fost un iad, toata asteptarea si nesiguranta. %ar am nvatat sa nu-4 ntreb pe unde fusese pentru ca... 'zita, schimbndu-si pozitia pe scaun. -1i-e greu sa recunosc asta. 'ram att de sigura ca voi reusi daca ma straduiesc din rasputeri, dar uneori ma suparam ca disparea si apoi, la ntoarcere, ma batea. - N-am spus asta nimanui pna acum. 1i-a fost rusine. Nu m-am imaginat niciodata n postura asta, sa stii. Ca o femeie care accepta sa fie batuta. 1aria,ul lui (ill s-a terminat cnd sotul ei si-a gasit pe altcineva ntr-una din lungile lui absente de acasa. n ciuda agoniei n care se transformase casatoria ei, (ill a fost distrusa cnd "aul a parasit-o. -mi dadeam seama ca oricine o fi fost femeia aceea, ea era tot ce nu puteam eu sa fiu. mi dadeam seama e&act de ce ma parasise "aul. !imteam ca eu n-am nimic de oferit nici lui, nici altcuiva. Nu l-am nvinuit ca m-a parasit. -a urma urmei, nici eu nsami nu ma puteam suferi. 1are parte din activitatea mea cu (ill a constat n a o a,uta sa nteleaga boala n care se scufundase de atta timp, dependenta ei fata de relatiile predestinate cu barbati incapabili de afectiune. Comportamentul dependent al lui (ill este similar celui manifestat de persoanele care folosesc droguri. nceputul fiecareia din relatiile ei amoroase era caracterizat de un vrf un sentiment de euforie si de bucurie - n V 4= timpul caruia credea ca nevoia ei de dragoste, atentie si siguranta emotionala va fi, n sfrsit, mplinita. %in cauza

acestei convingeri, si ca sa se simta bine, ea devenea tot mai dependenta de barbat si de relatia cu el. +poi, la fel ca drogatul care are nevoie de o cantitate tot mai mare de drog pe masura ce efectul se diminueaza, ea avea tendinta sa se adnceasca tot mai mult n relatia cu barbatul ei, pe masura ce obtinea tot mai putina satisfactie si tot mai putine mpliniri. ncercnd sa mentina ceea ce fusese odata mmunat si promitator, (ill si urma barbatul ca un cine, avnd nevoie cu att mai mult de prezenta -ui, de certitudinea ca e iubita, de iubire, cu ct primea mai putin din toate acestea. Cu ct se nrautatea situatia, cu att i venea mai greu sa-i puna capat, din cauza nevoii ei stringente. Nu putea sa renunte. (ill avea douazeci si noua de ani cnd a venit la mine. #atal ei murise de sapte ani, dar continua sa fie cel mai important barbat din viata ei. ntr-un fel, el era singurul barbat din viata ei, pentru ca n toate relatiile cu barbatii de care se simtea atrasa, ea proiecta relatia cu tatal ei si ncerca din rasputeri sa cstige dragostea unui barbat care era incapabil, date fiind propriile lui probleme, sa i-o ofere. Cnd e&perientele din copilarie sunt deosebit de dureroase, suntem adesea fortati inconstient sa re-cream situatii similare toata viata, din impulsul de a le putea stapni. %e e&emplu, daca am iubit, ca (ill, un parinte care n-a raspuns iubirii noastre, ne apropiem, ca adulti, de o persoana asemanatoare, sau de mai multe, n ncercarea de a cstiga vechea lupta5 de a fi iubiti. (ill era personificarea acestei dinamici, caci se simtea atrasa, unul dupa altul, numai de barbati nepotriviti. '&ista o gluma veche despre un barbat miop care si-a pierdut cheile pe ntuneric si le cauta n ,urul unui felinar. +pare o persoana care se ofera sa-4 a,ute sa le gaseasca, dar mai nti l ntreaba5 'sti sigur ca aici le-ai pierdutM 1iopul raspunde5 Nu, daC aici e lumina. (ill, la fel ca miopul din banc, cauta ceea ce lipsea din viata ei, nu acolo unde ar fi putut sa gaseasca, ci acolo unde, fiind o femeie care iubea prea mult, i era mai usor sa caute. Lom e&plora, n aceasta carte, ce nseamna sa iubesti prea

mult, de ce facem asta, unde am nvatat sa facem asa si cum sa ne schimbam stilul de a iubi ntr-unui mai sanatos. *aideti sa aruncam o privire la caracteristicile femeilor care iubesc prea mult, pe rnd, de data asta. 4. "rin definitie, provii dintr-o familie dezechilibrata n care nevoile tale emotionale nu au fost satisfacute. "oate ca o modalitate mai adecvata de a ncerca sa ntelegem aceasta caracteristica este de a ncepe mai nti cu cea de-a doua parte5 n care nevoile tale emotionale nu au fost satisfacute . Nevoile emotionale nu se refera doar la nevoia de dragoste si afectiune. %esi acest aspect are importanta lui, si mai grav este faptul ca perceptiile si sentimentele tale 23 . au fost n mare masura ignorate si respinse, n loc sa fie acceptate si validate. '&emplu5 parintii se cearta. Copiilor le e teama. Copilul o ntreaba pe mama5 %e ce esti furioasa pe tataM 1ama raspunde5 Nu sunt furioasa , desi arata suparata si ngri,orata. Copilul se simte nesigur, teama lui creste si-i spune5 #e-am auzit tipnd . 1ama i-o ntoarce enervata5 #i-am spus ca nu sunt nervoasa, dar o sa fiu daca nu te potolestiS Copilul simte acum teama, confuzie, mnie si vinovatie. 1ama 4-a lasat sa nteleaga ca perceptiile lui sunt gresite, dar daca acesta este adevarul, de unde vine sentimentul de teamaM Copilul trebuie sa aleaga acum ntre certitudinea ca el are dreptate si ca mama 4-a mintit deliberat, si certitudinea ca ceea ce aude, vede si simte este gresit. %eseori va prefera confuzia, prin dereglarea perceptiilor, astfel nct sa nu mai fie nevoit sa retraiasca neplacerea de le vedea invalidate. +cest lucru micsoreaza capacitatea copilului de a avea ncredere n sine si n perceptiile sale, att n copilarie ct si la maturitate, mai ales n relatiile apropiate. Nevoia de afectiune poate fi si ea respinsa sau insuficient satisfacuta. Cnd parintii se cearta, sau nu se nteleg bine, acorda prea putin timp si atentie copiilor. Copilul ramne cu o nevoie nemplinita, o foame de iubire, fara a sti nsa daca sa accepte sau sa aiba ncredere n dragoste si simtind ca nu o

merita. !i acum, sa ne ntoarcem la prima parte a definitiei5 provii dintr o familie dezechilibrata. 7amiliile dezechilibrate sunt cele n care au loc unul sau mai multe din urmatoarele evenimente5 W abuz de alcool siFsau alte droguri :prescrise sau ilegale<. W comportament compulsiv5 maniera compulsiva de a mnca, de a lucra, de a face curat, de a ,uca ,ocuri de noroc, de a cheltui bani, de a tine regim, de a e&ersa, etc9 aceste practici nu sunt altceva dect forme de comportament dependent si de boli care evolueaza n timp9 printre multe alte efecte daunatoare, l au si pe acela de a distruge si obstructiona contactul sincer si intimitatea ntre membrii unei familii. W violentarea fizica a sotiei siFsau copiilor. W comportament se&ual abuziv al unuia din parinti fata de copil, mergnd de la seducere la incest. W certuri si tensiuni permanente. W perioade de timp ndelungate n care parintii refuza sa si vorbeasca. W parinti cu atitudini sau valori conflictuale, sau comportamente contradictorii, care se ntrec n a cstiga devotamentul copilului. W parinti care intra n competitie unul cu celalalt sau cu copiii. W un parinte care nu se poate apropia de ceilalti membri ai familiei si i evita constant, dnd vina pe ei pentru aceasta. W convingeri e&trem de rigide n privinta banilor, religiei, profesiei, timpului liber, manifestarilor de afectiune, se&ului, televiziunii, gospodariei, sportului, politicii, etc9 obsesia fata de oricare din aceste lucruri poate obstructiona intimitatea si sinceritatea, ntruct accentul e pus nu pe relatia ntre membrii familiei, ci pe respectarea regulilor. Cnd unul din parinti manifesta vreunul din aceste tipuri de comportament, sau vreuna din aceste obsesii, copilul este cel afectat. %aca ambii parinti sunt prinsi n aceste tipare, rezultatele sunt si mai defavorabile. %eseori parintii au tipuri complementare de patologii. %e e&emplu, un alcoolic se va

casatori destul de frecvent cu un gurmand sau cu o persoana care mannca prea mult, cu rezultatul ca, mai trziu, fiecare se va lupta sa controleze patima celuilalt. 1ai e&ista si cazul cnd parintii se completeaza ntr-un fel daunator5 cnd o mama cu o dragoste sufocanta, care are tendinta sa si prote,eze e&cesiv copiii, este maritata cu un tata irascibil si insensibil, fiecare dndu-i posibilitatea celuilalt, prin purtarea si atitudinea lui, sa stabileasca un raport distructiv cu copilul. 7amiliile dezorganizate apar ntr-o mare varietate de stiluri si caracteristici, dar toate au acelasi efect asupra vlastarelor pe care le cresc5 acestora .e este vatamata ntructva capacitatea de a simti si de a stabili o relatie. 2. "entru ca tu nsati ai primit prea putina atentie, ncerci sa umpli acest gol cu un substitut, devenind femeia care ofera protectie, mai ales barbatilor care par sa aiba nevoie de asa ceva. 6nditi-va cum se poarta copiii, mai ales fetitele, cnd sunt lipsiti de dragostea si atentia pe care o doresc si de care au nevoie. %aca un baiat poate deveni agresiv si manifesta un comportament distructiv si violent, fetitele si ndreapta cel mai adesea atentia spre papusa favorita. Cnd o leagana si o mngie, identificndu-se cu ea pna la un punct, fetita se anga,eaza, de fapt, n stradania indirecta de a primi atentia de care are nevoie. -a maturitate, femeile care iubesc prea mult fac acelasi lucru, poate doar cu mai multa subtilitate. %evenim, n general, donatoare de afectiune n ma,oritatea, daca nu n toate, sectoarele vietii noastre. 7emeile care provin din familii dezorganizate :si n special, dupa cum am observat, din familii de alcoolici< sunt e&trem de bine reprezentate n profesiile de asistenta sociala5 asistente medicale, consilieri, terapeuti, anga,ate n asistenta sociala. !untem atrase spre cei care au nevoie de a,utor, ne identificam din tot sufletul cu suferinta lor si cautam sa-i alinam, pentru a domoli propria noastra suferinta. 7aptul ca barbatii care ne atrag cel mai tare par sa aiba nevoie de a,utor este normal, daca devenim constiente ca la originea atractiei sta propria noastra dorinta de a fi iubite si a,utate. )arbatul care apeleaza la noi nu trebuie sa fie obligatoriu sarac

sau bolnav. "oate ca nu e n stare sa se apropie cum trebuie de ceilalti, sau e rece si lipsit de afectiune, sau ncapatnat, sau egoist, sau prost dispus, sau melancolic. "oate ca e cam salbatic si iresponsabil, sau incapabil sa-si asume o responsabilitate sau sa fie devotat. !au poate ne marturiseste ca n-a fost n stare niciodata sa iubeasca. %epinde de trecutul nostru n cte feluri raspundem la multiplele forme de neputinta. %ar de raspuns, vom raspunde cu siguranta, cu convingerea ca acel barbat are nevoie de a,utorul nostru, de compasiunea si de ntelepciunea noastra pentru a-si mbunatati viata. ?. ntruct nu ai reusit sa-ti transformi parintii :sau doar pe unul din ei< n persona,ele tandre, iubitoare, dupa care ai tn,it att, reactionezi cu tot sufletul atunci cnd ntlnesti acel tip arhicunoscut de barbat indisponibil emotional, pe care ncerci ca si n trecut - sa-4 schimbi prin iubirea pe care i-o arati. "oate ca a trebuit sa lupti cu unul, sau cu amndoi parintii. %ar orice ar fi fost gresit, absent sau dureros n trecut reprezinta e&act ceea ce ncerci sa dovedesti ca este bine n prezent. +cum ncepe sa devina evident ca se petrece ceva nesanatos si auto-distructiv. +r fi bine daca am veni cu toata afectiunea, compasiunea si ntelegerea noastra n relatia cu barbati sanatosi, barbati de la care am putea spera sa primim ceea ce ne lipseste. %ar nu suntem atrase de barbati sanatosi, care near putea oferi ceea ce avem nevoie. +cestia ni se par plicticosi. !untem atrase de barbati care reproduc pentru noi lupta pe care am dus-o cu parintii nostri, pe vremea cnd ncercam sa fim destul de bune, de iubitoare, de merituoase, de utile si istete ca sa cstigam dragostea, atentia si aprecierea celor care nu ni le puteau oferi din cauza propriilor lor probleme si preocupari. +cum reactionam ca si cum dragostea, atentia si aprecierea nu conteaza, daca nu suntem n stare sa le obtinem cu sila de la un barbat incapabil, si el, sa ni le ofere, din cauza propriilor lui probleme si preocupari.

G. #erorizata de posibilitatea abandonului, faci orice sa salvezi de la destramare relatia cu un barbat. +bandonul este un cuvnt tare. nseamna sa fii parasit, poate chiar sa mori, pentru ca s-ar putea sa nu fii n stare sa supravietuiesti n singuratate. '&ista abandon literal si abandon emotional. Orice femeie care iubeste prea mult a trait abandonul emotional profund, cu toata groaza si vidul sufletesc pe care le implica. Ca adult, a fi parasita de barbatul care e ntruchiparea -n att de multe fatete -a celor care te-au abandonat prima data, este un fapt care scoate din nou la lumina groaza din strafunduri. %esigur, am face totul ca sa evitam retrairea acestui sentiment. Ceea ce ne conduce la urmatoarea caracteristica. H. +proape nimic nu va fi prea dificil, nu va lua prea mult timp, nu va fi prea costisitor daca l a,utaXC pe barbatul cu care ai o relatie. #eoria din spatele a,utorului este ca, daca da rezultate, barbatul va deveni asa cum l vrei tu, asa cum simti nevoia sa fie, ceea ce nseamna ca vei fi nvingatoare n lupta pentru lucrul dupa care ai tn,it atta timp. +sadar, n timp ce adeseori suntem mai zgrcite n ceea ce ne priveste, si chiar renuntam la noi nsine, vom merge pna n pnzele albe ca sa-4 a,utam pe el. 'forturile noastre, facute de dragul lui, includ urmatoarele5 . i cumparam mbracaminte, ca sa-si mbunatateasca imaginea9 Y i gasim un terapeut, si-4 imploram sa mearga la el9 . i finantam hobbP-urile costisitoare, ca sa-si petreaca timpul mai bine9 . trecem prin supliciul schimbarii locuintelor, pe motiv ca el nu e fericit aici 9 . i dam ,umatate sau chiar toata averea sau bunurile noastre, pentru a nu se simti inferior9 . i oferim o locuinta, ca sa se simta n siguranta9 . i permitem sa abuzeze de noi sentimental, pe motiv ca n-a fost lasat niciodata pna acum sa-si e&prime sentimentele 9

. i gasim un serviciu. +ceasta e doar o lista partiala a modalitatilor n care ncercam sa-4 a,utam. $areori ne ntrebam ct de oportune sunt actiunile noastre la adresa lui. n realitate, ne consumam timpul si energia ncercnd sa concepem alte modalitati care ar putea da rezultate, mai bune dect cele pe care le-am aplicat de,a. @. Obisnuita cu lipsa dragostei ntr-o relatie personala, esti dispusa sa astepti, sa speri si sa ti dai si mai mult silinta sa-i faci pe plac. %aca o alta persoana, cu o viata diferita, s-ar gasi n situatia noastra, ar putea spune5 %ar e ngrozitor. +m sa-i pun capat . %ar noi presupunem ca, daca relatia nu merge si noi nu suntem fericite, este pentru ca nca n-am facut tot ce trebuia. .nterpretam fiecare nuanta de comportament ca un semn ca partenerul nostru ncepe n sfrsit sa se schimbe. #raim cu speranta ca mine va fi altfel. ' mai usor sa-4 asteptam pe el sa se schimbe dect sa ne schimbam pe noi nsine, sau ceva din viata noastra. >. 'sti dispusa sa ti asumi mult mai mult de H3U din responsabilitate, vina si imputari n orice relatie. +desea, acelea dintre noi care provin din familii dezechilibrate au avut parinti iresponsabili, imaturi si slabi. +m crescut repede si am devenit pseudo-adulti, cu mult nalte de a fi pregatite sa purtam povara acestui rol. n acelasi timp, nsa, ne-a facut placere puterea pe care ne-au conferit-o familia si cei din ,ur. +cum, ca adulti, avem impresia ca noua ne revine datoria de a face sa functioneze relatia noastra, si acceptam compania unor parteneri iresponsabili si gata sa ne aduca nvinuiri ce contribuie la adncirea certitudinii noastre ca ntreaga responsabilitate ne apartine. !untem e&perte n a ne purta povara. 8. $espectul de sine este e&trem de scazut si n forul tau interior nu crezi ca meriti sa fii fericita. Crezi, mai degraba, ca trebuie sa lupti pentru a obtine dreptul la fericire.

%aca parintii nostri nu ne considera demne de dragostea si atentia lor, cum putem atunci sa credem ca suntem ntr-adevar bune si priceputeM %intre femeile care iubesc prea mult, foarte putine sunt convinse, n adncul fiintei lor, ca merita sa iubeasca si sa fie iubite doar pentru simplul fapt ca e&ista. !untem, n schimb, convinse ca avem niste defecte ngrozitoare, pentru a caror compensare trebuie sa facem foarte mult bine. #raim cu vina de a avea aceste defecte si cu teama de a fi descoperite. %epunem eforturi inimaginabile pentru a ncerca sa parem bune de ceva, tocmai pentru ca noi nsine nu o credem. =. "entru ca ai a avut parte de o copilarie lipsita de siguranta, simti nevoia disperata de a avsa controlul asupra barbatilor si relatiilor tale amoroase. .ti ascunzi acest efort de a controla oamenii si situatiile sub masca a,utorului . #raind ntr-unui din mediile haotice ale familiilor dezorganizate -alcoolic, violent, incestuos -copilul va fi cuprins, fara ndoiala, de panica, la gndul ca familia sa si-a pierdut controlul. "ersoanele de care acesta depinde nu sunt prezente, pentru ca sunt prea bolnave ca sa-i asigure protectia. n realitate, familiile din aceasta categorie sunt mai degraba o sursa de amenintari si suferinta, dect sursa de siguranta si protectie de care are nevoie copilul. "uterea acestui tip de e&perienta fiind att de coplesitoare si devastatoare, acelea dintre noi care au avut de suferit din aceasta cauza, ntorc foaia , cum se spune. +ratndu-ne puternice si utile celorlalti, ne aparam mpotriva panicii care ne cuprinde atunci cnd ne aflam la mna altora. Nutrim nevoia imperioasa de a fi n prea,ma oamenilor pe care i putem a,uta, tocmai pentru a ne simti n siguranta si stapne pe situatie. 43. .n relatiile tale, traiesti mai curnd n visul tau despre cum ar putea fi, dect n realitatea situatiei n care te afli. Cnd iubim prea mult, traim ntr-o lume imaginara, n care barbatul lnga care suntem nefericite si nemultumite se transforma n ceea ce suntem sigure ca poate deveni si va deveni cu a,utorul nostru. "entru ca stim foarte putin despre, ce nseamna sa fii fericit ntr-o relatie, pentru ca nu avem

e&perienta a ceea ce nseamna sa fii cu cineva la care tii si care ti mpartaseste sentimentele, nu ndraznim sa ne apropiem de ceea ce ne dorim cu adevarat, dect n visul pe care l traim. %aca am avea un barbat asa cum ne dorim, de ce ar avea el nevoie de noiM #ot talentul :si nevoia compulsiva< pus n slu,ba a,utorului dat ar ramne fara obiect. Cea mai mare parte a identitatii noastre ar soma. %e aceea, alegem un barbat care sa nu fie ceea ce dorim sa fie - si continuam sa visam. 44. 'sti dependenta de barbati si de suferinta sufleteasca .n opinia lui !tanton "eele, autorul volumului -ove and +ddiction : %ragoste si dependenta <, e&perienta care genereaza dependenta este aceea care absoarbe constiinta persoanei si, asemeni analgezicelor, calmeaza an&ietatea si durerea. "oate ca nu e&ista nimic mai bun pentru absorbirea constiintei noastre dect o relatie amoroasa de un anumit tip. O relatie vicioasa se caracterizeaza prin dorinta de a te afla mereu n prezenta linistitoare a celuilalt... + doua caracteristica este diminuarea capacitatilor persoanei respective de a da atentie celorlalte aspecte ale vietii sale si de a se ocupa de ele. 7olosim obsesia fata de barbatii pe care i iubim pentru a evita suferinta, vidul sufletesc, teama si mnia. 7olosim relatiile amoroase ca pe niste droguri, ca sa evitam sa constientizam ceea am simti daca ne-am adnci n eul nostru interior. Cu ct mai chinuitoare e relatia cu barbatul nostru, cu att mai intensa e distragerea atentiei noastre de la alte aspecte. O relatie cu adevarat terifianta ndeplineste aceeasi functie -n cazul nostru -ca un drog foarte puternic. .n absenta unui barbat asupra caruia sa ne concentram, intram n abstinenta si acuzam adesea aceleasi simptome fizice si psihice care nsotesc abstinenta la to&icomani5 greata, transpiratie, frisoane, tremurat, mersul prin camera, gnduri obsedante, depresie, insomnie, panica, stari an&ioase. n efortul de a calma aceste reactii, ne ntoarcem la ultimul partener sau cautam cu disperare altul. 42. !e poate sa fii predispusa din punct de vedere emotional si, de multe ori, biochimic, la dependenta de droguri, alcool, siFsau anumite alimente, mai ales cele care contin zahar.

Criteriul de mai sus se aplica ndeosebi acelora :dintre femeile ce iubesc prea mult< ce provin din parinti care fac abuz de anumite substante. #oate femeile care iubesc n e&ces poarta n suflet ramasite din e&perientele anterioare, care le-ar putea determina sa faca abuz de tranchilizante pentru a scapa de sentimentele chinuitoare. %ar si copiii proveniti din parinti dependenti tind, n general, sa mosteneasca predispozitia genetica spre o anume dependenta. 7aptul ca attea fiice cu parinti alcoolici dezvolta dependenta de dulciuri se e&plica poate prin identitatea aproape perfecta a structurii moleculare a zaharului rafinat si a alcoolului etilic. Oaharul rafinat nu este un aliment, el este un drog. Nu are nici o valoare nutritiva, doar calorii inconsistente, si poate modifica sever compozitia chimica a creierului, fiind pentru multe persoane o substanta ce creeaza dependenta. 4?. "rin atractia pe care o simti fata de persoanele cu probleme care trebuie rezolvate, sau prin implicarea in situatii de cele mai multe ori haotice, incerte si chinuitoare din punct de vedere emotional, eviti, de fapt, sa-ti ndrepti atentia spre responsabilitatea fata de propria ta persoana. %esi ne pricepem foarte bine sa intuim ce simte alta persoana, sau sa ne dam seama de ce are nevoie altcineva, nu suntem conectate la propriile noastre sentimente si nu suntem capabile sa luam decizii ntelepte n legatura cu problemele importante ale vietii noastre, care ne tulbura. %e multe ori nu stim cine suntem noi insine, iar implicarea n probleme critice ne mpiedica sa stam si sa ne gndim n liniste la ele. +sta nu nseamna ca n-am putea ,uca teatru. +m putea tipa si zbiera, am putea plnge si ,eli. %ar suntem incapabile sa ne folosim emotiile pentru a ne calauzi n alegerea a ceea ce este cu adevarat necesar si important pentru viata noastra. 4G, !-ar putea sa ai o nclinatie spre stari depresive episodice, pe care ncerci sa le mpiedici prin emotia pe care ti-o procura o relatie instabila. '&emplu5 0na din clientele mele, care facuse cndva o depresie si era casatorita cu un alcoolic, compara viata alaturi de sotul ei cu un accident de masina care ti se ntmpla n fiecare zi. ngrozitoarele fluctuatii, surprizele, manevrele, imprevizibilitatea si instabilitatea relatiei reprezentau pentru ea un soc constant,

zilnic. %aca ai avut vreodata un accident de masina fara sa fi fost grav ranit, trebuie sa fi trait un punct culminant al simturilor, la o zi-doua dupa accident. +sta se ntmpla din cauza socului suferit de organismul tau, si a adrenalinei care se formeaza n cantitati neobisnuit de mari. +drenalina e responsabila pentru punctul culminant al simturilor tale. %aca esti o persoana care sufera de depresii, vei cauta, inconstient, situatii care te tin n alerta, asemanatoare unui accident de masina :sau maria,ului cu un alcoolic<, caci, nu-i asa, trebuie sa fii la naltime ca sa eviti o depresie. %epresiile, alcoolismul si abuzul de alimente se nrudesc si par a se mosteni genetic. %e e&emplu, ma,oritatea femeilor bolnave de anore&ie cu care am lucrat au avut ambii parinti alcoolici, iar multe din pacientele mele cu probleme depresive au avut cel putin un parinte alcoolic. %aca provii din parinti alcoolici, s-ar putea sa devii o persoana depresiva din doua motive5 trecutul tau si mostenirea genetica. .ronia soartei face ca emotia unei relatii cu cineva care sufera tocmai de o asemenea boala sa te tenteze foarte tare. 4H. Nu te simti atrasa de barbati amabili, echilibrati, demni de ncredere si interesati de persoana ta. "e acestia i consideri plicticosi . )arbatii instabili ni se par atragatori, cei pe care nu te poti bizui -provocatori, cei imprevizibili -romantici, imaturii -ncntatori, iar capriciosii -misteriosi. )arbatul furios are nevoie de ntelegerea noastra. Nefericitul are nevoie de alinarea noastra. )arbatul neadaptat are nevoie de ncura,area noastra, iar cel insensibil de caldura noastra sufleteasca. %ar nu putem sa reparam un barbat care e bun asa cum este, iar daca este ntelegator si gri,uliu fata de noi, nu-4 putem suferi. %in nefericire, daca nu avem posibilitatea sa iubim un barbat n e&ces, nu-4 putem iubi deloc. n capitolele urmatoare, fiecare din femeile cu care veti face cunostinta, are, ca si (ill, povestea ei despre ce nseamna sa iubesti prea mult. "oate ca povestea lor te va a,uta sa ntelegi mai limpede tiparele propriei tale vieti. +stfel, vei fi n stare sa folosesti instrumentele oferite n ultima parte a cartii ca sa schimbi acele tipare ntr-o noua configuratie de mplinire, dragoste si bucurie. +sta va doresc din toata inima.

2. !e& formidabil ntr-o relatie e&ecrabila "e omul meu l iubesc att de multEdarn-o va sti nicicnd Liata mea toata-i doar un chin -dar sa nu crezi ca suspin Cnd ma mbratiseaza, lumea-ntreaga se lumineaza..5 Omul meu #nara care statea n fata mea iradia disperare. 7ata ei dragalasa prezenta nca urmele galben-verzui ale vnatailor pe care le capatase cu o luna n urma, cnd ncercase sa se arunce ntr-o prapastie, cu masina. -!-a scris n ziar, mi spuse ncet, cu durere n glas, tot ce se putea despre accident, cu fotografii ale masinii atrnnd acolo... iar el nici macar n-a luat legatura cu mine. + ridicat putin vocea si o scnteie de mnie sanatoasa i strabatu glasul, nainte de a recadea n disperare. #rudi, care fusese foarte aproape de moarte, din dragoste, aduse vorba despre ceea ce era pentru ea chestiunea esentiala, cea care facuse ine&plicabila si de nendurat parasirea ei de catre iubitul ei5 - Cum de reuseam sa facem dragoste att de bine, sa ne simtim att de minunat, sa fim att de apropiati, cnd nimic altceva nu mergeaM %e ce se&ul dadea rezultate, cnd nimic altceva nu mergeaM Cum ncepuse sa plnga, semana foarte bine cu un copil mic, cu inima ranita. -Credeam ca l fac sa ma iubeasca daca ma daruiesc lui cu toata fiinta mea. .-am dat totul, absolut tot ce aveam de dat. !e apleca n fata, tinndu-se cu minile de burta, si ncepu sa se legene. - %ar doare asa de tare sa stii ca ai facut totul degeaba. #rudi ramase ghemuita, suspinnd vreme ndelungata, pierduta n vidul unde traise mitul ei de iubire. Cnd reusi sa vorbeasca din nou, continua cu glasul cobort, plin de durere5 -Nu voiam nimic altceva, dect sa-4 fac fericit pe (im si sa-4 pastrez lnga mine. Nu i-am cerut nimic altceva, dect sa-si petreaca timpul cu mine. #rudi mai plnse ctva timp, iar eu mi-am amintit ce mi spusese despre familia ei si am ntrebat-o cu blndete5 -Nu asta vroia si mama ta de la tatal tauM !a-si petreaca timpul

cu eaM !e ndrepta n scaun imediat. -%umnezeuleS +i dreptate. 1a plng e&act la fel ca mama. "ersoana cu care voiam cel mai mult sa nu seman, cea care ncerca mereu sa-si atinga scopul prin tentative de sinucidere. O, %oamneS, repeta si se uita la mine, cu fata umezita de lacrimi, adaugnd n surdina5 ' ngrozitor. !-a facut tacere si am nceput sa vorbesc eu. -%e multe ori ne trezim facnd lucrurile pe care le-a facut parintele de acelasi se&, e&act lucrurile pe care ne-am promis noua nsine ca nu le vom face niciodata. !e ntmpla asa pentru ca din actiunile, chiar din sentimentele lor, am nvatat ce nseamna sa fii barbat sau femeie. -%ar eu n-am ncercat sa ma omor ca sa-4 recstig pe (im, protesta #rudi. 'u n-am mai suportat, pur si simplu, sa ma simt nspaimntata, nensemnata si nedorita. +lta pauza. -%ar poate ca si mama tot asa se simtea. "resupun ca asa a,ungi sa simti cnd te straduiesti sa pastrezi lnga tine pe cineva care are lucruri mult mai importante de facut dect asta. #rudi ncercase, de acord, iar momeala pe care o folosise fusese se&ul. 0lterior, ntr-o alta sedinta, cnd durerea nu mai era att de vie, veni din nou vorba despre se&. -+m fost ntotdeauna e&cesiv de sensibila la se&, se confesa cu un amestec de mndrie si culpabilitate, att de mult nct n liceu ma temeam sa nu fiu nimfomana. -Nu ma puteam gndi dect la momentul urmator cnd eu si prietenul meu puteam sa fim din nou mpreuna si sa facem dragoste. ntotdeauna ncercam sa aran,ez totul n asa fel nct sa gasim un loc unde sa fim numai noi. !e spune ca barbatii sunt cei care vor sa faca se&. !unt sigura ca eu voiam asta mai mult dect el. !au, cel putin, eu mi dadeam mai mult silinta dect el. #rudi avea saisprezece ani cnd ea si prietenul ei din liceu au mers pna la capat pentru prima data, dupa cum s-a e&primat ea. 'l era fotbalist, tipul acela care ia foarte n serios perioada de antrenamente. 'ra de parere ca sedintele repetate de se& cu #rudi i diminueaza forta combatanta pe terenul de ,oc. n timp ce el gasea scuze pentru a scurta ntlnirile cu #rudi dinaintea unui meci, ea contracara aran,nd sedinte de babPsitting dupaamiaza, n timpul carora l putea seduce pe canapeaua din

camera de la intrare, n timp ce bebelusul dormea n camaruta lui. Cu toate acestea, imaginatia si eforturile lui #rudi de a redirectiona pasiunea lui pentru fotbal n pasiune pentru persoana ei s-au soldat cu un esec, iar tnarul, gratie unei burse de educatie fizica, s-a mutat la un alt colegiu, n alt stat. %upa un rastimp de plansete nocturne si auto-do,eniri pentru esecul de a-4 convinge s-o aleaga pe ea n locul ambitiilor sportive, #rudi era dispusa sa faca o noua ncercare. 'ra n vara dintre sfrsitul liceului si nceputul anului universitar, iar #rudi statea nca acasa, o casa care se destrama n punctele esentiale. %upa ani de amenintari, mama lui #rudi initiase n sfrsit procedura de divort si anga,ase un avocat cunoscut pentru disponibilitatea de a ,uca murdar. 1aria,ul parintilor ei fusese dintre cele mai furtunoase, #rudi compatimindu-l pe tatal ei pentru nevoia lui compulsiva de a munci peste masura si dezaprobnd eforturile fervente, uneori violente si auto-distructive ale mamei ei de a-4 foita sa petreaca mai mult timp cu ea si cei doi copii ai lor, #rudi si sora ei mai mare, )eth. #atal era att de rar acasa si pentru perioade att de scurte, nct sotia denumea aceste se,ururi vizite n infern . -'rau, ntr-adevar, infernale, si aminteste #rudi. Lizitele lui degenerau invariabil n certuri oribile, prelungite, n care mama tipa s-4 acuza ca nu ne iubeste pe nici una din noi, iar tata i tot e&plica ca el munceste att de mult si ndelung tocmai de dragul nostru. #impul pe care tata l petrecea acasa se termina aproape ntotdeauna cu tipete si acuzatii reciproce. %e cele mai multe ori, el pleca trntind usa si urlnd la ea5 Nu-i de mirare ca nu-mi place sa vin acasaS , dar uneori, cnd mama plngea zile n sir sau l ameninta cu divortul sau nghitea o gramada de pastile si o lua salvarea, tata se schimba pentru o vreme, venea devreme acasa si-si petrecea timpul cu noi. 1ama ncepea sa pregateasca acele mese minunate, ca sa-4 recompenseze, banuiesc, pentru ca revenise n snul familiei. #rudi se ncrunta. -%upa trei-patru nopti, iar ncepea sa ntrzie si iar suna telefonul. C+ha, nteleg. Oau#, zicea mama cu raceala n glas. +proape imediat, ncepea sa debiteze obscenitati si-i trntea telefonul. !i iata-ne pe )eth si pe mine, mbracate frumos si asteptndu-4 pe tata sa vina acasa la cina. "robabil ca

aran,aseram masa mai frumos dect de obicei, cum ne spunea mama s-o facem cnd tata trebuia sa vina acasa, cu flori si lumnarele. .ar mama alerga ca o furtuna prin bucatarie, tipnd si izbind cratitele si insultndu-l pe tata n toate felurile. +poi se linistea, devenea ca de gheata si iesea din bucatarie, ca sa ne spuna ca vom cina singure, fara tata. +sta era si mai rau dect urlatul. Ne servea si apoi se aseza si ea la masa, fara sa ne arunce o singura privire. Nelinistea ne cuprindea pe )eth si pe mine, din cauza tacerii. Nu ndrazneam sa scoatem o vorba, dar nu ndrazneam nici sa nu mncam. !tateam acolo, la masa, ncercnd sa facem ceva pentru mama, dar ce-am fi putut face noi pentru eaM %upa acele mese, mi se facea rau, de obicei n mi,locul noptii, cu greturi si senzatii de voma ngrozitoare. #rudi si scutura capul cu stoicism. #oate astea nu puteau sub nici o forma sa duca la o digestie sanatoasa. -!i nu puteau nici sa te nvete cum sa te porti normal ntr-o relatie normala, am adaugat eu, pentru ca tocmai n acest climat nvatase #rudi putinul pe care-4 stia despre cum sa-4 tratezi pe cel pe care l iubesti. - Ce simteai cnd se ntmpla astaM am ntrebat-o. #rudi reflecta putin, apoi raspunse dnd din cap, subliniind astfel sinceritatea raspunsului sau5 -n toiul scandalului mi se facea frica, dar n ma,oritatea cazurilor, ma simteam parasita. Nimeni nu se gndea la mine sau nu se ntreba ce simt sau ce fac. !ora mea era prea timida pentru a purta vreo discutie cu mine. Cnd nu lua lectii de muzica, se ascundea n camera ei. %e obicei, cnta la flaut, ca sa nu mai auda scandalul, banuiesc, si ca sa aiba o scuza ca se fereste de toti. !i eu am nvatat sa nu fac probleme nimanui. !tateam cuminte, facndu-ma ca nu observ ce se ntmpla cu parintii mei si tinnd n mine tot ce gndeam. +m ncercat sa nvat bine la scoala. 0neori mi se parea ca aceea a fost singura perioada cnd tata si-a dat seama de e&istenta mea C+rata-mi carnetul de noteC, mi spunea, si discutam amndoi o vreme. +dmira orice fel de realizare, asa ca m-am straduit sa obtin rezultate bune de dragul lui. #rudi si freca sprnceana si continua, dusa pe gnduri. -!i mai simteam ceva. #ristete. Cred ca m-am simtit trista tot timpul, dar n-am spus nimanui niciodata. %aca m-ar fi ntrebat cineva CCe simti nauntrul tauMC as fi raspuns ca ma simt bine, ca

ma simt e&celent. Chiar daca as fi putut spune ca sunt trista, nas fi putut e&plica niciodata de ce. Cum puteam sa ,ustific un asemenea sentimentM Nu sufeream. Nu duceam lipsa de nimic important. +dica, n-am sarit niciodata peste vreo masa, sau nam trait niciodata fara sa avem tot ce ne trebuie. -ui #rudi i venea nca greu sa recunoasca integral ct de adnca era izolarea ei emotionala n familie. !uferise o lipsa acuta de educatie si atentie din cauza unui tata care era, practic, inabordabil, si a unei mame mistuita de mnie si frustrare din cauza lui. +sta le-a lasat pe #rudi si pe sora ei secatuite emotional. n mod ideal, pe masura ce crestea, #rudi ar fi trebuit sa poata sa discute cu parintii despre gndurile ei, sa e&erseze comunicarea cu ei, n schimbul iubirii si atentiei lor, dar ei nu reusisera sa fie pe faza pentru a primi darul ei9 erau prea prinsi n propria batalie a vointelor lor. +stfel ca, dupa ce a crescut, #rudi s-a dus pe sine si darul ei de iubire :sub masca se&ului< n alta parte. %ar s-a oferit unor recipienti la fel de insensibili si de indisponibili. -a urma urmei, ce altceva stia sa facaM Nimic altceva nu i s-ar fi parut corect , sau n-ar fi fost compatibil cu lipsa dragostei si atentiei, cu care era de,a obisnuita. ntre timp, conflictul dintre parintii ei s-a acutizat pe noua arena a tribunalului. n toiul focurilor de artificii , sora lui #rudi a fugit de acasa cu profesorul ei de muzica. "arintii ei nu s-au sinchisit sa faca o pauza n batalia lor, ca sa observe faptul ca fiica lor parasise statul cu un om de doua ori mai n vrsta dect ea si care de abia putea sa-si cstige traiul. #rudi era si ea n cautarea iubirii si si dadea ntlnire cu barbati, ntr-o frenezie totala, culcndu-se cu aproape fiecare din ei. n sufletul ei, credea ca, problemele familiale erau din vina mamei ei, ca ea l gonise pe tatal ei de acasa, cu cicaleala si amenintarile. #rudi si ,ura sa nu fie niciodata, dar niciodata, tipul de femeie furioasa, insistenta, ca mama ei. +vea sa-si cstige barbatul prin dragoste, ntelegere, si prin daruirea totala a propriei ei fiinte. ncercase de,a o data, cu ,ucatorul de fotbal, sa fie irezistibil de iubitoare, devotata si generoasa, dar esuase. Concluzia pe care a tras-o nu a fost aceea ca felul ei de a trata lucrurile era gresit, sau ca obiectul iubirii sale nu era alegerea cea mai buna, ci ca ea nu oferise destul. +sa ca a continuat sa ncerce, sa ofere, si cu toate acestea, nici unul din

barbatii cu care iesea nu a ramas cu ea prea mult. + nceput semestrul de toamna si #rudi a ntlnit, curnd, la unul din cursuri, un barbat casatorit-(im. 'ra politist si studia teoria de e&ecutare silita, ca sa se poata califica pentru o promovare. +vea treizeci de ani, doi copii si o nevasta care l astepta pe al treilea. ntr-o dupa-amiaza i spuse lui #rudi, la o cafea, ct de tnar fusese cnd se nsurase, si ct de nefericit era n casatorie. O avertiza, ca un tata, sa nu se lase prinsa n capcana vietii de familie, ntr-o casatorie timpurie care s-o mpovareze cu responsabilitati. #rudi s-a simtit flatata de faptul ca el a avut ncredere n ea si i-a dezvaluit o problema att de personala, cum e cea a lipsei de farmec din viata maritala. "area sa fie cumsecade, oarecum vulnerabil, putin cam singur si nenteles. (im i spuse cat de mult a nsemnat pentru el faptul ca a vorbit cu ea E ca nu mai vorbise niciodata nainte cu altcineva ca ea -si o ntreba daca se mai pot ntlni. #rudi consimti imediat, pentru ca, desi conversatia lor din acea zi fusese mai degraba unilaterala, (im vorbind, de fapt, cel mai mult, fusese totusi o comunicare, sentiment pe care #rudi nu-4 cunoscuse n familia ei. !ueta lor i deschise fetei gustul pentru atentia dupa care tn,ea. %oua zile mai trziu, au vorbit din nou, de data aceasta n timp ce se plimbau pe dealul din apropierea campusului, iar el a sarutat-o la plecare. Nu a trecut nici o saptamna si de,a se ntlneau n apartamentul unui politist cnd acesta era de serviciu, n trei din cele cinci dupaamiezi pe care #rudi si le petrecea la scoala. Liata ei a nceput sa se roteasca n ,urul timpului furat pe care-4 petreceau mpreuna. #rudi refuza sa se gndeasca la felul n care o afecta relatia cu (im. 7ugea de .a cursuri si a nceput, pentru prima data, sa nu mai obtina rezultate bune la scoala. si mintea prietenii n legatura cu activitatea ei si sfrsi prin a-i evita, ca sa nu mai fie nevoita sa-i minta. $enuntase la aproape toate activitatile ca sa poata fie cu (im ori de cte ori se ivea ocazia, si gndindu-se la el cnd nu l ntlnea. Loia sa fie disponibila pentru el n cazul ca s-ar fi ivit vreo ora libera pe care ar fi putut-o petrece mpreuna. n schimb, (im i dadea foarte multa atentie si o flata cnd erau mpreuna. $eusea sa-i spuna e&act ce voia sa auda de la el - ct de minunata, deosebita, demna de iubire era, si cum 4-a facut ea mai fericit dect fusese vreodata nainte. Cuvintele lui

strnira n ea dorinta de a se stradui si mai mult sa-4 atraga si sa-i faca placere. 1ai nti, si-a cumparat len,erie eleganta, ca s-o mbrace doar pentru el, apoi parfumuri si uleiuri pe care el a sfatuit-o sa nu le foloseasca pentru ca sotia lui ar fi putut sesiza mirosul si s-ar fi ntrebat ce se ntmpla. ndrazneata, citea carti despre cum sa faci dragoste si aplica cu el tot ce nvata. '&tazul lui i dadea aripi sa continue. Nu e&ista alt afrodisiac mai bun pentru ea dect dorinta de a-4 e&cita pe acest barbat. $aspundea cu toata puterea ei la atractia pe care el o simtea fata de ea. Nu att propria se&ualitate si-o e&prima, ct mai ales sentimentul de a fi legitimizata de sensibilitatea lui se&uala fata de ea. %eoarece a,unsese sa stie mai multe despre se&ualitatea lui dect despre a ei, cu ct el i raspundea mai mult, cu att mai recunoscatoare i era. .nterpreta timpul pe care el l petrecea cu ea -si pe care-4 fura celeilalte vieti a lui -ca pe o recunoastere ndelung asteptata a valorii ei. Cnd nu era cu el, se gndea la noi modalitati de a-4 vra,i. "rietenii renuntara s-o mai invite pe la ei si viata ei a nceput sa se limiteze la o obsesie unidirectionala5 cum sa-4 faca pe (im mai fericit dect fusese vreodata. !imtea fiorul victoriei la fiecare ntlnire -victoria asupra monotoniei vietii lui, asupra incapacitatii lui de a cunoaste iubirea si mplinirea se&uala. 7aptul ca putea sa l faca fericit pe el nsemna fericirea ei. n sfrsit, dragostea ei facea minuni n viata cuiva. +sta si dorise ntotdeauna. Nu era ca mama ei, care-i alunga pe barbati cu cererile ei. %impotriva, ea construia o legatura bazata n totalitate pe iubire si altruism. 'ra mndra ca i cerea att de putin lui (im. -1a simteam foarte singura cnd nu eram cu el, iar asta nsemna destul de mult timp. .. vedeam doar cte doua ore, trei zile pe saptamna. .ntre timp, el nu ma cauta deloc. +vea cursuri lunea, miercurea si vinerea, si ne ntlneam dupa aceea. Cnd eram mpreuna, ne petreceam mai tot timpul facnd dragoste. Cnd ne vedeam, n sfrsit, singuri, alergam unul n bratele celuilalt. #otul era att de intens, de emotionant, ca uneori ne venea greu sa credem ca si alte perechi simt acelasi fior cnd fac se&. %esigur, dupa aceea, trebuia, invariabil, sa ne luam la revedere. #oate celelalte ore n care nu eram cu el, mi se pareau goale. "etreceam mai tot timpul ct nu eram mpreuna pregatindu-ma sa-4 ntlnesc din nou. mi spalam parul cu un sampon special, mi faceam unghiile, si ma plimbam

de colo-colo, gndindu-ma la el. Nu voiam sa ma gndesc prea mult la sotia si familia lui. Loiam sa cred ca fusese prins n capcana casatoriei nainte de a fi fost desul de matur ca sa stie ce vrea, iar faptul ca n-avea nici cea mai mica intentie de a pleca, de a fugi de ndatoririle sale, mi-4 facea si mai drag. ... si ma facea sa ma simt si mai bine alaturi de el , ar fi putut la fel de bine adauga #rudi. Nu era capabila de o relatie intima prelungita, asa ca tamponul de amortizare pe care maria,ul si familia lui (im i-4 ofereau era binevenit, la fel cum fusese si refuzul fotbalistului de a fi mpreuna cu ea. Ne simtim bine doar cnd raporturile noastre cu altii se stabilesc ntr-un fel care ne e familiar, iar (im i oferea si distanta si lipsa de anga,are pe care #rudi le cunostea att de bine din relatia parintilor ei cu ea. Cel de-al doilea semestru era pe sfrsite, se apropia vara, iar #rudi 4-a ntrebat pe (im ce se va ntmpla cu ei cnd se va termina scoala si nu vor mai putea folosi aceasta scuza convenabila pentru a se ntlni. 'l se ncrunta si raspunse vag5 - Nu stiu sigur. 6asesc eu ceva. ncruntarea a fost suficienta pentru a o opri pe #rudi. #ot ce i lega pe ei era fericirea pe care ea putea sa i-o ofere. %aca el nu era fericit, se putea sfrsi totul. Nu trebuia sa-4 mai faca sa se ncrunte. !coala se sfrsi si (im nu gasise nimic. O sa te sun , i spuse el. 'a astepta. 0n prieten al tatalui ei i oferi o slu,ba n hotelul lui, pentru perioada de vara. 1ul,i din prietenii ei lucrau si ei acolo, si o ndemnara sa vina si ea. La fi distractiv, promisesera ei, sa lucram toata vara pe lac. $efuza oferta, de teama sa nu cumva sa nu fie acolo atunci cnd avea sa sune (im. %esi nu prea a iesit din casa timp de trei saptamni, telefonul asteptat nu a venit... .ntr-o dupa-amiaza torida de la mi,locul .ui iulie, #rudi era n oras, facndu-si cumparaturile, apatica. .esi dintr-un magazin cu aer conditionat, clipi din cauza soarelui arzator si... iata-4 pe (im, bronzat, zmbitor, tinnd de mna o femeie care nu putea fi dect sotia lui. Cu ei erau doi copii, un baietel si o fetita, iar la pieptul lui (im, ntr-o chinga albastra, un bebelus. Ochii lui #rudi cautara privirea lui (im. 'l i arunca o privire scurta, apoi se uita n alta parte, trecnd pe lnga ea cu familia, sotia si viata lui. + reusit cu greu sa a,unga pna la masina, desi durerea din piept nu o lasa sa respire. .ntra n masina si ramase acolo, n

parcarea fierbinte, suspinnd si respirnd cu greu, mult dupa ce soarele apusese. +poi conduse ncet, debusolata, pna la colegiu, apoi sus, pe dealul din spatele lui, pe acolo unde se plimbase prima data cu (im, iar el o sarutase. + condus pna ce drumul a nceput s-o ia brusc la vale, apoi se ndrepta din nou, iar ea ar fi trebuit sa ntoarca. + fost un miracol faptul ca a supravietuit impactului, mai mult sau mai putin ntreaga. %ar si o mare dezamagire pentru ea. ntinsa pe patul de spital, si ,ura sa ncerce din nou, imediat ce o vor e&terna. !uporta mutarea n salonul de psihiatrie, tranchilizantele, interviul obligatoriu cu psihiatrul. "arintii au venit s-o vada cu rndul, n ture elaborat concepute de asociatia infirmierelor. +paritiile tatalui ei erau nsotite de predici rigide despre motivele multiple pentru care merita sa traiasca, n timpul predicilor, #rudi numara n gnd de cte ori se uita tatal ei la ceas. ncheia, de obicei, cu un ndemn neputincios5 -!tii ct te iubim, mama ta si cu mine, draga mea. "romite-mi ca n-ai sa mai faci asa ceva. #rudi i-a promis, ndeplinindu-si datoria, straduindu-se sa surda -un surs nghetat de solitudinea de a sti ca-4 minte pe tatal sau ntr-o problema att de importanta. Lizitele lui erau urmate de ale mamei ei, care se plimba apasat prin camera, ntrebnd-o cu insistenta5 - Cum ai putut sa faci astaM Cum ai putut sa ne faci noua una ca astaM %e ce n-ai venit sa-mi spui ca ceva nu e n ordineM Ce naiba se ntmpla cu tine, fetitoM 'sti suparata din cauza mea si a tateiM +poi mama se aseza ntr-unui din fotoliile pentru vizitatori si-i descria n detaliu cum decurgea divortul, ceea ce s-ar fi vrut a fi un subiect linistitor. -ui #rudi i se facea, de obicei, rau dupa aceste vizite. n ultima noapte petrecuta n spital, o asistenta a stat cu ea, n liniste, si i-a pus cteva ntrebari blnd-iscoditoare. ntreaga poveste a tsnit, curgnd n valuri. n cele din urma, asistenta ia spus5 -!tiu ca te gndesti sa ncerci din nou. !i de ce n-ai face-oM Nimic nu e diferit astazi, fata de saptamna trecuta. %ar nainte s-o faci, as vrea sa ntlnesti pe cineva. +sistenta, o fosta clienta de-a mea, a trimis-o la mine. +sa am nceput, #rudi si cu mine, sa lucram mpreuna pentru a

vindeca nevoia ei de a da mai multa dragoste dect primea, de a da si iar a da, dintr-un cotlon al sufletului ei care era de,a golit. +u mai fost ctiva barbati n viata ei n urmatorii doi ani9 ei i-au dat posibilitatea sa si dea seama de felul n care se folosea de se& n relatiile amoroase. 0nul din ei era profesor la universitatea unde se nscrisese. 'ra un mpatimit de munca de talia tatalui ei. -a nceput, #rudi s-a dedicat cu totul stradaniei de a-4 ndupleca sa nu mai lucreze att si sa vina n bratele ei dragastoase. %ar, de data aceasta, desi cu un acut sentiment de frustrare di ti cauza esecului n a-4 schimba, a renuntat dupa cinci luni. "rovocarea fusese mobilizatoare la nceput5 de fiecare data cnd i cstiga atentia, se simtea repusa n drepturi , dar, n acelasi timp, sesiza ca devine, din punct de vedere emotional, tot mai dependenta de el, n timp ce partenerul ei, dimpotriva, daruia tot mai putin. n timpul unei sedinte de terapie, se confesa5 -Noaptea trecuta am petrecut-o cu %avid9 am plns si i-am spus ct de important este el pentru mine. !-a apucat sa-mi e&plice, ca de obicei, ca trebuie sa nteleg ca el are obligatii profesionale importante -ei bine, n-am mai putut asculta. 1ai auzisem asta. 1i-a devenit brusc limpede ca mai ,ucasem aceasta scena cu prietenul meu fotbalist. 1a daruiam lui %avid, asa cum facusem si cu celalalt iubit al meu. Ombi cu amaraciune. -Nu-ti poti imagina pna unde am mers ca sa atrag atentia barbatilor. Oburdam prin camera, n timp ce-mi scoteam si aruncam hainele la ntmplare, le suflam n ureche si puneam n aplicare tot arsenalul meu de seductie. N-am ncetat nca sa ma straduiesc sa atrag atentia cuiva care nu-mi arata nici un interes. Cred ca cel mai placut fior pe care-4 simt cnd fac dragoste cu %avid este atunci cnd simt ca reusesc sa-4 strnesc destul, ct sa lase deoparte ceea ce face. Nu-mi face placere sa recunosc, dar asta a fost o mare realizare pentru mine -sa fiu n stare sa-4 fac pe %avid, sau pe (im, sau pe oricare altul, sa-mi dea atentie. "resupun ca tocmai pentru ca nu ma simteam bine cu ei, viata se&uala mu aducea o mare usurare. "area ca doboara pentru cteva clipe toate obstacolele dintre noi si ne contopeam. .ar eu aveam atta nevoie de aceasta contopire. %ar nu mai sunt dispusa sa ma arunc n bratele lui %avid. 1i se pare degradant.

!i totusi, %avid nu a fost ultima relatie imposibila a lui #rudi. 0rmatorul ei iubit a fost un tnar agent de bursa, atlet mpatimit. #rudi a luptat ct a putut ca sa-i cstige atentia9 a ncercat sa-4 ademeneasca cu promisiunea certa a trupului ei dornic de se&, n schimbul programului rigid de antrenament. %e cele mai multe ori cnd faceau dragoste, el era prea obosit sau dezinteresat ca sa realizeze sau s-si controleze erectia. ntr-o zi, n biroul meu, #rudi descria ultimul lor esec n aceasta privinta, cnd brusc, ncepu sa rda. -Cnd ma gndesc la asta... am ntrecut orice masuraS Nimeri nu s-a straduit vreodata mai mult sa faca dragoste cu cineva care nu vroia. +lt hohot de rs. +poi, ferm5 -#rebuie sa ncetez. +m de gnd sa nu mai caut. !e pare ca ma atrag invariabil barbatii care n-au nimic sa-mi ofere si care nici macar nu vor sa primeasca ce le ofer eu. +cesta a fost momentul hotartor pentru #rudi. n cursul tratamentului terapeutic devenise capabila sa se iubeasca pe sine, iar acum era n stare sa aprecieze daca o relatie nu-i aducea satisfactii, n loc sa traga imediat concluzia ca nu era demna de iubire si ca trebuia sa depuna eforturi mai mari n acest sens. .mpulsul puternic de a-si folosi se&ualitatea pentru a stabili o relatie cu un partener sovaielnic si imposibil a scazut brusc, iar la capatul celor doi ani de terapie, se ntlnea de,a cu mai multi tineri, dar nu se mai culca cu ei. -' att de diferit acum, cnd ma ntlnesc cu un barbat si ma gndesc daca eu l plac, daca eu ma simt bine cu el, daca eu cred ca e o persoana agreabila. N-am gndit niciodata asa nainte. ncercam invariabil sa-4 fac sa ma placa, sa ma asigur ca se distreaza bine cu mine si sa creada ca sunt draguta. !tii, dupa ce ieseam cu cineva, nu ma ntrebam niciodata daca eu vreau sa-4 mai ntlnesc. 'ram prea preocupata sa ma gndesc daca i-am placut ndea,uns pentru a-mi cere el mie sa se ntlnim din nou. +m facut totul pe dosS Cnd s-a hotart sa ntrerupa sedintele de terapie, #rudi nu mai facea de mult lucrurile pe dos. 'ra capabila sa detecteze cu usurinta o relatie care n-ar fi mers si, chiar daca scnteia

atractiei se aprindea ntre ea si un partener sovaitor, se stingea repede la raceala evaluarii pe care o facea barbatului, situatiei, posibilitatilor. Loia pe cineva care sa-i fie un adevarat partener, sau sa nu fie deloc. Nu mai accepta nici un compromis. %ar adevarul era ca #rudi nu stia nca cum sa traiasca cu sentimentele contrare suferintei si respingerii5 cu bunastarea si cu anga,area ntr-o relatie. Nu cunoscuse niciodata nivelul de intimitate generat de tipul de relatie pe care l voia acum. %esi tn,ise dupa comuniunea cu partenerul ei, nu fusese nicicnd n situatia de a trai n atmosfera unei comuniuni adevarate. 7aptul ca parea sa respinga barbatii nu era ntmplator9 capacitatea ei de acceptare a unei intimitati adevarate era redusa. n familia ei nu e&istase nici un fel de intimitate, doar lupte si armistitii, fiecare din acestea anuntnd, mai mult sau mai putin, nceputul unei noi batalii. '&istase suferinta si e&istasera si tensiuni, iar ocazionaZ, alinarea durerii si ncordarii, dar niciodata o apropiere reala sau o dragoste adevarata ntre membrii familiei ei. Ca reactie la manipularile mamei sale, formula de iubire a lui #rudi fusese daruirea de sine fara a primi nimic n schimb. Cnd terapia a a,utat-o sa iasa din capcana martiriului sau de sacrificare, a ramas cu constiinta clara a ceea ce nu trebuia sa faca9 era si acesta un pas nainte. %ar era doar ,umatate din drum. 0rmatorul pas era ca #rudi sa nvete sa traiasca, pur si simplu, n compania barbatilor pe care-i considera agreabili, chiar daca un pic plicticosi. "lictiseala este o senzatie pe care femeile care iubesc prea mult o traiesc deseori n prezenta unui barbat agreabil 5 nu tu clinchete de clopotei, nu tu focuri de artificii, nu tu ploaie de stele cazatoare... n absenta fiorului, se simt nelinistite, nervoase si incomodate, o stare de disconfort general etichetata drept plictiseala. #rudi nu stia cum sa se poarte n prezenta unui barbat agreabil, atent si sincer interesat de persoana ei9 ca toate femeile care iubesc prea mult, ea stia sa se mprieteneasca doar pentru a avea parte de o noua provocare, nu pentru a se bucura, pur si simplu, de compania barbatului. %aca nu trebuia sa faca manevre speciale pentru a face relatia sa mearga, i se parea greu sa stabileasca o relatie cu un barbat, sa se simta bine si n largul ei. 7iind obisnuita cu nelinistea si suferinta, cu lupta, cu victoria sau nfrngerea, o relatie careia i lipseau toate acestea parea prea domestica

pentru a fi importanta si, pe deasupra, stabila. Culmea ironiei, se simtea mai putin bine n prezenta unor barbati echilibrati, veseli, stapni pe ei, dect cu barbati taciturni, rezervati emotional, insensibili sau neinteresati de ea. %aca nu depune toate eforturile ca sa schimbe situatia n favoarea ei, femeia care iubeste n e&ces devine obisnuita cu trasaturi si comportamente negative, si se simte mai bine n compania lor dect n prezenta contrariilor lor. %aca #rudi n-ar fi nvatat sa stabileasca o relatie confortabila cu un barbat care considera interesele ei la fel de importante ca ale lui, nu ar fi putut spera sa realizeze o relatie satisfacatoare. nainte de a se restabili, femeia care iubeste prea mult prezinta de obicei urmatoarele caracteristici ale sentimentelor si relatiei ei se&uale5 Y 'a si pune ntrebarea5 Ct de mult ma iubeste :sau are nevoie de mine<M si nu Ct de mult tin eu la elM . 1a,oritatea raporturilor se&uale cu el sunt motivate de ntrebarea Cum l pot face sa ma iubeasca :sau sa aiba nevoie de mine< mai multM . .mpulsul de a se darui se&ual unor barbati care, n opinia ei, au nevoie de aceasta, poate avea drept rezultat un comportament pe care ea nsasi l considera promiscuu, dar el este n primul rnd ndreptat spre satisfacerea celuilalt, mai curnd, dect spre multumirea proprie . !e&ul este unul din instrumentele pe care le foloseste n vederea manipularii sau schimbarii personalitatii partenerului . Considera adeseori ca eforturile depuse n manipularile reciproce sunt tentante. +plica arta seductiei pentru a-si atinge scopurile si se simte minunat cnd obtine rezultate bune si foarte rau n caz contrar. 'secul n ncercarea de a obtine ce vrea o face, de obicei, sa se straduiasca si mai mult. .. Confunda nelinistea, teama si suferinta, cu dragostea si emotia se&uala. 6olul din stomac este pentru ea, dragoste. . si e&trage starea de e&citatie se&uala din cea a partenerului. Nu stie cum este sa se simta ea nsasi bine9 de fapt, se simte amenintata de propriile ei sentimente. . %aca i lipseste provocarea unei relatii nemplinite, devine agitata. )arbatul cu care nu se poate lupta, nu o atrage din punct de vedere se&ual. "e acesta l catalogheaza drept plicticos .

. +deseori a,unge sa fie cu un barbat mai putin e&perimentat dect ea din punct de vedere se&ual, ca sa aiba sentimentul ca detine controlul. . %uce dorul apropierii fizice, dar, temndu-se sa nu fie ncatusata de celalalt siFsau sa fie coplesita de propria-i dorinta de afectiune, se simte n siguranta doar daca pastreaza distanta emotionala9 distanta creata si ntretinuta de nelinistea unei relatii stresante. ' cuprinsa de teama daca un barbat si manifesta dorinta de a fi alaturi de ea emotional si se&ual. Ori fuge ea, ori l alunga pe el. ntrebarea dureroasa pusa de #rudi la nceputul sedintelor noastre -Cum de reuseam sa facem dragoste att de bine, sa ne simtim att de minunat, sa fim att de apropiati, cnd nimic altceva nu mergeaM -merita a fi e&aminata, ntruct femeile care iubesc prea mult se confrunta adesea cu aceasta dilema5 relatii se&uale bune pe fondul unei relatii nefericite sau fara speranta. 1ulte dintre noi au fost nvatate ca o viata se&uala mplinita nseamna dragoste adevarata si, viceversa, ca viata se&uala nu ar putea oferi satisfactii si mpliniri, daca relatia ca un ntreg nu ar fi fericita. Nimic nu e mai putin adevarat pentru femeile care iubesc prea mult. %in cauza dinamicii care opereaza la toate nivelurile relatiilor noastre amoroase, inclusiv la nivel se&ual, o relatie nesatisfacatoare poate face, n realitate, ca se&ul sa fie e&citant, pasional si irezistibil. "oate ca vom fi presati sa e&plicam familiei si prietenilor de ce o persoana care nu are nici o calitate deosebita care s-o faca demna de admirat sau macar placuta, reuseste totusi sa strneasca n sufletul nostru fiorul asteptarii si un dor incomparabil mai mare dect ceea ce simtim pentru o alta persoana, mult mai agreabila si prezentabila. Ne e greu sa recunoastem ca ne lasam vra,iti de visul care ne activeaza toate calitatile latente -dragostea, gri,a, atentia, integritatea, generozitatea -calitati care, suntem sigure, e&ista, tot n stare latenta, la iubitul nostru si vor nflori la caldura dragostei noastre. 7emeile care iubesc prea mult si spun adesea ca barbatul cu care traiesc n-a fost iubit cum se cuvine nainte, nici de parinti, nici de prietena sau sotie. Consideram ca este

nedreptatit si ne grabim sa ne asumam sarcina de a-4 a,uta sa recupereze tot ce i-a Wlipsit n viata cu mult nainte de a-4 cunoaste noi. ntr-un anume fel, scenariul acesta este o versiune a basmului 7rumoasa adormita n care rolurile sunt inversate5 7rumoasa adoarme din cauza vra,ei, asteptnd sa fie trezita de primul sarut dat din dragoste adevarata. %orinta noastra este sa fim acelea care sa desfaca vra,a si sa elibereze barbatul din ceea ce consideram a fi nchisoarea lui. -uam raceala lui emotionala, furia sau deprimarea, cruzimea sau indiferenta, violenta, necinstea sau dependenta lui, drept dovada a faptului ca n-a fost iubit ndea,uns. Ne punem iubirea sa-si masoare puterile cu greselile lui, cu esecurile si chiar cu starile lui patologice. !untem hotarte sa-4 salvam prin puterea dragostei noastre. !e&ul este una din modalitatile esentiale pe care le folosim n ncercarea de a-4 vindeca prin dragostea noastra. 7iecare partida se&uala nmagazineaza ntreaga noastra stradanie de a4 schimba pe barbatul iubit. Cu fiecare sarut si atingere i comunicam ct de deosebit si merituos este, ct l admiram si ct ne bucuram de prezenta lui. +vem certitudinea ca, o data ce se va convinge de dragostea noastra, se va metamorfoza n eul sau adevarat, care nu este altceva dect ntruchiparea propriei noastre imagini despre el. ntr-un anume fel, se&ul n aceste circumstante este benefic, pentru ca asa l vrem noi sa fie9 ne folosim toata energia ca sa-4 facem sa functioneze, sa fie minunat. $aspunsul pe care reusim sa-4 smulgem, indiferent de natura lui, ne ncura,eaza sa depunem alte eforturi, sa fim mai iubitoare, mai convingatoare. !unt si alti factori care opereaza aici. %e e&emplu, desi s-ar zice ca mplinirea se&uala e putin probabila ntr-o relatie nefericita, trebuie sa ne reamintim ca punctul culminant al contactului se&ual reprezinta o descarcare a unei tensiuni fizice si emotionale. "e cnd unele femei evita relatia se&uala cu partenerul atunci cnd e&ista tensiuni conflictuale ntre ei, altele, n circumstante similare, considera ca, dimpotriva, relatia

se&uala este o modalitate eficienta de a scapa de tensiune, macar temporar. "entru o femeie nefericita din cauza relatiei sale cu un partener cu care nu se potriveste, actul se&ual poate reprezenta aspectul agreabil al relatiei si singura modalitate eficienta de a stabili un raport cu partenerul ei. %e fapt, gradul de descarcare se&uala al unei femei poate fi direct proportional cu gradul de disconfort pe care-4 simte alaturi de partenerul ei. ' usor de nteles. 1ulte cupluri, indiferent de relatia pe care o au -normala sau nu -fac se& cu pasiune dupa o cearta. %upa o stare conflictuala, doua elemente sunt definitorii pentru un act se&ual pasional si e&tatic5 primul este descarcarea tensionala, mai sus mentionata9 al doilea implica investitia uriasa care se face dupa un conflict, pentru a gresa relatia se&uala, care sa cimenteze astfel cuplul a carui coeziune a fost ameninfata de conflict. 7aptul ca cei doi parteneri savureaza, n aceste conditii, o e&perienta se&uala deosebit de placuta si satisfacatoare pare sa valideze relatia ca ntreg. Ledeti ce apropiati suntem, ce mult ne iubim, ce bine ne simtim mpreuna. !untem facuti unul pentru altul , pare sa fie sentimentul e&primat. +tunci cnd realizeaza mplinirea fizica, actul se&ual are puterea de a crea legaturi profunde ntre doua persoane. 1ai ales pentru femeile care iubesc prea mult, intensitatea luptei cu un barbat poate consolida intensitatea e&perientei se&uale si, astfel, legatura noastra cu el. $eciproca este si ea adevarata. Cnd avem o relatie cu un barbat care nu constituie n sine o provocare, aspectul se&ual va fi lipsit de focul pasiunii. "entru ca nu putem mentine constant starea de e&citatie, pentru ca se&ul nu e folosit ca sa dovedim ceva anume, am putea considera ca o relatie mai normala, mai rela&ata e, ntr-un anume fel, insipida. Comparata cu stilurile furtunoase de relatii pe care le-am cunoscut nainte, acest tip insipid de relatie nu face dect sa ne demonstreze ca tensiunea, lupta, durerea si dramatismul sunt atributele dragostei adevarate . Ceea ce ne conduce la ntrebarea5 Ce este, atunci, dragostea adevarataM

%esi dragostea nu se lasa usor definita, sunt de acord ca motivul este ca ncercam n cultura noastra sa combinam ntr-o singura definitie doua aspecte ale dragostei care se opun si, aparent, chiar se e&clud reciproc. +stfel, cu ct vorbim mai mult de dragoste, cu att ne contrazicem mai mult, iar cnd descoperim un aspect razboindu-se cu celalalt, renuntam, derutati si frustrati, si sustinem ca dragostea e prea personala, misterioasa si enigmatica pentru a o putea tinti cu precizie. 6recii erau mai destepti. 'i foloseau doua cuvinte -eros si agape -pentru a separa cele doua modalitati total diferite de a trai ceea ce numim dragoste . 'ros se refera, desigur, la dragostea pasionala, n timp ce agape defineste relatia stabila si responsabila, libera de pasiune, care se stabileste ntre doua persoane care tin foarte mult una la cealalta. Contrastul dintre eros si agape ne a,uta sa descifram dilema, daca e&aminam ambele aspecte ale dragostei n acelasi timp n cadrul unei relatii cu o singura persoana. Ne a,uta de asemenea sa ntelegem de ce fiecare din ele are proprii ei sustinatori care pretind ca detin singurul mod adevarat de a simti dragostea, caci e perfect adevarat, fiecare din cele doua aspecte are propria lui frumusete, adevar si valoare. n plus, fiecarui tip de dragoste i lipseste ceva pretios, pe care doar celalalt tip l poate oferi. !a ascultam cum descrie fiecare sustinator ce nseamna sa fii ndragostit. 'ros5 %ragostea adevarata este un dor mistuitor, disperat, de persoana iubita, perceputa ca fiind diferita, misterioasa si insesizabila. "rofunzimea dragostei se masoara prin intensitatea obsesiei fata de persoana iubita. Nu acorzi timp si atentie altor interese si preocupari, pentru ca ti folosesti ntreaga energie sa-ti reamintesti fragmente din ntlnirile trecute sau sa ti le imaginezi pe cele viitoare. +desea, trebuie depasite piedici insurmontabile, si iata si elementul suferinta prezent n adevarata dragoste. 0n alt indicator al profunzimii dragostei este vointa de a ndura suferinta si greutatile vietii de dragul unei relatii. +sociate dragostei adevarate sunt sentimentele de emotie, e&taz, dramatism, an&ietate, tensiune, mister si dor. +gape5 %ragostea adevarata este un parteneriat n care sunt anga,ati profund doi oameni. Cei doi au n comun multe valori fundamentale, interese, scopuri, si tolereaza cu sinceritate

diferentele dintre ei. "rofunzimea dragostei se masoara prin ncrederea si respectul reciproc pe care-4 au unul fata de celalalt. $elatia dintre ei permite fiecaruia sa-si dezvolte pe deplin calitatile e&presive, creative si productive. ' multa bucurie n e&perientele traite n doi, fie ele trecute sau prezente, ca si n cele posibil de anticipat. 7iecare l priveste pe celalalt ca pe cel mai bun si drag prieten. O alta masura a dragostei este dorinta amndurora de a se privi pe sine cu onestitate, n scopul de a impulsiona evolutia relatiei si a intimitatii. +sociate dragostei adevarate sunt sentimentele de serenitate, siguranta, devotament, ntelegere, tovarasie, spri,in reciproc si alinare. 7emeia care iubeste prea mult simte, de obicei, o dragoste pasionala -eros -pentru barbatul insuportabil. !i ntr-adevar, pasiunea nfloreste n ea tocmai pentru ca el e insuportabil. Ca sa e&iste, pasiunea are nevoie de o lupta continua, de obstacole care se cer depasite, de dorinta frenetica de a avea mai mult dect are. -iteral, pasiunea se traduce prin suferinta, si e&ista multe cazuri n care, cu ct suferinta e mai mare, cu att pasiunea e mai adnca. +rdoarea intensa din relatia bazata pe dragostea pasionala nu se poate mpaca cu placerile mai blnde oferite de o relatie echilibrata si sigura9 prin urmare, daca femeia ar primi de la obiectul dragostei ei ceea ce si doreste cu ardoare, suferinta ar nceta, si pasiunea s-ar stinge si ea, curnd. +tunci, femeia si-ar spune, probabil, ca nu mai e ndragostita, pentru ca suferinta dulce-amara a pasiunii nu mai e&ista. !ocietatea n care traim si m,loacele de informare n masa omniprezente care ne mpresoara si ne satureaza constiinta, confunda permanent cele doua tipuri de dragoste. Ni se promite n mii de feluri ca o relatie plina de pasiune :eros< ne aduce multumire si mplinire :agape<. .n realitate, subntelesul promisiunilor este ca o pasiune destul de mare sudeaza lanturile unei legaturi durabile. 'secul tuturor relatiilor bazate initial pe un torent de pasiune certifica falsitatea acestei premise. 7rustrarea, suferinta si dorinta nemplinita nu pot construi o relatie echilibrata, durabila si pozitiv evolutiva, desi si aduc o contributie ma,ora si certa ntr-o relatie pasionala. %aca vra,a erotica initiala se metamorfozeaza n devotamentul responsabil si afectuos care nfrunta timpul, atunci e necesara

comuniunea de interese, valori si idealuri, plus capacitatea de a mentine o intimitate desavrsita. !i totusi, iata ce se ntmpla deseori5 e&ista senzatia, n relatia edificata pe pasiune, ncarcata cum e de neliniste, suferinta si frustrare, ca lipseste ceva foarte important. ' nevoie de anga,are, de un mi,loc de echilibrare a e&perientei emotionale haotice care sa ofere sentimentul de siguranta si protectie. %aca s-ar ntmpla ca obstacolele din calea fericirii lor sa fie doborte si nlocuite cu un legamnt sincer si solid, cei doi parteneri s-ar uita unul la altul, ntrebndu-se unde a disparut pasiunea. !e simt n siguranta unul cu celalalt, si dovedesc tandretea si generozitatea unul fata de celalalt, dar n acelasi timp se simt un pic pacaliti pentru ca nu mai sunt mistuiti de dorinta. "retul pe care-4 platim pasiunii este teama9 durerea si teama alimenteaza dragostea pasionala9 si tot ele o pot distruge. "retul pe care-4 platim pentru o relatie echilibrata este plictiseala9 siguranta si protectia cimenteaza o astfel de relatie9 si tot ele o pot face rigida si anosta. %aca e sa urmeze fiorul si noutatea n relatia amoroasa dupa transformarea pasiunii n devotament, ea trebuie sa se fundamenteze nu pe sentimentul de frustrare sau de dorinta nflacarata, ci pe e&plorarea n profunzime a ceea ce %. *. -awrence numea tainele pline de bucurii dintre un barbat si o femeie devotati unul altuia. %upa cum spune -awrence, aceasta se realizeaza cel mai bine cu un singur partener, caci, pentru a crea adevarata intimitate, ncrederea si sinceritatea lui agape trebuie combinate cu cura,ul si vulnerabilitatea pasiunii. --am auzit o data pe un alcoolic convalescent e&primnd acest lucru simplu si frumos5 )eat fiind, m-am culcat cu o multime de femei si am trait aceeasi e&perienta de nenumarate ori. %e cnd nu mai beau, m-am culcat doar cu sotia mea si de fiecare data traiesc o alta e&perienta. 7iorul emotiei care provine nu din e&citarea reciproca a simturilor, ci din profunda cunoastere reciproca este, din pacate, rar. Cele mai multe dintre noi, care avem o relatie stabila, echilibrata, ne bazam pe predictibilitate, confort si amicitie, pentru ca ne temem sa e&ploram tainele pe care le ntruchipam ca barbat si femeie si sa scoatem la lumina eul nostru profund. %ar, n teama noastra de necunoscutul din noi nsine si dintre noi, ignoram si evitam chiar darul pe care

devotamentul nostru ni-4 pune la dispozitie -intimitatea adevarata. n cazul femeilor care iubesc prea mult, intimitatea reala cu partenerul nu se poate realiza dect dupa recuperare. .n capitolele urmatoare o vom rentlni pe #rudi care se confrunta cu provocarea recuperarii ce ne asteapta pe toate. ?.%aca sufar pentru tine, ma vei iubiM .ubito, iubito, te rog, nu pleca. Cu sentimente ieftine cred ca ncep a ma droga. 0ltimul blues +m fost nevoita sa rascolesc o gramada de pnze pna sa a,ung sa citesc versurile de pe pnza nramata care atrna pe peretele din camera ticsita cu tot felul de lucruri, 0zata de timp si decolorata, pnza cu peisa,ul de moda veche continea urmatoarele versuri5 %raga mama, 1ama, draga mama. Cnd ma gndesc la tine +s vrea sa fiu totce Knseamna frumos Ce nseamna adevar. #ot ce e demn Nobil si maret Line de la tine, mama, %in mna ta, care Ne-arata drumul. -isa, artist plastic cu un venit modest, care-si folosea locuinta si ca studio, mi arata versurile si rse usor. -' prea de tot, nu creziM !iropoaseS %ar cuvintele care urmara tradau sentimente mai adnci. -+m recuperat-o de la o prietena care se muta si voia sa o arunce. O cumparase n ,oaca, de la un magazin cu solduri. Cred ca are, totusi, ceva adevarat n ea, ce ziciM $se din nou si spuse cu mhnire n glas5C -+m iubit-o pe mama, dar n-am avut dect necazuri cu barbatii din cauza asta. 7acu o pauza si cazu pe gnduri. nalta, cu ochi mari si verzi si cu un par negru, lung si drept, -isa era o frumusete. 1i-a facut semn sa iau loc pe o saltea acoperita cu o cuvertura, ntr-un colt al camerei mai putin ticsit si mi-a oferit un ceai. $amase tacuta n timp ce-4 pregatea. -isa mi-a atras atentia datorita unui prieten comun care mi-a spus cte ceva din povestea ei. Crescuta ntr-o familie de alcoolici, -isa era

co-alcoolica. #ermenul co-alcoolic desemneaza o persoana care a dezvoltat o tendinta bolnavicioasa de a stabili o relatie cu alte persoane ca rezultat al convietuirii cu cineva marcat de alcoolism. 7ie ca alcoolicul este unul din parinti, unul din soti, un copil sau un prieten, relatiile lui cu membrii familiei rezida n dezvoltarea anumitor sentimente si comportamente la coalcoolic5 respect de sine redus, nevoia de a fi de folos, impulsul puternic de a-i schimba si controla pe ceilalti, si dorinta de a suferi. %e fapt, toate caracteristicile femeilor care iubesc prea mult sunt prezente, de obicei, la fiicele si sotiile alcoolicilor, ca si la cele ale persoanelor cu alte dependente. !tiam de,a ca efectele copilariei petrecute lnga o mama alcoolica, de care ncercase sa aiba gri,a si pe care ncercase sa o prote,eze, influentasera puternic felul n care -isa urma sa stabileasca o relatie cu un barbat, mai trziu, n viata. +m asteptat cu rabdare, si nu mult dupa aceea, ncepu sa-mi ofere detalii. 'ra a doua din cei trei copii, nascuta dupa o sora care fusese cauza casatoriei pripite a parintilor ei si naintea unui frate care fusese si el o surpriza, aparnd la opt ani dupa nasterea -isei, cnd marna ei nca mai bea. -isa era singurul produs al unei nasteri planificate. -ntotdeauna am crezut ca mama e perfecta, poate pentru ca aveam atta nevoie s-o cred asa. 1i-am imaginat ca este asa cum mi doream si mi-am ,urat sa fiu ca ea. n ce fantasmagorie am putut traiS -isa scutura din cap si continua5 -1-am nascut cnd parintii mei se iubeau nca foarte mult, de aceea am fost copilul ei favorit. Chiar daca spunea ca ne iubeste pe toti la fel, stiam ca pe mine ma considera aparte. Ne petreceam timpul mpreuna ct puteam. Cnd eram foarte mica, banuiesc ca a avut, ntr-adevar, gri,a de mine, dar dupa o vreme, rolurile s-au schimbat si am nceput sa am eu gri,a de ea. #ata se purta ngrozitor. 'ra violent cu mama si ,uca toti banii. Cstiga bine ca inginer, dar noua ne lipseau toate cele si ne mutam tot timpul. !tii, poezia aceea de pe perete descrie mai curnd felul n care voiam eu sa fie lucrurile, dect felul cum erau ele n realitate. ncep, n sfrsit, sa vad adevarul. #oata viata am dorit ca mama sa semene cu persoana din poezioara aia, dar n-a fost n stare

nici macar sa se apropie ct de ct de idealul meu pentru ca era mai tot timpul beata. +m nceput, de timpuriu, sa-mi transfer toata dragostea, devotamentul si energia asupra ei, n speranta ca mi va da napoi ce aveam nevoie, ca mi va returna ceea ce i dadeam. -isa tacu si ochii i se umbrira pentru o clipa. -nvat toate astea acum la sedintele terapeutice, dar uneori e dureros sa vezi ct de diferita a fost realitatea de ceea ce am crezut ntotdeauna ca pot s-o fac eu sa fie. -'ram foarte apropiata de mama, dar foarte devreme -att de devreme ca nu-mi amintesc cnd s-a ntmplat -am nceput sa ma port ca si cum eu as fi fost mama si ea copilul. mi faceam gri,i din cauza ei si ncercam s-o prote,ez mpotriva tatei. 7aceam tot felul de giumbuslucuri ca s-o nveselesc. 1-am straduit ct arn putut s-o fac fericita, pentru ca ea era tot ce aveam. !tiam ca tine si se gndeste la mine pentru ca deseori ma chema sa ma asez lnga ea si stateam asa ndelung, strns lipite una de alta, fara sa vorbim prea mult, doar tinndu-ne n brate. +cum, cnd privesc napoi, mi dau seama ca ma temeam foarte tare pentru ea, aveam sentimentul ca ceva ngrozitor trebuia sa se ntmple -ceva ce-as fi putut mpiedica de-as fi fost destul de atenta. + fost o viata dura, mai ales pentru un copil n crestere, dar n-am cunoscut niciodata alta. +m platit un tribut destul de mare si mai trziu. n adolescenta, am avut stari depresive grave. -isa surse blnd. -Ce ma speria cel mai mult cnd aveam o stare depresiva, era faptul ca nu mai puteam avea gri,a de mama, cnd criza era la apogeu. 'ram foarte constiincioasa, sa stii... si ma temeam ngrozitor sa ma despart de ea, chiar cteva clipe. !ingurul fel n care ma puteam desparti de ea era sa gasesc pe altcineva de care sa ma agat. +duse ceaiul pe o tava lacuita n rosu si negru si l puse pe podea n fata mea. -Cnd aveam nouasprezece ani, mi s-a oferit ocazia sa plec n 1e&ic cu doua din prietenele mele. 'ra prima data cnd o lasam pe mama singura. 0rma sa stam trei saptamni9 dar n a doua saptamna am ntlnit un me&ican teribil de frumos care vorbea engleza e&celent, era curtenitor si foarte atent cu mine. %upa a doua saptamna, mi cerea de,a zilnic sa ma marit cu el. mi spunea ca ma iubeste si ca nu poate sa suporte gndul ca ma pierde, acum dupa ce m-a gasit. Ce sa zicM "robabil ca asta era

e&act argumentul care trebuia folosit cu mine. mi spunea, cu alte cuvinte, ca are nevoie de mine, si toata fiinta mea raspundea la ndemnul de a fi de a,utor. n plus, banuiesc ca eram constienta, ntr-o oarecare masura, ca trebuia sa fiu ct mai departe de mama. +casa era totul att de ntunecat, mohort si trist. .ar barbatul acesta mi promitea o viata minunata. 7amilia lui era bogata. 'l primise o educatie aleasa. Nu parea sa lucreze nicaieri, dar m-am gndit ca era din cauza ca avnd asa multi bani, nu avea de ce sa munceasca. 7aptul ca avea toti banii aceia la dispozitie si, cu toate acestea, credea ca numai eu l pot face fericit, ma facea sa ma simt teribil de importanta si merituoasa. +m sunat-o pe mama si i l-am descris n cuvinte pline de nflacarare. 'a zise5 +m ncredere ca vei lua o hotarre nteleapta . 'i bine, n-ar fi trebuit sa aiba ncredere. +m decis sa ma marit cu el, ceea ce n-a fost deloc o decizie nteleapta. Nu stiam ce simt. *abar n-aveam daca l iubesc, sau daca el este barbatul pe care-4 doream. Nu ma gndeam dect la faptul ca iata, n sfrsit pe cineva care zice ca el ma iubeste pe mine. Nu prea iesisem cu baieti, nu stiam prea multe despre barbati. 7usesem prea preocupata de problemele casei. mi simteam sufletul gol, iar acest barbat mi oferea ceva ce parea sa fie chiar prea mult. !i mi spunea ca ma iubeste. 'u fusesem cea care oferise dragoste atta timp, iar acum se parea ca mi venise si mie rndul sa primesc. 1oment mai potrivit nici ca se putea. !tiam ca sunt secatuita, ca nu mi-a mai ramas nimic de oferit. Ne-am casatorit repede, fara stirea parintilor lui. "are o nebunie acum, dar atunci totul mi arata ct ma iubeste -ca era dispus sa-si sfideze parintii ca sa fie cu mine. 1-am gndit atunci ca, nsurndu-se cu mine, se revolta mpotriva parintilor, o revolta destul de mare ca sa-i supere, dar nu att de mare ca sa-4 izgoneasca. +cum vad altfel lucrurile. %e fapt, trebuia sa-si prote,eze secretele despre identitatea si comportamentul sau se&ual, iar faptul ca avea o sotie l facea sa para mai normal dect daca n-ar fi avut. "resupun ca asta a lasat sa se nteleaga cnd mi-a spus ca are nevoie de mine. .ar eu eram, binenteles, alegerea perfecta, caci americana fiind, nu puteam, n cultura lui, dect sa fiu suspecta, sa n-am dreptate. Oricare alta femeie, mai ales una din aceeasi clasa sociala, vaznd ce am vazut eu,

ar fi spus cuiva, mai devreme sau mai trziu. !i ar fi aflat tot orasul. 'u, nsa, cui as fi putut spuneM Cine vorbea cu mineM !i cine m-ar fi crezutM Nu cred ca ceva din toate astea a fost deliberat sau calculat din partea lui, caci, dincolo de hotarrea mea de a ma casatori cu el, au mai fost si alte motive. Ne potriveam si am crezut, amndoi, la nceput, ca asta e dragostea. N-are importantaS 6hici ce s-a ntmplat dupa nuntaM + trebuit sa n; ducem acasa la el si sa locuim cu oamenii aceia care nici macar nu stiau ca ne-am casatoritS + fost ngrozitor. "arintii lui ma urau si am avut sentimentul ca erau suparati pe el de ceva vreme. 'u nu stiam nici un cuvnt n spaniola. 7amilia lui stia englezeste dar refuza sa vorbeasca. 'ram o paria, complet izolata, si mi s-a facut teama chiar de la nceput. 'l ma lasa singura nopti n sir, asa ca stateam n camera noastra si, n cele din urma, m-am obisnuit sa adorm singura, fara sa-4 mai astept. !tiam de,a ce nseamna sa suferi. nvatasem asta acasa. 1a gndeam, cumva, ca asta e pretul pe care-4 platesti ca sa fii cu cineva care te iubeste, ca asa e normal. +deseori venea acasa beat si dornic de se& iar asta ma ngrozea. !imteam n nari parfumurile celorlalte femei cu care facuse dragoste. ntr-o noapte, dormeam de,a de mult cnd m-a trezit un zgomot. !otul meu, beat, se admira n oglinda, mbracat cu camasa mea de noapte. --am ntrebat ce face si mi-a zis5 Nu crezi ca-mi sta bineM + facut o strmbatura si am observat ca se ru,ase, n cele din urma, ceva s-a rupt n sufletul meu. +m nteles ca trebuie sa scap de-acolo. "na n acel moment fusesem tare nenorocita, dar eram sigura ca eu eram de vina, ca as fi putut fi mai iubitoare, ca as fi putut sa-l fac sa stea mai mult cu mine, sa-i convinga pe ai lui sa ma accepte si poate chiar sa ma placa. 'ram dispusa sa ma straduiesc si mai mult, la fel ca mama. %ar asta de acum era altceva. 'ra dementa. Nu aveam bani si nici vreo posibilitate de a face rost, asa ca a doua zi i-am spus ca o sa le spun parintilor lui ce a facut, daca nu ma duce la !an %iego. --am mintit spunndu-i ca de,a am chemat-o pe mama, ca ea asteapta sa ne ntlnim si ca daca ma duce la !an %iego n-o sa mai auda de mine. Nu stiu cum de-am avut cura,ul, pentru ca, n realitate, ma gndeam ca o sa ma omoare sau mai stiu eu ce o sa-mi faca, dar a mers. .i era tare frica sa nu afle

parintii. 1-a condus pna la frontiera fara un cuvnt, si mi-a dat bani sa iau autobuzul pna la !an %iego si nca cincisprezece dolari. +sa am a,uns n !an %iego, n casa unui prieten. +m stat acolo pna mi-am gasit o slu,ba, apoi m-am mutat cu alte fete si am nceput sa duc o viata destul de e&travaganta. .n perioada aceea, nu mai eram n stare sa simt nimic. 'ram complet amortita. %ar aveam nca o cantitate uriasa de compasiune, din cauza careia am dat peste tot felul de necazuri. n urmatorii trei sau patru ani, am adus acasa nenumarati barbati, pentru ca i compatimeam. +m avut noroc ca lucrurile nu au luat o ntorsatura urta. 1a,oritatea barbatilor cu care am avut relatii aveau probleme cu drogurile sau alcoolul. i ntlneam la petreceri sau ntmplator, n baruri si, din nou, pareau sa aiba nevoie de mine ca sa-i nteleg, sa-i a,ut, ceea ce ma atragea ca un magnet. +tractia pe care o resimtea -isa fata de acest tip de barbati era perfect logica daca tinem seama de relatia cu mama ei. ntre a fi iubita si a fi nevoie de ea -isa pusese semnul ,egal[ asa ca atunci cnd vreun barbat parea sa aiba nevoie de ea, el i oferea, de fapt, dragoste. Nu trebuia sa fie bun, generos sau sa tina la ea. 7aptul ca avea nevoie de ea era suficient pentru a strni vechile si cunoscutele ei sentimente si a aprinde, n forul ei interior, imboldul de a darui afectiune. si continua povestea. -Liata mea era un haos total, la fel si a mamei. ' greu de spus care dintre noi era mai bolnava. +veam douazeci si patru de ani cnd mama s-a lasat de bautura. + ales drumul cel mai greu. !ingura n camera ei, a sunat la +. +. si a cerut a,utor. +u trimis doua persoane sa stea de vorba cu ea si ele au dus-o la o sedinta n dupa-amiaza aceea. N-a mai pus strop de bautura n gura de atunci. -isa zmbi cu blndete la amintirea cura,ului mamei sale. -#rebuie sa fi fost insuportabil, caci era o femeie foarte mndra, prea mndra pentru a-i chema daca n-ar fi fost disperata. 1ultumesc lui %umnezeu ca n-am fost acolo s-o vad. +s fi depus attea eforturi s-o fac sa se simta mai bine, ca n-ar fi a,uns niciodata sa fie a,utata cu adevarat. 1ama ncepuse sa bea incontrolabil cnd eu aveam noua ani. Leneam acasa de la scoala si o gaseam ntinsa pe canapea, inconstienta, cu sticla lnga ea. !ora mea se supara pe mine si

mi spunea ca refuz sa privesc realitatea, pentru ca nu vreau sa recunosc gravitatea situatiei, dar o iubeam prea mult pe mama si refuzam pna si gndul ca facea ceva rau. 'ram foarte apropiate, mama si eu. %e aceea, cnd lucrurile au nceput sa se destrame ntre ea si tata, am vrut sa-i ofer o compensatie. 7ericirea ei era cel mai important lucru pentru mine. !imteam ca trebuie sa-i ofer o compensatie din cauza tatei care o ranea, iar singurul lucru pe care stiam sa-4 fac era sXa fiu buna. +sa ca am fost buna n toate felurile n care m-am priceput. O ntrebam daca are nevoie s-o a,ut la ceva. 6ateam si faceam curat fara sa fiu rugata. ncercam sa nu am nevoie de nimic pentru mine nsami. -%ar nimic n-a dat rezultate. $ealizez acum ca luptam cu doua forte incredibil de puternice5 maria,ul parintilor mei aflat n deriva si alcoolismul mamei. N-aveam nici o sansa sa ndrept ceva, dar asta nu m-a mpiedicat sa-mi continui ncercarile -si sa ma nvinovatesc pentru esecuri. -1a durea nespus nefericirea ei. !i stiam ca erau nca aspecte pe care le puteam mbunatati. 7elul cum nvatam la scoala, de e&emplu. Nu mergeam prea bine, din cauza tensiunii de acasa, binenteles, nemaivorbind de faptul ca aveam gri,a de fratele meu si pregateam masa si ca, n final, mi-am luat o slu,ba ca sa iesim din impas. -a scoala nu aveam energie dect pentru un singur e&amen cu note stralucite. 1i-4 planuiam cu gri,a si-4 luam cu brio, ca sa le arat profesorilor ca nu sunt proasta. %ar, n rest, ma eschivam ct puteam. "rofesorii mi spuneau ca nu ma straduiesc destul. *aS N-aveau de unde sa stie ct ma straduiam -sa nu-mi las familia sa se destrame. %ar carnetele de note nu erau grozave, iar tata urla si mama plngea. 1 nvinuiam ca nu sunt perfecta. !i am continuat sa ma straduiesc si mai mult. ntr-o familie dezorganizata ca aceasta, n care e&ista dificultati aparent insurmontabile, membrii familiei se concentreaza asupra unor probleme mai simple, cu o posibila perspectiva de rezolvare. $ezultatele scolare ale -isei au devenit astfel, centrul atentiei tuturor, inclusiv al -isei. 7amilia avea nevoie sa creada ca aceasta problema era cea care, daca se rezolva, ar aduce napoi armonia. "resiunea asupra -isei era imensa. Nu numai ca ncerca sa

rezolve problemele parintilor ei, nhamata fiind si la ndatoririle mamei ei, dar tot ea era identificata cu cauza nefericirii familiale. %in cauza dimensiunilor monumentale ale sarcinii asumate, nu se bucura de nici un succes, n ciuda eforturilor ei eroice. n mod firesc, sentimentul valorii proprii a fost e&trem de afectat. -O data, am sunat-o pe cea mai buna prietena a mea si i-am spus5 -asa-ma sa vorbesc cu tine, te rog. "oti citi o carte daca vrei. Nu esti obligata sa ma asculti. %ar am mare nevoie de cineva la capatul celalalt al firului . Nici macar nu credeam ca merit sa-mi asculte cineva problemeleS %ar ea chiar m-a ascultat. #atal ei era alcoolic n recuperare si fusese la +.+. 'a sa dus la +lateen si cred ca mi-a dat rezultatele benefice ale progamului n acelasi fel n care m-a ascultat. 1i-era att de greu sa recunosc ca ceva nu e n ordine, daca nu era din vina tatalui meu. l uram. +m sorbit amndoua ceaiul n liniste cteva minute, timp n care -isa se lupta n tacere cu amitirile ei dureroase. Cnd a fost n stare sa vorbeasca, a spus simplu5 -#ata ne-a parasit cnd aveam saisprezece ani. !ora mea era de,a plecata. 'ra cu trei ani mai mare decl mine si imediat ce a facut optsprezece ani, Vi-a gasit o slu,ba cu norma ntreaga si a plecat de-acasa. +m ramas deci, mama, fratele meu si cu mine. Cred ca ncepeam sa ma scufund, cu toata presiunea pe care o e&ercitam asupra mea, n stradania de a o face pe mama fericita si de a avea gri,a de fratele meu. +sa ca am plecat n 1e&ic si m-am maritat, am revenit acasa si am divortat si pe urma m-am zbenguit cu o multime de barbati, ani n sir. -a cinci luni dupa ce mama ncepuse sedintele la +.+. s-a ntmplat sa-4 ntlnesc pe 6arP. .n prima zi petrecuta mpreuna, a fost drogat. Ne-am plimbat cu masina, era si prietena mea cu noi, care l cunostea, iar el a fumat marihuana. 1-a placut si l-am placut, si fiecare, separat, i-a transmis celuilalt acest mesa, prin prietena mea9 foarte curnd dupa asta mi-a dat telefon si a trecut apoi pe la mine. --am rugat sa-mi pozeze si i-am schitat portretul din amuzament, si-mi aduc aminte ca m-am simtit coplesita de afectiunea pentru el. + fost cel mai puternic sentiment pe care l-am avut vreodata fata de un barbat.

'ra drogat din nou, statea acolo si vorbea rar -stii, ca atunci cnd oamenii sunt drogati -si a trebuit sa ma opresc, pentru ca minile mi tremurau att de tare ca nu mai puteam desena nimic. +m ridicat blocul de desen si l-am spri,init de genunchi ca sa stea9 astfel, nu-mi putea vedea minile care tremurau ca naiba. +cum stiu ca am reactionat asa pentru ca vorbea la fel cum vorbea mama dupa ce bause o zi ntreaga. +celeasi pauze lungi si cuvinte alese cu gri,a care erau rostite, cumva cu emfaza. ntreaga mea gri,a si dragoste pentru mama s-au combinat cu atractia fizica pe care o simteam pentru el, caci arata bine. %ar, n acelasi timp, habar n-aveam de ce am reactionat asa si am numit asta dragoste. 7aptul ca atractia -isei fata de 6arP si implicarea ei n relatia cu el au debutat att de repede dupa ce mama ei s-a lasat de bautura n-a fost o ntmplare. -egatura ce le unea pe cele doua femei nu fusese sfarmata. Chiar daca, geografic, erau despartite, mama fusese ntotdeauna prima responsabilitate a -isei si iubirea ei cea mai profunda. Cnd -isa a nceput sa-si dea seama ca mama ei se schimba, vindecndu-se de alcoolism fara a,utorul ei, a reactionat, din frica, la acest refuz de a avea nevoie de ea. Curnd -isa stabili o noua relatie de profunzime cu un alt individ dependent. %upa casatorie, si pna la nsanatosirea mamei ei, relatiile ei cu barbatii fusesera ocazionale. 'a s-a ndragostit de un barbat dependent, n momentul n care mama ei s-a ndreptat spre +lcoolicii +nonimi ca sa ceara a,utor si spri,in pentru a se nsanatosi. -isa simtea nevoia unei relatii cu o persoana dependenta, nu pasiva, ca sa se simta normala . Continua cu descrierea celor sase ani care urmara. 6arP s-a mutat la ea imediat si a declarat ferm n timpul primei saptamni de convietuire ca, daca va fi vreodata vorba sa aleaga ntre a cumpara droguri si a plati chiria, drogurile vor fi ntotdeauna pe primul loc n ceea ce-4 priveste. Cu toate acestea, -isa era sigura ca se va schimba, ca va a,uge sa pretuiasca ce aveau mpreuna si sa vrea sa-4 pastreze. 'ra sigura ca l putea face s-o iubeasca cu aceeasi dragoste cu care l iubea ea. 6arP rareori lucra, iar cnd o facea, credincios spuselor sale, tot salariul se ducea pe cea mai scumpa marihuana sau pe hasis.

-a nceput, -isa i s-a alaturat n folosirea drogurilor, dar cnd a descoperit ca i afecta capacitatea de a-si cstiga e&istenta, s-a oprit. -a urma urmei, ea era cea responsabila pentru ntretinerea amndurora, iar ea si lua responsabilitatea n serios. Ori de cte ori se gndea sa-i spuna sa plece -dupa ce i luase iar bani din poseta sau l gasise n toiul unei petreceri cnd ea venise e&tenuata de la serviciu sau lipsise toata noaptea de acasa -el aducea o punga plina de bunatati, sau o astepta cu masa pusa, sau i marturisea ca a facut rost de cocaina special pentru ei doi, si hotarrea ei se spulbera n timp ce si spunea ca, n definitiv, el o iubeste cu adevarat. "ovestea copilariei lui o facea sa plnga si sa-4 compatimeasca9 era sigura ca, daca l iubeste ndea,uns, va fi n stare sa-4 recompenseze pentru tot ce a suferit. !e gndea ca nu-4 poate nvinui sau trage la raspundere pentru comportamentul de acum, din moment ce suferise att de mult n copilarie si uita durerea propriului ei trecut, pe masura ce se concentra sa-4 repare pe al lui. O data, n timp ce se certau pentru ca refuzase sa-i dea un cec pe care i-4 trimisese tatal de ziua ei, el a sfsiat cu un cutit toate tablourile din casa. -isa relua povestirea. -'ram asa bolnava pe vremea aceea ca m-am gndit5 ' numai vina mea9 n-ar fi trebuit sa-4 supar. "e atunci ma nvinuiam nca pentru orice, ncercnd sa repar ireparabilul. Oiua urmatoare era ntr-o smbata. 6arP era plecat, iar eu faceam curatenie, plngnd si aruncnd la gunoi trei ani de pictura. -asasem televizorul deschis ca sa-mi alung gndurile, si era o femeie pe post, una pe care o batuse barbatul, si care vorbea ntr-o emisiune. Nu i se vedea fata9 a vorbit despre cum fusese viata ei si a descris niste scene oribile, iar apoi a zis5 Nu credeam ca situatia e asa grava pentru ca aveam nca puterea s-o suportS -isa dadu din cap usor. -+sta faceam si eu, acceptam situatia asta ngrozitoare pentru ca mai aveam putere s-o suport. Cnd am auzit-o pe femeia aceea, am zis tare5 %ar meriti ceva mai mult dect cel mai rau lucru pe care-4 poti suportaS 1i-am auzit, brusc, spusele si am nceput sa plng n hohote pentru ca ntelesesem5 la fel faceam

si eu. 1eritam mai mult dect durerea si frustrarea si pretul platit si haosul. -a fiecare tablou sfsiat, mi spuneam5 Nu mai vreau sa traiesc asaS Cnd 6arP s-a ntors, lucrurile lui l asteptau afara, mpachetate, n fata usii. -isa si chemase cea mai buna prietena, care-4 adusese si pe sotul ei, iar cei doi au a,utat-o sa-si adune cura,ul si sa-i spuna lui 6arP sa plece. -N-a facut o scena, pentru ca erau prietenii mei acolo, pur si simplu a plecat. 0lterior, m-a sunat si a nceput sa ma ameninte, dar nu i-am raspuns deloc si dupa o vreme, a renuntat. +s vrea, totusi, sa ntelegi ca n-am facut asta singura -sa reactionez, vreau sa spun. .-am telefonat mamei dupa-amiaza, dupa ce ma mai linistisem, si i-am povestit tot. 1-a sfatuit sa ma duc la +l-+non, la sedintele pentru adultii care au fost copii de alcoolici. +m ascultat-o doar pentru ca sufeream att de tare. +l-+non, ca si +lateen, este o grupare de rude si prieteni ai alcoolicilor care se ntlnesc pentru a se a,uta unii pe altii sa nu mai fie obsedati de alcoolicii din viata lor. !edintele sunt pentru fiii si fiicele -adulti -ai alcoolicilor care vor sa scape de efectele convietuirii n copilarie cu alcoolismul. 'fectele respective includ ma,oritatea caracteristicilor iubirii n e&ces. +bia atunci am nceput sa ma nteleg. 6arP era pentru mine ceea ce fusese alcoolul pentru mama5 un drog fara de care nu puteam trai. "na n ziua cnd i-am spus sa plece, fusesem terorizata de gndul ca ar putea sa ma paraseasca, asa ca am facut tot ce am putut ca sa fie multumit. +m facut tot ce facusem nainte, cnd eram mica -am muncit din greu, am fost buna, n-am cerut nimic pentru mine, am preluat responsabilitatile celuilalt. %in cauza ca modelul meu fusese ntotdeauna sacrificiul de sine, nu stiam cine sunt daca nu aveam pe cine sa a,ut sau o suferinta de ndurat. +tasamentul profund al -isei fata de mama sa si sacrificarea propriilor ei necesitati si dorinte pe altarul acestui atasament au pregatit-o pentru relatiile amoroase de mai trziu, destinate mai degraba pentru suferinta dect pentru mplinirea personala. n copilarie -isa luase decizia de a remedia orice dificultate ivita n viata mamei sale prin forta dragostei si altruismului ei. %ecizia

s-a ascuns curnd n subconstient, de unde a continuat s-o impulsioneze. #otal neobisnuita sa evalueze modalitati de siguranta pentru propria persoana, dar e&perta n promovarea bunastarii altora, a acceptat relatii care promiteau ocazii de a ndrepta lucrurile n favoarea cuiva prin forta dragostei ei. Credincioasa cazului sau, esuarea eforturilor ei de a cstiga afectiunea celuilalt o impulsiona sa se straduiasca si mai mult. 6arP, cu dependenta lui de droguri, cu dependenta afectiva si cruzimea lui, reprezenta combinatia celor mai rele caracteristici ale parintilor -isei. "arado&al, tocmai asta e&plica atractia ei fata de el. %aca relatia pe care am avut-o cu parintii a fost n esenta una instructiva, bazata pe e&primarea normala a afectiunii, interesului si aprobarii, atunci, adulti fiind, vom avea tendinta sa ne simtim bine cu persoane care trezesc n noi sentimente asemanatoare -siguranta, caldura sufleteasca, respect de sine. n plus, vom avea tendinta de a evita oamenii care ne fac, prin critica sau manipularea lor, sa ne simtim mai putin ncrezatori n noi nsine. Lom simti aversiune fata de comportamentul lor. %aca, dimpotriva, relatia cu parintii a fost ostila, critica, brutala, manipulatoare, supra-dependenta, supra-protectoare -sau cu alte cuvinte, anormala E atunci, ni se pare normal cnd ntlnim o persoana care e&prima, poate chiar foarte subtil, nuante ale unor atitudini si comportamente identice. Ne vom simti ca acasa alaturi de persoane cu care re-crem tiparele anterioare de raportare anormala, si dimpotriva, incomodate si stingherite cu persoane blnde, amabile, altfel spus, normale. Cu alte cuvinte, pentru ca nu suntem provocate sa ncercam sa schimbam pe cineva ca sa-4 facem fericit sau ca sa-i cstigam afectiunea sau acceptarea reprimate, ne nchipuim ca ne plictisim alaturi de oameni normali. "lictiseala e sinonima de multe ori cu o larga paleta a sentimentului de stinghereala -de la formele usoare la cele intense -pe care femeile care iubesc prea mult sunt nclinate sa le traiasca cnd sunt lipsite de rolul att de familiar lor, al a,utorului, sperantei si preocuparii pentru buna-starea altei persoane. '&ista, la ma,oritatea adultilor copii de alcoolici -si a descendentilor proveniti din familii cu diverse alte disfunctionalitati -o fascinatie pentru persoanele cu probleme si o atractie pentru emotii, mai ales negative. %aca dramele si haosul au fost constant prezente n viata noastra si

daca, asa cum se ntmpla deseori, am fost fortati n copilarie sa ne renegam sentimentele, avem nevoia la maturitate de evenimente dramatice care sa ne trezeasca sentimentele - daca mai e ceva de trezit. +sadar, ca sa simtim ca traim, avem nevoie de sentimentul de nesiguranta, de durere, dezamagire si lupta. -isa a a,uns la capatul povestii sale. -"acea si linistea care au urmat n viata mea dupa plecarea lui 6arP ma nnebuneau. 1i-a trebuit tot cura,ul din lume ca sa nu4 sun si sa-4 rog sa vina napoi. %ar ncet-ncet m-am reobisnuit cu viata normala. Nu ies cu nimeni acum. !tiu ca sunt nca prea bolnava pentru a stabili o relatie normala cu un barbat. %aca as iesi acum, mi-as gasi un alt 6arP. +sa ca, pentru prima data, mi fac planuri pentru mine nsami si nu mai ncerc sa schimb pe altcineva. n relatia ei cu 6arP, -isa, ca si mama ei n relatia cu alcoolul, suferea de o boala, compulsia distructiva pe care n-o putea controla singura. -a fel ca mama ei, care dezvoltase dependenta de alcool si nu era n stare sa se lase de baut singura, -isa dezvoltase ceea ce era tot o relatie de dependenta fata de 6arP. Nu fac aceasta analogie n mod gratuit si nici nu folosesc cu usurinta cuvtul dependenta n compararea cazurilor celor doua femei. 1ama -isei devenise dependenta de un drog -alcoolul E pentru a evita supararea intensa si disperarea din viata ei. Cu ct mai mult folosea alcoolul pentru a evita durerea, cu att mai intens actiona drogul asupra sistemului ei nervos si producea chiar sentimentele de care vroia sa scape. +lcoolul intensifica durerea, n loc sa o aline. +sa ca bea si mai mult. !i astfel a a,uns la dependenta. -isa a ncercat si ea sa evite suferinta si disperarea. 'a suferea de o stare depresiva grava, care si avea originea n copilaria ei dureroasa. +cest tip de depresie se ntlneste la copiii proveniti din familiile cu probleme serioase, iar modalitatea lor de a o trata, sau mai bine zis d; a o evita, variaza n functie de se&, dispozitie, rolul ,ucat n copilarie. -a adolescenta, multe tinere ca -isa si tin depresia n sah, dezvoltnd acel stil de a iubi prea mult. "e masura ce se anga,eaza n relatii haotice, dar stimulatoare si enervante, cu barbati anormali, sunt prea

agitate pentru a cadea n starea depresiva care ramne, nsa, prezenta, chiar sub nivelul de constienta. n acest fel, un partener violent, indiferent, infidel, sau altfel spus, dificil, devine pentru aceste femei omologul drogului, caci produce mi,locul de a scapa de sentimente -la fel cum alcoolul sau alte substante de alterare a starii sufletesti constituie pentru persoanele dependente posibilitatea de evadare temporara, de care refuza sa se desparta. Ca si n cazul alcoolului si drogurilor, aceste relatii greu de manevrat, care adorm atentia, si aduc propriul lor aport de suferinta. Comparata cu evolutia alcoolismului, dependenta de relatiile cu barbatii se intensifica pna cnd se transforma n viciu. + nu avea o relatie -cu alte cuvinte, a fi singur cu tine nsati -poate fi chiar mai rau dect cea mai mare suferinta produsa de o relatie, si asta pentru ca a fi singur nseamna a simti mpunsaturile durerii din trecut combinate cu cea din prezent. Cele doua compulsii sunt paralele din acest punct de vedere si la fel de greu de depasit. %ependenta unei femei de partenerul ei, sau de o serie de parteneri incompatibili, se poate datora initial unei multitudini de probleme familiale. "arado&al, adultii copii de alcoolici -sunt mai norocosi dect cei proveniti din alte medii defavorizante, ntruct e&ista asociatiile +l-+non, cel putin la nivelul marilor orase, care le ofera asistenta n efortul de a-si rezolva problemele de respect de sine si raportare la ceilalti. $ecuperarea dependentilor de relatii interumane implica primirea a,utorului dat de grupul de spri,in n nvatarea a doua lucruri5 cum sa rupi cercul vicios si cum sa cauti sentimente de auto-apreciere si bunastare n alta parte dect la un barbat incapabil sa nutreasca aceste sentimente. Cheia este sa nveti cum sa duci o viata sanatoasa, satisfacatoare, linistita, fara a depinde, pentru a fi fericit, de altcineva. #rist este faptul ca pentru cei implicati n relatii dependente, sau prinsi n plasa dependentei de droguri sau alcool sau de oricare alta substanta chimica, convingerea ca se pot descurca singuri i mpiedica sa ceara a,utor, obstructionnd astfel recuperarea. #ocmai din cauza acestor convingeri -"ot s-o fac singur pentru multi din cei care se lupta cu una din aceste boli,

lucrurile se nrautatesc nainte de a ncepe macar sa se ndrepte. #rebuia ca viata -isei sa devina iremediabil nemanevrabila, incontrolabila, pentru ca ea sa recunoasca ca are nevoie de a,utor ca sa-si nvinga dependenta de suferinta. !tarea -isei nu era a,utata nici de faptul ca att suferinta din dragoste ct si dependenta de o relatie sunt idealizate de cultura noastra :este vorba de cultura americana< -de la cntecele populare la muzica de opera, de la literatura clasica la povestile medievale, de la serialele #L melodramatice, la filmele si piesele de teatru cu mare succes de public, suntem mpresurate de nenumarate e&emple de relatii imature, nereusite, dar poleite si ridicate n slavi. +ceste modele culturale ne nvata -a cta oara -ca profunzimea dragostei se masoara prin suferinta pe care o provoaca, iar cei care sufera cu adevarat, iubesc cu adevarat. Cnd ntr-un cntec, solistul se tnguie duios ca nu se poate stapni sa nu iubeasca pe cineva, chiar daca l doare iubirea, chiar daca sufera, e&ista ceva n noi care, probabil din cauza fortei pe care o are e&punerea repetata la acest punct de vedere, accepta ca ideea e&primata de solist este felul n care ar trebui sa fie lucrurile. +cceptam ca suferinta este o componenta fireasca a dragostei, ca dorinta de a suferi din dragoste este o trasatura mai curnd pozitiva dect negativa. '&ista putine modele de cupluri n care partenerii se raporteaza unul la altul n mod matur, sanatos, corect, liber de orice manipulari sau sub,ugari si asta din doua motive. "rimul5 aceste relatii sunt foarte rare n viata reala9 al doilea5 ntruct calitatea implicarii emotionale este mult mai subtila n relatiile normale dect drama evidenta a relatiilor anormale, potentialul dramatic al celor dinti este trecut cu vederea, de obicei, n literatura, dramaturgie si muzica. %aca modelele anormale de raportare la ceilalti sunt un adevarat flagel, este din cauza ca asta e tot ce vedem si cunoastem. !i tot din cauza lipsei e&emplelor de dragoste mature si a comunicarii normale din mass-media, am cochetat ani de zile cu ideea de a scrie, n episoade zilnice, despre fiecare serial melodramatic. n episoadele mele, toate persona,ele comunica unul cu altul, n mod sincer, non-defensiv si afectuos. 7ara minciuni, secrete, manipulari, fara victime si victimizatori. n schimb, telespectatorii ar vedea persona,e hotarte sa aiba

relatii normale cu ceilalti, bazate pe o sincera comunicare. Nu numai ca acest tip de relatii interumane ar intra n conflict cu structura normala a programelor #L dar ele ar si ilustra, datorita contrastului evident, ct suntem de saturati cu cazurile de e&ploatare, manipulare, sarcasm, razbunare, ademenire deliberata, crize de gelozie, minciuna, amenintare, coercitie etc, nici unul din ele nefiind de folos unei relatii normale. %aca te gndesti la ce ar nsemna un singur episod despre comunicarea sincera si dragostea matura pentru calitatea acestor saga nesfrsite, ia n consideratie si influenta pe care alterarea comunicarii o are asupra vietii noastre. #otul se ntmpla ntr-un anumit conte&t, chiar si felul n care iubim. #rebuie sa fim constienti de defectele distructive ale viziunii societale despre dragoste si sa opunem rezistenta imaturitatii superficiale si auto-distructive n relatiile personale, aureolate de societate. #rebuie sa dezvoltam constient o modalitate mai deschisa si mai sincera de a ne raporta la oameni dect cea pe care o propaga mass media, vnznd astfel intimitatea reala pe framntarile nelinistii. G. Nevoia de a te simti necesar ' o femeie asa buna la suflet ndragostita de un barbat imoral9 !i-l iubeste chiar de e rau, !i nu ntelege de ce. 7emeia buna la suflet Nu stiu de ce face asta. 'u as nnebuni daca ar trebui sa suport ce suporta ea. N-am auzit-o niciodata plngndu-seS %e ce l suportaM Ce naiba vede la elM +r putea gasi usor pe cineva mai bun. Oamenii au tendinta sa vorbeasca asa despre femeile care iubesc prea mult, ntruct ei vad ceea ce pare a fi un efort nobil de a scoate ce e mai bun dintr-o relatie n aparenta nesatisfacatoare. %ar e&plicatia misterului acestui atasament statornic se gaseste, de cele mai multe ori, n e&perientele din copilarie. 1a,oritatea femeilor care iubesc prea mult se dezvolta si continua si la maturitate rolurile pe care le-au adoptat n copilarie. "entru multe din noi, aceste roluri semnifica negarea propriei noastre personalitati, n ncercarea de a satisface nevoile celorlalti membri ai familiei. "oate ca am fost fortate de mpre,urari sa ne maturizam mai repede, sa ne asumam prematur responsabilitati pentru ca mama sau tata erau prea

afectati, fizic sau psihic, ca sa-si ndeplineasca ndatoririle de parinti. !au poate ca ne-a lipsit unul din parinti, din cauza divortului sau decesului, iar noi am ncercat sa-4 nlocuim, att pentru fratii mai mici ct si pentru parintele ramas. "oate ca am devenit mamica fratilor mai mici n timp ce mama era plecata la serviciu. !au poate ca am avut ambii parinti, dar pentru ca unul din ei era furios sau frustrat sau nefericit, iar celalalt nu raspundea cu compasiune, ne-am trezit n postura de confidente, ascultnd anumite detalii :despre relatia lor<, care depaseau capacitatea noastra de a le digera emotional. +scultam pentru ca ne temeam de consecintele pe care le-ar fi avut refuzul nostru asupra parintelui respectiv, dar si din teama de a nu pierde dragostea lui, daca n-am fi reusit sa ne ndeplinim rolul impus. !i astfel, nu ne-am prote,at nici noi, si cu att mai putin parintii nostri, care aveau nevoie sa ne vada mai puternice dect eram n realitate. Chiar daca nu eram destul de coapte pentru aceste responsabilitati, am sfrsit prin a-i prote,a noi pe ei. Cnd ireparabilul s-a produs, nvatasem de,a de prea timpuriu si prea bine cum sa avem gri,a de altii, cu e&ceptia noastra, binenteles. Nevoia noastra de dragoste, atentie, educatie si siguranta a ramas fara raspuns, concomitent cu simularea noastra ca suntem mai puternice si mai putin tematoare, mai mature si mai descurcarete dect ne simteam n realitate. !i pentru ca tot nvatasem sa ne negam propria noastra nevoie de afectiune, am crescut cautnd ct mai multe ocazii de a face ceea ce stiam att de bine5 sa ne preocupe mai mult dorintele si cererile altora dect recunoasterea propriilor temeri, dureri si dorinte nemplinite. +m pretins ca suntem mature atta timp, am cerut att de putin, si am daruit att de mult ca acum ni se pare ca e prea trziu sa ne mai vina rndul. Continuam sa-i a,utam pe altii, si sa speram ca temerile noastre vor disparea si ca vom fi rasplatite cu dragoste. "ovestea 1elaniei este edificatoare pentru felul n care maturizarea rapida, cu prea multe responsabilitati -n cazul ei, nlocuirea parintelui absent - poate genera compulsia de a iubi. Chiar n ziua n care am ntlnit-o, dupa ce tinusem un curs de asistenta medicala, nu m-am putut opri sa nu observ ca pe chipul ei puteai face un studiu al contrastelor. Nasul mic, n vnt, cu ploaia de pistrui si obra,ii plini de cosuri i dadeau un

aer poznas atragator. +ceste trasaturi vioaie pareau nelalocul lor lnga cearcanele ntunecate din ,urul ochilor cenusii si limpezi. Cu coama de par ondulat, castaniu-roscat, semana cu un spiridus palid, obosit. + stat deoparte asteptnd sa termin de discutat cu cei sasesapte studenti care ramasesera dupa curs. Cum se ntmpla frecvent cnd vorbeam despre alcoolismul n familie, erau ctiva cursanti care voiau sa abordeze probleme prea personale pentru a fi discutate la sueta de ntrebari si raspunsuri care urma ntotdeauna dupa e&pozeul meu. Cnd a plecat si ultimul dintre colegii ei, 1elanie mi-a dat un moment de ragaz si s-a prezentat, apoi, dnd mna cu mine ferm si tandru n acelasi timp, pentru cineva att de fragil si delicat ca ea. +steptase att de mult si att de rabdatoare sa vorbeasca cu mine, ca, n ciuda aparentei sigurante de sine, am banuit ca atinsesem o coarda sensibila la curs. Ca sa-i dau posibilitatea sa vorbeasca pe larg, am rugat-o sa ne plimbam prin campus. + ciripit camaradareste ct mi-am strns eu lucrurile si am iesit din sala de curs, dar, o data afara, n dupa-amiaza cenusie de noiembrie, a ramas ntr-o tacere refle&iva. +m luat-o pe o alee pustie, singurul sunet fiind cel scos de frunzele uscate de sicomori care se sfarmau sub talpile noastre. 1elanie iesi din alee pentru a razui cteva flori din acelea n forma de stea, cu vrfurile petalelor curbate n sus ca la stelele de mare e&punnd paloarea partii de dedesubt. %upa o vreme adauga soptit5 -1ama nu a fost alcoolica, dar dupa felul cum ati descris familiile afectate de aceasta boala, ar fi putut foarte bine sa fie. + fost bolnava mental -a fost nebuna -si n cele din urma, boala a ucis-o. + suferit de stari depresive puternice, a fost de multe ori n spital, uneori timp ndelungat. 1edicamentele pe care i le dadeau ca sa se faca bine i-au facut mai mult rau. n loc de o nebuna plina de energie, a devenit o leguma. %ar si asa, n starea de leguma, a reusit pna la urma sa se sinucida. %esi ne straduiam sa n-o lasam niciodata singura de tot, n ziua aceea ne-am mprastiat care ncotro ctva timp. !-a spnzurat n gara,. #ata a gasit-o. si scutura capul repede, tulburnd amintirile ntunecate

adunate n minte si continua5 -+zi-dimineata, la curs, am auzit multe lucruri cu care m-as putea identifica, dar ati spus ca copiii de alcoolici sau din familii cu diverse alte probleme, ca a noastra, si aleg adeseori parteneri alcooloci sau dedati altor droguri, dar asta nu-i adevarat n ceea ce-4 priveste pe !ean. 1ultumesc lui %umnezeu, nu-i place sa bea, nici sa se ntepe. +vem alte probleme. !e uita departe de mine, ridicndu-si capul. - %e obicei, ma descurc n orice mpre,urare - barbia ei se lasa n ,os -... dar ncep sa ma satur. +poi m privi n ochi, zmbi si dadu din umeri. - $amn fara mncare, bani si timp, asta-i tot. + spus-o ca si cum ar fi fost poanta unui banc, la care trebuia sa te amuzi, nu sa raspunzi serios. + avut nevoie de un ndemn ca sa-mi dea detalii, lucru pe care 4-a facut cu indiferenta. -!ean a plecat din nou. +vem trei copii5 !usie, sase ani9 (immP, patru9 si "eter, doi si ,umatate. -ucrez cu ,umatate de norma ca supraveghetoare ntr-un spital, urmez cursuri de asistenta medicala si ma straduiesc sa nu-mi las familia sa se destrame. !ean are, de obicei, gri,a de copii cnd nu se duce la scoala de arte plastice, sau nu e plecat de acasa. + spus asta fara nici o umbra de amaraciune. -Ne-am casatorit acum sapte ani. 'u aveam saptesprezece ani si tocmai terminasem liceul. 'l avea douazeci si patru, facea ceva actorie, si mergea la o scoala cu ,umatate de norma. -ocuia ntr-un apartament, cu nca trei prieteni. 1a duceam la ei duminica si le gateam -adevarate festine. 'ram iubita lui de duminica noaptea. Linerea si smbata fie avea vreo piesa n care ,uca, fie se ntlnea cu altcineva. Oricum, toti cei din apartament ma iubeau. 1asa pregatita de mine era cel mai frumos lucru care li se ntmpla o data pe saptamna. Obisnuiau sa-4 tachineze pe !ean si-i spuneau ca ar trebui sa se nsoare cu mine ca sa am gri,a de el. Cred ca i-a placut ideea, pentru ca asa a si facut. 1-a cerut n casatorie iar eu am spus, binenteles, da. 'ram n al noualea cer. 'l era asa de frumosS 0iteS si deschise geanta si scoase un album. "rima fotografie era a lui !ean5 ochii negri, pometii sculptati si barbia brazdata de o cuta adnca se combinau ntr-o nfatisare foarte placuta. 'ra o

versiune marita a ceea ce parea sa fi fost o fotografie facuta pentru o mapa de prezentare a unui actor sau model. +m ntrebat daca e asa si 1elanie mi confirma, numind un cunoscut fotograf. -!eamana cu *eathcliff, am remarcat, iar ea aproba din cap cu mndrie. Ne-am uitat mpreuna la celelalte fotografii -erau ale copiilor, n diverse ipostaze de vrsta5 trndu-se, facnd primii pasi, suflnd n lumnari la ziua de nastere. %orind sa vad o fotografie mai putin prelucrata de-a lui !ean, am facut observatia ca nu apare deloc n fotografiile copiilor. -Nu, el e cel care face fotografiile, de obicei. +re multa e&perienta n arta fotografica, ca si n cea teatrala si plastica. - -ucreaza n vreunul din aceste domenii acumM am ntrebat. -Nu... 1ama lui i-a trimis niste bani, asa ca s-a dus din nou la New AorR sa vada ce oportunitati gaseste acolo. Cobor glasul, aprcape imperceptibil. %ata fiind fidelitatea ei absoluta fata de !ean, m-as fi asteptat s-o aud vorbind cu optimism despre aceasta noua sondare a New AorR-ului. "entru ca n-a facut-o, am ntrebat-o eu5 - %espre ce e vorba, 1elanieM "entru prima data cu o unda de nemultumire n Vlas, mi spuse5 -Nu maria,ul nostru e problema. Ci mama lui. .i tot trimite mereu bani. %e fiecare data cnd e pe punctul de a se stabili, fie cu noi, fie la un nou loc de munca, ea i trimite un cec si el pleaca din nou. Nu-4 poate refuza. %aca nu i-ar mai trimite bani, n-am avea nici o problema. - !i daca n-o sa nceteze niciodataM -+tunci va trebui sa se schimbe !ean. O sa-4 fac sa nteleaga ca ne raneste. +m vazut lacrimi strivite ntre genele-i negre. - !ean va trebui sa refuze banii, continua ea -Nu prea pare c-o sa se ntmple asa, din cele ce-mi spui. $idica glasul si spuse cu hotarre5 -1ama lui nu va distruge ceea ce am cladit mpreuna. 'l se va schimba, crede-ma. 1elanie gasise o frunza enorma si i dadu cu piciorul de cteva ori, privind-o cum se sfarma. +m asteptat cteva clipe si am ntrebat-o5 -+sta e totM

Continund sa loveasca frunza cu piciorul, raspunse5 -+ fost la New AorR de nenumarate ori9 se ntlneste cu cineva cnd e acolo. Locea ei era moale si oarecum indiferenta. -+lta femeieM am ntrebat, iar 1elanie se uita n alta parte si dadu din cap. %e ct timp are aceasta relatieM am continuat eu. -%e ani de zile, probabil. !punnd asta, 1elanie si baga capul ntre umeri. #otul a nceput la prima mea sarcina. Nici nu l-am nvinuit. 1i-era asa de rau si ma simteam att de mizerabil, iar el era asa departe. n mod surprinzator, 1elanie si-a asumat vina pentru infidelitatea lui !ean, ca si responsabilitatea de a-4 ntretine pe el si pe copii n timp ce el si cauta, chipurile, de lucru. +m ntrebat-o daca s-a gndit vreodata la divort. -Ne-am despartit o data, de fapt. ' o prostie ca spun asta, pentru ca suntem despartiti mai tot timpul, cu plecarile astea ale lui. %ar o data, mai mult ca sa-i dau o lectie, i-am spus ca vreau sa ne despartim, si timp de sase luni am trait separat. 'l ma suna, iar eu i trimiteam bani cnd avea nevoie, cnd se ivea brusc o ocazie si avea nevoie sa fie a,utat sa sara hopul. %ar n celelalte privinte, ne descurcam fiecare singur. 'u chiar am iesit cu alti doi barbatiS 1elanie parea surprinsa ca si alti barbati ar putea fi interesati de ea. mi spuse cu nedumerire5 -+mndoi au fost asa draguti cu copiii, si au vrut sa ma a,ute la treburile din casa, au reparat ce era de reparat si chiar mi-au cumparat diverse lucrusoare de care aveam nevoie. 1i-a placut felul n care m-au tratat. %ar nu aveam nici un sentiment adevarat pentru ei. N-am simtit niciodata pentru ei atractia pe care o simteam pentru !ean. +sa ca, n cele din urma, m-am ntors la el. 7acu o grimasa. -+poi a trebuit sa-i e&plic cum de era totul reparat prin casa. #raversasem ,umatate de campus si as fi dorit sa aflu mai multe despre copilaria lui 1elanie ca sa nteleg ce fel de e&periente o pregatisera pentru dificultatile ei prezente. -Cnd ti rememorezi copilaria, ce veziM am ntrebat si am vazut-o ncruntndu-se pe masura ce privea napoi la anii copilariei. -+, e caraghiosS 1a vad cu un sort pe mine, stnd n fata aragazului si amestecnd ntr-o oala. 'ram a treia din cei cinci copii, iar cnd aveam paisprezece ani, a murit mama. ncepusem sa gatesc si sa fac curat cu mult nainte, pentru ca

mama era foarte bolnava. %upa un timp, nici n-a mai iesit din camera ei. Cei doi frati mai mari s-au anga,at dupa scoala ca s-o scoatem la capat, iar eu am preluat, cumva, rolul mamei. !urorile mele erau cu trei si respectiv cinci ani mai mici dect mine, asa ca mi-a revenit doar mie sarcina de a face totul n casa. %ar ne-am descurcat bine. #ata muncea si facea cumparaturile. 'u gateam si dereticam. #oti am facut ce-atn putut. Nu prea ne a,ungeam cu banii, dar ne-am descurcat. #ata muncea din greu, avnd frecvent doua slu,be. %e aceea era mai tot timpul plecat de acasa. Cred ca statea la serviciu pe de o parte pentru ca trebuia, iar pe de alta, ca s-o evite pe mama. Cu totii o evitam ct puteam. 'ra groaznic de dificila. #ata s-a recasatorit cnd eu eram n liceu. -ucrurile s-au schimbat n bine imediat, pentru ca noua sotie lucra si ea, si avea o fetita de aceeasi vrsta cu sora mea cea mai mica -cam doisprezece ani. #otul s-a combinat perfect. )anii nu mai erau asa o problema. #ata era fericit. +veam destul ca s-o ducem bine, pentru prima data n viata. +m ntrebat5 -Cum te-ai simtit cnd ti-a murit mamaM 1elanie strnse din dinti. -"ersoana care a murit nu mai era mama mea de ani de zile. 'ra o alta persoana -cineva care dormea sau tipa si ne facea numai necazuri. 1i-o amintesc cum era cnd era nca mama mea, dar vag. #rebuie sa caut adnc n memorie persoana care era blnda si dulce, care cnta n timp ce facea gospodarie sau se ,uca cu noi. !tii, era irlandeza si cnta niste melodii att de melancolice... !a lasam asta9 cred ca ne-am simtit usurati cnd a murit. %ar am avut si un sentiment de vina5 poate ca daca as fi nteles-o mai bine si as fi avut mai multa gri,a de ea, nu s-ar fi mbolnavit att de tare. Nu ma gndesc la asta dect daca n-am ncotro. Ne apropiam de destinatie si, n putinele momente care ne ramasesera, as fi dorit s-o fac sa arunce macar o privire asupra originii necazurilor ei din prezent. -Lezi vreo asemanare ntre viata ta de copil si cea de acumM

am ntrebat. !urse, putin ,enanta. -1ult mai bine dect pna acum, doar pentru ca am vorbit despre asta. nteleg ca si acum astept -pe !ean sa vina acasa, cum l asteptam pe tata cnd era plecat9 nteleg ca nu-4 nvinuiesc deloc pe !ean pentru ce face pentru ca n mintea mea plecarile lui se suprapun peste absenta tatei care pleca la serviciu, pentru ca trebuia sa aiba gri,a de noi. nteleg acum ca nu este acelasi lucru, si totusi eu simt la fel, ca si cum as fi dat lovitura. 7acu o pauza si clipi des, ncercnd sa vada mai clar tiparele care se desfaceau n fata ochilor ei. -%a, sunt nca micuta si cura,oasa 1elanie care tinea casa unita, amesteca n oala de pe aragaz si avea gri,a de copii. !e nrosi brusc sub socul ntelegerii. -%eci, e adevarat ce-ati spus la curs despre copiii ca mine. +veti dreptate, noi cautam oamenii cu care putem ,uca acelasi rol pe care l-am ,ucat n copilarieS nainte sa ne despartim, 1elanie m-a mbratisat strns si a zis5 -La multumesc ca m-ati ascultat. !imteam nevoia sa vorbesc cu cineva despre asta. nteleg mai bine lucrurile acum, dar nu sunt pregatita sa renunt, nu ncaS !e nviorase vizibil si spuse, cu ncredere5 -!i-apoi, !ean nu trebuie dect sa se maturizeze. !i o va face. #rebuie, nu-i asaM 7ara sa astepte raspuns, se ntoarse si pleca, pasind printre frunzele uscate. ntr-adevar, 1elanie ntelegea mult mai bine lucrurile acum, dar ramasesera nca obscure pentru ea multe alte asemanari ntre copilaria si situatia ei prezenta. %e ce avea nevoie o tnara inteligenta, atragatoare, energica si capabila ca 1elanie de o relatie plina de suferinta si dificultati, cum era cea pe care o avea cu !eanM %eoarece, pentru ea si pentru alte femei care au crescut n familii profund nefericite, n care povara emotionala era prea grea si responsabilitatea prea mare pentru umerii lor, pentru aceste femei, deci, binele si raul devenisera derutante si nclcite, si n cele din urma, unul si acelasi lucru. %e e&emplu, n familia lui 1elanie, atentia parinteasca era aproape ine&istenta, din cauza incapacitatii generale a familiei

de a se organiza, pe masura ce ncercau sa faca fata procesului de dezintegrare a personalitatii mamei. 'forturile eroice ale 1elaniei de a se ocupa de gospodarie erau recompensate cu cel mai asemanator sentiment cu dragostea5 dependenta plina de recunostinta a tatalui ei fata de ea. !entimentele de teama si mpovarare, care ar fi fost firesti la un copil n aceste circumstante, se pierdeau n umbra sentimentului de competenta pe care i-4 generase nevoia tatalui de a,utorul ei si boala mamei. Naucitoare treaba pentru un copil -unul din parinti sa te considere mai puternic dect esti, iar celalalt, indispensabi .S +cest rol ,ucat n copilarie i-a modelat personalitatea de salvator care se poate ridica deasupra obstacolelor si haosului, salvndu-i pe cei dragi prin cura,ul, puterea si vointa lui de nenfrnt. Comple&ul salvatorului pare mai autentic dect e n realitate. %aca e laudabil sa-ti pastrezi capul n momente de criza, 1elanie, la fel ca alte femei cu e&periente similare, avea nevoie de prezenta momentelor de criza ca sa poata trai. n absenta zbuciumului, stresului sau unei situatii disperate pe care s-o controlezi, sentimentele adnc ngropate din copilarie -de a fi coplesit din punct de vedere emotional -ar iesi la iveala si ar deveni amenintatoare. Copilul 1elanie fusese a,utorul de baza al tatalui si mama pentru ceilalti copii. %ar avea si ea nevoie de afectiunea parintilor9 cum nsa mama era tulburata psihic, iar tatal era si el indisponibil, cerintele ei au ramas fara raspuns. Ceilalti copii au avut-o pe 1elanie sa aiba gri,a de ei, sa se agite si sa se nelinisteasca din cauza lor. 1elanie n-a avut pe nimeni. + fost nevoita nu numai sa se descurce fara mama ei, dar sa si nvete sa gndeasca si sa actioneze ca un adult. Nu era nici locul, nici momentul sa-si e&prime sentimentul de panica, iar privarea de portia ei de afectiune a nceput sa i se para ,usta. "retinznd cu putere ca este matura, reusea sa uite ca nu este dect un copil nspaimntat. +,unsese nu doar sa se simta bine n mi,locul haosului, ci si sa aiba nevoie de el pentru a se simti bine. "ovara de pe umerii ei a a,utat-o sa evite panica si suferinta. + ncovoiat-o si i-a adus usurare n acelasi timp. n plus, constiinta propriei valori rezultase din responsabilitatile asumate care depaseau capacitatile ei de copil. Obtinuse aprecierea datorita efortului depus, gri,ii pentru ceilalti, sacrificarii propriilor nevoi si dorinte n favoarea celorlalti. n

acest fel, martiriul a devenit parte integranta a personalitatii ei si, combinat cu comple&ul de salvator , a facut din 1elanie un adevarat magnet pentru cineva aflat mereu n necazuri -cineva ca !ean. "entru a ntelege mai bine fortele care actionau n viata ei, ar fi util sa trecem n revista aspectele importante din evolutia lui 1elanie-copil pentru ca, din cauza unor circumstante inedite din copilaria ei, sentimentele si reactiile firesti au fost hiperbolizate n mintea ei. "entru copiii care cresc n familii atomizate, e firesc sa nutreasca dorinta arzatoare de a scapa de parintele de acelasi se& pentru a beneficia de toata dragostea celuilalt parinte, numai pentru ei. )aietii si doresc din inima ca tata sa dispara, pentru ca mama sa-si reverse toata dragostea si atentia asupra lor. .ar fetele viseaza sa .e nlocuiasca pe mamici si sa fie ele sotiile taticilor. 1a,oritatea parintilor au primit cereri n casatorie de la copiii de se& opus, cereri care e&prima aceasta dorinta5 un baietel de patru ani i spune mamei5 Cnd o sa ma fac mare, o sa ma nsor cu tine, mami . !au ce-i spune taticului o fetita de trei ani5 #ati, hai sa avem o casa doar pentru noi doi, fara mami. +ceste nazuinte, foarte normale, reflecta unele din cele mai puternice sentimente pe care le nutreste un copil. !i totusi, daca se ntmpla ceva cu parintele-rival, daca se mbolnaveste sau e absent din familie, efectul asupra copilului e devastator. Cnd n familie mama are tulburari psihice sau sufera de o boala acuta sau cronica, e alcoolica sau morfinomana :sau, altfel spus, absenta din punct de vedere emotional si fizic din diverse motive<, fiica :de obicei cea mai mare, daca sunt mai multe< este invariabil aleasa sa umple golul creat de boala sau absenta mamei. "ovestea 1elaniei ilustreaza efectele acestei promovari asupra unei fetite. %in cauza debilitatii mentale a mamei ei, 1elanie s-a simtit mostenitoarea ndatoririlor conducatorului feminin al familiei. n decursul anilor care au urmat si n care s-a format personalitatea ei, fata a fost, n multe privinte, mai mult un partener dect o fiica pentru tatal ei. n timp ce discutau si rezolvau problemele familiei, cei doi actionau ca o echipa. ntr-un fel, 1elanie 4-a avut pe tatal ei doar pentru ea, caci relatia lor era total diferita de cea pe care tatal o avea cu ceilalti copii ai lui. 1elanie a fost egala tatalui ei. #imp de mai multi ani, ea a fost si mai puternica si mai

echilibrata dect mama ei. +sta nseamna ca dorinta normala a copilului-1elanie de a-4 avea pe tatal ei doar pentru ea s-a realizat, dar numai cu pretul sanatatii si, n final, al vietii mamei ei. Ce se ntmpla cnd se realizeaza dorinta copilului de a scapa de parintele de acelasi se& ca sa-i ramna doar lui parintele de se& opusM '&ista trei consecinte e&trem de puternice, modelatoare de caracter si care actioneaza la nivel inconstient5 "rima este vina. 1elanie se simtea vinovata cnd si amintea de sinuciderea mamei sale si de esecul ncercarii de a o mpiedica, acea vina asumata constient, si pe care o resimt toti membrii familiei n care se petrece aceasta tragedie. .n cazul lui 1elanie, constiinta vinei a fost e&acerbata de sentimentul acut al responsabilitatii fata de bunastarea familiei ei. n afara, nsa, de povara apasatoare a vinovatiei, mai purta o povara, nca si mai grea. ndeplinirea dorintei de a-4 avea pe tatal ei doar pentru ea a dat nastere unei vinovatii inconstiente care co-e&ista cu vina constienta de a nu-si fi salvat mama bolnava mental de la suicid. 7aptul a generat nevoia de alinare, impulsul de a suferi si de a ndura greutati pentru a-si ispasi vina. +ceasta nevoie, combinata cu obisnuinta 1elaniei de a-si ,uca rolul de martir, agenerat ceva foarte asemanator masochismului. n ciuda suferintei inerente, singuratatii si responsabilitatilor coplesitoare, gasea confort, daca nu chiar placere, n relatia cu !ean. Cea de-a doua consecinta este sentimentul, inconstient, de disconfort fata de se&ualitatea pe care o implica faptul de a avea parintele de se& opus doar pentru sine. n mod obisnuit, prezenta mamei :sau, n frecventele cazuri de divort din ziua de azi, a unui alt partener se&ual al tatalui -mama vitrega sau prietena< ofera siguranta att tatalui ct si fiicei. 7iica e libera sa-si dezvolte sentimentul ca e atragatoare si iubita de tatal ei, pentru ca legatura lui puternica cu alta femeie o mpiedica sa actioneze sub impulsul se&ual aparut, inevitabil, ntre ei. ntre 1elanie si tatal ei nu s-a prefigurat o relatie incestuoasa, dar date fiind circumstantele, ar fi putut aparea. 7actorul dinamic care opera n familia lor este deseori prezent n relatia incestuoasa dintre tati si fiice. Cnd mama, din diferite motive, abdica de la rolul ei de partener al sotului si parinte al copilului

si determina, astfel, promovarea fiicei n aceasta pozitie, ea si obliga, de fapt fiica, sa-si asume ndatoririle ce-i reveneau, si sa riste sa devina subiectul avansurilor se&uale ale tatalui. :%esi sar parea ca vina, n acest caz, i revine mamei, ea i apartine n totalitate tatalui, n cazul n care incestul chiar se produce. !i este asa pentru ca, n calitate de adult, lui i revine datoria sa prote,eze copilul, si nu sa-4 foloseasca pentru satisfacerea pornirilor se&uale.< n plus, chiar daca tatal nu se apropie de fiica sa mnat de porniri se&uale, absenta unei legaturi puternice ntre parinti, si preluarea de catre fiica a rolului mamei n familie mareste atractia se&uala dintre tata si fiica. %in cauza relatiei lor apropiate, fiica poate fi ,enata de ntelegerea faptului ca interesul deosebit al tatalui fata de ea este maculat, ntr-o oarecare masura, de nuante se&uale. %upa cum disponibilitatea emotionala neobisnuita a tatalui poate determina fiica sa-si concentreze se&ualitatea abia nmugurita asupra lui cu mult mai mult dect ar face-o n circumstante obisnuite. n stradania de a evita violarea, fie si n gnd, a tabu-ului e&trem de puternic al incestului, fiica si poate adormi, total sau partial, se&ualitatea. %ecizia de a face asa este inconstienta, un mod de aparare mpotriva celui mai amenintator impuls -atractia se&uala fata de parinte. 7iind inconstienta, decizia nu e usor de e&aminat si inversat. $ezultatul este o tnara pe care ar stingheri-o toate sentimentele se&uale, din cauza violarii inconstiente a tabuurilor legate de ele. Cnd se ntmpla asa, afectiunea poate fi singura e&presie a dragostei. n cazul lui 1elanie, modalitatea initiala de a se raporta la !ean a fost sentimentul responsabilitatii fata de el. +cest sentiment devenise de mult felul ei de a simti si e&prima dragostea. Cnd avea saptesprezece ani, tatal ei a nlocuit-o pe 1elanie cu noua sa sotie, maria, pe care adolescenta 4-a ntmpinat, se pare, cu usurare. 7aptul ca n-a simtit amaraciune din cauza pierderii rolului din familie s-a datorat, poate, aparitiei lui !ean si a colegilor lui de camera, pentru care ndeplinea multe din ndatoririle pe care le ndeplinise n familie. %aca situatia nu s-ar fi ncheiat cu o casatorie, 1elanie s-ar fi confruntat cu o profunda criza de identitate. +sa, nsa, a ramas repede nsarcinata, re-crend n acest fel, rolul ei responsabil, n timp

ce !ean coopera ncepnd, precum tatal ei, sa fie mai mult absent de acasa. 1elanie i-a trimis bani chiar cnd erau despartiti, intrnd n competitie cu mama lui -care femeie i poarta de gri,a cel mai bineM :'ra o competitie, pe care o cstigase de,a fata de propria sa mama, n relatia cu tatal ei.< Cnd, n perioada separarii de !ean, au aparut alti barbati n viata ei, care nu aveau nevoie de calitatile ei materne si care au ncercat, de fapt, sa inverseze rolurile oferindu-i a,utorul mult dorit, n-a reusit sa stabileasca o relatie emotionala cu ei. !e simtea n largul ei doar cnd daruia afectiune. %inamica se&uala a relatiei dintre 1elanie si !ean nu le-a consolidat niciodata legatura asa cum facuse nevoia pe care el o avea de ngri,irea data de ea. %e fapt, infidelitatea lui !ean i-a oferit lui 1elanie o noua reflectare a e&perientei din copilarie. %in cauza evolutiei bolii mentale, mama lui 1elanie a devenit din ce n ce mai mult cealalta femeie -prezenta vaga, rareori vizibila -din ultima camera a casei, alungata fizic si psihic din viata si gndurile fetei. 1elanie a scos-o la capat n relatia cu mama ei pastrnd distanta si evitnd sa se gndeasca la ea. 0lterior, cnd !ean si-a gasit pe altcineva, aceasta femeie era, la fel, prea vaga si prea ndepartata, 1elanie nepercepnd-o deloc ca pe o amenintare, ca si n relatia anterioara cu tatal sau, care fusese un parteneriat practic si oarecum ase&ual. La amintiti, comportarea lui !ean avea un precedent, nainte de a se casatori, !ean iesea si cu alte femei n timp ce o lasa pe 1elanie sa aiba gri,a de nevoile lui practice, mai putin romantioase. 1elanie stia asta si totusi, s-a maritat cu el. %upa casatorie, a nceput sa duca o campanie de schimbare a lui !ean prin forta vointei si dragostei ei. Ceea ce ne aduce la cea de-a treia consecinta a ntelegerii de catre 1elanie a dorintelor si nazuintelor ei din copilarie5 credinta n propria omnipotenta. Copiii mici cred cu toata puterea ca ei nsisi, gndurile si dorintele lor sunt, n mod miraculos, puternice si cauza tuturor evenimentelor importante din viata lor. Cu toate acestea, chiar daca fetita si doreste din toata inima sa fie partenera tatalui ei pe viata, realitatea o nvata ca acest lucru e imposibil. 7ie ca i place sau nu, ea e nevoita sa accepte faptul ca partenera tatalui ei e mama. ' o lectie importanta pentru tnara ei viata aceea

ca nu poate ntotdeauna sa nfaptuiasca, prin puterea vointei, ceea ce-si doreste cel mai mult. +ceasta lectie contribuie ntr-adevar la demontarea credintei n omnipotenta sa si o a,uta sa se mpace cu limitele vointei sale. n cazul copilului 1elanie, nsa, dorinta ei cea mai puternica a devenit realitate. n multe privinte, chiar si-a nlocuit mama. !i 4-a cstigat pe tatal ei doar pentru ea, aparent, prin puterea magica a dorintei si vointei ei. +poi, credinta nestramutata n puterea vointei ei de a realiza ce si dorea, s-a ndreptat spre alte situatii dificile si ncarcate emotional pe care a ncercat, de asemenea, sa le schimbe n chip miraculos. %ificultatile pe care le-a nfruntat mai trziu fara sa se plnga, narmata doar cu propria vointa -un sot iresponsabil, imatur si infidel, povara de a creste practic singura trei copii, lipsa acuta de bani si un program de scoala obositor, cuplat cu o slu,ba cu norma ntreaga - sunt o dovada a acestui fapt. !ean i-a oferit lui 1elanie suportul perfect pentru efortul de a schimba o persoana prin puterea vointei, la fel cum i-a satisfacut si celelalte nevoi ntretinute de rolul de pseudo-adult ,ucat n copilarie, n sensul ca i-a dat nenumarate ocazii sa sufere si sa ndure, sa evite se&ualitatea si sa-si e&ercite, n paralel, nclinatia de a darui afectiune. +r trebui sa fie limpede acum ca 1elanie nu a fost victima nefericita a maria,ului sau. %impotriva. 'a si !ean si-au satisfacut reciproc cele mai profunde trebuinte psihologice. !e potriveau perfect unul cu celalalt. 7aptul ca banii daruiti de mama lui la momentul oportun scurtcircuitau orice impuls al lui !ean de a se maturiza era, desigur o problema a maria,ului ei, dar nu, asa cum voia s-o vada 1elanie, "$O)-'1+ esentiala. $au era faptul ca doi oameni ale caror modele anormale de a trai si atitudini de viata, aproape identice, s-au ntrepatruns att de bine, nct s-au capacitat reciproc sa ramna bolnave. .maginati-va ca cei doi, 1elanie si !ean sunt dansatori ntr-o lume de dansatori n care fiecare nvata proprii pasi de dans. %atorita unor evenimente si personalitati si, mai presus de toate, prin nvatarea dansurilor pe care ceilalti le dansasera cu ei n copilarie, !ean si 1elanie si-au format un repertoriu unic de pasi, miscari si gesturi psihologice. ntr-o zi s-au ntlnit si au descoperit ca dansnd mpreuna, pasii lor, desi diferiti, se sincronizeaza miraculos ntr-un duet

minunat, un pas de deu& :actiune si reactiune< desavrsit. 7iecarei miscari i se raspunde cu alta, rezultatul fiind o coregrafie ce permite trupurilor unite n dans sa pluteasca nencetat, rotindu-se iar si iar si iar si... %e cte ori el lasa deoparte o ndatorire, ea se repezea sa o culeaga. Cnd a adunat la pieptul ei toate poverile, familiare de,a, ale ntretinerii familiei, el s-a ndepartat cu o pirueta lasndu-i loc destul pe ringul de dans ca sa-si desfasoare gri,ile. Cnd el a rascolit scena n cautarea altei partenere, ea a suspinat usurata si a dansat mai alert ca sa-si distraga atentia. Cnd el s-a ndepartat de tot, iesind din scena, ea a e&ecutat perfect pasul de asteptare. .ar si iar si iar si... "entru 1elanie, dansul era uneori emotionant, de cele mai multe ori, solitar9 din cnd n cnd era ,enant sau e&tenuant. %ar ultimul lucru pe care l dorea era sa se opreasca din dansul pe care-4 stia att de bine. "asii, miscarile, totul o facea sa se simta att de bine, nct avea certitudinea ca dansul se numeste dragoste. H. Lrei sa dansamM Cum ai a,uns sa te mariti cu elM Cum poti sa-i spui cuiva asa cevaM Cum si-a lasat el capul n ,os, spasit, si si-a ridicat privirea sfioasa, cum face un copilas... Cum s-a strecurat el n inima ta5 dulce, ,ucaus, cu adoratie... + zis5 #u esti puternica, iubito. .ar eu l-am crezut. --am crezutS 1arilPn 7rench , .nima nsngerata Cum de gasesc femeile care iubesc prea mult tocmai barbatii cu care pot continua modelele de relatii nesanatoase pe care le-au dezvoltat n copilarieM Cum de gaseste femeia al carei tata a fost absent emotional tocmai barbatul a carui atentie se straduie continuu s-o atraga, fara sa izbuteasca vreodataM Cum de reuseste femeia care provine dintr-o familie violenta sa se nsoteasca cu un barbat care o maltrateazaM Cum de gaseste femeia crescuta ntr-o familie de alcoolici tocmai barbatul care este sau va deveni, curnd, alcoolicM Cum de gaseste femeia a carei mama a depins emotional de ea tocmai barbatul nea,utorat care are nevoie de sentimentele ei materneM Care sunt semnele care le fac pe aceste femei sa aleaga, din toti partenerii pe care i-au ntlnit, tocmai pe aceia cu care pot relua dansul nvatat n copilarieM !i cum reactioneaza :sau nu reactioneaza< cnd ntlnesc un barbat mai sanatos si mai putin

nea,utorat, sau unul mai matur si mai putin violent dect modelul cu care sunt de,a obisnuite, barbati normali, al caror dans nu se sincronizeaza perfect cu al lorM '&ista, de mult, un cliseu al psihoterapiei care spune ca oamenii se casatoresc adeseori cu persoane care seamana cu parintele cu care au avut de luptat n copilarie. Conceptul nu este foarte corect. ' vorba nu att de faptul ca perechea pe care o alegem seamana cu mama sau tatal, ci ca numai cu acesti parteneri suntem capabile sa mpartasim aceleasi sentimente si sa ne confruntam cu aceleasi dificultati, cu care suntem obisnuite din copilarie9 suntem n stare sa reproducem atmosfera din copilarie cu care suntem att de familiarizate si sa facem uz de aceleasi manevre pe care le-am tot e&ersat. #ocmai acest lucru reprezinta, pentru cele mai multe dintre noi, dragostea. Ne simtim n largul nostru, ca acasa, desavrsit de bine, cu persoana lnga care putem e&ecuta toate miscarile pe care le stim si pentru care simtim emotii familiare. Chiar daca miscarile nu dau rezultate \i ne simtim ,enate de sentimentele noastre, nu cunoastem altele. +vem o anume senzatie ca apartinem acelui barbat E partener de dans -care ne lasa sa e&ecutam pasii pe care-i stim de,a. Cu el si nu cu altul, hotarm sa stabilim relatia pe care s-o facem sa mearga. Nu e&ista o substanta chimica mai atragatoare dect sentimentul de tainica familiaritate aparut cnd se ntlnesc un barbat si o femeie ale caror modele de comportament se mbina perfect ca piesele dintr-un ,oc de puzzle. %aca, n plus, barbatul i ofera femeii ocazia de a se zbate sa nvinga sentimentele de suferinta si neputinta din copilarie, cnd nu era iubita si dorita, atunci atractia devine pentru ea irezistibila. Cu alte cuvinte, cu ct a fost mai mare durerea n copilarie, cu att e mai puternic impulsul de a o reconstitui si stapni la maturitate. !a vedem ce se ntmpla n aceste situatii. Cnd un copil a suferit o trauma, ea va aparea recurent n ,ocurile lui, atta timp ct nu s-a creat senzatia ca o stapneste. Copilul care a fost supus unei interventii chirurgicale, de e&emplu, va reproduce drumul la spital n ,ocul cu papusile sau alte ,ucarii, va interpreta rolul medicului ntr-un ,oc si rolul pacientului n altul,

pna cnd se diminueaza suficient de mult teama legata de eveniment. 7emeile care iubesc prea mult fac, n esenta, acelasi lucru5 reproduc si retraiesc relatiile nefericite ca sa le poata manevra si stapni. $ezulta ca n realitate nu e&ista relatii ntmplatoare, nici casatorii accidentale. Cnd o femeie crede ca a fost nevoita, ine&plicabil, sa se casatoreasca cu un anumit barbat, unul pe care, deliberat, nu l-ar fi ales niciodata ca sot, este obligatoriu pentru ea sa e&amineze motivul pentru care 4-a ales tocmai pe el, motivul pentru care a riscat sa ramna nsarcinata tocmai cu el. -a fel, cnd o femeie pretinde ca i s-a impus casatoria, sau ca era prea tnara ca sa stie ce face, sau ca nefiind n deplinatatea facultatilor sale, nu poate fi responsabila de alegerea facuta, acestea nu sunt dect scuze care necesita o e&aminare atenta. n realitate, ea a facut alegerea, desi inconstient si, de multe ori, pe baza unei cunoasteri foarte bune a viitorului partener. + nega acest lucru nseamna a nega responsabilitatea alegerilor si vietii noastre, iar o asemenea negare mpiedica recuperarea. %ar cum reusim, totusi, acest lucruM Care este procesul misterios, care sunt substantele chimice insesizabile care se activeaza ntre o femeie care iubeste prea mult si barbatul catre care se simte atrasaM %aca reformulam ntrebarea -Ce semnale emite o femeie care simte nevoia sa se stie indispensabila si ce semnale emite un barbat care cauta pe cineva sa aiba gri,a de elM Ce semnale emite o femeie e&trem de altruista si un barbat e&trem de egoistM !au o femeie care se considera victima si un barbat a carui personalitate se defineste prin forta si agresivitateM !au o femeie autoritara si un barbat slab de ngerM -procesul ncepe sa-si piarda din mister. "entru ca e&ista semnale si indicii bine definite, trimise si receptionate de fiecare din participantii la dans. #ineti minte5 la femeile care iubesc prea mult opereaza doi factori5 :4< compatibilitatea perfecta dintre modelele familiale ale ei si ale lui9 :2< impulsul de a re-crea si de a nvinge modelele dureroase ale trecutului. !a aruncam o privire la primii pasi, ezitanti, ai duetului prin care partenerii se informeaza reciproc5 iata pe cineva cu care ma potrivesc, cu care ma simt bine si lnga care mi va merge bine.

Cazurile e&puse mai ,os ilustreaza limpede schimbul subliminal de informatii dintre femeia care iubeste prea mult si barbatul de care se simte atrasa, schimb care stabileste la comanda scena pentru modelul relatiei lor, pentru dansul lor n duet, din acel moment ncolo. Chloe5 2? de ani, studenta la colegiu9 fiica unui tata violent -+m crescut ntr-o familie cu adevarat nebuna. !unt constienta de asta acum, dar cnd eram mica nu ma gndeam niciodata la acest lucru, dect pentru a spera ca nu va afla nimeni cum o bate tata pe mama. Ne batea pe toti si cred ca ne convinsese, cumva, pe noi, copiii, ca meritam sa fim batuti. %ar eu stiam ca mama nu merita. mi doream mereu sa ma loveasca pe mine, nu pe ea. !tiam ca eu pot suporta, dar ea nu. +m ncercat s-o convingem sa-4 paraseasca, dar n-a vrut. . se arata att de putina dragoste. 1i-am dorit ntotdeauna sa-i ofer dragostea de care avea nevoie, ca sa devina puternica si sa-4 paraseasca, dar n-a facut-o. + murit de cancer acum cinci ani. N-am mai fost acasa si n-am vorbit cu tata de la nmormntare. +m sentimentul ca el a ucis-o de fapt, nu cancerul. )unica din partea tatei ne-a lasat, noua, copiilor, cte o suma de bani9 asa am putut sa merg la colegiu si acolo l-am ntlnit pe $oP. +m urmat amndoi cursul de arte plastice un semestru ntreg, dar nu ne-am vorbit niciodata. Cnd a nceput semestrul al doilea, ne-am rentlnit, multi dintre noi, ntr-o alta clasa si, atunci, n prima zi, ne-am pomenit discutnd despre relatiile dintre femei si barbati. 'i, si tipul asta s-a apucat sa vorbeasca despre femeile americane care sunt complet rasfatate, vor sa faca totul dupa cum le taie capul si se folosesc de barbati. Larsa venin prin fiecare por cnd spunea asta, iar eu mi-am zis5 )ietul de el, a fost foarte tare ranit . --am ntrebat5 Chiar crezi ceea ce spuiM si m-am apucat sa-i demonstrez ca femeile nu sunt asa -ca eu nu sunt asa. 0ita-te la mine cum ma descurc singuraS 0lterior, n cursul relatiei noastre, n-am fost n stare sai cer nimic sau sa am gri,a si de mine, caci i-as fi alimentat misoginismul. %orinta mea, n acea dimineata din sala de curs, a dat rezultate. !e prinsese n plasa mea. + zis5 O sa mai vin. Nu tin neaparat sa fac cursul asta, dar vreau sa continuu discutia cu tine . mi amintesc ca din acel moment l-am luat cu asalt, pentru ca simteam de,a ca ma considera diferita. Nu trecusera doua luni si locuiam de,a mpreuna. Nu trecusera

patru si eu plateam chiria si aproape toate celelalte facturi, si faceam cumparaturile. %ar arn continuat sa ncerc, nca doi ani, sa-i demonstrez ct de draguta sunt, ca n-am de gnd sa-4 ranesc si eu dupa ct fusese de lovit. ' drept ca eu am fost ranita n acest timp, nti emotional, apoi si fizic. Nimeni nu era asa de nfuriat pe femei ca el si nu le respingea att de tare. )inenteles, eu credeam ca e vina mea. ' o minune ca am scapat de el. +m ntlnit o fosta prietena de-a lui si ea m-a ntrebat direct5 #e bateM +m spus Nuu, nu chiar . l aparam, binenteles, si nici nu voiam sa ma fac de rs. %ar stiam ca stie, pentru ca si ea fusese cu el. -a nceput ra-am panicat. +veam acelasi sentiment ca atunci, n copilarie cnd nu voiam sa vada nimeni ce se afla dincolo de fatada. #otul n mine dorea sa spuna o minciuna, sa-i arate ca are tupeu sa-mi puna asemenea ntrebare. %ar ea m-a privit cu atta ntelegere, ca navea sens sa ma mai prefac. +m stat de vorba mult timp. 1i-a povestit despre terapia de grup9 un grup pe care-4 frecventa si ea, n care toate femeile erau n aceeasi situatie -se lasau atrase n relatii anormale -si nvatau sa nu mai faca asta. 1i-a dat numarul ei de telefon, si dupa nca doua luni de cosmar, am sunat-o. 1-a convins sa merg cu ea la o sedinta de grup si cred ca asta mi-a salvat viata. 7emeile acelea erau ca mine. nvatasera sa suporte suferinte inimaginabile, cele mai multe, nca din copilarie. Oricum, mi-a luat cteva luni pna m-am despartit de el si, cu tot a,utorul terapiei de grup, mi-a fost foarte greu s-o fac. !imteam aceasta nevoie incedibila de a-i dovedi ca si el poate fi iubit. Credeam ca daca l-as putea iubi ndea,uns, s-ar schimba. 1ultumesc lui %umnezeu ca am trecut peste asta, caci altfel, as fi tot cu el. %e ce o atragea $oP pe Chloe Cnd Chloe, studenta la arte plastice, 4-a ntlnit pe $oP, misoginul, a fost ca si cum ar fi gasit o forma sintetica a parintilor ei. $oP era violent si ura femeile. +-i cstiga dragostea era sinonim cu a cstiga dragostea tatalui ei, care era la fel violent si destructiv. +-l face pe $oP sa se schimbe prin puterea dragostei ei, echivala cu a o face pe mama ei sa se schimbe si, deci, a o salva. l vedea pe $oP ca victima a propriilor lui sentimente bolnave si voia sa-4 faca bine prin forta iubirii ei. Ca toate femeile care iubesc prea mult, Chloe voia sa fie

nvingatoare n lupta pe care o purta cu el si cu persoanele dragi ei ntruchipate de el -mama si tatal ei. %e aceea i-a fost att de greu sa ntrerupa aceasta relatie destructiva si plina de insatisfactii. 1arP (ane5 casatorita timp de ?3 de ani cu un barbat mpatimit de munca -Ne-am ntlnit la o petrecere de Craciun. 1a dusesem cu fratele lui mai mic care era de aceeasi vrsta cu mine si care tinea tare mult la mine. 'ra si "eter acolo. 7uma pipa si era mbracat cu o ,acheta de tweed cu coatele peticite9 arata a ,ucator din liga de fotbal. +m fost teribil de impresionata. +vea un aer melancolic, si cred ca asta m-a atras la fel de mult ca nfatisarea lui. 'ram sigura ca fusese ranit cndva si voiam sa-4 cunosc mai bine, sa aflu ce se ntmplase si sa nteleg . )anuiam ca este inabordabil, dar m-am gndit ca daca i arat multa compasiune, l-as putea face sa stea de vorba cu mine. + fost nostim, pentru ca am stat, ntr-adevar, de vorba destul de mult n seara aceea9 el, nsa, nu m-a privit deloc n ochi. !e uita mereu n alta parte, preocupat mereu de alte lucruri, n timp ce eu tot ncercam sa-i atrag atentia asupra mea. 0rmarea a fost ca fiecare cuvnt al lui a devenit e&trem de pretios, vital pentru mine, caci mi dadeam seama ca are si altceva, mai important, de facut. -a fel se ntmpla si cu tata. Cnd eram copil, nu era niciodata, literalmente niciodata, cu noi. 'ram destul de saraci. #ata si mama lucrau amndoi si ne lasau singuri acasa mai tot timpul. #ata lucra chiar si smbata si duminica. l vedeam doar cnd repara cte ceva prin casa -frigiderul sau radioul sau mai stiu eu ce. mi amintesc ca mi se parea ca sta mereu cu spatele la mine, dar nu-mi pasa, era asa de bine ca era cu noi. mi faceam de lucru pe lnga el, si-i puneam tot felul de ntrebari, ncercnd de fapt sa-i atrag atentia asupra mea. !i iata-ma acum facnd acelasi lucru cu "eter, desi pe atunci nu vedeam asa lucrurile. 1i-aduc aminte cum ma straduiam sa-4 fac sa se uite la mine, iar el pufaia din pipa, uitndu-se ntr-o parte sau la tavan, irosindu-si timpul cu aprinsul pipei. 1a gndeam ca e asa de matur, cu sprncenele lui stufoase si cu privirea pierduta n departari. 1a atragea ca un magnet. %e ce o atragea "eter pe 1arP (ane !entimentele lui 1arP (ane pentru tatal ei nu erau ca ale celor

mai multe din femeile care iubesc prea mult5 ea nu avea sentimente contradictorii. l iubea pe tatal ei, l admira si tn,ea dupa atentia si compania lui. 1ai n vrsta si distras, "eter a ntruchipat numaidect copia fidela a evazivului ei tata, iar a-i cstiga atentia a devenit cu att mai important pentru ea cu ct, ca si n cazul tatalui, atentia lui "eter era greu de captivat. )arbatii care erau dornici s-o asculte, prezenti emotional si mult mai afectuosi, nu reuseau sa-i trezeasca dorinta profunda de a fi iubita pe care o resimtise n copilarie fata de tatal ei. 7aptul ca "eter era distras si neatent i-a oferit lui 1arP o provocare familiara, o alta sansa de a cstiga dragostea unui barbat care o evita. "eggP5 crescuta de o bunica e&cesiv de severa si o mama dezechilibrata emotional9 n prezent, divortata, si creste singura cele doua fiice -Nu l-am cunoscut niciodata pe tatal meu. 'l si mama s-au despartit nainte sa ma nasc eu, iar mama si-a luat serviciu ca sa ne poata ntretine, n timp ce bunica avea gri,a de gospodarie. +sta nu suna prea rau, dar de fapt asa a fost. )unica era o persoana groaznic de rea. Nu ne batea, pe mine si pe sora mea, dar ne lovea cu vorbele, n fiecare zi. Ne spunea tot timpul ct suntem de rele, cte necazuri i facem, cum nu suntem bune de nimic -asta era una din e&presiile ei favorite. Culmea era ca toate criticile ei ne faceau pe mine si pe sora mea sa ne straduim si mai tare sa fim bune, sa fim apreciate. 1ama nu ne-a aparat niciodata mpotriva ei. !e temea ca bunica ne va parasi, iar ea nu s-ar mai putea duce la serviciu, pentru ca ar fi trebuit sa ramna acasa sa aiba gri,a de noi. +sa ca se uita n alta parte cnd ne insulta bunica. +m crescut cu sentimentul singuratatii, al lipsei de protectie, al fricii si inutilitatii, ncercnd tot timpul sa compensez faptul ca sunt o povara. 1i-aduc aminte ca reparam tot felul de lucruri care se stricau prin casa, dorind sa economisim bani si sa-mi platesc cumva ntretinerea. +m crescut, si la optsprezece ani m-am maritat, pentru ca ramasesem nsarcinata. +m dus o viata mizerabila chiar de la nceput. 'l ma critica tot timpul. !ubtil la nceput, apoi din ce n ce mai salbatic. %e fapt, stiam ca nu sunt ndragostita de el, dar m-am maritat oricum. +m crezut ca nu am alta posibilitate. + fost un maria, care a durat cincisprezece ani5 att a durat sa

nteleg ca o viata mizerabila este un motiv destul de ntemeiat pentru a divorta. +m iesit din casatoria asta cu dorinta disperata de a fi si eu iubita de cineva, dar simtind ca nu sunt buna de nimic, ca sunt o ratata si avnd certitudinea ca n-am nimic sa ofer unui om bun, cumsecade. !eara n care l-am ntlnit pe )aird fusese prima data cnd ieseam la dans fara partener. 7acusem cumparaturi cu prietena mea. si cumparase o toaleta noua -pantaloni, bustiera, pantofi noi -si voia sa se mbrace cu ele si sa iasa undeva. Ne-am dus la discoteca asta de care auzisem amndoua. +m baut si am dansat cu ctiva oameni de afaceri care nu erau din orasul nostru, a fost bine - genul placut, dar nu foarte captivant. +tunci am vazut un tip, rezemat de perete. 'ra foarte nalt, foarte zvelt, mbracat incredibil de bine si foarte aratos. +vea, nsa, un aer de raceala. mi amintesc ca mi-am spus n sinea mea5 +sta e cel mai elegant, cel mai arogant barbat pe care l-am vazut vreodata . !i-apoi5 "ariez ca pot sa-4 nveselescS +propo, mi-aduc aminte foarte clar momentul cnd l-am ntlnit pe primul meu sot. 'ram n liceu. !tatea lipit de perete, cnd ar fi trebuit sa fie n clasa, iar eu mi-am zis5 +rata cam naravas. "ariez ca l mblnzesc . Lezi, mereu ncerc sa repar lucrurile. !a lasam asta. 1-am dus la )aird si l-am invitat la dans. + fost foarte surprins si putin flatat, cred. +m dansat o vreme, si-apoi a zis ca el si prietenii lui se duc n alta parte. N-as vrea sa merg cu eiM %esi ma tenta, am spus nu, venisem sa dansez si asta voiam sa fac. +m mai dansat cu oamenii nostri de afaceri si dupa putin timp, a venit el si m-a invitat iar la dans. !i iar am dansat. 'ra incredibil de aglomerat acolo. Oamenii erau ca sardelele. Ceva mai trziu, am plecat cu prietena mea. 'l statea cu cteva persoane la o masa n colt. 1i-a facut semn si m-am dus la el. 1i-a spus5 +i numarul meu de telefon la tine . N-am nteles ce vrea sa spuna. + ntins mna si a tras cartea lui de vizita din buzunarul puloverului meu. 'ra una din camasile acelea cu buzunar-marsupiu n fata si o pusese acolo cnd ne ntorceam de pe ringul de dans a doua oara. +m ramas uimita. Nu sesizasem cnd facuse asta. 'ram asa de ncntata, gndindu-ma ca acest barbat chipes si daduse atta osteneala. "entru orice eventualitate, i-am dat si eu cartea mea de vizita. 1i-a telefonat cteva zile mai trziu si am luat masa mpreuna.

!-a uitat la mine lung si dezaprobator cnd m-am oprit cu masina n fata lui. 1asina mea era destul de veche si m-am simtit prost -apoi usurata ca el avea sa ia prnzul cu mine. + fost ncordat si rece, dar eu mi-am propus sa-4 fac sa se simta bine, ca si cum ar fi fost, ntr-un fel, vina mea. i veneau parintii n vizita, iar el nu se ntelegea bine cu ei. + e&pus o ntreaga lista de nemultumiri mpotriva lor, care nu mi s-au parut prea grave, dar am ncercat sa-4 ascult plina de ntelegere. +m plecat de la acel prnz gndindu-ma ca este o persoana cu care nu am nimic n comun. Nu-mi facuse placere. 1a simtisem nelalocul meu si chiar putin debusolata. Cnd m-a sunat din nou, doua zile mai trziu, si m-a invitat din nou, m-am simtit oarecum usurata, ca si cum, daca el se distrase ndea,uns ca sa ma invite iar, totul era perfect. Nu ne-am simtit cu adevarat bine mpreuna niciodata. 1ereu era ceva ce mergea prost, iar eu tot ncercam sa fac totul sa mearga bine. 'ram ncordata n compania lui, putinele ocazii placute fiind cele cnd se reducea, cumva, tensiunea. $astimpul acela de calmare a tensiunii trecea drept fericire. !i totusi, ma simteam nca puternic atrasa de el. !tiu ca pare o nebunie, dar m-am maritat cu omul asta fara ca macar sa-4 plac. + rupt relatia noastra de cteva ori nainte sa ne casatorim, pe motiv ca nu e el nsusi cnd e cu mine. Nu pot sa-ti spun ct de ngrozitor a fost. l imploram sa-mi spuna ce ar trebui sa fac ca sa se simta n largul lui. Nu-mi spunea dect5 ,!tii foarte bine ce trebuie sa faci.C %ar nu stiam. nnebuneam ncercnd sa aflu raspunsul. Oricum, maria,ul nostru a durat doar doua luni. + plecat definitiv, nu nainte de a-mi spune ct l-am facut de nefericit. Nu l-am mai vazut de atunci, dect o data sau de doua ori, pe strada. !-a prefacut de fiecare data ca nu ma cunoaste. 1i-e imposibil sa-ti spun ct de obsedata am fost de el. %e fiecare data cnd ma parasea, simteam ca ma atrage si mai mult. Cnd revenea, mi spunea ca are nevoie de ceea ce aveam sa-i ofer. Nu mai e&ista altceva mai important pentru mine pe pamnt. l mbratisam si el plngea si-mi spunea ce prost fusese. !cena asta tinea doar o noapte, apoi lucrurile o luau razna din nou, eu ncercnd din rasputeri sa-4 fac fericit, ca sa nu mai plece din nou. Cnd, n sfrsit, a iesit definitiv din viata mea, nu mai eram buna de nimic. Nu mai eram n stare sa lucrez, nu mai faceam

mare lucru, stateam n balansoar si ma leganam, si plngeam. !imteam ca sunt pe moarte. +m avut nevoie de a,utorul cuiva ca sa nu iau legatura cu el, desi stiam ca nu voi reusi sa supravietuiesc unei noi aventuri de montagne russe alaturi de el. %e ce o atragea )aird pe "eggP "eggP nu stia nimic despre cum e sa fii iubita si deoarece crescuse fara tata, nu stia practic nimic despre barbati, si cu att mai putin despre barbatii buni si iubitori. %ar stia foarte bine, din copilaria petrecuta cu bunica ei, ce nseama sa fii respins si criticat de o persoana bolnava. 1ai stia si cum e sa ncerci din rasputeri sa cstigi dFagostea unei mame care nu era n stare, din motive numai de ea stiute, sa ofere dragoste, sau macar protectie. "rima data se casatorise pentru ca se lasase sedusa de un tnar despre care aflase ulterior ca e la fel de critic si dezaprobator la adresa ei, si pentru care nu simtea nici o afectiune. !e&ul cu el era mai mult o lupta pentru a-4 cstiga de partea ei, dect o e&presie a afectiunii si gri,ii pentru el. Casatoria de cincisprezece ani cu acest om a lasat-o si mai ferm convinsa de nevrednicia ei. +tt de puternica era nevoia ei de a reproduce mediul ostil din copilarie si de a-si continua lupta pentru cstigarea dragostei de la cei care nu i-o puteau da, nct n momentul cnd a ntlnit un barbat care a socat-o cu raceala, indiferenta si reticenta lui, s-a simtit instantaneu atrasa de el. 'ra nca o ocazie de a schimba o persoana incapabila de iubire ntr-una care urma s-o iubeasca. O data ce legatura lor s-a consolidat, aluziile lui frecvente la faptul ca facea progrese n actiunea ei de a-4 nvata s-o iubeasca, au stimulat-o sa se straduiasca si mai mult, chiar daca asta i ruina viata. +tt de puternica a fost nevoia ei de a-4 schimba :de fapt, de a ncerca inconstient sa le schimbe pe mama si pe bunica ei, pe care el le ntruchipa<. 'leannor5 @H de ani9 crescuta de o mama e&cesiv de posesiva, divortata -1ama nu s-a putut ntelege cu nici un barbat. + divortat de doua ori ntr-o perioada cnd nimeni nu divorta nici macar o

data. +m avut o sora cu zece ani mai mare dect mine, despre care mama mi-a repetat de o suta de ori5 +sa cum sora ta era favorita tatalui tau, m-am hotart sa am si eu una. '&act asta am fost eu pentru ea, un bun al ei, si o e&tensie a propriului sau eu. Nu putea concepe ca suntem doua persoane diferite. +m simtit foarte tare lipsa tatei dupa divort. 1ama nu-. lasa sa se apropie de mine, iar el nu avea cura,ul s-o nfrunte. Nimeni nu avea. 'u m-am simtit ntotdeauna prizoniera si responsabila, n acelasi timp, de fericirea ei. 1i-a fost foarte greu s-o parasesc, desi simteam ca ma sufoc. 1-am nscris la colegiu ntr-un oras ndepartat, unde am locuit la niste rude de-ale noastre. 1ama s-a nfuriat asa de tare ca nu le-a mai vorbit de atunci. %upa absolvire, am lucrat ca secretara n departamentul de politie dintr-un mare oras. ntr-o zi, un ofiter chipes, mbracat n uniforma, m-a ntrebat de unde poate bea apa. .-am aratat. +poi m-a ntrebat daca am o cana. .-am dat ceasca mea de cafea. Loia sa ia doua aspirine. mi amintesc si acum cum si-a dat capul pe spate ca sa poata nghiti tabletele. +poi a zis5 1amaS Chiar ca am facut-o lata azi-noapteS n momentul acela mi-am spus n sinea mea5 Ce pacat ca bea att de multS "oate pentru ca e singur. 'ra e&act ce mi doream -cineva de care sa am gri,a, cineva care sa aiba nevoie de mine. 1i-am zis5 #are as vrea sa ncerc sa-4 fac fericit. Ne-am casatorit doua luni mai trziu si am petrecut urmatorii patru ani tot ncercnd. "regateam mese minunate, spernd ca astfel l tentez sa vina acasa, dar el se ducea la bautura si nu se ntorcea dect noaptea trziu. +tunci ne certam si eu ncepeam sa plng. %ata urmatoare cnd ntrzia ma nvinovateam ca ma suparasem asa de tare ultima data si-mi spuneam5 Nu-i de mirare ca nu vine acasa . -ucrurile s-au nrautatit tot mai mult pna cnd, n cele din urma, l-am parasit. #oate astea s-au ntmplat acum treizeci si sapte de ani, dar numai anul trecut am nteles ca era alcoolic. +m crezut tot timpul ca era doar vina mea, ca eu nu eram n stare sa-4 fac fericit.

%e ce o atragea sotul pe 'leanor %aca ai fost nvatata, de o mama care uraste barbatii, ca acestia nu sunt buni de nimic, iar pe de alta parte l-ai iubit pe tatal pe care l-ai pierdut, si gasesti ca barbatii sunt atragatori, vei creste, mai mult ca sigur, cu teama ca barbatul pe care l iubesti te va parasi. %e aceea ar trebui sa cauti un barbat care are nevoie de a,utorul si de ntelegerea ta si sa detii astfel ntietatea n aceasta relatie. '&act asta a facut 'leanor cnd sa trezit ca o atrage politistul acela chipes. %esi aceasta formula ar trebui sa te prote,eze mpotriva suferintei viitoare si abandonului, prin certitudinea ca barbatul depinde de tine, dezavanta,ul ei este ca ai nevoie sa ncepi cu un om care are o problema. Cu alte cuvinte, un barbat care e de,a pe cale de a se alatura categoriei barbatii nu sunt buni de nimic . 'leanor a vrut sa aiba garantia ca barbatul ei n-o va parasi :cum facuse tatal ei, cum spunea mama ei ca fac toti barbatii<, iar nevoia lui de a,utor parea o dovada a acelei garantii. Numai ca natura problemei lui a marit probabilitatea ca el sa-si paraseasca familia, n loc sa o micsoreze. n acest fel, conditia care trebuia s-o asigure pe 'leanor ca nu va fi abandonata, a garantat, practic, acest lucru. 7iecare noapte n care el lipsea de acasa dovedea ca mama ei avusese dreptate n legatura cu barbatii, iar, n final, 'leanor, ca si mama ei, a divortat de barbatul care nu era bun de nimic . +rleen5 2> de ani9 dintr-o familie violenta n care a ncercat sa-si prote,eze mama si fratii -'ram amndoi ntr-o trupa de actori si ,ucam ntr-un teatru de mna a doua. 'llis era cu sapte ani mai mic dect mine si nu ma prea atragea fizic. Nu ma interesa n mod special, dar ntr-o zi am mers la cumparaturi amndoi si dupa aceea am luat masa mpreuna. %in toata discutia nu mi-a ramas n minte dect ideea ca viata lui e o harababura. 'rau o gramada de lucruri de care nu avea gri,a, iar cnd l-am auzit vorbind despre ele, am simtit un impuls teribil sa ma duc la el si sa fac ordine. 1i-a spus n acea prima seara ca e bise&ual. %esi asta nu se prea potrivea cu sistemul meu de valori, am dat-o pe gluma si am zis ca si eu sunt -cnd cineva vrea sa faca se& cu mine i spun ,"aSC

:n. tr.5,oc de cuvinte, ,biC din bise&ual si ,bPeC :pa, la revedere<, se pronunta la fel n engleza<. n realitate, mi-era frica de barbatii puternici. 7ostul meu sot era foarte violent, la fel fusese si un alt prieten. Cu 'llis mi s-a parut ca sunt n siguranta. 'ram tot att de sigura ca n-o sa ma maltrateze, pe ct eram de convinsa ca pot sa l a,ut. 'i bine, nu mult dupa aceea, relatia noastra s-a consolidat. %e fapt, nainte de a ma hotar sa-4 parasesc, am locuit cteva luni bune mpreuna9 am fost tot timpul ncordata si ngrozita. +cum ma gndeam ca-i fac o mare favoare, fiindca nu sunt dect o epava. Orogliul meu a ncasat-o si el. 'llis a fost ntotdeauna rnai atras de barbati dect de mine. n noaptea n care m-am internat, mai mult moarta din cauza unei viroze pulmonare, nu a venit sa ma vada pentru ca avea o ntlnire cu un barbat. -a trei saptamni dupa ce am iesit din spital, am pus capat relatiei cu el, nu fara un spri,in imens. !ora mea, mama, terapeuta, toate m-au a,utat sa depasesc momentul. +m suferit o depresie foarte grava. "ur si simplu nu voiam sa ma despart de el. !imteam ca are nca nevoie de mine si eram sigura ca daca as depune ceva mai mult efort, am putea duce-o bine mpreuna. !i cnd eram copil simteam asta5 ca n secunda urmatoare voi descoperi cum sa ndrept lucrurile. 'ram cinci copii n familie. 'u eram cea mai mare si principalul spri,in al mamei. 'a trebuia sa-4 faca fericit pe tata, lucru imposibil, de altfel. #ata e si acum cel mai ticalos om pe care-4 stiu. "arintii mei au divortat acum zece ani. Cred ca s-au gndit ca ne fac un serviciu daca asteapta pna ne facem mari si plecam de acasa, dar sa cresti ntr-o astfel de familie a fost un cosmar. #ata ne batea pe toti, chiar si pe mama, dar cel mai rau o batea pe sora mea, iar pe fratele meu l insulta ct putea, ntrun fel sau altul, ne-a schilodit pe toti. !imteam ca trebuie sa fie ceva ce as putea sa fac ca lucrurile sa se ndrepte, dar n-am descoperit niciodata ce era acel ceva . +m ncercat sa vorbesc cu mama, dar ea era mult prea pasiva. +poi i-am luat partea tatei, dar nu prea mult, caci si asta era periculos. i nvatam pe sora si pe fratele meu sa nu stea n calea lui, sa nu-4 contrazica. +,unsesem sa venim de la scoala si sa ne uitam cu atentie prin casa, sa vedem ce l-ar putea irita, ca sa punem totul n ordine

pna seara, cnd se ntorcea acasa. +m fost cu totii nspaimntati si nefericiti atta timpS %e ce o atragea 'llis pe +rleen "entru ca se considera mai puternica, mai matura si mai practica dect 'llis, +rleen spera sa detina controlul n relatia cu el si astfel, sa evite suferinta. +cesta a fost unul din factorii importanti ai atractiei pe care el o e&ercita asupra ei, ntruct +rleen fusese un copil de care se abuzase fizic si emotional. 6roaza si furia ei mpotriva tatalui l-au facut pe 'llis sa para a fi, prin contrast, raspunsul perfect la problemele ei legate de barbati, pentru ca era putin probabil ca el sa reactioneze att de puternic nct sa devina violent. %in nefericire, n cele cteva luni de convietuire, a avut parte de tot atta nefericire si suferinta ca si n relatiile pe care le avusese cu barbatii heterose&uali. "rovocarea de a ncerca, si la propriu si la figurat, sa ndrepte viata unui barbat homose&ual era pe masura luptei cu care +rleen era familiarizata nca din copilarie. !uferinta emotionala inerenta acestei relatii i era si ea familiara - sa te astepti mereu ca ti se va ntmpla ceva neplacut, ca vei fi ranit, socat sau insultat de cineva care ar fi trebuit sa fie de partea ta, care ar fi trebuit sa tina la tine. Convingerea lui +rleen ca l poate forta pe 'llis sa se transforme n barbatul de care avea nevoie a facut si mai dificila despartirea de el. !uzannah5 2@ de ani9 divortata de doua ori de soti alcoolici9 fiica unei mame dependente emotional -'ram n !an 7rancisco la un curs de specializare de trei zile care ne pregatea n vederea e&amenului pentru postul de asistent social. n dupa-amiza celei de-a doua zile l-am reperat pe barbatul acela foarte chipes, si cnd a trecut pe lnga mine, iam aruncat cel mai stralucitor zmbet al meu. +poi am iesit sami caut un loc unde sa ma rela&ez. 'l a venit spre mine si m-a ntrebat daca aveam de gnd sa ma duc la cofetarie. +m spus,sigur, as mergeC, iar cnd am a,uns, m-a ntrebat un pic ezitant5 "ot sa-ti ofer ceva de bautM +m avut sentimentul ca nu-si putea permite sa plateasca si i-am spus5 Nu, nu, nu e nevoie. 1i-am cumparat un suc si ne-am ntors n sala, unde am stat de vorba pna la sfrsitul pauzei. Ne-am spus de unde suntem, unde lucram, iar el a adaugat5 1i-ar placea sa luam masa mpreuna diseara. +m cazut de acord sa ne ntlnim la

7ishermenCs /harf dar seara, cnd m-a ntmpinat acolo, arata tulburat. 1i-a spus ca ncerca sa se hotarasca cum sa fie5 romantic sau practic, pentru ca banii pe care-i avea i a,ungeau fie pentru o plimbare cu vaporul n golf, fie pentru o masa la restaurant. )inenteles ca m-am repezit si i-am spus5 *ai sa ne plimbam cu vaporul si te invit eu la restaurant. +sa am facut, iar eu m-am simtit puternica si isteata, fiindca l-am a,utat sa-si ndeplineasca ambele dorinte. Croaziera a fost minunata. !oarele apunea, iar noi am vorbit tot timpul. 1i-a spus ca i e teama sa se apropie prea mult de cineva, ca era implicat ntr-o relatie care se tra de ani de zile, dar ca stia ca nu e ce-i trebuie. !tatea pentru ca tinea tare mult la baietelul de sase ani al partenerei lui si nu putea suporta gndul ca pustiul va creste fara tata. + facut pe larg aluzii si la problemele se&uale pe care le avea cu femeia aceea, pentru ca nu-4 atragea deloc. 'i bine, toate rotitele mi se nvrteau n cap. mi spuneam n sinea mea5 .ata un barbat minunat care nu a ntlnit nca femeia potrivita. !e vede ca e e&traordinar de milos si de sincer. N-avea nici-o importanta ca avea ?> de ani si ca avusese probabil o groaza de ocazii pentru a stabili o relatie reusita. Ca poate - pur si simplu, poate - era ceva n neregula cu el. mi pusese, practic, la dispozitie, o ntreaga lista cu defectele sale5 impotenta, teama de intimitate, probleme financiare. !i nu-ti trebuia prea multa istetime ca sa ntelegi din felul cum actiona ca era o fire pasiva. %ar eu eram prea ncntata de ideea ca as putea sa fiu ea cea care-i schimba viata, ca sa fi luat spusele lui drept avertisment. +m luat masa mpreuna si, binenteles, am platit eu. + protestat, spunnd ct l neca,este acest fapt, dar eu i-am facut cu ochiul si i-am spus ca poate sa-mi faca o vizita si sa ma invite la restaurant, ca sa fim chit. + considerat-o o idee stralucita, a vrut sa afle totul despre orasul n care locuiam, unde ar putea sta daca vine n vizita, ce posibilitati de serviciu sunt n orasul meu. 7usese profesor cu cincisprezece ani n urma si, dupa ce schimbase mai multe locuri de munca -de fiecare data, marturisi, mai proaste si cu salariu mai mic -lucra acum ntr-o clinica de consiliere a alcoolicilor. 'i, dar asta se potrivea de minune. +vusesem si eu relatii cu alcoolici nainte,

fusesem facuta zob din cauza lor, dar iata, n sfrsit, pe cineva sigur, cineva care nu poate fi alcoolic pentru ca este cel care i sfatuieste, nuM Chiar a mentionat ca ospatarita, o femeie mai n vrsta, cu o voce guturala, i reaminteste de mama sa, care era alcoolica, iar eu stiam ct de des copiii de alcoolici devin ei nsisi alcoolici. %ar el nu a baut prea mult la masa, comandase doar apa minerala "errier. 'u turnam n pahare si-mi spuneam5 +sta-i omul potrivit pentru mine . Nu te mai gndi la cte slu,be a schimbat, cum se duce de rpa cariera .ui. +sta se ntmpla pur si simplu pentru ca a avut ghinion. "area ca a avut ghinion cu carul si asta 4-a facut n ochii mei si mai atragator. 1i-a fost mila de el. + petrecut o buna bucata de vreme spunndu-mi ct de mult l atrageam, ct de bine se simtea cu mine, ct de potriviti eram. !i eu simteam la fel. Ne-am despartit n seara aceea, el ,ucnd rolul barbatului perfect, iar eu sarutndu-4 si spunndu-i noapte buna foarte dulce. 1a simteam n siguranta9 iata un barbat, mi spuneam, care nu vrea sa fiu pentru el doar un obiect se&ual, care vrea sa fie cu mine pentru ca i place sa fie n compania mea. N-am luat asta drept semn ca s-ar putea chiar sa aiba probleme se&uale si ncerca, deci, sa evite chestiunea. Cred ca eram sigura ca, daca mi se oferea ocazia, puteam sa rezolv micile lui probleme. !eminarul s-a ncheiat a doua zi, dupa care am vorbit despre data cnd ar putea sa vina n vizita. + zis ca s-ar putea sa vina n saptamna de dinaintea e&amenelor, ar sta la mine, dar ar vrea sa nvete n acest timp. 1ai aveam cteva zile de concediu si i-am spus ca ar fi superb sa mi le iau atunci si sa-i arat orasul. %ar nu, e&amenele erau mult prea importante. +m nceput, chiar foarte curnd, sa ignor tot ce as fi vrut eu sa fac si sa ncerc sa-i ndeplinesc lui dorintele. 1a temeam tot mai mult, pe zi ce trecea, ca nu va veni, desi sa stau cu cineva care nvata toata ziua n timp ce eu eram la serviciu, nu era cine stie ce distractie. %ar eu simteam aceasta nevoie de a ndrepta lucrurile, si de,a ma consideram vinovata daca el nu era fericit. 1ai era si provocarea asta fantastica de a-i mentine interesul treaz. 7usese de la bun nceput att de atras de mine, nct acum, daca i scadea interesul, ma simteam vinovata, ca si cum eu as fi stricat totul, asa ca as fi stat si-n cap, numai ca sa-4 tin lnga mine.

Ne-am despartit fara sa punem toate lucrurile la punct, chiar si dupa ce venisem cu solutii peste solutii, ncercnd sa rezolv toate problemele vizitei lui. 1-am simtit deprimata dupa ce neam luat ramas-bun si nu stiam de ce, dar aveam sentimentul acela ca n-am reusit sa stabilesc toate detaliile si, deci, nu l-am facut fericit. #elefonul lui de a doua zi dupa-amiaza m-a facut sa ma simt minunat. 'ram iertata. n seara urmatoare m-a sunat pe la 22.?3 si a nceput sa ma ntrebe cum sa rezolve problema cu prietena lui. Nu stiam ce sa-i raspund si i-am spus-o. Nelinistea mea crestea si mai mult. 1-am simtit cumva prinsa n cursa, si pentru prima data nu mam tinut de vechiul meu obicei de a sari sa ndrept lucrurile. + nceput sa urle la mine la telefon si apoi, a nchis. +m ramas stupefiata. 1a gndeam "oate ca e vina mea9 nu l-am a,utat deloc . !i am simtit impulsul asta teribil de a-4 suna si a-i cere iertare ca l-am suparat att de tare. +du-ti aminte ca mai avusesem de-a face cu alcoolici, si din cauza lor ma duceam acum regulat la ntrunirile de la +l-+non. ntr-un fel, programul lor m-a oprit sa-4 sun si sa-i cer iertare. + sunat el, nsa, dupa cteva minute si s-a scuzat ca a trntit telefonul. +poi a continuat sa-mi puna aceleasi ntrebari, iar eu nu i-am putut raspunde nimic. + urlat din nou la mine si a trntit din nou receptorul. 1i-am dat seama ca bause, dar tot simteam impulsul acela teribil de a-4 suna si de a ncerca sa ndrept lucrurile. %aca atunci mi-as fi asumat responsabilitatea n locul lui, am fi fost mpreuna acum, si ma cutremur cnd ma gndesc la asta. %upa cteva zile am primit un bilet politicos n care-mi spunea ca nu e nca pregatit pentru o noua relatie -nici un cuvnt despre urletele si telefonul trntit. +sa s-a sfrsit. Cuun an nainte, asa ar fi nceput. 'ra tipul de barbat pe care ntotdeauna l-am considerat irezistibil5 chipes, ncntator, nu prea descurcaret, care nu se ridica pna la posibilitatile lui reale. Cnd pomeneste cineva, n sedintele de la +l-+non, ca a atras-o nu omul n sine, ci potentialul lui, izbucnim n rs pentru ca ne simtim cu musca pe caciula -toate am fost atrase de cineva pentru ca eram sigure ca are nevoie de a,utorul si ncura,arile noastre pentru a-si perfectiona calitatile. Cunosteam totul despre ncercarile de a a,uta, de a multumi pe cineva, de a face toata munca si de a-ti asuma toate ndatoririle cnd erai

implicata ntr-o relatie. %oar asa procedasem cu mama, n copilarie, si cu fiecare din sotii mei mai trziu. Nu m-am nteles niciodata bine cu mama. O groaza de barbati au intrat si au iesit din viata ei, iar cnd aparea vreunul nou, mama nu voia sa-si bata capul si sa aiba gri,a de mine, asa ca ma e&pedia la un internat. n schimb, ori de cte ori o parasea vreun barbat, ma voia napoi acasa, ca s-o ascult cum se lamenteaza si plnge. $olul meu, cnd eram mpreuna, era s-o linistesc si s-o alin dar n-am reusit niciodata sa-i usurez suferinta, iar ea se supara pe mine, spunnd ca nu tin destul la ea. +poi aparea alt barbat, si iar uita de mine. +sa am crescut5 facnd cariera din a,utorarea altora. + fost singura perioada cnd m-am simtit utila si importanta n copilarie, si am perfectionat astfel nevoia de a deveni din ce n ce mai buna la acest capitol. + fost, deci, o mare victorie pentru mine cnd mi-am nfrnt impulsul de a ma tine dupa un barbat care nu avea ce sa-mi ofere n afara ocaziei de a-4 a,uta. %e ce o atragea pe !uzannah barbatul din !an 7rancisco Cariera n domeniul asistentei sociale era pentru !uzannah .a fel de inevitabila ca si atractia ei pentru barbati care pareau sa aiba nevoie de ncura,arile si alinarea ei. "rimul indiciu pe care 4-a avut despre acest barbat a fost acela ca avea probleme cu banii. Cnd i-a nteles indicatia discreta si si-a platit singura sucul, ei doi au facut un schimb de informatii vitale5 el a lasat-o sa nteleaga ca e strmtorat, iar ea a reactionat scotnd bani din buzunar si prote,ndu-i astfel sentimentele. !chema-ca el nu are si ea are destul pentru amndoi -s-a repetat si la urmatoarea ntlnire cnd ea a platit masa la restaurant. "roblemele cu banii, probleme de se&, probleme de intimitate indicatii clare care ar fi trebuit s-o avertizeze pe !uzannah, data fiind implicarea ei n relatii cu barbati semi-potenti, dependenti au constituit, n schimb, semnale care i-au trezit interesul, pentru ca au strnit comportamentul ei de persoana care ofera a,utor si afectiune. 'ra e&trem de greu sa ignori ceea ce a fost pentru ea un crlig foarte solid -un barbat care nu prea era cum trebuia, dar care parea sa poata deveni, cu a,utorul si afectiunea ei, o persoana deosebita. -a nceput, !uzannah nu era n stare sa se ntrebe5 'u cu ce ma alegM , dar n faza de nsanatosire, a fost capabila, n final, sa evalueze sentimentele n lumina lor reala. "entru prima data, ea a dat atentie la ce

primea ea n acea relatie n loc sa se concentreze integral asupra modalitatilor de a,utorare a barbatului nea,utorat. ' limpede ca fiecare din femeile despre care am vorbit aici a gasit un barbat care i-a facut cadou e&act acel tip de provocare pe care ea l cunostea foarte bine, un barbat care era e&act persoana cu care ea se putea simti n largul ei, dar e foarte important sa ntelegem ca nici una din aceste femei nu a recunoscut ce o atragea spre el. %aca s-ar fi produs aceasta ntelegere, ar fi e&istat si o optiune mai constienta a relatiilor. %e multe ori suntem nclinate sa credem ca ne atrag calitati care par sa fie contrariul celor prezente la parintii nostri. +rleen, de e&emplu, atrasa fiind de un barbat bise&ual, mult mai tnar dect ea, cu o conformatie zvelta si care parea a avea orice alte defecte, dar nu era totusi agresiv fata de ea, a constientizat sentimentul ca va fi n siguranta cu un barbat care nu va reproduce, sub nici un motiv, modelul de violenta al tatalui ei. %ar efortul mai putin constient de a-4 schimba n altceva dect era, de a avea ntietatea ntr-o situatie care era clar de la bun nceput ca nu o sa-i satisfaca nevoia de dragoste si securitate -a fost tocmai tentatia care a facut-o sa dezvolte relatia cu acel barbat, si tot ea a facut att de dificila despartirea de el si de provocarea pe care el o reprezenta. -a fel de contorsionata, dar nu mai putin obisnuita este povestea dintre Chloe, studenta la arte plastice, si misoginul ei violent. #oate indiciile despre cum era si cum simtea el au iesit n evidenta la prima lor conversatie, dar nevoia ei de a raspunde provocarii reprezentate de el era att de mare nct, n loc sa-4 vada cum era n realitate -periculos de furios si agresiv -4-a vazut ca fiind o victima nea,utorata care implora ntelegere. +s ndrazni sa afirm ca nu toate femeile care l-ar ntlni pe acest barbat l-ar vedea astfel5 ma,oritatea l-ar ocoli cu gri,a pe el si atitudinile lui, dar Chloe a distorsionat ce a vazut, att de puternic era impulsul ei de a se anga,a ntr-o relatie cu acel barbat si cu ceea ce reprezenta el. Odata demarata relatia, de ce e att de greu sa te desparti de acest partener care te traste dupa el n etapele pline de suferinta ale acestui dans distrugatorM $egula de baza este5 cu ct e mai greu sa pui capat unei relatii pernicioase, cu att nseamna ca ea nglobeaza mai multe elemente ale luptei din copilarie. Cnd iubesti prea mult, motivul e ca ncerci sa nvingi

vechile sentimente din copilarie5 teama, frustrarea, mnia, iar despartirea de partener reprezinta abandonarea ocaziei de a-ti gasi linistea si de a remedia raul care ti s-a facut. %esi acestea sunt fundamentele psihologice inconstiente care fac e&plicabila dorinta ta de a fi cu el n pofida suferintei, ele ,ustifica prea putin intensitatea e&perientei tale constiente. +r fi greu sa e&ageram ncarcatura emotionala pe care o poarta, pentru femeia implicata, acest tip de relatie, o data ce a fost demarata. Cnd femeia ncearca sa se rupa de barbatul pe care-4 iubeste prea mult, simte ca si cum o mie de volti i invadeaza nervii si se revarsa prin capetele sectionate ale relatiei lor. Lechiul vrte,, la intensitate ma&ima, o cuprinde si o rasuceste, tragnd-o n strafundurile fiintei ei unde traieste nca teama de singuratate de pe vremea copilariei si unde femeia e sigura ca si va pierde viata, necata n durere. +cest tip de ncarcatura emotionala -scnteile, combinatiile chimice, dorinta arzatoare de a fi cu acel partener si de a face relatia sa mearga -nu este prezent n acelasi grad n relatiile normale, satisfacatoare, pentru ca nu ntruchipeaza toate posibilitatile de a ncheia vechile conturi si de a prevala asupra a ceea ce a fost cndva coplesitor. #ocmai aceasta posibilitate de a ndrepta vechiul rau, de a cstiga dragostea pierduta si de a cuceri acceptarea refuzata n copilarie constituie, la femeile care iubesc prea mult, cauza chimica inconstienta care determina ndragostirea lor. !i tot de aceea, nu ne intereseaza, de obicei, barbatii care apar n viata noastra si sunt preocupati de fericirea si mplinirea noastra, barbati care reprezinta potentialul limpede al unei relatii normale. !i fiti atente5 acest tip de barbati chiar apar n viata noastra. 7iecare din pacientele mele care au iubit prea mult si-au amintit cel putin un barbat, daca nu mai multi, pe care 4-a descris, cu glasul necat de regret ca fiind foarte atent , att de bun si gri,uliu fata de mine . %upa care urmeaza, de obicei, sursul ironic si ntrebarea5 +cum ma ntreb, de ce n-@i fi ramas eu cu elM . +desea, e capabila sa dea ea nsasi raspunsul5, (ntr-un fel, nu m-am simtit niciodata prea emotionata n prezenta lui. Cred ca era prea bun pentru mine, nuM

0n raspuns mai bun ar fi acela ca actiunile lui si reactiile noastre, manevrele lui si contra-manevrele noastre nu se armonizau ntr-un duet perfect. %esi ar putea fi interesant, desi mpreuna cu el s-ar putea sa ne simtim bine, linistite si ncrezatoare, ne e greu sa privim aceasta relatie ca fiind importanta si demna de continuat. n schimb, un astfel de partener este de obicei ignorat, refuzat sau, n cel mai bun caz, trecut la categoria ,,amic , din cauza esecului sau de a trezi n noi ticaitul inimii si nodul din gt pe care am a,uns sa le numim dragoste. 0neori, acesti barbati ramn n categoria amici multi ani, ntlnindu-se cu noi din cnd n cnd, stergndu-ne lacrimile cnd le povestim ultima tradare, ruptura sau umilinta ndurata n relatia noastra curenta. +cest tip de barbat afectuos si ntelegator e incapabil sa ne ofere drama, suferinta sau tensiunea pe care le consideram att de ,ustificate si mbatatoare. 1otivul este ca, pentru noi, ceea ce ar trebui sa fie bun este strain, suspect si inoportun. +m fost nvatate, ntr-un ndelungat si foarte intim trai n familie, sa alegem durerea. )arbatul normal si afectuos n-are cum sa ,oace un rol important n viata noastra, atta timp ct nu nvatam sa renuntam la nevoia de a retrai mereu lupta din copilarie. O femeie care provine dintr-un mediu familial normal are raspunsurile la astfel de relatii, orict de diferite ar fi ele, pentru ca lupta si suferinta nu-i sunt familiare, nu fac parte din copilaria ei, si deci le percepe ca inoportune. %aca relatia cu un barbat o face sa se simta incomodata, ranita, ngri,orata, dezamagita, suparata, geloasa sau, cu alte cuvinte, dezechilibrata afectiv, o va considera dezagreabila si repulsiva ceva care ar trebui mai degraba evitat dect continuat. "e de alta parte, va dezvolta cu siguranta o relatie care-i ofera afectiune, confort afectiv si o companie placuta, tocmai pentru ca o percepe ca fiindu-i benefica. +r fi corect sa spunem ca atractia dintre doi parteneri capabili sa dezvolte o relatie recompensatorie bazata pe schimbul de reactii normale, desi puternica si interesanta, nu va fi niciodata la fel de mistuitoare ca aceea dintre o femeie care iubeste prea mult si

barbatul cu care ea reuseste sa danseze . @. )arbati care aleg femei ce iubesc prea mult 'a e stnca pe care ma reazem, 'a e rasaritul de soare al diminetilor mele, !i nu-mi pasa deloc ce spui despre ea, Caci %oamne, ea m-a primit si m-a facut ce sunt acum. 'a e stnca mea Cum se petrec lucrurile pentru barbatul implicatM Ce transformari chimice traieste el n primele momente cnd ntlneste o femeie care iubeste prea multM !i ce se ntmpla cu sentimentele lui, pe masura ce relatia evolueaza, mai ales cnd el ncepe sa se schimbe, n bine sau n rauM 0nii dintre barbatii ale caror interviuri urmeaza n acest capitol au atins un nivel neobisnuit de cunoastere de sine, ca si o ntelegere e&traordinara a relatiilor pe care le-au avut cu partenerele lor. 1ulti din acesti barbati, pe cale de nsanatosire acum din diverse dependente, au beneficiat de terapia de grup de la +lcoolicii +nonimi sau de la #o&icomanii +nonimi si au devenit astfel capabili sa defineasca atractia pe care femeia coalcoolica o resimte fata de ei pe masura ce se scufunda sau sunt de,a prinsi n labirintul dependentei. +ltii, fara sa fi avut vreodata probleme de dependenta, au urmat alte terapii traditionale, care i-au a,utat sa se nteleaga mai bine si pe sine, si relatiile cu partenerele lor. %esi detaliile difera de la caz la caz, atractia catre femeia puternica, ce promite cumva sa-4 despagubeasca pentru ceea ce i lipseste lui sau vietii lui, este ntotdeauna prezenta. #om5 G8 de ani9 abstinent de 42 ani9 tatal a murit din cauza alcoolismului, .a fel si un frate mai mare -mi amintesc noaptea n care am cunoscut-o pe 'laine. 1a dusesem la dans la un club countrP. +veam amndoi douazeci si ceva de ani, si venisem acolo fiecare cu altcineva. +lcoolul era de,a o problema pentru mine. 7usesem arestat la douazeci de ani pentru conducere n stare de ebrietate, iar doi ani mai trziu am avut un accident grav de masina, din cauza ca bausem prea mult. !igur, atunci nu credeam ca alcoolul mi poate face vreun

rau. 'ram doar un tnar care-si cauta drumul si care stia sa se distreze. 'laine era cu o cunostinta de-a mea, care ne-a facut si prezentarile. 'ra tare atragatoare si chiar m-am bucurat cnd am schimbat partenerele pentru urmatorul dans. )inenteles, bausem n noaptea aceea si ma simteam tantos ca un cocos9 cum voiam s-o impresionez n timp ce dansam, am ncercat chiar niste pasi cam fantezisti. mi dadeam atta silinta sa fiu suav, ca m-am napustit efectiv peste o pereche de dansatori, si am trntit femeia la pamnt. 1i-a fost att de rusine, nct n-am fost n stare dect sa mormai un fel de scuze, dar 'laine nu s-a pierdut cu firea deloc. + luat-o pe femeie de brat, s-a scuzat fata de ea si de partenerul ei si i-a condus la locurile lor. + fost att de dulce, iar sotul s-a bucurat, probabil, ca s-a ntmplat asa. +poi s-a ntors la mine, ngri,orata de soarta mea. +lta femeie s-ar fi suparat si n-ar mai f vorbit niciodata cu mine. 'i bine, dupa asta, chiar nu mai aveam de gnd s-o las sa plece. 1-am nteles ntodeauna e&celent cu tatal ei, pna cnd a murit. 'ra si el alcoolic, stii. 1ama mea o iubea pe 'laine. i tot spunea ca eu am nevoie de cineva ca ea, cineva care sa aiba gri,a de mine. 1ult timp, 'laine a gasit scuze viciului meu, asa cum facuse n acea prima noapte. Cnd, n sfrsit, a avut nevoie -si a primit ea nsasi a,utor si a ncetat sa-mi mai usureze situatia de alcoolic, i-am reprosat ca nu ma mai iubeste si am fugit cu secretara mea, o tnara de 22 de ani. %upa care am alunecat rapid pe panta degradarii. !ase luni mai trziu, participam la prima mea sedinta la +.+. si de atunci n-am mai pus strop de bautura n gura. %upa un an, mi-am reluat viata alaturi de 'laine, + fost cumplit de greu, dar ne iubeam nca foarte mult. Nu mai eram aceiasi oameni care se casatorisera cu douazeci de ani n urma, dar amndoi eram multumiti de noi nsine si de celalalt, mai mult dect nainte, si ne straduiam sa fim, acum, ct mai sinceri unul

cu altul. %e ce 4-a atras 'laine pe #om Ceea ce s-a petrecut ntre #om si 'laine e tipic pentru ce se ntmpla ntre un alcoolic si un co-alcoolic, la prima ntlnire. 'l da de necaz, iar ea, n loc sa se simta ofensata, se gndeste cum sa-4 a,ute, cum sa-4 acopere si cum sa-i faca pe toti, inclusiv pe el, sa se simta bine. 'a ofera sentimentul de siguranta, care are, pentru el, o puternica atractie din moment ce viata lui a devenit incontrolabila. Cnd 'laine s-a dus la +l-+non si a nvatat sa nu-4 mai a,ute pe #om sa-si ascunda viciul, el a procedat ca ma,oritatea persoanelor dependente cnd partenerii ncep sa se nsanatoseasca. !-a razbunat ct a putut de tare si, ntruct pentru fiecare barbat alcoolic e&ista o multime de femei coalcoolice :mereu n cautarea unuia pe care sa-4 salveze<, #om a gasit repede cu cine s-o nlocuiasca pe 'laine - o femeie dornica sa continue actiunea de salvare si musamalizare pe care 'laine i-o refuza acum. -ui #om i se facea att de rau, nct nu mai voia dect doua lucruri5 sa nceapa sa se nsanatoseasca sau sa moara. "na ce alternativa n-a devenit mai mult dect sumbra, #om nu s-a hotart sa se schimbe. $elatia dintre cei doi a ramas neschimbata datorita faptului ca amndoi s-au implicat n programul +nonimilor5 #om .a +. +., 'laine la +l-+non. +colo au nvatat, pentru prima data n viata lor, cum sa se raporteze unul la celalalt corect, nemanipulativ. Charles5 @H de ani9 inginer constructor, pensionar, doi copii9 divortat, recasatorit, acum vaduv -!unt doi ani de cnd a murit *elen si de-abia acum ncep sa ma obisnuiesc cu realitatea. N-am crezut niciodata ca voi avea nevoie de un terapeut, mai ales la vrsta mea. %ar dupa moartea ei, am devenit att de nervos, ca m-am speriat si eu. Nu-mi puteam stapni pornirea de a-i face rau. Lisam ca o lovesc si ma trezeam urlnd la ea. +m crezut ca-mi pierd mintile. n cele din urma, mi-am luat cura,ul n dinti si i-am povestit totul doctorului meu. ' si el n vrsta, si la fel de

conservator ca mine, de aceea cnd m-a sfatuit sa merg la un terapeut, mi-am nghitit mndria si m-am dus. +m luat legatura cu cei de la *ospice care m-au ndreptat catre un terapeut specializat n consilierea persoanelor incapabile sa treaca peste starea lor de deprimare. Ne-am concentrat asupra suferintei mele, dar ea continua sa se manifeste ca furie, asa ca am sfrsit prin a ma considera nebun si am nceput, cu a,utorul terapeutului, sa ma ntreb care e cauza. *elen a fost cea de-a doua sotie a mea. "rima mea sotie, (anet, sta tot n oras, cu noul ei sot. Cred ca nou e un fel de-a spune9 asta s-a ntmplat cu 2H de ani n urma. +m ntlnit-o pe *elen pe vremea cnd eram inginer constructor regional. 'a era secretara la departamentul de planificare, si ne ntlneam uneori la birou si o data, de doua ori pe saptamna, n timpul pauzei de prnz, la un local din centrul orasului. 'ra o femeie draguta, ntotdeauna mbracata cu gust, putin cam timida, dar prietenoasa. "ot sa afirm ca ma placea, dupa felul n care ma privea si n care mi zmbea. Cred ca eram putin flatat de faptul ca mi dadea atentie. !tiam ca divortase, ca are doi copii, si miera mila de ea ca e nevoita sa-i creasca singura. 'i bine, ntr-o zi am invitat-o la o cafea si am stat de vorba. .-am spus clar ca sunt nsurat, dar cred ca m-am lamentat cam mult despre frustrarile vietii maritale. Nici acum nu stiu cum de-a reusit n ziua aceea sa-mi sugereze ca sunt un barbat prea bun ca sa fiu nefericit. +m plecat de-acolo simtind cum creste inima n mine, ca si dorinta de a o vedea din nou, de a ma simti din nou cum ma simtisem n prezenta ei5 apreciat. "oate era din cauza ca nu e&ista nici un barbat n viata ei si-i ducea lipsa, dar eu sigur mam simtit mai important, mai puternic si mai deosebit dupa scurta noastra conversatie. !i totusi, n-aveam intentia sa ma implic. Nu mai facusem asa ceva nainte. #erminasem armata si, imediat dupa razboi, ma asezasem la casa mea cu cea pe care o lasasem asteptnduma. 'u si (anet nu eram cel mai fericit cuplu, dar nici cel mai nefericit. Niciodata nu m-as fi gndit ca as putea sa o nsel. *elen fusese maritata de doua ori si suferise cumplit n ambele casatorii. +mndoi sotii o parasisera si o lasasera cu cte un copil de crescut. +cum si crestea singura copii, fara nici un a,utor.

Cel mai rau lucru pe care l-am fi putut face era sa ne implicam. 1i-era mila de ea, dar stiam ca nu am ce sa-i ofer. "e vremea aceea, nu dadeai divort doar pentru ca asa voiai, iar eu eram sigur ca nu cstig destui bani ca sa-mi permit sa pierd tot ce aveam si s-o iau de la capat cu alta familie, plus cea pe care o lasam n urma. "e lnga asta, nici nu voiam sa divortez. Nu mai eram nebuneste ndragostit de sotia mea, dar mi iubeam copiii si tineam la ce aveam mpreuna. #oate astea nsa au nceput sa capete alta nfatisare pe masura ce ma ntlneam tot mai des cu *elen. Nici unul din noi nu renunta. *elen era singura si spunea ca mai bine sa fiu al ei putin dect deloc, si stiam ca si crede ce spune. O data ce ncepusem relatia cu *elen, nu mai e&ista cale de scapare fara sa ndurerez pe cineva foarte tare. 1a simteam cel mai ticalos tradator. +ceste doua femei se bazau pe mine, iar eu le dezamageam. *elen era nebuna dupa mine. 7acea orice ca sa ne vedem. O data am ncercat s-o rup cu ea, dar continuam s-o vad la birou, iar fata ei dulce si ndurerata mi-a frnt inima. %upa un an si ceva, (anet a aflat totul si mi-a pus n vedere sa pun capat relatiei cu *elen, sau sa plec. +m ncercat sa-i pun capat, dar n-am reusit. n plus, totul era acum diferit ntre mine si (anet. "area ca am cu att mai putine motive acum sa ma despart de *elen. ' o poveste lunga. Noua ani am fost mpreuna cu *elen, timp n care sotia mea a ncercat din rasputeri sa ma tina lnga ea, iar mai apoi sa ma pedepseasca pentru ca o parasisem. n cei noua ani am locuit cnd cu *elen, cnd n alta parte, pna ce (anet sa saturat si a consimtit sa divorteze. nca mi-e groaza sa ma gndesc la ct rau am facut tuturor. "e vremea aceea amantii nu se mutau mpreuna. +tunci cred ca mi-am pierdut toata mndria. 1i-era rusine de mine, de copiii mei, de *elen si de copiii ei, chiar si de (anet, care nu facuse nimic sa merite asa ceva. n cele din urma, cnd (anet a renuntat sa mai lupte si s-a pronuntat divortul, m-am nsurat cu *elen. %ar ceva se schimbase ntre noi dupa ce s-a terminat procesul. n toti acei ani, *elen fusese tandra, afectuoasa si seducatoare -foarte seducatoare. !igur ca mi placea. +titudinea asta a ei ma legase de ea n pofida suferintei provocate sotiei mele, copiilor mei si copiilor lui *elen -tuturor. 1a facea sa ma simt cel mai dorit barbat din lume. !igur ca ne certasem si nainte de casatorie,

presiunea asupra noastra fiind ngrozitoare, dar dupa ce ne certam, ne mpacam facnd dragoste si ma simteam dorit, indispensabil si iubit, cum nu mai fusesem vreodata. ntr-un fel, ce aveam mpreuna, eu si *elen, parea att de deosebit, att de ,ust, nct merita pretul pe care-4 plateam. %ar dupa ce ne-am casatorit si am putut iesi n lume cu capul sus, *elen s-a schimbat. !e ducea tot bine mbracata si aran,ata la serviciu, dar o data ce a,ungea acasa, n-o mai interesa cum arata. Nu-mi pasa, dar am remarcat faptul. Nici se& nu mai faceam att de des. Nu mai arata nici un interes. +m ncercat sa n-o presez, dar ma simteam frustrat. Cnd, n sfrsit, scapasem de sentimentul vinovatiei si ma bucuram ca suntem mpreuna, si acasa si n lume, ea se ndeparta de mine. n mai putin de doi ani, dormeam n camere diferite. !i astfel a continuat sa se poarte, rece si distanta, pna a murit. Nu m-am gndit nici un moment s-o parasesc. "latisem un asemenea pret sa fiu cu ea, si acum sa plecM Nu puteam. Cnd ma gndesc la trecut, mi dadeam seama ca *elen a suferit, probabil, mai mult dect mine, n toti anii aceia ai legaturii noastre. N-a stiut niciodata sigur daca o parasesc pe ea sau pe (anet. + plns de multe ori si de cteva ori m-a amenintat ca se sinucide. Nu suporta sa fie cealalta femeie . %ar, orict ar fi fost de ngrozitori acei ani dinainte de casatoria noastra, au fost mult mai plini de iubire, atentie, au fost mai emotionanti si mai deosebiti dect anii ce au urmat. , 1-am simtit ca un ratat dupa ce ne-am casatorit, pentru ca nu reuseam s-o fac fericita, acum cnd toate problemele noastre ramasesera n urma. +m a,uns sa nteleg multe despre mine la sedintele de terapie, dar cred ca, n acelasi timp, mi-au deschis ochii si asupra unor lucruri despre *elen pe care refuzam sa le vad nainte. *elen functiona mai bine n conditiile de stres, tensiune si clandestinitate a legaturii noastre, dect cnd lucrurile au intrat pe un fagas normal. %in cauza asta s-a ofilit dragostea noastra de ndata ce legatura noastra s-a legalizat prin casatorie. Cnd privesc lucrurile n aceasta lumina corecta, sunt n stare sa nving furia ce o resimt fata de ea de cnd a murit. 'ram furios pentru ca m-a costat att de mult sa fiu cu ea5 casatoria cu (anet, dragostea copiilor mei, respectul prietenilor mei. Cred

ca m-am simtit tradat. %e ce 4-a atras *elen pe Charles 7rumoasa si tentanta la prima ntlnire, *elen i-a oferit ulterior lui Charles e&tazul se&ual, un devotament orb si o iubire asemanatoare veneratiei. +tractia lui puternica fata de ea, n pofida maria,ului lui stabil, satisfacator, nu mai are nevoie de e&plicatii sau ,ustificari. "ur si simplu, *elen si-a facut un scop n viata -de la nceputul relatiei pna la casatoria lor -din a intensifica dragostea lui Charles pentru ea si de a face suportabila si chiar meritorie lupta lui ndelungata pentru eliberarea din lanturile casatoriei. Ce merita nsa o e&plicatie este dezinteresul subit si vadit al lui *elen pentru barbatul pe care 4-a asteptat si pentru care a suferit att, imediat ce el a fost liber sa-si mparta viata cu ea. %e ce 4-a iubit cu pasiune atta timp ct a fost casatorit, si s-a saturat repede de el dupa divortM "entru ca *elen voia doar ceea ce nu putea avea. Ca sa accepte o relatie personala si se&uala cu un barbat, ea avea nevoie de garantia departarii si inaccesibilitatii pe care i-o oferea Charlescasatorit. Numai si numai n aceste conditii i se putea darui. Nu era capabila sa suporte cu calm un parteneriat fara ascunzisuri, care s-ar fi putut dezvolta si mbunatati, eliberat de chingile maria,ului lui Charles, pe oC alta baza dect cea a luptei lor mpotriva lumii. Ca sa poata stabili o relatie, *elen avea nevoie de emotiile, tensiunea si suferinta pe care i le oferea iubirea unui barbat indisponibil. !entimentul de intimitate, chiar cel de tandrete, au disparut o data ce lupta pentru cucerirea lui Charles luase sfrsit. O data cucerit, el era practic, nlaturat. !i totusi, n toti acei ani n care 4-a asteptat, *elen a dovedit ca face parte din categoria femeilor care iubesc prea mult. + suferit cu sinceritate, a plns, a tn,it dupa barbatul pe care-4 iubea, dar pe care nii-4 putea avea. + trait cu ideea ca el este centrul universului ei, cea mai importanta forta din lume pentru ea -pna cnd 4-a cstigat. +tunci, e&istenta lui ca partener indubitabil -lipsita de sentimentalismul dulce-amar al legaturii lor clandestine -n-a mai strnit n ea pasiunea pe care i-o aratase aceluiasi barbat timp de noua ani.

Observam adesea ca dupa ce doi oameni, implicati ntr-o relatie de ani de zile, se hotarasc sa se casatoreasca, relatia ncepe sa schiopateze9 piere interesul, moare iubirea. +cest fapt nu se e&plica obligatoriu prin faptul ca cei doi nceteaza sa se mai placa unul pe celalalt. 1otivul e ca, prin legalizarea relatiei lor, unul sau altul, sau chiar amndoi, si pierd capacitatea de intimitate. O relatie care lasa o poarta deschisa promite sa nu aprofundeze intimitatea. n urma casatoriei, se produce adesea o retractare emotionala, din cauza efortului partenerului de a se autoprote,a. +sta s-a ntmplat ntre *elen si Charles. n ceea ce-4 priveste, Charles a ignorat semnele despre superficialitatea afectiva a lui *elen, pentru ca se simtea flatat de atentia pe care i-o dadea. %eparte de a fi victima masinatiilor si manipularilor ei, Charles a refuzat deliberat sa recunoasca acea parte a firii lui *elen care nu se potrivea cu imaginea lui despre sine -o imagine pe care ea a nutrit-o si pe care el a tinut cu tot dinadinsul s-o creada- ca e un barbat irezistibil din punct de vedere se&ual si demn de o mare iubire. 'l a trait astfel cu *elen ntr-o lume imaginara abil construita, refuznd sa distruga iluzia la care tinea att de mult ego-ul sau. "arte din furia lui dupa moartea lui *elen era ndreptata spre el nsusi pentru ca acceptase cu ntrziere auto negarea si rolul pe care-4 ,ucase n crearea si perpetuarea imaginii false a unei iubiri mistuitoare care a avut drept rezultat, n final, cel mai steril maria,. $ussell5 ?2 de ani9 asistent social licentiat :a fost gratiat de guvernator<9 elaboreaza programe comunitare pentru tinerii care ncalca legea -Copiii cu care lucrez sunt impresionati de tatua,ul pe care-4 am pe bratul stng. 'ste simbolul vechiului meu stil de viata. -am facut pe la saptesprezece ani, pentru ca aveam certitudinea ca ntr-o zi voi fi gasit mort cine stie pe unde si nimeni n-o sa stie cine sunt. Credeam, pe atunci, ca sunt un tip al naibii de rau. +m stat cu mama pna la vrsta de sapte ani. +tunci ea s-a casatorit, iar noul ei sot nu ma prea nghitea. +m fugit de cteva ori de-acasa9 pe vremea aceea erai nchis pentru asa ceva. 1ai nti a fost casa de copii, apoi oficiul de adoptie, si iarasi casele de copii. Ceva mai trziu, Casa de

Corectie si +.#. :+utoritatea #utelara<. "e masura ce cresteam, intram si ieseam din nchisorile locale, apoi din penitenciarele de stat. mplinisem douazeci si cinci de ani si trecusem prin toate tipurile de facilitati corectionale oferite de statul California -de la taberele din paduri, pna la nchisorile de ma&ima securitate. .nutil sa adaug ca mi-am petrecut mai mult timp din viata n nchisoare dect n libertate. .n pofida tuturor acestor lucruri, am cunoscut-o pe 1onica. ntr-o noapte, eram n !an (ose cu un amic pe care-4 cunoscusem la +.#. si ne plimbam cu o masina mprumutata . +m tras pe dreapta la un snacR-bar n aer liber unde se putea comanda din masina, ca sa luam un hamburger, si am parcat lnga masina unor fete. +m intrat n vorba cu ele, am glumit si nici nu stiu cnd ne-am trezit pe bancheta din spate n masina lor. Ce sa zic, amicul meu era un adevarat e&pert n materie de femei. !e pricepea sa le mbrobodeasca, asa ca l lasam pe el sa vorbeasca cod dadeam peste fete dragute. $eusea ntotdeauna sa le trezeasca interesul, dar alegerea i apartinea, doar el facea toata treaba, eu ramneam mereu vioara a doua. N-am avut de ce sa ma plng n noaptea aceea, el s-a ntovarasit cu micuta blonda care conducea masina, iar mie mia revenit 1onica. +vea 4H ani, era cu adevarat draguta, cu ochi mari si blnzi si mai ales, interesata . #e cucerea de la nceput cu aerul acela dragalas si protector. +cum stii si tu, cnd esti nchis, te nveti cu ideea ca sunt femei care cred ca esti un ratat si nu vor sa aiba de-a face cu tine. %ar sunt altele carora le place la nebunie ideea. -e fascineaza. #e vad mare si rau, si devin al naibii de seducatoare ncercnd sa te mblnzeasca. !au cred ca ai avut parte de o mare suferinta si te compatimesc si vor sa te a,ute. 1onica facea, nendoielnic, parte din categoria celor care se ofera sa te a,ute. 'ra o fata tare buna. "entru nceput, nimic din artileria grea. n timp ce amicul meu facea dragoste cu prietena 1onicai, noi ne-am plimbat sub clar de luna si am palavragit. Loia sa stie totul despre mine. 1i-am periat putin povestea, ca sa n-o sperii prea tare, si i-am nsirat o multime de lucruri triste, cum ma ura tatal meu vitreg, si despre amartele alea de case de copii n care am stat, si unde mi dadeau haine de pomana, si cheltuiau banii primiti pentru mine ca sa le cumpere ,ucarii copiilor lor. 1-a

strns de mna n timp ce vorbeam si m-a batut usor cu palma, avea chiar lacrimi n ochi. %umnezeule, eram de,a ndragostit cnd ne-am spus la revedere n noaptea aceea. +micul meu voia sa-mi povesteasca fiecare detaliu picant al aventurii lui cu blondina, dar eu nici nu voiam sa-4 ascult. 1onica mi daduse adresa si numarul de telefon si aveam de gnd s-o sun a doua zi sigur, dar la ntoarcerea n oras ne-a oprit politia, caci masina era furata. Nu m-am gndit la nimic altceva dect la 1onica. 'ram sigur ca asta era sfrsitul, pentru ca i spusesem cum ncercam din rasputeri sa ramn curat si s-o tin pe drumul drept. Cnd m-au nchis din nou la +.#. m-am hotart sa-mi ncerc norocul si sa-i scriu. .-am spus ca sunt nchis din nou, dar pentru ceva ce n-am facut -ca m-a arestat politia pentru ca aveam cazier si nu i-a placut politistului de mutra mea. 1onica mi-a raspuns imediat si mi-a tot scris, aproape n fiecare zi, n urmatorii doi ani. Nu ne scriam dect ca ne iubim foarte tare, ca ne e dor si ce vom face cnd o sa ies din nchisoare. 1ama ei n-a lasat-o sa vina la !tocRton cnd am fost eliberat, asa ca am luat autobuzul pna n !an (ose. 'ram asa de emotionat la gndul ca o s-o vad din nou, dar si tare speriat. Cred ca ma temeam ca n-o sa ma mai vrea. +sa ca, n loc sa ma duc drept la ea acasa s-o vad, m-am dus sa-mi caut niste amici si prostiile s-au tinut lant. +m facut taraboiul de pe lume si cnd, n sfrsit, m-au lasat n fata casei 1onicai, trecusera de,a patru zile. 'ram cam darmat. + trebuit sa iau ceva la bord ca sa-mi fac cura, s-o ntlnesc, asa de frica mi-era ca o sa-mi spuna sa-mi iau talpasita. !lava %omnului, mama ei era la serviciu cnd m-au depus baietii pe trotuarul din fata casei ei. 1onica a iesit zmbind, bucuroasa ca ma vede, chiar daca nu dadusem nici un semn de cnd aparusem n oras. 1i-aduc aminte ca, de ndata ce mi-a trecut e&altarea, am facut iar una din plimbarile noastre faimoase. Nu aveam bani s-o duc undeva, n-aveam nici masina, dar n-a parut s-o intereseze asta, nici atunci, nici mai trziu. 1ult timp, nimic din ce faceam nu era rau pentru 1onica. 6asea scuze pentru orice. +m intrat si am iesit din nchisoare ani la rnd, dar ea tot s-a maritat cu mine si a ramas alaturi de mine. #atal ei si parasise familia cnd 1onica avea ctiva ani. 1ama ei era nca nversunata mpotriva acestui lucru, si nici pe mine

nu ma prea avea la inima. %e fapt, tocmai de aceea s-a casatorit 1onica cu mine. O data, cnd fusesem arestat pentru falsificare si detinere ilegala de cecuri, mama ei n-a lasat-o sa vina sa ma vada cnd am iesit pe cautiune, asa ca 1onica a fugit de-acasa si ne-am casatorit. +vea 48 ani pe atunci. +m stat la un hotel cteva zile pna la proces. +vea o slu,ba -era chelnerita, dar si-a dat demisia ca sa poata veni n fiecare zi la tribunal, ct a durat procesul. +poi, eu am fost luat la nchisoare, iar 1onica s-a ntors la mama ei. !e certau nsa att de tare, nct a plecat de-acasa, s-a mutat n cel mai apropiat oras de nchisoare si s-a anga,at ca ospatarita din nou. Orasul avea colegiu, iar eu am sperat mereu ca o sa-si reia studiile9 i placea sa nvete si era foarte inteligenta. %ar a zis ca nu vrea, ca vrea doar sa ma astepte sa ies din nchisoare. Ne scriam si venea sa ma viziteze ori de cte ori era program de vizita. %iscuta cu preotul nchisorii despre mine, si l ruga sa-mi vorbeasca si sa ma a,ute, pna cnd m-am saturat si am rugat o sa nceteze. Nu-mi placea sa vorbesc cu preotul ala. 1i-era pur si simplu imposibil sa comunic cu el. %esi ma vizita, continua sa-mi scrie si-mi trimitea tot felul de carti si articole despre cum sa devii mai bun. mi spunea mereu ca se roaga sa ma pot schimba. Loiam si eu sa nu mai fiu nchis, dar se ntmplase de attea ori, ca nu stiam sa fac altceva. "na la urma, s-a aprins o luminita n capul meu si m-am nscris la un program de recuperare care sa ma a,ute sa ma mpac cu lumea. 1i-am continuat studiile n nchisoare si am facut un curs de comert, mi-am terminat liceul si m-am nscris la colegiu. Cnd am iesit din nchisoare am avut gri,a sa nu mai dau de necaz si mi-am continuat studiile, reusind sa-mi dau licenta n domeniul asistentei sociale. %ar mergnd pe acest drum, am pierdut-o pe 1onica. -a nceput, cnd ne chinuiam sa reusim, ne-am nteles foarte bine, dar pe masura ce situatia se mbunatatea si izbuteam sa ne ndeplinim visurile, 1onica devenea tot mai irascibila, si mai posomorta. Nu fusese niciodata asa, n toti anii aceia cnd ne luptaseram cu necazurile. 1-a parasit tocmai cnd am fi putut fi cei mai fericiti oameni. Nici nu stiu pe unde o fi acum. 1ama ei nu vrea sa-mi spuna, iar eu am hotart ca nu e treaba mea s-o caut, daca ea nu vrea sa fim mpreuna. 0neori mi vine sa cred ca 1onicai i-a

fost mai usor sa iubeasca ideea despre mine dect pe mine nsami. 'ram att de ndragostiti unul de celalalt pe vremea cnd eu stateam mai mult prin nchisori, cnd ne scriam si ma vizita n penitenciar si visam la tot ce o sa realizam mpreuna. Cnd, n sfrsit, visele au nceput sa se transforme n realitate, ne-am despartit. Cu ct intram mai mult n rndul lumii, cu att mai mult i displacea 1onicai. )anuiesc ca-si pierduse sentimentul de mila pentru mine. %e ce l atragea 1onica pe $ussell Nimic din educatia lui $ussell nu era de natura sa-4 implice, afectiv sau chiar fizic, ntr-o relatie stabila, plina de afectiune. #oata viata cautase asiduu sentimentul de putere si securitate fie fugind de acasa, fie anga,ndu-se n tot felul de aventuri periculoase. "rin toate aceste actiuni generatoare de tensiuni si distragere a atentiei, el cauta, de fapt, sa-si uite disperarea. !e implica n actiuni periculoase, pentru ca astfel sa scape de suferinta si disperarea ca fusese abandonat afectiv de rnama sa. Cnd a ntlnit-o pe 1onica, a fost fermecat de nfatisarea ei blnda si atitudinea afectuoasa fata de el. .n loc sa-4 respinga pentru ca era rau , ea a raspuns problemei lui cu sincer interes si adnca compasiune. --a facut sa nteleaga imediat ca este acolo pentru el si n-a trecut mult pna cnd a fost pusa la ncercare hotarrea ei de a ramne lnga el. -a disparitia lui, ea a raspuns cu o rabdatoare asteptare. + parut capabila de ndea,uns de multa dragoste, echilibru si putere de ndurare, ct sa depaseasca toate situatiile grele n care se vra $ussell. %esi reiese ca 1onica avea o capacitate uriasa de a tolera comportamentul lui $ussell, n realitate lucrurile stateau e&act invers. Nici unul din cei doi nu a realizat faptul ca ea putea sa fie acolo pentru el doar atta timp ct el nu era lnga ea. Ct timp au fost separati, $ussell a gasit n 1onica partenerul ideal, sotia ideala pentru un detinut. 'a si-a petrecut anii maria,ului lor mnata de dorinta sincera de a-4 astepta, cu speranta la fel de sincera ca el se va schimba si ca vor ramne mpreuna. !otiile de detinuti&a 1onica reprezinta, poate, cel mai relevant e&emplu de . Nefiind capabile de nici un sentiment de intimitate cu un barbat, ele se multumesc, n schimb, sa traiasca cu o fantasma, un vis despre ct vor iubi si

vor fi iubite ntr-o buna zi cnd el se va schimba si va fii disponibil. %ar ele pot vizualiza intimitatea doar n lumea lor imaginara. Cnd $ussell a facut imposibilul, a nceput sa mearga pe drumul drept si n-a mai fost nchis, 1onica s-a ndepartat ct de repede a putut. "rezenta lui constanta n viata ei solicita un grad de intimitate periculos, care o incomoda infinit mai mult dect absenta lui. $ealitatea convietuirii zilnice cu $ussell nici nu putea concura cu viziunea idealizata a dragostei lor nutrita de ea. Circula o zicala printre detinuti5 pe fiecare l asteapta un Cadillac n parcare. Nu e dect versiunea super-idealizata, hranita cu gri,a de toti detinutii, a ceea ce .e va putea oferi viata cnd vor fi iarasi n lume. n imaginatia sotiilor de detinuti, ca 1onica, ceea ce i asteapta n parcare nu e Cadillacul, simbol al bogatiei si puterii, ci o trasura cu sase cai albi reprezentnd dragostea miraculos-romantica. Cum vor iubi si vor fi iubite acesta e visul lor. mpreuna cu sotii lor detinuti, e mai usor pentru ele sa traiasca cu un vis dect sa lupte pentru realizarea lui n viata cea de toate zilele. Ce trebuie sa ntelegem este ca n aparenta $ussell era incapabil de o iubire,,rofunda, n timp ce 1onica, date fiind rabdarea si compasiunea ei, era. .n realitate, amndurora le lipsea n aceeasi masura capacitatea de a iubi si de a comunica. +cesta e motivul pentru care au devenit parteneri pe vremea cnd nu puteau fi mpreuna, si au pus capat relatiei lor cnd lucrurile au intrat n normalitate. #rebuie mentionat si faptul ca $ussell nu si-a gasit o noua partenera n acest moment. 'l se lupta nca cu problema intimitatii. #Pler5 G2 de ani9 director e&ecutiv9 divortat, fara copii -"e vremea cnd mai eram mpreuna, obisnuiam sa le spun, n gluma, prietenilor mei, ca prima oara cnd am vazut-o pe NancP, inima a nceput sa-mi bata att de tare, de mi s-a taiat rasuflarea. 'ra adevarat5 lucra ca asistenta medicala pentru firma unde eram si eu anga,at, iar eu eram n cabinetul ei pentru un control de rutina al sistemului respirator -asta era motivul batailor de inima si respiratiei greoaie. 7usesem trimis la control de seful meu pentru ca luasem mult n greutate si aveam niste dureri n piept. %e fapt, eram ntr-o stare

deplorabila. Cu un an si ,umatate n urma, sotia ma parasise pentru un alt barbat, si desi stiam ca asa ncepi sa-ti petreci noptile n baruri, eu stateam n casa si ma uitam la televizor. 7usesem ntodeauna un gurmand. (ucasem mult tenis cu sotia mea si cred ca asta prevenise e&cesul meu de calorii cnd eram mpreuna, dar fara ea, tenisul ma deprima. #otul ma deprima. +tunci, n biroul lui NancP, am aflat ca ma ngrasasem aproape ?3 Rg ntr-un an si ,umatate. Nu ma obosisem nici macar sa ma cntaresc pna atunci, desi schimbasem masurile la costume de cteva ori, dar nu-mi pasa. NancP a fost foarte oficiala la nceput9 m-a avertizat asupra e&cesului serios de greutate si m-a sfatuit cum s-o dau ,os, dar eu ma simteam prea mbatrnit si nu aveam nici un chef sa fac efortul de a ma schimba. Cred ca ma auto-compatimeam. "na si fosta mea sotie, cnd ma vedea, ma certa5 %e ce te porti cu tine n halul astaM Nutream o vaga speranta ca se va ntoarce la mine sa ma salveze, dar n-a facut-o. NancP m-a ntrebat daca surplusul de greutate se leaga de vreun eveniment recent. Cnd i-am povestit de divort, n-a mai fost asa oficiala si m-a batut pe mna cu ntelegere. 1iamintesc ca am simtit un mic fior cnd a facut asta9 era ceva deosebit, pentru ca trecuse mult timp de cnd nu mai simtisem nimic pentru nimeni. 1-a sfatuit sa tin regim si mi-a dat o groaza de prospecte si diagrame9 mi-a spus sa vin la control de doua ori pe luna ca sa vada cum evoluez. +bia asteptam sa ma duc din nou. Cele doua saptamni au trecut fara sa tin regim sau sa slabesc, dar eram sigur ca i-am cstigat simpatia. -a cea de-a doua vizita, ne-am petrecut timpul vorbind despre divortul meu si consecintele pe care le-a avut asupra mea. 1-a ascultat si m-a ndemnat apoi sa fac ce te sfatuieste de fapt, toata lumea5 sa urmez niste cursuri, sa ma nscriu la un club, sa merg n e&cursii n grup, sa-mi gasesc noi preocupari. +m fost de acord cu tot ce mi-a spus, dar n-am facut nimic, am asteptat doar sa treaca cele doua saptamni ca s-o vad din nou. -a

aceasta noua vizita am ntrebat-o daca vrea sa iasa cu mine. !tiam ca eram gras si ca aratam mizerabil, si nu stiu cum deam avut cura,ul s-o invit, dar ea a acceptat. Cnd m-am dus s-o iau de-acasa smbata seara, a venit ncarcata de si mai multe prospecte si articole despre regimuri de slabire, inima, gimnastica si stari depresive. Nu mai beneficiasem de mult de atta atentie. +m nceput sa iesim mpreuna si foarte curnd relatia noastra a devenit ct se poate de serioasa. !peram ca NancP va ndeparta suferinta din sufletul meu. "ot spune cu siguranta ca s-a straduit. +m plecat din apartamentul meu si m-am mutat la ea. si facuse un tel din a-mi pregati mncaruri fara colesterol si supraveghea tot ce mneam. %esi nu mai mneam nimic din ce mncasem toate noptile acelea petrecute singur n fata televizorului, nu slabeam deloc. 6reutatea mea ramnea constanta, nici nu ma ngrasam, nici nu slabeam. ti spun sincer, NancP se straduia mult mai mult dect mine sa slabesc. Ne purtam amndoi ca si cum ar fi fost telul ei, datoria ei sa ma nsanatosesc. %e fapt, cred ca metabolismul are nevoie de efort fizic serios ca sa arda eficient surplusul de calorii, iar eu nu faceam gimnastica aproape deloc. NancP ,uca golf si uneori ,ucam si eu cu ea, dar nu ma dadeam n vnt dupa el. -a opt luni dupa ce ne mutasem mpreuna, am facut o calatorie de afaceri n orasul meu natal, 'vanston. %upa vreo doua zile de sedere, nu se putea sa nu dau peste prietenii din liceu... Nu voiam sa vad pe nimeni, prea aratam mizerabil, dar erau vechii mei prieteni si aveam o groaza de lucruri sa ne spunem. +u fost surprinsi cnd au auzit de divort. !otia mea era si ea din oras. 1-au convins, nu stiu cum, sa facem b partida de tenis. +mndoi ,ucau tenis si stiau ca e sportul meu favorit nca din liceu. Nu credeam ca o sa rezist mai mult de un set si le-am spus-o. %ar au insistat. 1-am simtit tare bine ,ucnd din nou. Chiar daca surplusul meu de Rilograme m-a facut sa ma misc mai ncet si sa pierd de fiecare data. .-am amenintat ca o sa ma ntorc sa-mi iau revansa. Cnd am revenit acasa, NancP m-a anuntat ca a participat la un mare seminar de nutritie si ca voia sa ncerc metodele acelea noi pe care le aflase. .-am spus5 Nu9 am de gnd s-o fac n felul meu o

vreme . 'i bine, pna atunci, eu si NancP nu ne certaseram niciodata. %esigur, ea se agita tot timpul din cauza mea si ma pisa sa am mai multa gri,a de mine, dar pna n-am nceput sa ,oc iar tenis nu ne-am ciorovait niciodata. (ucam dupa-amiaza, nu furam deci din timpul pe care ar fi trebuit sa-4 petrecem mpreuna, dar ceva intervenise ntre noi. NancP e o tipa atragatoare, cu aproape opt ani mai tnara dect mine, si credeam ca, ncepnd sa dau ,os surplusul de Rilograme, ne vom ntelege chiar mai bine ca nainte pentru ca va fi mndra de succesul meu. %umnezeu mi-e martor, eu eram foarte multumit de mine. %ar n-a fost sa fie asa. !-a plns ca mam schimbat si n cele din urma mi-a cerut sa ma mut. Cntaream, pe atunci doar cu trei Rilograme mai mult dect pe vremea divortului. 1i-a fost ngrozitor de greu sa o parasesc. !perasem ca ne vom casatori. %ar acum ca slabisem, avea dreptate - nimic nu mai era ca nainte ntre noi. %e ce l-a atras NancP pe #Pler #Pler era un barbat cu o dependenta destul de pronuntata, ntarita de criza provocata de divort. $uinarea lui fizica, aproape deliberata, menita sa trezeasca mila si solicitudinea sotiei, a dat gres n cazul ei, dar a avut efect n cazul unei femei care, iubind prea mult, a facut din recuperarea unei fiinte umane singurul ei scop n viata. Neputinta si suferinta lui, dublate de dorinta ei de a fi de folos, au constituit elementele de baza ale atractiei lor reciproce. #Pler resimtea nca acut durerea pricinuita de faptul ca fusese respins de sotie, suferea crunt ca o pierduse si ca maria,ul lor luase sfrsit. n aceasta situatie nefericita, comuna celor ce se lupta cu agonia despartirii de partener, el a fost atras nu att de NancP ca persoana, ct de rolul ei de asistenta medicala si de vindecator, si mai ales de promisiunea curmarii suferintei, pe care ea parea sa i-o ofere. +proape la fel cum folosise uriase cantitati de hrana ca sa umple golul lasat de sotie si sa-si nece pierderea suferita, folosea acum solicitudinea covrsitoare al lui NancP ca sursa de securitate afectiva si spri,in pentru respectul sau de sine

deteriorat. Nevoia lui de a fi total n centrul atentiei lui NancP a fost nsa temporara, o etapa tranzitorie n procesul de nsanatosire. "e masura ce timpul, trecnd, facea minuni nlocuind obsesia de sine si auto-comptimirea cu afirmarea de sine -protectia lui NancP, reconfortanta altadata, devenea acum sufocanta. !pre deosebire de dependenta lui #Pler, temporar intensificata, nevoia lui NancP de a se simti utila nu era trecatoare, ci dimpotriva, o trasatura esentiala a firii ei si aproape singura structura pe care putea nalta o relatie cu alta persoana. 'ra asistenta medicala si la serviciu si acasa. %esi #Pler era un partener destul de dependent, chiar dupa recuperarea din socul divortului, nevoia .ui de solicitudine nu putea satisface nevoia ei de a manevra si controla viata altcuiva. nsanatosirea lui, pentru care ea muncise neobosit, a constituit, de fapt, semnul prevestitor de moarte al relatiei lor. )art5 ?@ de ani9 fost director e&ecutiv, alcoolic de la 4G ani9 n-a mai baut de doi ani -'ram divortat de doi ani si mi petreceam noptile ca orice barbat singur, cnd am ntlnit-o pe $ita. -a nceput ne drogam amndoi. 1ai aveam nca o gramada de bani si, o vreme, ne-am distrat de minune mpreuna. %ar $ita n-a fost niciodata o adevarata hippP. 'ra prea responsabila ca sa uite de sine. 7uma putin cu mine, dar solida ei educatie bostoniana nu disparea niciodata cu adevarat. Chiar si n apartamentul ei, era tot timpul ordine. +veam acest sentiment de siguranta cnd eram cu ea, ca si curn nu m-ar fi lasat niciodata sa decad prea rau. "rima seara cnd am iesit mpreuna, am luat o masa grozava si apoi ne-am ntors la ea acasa. 1a mbatasem crita si cred ca am lesinat. Oricum, m-am trezit pe canapeaua ei, nvelit cu o patura moale, draguta, cu capul pe o perna parfumata, si m-am simtit ca si cum a,unsesem, n sfrsit, acasa -un port sigur, un refugiu... stii cum e. $ita stia tot ce trebuia despre ngri,irea alcoolicilor. #atal ei, bancher, murise din cauza acestei boli. 'i bine, dupa numai cteva saptamni, m-am mutat la ea si am dus-o nemaipomenit ctiva ani, atta timp ct nu ma drogam prea tare. "na cnd am pierdut totul. $ita a renuntat cu totul la droguri dupa primele sase luni de convietuire. )anuiesc ca se gndea ca cineva trebuia sa detina controlul din moment ce eu eram total pe dinafara. n toiul acestei situatii ne-am casatorit. +tunci am devenit cu adevarat

speriat. +veam acum o alta ndatorire, dar nu ma mpacasem niciodata prea bine cu spiritul de responsabilitate. n plus, tocmai n prea,ma casatoriei, am pierdut toti banii. "ur si simplu, n starea n care eram, beat tot timpul, n-am mai stiut ce fac cu ei. $ita n-a stiut ca situatia e asa de proasta, pentru ca dimineata i spuneam ca ma duc la o ntlnire de afaceri, dar eu plecam cu 1ercedesul pe pla,a si stateam n masina si beam. n cele din urma, cnd afacerea s-a dus de rpa si a,unsesem sa datorez bani tuturor, n-am mai stiut ce sa fac. +m pornit-o la drum cu intentia de a ma sinucide n masina, facnd n asa fel nct sa para un accident, dar $ita a venit dupa mine, m-a gasit n hotelul ala mizerabil si m-a luat acasa. )anii se dusesera, dar tot m-a internat pentru dezalcoolizare. ' ciudat, dar nu i-am fost recunoscator. +m fost nervos, confuz, foarte speriat, si total dezgustat se&ual de ea, timp de aproape un an de la e&ternare. na nu stiu daca o sa reusim mpreuna, dar lucrurile par a se mbunatati o data cu trecerea timpului. %e ce 4-a atras $ita pe )art Cnd, la prima lor ntlnire, )art s-a mbatat si a lesinat, $ita, asigurndu-i confortul, i-a promis, ntr-un fel, un respiro n graba lui deliberata catre auto-distrugere. O vreme, parea ca ar fi n stare s-4 prote,eze mpotriva ravagiilor dependentei lui de bautura, sa-4 salveze ntr-un fel linistitor si linistit. +ceasta atitudine n aparenta protectoare, n-a facut n realitate dect sa prelungeasca perioada n care el si-a putut practica nestingherit viciul fara sa simta consecintele9 prote,ndu-4 si calmndu-4, ea 4-a a,utat sa ramna bolnav mai multa vreme. O persoana dependenta care-si pune n aplicare viciul, nu cauta pe cineva care sa o a,ute sa se nsanatoseasca, dimpotriva, cauta pe cineva lnga care e sigura ca poate ramne dependenta. $ita a fost partenera perfecta o vreme, pna ce )art s-a mbolnavit att de tare ca nici ea n-a mai putut opri raul pe care si-4 facea singur. %upa ce 4-a adus acasa si 4-a internat pentru dezalcoolizare, )art a nceput sa renunte la alcool si sa se nsanatoseasca. %ar $ita se interpusese ntre el si drogul lui. 'a nu-si mai ndeplinea rolul de a-4 linisti si a pune lucrurile n ordine, iar el se simtea

ofensat de aparenta ei tradare, dar si de faptul ca parea sa fie att de puternica, pe cnd el era slab si nea,utorat. Orict de prosti crpaci am fi n ale vietii, fiecare simte nevoia sa detina singur controlul propriei e&istente. Cnd cineva ne a,uta, ne irita puterea si superioritatea acelei persoane implicate n a,utorul dat. n plus, ca sa fie atras se&ual de partenera sa, un barbat trebuie sa se simta mai puternic dect ea. n cazul nostru, a,utorul pe care i 4-a dat $ita lui )art, internndu-4 n spital, n-a facut dect sa evidentieze gravitatea bolii, iar gestul ei, profund afectuos de altfel, a subminat astfel, chiar si temporar, atractia lui se&uala fata de ea. "e lnga acest aspect emotional, mai e&ista si un factor fiziologic relevant, care trebuie luat n consideratie. Cnd un barbat abuzeaza de alcool si droguri, curn facea )art, si le ntrerupe apoi, e nevoie de un an si ceva pna ce metabolismul lui revine la normal, devenind capabil sa aiba o reactie se&uala normala, n absenta drogului din organism. n toata aceasta perioada de reacomodare, cuplul poate avea mari dificultati n ntelegerea si acceptarea lipsei de interes siFsau inabilitatii barbatului de a-si maifesta se&ualitatea. !e poate ntmpla si invers. 7ostul alcoolic recent nsanatosit si abstinent poate dezvolta un impuls se&ual puternic, datorat probabil unui dezechilibru hormonal. !au la fel de bine, motivul poate fi psihologic. %upa cum spunea un tnar la cteva saptamni de abstinenta de alcool si droguri, se&ul e singurul mod n care ma pot droga acum . !e&ul poate fi un substitut al drogului, care sa atenueze an&ietatea tipica primei faze a abstinentei. $ecuperarea celor dependenti si co-dependenti este un proces e&trem de comple& si delicat pentru un cuplu. ' posibil ca relatia lui )art cu $ita sa supravietuiasca acestei tranzitii, desi ceea ce i-a unit initial au fost tocmai bolile lor5 alcoolismul si coalcoolismul. %ar, pentru a ramne mpreuna n absenta dependentei active, cei doi trebuie sa mearga -o vreme fiecare pe drumul lui, si sa se concentreze asupra propriului proces de nsanatosire. 7iecare n parte trebuie sa analizeze si sa accepte eul acela pe care au cautat, iubindu-se unul pe altul si dansnd unul cu altul, sa-4 evite. 6reg5 ?8 de ani9 abstinent de paisprezece ani, participa la

programul #o&icomanii +nonimi9 casatorit, cu doi copii9 activeaza n calitate de consilier pentru tinerii consumatori de droguri -Ne-am cunoscut ntr-o zi, n parc. 'a citea un ziar clandestin, iar eu ncercam sa-mi gasesc un loc sub soare. 'ra vara, o smbata dupa-amiaza torida si calma. +veam 22 de ani si ma lasasem de facultate dupa primul an, dar strigam n gura mare ca o s-o reiau ct de curnd, ca sa-i conving pe ai mei sa-mi trimita bani n continuare. -e era imposibil sa renunte la visul lor de a ma vedea licentiat si profesnd o meserie, asa ca au fost garantii mei financiari o groaza de timp. +lana era cam grasa, avea 23-2H Rg peste greutatea normala, ceea ce nsemna ca nu constituia o amenintare pentru mine. Nefiind perfecta, nu conta daca ma respingea. +m nceput conversatia cu ea ntrebnd-o ce citeste9 a fost usor chiar de la nceput. $dea tot timpul si asta m-a facut sa ma simt bine, ca si cum as fi fost un tip ncntator, foarte amuzant. 1i-a povestit despre 1ississippi si +labama, despre marsurile lui 1artin -uther Bing si cum a participat la ele, despre ce a simtit lucrnd cu oamenii aceia care voiau sa schimbe lumea. "na atunci nu ma interesase nimic n mod special, dect cum sa ma distrez mai bine. 1otto-ul meu era5 %rogheaza-te si treci neobservat , dar o faceam mult mai bine pe prima dect pe a doua. +lana era plina de viata. !punea ca i place la nebunie acum, ca s-a ntors n California, dar ca uneori crede ca n-are dreptul sa se simta multumita cnd attia oameni sufera n tara asta. +m stat cteva ore n parc n ziua aceea, ratacind fara nici un scop si palavragind despre noi. n cele din urma, ne-am ndreptat spre casa, pe care o mparteam cu altii, ca sa ne drogam, dar cnd am a,uns, ei i se facuse foame. + nceput sa mannce si sa faca ordine n bucatarie, n timp ce eu ma ndopam cu droguri n sufragerie. "usese muzica, si-mi aduc aminte ca a venit cu o cana de unt de alune, biscuiti si un cutit si s-a asezat n sufletul meu cum se spune. Ne-am pus pe rs si am rs pna n-am mai putut. Cred ca n ziua aceea amndoi am lasat sa se vada ca suntem dependenti, mai limpede dect am facut-o vreodata dupa aceea. Nu ne-am scuzat nici unul, neam comportat ca atare. +m facut amndoi

ce ne-a trecut prin cap, acum ca fiecare gasise pe cineva care sa nu-i faca viata amara din cauza viciului pe care-- avea. 7ara sa vorbim despre asta, am stiut de la bun nceput ca o sa ne ntelegem bine amndoi. Ne-am distrat de multe ori dupa aceea, dar nu cred sa mai fi trait vreodata sentimentul acela de comunicare totala, cnd amndoi lasasem garda ,os fara frica. "ersoanele dependente stau mai tot timpul n defensiva. 1i-aduc aminte ca ne certam mereu cum ca n-as putea sa fac dragoste cu ea daca nu ma drogam nainte. 'ra sigura ca mi trezea repulsia fiind asa grasa. Cnd ma ndopam cu droguri nainte sa facem dragoste, era sigura ca ma vedeam obligat s-o fac, numai ca s-o suport pe ea. n realitate, trebuia sa ma droghez ca sa fiu n stare sa fac dragoste cu cineva, oricine ar fi fost acea persoana. Nici unul dintre noi nu avea o parere prea buna despre sine. "entru mine era usor sa ma ascund n spatele dependentei ei pentru ca la ea, e&cesul de Rilograme dovedea clar ca e&ista o problema. -ipsa mea de motivatie si nfundatura n care intrase viata mea nu sareau n ochi ca surplusul ei de Rilograme, care o nsotea peste tot. %eci, asta faceam, ne certam, ea zicnd ca n-as putea s-o iubesc cu adevarat pentru ca e supraponderala. 1a facea sa-i spun ca nu conteaza cum arata, important era eul ei interior si atunci era liniste o vreme. !punea ca mannca pentru ca era nefericita. .ar eu i spuneam ca ma droghez pentru ca nu sunt n stare s-o fac fericita. n felul asta bolnavicios de a vedea lucrurile, ne potriveam perfect. 7iecare gaseam o scuza pentru ceea ce faceam. Cu toate astea, nsa, ne prefaceam ca nu avem probleme cu adevarat. -a urma urmei, erau attia oameni grasi si attia drogati pe lume. +sa ca ignoram, pur si simplu, ntreaga problema. 'u am fost arestat, apoi, pentru detinere ilegala de droguri. +m stat zece zile n nchisoare, iar parintii mei mi-au adus un avocat zelos, care m-a nscris la un program de recuperare, ca alternativa la o detentie de mai lunga durata. n timpul celor zece zile ct am fost nchis, +lana s-a mutat de la mine. +m fost furios. 1a simteam abandonat. %e fapt, ne certam aproape tot timpul. +cum, cnd privesc napoi, mi dau seama ca nu era usor de trait cu mine. "aranoia care apare la consumatorii de droguri, indiferent daca

sunt ncepatori sau veterani, ncepuse sa ma afecteze si pe mine. %e asemenea, tot timpul fie eram drogat, fie simteam nevoia sa ma droghez. +lana o lua ca pe ceva personal, gndindu-se ca daca ea ar arata mai bine, eu as dori sa fiu lnga ea mai mult, nu sa ma droghez n fiecare clipa. Credea ca fug de ea. "e naiba, nu fugeam dect de mineS Oricum, a disparut fara urma vreo zece luni9 din cauza vreunui mars, banuiesc. Consilierul pe care-4 aveam a insistat sa asist la sedintele #o&icomanilor +nonimi. Cum trebuia sa aleg ntre asta si nchisoare, m-am dus. +m ntlnit acolo oameni pe care-i stiam din vedere si, dupa o vreme, a nceput sa se faca lumina n capul meu5 ar fi posibil, totusi, sa am probleme cu drogurile. Oamenii aceia si vedeau mai departe de viata lor n timp ce eu ma drogam nca n fiecare zi, de dimineata pna noaptea. +sa ca am dat dracului sedintele si l-am rugat pe un tip la care ma tot gndisem daca poate sa ma a,ute. + devenit sponsorul meu la #o&icomanii +nonimi, si-4 chemam de doua ori pe zi, dimineata si seara. +sta nsemna ca trebuia sa schimb totul -prieteni, distractii, absolut totul -dar am facut-o. +ctiunea de consiliere a a,utat si ea, caci consilierul meu stia dinainte prin ce aveam sa trec si ma avertiza. Oricum, am reusit, am fost n stare sa ma tin departe de droguri si alcool. +lana s-a ntors la patru luni dupa ce ncepuse abstinenta mea la #.+. si ,ocul a renceput. 'ra acelasi ,oc pe care l mai ,ucasem amndpi. Consilierul meu l numea pactizare . 'ra felul nostru de a ne folosi unul de celalalt si, binenteles, de a ne e&ersa dependenta. !tiam ca daca intru n ,ocul nostru, o sa ma droghez din nou. +cum nu mai suntem nici macar prieteni. Navea cum sa mearga daca nu mai puteam boli mpreuna. %e ce 4-a atras +lana pe 6reg 6reg si +lana s-au legat puternic unul de celalalt chiar de la nceput. 7iecare suferea de o dependenta care le conducea viata si, din prima zi a ntlnirii lor, fiecare s-a concentrat pe dependenta celuilalt ca sa diminueze, prin comparatie, importanta si forta propriei boli. +poi, de-a lungul relatiei lor, cnd mai subtil, cnd mai pe fata, si dadeau pe rnd voie sa prelungeasca boala, chiar daca fiecare si nega propria conditie.

'ste un tipar e&trem de comun la cuplurile de dependenti, indiferent daca folosesc substante chimice identice sau diferite. 'i folosesc comportamentul si problemele celuilalt pentru a evita confruntarea cu gravitatea deteriorarii propriei persoane si cu ct e mai grava deteriorarea cu att e mai mare nevoia ca partenerul sa-ti ofere distragerea, sa fie ct mai bolnav, ct mai obsedat, ct mai usor de manevrat. n conformitate cu aceasta dinamica, +lana i-a aparut lui 6reg ca fiind plina de compasiune, dornica sa sufere pentru ceva n care credea. +ceasta trasatura constituie ntotdeauna o atractie magnetica pentru o persoana dependenta, ntruct disponibilitatea de a suferi este o conditie sine ]ua non a relatiei cu un astfel de bolnav. 'a este garantia ca bolnavul nu va fi abandonat cnd lucrurile ncep, ineluctabil, sa se nrautateasca. Numai dupa luni ntregi de certuri, numai dupa ce 6reg a fost nchis, a gasit +lana forta sa-4 paraseasca, chiar daca pentru scurta durata. + revenit la el, dornica sa reia relatia lor de unde o lasase, ca doi dependenti activi. 6reg si +lana stiau cum sa fie mpreuna doar daca erau bolnavi. Cu toata dependenta ei incontrolabila de mncare, +lana se simtea puternica si sanatoasa, cu conditia ca 6reg sa se drogheze mereu, dupa cum 6reg considera ca dependenta lui de droguri nu era att de grava ca e&cesul ei de hrana si greutate. $ecuperarea lui 6reg a evidentiat, prin contrast, dependenta ei, din care cauza nu s-au mai putut simti bine unul cu celalalt. 'a ar fi trebuit sa saboteze abstinenta lui pentru a reveni, mpreuna, la vechiul status ]uo. 'riR5 G2 de ani9 divortat si recasatorit -'ram divortat de un an si ,umatate cnd am ntlnit-o pe !ue. 0n instructor de la colegiul unde antrenam echipa de fotbal m-a pus sa ,ur ca voi veni la petrecerea lui de casa noua, si iata-ma, ntr-o duminica dupa-amiaza, singur n dormitorul lor, uitnduma la meciul dintre $ams si 7ortP Niners, n timp ce toti ceilalti petreceau n sufragerie. !ue a intrat sa-si lase haina si ne-am salutat. + plecat si s-a ntors dupa vreo ,umatate de ora sa vada daca mai sunt acolo. 1-a tachinat ca ma ascund ca un urs n brlogul lui, iar n timpul pauzei publicitare, am schimbat cteva vorbe. + plecat din nou si s-a ntors cu un platou ncarcat cu toate bunatatile de la masa. +tunci am vazut-o, de fapt, mai bine, si mi-am dat seama

ca era draguta. %upa ce s-a terminat meciul, m-am alaturat oaspetilor, dar ea nu mai era. +m aflat ca era instructor cu ,umatate de norma la sectia de engleza, asa ca a doua zi am trecut pe la biroul ei si am rugat-o sa ma lase sa ma revansez pentru prnzul pe care mi-4 adusese. Oise sigur, daca am putea merge undeva fara televizor , si am izbucnit amndoi n rs. %ar n-a fost chiar o gluma. Nu e&agerez cu nimic cnd spun ca sportul era totul pentru mine cnd am cunoscut-o pe !ue. +sa se ntmpla cu sportul. %aca i dai voie, te captiveaza att de tare, ca nu mai ai timp pentru nimic altceva. 'u alergam n fiecare zi. 1a antrenam pentru maraton, mi antrenam ,ucatorii si i nsoteam la meciuri, ma uitam la toate emisiunile sportive la televizor. %ar ma simteam singur, iar !ue era foarte atragatoare. Chiar de la nceput mi-a dat toata atentia ori de cte ori aveam nevoie de ea, fara a interveni nsa n doleantele sau nevoile mele. +vea un baiat, #im, de sase ani, si ma ntelegeam bine cu el. 7ostul ei sot locuia n alt stat si venea sa-4 vada foarte rar, asa ca ne-a fost usor -mie si baiatului -sa ne mprietenim. "ot sa afirm ca #im simtea nevoia unui barbat lnga el. 1-am casatorit cu !ue dupa un an, dar foarte curnd lucrurile au nceput sa mearga prost ntre noi. !e plngea ca nu-i dau niciodata atentie, nici ei, nici lui #im, ca sunt mai mereu plecat, iar cnd stau acasa, ma uit tot timpul la televizor. i replicam ca n-are de facut altceva dect sa ma bata la cap, si ca stia foarte bine cnd m-a ntlnit, ca asta sunt. %aca nu-i place, poate sa plece. 'ram furios pe !ue mai tot timpul, dar nu ma puteam supara deloc pe #im9 eram constient ca certurile noastre l ndurereaza foarte tare. %esi, pe vremea aceea n-am vrut sa recunosc, !ue avea dreptate. i evitam si pe ea si pe #im. !portul mi oferea ceva de facut, subiecte de conversatie, de meditatie, ceva solid si confortabil.. Crescusem ntr-o familie n care sportul era singurul subiect de discutie cu tata, singurul mod n care i puteam capta atentia. 'ra aproape tot ce stiam despre ce nseamna sa fii barbat. 'ram pe punctul de a o rupe cu !ue, prea ne certam mult. Cu ct ma presa mai mult, cu att o contraziceam mai mult si mi gaseam scaparea n ,ogging, meciuri de tot felul, si altele de genul

acesta. +poi s-a produs ireparabilul. ntr-o duminica dupa-amiaz, era un meci ntre 1iami %olphins si OaRland $aiders9 a sunat telefonul. !ue era afara cu #im, si-mi amintesc ct de tare m-a deran,at ca a trebuit sa ma ntrerup, sa ma ridic si sa las televizorul. -a telefon era fratele meu care mi-a spus ca tata facuse un atac de cord si murise. 1-am dus la nmormntare fara !ue. Ne certaseram att de tare, ca am vrut sa ma duc singur, si bine am facut. $evenirea acasa, la ai mei, mi-a schimbat viata. .ata-ma, prezent la nmormntarea tatalui meu, cu care nu fusesem niciodata n stare sa stau de vorba, si pe punctul de a divorta a doua oara, din cauza ca nu stiam cum sa stabilesc o legatura nici cu sotia mea. !imteam ca-mi lipseste ceva, si nu ntelegeam de ce totul mi se ntmpla numai mie. 'ram un tip cumsecade, munceam din greu, nu suparam pe nimeni. 1i-am plns de mila, mie si singuratatii mele. 1-am ntors de la nmormntare cu fratele meu mai mic. Nu se putea opri din plns. !punea, printre lacrimi, ca acum e prea trziu, ca n-a fost niciodata apropiat de tata. +casa, toata lumea vorbea de tata, stii cum e dupa nmormntare, si oamenii si aminteau diverse lucruri despre tata si sporturile lui, ct de mult le iubea, cum se uita ntr-una la televizor. Cumnatul meu, ncercnd sa faca o gluma, spuse5 !titi, e prima data de cnd sunt n casa asta ca nu merge televizorul si el nu se uita la meci . 1-am uitat la fratele meu9 a nceput sa plnga din nou9 nu cu tristete, cu amaraciune. )rusc, mi s-au deschis ochii si am vazut ce facuse tata cu viata lui si ce faceam eu cu a mea. Ca si el, nu lasam pe nimeni sa se apropie de mine, sa ma cunoasca, sa-mi vorbeasca. #elevizorul era armura mea. +m iesit dupa fratele meu si ne-am dus cu masina pna la lac. +m ramas mult timp acolo. "e masura ce-4 ascultam spunndumi cum sperase ani la rnd ca tata o sa vada ca e&ista, am nceput sa ma uit la mine cu alti ochi, sa realizez ct de mult i semanam tatei. 1-am gndit la fiul meu vitreg, #im, cum astepta trist, ca un catel, sa-i dedic un pic din timpul si atentia

mea, si cum eram prea ocupat pentru el si mama lui. n avion, pe drumul spre casa, m-am gndit la ce as vrea sa spuna oamenii despre mine la nmormntarea mea, si asta m-a a,utat sa vad ce aveam de facut. +,uns acasa, am stat de vorba, sincer, cu !ue, pentru prima data n viata mea. +m plns amndoi si l-am chemat pe #im, si a plns si el. %upa asta, totul a fost minunat o vreme. 7aceam o multime de lucruri mpreuna, ma plimbam cu bicicleta cu #im si mergeam la picnic-uri mpreuna. .eseam cu prietenii si i invitam la noi. 1i-a fost greu sa ma dispensez de vechiul meu obicei, sportul, dar trebuia sa renunt daca voiam sa am vreo perspectiva. %oream din tot sufletul sa fiu apropiat de cei pe care i iubeam, nu sa mor si sa las n urma mea aceleasi sentimente ca tatal meu. %ar s-a dovedit a fi mai greu pentru !ue dect pentru mine. %upa cteva luni, mi-a spus ca are de gnd sa se anga,eze undeva cu ,umatate de norma n weeR-end. Nu mi-a venit a crede. !frsitul de saptamna l petreceam ntotdeauna mpreuna. 'ra reversul medaliei5 !ue fugea de mine acumS +m cazut de acord ca avem nevoie de a,utor. -a sedintele de consiliere, !ue a recunoscut ca apropierea noastra o calca pe nervi, pentru ca nu stia ce sa faca, cum sa se poarte cu mine. +mndoi am vorbit despre dificultatea de a fi apropiat de o alta persoana. %esi ma cicalise nainte ca o ignor, acum, ca-i dadeam atentie, se simtea incomodata. Nu era obisnuita cu asa ceva. 7amilia ei statuse si mai rau la capitolul afectiune-atentie. #atal ei, capitan n marina, era mereu plecat, iar mama ei se simtea foarte bine asa. !ue crescuse cu sentimentul singuratatii, tn,ind sa se apropie de cineva, dar, ca si mine, nestiind cum s-o faca. +m urmat, ctva timp, programul de consiliere si, la ndemnul terapeutului, ne-am nscris n asociatia familiilor cu rude adoptate. "e masura ce eu si #im ne apropiam mai mult unul de

celalalt, !ue mi facea greutati, nelasndu-ma sa particip la educatia fiului ei. !e simtea ignorata si i se parea ca pierde controlul asupra lui. %ar eu stiam ca trebuia sa-mi stabilesc prerogativele n ceea ce-4 privea pe #im daca voiam sa am o relatie adevarata cu el. "rezenta la sedintele asociatiei m-a a,utat mai mult dect orice altceva. 'rau sedinte pentru familii ca a noastra. + fost o adevarata e&perienta pentru mine sa-i ascult pe altii cum povesteau despre lupta lor cu sentimentele. 1-a a,utat sa-i pot vorbi lui !ue despre lupta mea. Lorbim nca si suntem nca mpreuna, nvatnd cum sa ne apropiem unul de celalalt si sa avem ncredere unul n celalalt. Nici unul din noi nu e att de bun pe ct ar vrea, dar e&ersam. 'ste un ,oc cu totul nou pentru amndoi. %e ce 4-a atras !ue pe 'riR 'riR, solitar n izolarea sa auto-impusa, tn,ea dupa iubire si afectiune, dar nu voia sa riste o apropiere. Cnd !ue 4-a abordat n ziua n care au facut cunostinta, semnaliznd tacit ca-i accepta mi,loacele de evitare -obsesia fata de sport - 'riR sa ntrebat daca nu cumva a gasit femeia ideala -cea care l va iubi, dar l va si lasa n pace. %esi !ue s-a plns subtil de lipsa lui de atentie, sugernd ca ntlnirea lor sa fie undeva, departe de televizor, el a-presupus, corect, ca ea are marea capacitate de a tolera distanta dintre ei. +ltfel l-ar fi evitat. n realitate, carenta evidenta de comunicativitate sociala si incapacitatea de a se lega afectiv, dovedite de 'riR, au atras-o pe !ue. #acerea lui i 4-a facut si mai drag si a asigurat-o ca nu va cauta compania altor persoane, incluznd femeile, iar asta era foarte important. !ue, ca multe alte femei care iubesc prea mult, se temea sa nu fie parasita. 1ai bine sa fii cu cineva care nu corespunde perfect doleantelor tale, dar pe care n-o sa-4 pierzi niciodata, dect sa ai pe cineva care te iubeste si merita sa fie iubit, dar care s-ar putea sa te paraseasca pentru altcineva. %e asemenea, izolarea sociala a lui 'riR i oferea ceva de facut -putea sa arunce o punte peste prapastia care se ntindea ntre el si ceilalti.

"utea e&plica n fata lumii personalitatea si obsesia lui, dnd vina mai degraba pe timiditate dect pe indiferenta, pentru fuga lui din fata oricaror contacte sociale. 1ai simplu spus, el avea nevoie de ea. "e de alta parte, !ue se lasa prinsa ntr-o situatie care reproducea toate aspectele negative ale copilariei ei singuratatea, asteptarea plina de speranta a dragostei si atentiei, dezamagirea adnca, si, n final, disperarea plina de furie. "e masura ce ncerca sa-4 oblige pe 'riR sa se schimbe, comportamentul ei confirma temerile lui legate de relatiile interumane si 4-a facut sa se izoleze si mai mult. 'riR, nsa, s-a schimbat profund, datorita unor evenimente dramatice din viata sa. "entru a nu deveni un alter-ego al tatalui sau -rece, inabordabil -si-a manifestat dorinta de a nfrunta capcaunul din el5 teama de apropiere. 7aptul ca s-a identificat att de puternic cu micutul #im a fost un factor ma,or n hotarrea de a se schimba. %ar schimbarea lui a atras dupa sine necesitatea schimbarii celorlalti membri ai familiei. !ue, catapultata de la ignorarea si evitarea de catre sot la curtea asidua si atentia permanenta a acestuia, a fost nevoita sa priveasca n fata disconfortul cauzat de atentia pe care o primea si dupa care tn,ise. -e-ar fi fost usor, lui !ue si 'riR, sa se opreasca n acest punct, cu masa de ,oc rasucita si urmaritorul devenit urmarit, iar evitatorul -evitat. +r fi putut, pur si simplu, sa-si schimbe rolurile, sa pastreze distanta dintre ei si sa mentina nivelul de spri,in reciproc. %ar !ue si 'riR au avut cura,ul sa priveasca n adncul sufletului lor si sa riste apoi, a,utati de terapie si de un grup de oameni ntelegatori si empatici, sa se apropie unul de celalalt ca sa formeze un cuplu si, mpreuna cu #im, o familie. Cuvintele sunt prea nesemnificative pentru a scoate n evidenta importanta deosebita, pentru noi toti, a primelor ntlniri. Ca terapeut, impactul pe care-4 are asupra mea un pacient nou, la prima noastra ntrevedere, mi furnizeaza cele mai importante informatii pe care le primesc de la acea persoana de-a lungul

tratamentului. "rin ceea ce spune si ceea ce nu spune, prin tot ce releva nfatisarea fizica -pozitie, eleganta, e&presie faciala, maniere si gesturi, ton al vocii, contact vizual :sau absenta acestui contact<, atitudine, stil -primesc o multitudine de informatii despre felul cum actioneaza clientul meu n lume, mai ales n conditii de stres. #oate concura spre a-mi forma o impresie puternica, indubitabil subiectiva, care-mi spune intuitiv cum voi lucra cu aceasta persoana n relatia pacient-terapeut. %aca eu, ca terapeut, caut constient sa evaluez felul n care noul meu client priveste viata, cnd se ntlnesc oricare doua persoane, se petrece un proces asemanator, desi mai putin constient. 7iecare cauta raspunsurile la ntrebarile pe care si le pune despre celalalt, bazndu-se pe bogatia de informatii transmise automat n primele clipe ale ntlnirii. ntrebarile care se pun tacit sunt, de obicei, simple5 'sti o persoana cu care am ceva n comunM , Loi avea vreun avanta, daca ti cultiv prieteniaM , 'sti amuzantM %ar se pun si altfel de ntrebari depinznd de cine sunt si ce vor cele doua persoane. "entru fiecare femeie care iubeste prea mult, n spatele ntrebarilor clare, rationale, practice, se afla altele, mai ferme, ntrebari la care ne straduim cu att mai mult sa raspundem cu ct provin din strafundurile fiintei noastre. +i nevoie de mineM , ntreaba, n taina, femeia care iubeste prea mult. Lei avea gri,a de mine si-mi vei rezolva problemeleM este ntrebarea tacita din spatele vorbelor rostite de barbatul care vrea s-o aleaga partenera. >. 7rumoasa si bestia !unt multi barbati -spuse 7rumoasa, care sunt mult mai urti dect tine, iar eu, n ciuda nfatisarii tale, te prefer pe tine . 7rumoasa si bestia .n cele doua capitole anterioare, femeile au e&primat la unison aceeasi nevoie de a fi de folos, de a a,uta barbatii cu care au o relatie. Cu siguranta, ocazia de a fi de folos acestor barbati este

ingredientul principal al atractiei pe care au resimtit-o. -a rndul lor, barbatii au marturisit ca vor sa gaseasca pe cineva care sa-i a,ute, sa le controleze comportamentul, sa le asigure sentimentul de securitate sau sa-i salveze -cineva care sa fie, dupa e&presia unuia din clientii mei barbati -femeia n alb . #ema femeii care-i reabiliteaza pe barbati prin forta iubirii ei altruiste, perfecte, atotconsimtitoare, nu este nicidecum moderna. )asmele -constituind, n felul n care o fac, cele mai importante lectii ale culturii care le creeaza si le perpetueaza n timp -ne ofera, de veacuri, variatiuni ale acestei teme. n 7rumoasa si bestia , o tnara frumoasa si inocenta ntlneste un monstru respingator si nspaimntator. Ca sa-si salveze familia de mnia lui, consimte sa traiasca alaturi de el. %upa ce l cunoaste mai bine, reuseste sa-si nvinga dezgustul si chiar sa-4 iubeasca, n pofida nfatisarii sale e&terioare dezgustatoare. +tunci se petrece, binenteles, miracolul si chipul de monstru fioros dispare, iar el si reia nfatisarea umana, de print. !ub noua nfatisare, i este nu doar recunoscator, ci si partener potrivit. +stfel, iubirea pentru el si acceptarea chipului sau monstruos sunt rasplatite nsutit cnd 7rumoasa si ia locul cuvenit lnga el pentru a duce, mpreuna, o viata binecuvntata. Ca orice basm care a nfruntat secolele, fiind povestit si repovestit, 7rumoasa si bestia este ntruchiparea unui adevar spiritual profund n conte&tul unei povesti eterne. +devarurile spirituale sunt greu de nteles si chiar mai greu de pus n aplicare, pentru ca de multe ori ele contravin valorilor contemporane. -a fel, e&ista tendinta de a se da o anume interpretare basmului, care reconsolideaza o pre,udecata culturala. n aceste conditii, se trece usor cu vederea peste semnificatia lui profunda. Lom analiza n alt capitol lectia de profunda spiritualitate pe care ne-o ofera 7rumoasa si bestia . %ar mai nti, sa aruncam o privire la pre,udecata culturala pe care basmul pare s-o evidentieze, si anume ca o femeie poate schimba un barbat daca l iubeste ndea,uns.

+ceasta credinta, att de puternica si perseverenta, patrunde pna n strafundurile psihicului individual si colectiv. !e reflecta insistent n vorbirea si comportamentul cotidian afirmatia culturala tacita ca putem ndrepta pe cineva prin forta dragostei noastre si ca, daca suntem femei, e chiar datoria noastra sa o facem. Cnd persoana la care tinem nu actioneaza si nu simte cum vrem noi, cautam cu tot dinadinsul posibilitatile de a schimba comportamentul sau mentalitatea acelei persoane, cu binecuvntarea celorlalti, de obicei, care ne sfatuiesc si ne ncura,eaza efortul :+i ncercat si...M <. !ugestiile pot fi pe ct de contradictorii pe att de numeroase, dar sunt putini prieteni sau rude care se pot abtine sa nu le ofere. #oti vor sa te a,ute. Chiar mass media se prinde n ,oc si reflecta acest sistem de idei preconcepute, consolidndu-4 si perpetundu-4 prin impactul pe care l are, si delegnd femeia sa-4 puna n aplicare. %e e&emplu, revistele pentru femei, si chiar publicatiile de interes general, au mereu articole de genul cum sa-ti a,uti barbatul sa devina... , n timp ce articolele corespunzatoare cum sa-ti a,uti partenera sa devina... sunt practic, ine&istente, n publicatiile pentru barbati. .ar noi, femeile, cumparam revistele si ncercam sa le urmam sfaturile, spernd sa-4 putem a,uta pe barbatul prezent n viata noastra sa se schimbe conform dorintelor si nevoilor noastre. %e ce ne atrage pe noi, femeile, ideea de a schimba persoana nefericita, bolnava de lnga noi, ntr-un partener perfectM %e ce este acest concept att de tentant n pofida ncercarilor la care ne supuneM "entru unele, raspunsul e limpede5 morala iudeo-crestina cuprinde porunca de a-i a,uta pe cei mai putin norocosi dect noi. !untem nvatate ca avem datoria sa raspundem cu compasiune si generozitate celor aflati n nevoie. !a nu ,udecam, sa a,utam9 asta pare a fi obligatia noastra morala. %in nefericire, aceste motive pline de virtute e&plica indubitabil si integral comportamentul milioanelor de femei care decid sa-si ia ca parteneri barbati violenti, indiferenti, abuzivi, cu carente afective, dependenti, sau altfel spus, incapabili de iubire si atentie. 7emeile care iubesc prea mult fac aceasta alegere din

nevoia compulsiva de a-i controla pe cei dragi, nevoie care si are originea n copilarie, cnd fetitele au trait deseori emotii coplesitoare ca teama, furia, tensiunea insuportabila, vinovatia, rusinea, mila fata de sine si fata de altii. Copilul care creste ntrun asemenea mediu va fi distrus de aceste emotii pna ntratt, nct va deveni incapabil sa actioneze daca nu gaseste modalitati de auto-aparare. .nstrumentele sale de auto-aparare vor include, ntotdeauna, un puternic mecanism de protectie negarea -si o motivatie subconstienta la fel de puternica controlul. 7iecare din noi foloseste inconstient ntreaga viata diverse mecanisme de aparare ca negarea, uneori din cauza unor fleacuri, alteori din cauza unor probleme sau evenimente ma,ore. n caz contrar, am fi nevoite sa ne ntrebam cine suntem si ce gndim si am avea astfel sentimentul ca nu ne potrivim nici imaginii idealizate despre noi nsine, nici circumstantelor n care ne aflam. 1ecanismul negarii este folositor n special pentru ignorarea informatiei pe care nu vrem s-o constientizam. %e e&emplu, a nu observa :a nega< ct de mare s-a facut copilul poate fi o modalitate de evitare a sentimentelor cauzate de plecarea copilului de acasa. + nu vedea si simti :a nega< e&cesul de greutate pe care tiE4 arata oglinda si hainele devenite prea strmte reprezinta permisiunea de a ne afunda n continuare n placerea de a mnca. Negarea poate fi definita ca refuz de a accepta realitatea la doua niveluri5 la nivelul a ceea ce se ntmpla de fapt si la nivelul sentimentelor. !a analizam cum pregateste atitudinea de negare o fetita sa se transforme ntr-o femeie care iubeste prea mult. Copil fiind, ea poate avea, de e&emplu, un parinte care lipseste noptile de acasa din cauza unei legaturi e&tracon,ugale. !punndu-si, sau spunndu-i-se de catre ceilalti membri ai familiei, ca tata este ocupat cu munca , ea neaga ca e&ista probleme ntre parintii ei, sau ca se ntmpla ceva anormal. +sta o mpiedica sa se teama pentru confortul ei sau pentru stabilitatea familiei. 'a si spune ca tata munceste din greu, ceea ce provoaca mai degraba compasiunea, dect mnia

si teama care ar fi resimtite daca ar nfrunta realitatea. +stfel, ea neaga, n acelasi timp, realitatea si propriile sentimente despre aceasta realitate, si creeaza o lume imaginara n care traieste confortabil. '&ercitiul o a,uta, n felul acesta, sa-si dezvolte capacitatea de auto-aparare mpotriva suferintei, dar, n acelasi timp si pierde capacitatea de a alege liber. Negarea practicata astfel opereaza automat, nestn,enita. n familiile cu probleme, membrii ei mpartasesc ntotdeauna capacitatea de a nega realitatea. Nu conteaza ct de grave sunt problemele, familia nu devine disfunctionala dect daca intra n functiune negarea. !i daca vreunul din membrii familiei ncearca, cumva, sa destrame negarea descriind, de e&emplu, situatia familiei n termeni e&acti, restul familiei va opune o rezistenta puternica. $idiculizarea e adeseori folosita pentru a aduce la ordine persoana iesita din rnd, sau, daca asta nu are efect, renegatul va fi e&clus din cercul acceptarii, afectiunii sau activitatilor. Nici una din persoanele care folosesc mecanismul defensiv nu alege constient sa intre n dezacord cu realitatea, sa poarte ochelari de cal ca sa nu perceapa Cu acuratete faptele si spusele celorlalti. Nici una din persoanele la care actioneaza negarea nu decide sa-si reprime sentimentele. +sta se ntmpla de la sine ntruct n efortul de a se prote,a mpotriva conflictelor, responsabilitatilor si temerilor coplesitoare, eul anihileaza informatia si perceptiile incomode. O fetita ai carei parinti se cearta deseori invita o prietena sa doarma la ea. Noaptea, trziu, fetele sunt trezite din somn de tipetele parintilor care se cearta. "rietena sopteste5 %aC stiu ca fac galagie parintii tai. %e ce tipa asaM 7iica stn,enita, care a asistat, treaza, la multe asemenea incidente, raspunde vag Nu stiu , si ramne tacuta, n agonia constiintei ei, n timp ce strigatele continua sa se auda. 1icuta invitata habar nu are de ce prietena ei ncepe s-o evite curnd dupa aceea. .nvitata e ocolita deoarece a fost martora unui secret de familie

si i-ar aminti astfel, permanent, prietenei sale de ceea ce ea se straduie sa nege. .ncidente stn,enitoare ca acela al certurilor dintre parinti sunt att de dureroase pentru fetita ca ea se simte mai bine negnd adevarul si cu att mai asiduu va evita pe oricine sau orice ameninta sa-i darme sistemul defensiv mpotriva suferintei. $efuza sa retraiasca stn,eneala, teama, furia, neputinta, panica, disperarea, rusinea, resentimentele si dezgustul. %ar pentru ca aceste emotii puternice si conflictuale sunt adversarii cu care ar trebui sa lupte daca s-ar lasa cuprinsa de ele, prefera sa devina total insensibila. %e aici provine nevoia ei de a controla oamenii si evenimentele din viata ei. Controlnd ce se ntmpla n ,urul ei, si poate crea sentimentul de securitate. 7ara socuri, fara surprize, fara sentimente. Orice persoana, aflata ntr-o situatie incomoda, cauta, n masura posibilului, s-o stapneasca. +ceasta reactie fireasca devine e&acerbata la membrii unei familii dezorganizate din cauza suferintei. +mintiti-va povestea -isei, cnd parintii faceau presiuni asupra ei sa-si mbunatateasca rezultatele scolare5 e&ista speranta, realista de altfel, ca ea ar putea obtine note mai mari, dar sansele ca mama ei sa puna capat alcoolismului erau aproape ine&istente9 astfel ca, n loc sa nfrunte implicatiile devastatoare ale alcoolismului mamei, familia a ales convingerea ca viata lor ar fi mai buna daca si cnd -isa va lua note mai bune. -isa, amintiti-va, cauta si ea sa mbunatateasca :controleze< situatia straduindu-se sa fie mai buna . Comportamentul ei altruist nu reprezenta nici pe departe e&presia fericirii ei de a trai n acea familie sau de a trai, n general. )a dimpotriva. 7iecare activitate casnica pe care o facea din proprie initiativa reprezenta o ncercare disperata de a corecta circumstantele insuportabile, pentru care copilul--isa se simtea responsabila. Copiii poarta, inevitabil, povara vinovatiei si blamului pentru problemele grave care le afecteaza familia. 1otivul este ca, datorita omnipotentei imaginatiei lor, cred ca ei sunt cauza nentelegerilor familiale dar si ca au puterea sa le schimbe, n bine sau n rau. Ca -isa, multi copii nefericiti sunt nvinovatiti de parinti sau rude pentru probleme asupra carora nu au nici un

control. %ar chiar si fara blamul verbal al membrilor familiei, copilul si asuma o mare parte din responsabilitatea pentru necazurile lor. Nu e usor sa consideram ca acest comportament altruist de a fi bun , alaturi de eforturile de a fi de folos sunt, de fapt, ncercari de a controla oamenii si situatiile fara a avea o motivatie altruista. +m vazut aceasta dinamica simbolizata, simplu si succint, de un semn afisat pe usa unei agentii unde am lucrat odata. 'ra un cerc taiat n doua, partea superioara reprezentnd un rasarit de soare -stralucitor si puternic colorat -partea inferioara fiind colorata n negru. "e afis scria5 +,utorul este partea nsorita a controlului . "ropozitia era menita sa ne aminteasca noua, consilierilor, dar si clientilor nostri, sa analizam ntotdeauna motivele care se ascund n spatele nevoii de a-i schimba pe oameni. Cnd efortul de a fi de folos vine de la persoane provenite din medii familiale nefericite sau care au, n prezent, o relatie stresanta, ar trebui sa suspectam nevoia de control. Cnd facem pentru altul ce ar putea sa faca singur, cnd i planificam activitatile zilnice sau viitoare, cnd ndemnam, sfatuim, reamintim, avertizam sau ncercam sa convingem un adult, cnd ne e greu sa-4 vedem confruntat cu consecintele actiunilor lui si cautam fie sa-i schimbam actiunile, fie sa nlaturam consecintele -e&act asta facem5 controlam. Nutrim speranta ca daca putem sa detinem controlul asupra partenerului nostru, atunci vom reusi sa ne tinem n fru si sentimentele. )inenteles, cu ct mai asiduu ncercam sa-4 controlam, cu att mai mult esuam. %ar nu ne putem opri. 7emeia care are obiceiul sa nege si sa controleze este atrasa de situatiile care necesita aceste caracteristici. #innd-o departe de realitatea situatiei si de sentimentele cauzate de ea, negarea va conduce drept spre relatiile ncarcate de dificultati. Ca urmare, ea va face uz de toate capacitatile ei de a a,uta :adica de a controla<, pentru a face situatia tolerabila, n timp ce va nega gravitatea realitatii. Negarea alimenteaza nevoia de control, iar esecul inevitabil al controlului alimenteaza nevoia de a nega.

Cazurile de mai ,os ilustreaza aceasta dinamica. 7emeile respective au reusit, datorita terapiei, sa patrunda semnificatiile adnci ale comportamentului lor si, atunci cnd natura problemelor era asemanatoare, sa se implice n alte grupuri de spri,in. 'le au fost capabile sa recunoasca adevarata semnificatie a a,utorului lor -ncercarea, inconstient motivata, de a nega suferinta controlndu-i pe cei dragi. .ntensitatea dorintei acestor femei de a fi de folos partenerului constituie dovada ca era mai mult o nevoie dect o decizie. Connie5 ?2 de ani9 divortata, are un baiat n vrsta de 44 de ani -nainte de programul terapeutic, nu-mi aminteam nici macar un motiv pentru care sa se certe parintii mei. #ot ce mi puteam aminti este ca se certau tot timpul. n fiecare zi, la fiecare masa, aproape n fiecare clipa. !e criticau unul pe altul, se contraziceau unul pe altul, se insultau unul pe altul, iar eu si fratele meu eram spectatori. #ata statea la birou, sau stiu eu pe unde, ct putea, dar mai devreme sau mai trziu, trebuia sa a,unga acasa, si atunci o luau de la capat. $olul meu n toata aceasta poveste era, mai nti, sa pretind ca nu se ntmpla nimic, si apoiT sa ncerc sa le atrag atentia, pe rnd sau deodata, cu tot felul de prostii. mi aruncam capul pe spate si le trageam un zmbet de zile mari sau spuneam o gluma sau orice alta prostie care-mi trecea prin cap, ca sa le captez atentia. %e fapt, n adncul sufletului meu eram speriata de moarte, dar teama nu ma mpiedica sa-mi ,oc rolul cu maiestrie. 7aceam, deci, pe clovnul si glumeam, si pentru ca ma pricepeam, am a,uns curnd s-o fac cu norma ntreaga. '&ersam att de mult n familie, ca, nu dupa multa vreme am nceput sa ,oc acest rol peste tot. mi slefuiam interpretarea. n esenta, totul s-a redus la asta5 cnd se ntmpla ceva rau, nu-i dadeam atentie si ncercam sa ascund realitatea. +ceasta propozitie ncapsuleaza, n esenta, tot ce s-a ntmplat cu maria,ul meu. --am ntlnit pe Benneth pe cnd aveam 23 de ani, la piscina din

locuinta mea. 'ra foarte bronzat si arata nemaipomenit cu bronzul acela de la surfing. 7aptul ca interesul lui fata de mine a fost att de mare nct a vrut sa se mute la mine curnd dupa ce am facut cunostinta, m-a facut sa cred ca aveam un viitor mpreuna. %e asemenea, fiind destul de vesel, ca si mine, m-am gndit ca aveam toate atuurile pentru a fi fericiti. Benneth era cam indecis, cam confuz n legatura cu cariera lui, cu ceea ce vroia sa faca n viata, iar eu l-am ncura,at ct am putut. 'ram sigura ca l a,ut sa progreseze daca-4 ghidez si-i dau spri,inul de care avea nevoie. "ractic, eu am luat toate deciziile care priveau cuplul nostru, chiar de la nceput, si totusi el facea, cumva, tot cum vroia. 1a simteam puternica, iar el stia ca se poate rezema de umarul meu. 'ra e&act ce ne doream fiecare, banuiesc. -ocuiam mpreuna de trei sau patru luni, cnd a trecut pe la noi o fosta prietena de-a lui de la serviciu. + fost surprinsa cnd a auzit ca locuiesc cu Benneth. 1i-a spus ca el nu mentionase vreodata ca are o prietena, chiar daca se vad de doua-trei ori pe saptamna la lucru. #oate astea au iesit la iveala cnd ea a dat din colt n colt ncercnd sa se scuze ca 4-a vizitat. 'i bine, asta m-a derutat un pic si l-am ntrebat pe Benneth ce se ntmpla. '. a zis ca nu crezuse ca e un lucru important pentru ea. mi amintesc si acum ct mi-a fost de teama si ct am suferit n momentul acela. %ar numai pentru o clipa. +m alungat sentimentul acela si am devenit foarte rationala. +veam doar doua posibilitati5 fie sa ma cert cu Benneth, fie sa dau uitarii incidentul si sa nu-4 las pe Benneth sa vada lucrurile dect din perspectiva mea. +m ales-o pe ultima, m-am predat si am facut o gluma despre tot ce se ntmplase. 1i-am promis sa nu ma cert niciodata, niciodata, ca parintii mei. %e fapt, gndul de a ma enerva mi producea efectiv greata. "entru ca n copilarie fusesem att de preocupata sa-i amuz pe toti si nu ndraznisem sa am vreun sentiment mai puternic, acum sentimentele ma speriau si-mi stricau echilibrul. n plus, mi placea sa am liniste n casa, asa ca am acceptat e&plicatia lui Benneth si am ngropat ct mai adnc ndoielile despre sinceritatea legaturii noastre. Ne-am casatorit cteva luni mai trziu.

+u trecut rapid doisprezece ani, cnd, ntr-o zi, la sugestia unei prietene de la serviciu, m-am trezit n cabinetul unui terapeut. Credeam ca detin nca integral controlul asupra vietii mele, dar prietena mea mi spusese ca e ngri,orata din pricina mea si insistase sa cer a,utorul unui terapeut. 7usesem casatorita cu Benneth toti acei doisprezece ani si avusesem impresia ca suntem fericiti, acum, nsa, la sugestia mea, ne despartisem. #erapeuta a vrut sa stie de ce. Ce mergea prostM .-am povestit despre o gramada de lucruri, mentionnd, n toiul divagatiilor mele, ca pleca de acasa seara, la nceput o data sau de doua ori pe saptamna, apoi de trei-patru ori, iar n ultimii cinci ani, sase ani, n sase din cele sapte nopti ale saptamnii. n cele din urma, i-am spus lui Benneth ca mi se pare ca doreste sa fie n alta parte, asa ca ar face mai bine sa se mute. #erapeuta m-a ntrebat daca stiu unde si petrecea noptile si iam spus ca nu, nu-4 ntrebasem niciodata. 1i-aduc aminte ct de uimita a fost. #oate noptile acelea, n toti acesti ani, si tu nu l-ai ntrebat nimic# +m raspuns ca nu, nimic, m-am gndit ca oamenii casatoriti trebuie sa-si acorde o oarecare libertate. Ce am facut totusi a fost sa-4 sfatuiesc sa petreaca mai mult timp cu fiul nostru, #had. 'ra ntotdeauna de acord cu mine, dar seara si lua din nou zborul, revenind, destul de rar n cte o duminica, pe care si-o petrecea alaturi de noi. *otarsem sa-4 privesc ca pe o persoana nu prea inteligenta, care avea nevoie de toate lectiile alea nesfrsite pe care i le dadeam ca sa-4 mentin pe linia de plutire ca tata, cel putin. N-am vrut niciodata sa recunosc ca facea e&act ce vroia el sa faca si ca mi-era cu neputinta sa-4 schimb. %e fapt, n decursul anilor, lucrurile s-au nrautatit tot mai mult, n pofida ncercarilor mele de a ma purta perfect. -a acea prima sedinta, terapeuta m-a ntrebat ce credeam ca face n noptile n care lipsea. 1-am enervat. $efuzam, pur si simplu, sa ma gndesc la asta, pentru ca, daca nu ma gndeam, nu sufeream. +cum stiu ca Benneth era incapabil sa aiba o relatie cu o

singura femeie, desi i placea siguranta pe care i-o dadea o relatie permanenta, mi daduse o mie si unul de indicii despre acest comportament al lui, si nainte, si dupa casatorie5 la picnicuri unde disparea ore ntregi, sau la petreceri, unde ncepea sa vorbeasca cu o femeie si apoi pleca cu ea. 7ara macar sa ma gndesc la ce e de facut n situatiile acelea, apelam la sarmul meu pentru a abate atentia oamenilor de la ceea ce se ntmpla si pentru a le arata ce persoana de treaba sunt eu... si poate pentru a demonstra ca meritam sa fiu iubita, ca nu eram o tipa de care prietenul sau sotul dorea sa scape cnd putea. 1i-a trebuit mult timp la terapeut sa-mi aduc aminte ca maria,ul parintilor mei suferise tot din cauza altor femei. !e certau pentru ca tata lipsea de acasa, iar mama, fara s-o spuna pe sleau, facea aluzii la faptul ca tata o nsela si apoi i reprosa ca ne negli,eaza pe toti. +m crezut ca ea 4-a gonit si am hotart sa nu ma port niciodata ca ea. +sa ca am tinut totul n mine si mam straduit sa zmbesc. +sta m-a adus la terapeut. 'ram tot zmbitoare si radioasa si a doua zi dupa ce fiul meu, n vrsta de noua ani, a ncercat sa se sinucida. +m uitat ntmplarea la fel de repede cum uiti o gluma, si asta a alarmat-o pe prietena cu care lucram. #inusem atta timp la credinta fermecata ca lucrurile se vor termina cu bine daca sunt draguta si nu ma supar niciodata... !i faptul ca l-am considerat pe Benneth mai putin inteligent mia fost de folos. !imteam nevoia sa-i dau lectii si sa ncerc sa-i organizez viata, asta fiind probabil pentru el un pret mic pentru avanta,ul de a avea pe cineva care sa-i gateasca si sa-i spele, desi el facea e&act ce voia si nici nu-4 ntreba nimeni nimic. %imensiunea atitudinii mele de negare a realitatii era att de mare, ca mi-era imposibil sa renunt la ea fara a,utor. 7iul meu era e&trem de nefericit, dar nu voiam sa-4 las s-o arate. +m ncercat sa-4 conving ca e fericit, am facut glume pe socoteala acestui fapt, care l-au facut, probabil, sa se simta si mai nefericit. $efuzam de asemenea sa admit ca merge ceva prost,

cnd eram n prezenta cunostintelor sau a prietenilor. Benneth nu mai statea cu noi de sase luni si nu spusesem nca nimanui de despartirea noastra, ceea ce facea lucrurile si mai greu de suportat pentru fiul meu. 'ra nevoit sa tina totul secret si sa-si ascunda, n plus, suferinta. Nu voiam sa afle nimeni si nu-4 lasam nici pe el sa vorbeasca cu cineva despre asta. N-am vrut sa vad ca dorea cu disperare sa scape de acest secret. #erapeuta m-a obligat sa ncep sa spun oamenilor ca maria,ul meu perfect se terminase. 1i-a fost ngrozitor de greu sa recunosc asta. Cred ca ncercarea de sinucidere a fiului meu a fost felul lui de a spune5 *ei, oameni buniS Ceva nu mergeS +cum suntem mai bine. 'u si #had urmam, mpreuna si separat, programul de terapie si nvatam cum sa vorbim unul cu celalalt si sa ne constientizam sentimentele. #erapeuta a instituit o regula5 n-am voie sa fac glume despre ceea ce se ntmpla n timpul sedintei. 1i-e greu sa renunt la defensiva si sa constientizez ce simt cnd fac asa, dar acum reusesc. Cnd ma ntlnesc cu cte un barbat, mi trece prin minte, uneori, gndul ca barbatul acela ar avea nevoie de mine sa-i ndrept, pe ici, pe colo, viata, dar acum stiu ca nu trebuie sa ma las n voia acelui gnd. +mintiri fugare ale acelui ndemn bolnavicios de a a,uta sunt singurele brese permise acum de terapie. 1a simt mai bine acum, rznd de comportamentul meu bolnavicios, dect nainte, cnd rdeam ca sa ascund n strafundul sufletului tot ce era rau. Connie a folosit mai nti umorul pentru a distrage atentia -a ei si parintilor ei -de la realitatea amenintatoare a relatiei lor instabile. 7olosindu-si farmecul si inteligenta, le atragea atentia asupra ei si astfel, cearta nceta, cel putin pentru o vreme. %e fiecare data cnd se ntmpla asa, ea interpreta rolul liantului care-i tinea laolalta pe cei doi combatanti, cu toate responsabilitatile care decurgeau de aici. +ceste interactiuni au dat nastere nevoii ei de a-i controla pe ceilalti, ca sa se poata simti n siguranta si si-a e&ercitat controlul distragnd atentia prin umor. + nvatat sa fie e&trem de sensibila la semnele de mnie si ostilitate manifestate de cei din ,urul ei si sa le evite fie cu o plecare bine cronometrata, fie cu distragerea atentiei printr-un zmbet dezarmant. +vea un dublu motiv pentru a-si nega sentimentele5 primul,

gndul despartirii potentiale a parintilor ei era prea nspaimntator si insuportabil9 al doilea, orice sentiment ar fi trait, n-ar fi fost dect o piedica n calea perfectiunii spectacolului pe care l dadea. + a,uns sa-si nege automat sentimentele, dupa cum, tot automat, cauta sa-i manipuleze si sa-i controleze pe cei din ,urul ei. 'fervescenta ei gaunoasa ndeparta, nendoielnic, multe persoane, dar altii, cum era Benneth, care nu aveau de gnd sa stabileasca o relatie altfel dect la nivel superficial, erau atrasi de stilul ei. 7aptul ca ea a putut trai ani de zile cu un barbat care disparea cu orele, apoi a nceput sa lipseasca noptile, fara sa-4 ntrebe ce face sau unde si petrece timpul, ne da masura capacitatii ei e&traordinare de negare, dar si a imensei temeri din spatele ei. Connie nu voia sa stie9 nu voia sa se certe sau sa nfrunte pe cineva, si mai ales nu voia sa traiasca teroarea copilariei5 aceea ca din cauza disensiunilor, ntreaga ei lume se va sfarma n bucati. + fost foarte greu s-o fac pe Connie sa se anga,eze ntr-un proces terapeutic care i cerea sa abandoneze principala sa arma defensiva -umorul. + fost ca si cum i-ar fi cerut cineva sa nceteze sa mai respire9 ntr-o anumita etapa a terapiei, era sigura ca nu va supravietui fara umor. $uga disperata a fiului ei de a ncepe amndoi sa nfrunte realitatea dureroasa n-a penetrat sistemul ei solid de aparare. 'ra att de departe de realitate, ca se apropiase foarte mult de limita nebuniei. 1ult timp la sedintele de terapie a insistat sa vorbeasca numai despre problemele lui #had, negnd ca ea ar avea vreuna. ntotdeauna cea puternica , n-avea de gnd sa renunte la acea pozitie fara lupta. %ar ncetul cu ncetul, pe masura ce devenea tot mai dispusa sa traiasca panica ce iesea la suprafata cnd nu apela la umor, a nceput sa se simta n siguranta. Connie a nvatat ca detine, ca adult, mecanisme de nfruntare a realitatii mult mai sanatoase dect cele pe care le folosise din copilarie. + nceput sa puna ntrebari, sa nfrunte realitatea, sa dea glas eului ei si sa-si faca cunoscute dorintele. + nvatat sa fie mai sincera dect fusese ani de zile cu ea nsasi si cu ceilalti. !i a reusit n cele din urma sa-si redirectioneze umorul care include acum si rsul sanatos de ea nsasi. "am5 ?@ de ani9 divortata de doua ori, mama a doi baieti adolescenti

- +m crescut ntr-o familie tensionata, nefericita. #ata a parasit-o pe mama nainte de a ma naste eu, iar mama a devenit ceea ce eu numesc parintele unic original. Nici unul din copiii pe care i stiam nu aveau parinti divortati, si locuind unde locuiam, ntrun oras de clasa mi,locie, prin anii CH3, eram privite ca niste ciudatenii ce eram. 'ram foarte constiincioasa la scoala, si fiind un copil dragut, profesorii ma simpatizau. +sta m-a a,utat enorm. +veam succes la scoala, cel putin. +m devenit super-constiincioasa, am obtinut numai note ma&ime n toate clasele primare. 0lterior, nsa, tensiunea emotionala s-a acumulat att de mult, ca n gimnaziu n-am mai reusit sa ma concentrez deloc, notele mele au nceput sa scada, desi n-am avut niciodata cura,ul sa ma duc la scoala nepregatita. +veam mereu sentimentul ca o dezamagesc pe mama si mi-era teama sa n-o fac de rs. 1ama, care era secretara, muncea din greu ca sa ne ntretina, si realizez acum ca era e&tenuata mai tot timpul. +vea o doza mare de orgoliu si un profund sentiment de ,ena pentru ca era divortata, banuiesc. !e simtea stn,enita cnd veneau copii la noi acasa. 'ram saraci, de-abia reuseam sa ne descurcam, dar resimteam aceasta nevoie fantastica de a mentine aparentele. N-ar fi fost greu s-o facem, daca n-ar fi vazut nimeni cum locuim, caci casa noastra nu era deloc o casa primitoare, ca sa nu spun dect att. Cnd prietenele ma rugau sa petrec noaptea la ele, mama mi spunea5 'le nu te vor pe tine. 7acea asta n parte pentru ca nu voia sa le ntorc invitatia si sa vina sa doarma la noi, dar nu stiam asta cnd eram mica. Credeam ce mi spunea, ca sunt o persoana pe care oamenii nu o doresc n prea,ma lor. +m crescut cu ideea ca e ceva n neregula cu mine. Nu-mi dadeam seama ce, dar trebuia sa fie legat de faptul ca nu meritam sa fiu iubita si acceptata. n casa noastra, nu e&ista iubire, doar ndatoriri. "artea cea mai rea era ca nu aveam voie sa vorbim despre minciuna n care traiam9 cnd eram afara, printre oameni, cautam sa aratam mai bine dect n realitate mai fericiti, mai nstariti, mai plini de succes. "resiunea de a ne purta astfel era imensa, dar practic, tacita. 1i-era ngrozitor de teama ca n orice moment lumea ar putea vedea ca nu sunt la fel de buna ca ceilalti. %esi stiam sa ma mbrac frumos si sa ma

port civilizat, ma simteam ca o impostoare. n adncul sufletului, stiam ca sunt plina de defecte pna n maduva oaselor. %aca lumea ma simpatiza, era pentru ca i pacaleam. %aca m-ar fi cunoscut mai bine, ar fi fugit de mine. 7aptul ca am crescut fara tata a nrautatit lucrurile, banuiesc, pentru ca n-am aflat niciodata cum sa stabilesc o relatie cu barbatii, o relatie de tip daruiesti-primesti . )arbatii erau pentru mine niste animale e&otice, interzise, dar si fascinante n acelasi timp. 1ama nu mi-a vorbit niciodata prea mult despre tata, dar putinul pe care mi 4-a spus m-a facut sa cred ca nu aveam de ce sa fiu mndra de el. +sa ca n-am pus ntrebari9 miera teama de ceea ce as fi putut afla. 1amei nu-i placeau barbatii si lasa sa se nteleaga ca n esenta sunt periculosi, egoisti, si nu poti avea ncredere n ei. %ar eu n-aveam ncotro, i gaseam pe toti fascinanti, ncepnd cu baietii pe care i-am cunoscut n prima zi de gradinita. 7aceam eforturi disperate sa descopar ce mi lipseste. %ar nu reuseam sa aflu. Cred ca era din cauza dorintei mele arzatoare de a fi apropiata de cineva, de a darui si a primi afectiune. !tiam ca barbatii si femeile, sotii si sotiile se iubeau. %ar mama mi sugera mai pe fata sau mai subtil, ca barbatii nu te fac fericita, ca te fac sa suferi, ca te parasesc fugind cu cea mai buna prietena a ta, sau nselndu-te n alte feluri. +cestea sunt povestile pe care leTam auzit de la mama pe masura ce cresteam. +m luat hotarrea, probabil, n copilarie, sa-mi gasesc pe cineva care nu ma va parasi, care nu va putea sa ma paraseasca, poate o persoana pe care nu o doreste nimeni altcineva. +poi cred ca am uitat de hotarrea mea. 1i-am vazut mai departe de rolul meu. N-as fi reusit niciodata sa e&prim asta n cuvinte pe vremea cnd nu eram nca adult, dar nu stiam dect un singur mod de a fi alaturi de cineva, mai ales daca acel cineva era barbat5 daca avea nevoie de mine. +tunci nu m-ar fi parasit, pentru ca eu l a,utam, iar el mi era recunoscator. Nu-i de mirare ca primul meu prieten era infirm. +vusese un accident de masina si si rupsese coloana. +vea proteze la picioare si folosea cr,e metalice ca sa poata merge. 1a rugam noaptea la %umnezeu sa ma faca pe mine infirma n locul lui. Ne duceam mpreuna la dans si stateam toata seara lnga el. !igur ca era un baiat destul de dragut si orice fata s-ar fi bucurat sa fie cu el, pentru ca era o companie placuta. %ar eu

aveam alt motiv. 'ram prietena cu el pentru ca era singur9 ntruct i faceam un serviciu, nu ma putea respinge si deci nu eram n pericol sa sufar. 'ra ca si cum as fi avut o polita de asigurare mpotriva suferintei. 'ram nebuna dupa el, dar acum stiu ca l alesesem pentru ca si el, la fel ca si mine, avea un defect5 defectul lui era vizibil, deci puteam fi linistita simtind durerea si compasiunea pentru el. + fost cu siguranta, cel mai sanatos prieten al meu. %upa el au urmat tineri delincventi, nerealizati -toti niste ratati. +veam 4> ani cnd l-am cunoscut pe primul meu sot. +vea necazuri la scoala si picase si la e&amene. "arintii lui erau divortati, dar se razboiau nca unul cu altul. Comparata cu situatia lui, a mea era bunaZ "uteam sa rasuflu usurata si sa numi mai fie asa rusine. %esigur, mi-era mila de el. 'ra un razvratit, e adevarat, dar banuiam ca era asa pentru ca nimeni naintea mea nu-4 ntelesese cu adevarat. %e asemenea, coeficientul meu de inteligenta era cu 23 puncte mai mare dect al lui. !i zau ca aveam nevoie de asta. 1i-a trebuit un munte de argumente ca sa ncep doar a crede ca sunt egala lui si ca nu ma va parasi pentru altcineva mai bun. $elatia mea cu el -si, fii atenta, am fost casatoriti 42 ani -se baza pe refuzul meu de a accepta adevaratul lui eu si pe ncercarea -n compensatie -de a-4 schimba n ceea ce credeam eu ca ar trebui sa fie. 'ram convinsa ca ar fi mult mai fericit, s-ar simti mult mai bine cu el nsusi, daca m-ar lasa sa-i arat cum sa se poarte cu copiii nostri, cum sa-si conduca afacerea, cum sa comunice cu familia. 0rmasem scoala n continuare, specializndu-ma, binenteles, n psihologie. Liata mea devenise incontrolabila, mizerabila, iar eu nu-mi gasisem altceva de facut dect sa studiez cum sa am gri,a de toata lumea. Ca sa fiu sincera cu mine nsami, cautam din rasputeri raspunsurile, dar credeam ca de fapt cheia fericirii mele era sa4 fac pe el sa se schimbe. 'ra evident ca el avea nevoie de a,utorul meu. 0ita sa-si plateasca facturile si impozitele. 0ita de promisiunile pe care le facea copiilor si mie. i aducea pe clientii lui la e&asperare, iar acestia mi se plngeau mie ca nu-si ducea la bun sfrsit lucrarile pe care le ncepuse pentru ei. N-am fost n stare sa-4 parasesc pna ce n-am nteles cum era el de fapt si ca era altfel dect voiam eu sa fie. +m petrecut ultimele trei luni ale maria,ului nostru privind -si nu tinndu-i

acele interminabile lectii -fara sa scot nici un cuvnt, doar privind. +tunci am realizat ca nu pot trai cu acela care era el n realitate. #oti acei ani asteptasem sa-4 pot iubi pe barbatul acela minunat care ar fi putut deveni, credeam eu, cu a,utorul meu. %oar speranta ca se va schimba de dragul meu m-a tinut lnga el toti acei ani. Nu-mi era nca limpede ca aveam tendinta sa aleg barbati care nu erau buni, dupa parerea mea, asa cum erau ci asa cum i vedeam eu5 avnd nevoie de a,utor. 1-am prins de asta doar dupa mai multe relatii cu barbati imposibili5 unul era dependent de mari,uana, altul era homose&ual9 unul era impotent, altul cu care am avut o relatie ndelungata spunea ca are o casnicie nefericita. Cnd acea relatie s-a terminat :dezastruos<, nu am mai putut sa cred ca eram ghinionista. ntelegeam ca trebuie sa fi avut si eu partea mea de vina n tot ce mi se ntmplase, mi luasem de acum licenta n psihologie, dar viata mea se derula acum cu un singur scop5 sa a,ut oamenii. +cum stiu ca domeniul meu de activitate este plin de oameni ca mine, care-i a,uta pe altii la serviciu si, tot simt nevoia sa-i a,ute si pe cei apropiati. !ingura mea metoda de a stabili o relatie cu baietii mei era sa le aduc aminte de ceva, sa-i ncura,ez, sa le dau lectii, sa ma ngri,orez din cauza lor. +sta era tot ce stiam ca nseamna iubire5 sa ncerci sa a,uti oamenii, sa te preocupe viata lor. Naveam nici cea mai vaga idee despre cum sa-i accepti pe oameni asa cum sunt, poate din cauza ca nu ma acceptasem pe mine nsami niciodata. Liata mi-a facut un mare serviciu n acel moment. #ot esafoda,ul meu s-a darmat. Cnd s-a ncheiat legatura mea cu barbatul care era casatorit, baietii mei aveau probleme cu legea, iar sanatatea mea era la pamnt. "ur si simplu, nu mai eram n stare sa am gri,a de nimeni. "olitistul sub supravegherea caruia se afla fiul meu, a fost cel care mi-a spus ca as face mai bine sa ncep sa am gri,a de mine. !i nu stiu cum am auzit ce-mi spune. %upa toti anii aceia petrecuti cu psihologia, a trebuit sa vina el si sa patrunda n sufletul meu. + fost nevoie ca viata mea sa se prabuseasca cu zgomot n ,urul meu, ca sa ma trezesc si sa ma uit la mine si la profunzimea urii mele fata de mine nsami. 0nul din cele mai dificile lucruri pe care am fost nevoita sa le nfrunt a fost faptul ca mama nu dorise niciodata responsabilitatea de a ma creste, nu ma dorise niciodata, clar.

+cum, ca adult, sunt n stare sa nteleg ct de greu i-a fost. %ar toate mesa,ele acelea pe care mi le dadea despre cei care nu voiau sa ma aiba n prea,ma -o descriau de fapt pe ea nsasi. !i am stiut asta ntr-o oarecare masura, copil fiind, dar cred ca nam putut s-o accept, asa ca am ignorat realitatea. Curnd de tot, ignoram orice, mi interziceam sa aud criticile pe care mi le arunca n fata, sau ct de tare se supara cnd ma amuzam de ceva. 'ra prea nspaimntator sa simt toata ostilitatea pe care o ndrepta spre mine, asa ca am ncetat sa simt, n-am mai reactionat si mi-am folosit ntreaga energie ca sa fiu buna, si sa-i a,ut pe altii. +tta timp ct lucram cu altcineva, nu aveam timp pentru mine, n aveam timp sa-mi simt propria-mi suferinta. + fost un adevarat soc pentru orgoliul meu, dar m-am alaturat unui grup de psihoterapie alcatuit din femei care aveau probleme cu barbatii, similare cu ale mele. 6rupul era de felul celor pe care n mod obisnuit le-as fi condus datorita profesiei mele, dar iata-ma acolo, un umil participant. %esi eul meu a ncasat-o zdravan, grupul m-a a,utat sa-mi e&aminez impulsul de a-i conduce si de a-i controla pe al,.ii, si sa-i pun capat. ncepeam sa ma vindec n forul meu interior. .n loc sa ma concentrez asupra altora, aveam, n sfrsit, gri,a de mine. !i aveam attea de facut. O data ce am nceput sa ma concentrez asupra renuntarii la rectificarea vietilor altora, a trebuit, practic, sa nu mai vorbescS #ot ce spusesem atta amar de timp fusese de a,utor . + fost un soc ngrozitor sa realizez ct de mult am organizat si controlat vietile altora. !chimbarea de comportament a adus si o schimbare radicala a muncii mele profesionale. !unt mult mai capabila acum sa fiu alaturi de clientii mei, spri,inindu-i n timp ce ei si rezolva problemele. nainte, simteam aceasta responsabilitate uriasa de a hotar pentru ei. +cum e mult mai important sa-i nteleg. + trecut un timp si a aparut n viata mea un barbat dragut. Nu avea nevoie de a,utorul meu deloc. Nu era nimic n neregula cu el. -a nceput m-am simtit stinghera, nvatnd cum sa fiu cu el n loc sa ncerc sa-4 schimb complet. -a urma urmei, acela fusese felul meu de a ma raporta la oameni. %ar am nvatat sa nu fac nimic, ci doar sa fiu eu nsami si pare sa mearga. 1a simt ca si cum viata mea tocmai ncepe sa capete sens. !i continui sa ma duc la grupul meu, ca sa nu cad iar n vechile deprinderi. 0neori totul n mine vrea din nou sa fie maestrul de ceremonii,

dar stiu ca nu e bine sa mai cedez acelui impuls. Ce legatura are asta, cu negarea si controlulM "am a nceput prin a nega realitatea atitudinii de mnie si ostilitate a mamei fata de ea. + refuzat sa accepte ce nsemna n familia ei sa fii mai curnd un obiect indezirabil dect un copil iubit. !i-a interzis sa simta, si cu asta basta, pentru ca suferea prea mult. 0lterior, aceasta incapacitate de a percepe si trai normal emotiile a facut posibila implicarea ei n relatiile cu barbatii pe care i-a ales. !istemul ei emotional de avertizare, care altfel ar fi ndepartat-o de ei, a fost inoperant la nceputul fiecarei relatii, din cauza atitudinii de negare e&acerbate. ntruct nu era capabila sa perceapa, emotional, ce nseamna sa fii cu un barbat, ea percepea barbatii doar ca avnd nevoie de ntelegerea si a,utorul ei. 1odelul lui "am de dezvoltare a unei relatii n care rolul ei era de a ntelege, a ncura,a si a-si perfectiona partenerul este o formula des folosita de femeile care iubesc prea mult si produce, de obicei, e&act contrariul rezultatului asteptat5 n locul unui partener recunoscator, loial, legat de ea prin devotament si dependenta, o astfel de femeie descopera curnd ca are un barbat care devine din ce n ce mai razvratit, mai ranchiunos si mai critic la adresa ei. %in nevoia de a-si mentine independenta si respectul de sine, el e nevoit sa nceteze de a o vedea ca solutie la toate problemele lui si o transforma, n schimb, n sursa multora dintre problemele sale, daca nu chiar a tuturora. Cnd se ntmpla asta, si relatia se farmiteaza, femeia se scufunda adnc n esec si disperare. %aca nu e n stare sa determine pe cineva att de neputincios si nepotrivit s-o iubeasca, cum ar putea spera sa cstige si sa mentina vie dragostea unui barbat mai sanatos si mai potrivitM +sta e&plica de ce femeile care iubesc prea mult schimba o relatie proasta cu una si mai proasta -cu fiecare esec, ele se simt din ce n ce mai putin valoroase. Ne lamurim, astfel, si ce dificil este pentru asemenea femei sa distruga acest tipar pna nu a,ung sa nteleaga nevoia fundamentala care le mpinge sa actioneze asa. Ca multe alte femei a caror profesiune implica asistenta, "am si-a folosit cariera ca sa-si sustina fragilul sentiment al valorii. !e putea raporta doar la nevoia de a,utor fata de ceilalti -clientii, propriii

copii, sotii, partenerii. Cauta modalitatea de a evita constientizarea sentimentului de inadecvare si inferioritate. "na ce nu a nceput sa simta ct de mare este puterea de vindecare a ntelegerii si acceptarii pe care le-a primit de la egalii ei din grupul de terapie, respectul ei de sine nu s-a dezvoltat si nu i-a dat posibilitatea sa stabileasca relatii normale cu ceilalti, inclusiv cu un barbat sanatos. Celeste5 GH de ani9 divortata, mama a trei copii care locuiesc cu tatal lor n strainatate -+u fost, probabil, mai mult de o suta de barbati n viata mea si pariez pe ce vreti ca fiecare, fara e&ceptie, a fost fie cu mult mai tnar dect mine, fie vreun artist escroc, fie dependent de droguri sau alcool, fie homose&ual, fie nebun de legat. O suta de barbati si toti imposibili. Cum i-oi fi gasitM #ata era preot n armata. +sta nsemna ca ,uca rolul barbatului bun, iubitor, peste tot, dar nu si acasa, unde nu se obosea sa fie altfel dect era -egoist, autoritar si critic. 'l si mama credeau ca noi, copiii, e&istam ca sa-4 a,utam sa-si ndeplineasca sarada profesionala. #rebuia sa fim perfecti, lund numai note de zece, fiind ncntator de sociabili si nefacnd niciodata necazuri. %ata fiind atmosfera din casa, era imposibil. "uteai sa tai tensiunea cu cutitul cnd era tata acasa. 'l si mama nu erau deloc apropiati. 'a era furioasa tot timpul. Nu tipnd la el, ci nabusindu-si mnia care clocotea n ea. %e cte ori tata facea ceva ce-4 rugase mama, facea dinadins pe dos. O data se stricase ceva la usa din fata si el a reparat-o cu niste cuie mari de tot, care au stricat-o si mai rau. nvatasem cu totii sa-4 lasam n pace. Cnd a iesit la pensie, a ramas acasa fiecare zi si fiecare noapte lasata de %umnezeu, seznd n fotoliul lui cu un aer posac. Nu vorbea, dar simpla lui prezenta ne facea viata grea. l uram. +tunci n-am reusit sa vad ca are propriile lui probleme, sau ca si noi avem, dupa felul n care reactionam la prezenta lui si-4 lasam sa ne controleze. 'ra o competitie permanenta5 cine controleaza pe cineM .ar el o cstiga ntotdeauna fara sa faca nimic. n orice caz, devenisem de mult razvratita familiei. 'ram furioasa la fel ca mama, iar singura modalitate n care dadeam glas furiei era sa resping toate valorile ntruchipate de parintii mei, sa ma desprind si sa ncerc sa fiu opusul oricui si oricarui lucru

din familie. "resupun ca ce ma nfuria cel mai tare, era faptul ca paream asa de normali priviti din afara. +s fi vrut sa strig din toate puterile si sa spun tuturor ct de ngrozitoare era familia mea, dar nimeni nu se obosea sa observe. 1ama si surorile mele se bucurau ca eu sunt singura problema, iar eu le-am facut pe plac, ,ucndu-mi rolul cu prisosinta.. +m lansat un ziar clandestin n liceu, care m-a vrt ntr-o groaza de necazuri. +poi am plecat la colegiu si de ndata ce mi s-a ivit ocazia, am plecat din tara. Nu puteam pune ntre mine si familie distanta care sa ma multumeasca. n e&terior eram o rebela, dar n forul meu interior nu era dect dezorientare. "rima mea e&perienta se&uala am trait-o n 'uropa cu un american, si nu s-a consumat. +m facut apoi dragoste cu un student african. 'ra dornic sa afle multe lucruri despre !tate, iar eu m-am simtit ca si cum as fi fost mentorul lui -mai puternica, mai nteleapta, mai practica. 7aptul ca eu eram alba si el negru a produs vlva. Nu mi-a pasat9 mi-a consolidat ideea ca sunt o razvratita. Ctiva ani mai trziu, eram tot la colegiu, am cunoscut un englez si m-am maritat cu el. 'ra tipul de intelectual provenit dintr-o familie bogata. #ot respectul pentru el. +vea tot 2> de ani si era virgin. Ca si nainte, eu eram profesorul, ceea ce m-a facut sa ma simt puternica si independenta. W !i simteam ca am controlul. +m fost casatoriti sapte ani, am trait n strainatate, iar eu eram teribil de agitata si nefericita fara sa stiu de ce. +poi am cunoscut un tnar student orfan si am nceput cu el o relatie cu adevarat furtunoasa, n timpul careia mi-am parasit sotul si cei doi copii. #narul avusese relatii se&uale doar cu barbatii, pna sa ma ntlneasca pe mine. +m trait doi ani cu el n apartamentul meu. + avut si amanti barbati, dar nu mi-a pasat. +m ncercat tot felul de lucruri cnd faceam se&, am ncalcat toate regulile. "entru mine a fost o e&perienta, dar dupa un timp m-a apucat din nou nelinistea si l-am ndepartat din viata mea ca iubit, desi suntem si azi prieteni. %upa el a urmat un lung sir de legaturi, cu niste tipi foarte dubiosi. #oti, absolut toti, s-au mutat la mine, ca sa nu spun mai mult. 1a,oritatea au mprumutat bani de la mine, uneori mii de dolari, iar ctiva mau trt chiar n niste afaceri ilegale. Nici prin cap nu-mi trecea ca am o problema, n ciuda celor

petrecute. Cum fiecare din barbatii astia primea ceva de la mine, credeam ca eu sunt cea puternica, cea care detine controlul. +poi m-am ntors n !tate si m-am ncurcat cu un tip care cred ca a fost cel mai rau din tot sirul. 'ra att de alcoolic, nct i fusese afectat creierul. %evenea violent ct ai clipi, nu se spala, nu muncea si era deseori arestat pentru delicte legate de alcoolism. 1-am dus cu el la agentia unde participa la un program pentru soferii condamnati pentru alcoolism, iar instructorul de acolo mi-a sugerat sa consult si eu un consilier, pentru ca se vedea ca am si eu probleme. !e vedea pentru el, poate, nu si pentru mine9 credeam ca omul cu care eram avea probleme, ca eu n-aveam nimic. %ar m-am dus la o sedinta de consiliere si ntr-o clipa, femeia aceea m-a facut sa vorbesc despre relatiile mele cu barbatii. Nu-mi privisem niciodata viata din acest punct de vedere mai nainte. +m hotart sa continui si astfel, am fost a,utata sa ncep sa vad modelul pe care mi-l creasem. mi zavorsem, n copilarie, att de adnc capacitatea de a simti, ca acum aveam nevoie de toate dramele acestor barbati ca sa pot simti, cel putin, ca traiesc. "robleme cu politia, droguri, fraude financiare, oameni periculosi, se& nebunesc toate acestea devenisera obisnuite n viata mea. .n realitate, nici chiar ele nu ma faceau sa am vreun sentiment. +m continuat cu sedintele de consiliere, si la sugestia consilierului meu, m-am alaturat si unui grup psihoterapeutic de femei. +colo am nceput sa aflu, treptat, cte ceva despre mine, despre atractia fata de barbatii nesanatosi sau nepotriviti pe care i puteam domina prin efortul de a-i a,uta. %esi ma analizasem n +nglia ani la rnd, vorbind la nesfrsit despre ura pentru tata si mnia fata de mama, nu le-am legat niciodata de obsesia mea pentru barbati imposibili. %esi ma gndeam ca analiza mi facea un serviciu enorm, nu m-a a,utat deloc sa-mi schimb modelul de viata. %e fapt, cnd mi analizam comportamentul, vedeam ca situatia mea se nrautatea cu timpul. +cum, datorita consilierii si grupului de psihoterapie, pe masura ce ma nsanatosesc, relatiile mele cu barbatii se normalizeaza, cte putin, si ele. Cu ctva timp n urma am avut o relatie cu un diabetic care nu voia sa-si ia insulina, iar eu stateam cu el

ncercnd sa-4 a,ut, batndu-4 la cap ca e periculos ce face si cautnd sa-i mbunatatesc respectul de sine. "oate ca suna aiurea, dar legatura cu el a fost un pas nainte S Cel putin, el nu era total dependent. !i totusi, mi ,ucam rolul bine-cunoscut de femeie puternica, responsabila de bunastarea barbatului. +m sa-i las n pace pe barbati o vreme, pentru ca am nteles, n sfrsit, ca n realitate nu vreau sa port de gri,a unui barbat, dar aceasta este nca singura modalitate pe care o cunosc de a stabili o relatie cu un barbat. )arbatii au reprezentat felul meu de a evita sa am gri,a de mine. 1a straduiesc sa nvat sa ma iubesc, sa am gri,a de mine de data aceasta, si sa renunt la toate acele distractii, caci asta au fost barbatii n viata mea. 1a tem, totusi, pentru ca ma pricepeam mai bine sa le port de gri,a lor dect mie. Ledem aici din nou cele doua teme inseparabile, negarea si controlul. 7amilia lui Celeste traia ntr-un haos emotional, dar haosul nu a fost niciodata recunoscut sau e&primat pe fata. Nici chiar revolta ei mpotriva regulilor si normelor familiale n-a lasat sa se nteleaga dect vag drama profunda a familiei. 0rla, dar nimeni n-o asculta. n frustrarea si izolarea ei, Celeste si-a ngropat toate sentimentele, n afara de unul singur5 furia fata de tatal sau care nu era acolo, lnga ea, fata de restul familiei pentru ca refuza sa accepte problemele sau suferinta ei. %ar furia ei plutea n deriva9 Celeste nu a nteles ca furia si avea originea n incapacitatea ei de a schimba familia pe care o iubea si de care avea nevoie. Cum nu-i erau satisfacute nici una din nevoile ei de iubire si securitate n acel mediu familial, a cautat relatii pe care le putea controla, cu barbati care nu erau la fel de educati, e&perimentati, nstariti sau realizati din punct de vedere social ca ea. Ct de adnca devenise nevoia ei de implicare ne-o releva inadecvarea totala a ultimului ei partener, alcoolic n ultima faza, foarte aproape de stereotipul betivului cronic. !i totusi, Celeste, inteligenta, sofisticata, educata, practica, a trecut cu vederea toate semnele care-i aratau ct de bolnavicioasa si nepotrivita este aceasta legatura. Negarea propriilor sentimente si perceptii si nevoia de a controla barbatul si relatia cu el au tras n balanta mult mai mult dect inteligenta ei. 0n aspect ma,or al recuperarii lui Celeste a implicat renuntarea la analiza intelectuala a propriei persoane si vieti, si constientizarea acelei dureri emotionale profunde care

nsotea izolarea enorma pe care o suportase continuu. +venturile se&uale -numeroase si e&otice -au fost posibile tocmai pentru ca Celeste a sesizat o att de fragila cone&iune ntre ea si ceilalti, ntre ea si propriul ei trup. Cert este ca aceste relatii au mpiedicat-o sa riste o apropiere reala de ceilalti. %ramele si framntarile au substituit intensitatea amenintatoare a intimitatii. $ecuperarea a nsemnat o perioada n care sa fie doar cu ea nsasi, fara nici un barbat care s-o distraga, si sa-si constientizeze sentimentele. .nclusiv dureroasa izolare. + nsemnat, de asemenea, prezenta altor femei care iau nteles comportamentul si sentimentele si i-au validat eforturile de a se schimba. $ecuperarea i cere lui Celeste sa nvete mi,loacele de a stabili relatii cu alte femei si de a avea ncredere n ele, dar si modalitatea de a stabili o relatie cu ea nsasi si de a avea ncredere n sine. nainte de a putea stabili o relatie sanatoasa cu un barbat, Celeste trebuie sa dezvolte o relatie cu ea nsasi, iar n aceasta privinta mai are multe de facut. n esenta, toate ntlnirile ei cu barbatii au fost doar e&presii ale mniei, revoltei si haosului din sufletul ei, iar ncercarea de a-i controla pe partenerii ei nu a fost deTct o alta ncercare de a nabusi fortele si sentimentele care o mnau. 'a are de lucrat cu sine si cu ct va cstiga o mai mare stabilitate interioara, cu att aceasta se va reflecta mai mult n relatiile ei cu barbatii. "na cnd nu va nvata sa se iubeasca pe sine si sa aiba ncredere n sine, Celeste nu va fi n stare sa simta ce nseamna sa iubesti si sa ai ncredere ntr-un barbat, sau sa fii iubita de el si considerata demna de ncredere... 1ulte femei fac greseala de a cauta un barbat cu care sa dezvolte o relatie fara ca, mai nti, sa stabileasca o relatie cu sine9 ele trec de la un barbat la altul ncercnd sa afle ce le lipseste. Cautarea trebuie sa nceapa acasa, cu sine. Nimeni nu ne va iubi vreodata ndea,uns ca sa ne mplineasca, daca nu ne iubim noi nsine, pentru ca ncercnd, cu sufletul gol, sa gasim dragostea, nu vom gasi dect un alt suflet gol. 'venimentele ce se manifesta n viata noastra nu sunt dect reflectarea forului nostru interior5 ce credem despre propria noastra valoare, despre dreptul nostru la fericire, despre ce meritam n viata. Cnd ne schimbam aceste pareri, se schimba si viata noastra. (anice5 ?8 de ani9 casatorita, mama a trei baieti adolescenti

-0neori, cnd ai depus eforturi imense sa mentii aparentele n e&terior, e practic imposibil sa mai arati cuiva ce se petrece n sufletul tau. .ti vine greu si sa te cunosti pe tine nsati. +ni de zile tainuisem ce se petrecea n casa, ,ucnd teatru n fata celorlalti. +m nceput, de timpuriu, ca eleva, sa-mi asum responsabilitati, sa alerg dupa functii n scoala, sa vreau sa detin controlul. 1a simteam formidabil. 0neori cred ca as fi fost n stare sa ramn n liceu ani la rnd. +colo eram cineva care avea succes. Leneam acasa cu titlul de regina, capitan al echipei de instructori si vice-presedinta de clasa. 'u si $obbie chiar am fost alesi cel mai dragut cuplu pentru albumul anual al scolii. #otul parea minunat. !i acasa totul parea minunat. +veam o casa mare si frumoasa, cu piscina si aproape tot ce ne doream sub aspect material. Ce ne lipsea era tainuit n sufletul nostru, unde nu se vedea. #ata calatorea mai tot timpul. i placea sa stea la motel, sa culeaga cte o tipa de la bar. %e cte ori era acasa, cu mama, ncepeau niste certuri nfioratoare. +tunci mama si noi toti, care ne aflam n casa, eram nevoiti sa-4 auzim cum o compara cu celelalte femei pe care le cunoscuse. !e si bateau. Cnd se ntmpla asta, fratele meu ncerca sa-i desparta, sau eu eram nevoita sa chem politia. 'ra de-a dreptul nfiorator. %upa ce pleca napoi la drumurile .ui, mama purta lungi discutii cu mine si cu fratele meu, ntrebndu-ne daca sa-4 paraseasca pe tata. Nici unul din noi nu voiam sa ne luam responsabilitatea acestei decizii, chiar daca uram certurile dintre ei asa ca ocoleam raspunsul. %ar nu s-a despartit de el niciodata9 i era prea teama ca pierde suportul financiar pe care i-4 oferea tata. + nceput sa mearga la doctor regulat si sa ia o gramada de pastile, ca sa poata ndura totul. +tunci nu-i mai pasa de ce-i zicea tata. !e ducea n camera ei, lua nca doua-trei pastile si se ncuia n dormitor. Cnd se refugia n camera, eu trebuia sa preiau multe din ndatoririle ei, dar, ntr-un anume fel, nu ma deran,a. 'ra mai bine asa dect sa ascultam cum se cearta. Cnd l-am cunoscut pe viitorul meu sot, devenisem de,a e&perta n preluarea responsabilitatilor altcuiva. $obbie avea de,a probleme cu bautura cnd ne-am cunoscut n primul an de liceu. +vea chiar si o porecla, )urgiCe , pentru ca bea cantitati industriale de bere )urgermeister. %ar nu ma deran,a. 'ram

sigura ca pot avea gri,a de viciile lui $obbie. 1i se spusese mereu ca sunt matura pentru vrsta mea, si am a,uns s-o cred. $obbie avea ceva att de dragalas, ca m-a atras imediat. 1a facea sa ma gndesc la un cocRer spaniol, cu ochi mari, cafenii, tot numai puf si dragalasenie. +m nceput sa ne ntlnim dupa ce i-am spus prietenului lui cel mai bun ca ma atrage $obbie. "ractic, am pus totul la cale singura. !imteam ca eu trebuie sa a,ut ntmplarea, pentru ca el era asa de timid... $elatia noastra a mers nainte, fara probleme, de atunci. %in cnd n cnd, se ntmpla sa nu vina la o ntlnire, iar a doua zi si cerea iertare, foarte convingator, ca se luase cu bautura si uitase. .i tineam un discurs, l certam si l iertam, n cele din urma. "area chiar recunoscator ca ma are pe mine, sa-4 tin pe calea cea dreapta. ntotdeauna am fost pentru el si mama si iubita. i coseam pantalonii, i aminteam de zilele de nastere din familia lui, l sfatuiam ce sa faca la scoala si mai trziu, n cariera. "arintii lui $obbie erau foarte cumsecade, dar aveau sase copii. )unicul lui, care era bolnav, statea tot cu ei. #oti erau putin neatenti din cauza problemelor, dar eu eram mai mult dect dornica sa compensez atentia pe care $obbie n-o primea de acasa. $ecrutarea 4-a prins la doi ani dupa ce terminase liceul. 'ra la nceputul razboiului din Lietnam si daca un tnar era casatorit, era scutit de serviciul militar. Nu ma mpacam cu gndul ca i sar putea ntmpla ceva n Lietnam. +s putea spune ca mi-era teama sa nu fie ranit sau ucis, dar daca e sa fiu sincera, trebuie sa recunosc ca mi-era mult mai teama ca se va maturiza acolo si nu va mai avea nevoie de mine la ntoarcerea acasa. .-am spus clar ca vreau sa ma marit cu el ca sa nu-4 nroleze, si asta am si facut. Ne-am casatoit cnd aveam amndoi 23 de ani. 1i-aduc aminte ca s-a mbatat att de tare la nunta, ca am fost nevoita sa trec eu la volan cnd am pornit n calatoria de nunta. !-a facut mare haz de asta. %upa nasterea baietilor, $obbie se mbata si mai des. mi spunea ca trebuie sa scape de toata tensiunea si ca ne-am casatorit prea tineri. !e ducea deseori la pescuit si petrecea nopti ntregi cu prietenii. Nu ma suparam, pentru ca mi-era mila de el. i gaseam scuze ori de cte ori se mbata si ma straduiam si mai tare sa fac placuta atmosfera de acasa. "resupun ca am fi putut-o duce asa toata viata, lucrurile s-ar fi nrautatit cu fiecare an mai mult, daca nu s-ar fi observat la

serviciu ca bea. Colegii de miinca si seful lui l-au chemat la o discutie, si l-au pus sa aleaga5 bautura sau slu,ba. 'i bine, n-a mai baut. +tunci au nceput problemele. n toti acei ani n care $obbie bause si daduse de bucluc, fusesm constienta de doua lucruri5 unu -avea nevoie de mine si doi -nimeni altcineva nu l-ar fi suportat. 'ra singurul mod n care ma simteam n siguranta. $ecunosc, trebuia sa ndur multe, dar era O.B. "ro veneam dintr o familie n care tatal meu facea lucruri infinit mai rele dect facuse $obbie vreodata. #ata o batea pe mama si avea o multime de aventuri cu femei pe care le agata n baruri. +sa ca, sa am un sot care bea peste masura nu era prea greu de suportat pentru mine. +poi, puteam sa-mi conduc casa cum voiam, iar cnd depasea masura, l certam si plngeam si se ndrepta o saptamna-doua. Nu-mi doream nimic mai mult. !igur, n-am stiut nimic din toate astea pna ce nu a lasat bautura. %intr-o data, bietul, nea,utoratul meu $obbie se ducea n fiecare seara la sedintele +.+., si facea prieteni, discuta la telefon cu oameni pe care eu nici nu-i stiam. +poi si-a gasit un mentor la +. +, si pe el l cauta de cte ori avea vreo problema sau ntrebare de pus. 1a simteam ca si cum as fi fost data afara din serviciu, si zau ca eram furioasaS %in nou, daca e sa fiu sincera, trebuie sa recunosc ca-mi placea mai mult situatia cnd se mbata. nainte de abstinenta, l sunam pe seful lui cu tot felul de scuze pentru ca $obbie era prea mahmur sa se duca la serviciu. i minteam familia si prietenii n legatura cu problemele pe care le avea la serviciu, sau pentru ca sofase n stare de ebrietate. 1a interpuneam, n general, ntre el si viata lui. +cum eram e&clusa din ,oc. %e cte ori avea ceva dificil de rezolvat, l suna pe mentorul lui care insista pe ideea ca $obbie trebuie sasi nfrunte problemele cu capul sus. +tunci doar, va fi n stare sa se confrunte cu ele, orice s-ar fi ntmplat, iar dupa aceea l suna din nou pe mentor, ca sa-i dea raportul. n toata aceasta poveste, eu eram lasata sa ma descurc cu celelalte treburi. %esi traisem ani de zile cu un barbat iresponsabil, nesincer, pe care nu te puteai baza, dupa numai noua luni de abstinenta, cnd $obbie ncepuse sa se nsanatoseasca din toate punctele de vedere, am descoperit ca ne certam mai mult dect o faceam nainte. Ce ma scotea din minti era ca-si suna mentorul ca sa afle cum sa ma manipuleze pe mineS Ca si cum eu as fi

fost cea mai mare amenintare pentru abstinenta luiS 1a pregateam sa introduc cererea de divort cnd m-a sunat sotia mentorului si m-a rugat sa ne ntlnim la o cafea. +m acceptat fara tragere de inima, iar ea a pus problema pe tapet. 1i-a vorbit despre ct de greu i-a fost cnd sotul ei s-a lasat de baut, pentru ca nu mai putea sa-4 manevreze, nici pe el, nici viata lor n doi. 1i-a vorbit despre ura ei pentru ntlnirile lui la +. +., si n special fata de mentorul acestuia9 mi-a spus ca i se pare un miracol ca mai sunt nca mpreuna, nemaivorbind de faptul ca sunt fericiti. + zis ca +l-+non a a,utat-o imens si m-a ndemnat sa particip la cteva sedinte. +m ascultat-o doar pe ,umatate. #ot mai credeam ca eu n-am nimic si ca $obbie mi-era dator pentru toti anii aceia n care-4 suportasem. Credeam ca ar trebui sa ncerce sa ma recompenseze pentru asta si nu sa se duca la sedintele alea tot timpul. Nu aveam idee ct i fusese de greu sa se abtina de la bautura, iar el nu avea cura,ul sa-mi spuna nimic, pentru ca l-as fi nvatat ce sa faca - ca si cum eu stiam totulS Cam n aceeasi perioada, unul din fiii mei a nceput sa fure si sa aiba probleme la scoala. 1-am dus, mpreuna cu $obbie, la o sedinta cu parintii si s-a aflat, cumva, ca $obbie era alcoolic abstinent si ca participa la sedintele +.+. Consilierul ne-a ndemnat cu fermitate sa ne trimitem fiul .a +lateen si m-a ntrebat daca ma duc la +l-+non. 1-am simtit ncoltita, dar femeia asta avea e&perienta cu familii ca a noastra si s-a purtat tare blnd cu mine. )aietii nostri au nceput toti sa se duca la +lateen, doar eu ma tineam departe de +l-+non. +m continuat cu formalitatile de divort si m-am mutat cu copiii ntr-un apartament. Cnd a venit vremea sa stabilim toate detaliile, baietii mi-au spus ca vor sa ramna la tatal lor. +m fost socata. %upa ce-4 parasisem pe $obbie, mi concentrasem toata atentia asupra lor, si iata-i acum alegndu-4 pe tatal lor n locul meu. #rebuia sa le dau drumul. 'rau destul de mari sa ia ] hotarre. +sa am ramas singura cu mine nsami. !i nu mai fusesem singura cu mine nicicnd nainte. 'ram ngrozita, deprimata si isterica n acelasi timp.

%upa cteva zile de e&pectativa, i-am telefonat sotiei mentorului. Loiam sa arunc vina pe sotul ei si pe +.+. pentru toata suferinta mea. + ascultat ndelung cum tipam la ea. +poi a trecut pe la mine si a stat cu mine ct am plns. Nu ma mai opream din plns. + doua zi m-a dus la o sedinta la +l-+non, iar eu am stat si am ascultat, chiar daca eram ngrozitor de furioasa si nfricosata. +m nceput, treptat, sa nteleg ct eram de bolnava. #rei luni m-am dus la sedinte n fiecare zi. %upa aceea, mult timp m-am dus doar de ?-G ori pe saptamna. !tii, n timpul acelor sedinte, am nvatat sa rd de lucrurile pe care le luasem nainte n serios -ncercarea de a schimba oamenii, manipularea si controlarea vietilor lor. !i ascultam ce povesteau celelalte persoane despre ct de greu le-a venit sa aiba gri,a de ei nsisi n loc sa se concentreze asupra alcoolicului. +sta mi se potrivea si mie. *abar n-aveam ce-mi trebuie sa fiu fericita. ntotdeauna crezusem ca voi fi fericita de ndata ce toti ceilalti se vor fi format. +m vazut acolo femei att de frumoase, avnd parteneri alcoolici. nvatasera sa se desprinda si sa-si vada de viata lor. %ar tot de la ele am auzit ct de greu le-a fost sa se dezbare de vechiul obicei de a avea gri,a de toti si de toate, si de a face pe parintele cu partenerul lor alcoolic. +uzindu-i pe oamenii aceia vorbind despre cum au suportat singuratatea si sentimentul de secatuire am nceput sa-mi gasesc drumul. +m nvatat sa nu-mi mai plng de mila si sa fiu recunoscatoare pentru ce mi-a oferit viata. Curnd am ncetat sa mai plng ore n sir si m-am trezit cu o groaza de timp la dispozitie, asa ca m-am anga,at undeva cu ,umatate de norma. !i asta mi-a fost de folos. +m nceput sa ma simt bine facnd ceva de una singura. Nu mult dupa aceea vorbeam cu $obbie despre reunirea familiei. 1uream de nerabdare sa ma ntorc la el, dar mentorul lui 4-a rugat sa mai astepte putin. !otia acestuia mi-a spus acelasi lucru. +tunci n-am nteles de ce, dar alte persoane de la +l-+non au fost de acord cu ei, asa ca i-am ascultat. +cum nteleg de ce era necesar. "entru mine era foarte important sa astept pna aparea cineva n sufletul meu gol nainte sa ma ntorc la $obbie.

-a nceput eram asa de secatuita, ca simteam cum sufla vntul prin sufletul meu. %ar cu fiecare decizie pe care o luam n privinta mea, golul se umplea putin cte putin. + fost nevoie sa aflu cine sunt, ce mi place si ce nu, ce-mi doresc pentru mine si pentru viata mea. Nu puteam nvata toate aceste lucruri daca nu eram singura, fara nimeni prin prea,ma care sa se gndeasca la mine si sa se ngri,oreze din pricina mea, pentru ca avnd pe cineva lnga mine, as fi avut tendinta sa-i organizez lui viata, n loc sa-mi vad de a mea. Cnd am nceput sa ne gndim cum sa ne mutam iar mpreuna, m-am trezit sunndu-4 pe $obbie ca sa discut cu el tot felul de fleacuri si dorind sa-4 ntlnesc si sa punem la punct fiecare detaliu. !imteam ca regresez de cte ori l sunam. +sa ca n cele din urma, daca simteam nevoia sa vorbesc cu cineva, ma duceam la o sedinta sau sunam pe cineva din grup. 'ra ca si cum m-as fi ntarcat singura, dar stiam ca trebuie sa ma obisnuiesc mai degraba sa las lucrurile sa curga ntre noi, dect sa ma reped tot timpul si sa le fortez. +m suportat greu sa ma las trasa napoi. Cred ca mie mi-a fost mult mai greu sa-4 las n pace pe $obbie, dect i-a fost lui sa se lase de baut. %ar stiam ca asa trebuie. +ltfel, as fi alunecat iarasi spre vechile mele roluri. ' ciudat5 am nteles, n sfrsit, ca pna n-o sa-mi placa sa traiesc singura, n-am sa fiu pregatita sa reiau maria,ul. + trecut aproape un an si am fost din nou mpreuna cu copiii si $obbie. 'l nu dorise divortul, desi acum nu nteleg de ce. %oar i controlam asa de dur pe totiS Oricum, m-am refacut, le-am dat mai multa libertate, iar acum suntem bine. )aietii participa la +lateen, $obbie la +.+., iar eu la +l-+non. Cred ca acum suntem mai sanatosi dect am fost vreodata nainte, deoarece ne traim fiecare viata proprie. Nu mai sunt multe de adaugat la povestea lui (anice. Nevoia ei uriasa de a fi solicitata, de a avea un barbat slab, nepotrivit si de a controla viata acelui barbat constituiau, toate, modalitati de negare si evitare a golului ei sufletesc nascut n anii copilariei. ' un fapt de,a stabilit ca acei copii proveniti din familii cu probleme se simt responsabili pentru problemele familiilor

lor, dar si datori sa le rezolve. '&ista, n principiu, trei cai prin care acesti copii ncearca sa-si salveze familiile5 devenind invizibili, devenind rai sau devenind buni. + deveni invizibil nseamna sa nu ceri niciodata nimic, sa nu faci niciodata necazuri, sa nu pretinzi niciodata nimic. 7etita care ,oaca acest rol se fereste cu tenacitate sa adauge vreo povara familiei de,a stresate. !ta cuminte n camera ei sau se lipeste strns de perete9 vorbeste foarte putin si face ceea ce face fara sa i se ceara. -a scoala nu e nici rea, nici buna -de fapt, nimeni nu-si va mai aminti de ea. Contributia ei n familie este de a nu se sti ca e&ista. n ceea ce priveste suferinta, ea e amortita, nu simte nimic. + fi rau nseamna sa fii rebel, delincventul ,uvenil, cel care agita steagul rosu. Copilul de acest tip se sacrifica pe sine, acceptnd sa fie tapul ispasitor al familiei, copilul-problema al familiei. 'l sau ea devine, din proprie vointa, punctul de convergenta al suferintei, mniei, temerilor si frustrarii familiei ei. $elatia parintilor sai se deterioreaza -el sau ea le ofera subiectul sigur pe care cei doi adulti pot conlucra. "arintii se vor ntreba Ce ne facem cu (oanieM n loc de Ce facem cu maria,ul nostruM n acest fel ncearca ea sa-si salveze familia. !i nu are dect un singur sentiment - mnia. Care-i nabusa suferinta si teama. + fi bun nseamna a fi asa cum era (anice, o persoana realizata pentru cei din afara, ale carei mpliniri au drept scop sa salveze familia si sa umple golul interior. +parenta fericire, stralucire si entuziasm sunt menite sa acopere tensiunea, teama si mnia din suflet. %evine mult mai important sa lasi o impresie buna, dect sa te simti bine - sau sa simti, oricum, ceva. (anice avea neaparata nevoie sa adauge la lista ei de realizari gri,a fata de cineva, iar $obbie, replica fidela a alcoolismului tatalui ei si dependentei pasive a mamei ei, era o alegere buna. 'l :si dupa ce a plecat de la el, copiii< a devenit cariera, perspectiva si felul ei de a se feri de propriile-i sentimente. 7ara sotul sau copiii asupra carora sa-si reverse atentia, caderea nervoasa era inevitabila pentru ca ei reprezentasera principalele mi,loace prin care ea putea sa evite suferinta, golul sufletesc si teama. 7ara ei, a fost coplesita de sentimente. (anice se vazuse ntotdeauna o fiinta puternica, persoana care a,uta, sfatuieste si-i ncura,eaza pe cei din ,urul ei, si cu toate

acestea, sotul si copiii au ,ucat un rol mult mai important pentru ea, dect a ,ucat ea pentru ei. Chiar daca le lipseau forta si maturitatea , s-au descurcat fara ea. 'a nu s-a putut descurca fara ei. 7aptul ca familia a supravietuit intacta se datoreaza n mare masura norocului lor de a ntlni un consilier e&perimentat si un cuplu -mentorul si sotia sa -onest si ntelept. 7iecare din aceste persoane au recunoscut ca boala lui (anice era la fel de dezechilibranta ca a lui $obbie, iar nsanatosirea ei la fel de importanta. $uth5 28 de ani9 casatorita, mama a doua fete -!tiam, dinainte de a ne casatori, ca !am avea probleme cu potenta se&uala. ncercasem de cteva ori sa facem dragoste, fara sa reusim, dar amndoi dadeam vina pe faptul ca nu eram casatoriti. +veam amndoi convingeri religioase foarte puternice -de fapt, ne cunoscusem la cursurile serale de la un colegiu de teologie, si am fost prieteni doi ani nainte sa ncercam sa avem relatii se&uale. 'ram logoditi, fi&asem data nuntii, asa ca am socotit impotenta lui !am ca pe un semn de la %umnezeu care ne mpiedica astfel sa pacatuim nainte de casatorie. +m crezut ca !am nu e dect un tnar timid si ca voi fi n stare sa-4 a,ut sa treaca peste asta, o data ce vom fi casatoriti. +steptam cu nerabdare sa-i fiu ghid n aceasta e&perienta. %ar nimic din toate astea n-a fost asa. n noaptea nuntii, !am era gata sa e,aculeze, dar n-a reusit si m-a ntrebat soptit5 1ai esti virginaM Nu i-amCraspuns imediat, iar el a zis5 Nu cred , s-a ridicat, s-a dus la baie si a nchis usa. +m plns amndoi, de o parte si de alta a usii. + fost o noapte lunga, catastrofala, prima din multe altele, identice. 7usesem logodita, nainte de a-4 ntlni pe !am, cu un barbat de care nu-mi placea foarte mult, dar ma facuse sa-mi pierd capul o data si am facut se&, dupa care am simtit ca trebuie sa ma marit cu el ca sa-mi rascumpar greseala. %ar el s-a plictisit de mine repede si a disparut. "urtam nca inelul de la el cnd lam cunoscut pe !am. Cred ca ma asteptam sa devin celibatara dupa e&perienta aceea, dar !am era asa de bun si n-a insistat niciodata sa avem relatii se&uale, ca m-am simtit n siguranta si am acceptat. Ledeam ca !am era chiar mai putin sofisticat si mai conservator dect mine n privinta se&ului, iar asta m-a facut sa cred ca detin controlul situatiei. +cest fapt, mpreuna

cu convingerile noastre religioase m-au asigurat ca ne potriveam perfect. %upa casatorie, din cauza sentimentului meu de vinovatie, mam crezut datoare sa-4 vindec pe !am de impotenta. +m citit toate cartile ce mi-au cazut n mna, el refuznd sa citeasca vreuna. +m pastrat toate cartile acelea, spernd ca le va citi si el. +m descoperit mai trziu ca le-a citit, cnd nu eram acasa sa-4 privesc. 'ra ahtiat dupa raspunsuri, dar nu stiam, pentru ca nu voia sa vorbeasca despre asta. 1a ntreba daca nu voiam sa fim doar prieteni, iar eu am mintit si am spus da. "entru mine, partea cea mai proasta a vietii noastre nu era lipsa se&ului, oricum nu ma interesa prea mult, ci vina mea, sentimentul ca stricasem totul de la nceput. Nu ncercasem nca terapia de grup. --am ntrebat daca vrea sa mearga. 1i-a raspuns5 7ii sigura ca nu . %evenisem de,a obsedata, aveam sentimentul ca eu l privez pe el de viata se&uala minunanta pe care ar fi avut-o daca nu s-ar fi nsurat cu mine. !peram sa e&iste ceva care ne-ar putea a,uta -ceva pe care un terapeut mi l-ar putea spune si pe care cartile l omisesera. %oream cu disperare sa-4 a,ut pe !am. .. iubeam nca. +cum nteleg ca mare parte din dragostea mea pentru el era atunci o combinatie de vinovatie si mila, dar tineam sincer la el. 'ra un om bun, dragut si atent. 'i, m-am dus la prima ntlnire, la un consilier recomandat de "lanificarea 7amiliala ca fiind e&pert n se&ualitate. 1a aflam acolo doar ca sa-4 a,ut pe !am si i-am spus-o. 1i-a spus ca nu-4 putem a,uta pe !am, pentru ca el nu se afla acolo, dar ca putem lucra cu mine9 m-a ntrebat care este parerea mea despre ce se ntmpla si ce nu se ntmpla ntre mine si !am. Nu eram deloc pregatita sa vorbesc despre sentimentele mele. Nici macar nu stiam daca am vreunul. +m petrecut acea prima ora, eu cautnd sa abat discutia spre !am, ea aducndu-ma napoi cu blndete la mine si sentimentele mele. + fost prima data cnd mi-am dat seama ct de priceputa eram sa ma evit pe mine, si doar pentru ca a fost att de sincera cu mine am hotart sa mai vin o data, desi nu ne concentram asupra a ceea ce credeam eu a fi problema adevarata - !am. .ntre a doua si a treia sedinta am avut un vis e&trem de clar si de tulburator, n care eram urmarita si amenintata de o

persoana a carei fata nu o vedeam. Cnd i-am povestit visul terapeutei, m-a a,utat sa-4 interpretez pna cnd am nteles ca figura amenintatoare era a tatalui meu. +cesta a fost primul pas ntr-un lung proces care mi-a dat posibilitatea, n final, sa-mi amintesc ca tata ma molestase se&ual de multe ori timp de sase ani -de la noua la cincisprezece ani. ngropasem complet acest aspect al vietii mele, iar cnd amintirile au nceput sa revina, le-am lasat sa patrunda n constient una cte una pentru ca erau prea devastatoare. #ata iesea deseori seara si se ntorcea acasa noaptea trziu. 1ama, presupun ca sa-4 pedepseasca, ncuia usa de la dormitor. #ata ar fi trebuit sa doarma pe canapea, dar dupa o vreme, a nceput sa vina n patul meu. mi soptea vorbe dulci si ma ameninta, n acelasi timp, sa nu scot vreo vorba despre asta, si n-am scos, pentru ca mi-era foarte rusine. 'ram sigura ca ce se ntmpla ntre noi era din vina mea. 7amilia mea era din cele n care nu se vorbea niciodata despre se&, dar se transmitea cumva ideea ca se&ul e o treaba murdara. 'u ma simteam cu siguranta murdara si nu voiam sa afle nimeni. 1i-am luat serviciu cnd aveam 4H ani, lucram de noapte, n weeR-end si vara. !tateam departe de casa ct puteam de mult, si mi-am cumparat un lacat la usa. "rima data cnd am ncuiat o si nu l-am lasat pe tata sa intre, a ramas acolo si a nceput sa bata cu pumnii n usa. 1-am prefacut ca nu stiu ce se petrece, mama s-a trezit si 4-a ntrebat ce face. + raspuns5 $uth a ncuiat usaS , iar mama a zis5 !iM %u-te la culcareS +stfel s-a terminat totul. 7ara vreo ntrebare din partea mamei. 7ara vreo alta vizita din partea tatei. +vusesem nevoie de tot cura,ul din lume ca sa-mi pun lacat la usa. 1a temusem ca n-o sa mearga si ca tata o sa dea buzna nauntru, furios ca nu-i dau voie sa intre. %ar chiar si asa, doream sa continui n acest fel mai degraba, dect sa risc sa afle cineva ce se petrecuse. -a 4> ani am plecat la colegiu si l-am cunoscut pe barbatul cu care m-am logodit un an mai trziu. mparteam apartamentul cu nca doua fete, iar ntr-o noapte au venit niste prieteni la ele, pe care nu-i cunosteam. 1-am culcat devreme, n primul rnd ca sa evit fumatul de mari,uana care urma. %esi practic toti studentii calcau n picioare regulile stricte ale scolii despre

bauturile alcoolice si fumat, n-am avut niciodata obiceiul sa ma nvrt pe lnga cei care le practicau si cu att mai putin sa le practic. 0sa dormitorului meu era chiar lnga baie, amndoua fiind la capatul unui hol lung. 0nul din tipii de la petrecere care cauta baia a intrat din greseala la mine n camera. Cnd a vazut unde se afla, n loc sa plece, m-a ntrebat daca i dau voie sa stam de vorba. Nu am putut sa spun Nu . ' greu de e&plicat, dar n-am putut. !-a asezat pe marginea patului si a nceput sa vorbeasca. +poi mi-a spus sa ma ntorc pe burta, iar el o sa-mi maseze spatele. N-a trecut mult si era n pat facnd dragoste cu mine. 7ie ca fuma mari,uana fie ca nu, presupun ca era la fel de conservator ca mine si credea ca daca am facut se&, trebuie sa ramnem mpreuna. Ne-am ntlnit vreo trei-patru luni pna ce, cum-am spus, a disparut. --am cunoscut pe !am un an si ceva mai trziu. +m presupus atunci, pentru ca nici el, nici eu nu vorbeam de se&, ca era din cauza convingerilor noastre religioase. Nu mi-am dat seama ca ne feream pentru ca se&ualitatea amndurora era perturbata. mi placea sentimentul ca l a,ut pe !am, ca depuneam eforturi amndoi sa depasim problema, pentru a face un copil. mi placea sa fiu de a,utor, ntelegatoare, rabdatoare -si sa detin controlul. Orice altceva dect controlul total mi-ar fi trezit vechile sentimente produse de dezmierdarile tatalui meu n noptile acelea din copilarie. Cnd ceea ce se ntmplase ntre mine si tatal meu a nceput sa iasa la suprafata n sedintele de terapie, terapeuta m-a ndemnat ferm sa particip la sedintele 7iicelor 0nite , un grup de auto-a,utorare al fiicelor molestate se&ual de tatii lor. +m rezistat o vreme, dar n cele din urma, m-am implicat. + fost o adevarata binecuvntare... !a vezi ca sunt multe alte femei care au trecut prin e&periente similare si adeseori mult mai dureroase dect a mea, era linistitor si tamaduitor. 1ulte dintre femei se casatorisera cu barbati care aveau si ei, la rndul lor, tulburari se&uale. )arbatii formau si ei un grup de autoa,utorare, iar !am a prins cura, si li s-a alaturat. "arintii lui !am fusesera obsedati de ideea de a creste, dupa spusele lor, un baiat pur, curat . %aca la masa, !am si tinea minile n poala, i se cerea sa le puna pe masa ca sa vedem ce faci cu ele . %aca statea n baie prea mult, bateau n usa si strigau la el5 Ce faci acoloM +sta se petrecea mereu. i scotoceau sertarele dupa reviste si-i controlau hainele sa nu fie

patate. !e temea att de tare sa aiba vreun sentiment sau vreo e&perienta se&uala ca, n cele din urma, sa fi vrut, n-ar fi putut. "e masura ce noi reveneam la normal, viata noastra maritala devenea, n multe privinte, tot mai dificila. !imteam nca o nevoie uriasa sa controlez fiecare gest de se&ualitate al lui !am :la fel cum facusera si parintii lui<, pentru ca orice forma de agresivitate se&uala din partea lui era nca amenintatoare pentru mine. %aca ntindea mna dupa mine brusc, tresaream, ma trageam napoi, ma ndepartam sau ncepeam sa vorbesc sau sa fac orice altceva ca sa ma feresc de el. Nu suportam sa se aplece deasupra mea cnd eram n pat pentru ca mi aminteam de felul n care se apropia tata de mine. %ar pentru el, recuperarea nsemna sa devina singurul stapn al trupului si sentimentelor lui. #rebuia sa ncetez sa-4 mai controlez ca sa-si poata cunoaste, literalmente, potenta. !i totusi, teama mea de a fi coplesita era nca o mare problema. +m nvatat sa spun 1ie frica , iar !am ma ntreba5 Ce trebuie sa facM %e obicei att era de a,uns -sa stiu ca mi respecta sentimentele si ca ma asculta. Ne-am gndit la un plan n care fiecare aveam, pe rnd, comanda a ceea ce se petrecea ntre noi din punct de vedere se&ual. 7iecare putea sa spuna nu la cea ce i displacea sau nu voia sa faca, dar, n principiu, unul din noi orchestra totul. + fost una din cele mai bune idei pe care -am avut, pentru ca se adresa nevoii noastre de a ne conduce trupul si actiunile se&uale. +m nvatat sa avem ncredere unul n altul, si sa fim siguri ca putem da si primi dragoste cu trupurile noastre. +veam si grupurile care ne a,utau. "roblemele si sentimentele celor din grup erau att de asemanatoare, ca neau fost de mare folos n sustinerea, n perspectiva, a eforturilor noastre. ntr-o seara grupurile noastre s-au ntlnit si am petrecut toata seara discutnd despre reactiile personale la cuvintele impotent s, frigid . +u fost lacrimi si zmbete si multa ntelegere si acceptare. ntlnirea ne-a alinat tuturor suferinta si vinovatia. "oate pentru ca eu si !am ne mpartasiseram attea lucruri pna atunci si aveam atta ncredere unul n celalalt, componenta se&uala a relatiei noastre a nceput sa functioneze. +cum avem doua fetite minunate si suntem att de fericiti cu ele, cu noi nsine si cu celalalt. +cum ma port mult mai putin ca

o mama fata de !am, si mult mai mult ca partener. 'l nu mai este asa pasiv si se afirma tot mai mult. Nu-mi cere sa tainuiesc secretul impotentei sale, iar eu nu-i cer sa fie ase&ual. +vem o multime de posibilitati acum si avem libertatea de a alege. "ovestea lui $uth ilustreaza o alta fateta a modalitatii de manifestare a negarii si nevoii de control. Ca multe alte femei pentru care problemele partenerilor lor devin obsedante, $uth cunostea foarte bine, nainte de a se casatori cu !am, ce fel de probleme avea el. %e aceea n-a fost surprinsa de incapacitatea lui de a avea o viata se&uala normala. %e fapt, esecul a constituit un fel de garantie pentru ea ca nu va mai fi nevoita sa lase altcuiva controlul asupra se&ualitatii ei. "utea sa aiba initiativa, sa detina controlul si sa nu mai ,oace, n plan se&ual, singurul rol pe care-4 stia -cel de victima. Ca si altii, cuplul $uth-!am a avut noroc pentru ca a,utorul primit s-a potrivit perfect problemelor lor. "entru ea, grupul de spri,in potrivit a fost 7iicele 0nite , o ramificatie a "arintilor 0niti , nfiintat cu scopul de a promova recuperarea persoanelor din familiile n care s-a produs un incest. %in fericire, s-a nfiintat si un grup corespunzator al sotilor victimelor, n acest climat de ntelegere, acceptare si mpartasire a e&perientelor, fiecare din persoanele afectate putnd avansa cu precautie catre o manifestare se&uala normala. "entru fiecare din femeile din acest capitol recuperarea a nsemnat confruntarea cu suferinta, trecuta si prezenta, pe care a ncercat s-o evite. 7iecare a dezvoltat, n copilarie, un stil de supravietuire care cuprindea practica negarii si ncercarea de a detine controlul. -a maturitate, acest stil le-a adus mari deservicii. %e fapt, sistemul lor de aparare a constituit contributia ma,ora la suferinta lor. "entru femeia care iubeste prea mult, practica negarii, eufemistic e&primata ca ignorarea greselilor lui sau pastrarea unei atitudini pozitive , ocoleste, n avanta,ul ei, aspectul dansului n doi al felului n care defectele lui i permit ei sa-si interpreteze rolurile familiare. Cnd impulsul de a detine controlul se ascunde sub masca solicitudinii si ncura,arii , ea ignora de fapt nevoia de superioritate si putere pe care le implica acest tip de relatie. #rebuie sa recunoastem ca practicarea negarii si controlului, oricum ar fi denumite, nu ne mbunatatesc sub nici o forma

viata sau relatiile. %impotriva, mecanismul negarii ne conduce spre relatii ce permit reinterpretarea compulsiva a vechilor lupte, iar nevoia de control ne ancoreaza acolo, n timp ce ne straduim sa schimbam pe altul, n loc sa ne schimbam noi. !a revenim acum la basmul mentionat la nceputul capitolului. %upa cum subliniam, 7rumoasa si bestia pare sa fie un mi,loc de perpetuare a convingerii ca femeia are puterea de a transforma un barbat daca l iubeste cu adevarat. -a acest nivel de interpretare, basmul pare sa sustina ca negarea si controlul sunt, ambele, metode de realizare a fericirii. 7rumoasa, iubindu4 neconditionat :negare< pe monstrul fioros, pare sa aiba puterea de a-4 schimba :control<. +ceasta interpretare pare corecta pentru ca se potriveste rolurilor se&uale dictate de cultura noastra. Cu toate acestea, eu sunt de parere ca aceasta interpretare simplista nu sesizeaza semnificatia acestui basm, asupra caruia timpul nu si-a pus amprenta. 7aptul ca basmul a supravietuit nu e din cauza ca promoveaza preceptele si stereotipurile culturale ale vreunei epoci. 'l a nvins timpul pentru ca ntruchipeaza o lege metafizica profunda, o lectie vitala despre cum sa ne traim viata ntelept si ,ust. ' ca si cum povestea ar contine o harta secreta care, daca suntem destul de ageri s-o descifram si destul de cura,osi s-o urmam, ne va arata drumul spre o comoara - propria noastra si au trait fericiti pna la adnci batrneti . Care este, asadar, semnificatia basmuluiM 'ste acceptarea . +cceptarea este antiteza negarii si controlului. 'ste disponibilitatea de a recunoaste realitatea si de a-i permite sa fie asa, fara sa avem impulsul de a o schimba. .n asta consta fericirea, izvorta nu din manipularea conditiilor e&terioare sau a oamenilor, ci din dezvoltarea unei paci interioare chiar n fata ncercarilor si dificultatilor. +mintiti-va, 7rumoasa din basm nu urmarea sa transforme )estia. 'a 4-a ,udecat n mod realist, 4-a acceptat asa cum era si 4-a apreciat pentru calitatile lui. N-a ncercat sa faca un print dintr-un monstru. Nu si-a spus5 Loi fi fericita cnd el nu va mai fi monstruS Nu 4-a compatimit pentru felul cum arata si n-a cautat sa-4 schimbe. n asta consta lectia. %atorita atitudinii ei de acceptare, el a fost liber sa redevina ceea ce era de fapt. 7aptul ca eul sau adevarat s-a ntmplat sa aiba nfatisarea unui 7at-7rumos :partener perfect pentru ea< demonstreaza simbolic

ca ea a fost recompensata astfel pentru atitudinea ei de acceptare. $ecompensa a constat ntr-o viata bogata n mpliniri, evidentiata de faptul ca ea si printul au trait fericiti pna la adnci batrneti . +cceptarea unei persoane asa cum e, fara sa ncerci s-o schimbi prin ncura,ari, manipulari sau coercitie, este o forma superioara de iubire, dar aproape inaccesibila multora din noi. -a baza tuturor eforturilor noastre de a transforma pe cineva sta un motiv egoist, convingerea ca daca el se schimba, vom fi fericite. ' foarte bine sa-ti doresti sa fii fericit, dar sa plasezi sursa acestei fericiri n afara sinelui tau, n minile altcuiva, nseamna sa eviti capacitatea si responsabilitatea de a-ti schimba viata n bine. .ronia este ca tocmai acceptarea noastra i da posibilitatea celuilalt sa se schimbe, daca o vrea cu adevarat. !a aruncam o privire la ce se petrece n acest caz. %aca partenerul unei femei are, de e&emplu, o problema cu impulsul de a munci asiduu, la nesfrsit, iar ea se plnge si se cearta cu el din cauza orelor nesfrsite petrecute departe de casa, care este, de obicei, rezultatulM '. petrece tot atta timp -sau chiar mai mult -departe de ea, simtindu-se ndreptatit sa faca astfel, ca sa scape de vesnicele ei lamentari. Cu alte cuvinte, certndu-4 si lamentndu-se, ncercnd sa-4 schimbe, i da lui posibilitatea de a crede ca problema dintre ei nu este patima lui pentru munca , ci cicaleala ei. !i, ntr-adevar, nevoia ei de a-4 schimba poate deveni un factor care sa contribuie la distantarea lor afectiva, un factor tot att de important ca si obsesia lui de a munci. .n efortul ei de a-4 forta sa se apropie mai mult de ea, nu face dect sa-4 ndeparteze. %ependenta de munca este o tulburare grava, ca toate celelalte comportamente compulsive. +ceasta dependenta are un scop n viata sotului, prote,ndu-4, probabil, de apropierea si intimitatea de care se teme si anticipnd rabufnirea unor sentimente suparatoare, n special a an&ietatii si disperarii.

:%ependenta de munca este una din modalitatile folosite adeseori de barbatii din familiile cu disfuctionalitati pentru a se evita pe sine, dupa cum a iubi prea mult este unul din primele mi,loace de evitare folosite de femeile din acest tip de familii.< "retul pe care el l plateste pentru aceasta atitudine de evitare este o e&istenta unidimensionala, care l mpiedica sa se bucure de viata. %ar el e singurul care poate ,udeca daca pretul platit e prea mare, si e singurul care poate decide ce masuri sa ia, si ce riscuri sa-si asume ca sa se schimbe. !arcina sotiei sale este nu de a-i face ordine n viata, ci de a-si face mai multa ordine n propria e&istenta. 1a,oritatea avem capacitatea de a fi infinit mai fericiti si mai realizati ca indivizi, dect ne nchipuim. +deseori, nu revendicam aceasta fericire pentru ca ne imaginam ca suntem mpiedicati de purtarea altei persoane . .gnoram obligatia ce ne revine, de a ne dezvolta pe noi nsine n timp ce facem planuri si manevre ca sa schimbam pe altcineva si ne suparam, ne descura,am si ne ntristam cnd eforturile noastre esueaza. ncercarea de a schimba pe cineva este frustranta si deprimanta, n timp ce e&ercitarea puterii :pe care o detinem de,a< de a efectua schimbarea n propria noastra viata este nsufletitoare. "entru ca sotia unui mpatimit de munca sa fie libera sa traiasca o viata mplinita, a ei si numai a ei, proprie, indiferent de ce face sotul ei, ea trebuie sa a,unga sa nteleaga ca problema lui nu este a ei, ca nu sta n puterea ei, nu e datoria ei, si nu are dreptul sa-4 schimbe. 'a trebuie sa nvete sa respecte dreptul lui de a fi ceea ce este, orict de mult ar dori ca el sa fie altfel. %oar cnd ntelege aceasta, va fi libera -libera de resentimente fata de absentele lui, libera de vina de a nu fi n stare sa-4 schimbe, libera de povara stradaniilor de a schimba ceva ce nu poate fi schimbat. Cu mai putine resentimente si o vina mai mica, ea va simti, poate, mai multa afectiune pentru el si pentru acele calitati ale lui pe care ea le apreciaza ntr-adevar. Cnd va renunta sa mai ncerce sa-4 schimbe si si va redirectiona energia spre propriile ei interese, va cunoaste ce nseamna fericirea si satisfactia, indiferent de comportamentul sotului. 'a va descoperi, probabil, ca scopurile urmarite o satisfac ntr-att nct se poate bucura de o viata bogata si

recompensatorie, n absenta sotului. !au, pe masura ce devine din ce n ce mai putin dependenta de el n privinta fericirii ei, ar putea decide ca anga,area ei fata de un partener absent este inutila si ar putea alege sa-si continue viata, eliberata de constrngerile unui maria, nesatisfacator. Nici una din aceste cai nu este posibila atta timp ct ea vrea sa-4 transforme pe partenerul ei ca sa poata fi fericita. "na cnd nu-4 accepta asa cum e, va ramne ancorata ntr-un entuziasm temporar, asteptnd ca el sa se schimbe, nainte de a fi capabila sa-si traiasca propria ei viata. Cnd femeia care iubeste prea mult renunta la cruciada pe care o poarta ca sa-4 transforme pe barbatul din viata ei, el ramne cu libertatea de a medita la consecintele comportamentului sau. ntruct ea nu mai e frustrata si nefericita, ci devine din ce n ce mai interesata de viata, se intensifica contrastul dintre viata ei si viata lui. 'l se poate decide sa lupte mpotriva obsesiei sale si sa devina disponibil din punct de vedere fizic si afectiv. !au poate nu. %ar, indiferent de alegerea lui, acceptnd barbatul din viata ei asa cum e, femeia va fi libera, ntr-un fel sau altul, sa-si traiasca propria viata - pna la adnci batrneti. 8. Cnd o dependenta alimenteaza alta dependenta '&ista multa suferinta n viata si poate ca singura suferinta care poate fi evitata este cea care provine din ncercarea de a evita suferinta. $.%.-aing n cel mai rau caz, noi, femeile care iubim prea mult, suntem dependente de relatiile interumane, dependente de barbati , legate prin suferinta, teama si dorinte nemplinite. Ca si cum toate acestea n-ar fi de a,uns, barbatii nu sunt singurul lucru de care ne agatam. Ca sa blocam cele mai profunde sentimente din copilarie, unele din noi dezvolta dependenta de substante chimice. n tinerete sau la maturitate am putea ncepe sa facem abuz de alcool sau droguri, sau, tipic, pentru femeile care iubesc prea mult, de alimente. 1ncam prea mult sau prea putin -sau amndoua -ca sa a,ustam realitatea, sa ne distragem atentia si sa amortim golul emotional imens din sufletul nostru. Nu toate femeile care iubesc prea mult mannca n e&ces, beau

prea mult sau fac abuz de droguri, dar pentru cele care procedeaza astfel, recuperarea din dependenta de relatii trebuie sa mearga mna n mna cu recuperarea din dependenta fata de substanta pe care o folosesc. !i iata de ce5 cu ct depindem mai mult de alcool, droguri sau alimente, cu att simtim mai acut vina, rusinea, teama, ura fata de noi nsine. %in ce n ce mai singure si mai izolate, am putea dori cu disperare linistea pe care pare sa ne-o promita relatia cu un barbat. "entru ca ne simtim ngrozitor cu noi nsine, dorim un barbat care sa ne faca sa ne simtim mai bine. "entru ca nu ne iubim pe noi nsine, avem nevoie de el ca sa ne convinga ca putem fi iubite. Ne spunem chiar ca alaturi de barbatul potrivit, nu vom mai avea nevoie de alcool, droguri sau alimente. 7olosim relatiile n acelasi scop n care folosim substantele aditive5 ca sa ndepartam suferinta. Cnd relatia esueaza, ne repezim la substanta de care am facut abuz, tot ca sa cautam alinare. !e creeaza un cerc vicios cnd dependenta fizica de o substanta este e&acerbata de tensiunea unei relatii bolnavicioase, n timp ce dependenta emotionala de o relatie este intensificata de sentimentele haotice produse de dependenta fizica. 7olosim absenta unui barbat din viata noastra, sau viata alaturi de un barbat nepotrivit, ca scuza pentru dependenta de care suferim. %impotriva, folosirea continua a substantei chimice ne permite sa toleram relatia nesanatoasa, pentru ca anihileaza suferinta si ne smulge motivatia necesara schimbarii. %am vina pe una din cauza celeilalte. 7olosim una ca sa ne ocupam de a doua. !i amndoua ne nlantuie din ce n ce mai mult. +tta timp ct suntem nclinate sa scapam de noi nsine si sa evitam suferinta, vom ramne bolnave. Cu ct ne straduim mai mult, cu ct cautam mai multe cai de scapare, cu att ne mbolnavim mai tare, pentru ca amestecam dependentele cu obsesiile. %escoperim ca solutiile noastre au devenit, n realitate, problemele noastre cele mai grave. +vnd o uriasa nevoie de alinare si negasind-o nicaieri, putem a,unge uneori chiar la o forma incipienta de nebunie. -!unt aici pentru ca m-a trimis avocatul meu. )renda facu aceasta marturisire n soapta la prima noastra ntlnire. -'u... eu... stiti... am luat cteva chestii si am fost prinsa, iar el s-a gndit ca ar fi o idee buna sa vin la consiliere... a continuat

ea cu acelasi aer conspirativ, ca as face impresie buna la tribunal daca ar vedea ca primesc a,utor pentru problemele mele. N-am avut timp nici sa dau din cap a ntelegere, ca ea s-a grabit sa continue5 -'&ceptnd asta... eu... nu cred ca am, ntr-adevar, vreo problema. +m luat cte ceva din farmacia aia si am uitat sa platesc. ' destul de rau sa creada ca le-am furat, dar, serios, mi-a scapat din vedere. Cel mai rau lucru n toata povestea asta e rusinea. %ar nu am nici o problema n realitate, nu de genul celor pe care le au unii oameni. )renda reprezenta unul din cele mai dificile cazuri din activitatea mea de consiliere5 o clienta care nu e destul de motivata ca sa caute ea nsasi a,utorul nostru, care neaga ca ar avea nevoie de a,utor, dar se afla, totusi, n cabinet, trimisa de altcineva care crede ca sfatul unui consilier i-ar fi benefic. .n timp ce povestea cu respiratia ntretaiata, m-am trezit ca nu-i mai ascult cascada de cuvinte care ma potopea. n schimb, o studiam pe vorbitoarea mea5 era nalta, cel putin 4,>H m, slaba ca un fotomodel, cntarind cel mult H2 de Rg. "urta o rochie eleganta, simpla, de matase caramizie, pusa n evidenta de bi,uterii masive din aur si fildes. Cu parul blond-auriu si ochii verzi ca smaraldul, ar fi trebuit sa fie frumoasa. +vea tot ce era necesar, dar lipsea ceva. %e atta ncruntat, se crease o cuta adnca verticala ntre sprncene. $espira greu n timp ce vorbea, iar narile i frematau continuu. "arul, desi tuns si coafat cu gri,a, era uscat si lipsit de stralucire. "ielea i era uscata si livida, n ciuda unui ten atragator. )uzele ar fi fost frumoase daca nu si le-ar fi strns tot timpul, facndu-le sa para subtiri si tivite. Cnd zmbea, si dezvelea cu gri,a dintii, ca si cum ar fi tras ncet o perdea, iar cnd vorbea, si musca foarte des buzele. +m nceput s-o suspectez de faptul ca si provoca deliberat starea de voma, o suspectam de foame e&cesiva :bulimie< siFsau inapetenta :anore&ie<, din cauza aspectului pielii si a slabiciunii ei. 7emeile care sufera de tulburari de apetit simt frecvent impulsul de a fura9 acesta era, deci, un alt indiciu. O banuiam de asemenea de alcoolism. %in e&perienta mea de terapeut, aproape toate clientele mele cu tulburari de apetenta proveneau dintr-o familie cu un alcoolic, doi alcoolici :n special

femeile bulimice< sau un alcoolic si un hiper-sau hipore&ic. !unt foarte frecvente casatoriile ntre un hiper-sau hipore&ic si un alcoolic9 nu e de mirare, din moment ce attea femei bulimice sau anore&ice sunt fiice de alcoolici, iar fiicele de alcoolici au tendinta sa se casatoreasca cu alcoolici. 7emeia cu dependenta de alimente este hotarta sa-si tina hrana, trupul si partenerul sub un control strict, prin forta vointei sale. Ne astepta o munca grea, pe )renda si pe mine. -Lorbeste-mi despre tine, i-am cerut cu multa blndete, desi stiam ce va urma. Cu siguranta, multe din cele ce mi-a spus n acea prima zi au fosi minciuni5 se simtea bine, era fericita, nu stia ce se ntmplase n magazin, nu-si putea aminti nimic, nu mai furase niciodata nainte. + continuat spunndu-mi ca avocatul ei era foarte dragut, cum eram si eu de altfel, si ca nu vrea sa se afle despre acest incident, pentru ca n-ar ntelege nimeni asa cum am facut noi5 avocatul si eu. 7latarea era menita sa ma convinga sa pactizez cu ea, sa fiu de acord ca nu era nimic rau, sa o sustin n legenda pe care o crease -ca arestarea era o greseala, un tertip al sortii si nimic mai mult. %in fericire, am avut ceva timp ntre prima ntlnire si data la care se ,udeca cazul ei si, ntruct stia ca sunt n contact cu avocatul ei, a ncercat sa fie o clienta buna . !i-a respectat toate programarile, iar dupa un timp a nceput chiar sa fie mai sincera n ceea ce o privea, mpotriva vointei ei. 1ultumesc lui %umnezeu, cnd s-a ntmplat asta, a cunoscut alinarea care vine o data cu renuntarea la minciuna. N-a trecut mult si de,a urma programul de terapie cel putin n aceeasi masura pentru ea nsasi si pentru efectul pe care acest fapt urma sa-4 aiba asupra ,udecatorului care instrumenta cazul. Cnd a fost condamnata :sase luni cu suspendare si restituirea integrala a bunurilor furate, plus G3 de ore de munca n folosul comunitatii, pe care le-a facut la localul Clubul 7etelor <, se straduia la fel de mult sa devina sincera, pe ct se straduise nainte sa tainuiasca cine este si ce facuse. "ovestea adevarata a )rendei, pe care, initial, a dezvaluit-o ezitant si prudent, a nceput sa transpara la a treia noastra ntlnire. +rata obosita si trasa la fata, iar cnd am comentat acest lucru, a recunoscut ca avusese probleme cu somnul saptamna aceea.

- Care a fost cauzaM am iscodit-o. 1ai nti a dat vina pe procesul care urma sa aiba loc n curnd, dar e&plicatia nu suna pe deplin convingatoare, asa ca am iscodit-o mai departe5 - #e-a mai neca,it ceva saptamna aceastaM + asteptat putin, muscndu-si buzele, cum o facea de obicei mai nti buza de sus, apoi pe cea de ,os si napoi la buza de sus. +poi, lasnd sa-i scape cuvintele5 - .-am cerut, n sfrsit, sotului meu sa plece... si acum as vrea sa n-o fi facut. Nu pot sa dorm, nu pot sa lucrez, sunt la pamnt cu nervii. l uram pentru ce-mi facea, afisndu-se cu fata aia de la birou, dar sa ma descurc fara el e mai greu, dect sa ma mpac cu faptele lui. +cum nu stiu ncotro s-o iau si ma ntreb daca, la urma urmei, n-a fost vina mea. ntotdeauna mi-a spus ca eu sunt de vina, ca sunt prea rece si distanta, ca nu sunt femeia potrivita pentru el. !i cred ca avea dreptate. 'ram furioasa si retrasa mai tot timpul, dar era din cauza ca ma critica mereu. i spuneam5 %aca vrei sa fiu tandra cu tine, trebuie sa te comporti cu mine ca si cnd m-ai placea, si sa-mi vorbesti frumos, n loc sa-mi spui ct sunt de ngrozitoare, proasta si urta . . s-a facut imediat teama, sprncenele naltndu-se si mai mult pe frunte, si ncepu sa retraga ceea ce tocmai divulgase. %nd din minile cu unghiile manichiurate, tagadui5 -Nu suntem despartiti n adevaratul sens la cuvntului, traim separat ctva timp. .ar $udP nu este chiar att de sever cu mine, serios, presupun ca o merit. 0neori vin obosita de la serviciu si nu vreau sa gatesc, mai ales ca nu-i place cum gatesc. i place att de mult cum gateste mama lui ca e n stare sa se ridice de la masa si sa plece la ea, si nu mai vine acasa, dect la doua noaptea. 1-am saturat sa tot ncerc sa-4 fac fericit, cnd oricum nu are nici un efect. %ar nu e chiar asa de rau. +lte femei o duc mai rau. -Ce face pna la douaM Nu poate sa stea la mama lui atta timp, am ntrebat. -Nici nu vreau sa stiu. "resupun ca iese cu prietena lui. %ar numi pasa. 1a simt mai bine cnd ma lasa n pace. %e multe ori vine acasa pus pe cearta -cnd vine, ntr-adevar, acasa -si mai mult din aceasta cauza -pentru ca ma duc obosita la serviciu a doua zi - dect din cauza faptelor lui - i-am spus sa plece.

.ata o femeie hotarta sa nu simta si sa nu-si devaluie sentimentele. 7aptul ca ele strigau ca sa se faca auzite nu trezea n ea dect dorinta de a crea noi neplaceri n viata ei, ca sa le nabuse strigatul. %upa cea de-a treia sedinta, l-am chemat pe avocatul ei si i-am spus sa-i sugereze cu precautie )rendei, ca e foarte important pentru ea sa continue consilierea cu mine. +veam de gnd sami ncerc norocul cu ea si nu voiam s-o pierd. -a nceputul celei de-a patra sedinte, am nceput s-o descos. -"ovesteste-mi cum stai cu mncarea, )renda, am rugat-o ct mai blnd cu putinta. Ochii ei verzi s-au marit de spaima, i-a pierit orice urma de culoare de pe fata si asa palida si brusc, s-a nchis n ea. +poi ochii i s-au ngustat si a zmbit dezarmant. -Cum adica cum stau cu mncareaM ' o ntrebare prosteascaS .am spus ce vazusem n nfatisarea ei si ma alertase si i-am e&plicat etiologia tulburarilor de apetit. ntelegerea ca e o boala de care sufereau multe, foarte multe alte femei a a,utat-o pe )renda sa vada cu ochi mai buni comportamentul ei compulsiv. Nu mi-a trebuit asa mult timp pe ct mi imaginasem, ca s-o fac sa vorbeasca. "ovestea )rendei era lunga si complicata, si i-a trebuit destul timp sa separe realitatea de nevoia ei de a o distorsiona, nvalui si disimula. %evenise att de versata n disimulari ca se prinsese n plasa propriilor minciuni. !e straduise din rasputeri sa perfectioneze imaginea pe care o prezenta lumii, o imagine care camufla teama, singuratatea si golul ngrozitor din suflet. i era aproape imposibil sa evalueze situatia n care se afla, ca sa poata veni n ntmpinarea propriilor ei necesitati. .ar nemplinirile erau motivul pentru care simtea impulsul de a fura, mnca, de a voma si mnca iar, de a minti, ncercnd disperata sa-si camufleze fiecare miscare. 1ama )rendei fusese de asemenea bulimica -era supraponderala de cnd o stia )renda. #atal ei, un barbat zvelt, vn,os si energic, ndepartat att de nfatisarea sotiei sale ct si de religiozitatea ei e&centrica, si batuse ,oc n vazul lumii de ,uramintele casatoriei. Nimeni din familie nu se ndoia ca si nsela sotia si nimeni nu aducea vreodata vorba despre asta. + sti era un lucru, a admite era cu totul altceva -o violare a acordului tacit al membrilor familiei5 ce nu recunoastem n auzul tuturor nu

e&ista pentru noi, ca familie, si deci, nu ne poate ndurera. + fost o regula pe care )renda a aplicat-o cu rigurozitate vietii ei. %aca nu recunostea ca ceva nu mergea bine, atunci nimic nu mergea prost. "roblemele nu e&istau, atta timp ct nu le dadeai glas. Nu e de mirare ca se agata cu tenacitate de minciunile si nascocirile care-i ruinau viata. Nu e de mirare nici ca i venea foarte greu sa urmeze programul de terapie. )renda a crescut zvelta, viguroasa, ca tatal ei si linistita ca poate mnca orice fara a se ngrasa ca mama ei. -a vrsta de 4H ani, corpul ei a nceput brusc sa puna n evidenta efectele cantitatilor enorme de mncare pe care le ngurgita. -a 48 ani cntarea 43= Rg si era disperata cum nu fusese vreodata nainte. #atal i arunca acum ,igniri tinerei care fusese copilul lui favorit, spunndu-i ca va deveni, n final, ca mama ei. ' adevarat ca nu i-ar fi spus cuvintele alea daca n-ar fi fost beat, dar realitatea era ca acum mai tot timpul era beat, chiar cnd venea acasa, desi si asta se ntmpla foarte rar. 1ama se ruga si-- lauda pe %omnul, tata bea si o nsela pe mama, iar )renda se ndopa, ncercnd sa nu simta cum o inunda panica. "lecata de acasa pentru prima data, ca studenta la colegiu, si simtindu-se teribil de singura fara mama si tata pe care i regreta acum, a facut o descoperire incredibila. !ingura n camera ei, n toiul unei mese mbelsugate, si-a dat seama ca poate vomita tot ce mncase, si ca astfel, nu va mai fi pedepsita pentru consumul enorm de mncare, ngrasndu-se. 7u att de uimita de controlul pe care simtea ca l are acum asupra greutatii sale, ca a nceput sa tina regim si sa vomite tot ce mnca. #recea acum de la etapa bulimica la etapa anore&ica a tulburarii ei de apetenta. n anii care au urmat, )renda a trecut prin perioade de obezitate alternativ cu perioade de slabire e&trema. N-a trait, n tot acest timp, nici macar o zi, eliberata de obsesia ei fata de mncare. !e trezea n fiecare dimineata cu speranta ca azi va fi altfel dect ieri si se ducea .a culcare n fiecare noapte cu hotarrea de a fi normala mine, adesea doar ca sa se scoale n miez de noapte gata de o noua ghiftuiala. )rendei i era imposibil sa nteleaga ce se ntmpla cu ea. Nu stia ca are o tulburare de apetit, adeseori prezenta la fiicele de alcoolici sau la copiii persoanelor bulimice sau anore&ice. N-a nteles ca si ea si

mama ei sufereau de o dependenta alergica la anumite alimente, aproape comparabila cu dependenta alergica a tatalui ei la alcool. Nici unul nu putea ingera un strop din substanta respectiva, fara a declansa un nesat mai mare, si mai mare, tot mai mare. -a fel ca relatia tatalui ei cu alcoolul, relatia )rendei cu alimentele, n special cu tot ce nsemna produs de patiserie, consta ntr-o lupta ndelungata de a controla substanta care, n realitate o controla ea pe ea. + continuat sa-si provoace starea de voma multi ani dupa ce a inventat procedura n colegiu. .zolarea si secretomania ei au devenit din ce n ce mai cuprinzatoare si mai adnci, iar n multe privinte, comportamentul ei a fost sustinut de familie si de boala nsasi. 7amilia )rendei nu voia sa auda nimic din partea ei, nimic la care sa nu se poata replica5 O, dar e minunat, draga mea. Nu era loc pentru durere, teama, singuratate, sinceritate, nu era loc pentru adevarul despre ea si viata ei. Cum ei ocoleau adevarul cu ncapatnare, se ntelegea ca si ea trebuie sa faca la fel si sa nu clatine barca. Cu a,utorul complicitatii tacite a parintilor ei, )renda s-a scufundat tot mai adnc n minciuna care reprezenta viata ei, dar cu certitudinea ca daca reuseste sa arate foarte bine n e&terior, totul va fi n regula - sau cel putin linistit - n interior. Chiar atunci cnd ani ntregi nfatisarea ei a fost tinuta sub control, nelinistea interioara nu putea fi ignorata. %esi facea tot ce era posibil ca sa arate bine -haine foarte elegante asortate cu cel mai modern machia, si cea mai sofisticata coafura -nu era suficient ca sa adoarma teama si sa umple golul din suflet. "e de o parte din cauza sentimentelor pe care refuza sa le recunoasca, pe de alta, din cauza subminarii sistemului nervos, efect al malnutritiei auto-impuse, starea mentala a )rendei era dominata de dezorientare, an&ietate, morbiditate si obsesie. n ncercarea de a gasi modalitatea de eliberare din marasmul interior, )renda, urmnd modelul mamei ei, a cautat alinare la un grup religios ntlnit n campus. n acest grup 4-a ntlnit, n ultimul ei an de studiu, pe viitorul sot, $udP, un fel de eminenta cenusie care a fascinat-o cu att mai mult cu ct era foarte misterios. )renda era obisnuita cu secretele, iar el avea o gramada. n povestile pe care le spunea si numele pe care le arunca negli,ent erau aluzii la faptul ca fusese implicat n

activitati de pariuri n New (erseP, orasul sau natal. 7acea destul de vag aluzii la . sumele uriase de bani pe care le cstigase si le cheltuise, la masini si femei stralucitoare, cluburi de noapte, bauturi si droguri. !i iata-4, aici si acum, metamorfozat ntr-un student constiincios, locuind n campusul unui colegiu linistit si activnd ntr-un grup religios de tineri, dupa ce-si lasase n urma trecutul pentru a cauta ceva mai bun. 7aptul ca plecase n graba de acasa si constrns de mpre,urari, era dovedit de ntreruperea oricarei legaturi cu familia sa, dar )renda a fost att de impresionata de trecutul lui ntunecat, misterios si de ncercarile lui aparent sincere de a se schimba, ca n-a mai fost nevoie sa-i ceara alte e&plicatii despre faptele din trecutul lui. n definitiv, avea si ea propriile ei secrete. +stfel ca acesti doi oameni, care pretindeau a fi ce nu erau, el un fugar sub masca unui baiat de cor, ea -dependenta de alimente, dar mbracata dupa ultima moda, s-au ndragostit fiecare de imaginea iluzorie a celuilalt. +cel cineva iubea ceea ce ea pretindea a fi5 iata soarta pecetluita a )rendei. +cum era obligata sa continue minciuna, chiar si n propria ei casa. 1ai multa tensiune, mai mult stres, mai mare nevoie de a mnca, vomita si de a se ascunde. +bstinenta lui $udP de la tigari, alcool si droguri a durat pna ce a aflat ca familia lui s-a mutat n California. *otarnd ca distanta geografica dintre el si trecutul sau era suficienta pentru a se putea ntoarce n siguranta si la familie si la vechile deprinderi, a mpachetat totul, inclusiv pe noua sa sotie, )renda, si a pornit-o spre vest. Nici nu trecuse bine granita primului stat, ca personalitatea lui a nceput sa se schimbe, revenind .a ceea ce fusese nainte sa-4 ntlneasca )renda. Camufla,ul ei a durat mai mult, pna ce ea si $udP s-au mutat la parintii lui. Cu atta lume n casa, i-a fost imposibil sa continue practica vomei auto-induse. n timp ce i era din ce n ce mai greu sa ascunda cantitatile industriale de mncare, acestea au luat avnt din cauza stresului creat de conditiile de viata si greutatea )rendei a nceput sa urce vertiginos. !-a ngrasat rapid cu 2? Rg, frumoasa sotie a lui $udP disparnd ntre faldurile venerabile ale trupului )rendei care se ngrasa vaznd cu ochii. !imtindu-se nselat si furios, $udP o lasa acasa si pleca sa bea si sa caute o femeie a carei nfatisare s-o completeze pe

a sa, asa cum facea altadata )renda. Cuprinsa de disperare, ea mnca si mai mult, promitndu-si siesi si lui $udP ca ar deveni la fel de zvelta ca nainte, cu conditia sa aiba o casa doar a lor era tot ce avea nevoie. Cnd, n fine, au avut casa lor n oras, greutatea )rendei a nceput, binenteles, sa scada pe ct de vertiginos urcase, numai ca $udP statea prea putin pe acasa ca sa observe. + ramas nsarcinata, iar patru luni mai trziu a avortat, n timp ce $udP si petrecea noaptea pe undeva. +cum )renda era de,a convinsa ca totul se ntmpla numai din cauza ei. Omul care fusese altadata normal si fericit si care i mpartasise valorile si convingerile era o persoana diferita acum, o persoana pe care nu o cunostea si nu o placea. !e certau din cauza purtarii lui si a cicalelii ei. 'a ncerca sa nu-4 bata la cap, spernd ca purtarea lui se va schimba. %ar n-a fost asa. 'a nu era grasa ca mama ei, si totusi, el alerga dupa alte femei, la fel ca tatal ei. Neputinta de a-si pune ordine n viata o panica. )renda furase n adolescenta, nu mpreuna cu prietenii, ntr-un asalt colectiv asupra prazii lumii adulte, ci singura, n taina si rareori pastrnd, sau folosind lucrurile furate. +cum, n timpul casatoriei nefericite cu $udP, a nceput sa fure din nou, deposednd, simbolic, lumea, de ceea ce i fusese refuzat5 iubire, spri,in, ntelegere si acceptare. %ar furtul nu facea dect sa o izoleze si mai mult, sa-i dea nca un secret de pazit, nca o sursa de rusine si vinovatie. ntre timp, ambala,ul e&terior devenea -din nou -cel mai important sistem de aparare al )rendei mpotriva descoperirii a ceea ce era de fapt -o persoana slaba, tematoare, secatuita si singura. 'ra din nou zvelta si si-a luat o slu,ba, n primul rnd ca sa si poata procura toaletele scumpe pe care si .e dorea. "e unele le-a prezentat, si a sperat ca $udP sa fie mndru de ea. %esi el se lauda cu sotia lui manechin, nu s-a obosit niciodata sa vina s-o vada pe scena. "entru ca )renda alerga la $udP dupa apreciere si aprobare, incapacitatea lui de a i le oferi a avut drept rezultat scaderea drastica a respectului ei de sine si asa destul de redus. Cu ct i oferea mai putin, cu att ea i cerea mai mult. !-a straduit sa-si mbunatateasca nfatisarea, dar simtea ca i lipseste acel element misterios-atractiv pe care brunetele cu care umbla $udP pareau sa-4 emane fara nici un efort. + tras de ea sa slabeasca si mai mult, pentru ca a fi slaba nsemna a fi

perfecta. + devenit o perfectionista si n privinta gospodariei, fiind rapid acaparata de comportamentul ei obsesiv-compulsiv5 curatenie, furt, mncat, vomat, n timp ce $udP se mbata si umbla dupa femei, )renda deretica pna noaptea trziu, dar se arunca imediat n pat si se prefacea ca doarme daca-i auzea masina intrnd n gara,. $udP critica pretentiile ei de curatenie si distrugea cu nervozitate efectele muncii ei elaborate, atunci cnd venea acasa, mai devreme sau mai trziu, cu rezultatul ca )renda nu avea rabdare sa astepte pna pleca, pentru a curata si aran,a ce stricase el. Cnd el pleca sa bea si sa petreaca, ea se simtea usurata. #otul devenea din ce n ce mai nnebunitor. +restarea ei n farmacie a fost, fara ndoiala, o binecuvntare n sensul ca a dat nastere crizei care a adus-o la sedintele de consiliere, unde a nceput sa realizeze ce devenise viata ei. %orea sa se desparta de $udP de mult, dar nu era n stare sa plece din cauza compulsiei de a remedia o relatie perfectionndu-se pe sine. "arado&al, cu ct ea se ndeparta mai mult de el, cu att mai pasionat o urmarea el, telefonndui, trimitndu-i flori, aparnd pe neasteptate unde lucra ea, fluturnd bilete la un concert. Colegii de serviciu, care-4 cunoscusera n timp ce el ,uca acest rol, erau de parere ca )renda gresea parasind un barbat adorabil, devotat, ca el. .-au trebuit doua reconcilieri, ambele pline de speranta si ambele urmate de despartiri dureroase, ca sa nteleaga ca $udP dorea doar ce nu putea avea. O data ce rencepeau sa traiasca alaturi, a sot si sotie, afemeiatul din $udP o lua de la capat. -a a doua despartire, )renda i-a spus ca banuieste ca el are probleme cu bautura si drogurile. $udP a ncercat sa-i dovedeasca ca nu are dreptate. %oua luni n-a pus nimic n gura. !-au mpacat din nou, iar cu ocazia primei certe, cteva zile mai trziu, s-a mbatat si a a lipsit toata noaptea. %upa aceasta ntmplare, )renda, a,utata de terapie, a nteles modelul n care erau prinsi amndoi. $udP folosea turbulenta deliberat creata n relatia sa cu )renda ca sa camufleze si sa ,ustifice dependenta lui fata de bautura, droguri si femei. n acelasi timp, )renda folosea tensiunea enorma generata de relatia lor ca scuza pentru a ceda si a se complacea n bulimia ei, ca si n alte comportamente compulsive. 7iecare l folosea pe celalalt ca sa evite sa se

gndeasca la propria sa persoana si la dependenta de care suferea. Cnd a recunoscut acest lucru, )renda a fost capabila sa renunte la speranta de a avea un maria, fericit cu $udP. $ecuperarea )rendei a implicat trei elemente, foarte importante si foarte necesare. + urmat terapia, a participat la +l-+non ca sa trateze alcoolismul ei de-o viata si, n fine, dupa alinarea care vine o data cu capitularea, s-a pierdut printre Obezii +nonimi unde a primit a,utor si spri,in pentru a-si trata tulburarea de apetit. .mplicarea n O. +. a constituit pentru )renda cel mai important factor din recuperarea sa, dar si cel caruia i-a rezistat cel mai tare la nceput. 1ncatul, vomatul si rabdatul de foame compulsiv alcatuiau cea mai grava si mai profunda problema a ei, procesul primar al bolii ei. Obsesia fata de alimentatie i acapara toata energia solicitata de stabilirea unei relatii sanatoase cu ea nsasi si cu ceilalti. "na ce n-a reusit sa puna capat obsesiei fata de greutatea ei, alimentatia, caloriile, regimul de slabire, etc, )renda nu a fost capabila sa se emotioneze de nimic, dect de mncare, si nici sa fie sincera cu sine si cu altii. +tta timp ct sentimentele i erau amortite de tulburarea de apetit, nu putea ncepe sa-si poarte de gri,a, sa ia singura decizii ntelepte sau sa-si traiasca, cu adevarat, viata. n schimb, mncarea era viata ei, si n multe privinte, asta era singura viata pe care o dorea. %esi disperata, lupta de a detine controlul asupra alimentatiei era mai putin amenintatoare, dect lupta pe care o avea de purtat cu sine nsasi, cu familia, cu sotul. %esi si fi&ase un program pe ore cu ce trebuia sa mannce si ce nu, )renda nu stabilise limite si pentru ce aveau voie altii sa-i faca sau sa-i spuna. "entru a se nsanatosi, ea trebuia sa defineasca limita unde se opreau ceilalti si de unde ncepea independenta ei. 'ra, de asemenea necesar sa nvete sa se supere pe ceilalti, nu doar pe ea nsasi -stare care se cronicizase ntre timp. -a O.+. )renda ncepu sa practice sinceritatea pentru prima data dupa multi, foarte multi ani. n definitiv, ce rost avea sa-i minta pe cei care o ntelegeau si o acceptau asa cum era, cu comportamentul si faptele eiM n schimbul sinceritatii ei, primi forta vindecatoare a acceptarii de catre cei ca ea. +sta i-a dat cura,ul de a largi cercul sinceritatii ei dincolo de programul de la O.+., la familie si prieteni, la potentialii parteneri.

+l-+non a a,utat-o sa nteleaga ce generase problemele ei n copilarie si i-a oferit instrumentele pentru a ntelege att tulburarile compulsive ale parintilor ei, ct si felul cum s-au rasfrnt asupra ei. +colo a nvatat cum sa stabileasca o relatie normala cu parintii ei. $udP a procedat la o noua casatorie, n momentul cnd s-a pronuntat divortul, chiar daca a sunat-o pe )renda cu o seara nainte de nunta si i-a spus ca, de fapt, o vrea numai pe ea. Convorbirea aceea a fcut-o pe )renda sa nteleaga si mai bine ca $udP era incapabil sa-si onoreze anga,amentele, ca simtea, permanent, nevoia sa gaseasca o modalitate de a scapa de relatia n care se implicase. -a fel ca tatal ei, era un afemeiat caruia i placea sa aiba si o sotie si o amanta. )renda a mai nvatat ca trebuia sa mentina o distanta considerabila, att geografica ct si emotionala, ntre ea si familia ei. Cele doua vizite acasa, ambele soldate cu reactivarea temporara a sindromului ndoparii si purgatiei, au nvatat-o ca nu e nca pregatita sa stea cu familia ei fara a ap,ela iar la vechile deprinderi de evitare a tensiunii. nsanatosirea a devenit prima ei prioritate, dar se mira continuu ct de dificila era provocarea si ct de putine capacitati avea ca s-o nfrunte. 0mplerea vietii ei cu o munca placuta, cu noi prieteni si noi preocupari a fost un proces lent, cu pasi mici. "entru ca nu prea stia ce nseamna sa fii fericita, linistita si mpacata, a fost nevoita sa evite orice problema care ar fi readus vechiul, familiarul sentiment al nebuniei. )renda continua sa participe la O.+., +l-+non, si uneori la sedintele de terapie cnd simte nevoia. Nu mai este att de slaba, dar nici la fel de grasa ca nainte. !unt normala , striga ea, capabila, acum, sa rda de ea nsasi, stiind nsa ca nu va fi asa niciodata. #ulburarea de apetit este o boala care tine toata viata si care trebuie privita cu respect, desi acum nu-i mai sufoca sanatatea fizica si mentala ca n trecut. $ecuperarea )rendei este nca fragila. ' nevoie de timp ndelungat nainte ca modul sanatos de viata sa fie resimtit ca fiind corect si nu fortat. +r putea sa recada n deprinderea de a se feri de sine si de sentimentele ei, mncnd compulsiv si lasndu-se obsedata de o relatie nesanatoasa. Constienta de asta, )renda si conditioneaza relatiile, nefi&nd niciodata o ntlnire, de e&emplu, care se suprapune cu o sedinta la O. +. sau +l-+non.

nsanatosirea este e&trem de pretioasa pentru ea si nu vrea s-o puna n pericol. %upa cum spune ea5 -1i-am facut un obicei din a nu mai avea secrete, pentru ca din cauza lor, n primul rnd, m-am mbolnavit. +cum daca fac cunostinta cu un barbat si-mi dau seama ca relatia are sanse, i vorbesc despre boala mea si despre ct de important este programul +l-+non pentru mine. %aca nu poate suporta sau nu poate ntelege adevarul despre mine, consider ca este problema lui, nu a mea. Nu mai caut sa ma ntorc pe dos ca sa fac placere unui barbat. "rioritatile mele sunt altele astazi. nsanatosirea mea e pe primul loc. +ltfel, nu voi avea nimic de oferit nimanui. =. !a mori din dragoste "urtam cu totii, fiecare n parte, o groaza n suflet. %aca te casatoresti ca sa scapi de ea, vei reusi doar sa unesti groaza ta cu a altcuiva9 si casatoria va fi a lor, tu vei sngera si vei numi asta iubire. 1lC*+'- LeN#0$+ %ans de umbre .n zona casatoriei 7umnd tigara de la tigara, cu umerii drepti si ncordati si picior peste picior, 1argo si legana piciorul n ritm alert, iar talpa tresarea .a capatul fiecarei oscilatii. !edea putin aplecata n fata si se uita pe fereastra salii de asteptare la una din cele mai frumoase privelisti din lume. +coperisul de tigla rosie al !ntei )arbara se ridica pe dealurile albastrui si purpurii deasupra oceanului, dar scena, molcom stropita cu roz si auriu n dupaamiaza de vara, nu mprumuta nimic din seninatatea stilufui spaniol chipului ei. +rata ca o femeie grabita, si chiar asa era. +m invitat-o n cabinet si a intrat repede, pacanind cu tocurile n parchet, s-a asezat, tot pe marginea scaunului si m-a strafulgerat cu privirea. -Cum sa fiu sigura ca ma poti a,utaM N-am mai facut asta, sa vin sa vorbesc cu cineva despre viata mea. Cum pot sa fiu sigura ca nu-mi pierd timpul si baniiM !tiam ca ascundea si o alta ntrebare5 -Cum sa fiu sigura ca pot sa am ncredere n solicitudinea ta daca-ti dezvalui cine suntM +m ncercat sa-i raspund la ambele ntrebari.

-Nu poti sa faci terapie fara timp si bani. %ar oamenii nu vin niciodata la prima sedinta daca nu se ntmpla ceva foarte dureros sau foarte nspaimntator cu ei, ceva ce au ncercat din rasputeri sa rezolve, dar n-au reusit. Nimeni nu vine din ntmplare la terapeut. !unt sigura ca te-ai gndit mult nainte de a te hotar sa vii. +curatetea cuvintelor mele a parut s-o calmeze ntructva, caci s-a rezemat de spatarul scaunului cu un oftat. -+r fi trebuit, probabil sa fac asta acum cincisprezece ani, mai nainte chiar, dar de unde sa stiu ca am nevoie de a,utorM Credeam ca n-am nimic. !i, ntr-un anumit fel, n-aveam... nu am nimic. +m o slu,ba buna si cstig destui bani ca ,urist. !e opri brusc, continund apoi, gnditoare. -0neori mi se pare ca traiesc doua vieti. 1a duc la serviciu, sunt energica si eficienta, respectata. Oamenii mi cer sfatul si ma ncarca de responsabilitati, si ma simt matura, capabila si sigura de mine. $idica privirea n tavan si nghiti ca sa-si stapneasca tremuCrul din glas. -+poi vin acasa, iar viata mea pare a fi un roman fara sfrsit. ' asa de anosta, ca daca ar fi o carte, n-as citi-o. 6enul siroposvscos, stiiM %ar iata-ma prinsa si obligata s-o traiesc. +m fost maritata de,a de patru ori si n-am dect ?H de ani. Numai ?H[ %oamne, ma simt asa batrna, ncepe sa mi se faca teama ca n-am sa-mi pun niciodata ordine n viata, ca timpul mi se scurge printre degete. Nu mai sunt tnara si nici asa frumoasa. 1i-e teama ca n-o sa ma mai vrea nimeni, ca am pierdut toate trenurile si va trebui sa ramn singura toata viata. #eama din glas era dublata de ridurile de pe frunte, sapate de ngri,orare. nghiti n sec de mai multe ori si clipi repede. -1i-ar fi greu sa spun care maria, a fost mai prost. #oate au fost un dezastru, dar fiecare n alt fel. -1-am casatorit cnd aveam 23 de ani. Cnd l-am cunoscut pe primul meu sot, stiam ca e de nestapnit. 1-a nselat nainte de casatorie, si m-a nselat si dupa aceea. +m crezut ca, nsurat fiind, va fi altceva, dar n-a fost asa. Cnd s-a nascut fiica noastra, am fost convinsa ca asta l va mai linisti putin, dar efectul a fost total opus. -ipsea de acasa si mai mult. Cnd era acasa, se purta ca un ticalos. --am lasat sa tipe la mine, dar cnd am vazut cum o pedepseste pe +utumn fara motiv, am

intervenit. Cnd nici asta n-a mai dat rezultate, mi-am luat copilul si am plecat. Nu mi-a fost usor, pentru ca era micuta, iar eu trebuia sa-mi gasesc o slu,ba. 'l nu ne-a a,utat financiar niciodata si mi-era teama ca o sa-mi faca necazuri pentru ca nu anuntasem procurorul de district sau ceva de genul acesta. Nu ma puteam ntoarce nici la familia mea, pentru ca si acolo era la fel. 1ama era maltratata de tata, fizic si verbal, si la fel si noi copiii. 1ereu fugeam de acasa cnd eram copil. 0ltima data am fugit de tot si m-am maritat ca sa scap de acolo si sigur, nu aveam nici cea mai mica intentie sa ma ntorc. -1i-au trebuit doi ani de cnd fugisem de acasa ca sa-mi iau inima n dinti si sa divortez de primul meu sot. Nu m-am putut desparti de el, pna n-am gasit un alt barbat. +vocatul care a instrumentat divortul meu a sfrsit prin a se nsura cu mine. 'ra putin mai n vrsta dect mine si divortase de curnd. Nu cred ca eram ndragostita de el, dar voiam sa fiu si m-am gndit ca uite, cineva poate sa aiba gri,a de +utumn si de mine. Lorbea deseori despre faptul ca vrea sa nceapa o viata noua, sa-si ntemeieze o noua familie, alaturi de cineva pe care sa-4 iubeasca. "resupun ca ma simteam flatata ca gndeste asa despre mine. Ne-am casatorit n ziua n care s-a pronuntat divortul. #otul avea sa fie bine acum, eram sigura. +m nscris-o pe +utumn la gradinita si mi-am reluat cursurile. mi petreceam dupa-amiezile cu fiica mea, apoi pregateam cina si plecam la cursurile serale. %waPne statea serile cu +utumn si lucra la cazurile lui. +poi, ntr-o dimineata, cnd eram singure, +utumn mi-a povestit ceva din care am nteles ca ceva ngrozitor, ceva se&ual se petrecea ntre ea si %waPne. )anuiam ca sunt nsarcinata, dar am asteptat pna a doua zi, ca si cnd totul ar fi fost normal si, dupa ce %waPne a plecat la serviciu, am pus-o pe fiica mea si tot ce era al nostru n masina, si am plecat. .-am lasat un bilet n care-i scriam ce-mi spusese +utumn si-4 avertizam sa nu ncerce sa ne gaseasca, fiindca am sa dezvalui ce i-a facut. 1i-era asa de teama ca ne va gasi si ne va sili sa ne ntoarcem, ca am hotart, daca eram nsarcinata, sa nu-i spun, nici sa-i cer ceva. Nu voiam dect sa ne lase n pace. -+ aflat unde locuiam, binenteles, si mi-a trimis o scrisoare, fara nici un cuvnt despre +utumn. n schimb, ma nvinovatea ca fusesem rece si indiferenta cu el, ca-4 lasam singur acasa

cnd plecam, seara, la scoala. 1-am simtit vinovata din cauza asta mult timp, gndindu-ma ca tot ce i se ntmplase lui +utumn fusese din vina mea. Crezusem ca fac totul pentru ca fiica mea sa fie n siguranta, cnd de fapt, o pusesem ntr-o situatie oripilanta. -a amintirea acelei perioade, o e&presie de groaza trecu, ca o umbra, peste chipul lui 1argo. -+m avut noroc si am gasit o camera ntr-o casa unde mai locuia o tnara mamica. +mndoua ne casatoriseram prea devreme si proveneam din familii nefericite. #atii nostri semanau foarte bine si, la fel, primii nostri soti. 'a avea un singur fost , nsa. 1argo scutura din cap si continua5 -n sfrsit, stateam cu copiii pe rnd, ceea ce ne-a dat posibilitatea amndurora sa ne continuam studiile si sa ne si distram. +m cunoscut, atunci, mai multa libertate dect avusesem vreodata nainte, desi am aflat ca eram nsarcinata. %waPne nu aflase nca si nici nu i-am spus vreodata. mi aminteam toate povestile lui avocatesti despre cum putea sa faca necazuri oamenilor cu legea si stiam ca mi-ar fi facut si mie la fel. Nu mai voiam sa am de-a face cu el. nainte de a ma marita cu el, povestile acelea ma facusera sa cred ca e puternic. +cum ma umpleau de frica. -!usie, colega mea de camera, m-a nvatat cum sa nasc usor si iat-o aparnd pe cea de-a doua fiica a mea, %aria. "are o nebunie ce spun, dar aceia au fost cei mai frumosi ani din viata mea. 'ram sarace, mergeam la cursuri, munceam, aveam gri,a de copii, cumparam haine de mna a doua si alimente ieftine. %ar eram libere. %adu din umeri. -!i totusi, ceva ma nelinistea. Loiam sa fie un barbat n viata mea. Nutream speranta sa gasesc pe cineva care sa-mi faca viata asa cum mi-o doream. -a fel simt si acum. %e-aia sunt aici. Lreau sa nvat cum sa gasesc pe cineva potrivit pentru mine. "na acum n-am prea stiut cum. Chipul lui 1argo, ncordat, nca frumos, desi dureros de slabit, ma privea rugator. N-as putea sa o a,ut sa-4 gaseasca pe %l. "erfectiuneM +sta era ntrebarea care i se citea pe fata, motivul prezentei ei aici. Continua cu saga ei. 0rmatorul pe lista ei maritala a fost 6iorgio, care conducea un 1ercedes )enz alb, decapotabil, si si

cstiga e&istenta vnznd cocaina celor mai bogate nasuri aristocrate din 1ontecito. Cu 6iorgio a fost, de .a bun nceput, o cursa n montagne russe. Curnd de tot, 1argo nu mai facea deosebirea ntre structura chimica a drogului pe care el i-4 procura cu marinimie, si cea a relatiei ei cu acest barbat brunet si periculos. Liata, curgnd acum cu viteza, devenise, brusc, fascinanta. %ar i venea ,Xreu si fizic, si afectiv, s-o suporte. O lasau nervii, din ce n ce mai mult. .i certa pe copii din orice fleac. Certurile frecvente cu 6iorgio degenerau n batai. -a capatul unei alte lamentari nesfsite despre indiferenta, infidelitatea si activitatile lui ilegale, 1argo a ramas socata cnd !usie i-a dat un ultimatum5 lasa-4 pe 6iorgio sau pleci din casa. !usie se saturase s-o asculte si s-o vada asa. Nu era bine nici pentru 1argo nici pentru copii. 1argo, e&asperata, a fugit n bratele lui 6iorgio. 'l o lasa sa se mute mpreuna cu fetitele n casa lui, unde si desfasura toate afacerile, cu conditia ca aran,amentul sa fie temporar. Curnd dupa aceea, a fost arestat pentru vnzare de droguri. nainte de proces, 1argo si 6iorgio sau casatorit, desi relatia lor a,unsese, n acel moment, pe punctul de a e&ploda. '&plicatia hotarrii ei de a se marita a treia oara o constituie insistentele lui 6iorgio, caci, fiind sotia lui, nu i se putea cere sa depuna marturie mpotriva lui. #entatia de a depune marturie era o posibilitate clara, data fiind natura e&ploziva a relatiei lor, si tenacitatea procurorului. O data casatoriti, nerecunoscatorul 6iorgio refuza sa mai aiba relatii se&uale cu ea, pentru ca, zicea el, se simtea prins n cursa. Casatoria a fost anulata, nu nainte ca 1argo sa-4 ntlneasca pe numarul G, un barbat cu patru ani mai tnar dect ea, care nu lucrase niciodata pentru ca studiase tot timpul. 'a si spuse ca studentul asta constiincios e tocmai ce-i trebuia, ca sa traiasca singura. 1argo a muncit si 4a ntretinut si pe el, pna cnd a parasit-o pentru o secta religioasa. n timp ce era casatorita cu el, ea a primit o mostenire considerabila la moartea unei rude de-a ei, mostenire pe care i-a dat-o sotului ei, ca sa-i dovedeasca loialitatea, ncrederea si dragostea ei :pe care el le punea mereu sub semnul ntrebarii<. 'l a donat aproape toti banii acelei secte, dupa care i-a spus raspicat lui 1argo ca nu mai vrea sa fie nsurat cu ea, ca ea nu are ce cauta n secta lor, nvinovatind-o

ca maria,ul lor a esuat din cauza firii ei lumesti . #oate aceste evenimente lasasera rani adnci asupra lui 1argo si totusi dorea cu disperare sa-4 ntlneasca pe numarul H, fiind convinsa ca, de data asta, totul are sa fie bine, de-ar putea doar sa gaseasca barbatul potrivit. + venit la terapie trasa la fata, cu ochii n fundul capului, temndu-se ca si-a pierdut frumusetea si ca n-o sa mai atraga nici un barbat. 'ra departe de a realiza modelul -de-o viata -al relatiei ei cu barbati imposibili, n care nu avea ncredere si pe care nu-i placea. %esi era de acord ca nu avusese noroc n alegerea sotilor ei, nu era constienta de faptul ca propriile ei nevoi o atrasesera n capcana casatoriilor ei catastrofale. #abloul pe care-4 nfatisa era alarmant. ("e lnga ca era foarte slaba :ulcerul transformase orice masa ntr-o tortura autoimpusa, si asta n rarele ocazii cnd avea pofta de mncare<, 1argo prezenta si alte simptome de nervozitate, legate de stres. 'ra palida :ceea ce confirma faptul ca era anemica<, si rodea unghiile, iar parul i era uscat si lipsit de stralucire. +vea frecvent probleme cu eczeme, diaree si insomnie. #ensiunea arteriala era prea mare pentru vrsta ei, iar nivelul de energie era alarmant de scazut. -0neori asta e tot ce pot sa fac, sa ma scol si sa ma duc la serviciu. 1i-am luat tot concediul medical si am stat acasa, siam plns. 1a simt vinovata daca plng cnd sunt copiii acasa9 ma simt mai usurata daca ma descarc cnd sunt plecati la scoala. Nu stiu ct o s-o mai duc asa. . "ovesti ca amndoua fetitele au probleme .a scoala, si cu nvatatul si cu purtarea. +casa se certau tot timpul, iar ea si pierdea repede rabdarea cu ele. +pela nca frecvent la cocaina pentru a-si ridica moralul, obicei pe care-4 pastrase din perioada petrecuta cu 6iorgio si care o afecta acum si fizic si financiar. Nici unul din toti acesti factori, nsa, nu o tulbura pe 1argo mai mult dect faptul ca nu era atasata de nimeni. %in adolescenta nu mai traise singura, fara un barbat n viata ei. Copil fiind, purtase batalia cu tatal ei, la maturitate repeta lupta cu fiecare partener pe care-4 avusese. %e patru luni singura, doar din cauza tristului ei record nu se ntlnise cu nimeni, caci se trezise tot att de indecisa sa iasa din casa pe ct era sa stea linistita cu ea nsasi.

1ulte femei, din cauza realitatilor economice presante, simt nevoia sa fie sustinute financiar de un barbat, dar nu era cazul lui 1argo. +vea o slu,ba bine platita si i placea ce facea. Nici unul din cei patru soti nu o spri,inise financiar, nici pe ea nici pe copii. Nevoia de a avea un barbat n viata ei avea o alta cauza. 1argo era dependenta de relatii, de relatii proaste, n orice caz. .n famiiia de baza, toti fusesera maltratati5 mama, surorile si fratii ei, si ea nsasi. '&istasera probleme financiare, insecuritate si suferinta. #ensiunea emotionala din copilarie lasase urme adnci asupra psihicului ei. Ca sa ncepem cu nceputul, 1argo suferea de o stare depresiva grava, prezenta frecvent la femeile cu un trecut asemanator cu al ei. "arado&al, din cauza depresiei dar si a rolurilor binecunoscute pe care le ,uca cu fiecare partener, 1argo era atrasa de barbati imposibili5 violenti, imprevizibili, iresponsabili sau insensibili. n acest tip de relatii sunt multe certuri, chiar violenta, iesiri dramatice din Wscena si reconcilieri, interludii de asteptare tensionata si nfricosata. +r putea e&ista probleme financiare sau probleme cu legea. %rama. *aos. 'motie. !timulare. "are e&tenuant, nuM !igur, n ultima instanta, chiar este, dar, ca si cocaina sau alt stimulent puternic, aceste relatii ofera o posibilitate de evadare, o mare varietate si, indubitabil, o masca e&trem de eficace pentru starile depresive. 'ste aproape imposibil sa trecem printr-o depresie cnd suntem foarte emotionati, fie pozitiv, fie negativ, din cauaa nivelului ridicat de adrenalina pe care o eliberam, si care ne stimuleaza. %ar e&punerea ndelungata la emotii puternice reduce capacitatea de reactie a organismului, rezultatul fiind o depresie si mai severa dect nainte, de data asta pe un fundamentX4 att fizic, ct si emotional. 1ulte femei ca 1argo, din cauza mediului afectiv de viataEepisoade permanente siFsau grave de stres n copilarie :si de asemenea pentru ca de multe ori ele mostenesc o vulnerabilitate biochimica la depresie de la un parinte alcoolic, sau altfel spus, ineficient din punct de vedere biochimic< sunt persoane depresive nainte chiar de a-si ncepe relatiile amoroase ca adolescente sau adulte. +semenea femei par sa caute inconstient stimularea puternica oferita de o relatie dificila si tensionata, cu scopul de a e&cita glandele sa elibereze adrenalina -un e&ercitiu similar biciuirii unui cal obosit de

munca pentru a mai scoate ctiva Rilometri de la bietul animal e&tenuat. %in aceasta cauza, cnd se ndeparteaza stimulentul puternic al implicarii ntr-o relatie nesanatoasa, fie pentru ca se pune capat relatiei, fie pentru ca barbatul se nsanatoseste si ncepe sa se raporteze la ea normal, femeia din aceasta categorie va cadea, de obicei, ntr-o stare depresiva. Cnd nu are barbat, ea va ncerca fie sa resuscite ultima relatie esuata, fie sa caute frenetic un alt barbat dificil asupra caruia sa se concentreze, ntruct are mare nevoie de stimulentul oferit de el. %aca din ntmplare, barbatul ncepe sa se raporteze la problemele lui corect, ea se va gasi n situatia de a dori cu ardoare pe cineva mai interesant, mai stimulativ, cineva care sa o mpiedice sa se confrunte cu propriile ei sentimente si probleme. "aralela cu drogurile si reactia la abstinenta devine, din nou, relevanta. Ca sa-si evite sentimentele, femeia face, literalmente, o fi&atie pentru un barbat si-4 foloseste ca drog pentru tendinta ei evazionista. "entru ca recuperarea sa se produca, femeia trebuie sa se lase invadata de sentimentele dureroase. n aceasta etapa au nevoie de vindecare att emotiile, ct si trupul ei. Nu e e&agerata deloc comparatia acestui proces cu cel al unui dependent de heroina care renunta la drog. #eama, suferinta, neplacerea sunt proportionale, iar tentatia de a apela la alt barbat, la o alta fi&atie nu este mai mica. 7emeia care foloseste relatia cu un barbat ca pe un drog va nega acest fapt tot att de asiduu ca si persoana dependenta de o substanta chimica, va opune aceeasi rezistenta si va resimti aceeasi teama fata de nlaturarea gndului obsesiv si de modalitatea intens ncarcata emotional de a interactiona cu barbatii. %e obicei, nsa, daca este nfruntata, blnd dar ferm, va recunoaste, la un anumit nivel, forta dependentei ei relationale si va deveni constienta ca se afla n puterea unui tipar asupra caruia a pierdut controlul. X N. aut.5 '&ista doua tipuri de depresie, e&ogena si endogena. %epresia e&ogena se produce ca reactie la evenimente e&terioare si este strns legata de mhnire. %epresia endogena este rezultatul functionarii improprii a biochimiei organismului si pare a fi genetic legata de apetitul compulsiv siFsau dependenta

de alcool sau droguri. %e fapt, acestea pot fi e&presii diferite ale aceleiasi disfunctionalitati biochimice sau ale unora asemanatoare. "rimul pas n tratarea unei femei care prezinta aceasta tulburare este s-o a,uti sa nteleaga ca sufera, ca orice alta persoana dependenta, de o boala care poate fi identificata, care progreseaza daca nu e tratata, si care raspunde bine la tratamentul specific. 'a trebuie sa afle ca e dependenta de suferinta si de obisnuinta cu o relatie nerecompensatorie, ca asta este o boala care afecteaza e&trem de multe femei, si care si are originea n relatiile dezechilibrate din copilarie. !a te astepti ca o femeie ca 1argo sa realizeze singura ca iubeste prea mult, ca aceasta boala a ei evolueaza progresiv si o poate costa, n ultima instanta, chiar viata, este tot att de irational ca atunci cnd asculti un pacient descriind simptomele tipice ale unei boli si-4 lasi pe el sa defineasca boala si sa prescrie tratamentul. n plus, e foarte putin probabMC ca 1argo, cu boala ei specifica si atitudinea de negare implicita, sa se poata auto-evalua, dupa cum, la fel de improbabil este ca un alcoolic sa se evalueze corect. n mod similar, nici unul din ei nu poate spera sa se nsanatoseasca pur si simplu, sau chiar cu a,utorul unui medic sau al unui terapeut, pentru ca recuperarea presupune stoparea acelui ceva care .e aducea alinare. #erapia singura nu ofera alternativa de spri,in adecvata dependentei alcoolicului de bautura sau dependentei femeii de barbatul ei. Cnd o persoana care prezinta o dependenta ncearca sa-i puna capat, se creeaza n viata ei un gol imens prea mare ca sa poata fi umplut de o sedinta de o ora, o data sau de doua ori pe saptamna. %in cauza an&ietatii foarte mari generate de ntreruperea dependentei de o substanta sau de o persoana, spri,inul, gri,a si ntelegerea trebuie sa fie la ndemna permanent. !i ele sunt cel mai bine puse la dispozitie de persoanele care au trecut ele nsele prin procesul dureros al reactiilor la abstinenta. 0n alt esec al terapiei traditionale n tratarea tuturor tipurilor de dependenta este tendinta de a privi aceasta dependenta indiferent ca e vorba de o substanta sau de o persoana care constituie drogul -ca pe un simplu simptom , cnd ea e mai degraba o boala primara care trebuie tratata ea nsasi n primul rnd, pentru ca terapia sa poata continua si progresa. n

schimb, pacientului i se permite, de obicei, sa-si continue comportamentul dependent, n timp ce sedintele terapeutice au drept scop sa dezvaluie motivele acelui comportament. +ceasta abordare este complet retrograda si, de obicei, total ineficienta. %aca cineva e alcoolic, problema fundamentala este dependenta de alcool, si ea trebuie tratata9 cu alte cuvinte, trebuie oprit mai nti consumul de bautura, dupa care se pot mbunatati si alte aspecte ale vietii. Cautarea motivelor care stau la baza abuzului de alcool n speranta ca descoperirea cauzei va duce la ncetarea consumului de alcool, nu da rezultate. 1otivul abuzului de alcool este ca pacientul e bolnav de alcoolism. Numai prin tratarea prioritara a alcoolismului e&ista o sansa de recuperare. n cazul femeii care iubeste prea mult, boala primara este dependenta de suferinta si obisnuinta cu o relatie nesatisfacatoare. ' adevarat, aceasta e generata de tipare-modele de-o viata, datnd din copilarie, dar femeia trebuie, mai nti de toate, sa se ocupe de modelele ei n prezent, doar astfel poate sa nceapa procesul de recuperare. .ndiferent de ct de bolnav, violent sau nea,utorat este partenerul ei, ea trebuie a,utata de medicul sau terapeutul ei, sa nteleaga ca fiecare ncercare de a-4 schimba, a,uta, controla sau blama pe el, este o manifestare a bolii ei si ca trebuie sa puna capat acestui comportament nainte ca alte aspecte ale vietii ei sa se poata mbunatati. .n capitolul urmator vom schita masurile specifice pe care trebuie sa le ia o femeie dependenta de relatii, ca sa se nsanatoseasca. Coloanele de mai ,os, continnd descrierea caracteristicilor alcoolicilor si femeilor dependente relational evidentiaza paralelismul comportamental al celor doua boli, att n faza activa, ct si n cea pasiva. Ceea ce nu poate arata aceasta schita este similitudinea eforturilor de recuperare ale celor dependenti de una din cele doua boli. 'ste tot att de greu sa te nsanatosesti de o dependenta relationala, pe ct de greu este sa te vindeci de alcoolism. .ar pentru bolnavii de una din cele doua boli, recuperarea reflecta diferenta dintre viata si moarte. +lcoolici Caracteristici ale practicii

Obsedati de alcool Negnd gravitatea problemei 1intind ca sa acopere ct de departe merge abuzul de alcool 7erindu-se de oameni ca sa ascunda problemele cauzate de bautura ncercari repetate de a controla consumul de bautura !chimbari bruste de atitudine 1nie, depresie, vina $esentimente +ctiuni irationale Liolenta +ccidente datorate starii de ebrietate 0ra de sineF,ustificari de sine %ebilitate fizica datorata abuzului de alcool 7emei dependente relational Obsedate de relatii Negnd gravitatea problemei 1intind ca sa acopere ce se ntmpla 7erindu-se de oameni ca sa ascunda problemele cauzate de relatii ncercari repetate de a controla relatia !chimbari bruste de atitudine 1nie, depresie, vina $esentimente +ctiuni irationale Liolenta +ccidente datorate obsesiei 0ra de sineF,ustificari de sine %ebilitate fizica datorata bolilor provocate de stres Caracteristici ale recuperarii +lcoolici $ecunoscnd ca nu poti sa controlezi boala ncetnd sa-i blameze pe altii pentru problema lor Concentrndu-se asupra propriei persoane devin responsabili de propriile actiuni Cautnd a,utorul persoanelor recuperate ncepnd sa se preocupe de propriile sentimente n loc sa le evite Construindu-si un cerc de prieteni buni si interese variate

7emei dependente relational $ecunoscnd ca nu poti sa controlezi boala ncetnd sa-i blameze pe altii pentru problema lor Concentrndu-se asupra propriei persoane devin responsabili de propriile actiuni Cautnd a,utorul persoanelor recuperate ncepnd sa se preocupe de propriile sentimente n loc sa le evite Construindu-si un cerc de prieteni buni si interese variate Cnd suntem grav bolnave, recuperarea necesita adesea o identificare corecta a procesului specific al bolii de care suferim, ca sa ni se prescrie tratamentul corespunzator. %aca consultam specialisti, parte a responsabilitatii lor fata de noi consta n familiarizarea cu semnele si simptomele bolilor uzuale specifice, n vederea diagnosticarii maladiei si a prescrierii tratamentului corespunzator, folosindu-se cee mai eficiente mi,loace. Lreau sa e&plic aplicarea conceptului de boala la modelul iubirii e&cesive. 'ste o sarcina dificila, dar daca nu esti gata sa accepti aceasta propunere, sper ca vei ntelege, cel putin, strnsa analogie dintre o boala ca alcoolismul, care reprezinta dependenta de o substanta, si cea de care sufera femeile care iubesc prea mult, dependente cum sunt de barbatii din viata lor. 'u sunt absolut convinsa de faptul ca ceea ce le afecteza pe femeile care iubesc prea mult nu seamana cu o boala, ci este o boala, care necesita un diagnostic si un tratament anume. !a e&aminam, mai nti, ce se ntelege prin cuvntul boala 5 orice deviere de la starea de sanatate, cu o serie de simptome specifice si progresive, identificabile la un numar de pacienti, si care raspunde la forme specifice de tratament. +ceasta definitie nu presupune prezenta unui virus sau microb, sau a altui agent patogen, doar ca victima bolii se mbolnaveste din ce n ce mai rau, previzibil si recognoscibil, tipic bolii respective, iar vindecarea este posibila doar dupa aplicarea unui anumit tratament. !i totusi, e un concept greu de aplicat n profesia medicala, cnd boala are manifestari comportamentale si nu fizice, n fazele initiale si medii. +cesta e unul din motivele pentru care

ma,oritatea medicilor nu recunosc alcoolismul, daca victima nu e n ultima faza, cnd deteriorarea fizica devine evidenta. "robabil ca simptomele iubirii e&cesive sunt si mai dificil de sesizat ca apartinnd unei boli, ntruct persoana e dependenta, n acest caz, nu de o substanta, ci de o alta persoana. Cea mai mare piedica n considerarea iubirii e&cesive ca fiind o stare patologica este aceea ca medicii, consilierii, oamenii, n general, nutresc anumite convingeri, adnc nradacinate, despre femei si iubire. #oti suntem nclinati sa credem ca suferinta este un semn de dragoste adevarata, ca a refuza sa suferi e un semn de egoism si ca, daca un barbat o problema, femeia trebuie sa-4 a,ute sa se schimbe. +ceasta atitudine a,uta cele doua boli, alcoolismul si iubirea e&cesiva, sa progreseze. +tt alcoolismul ct si iubirea e&cesiva sunt boli mult prea subtile n faza incipienta. Cnd devine evident ca procesul destructiv a evoluat, esti tentat sa consideri si sa tratezi manifestarile fizice -ficatul sau pancreasul alcoolicului, sistemul nervos sau tensiunea arteriala a femeii dependente relational fara sa faci o evaluare a ntregului. 'ste vital sa privim aceste simptome n conte&tul general al proceselor de boala care leau dat nastere, si sa recunoastem aceste boli ct mai devreme n evolutia lor, ca sa putem opri distrugerea progresiva a sanatatii fizice si emotionale. "aralela dintre evolutia alcoolismului si cea a iubirii e&cesive este clar delimitata n schemele urmatoare. 7iecare schema demonstreaza cum dependenta, fie de o substanta chimica ce afecteaza starea mentala, fie de o relatie nefericita, afecteaza n final toate aspectele vietii persoanei dependente n mod progresiv-dezastruos. 'fectele pornesc de la tarmul emotional si merg spre cel fizic, implicnd nu numai alti indivizi :copii, vecini, prieteni, colegi< ci si, pentru femeia dependenta de relatii, alte boli, cum ar fi abuzul de hrana, furatul sau munca nesfrsita. !chemele descriu de asemenea procesele paralele de vindecare pentru cele doua categorii de persoane dependente5 de substante chimice si de relatii. ' de notat ca schema evolutiei si nsanatosirii unui alcoolic este mai relevanta pentru procesul evolutiv si nsanatosirea unei femei, dect a unui barbat care iubeste prea mult. Lariatiile de se& nu sunt ma,ore si pot fi pe deplin si usor ntelese din ambele scheme,

dar cartea nu-si propune sa e&ploreze n profunzime aceste diferente. .deea principala este ntelegerea clara a fenomenului5 cum se mbolnaveste si cum se face bine o femeie care iubeste prea mult. Nu uitati, de asemenea, ca povestea lui 1argo nu s-a bazat pe schema si ca nici schema n-a fost conceputa ca reflectare a ei. 1argo, cu un numar de parteneri, a trecut prin aceleasi etape progresive ale bolii ca si o femeie cu un singur partener. %aca dependenta de relatii - sau iubirea e&cesiva -este o boala asemanatoare alcoolismului, atunci etapele ei sunt la fel de simplu de identificat, iar evolutia -la fel de previzibila. 0rmatorul capitol va e&amina n detaliu aspectul recuperator al schemei, dar acum, sa ne concentram, pe scurt, asupra sentimentelor si comportamentelor descrise n schema, indicnd prezenta si involutia bolii denumita iubire e&cesiva. %upa cum demonstreaza fiecare caz prezentat n carte, femeile care iubesc prea mult provin din familii n care au fost fie singure si izolate, fie respinse sau mpovarate cu responsabilitati inadecvat de grele, devenind astfel e&cesiv de devotate si sacrificndu-se pe sine9 sau au fost subiectul unei situatii haotice, si au dezvoltat o nevoie coplesitoare de a-i controla pe cei din ,ur si situatiile n care s-au aflat. $ezulta, n mod normal, ca o femeie care simte nevoia sa instruiasca, sa controleze, sau amndoua, va putea face asta doar cu un partener care i permite, cel putin, daca nu chiar o invita, la acest tip de comportament. 'a va stabili, fara ndoiala, o relatie cu un barbat care este iresponsabil n cel putin cteva aspecte ale vietii .ui, caci el are reala nevoie de a,utorul, instruirea sau controlul ei. +poi ea ncepe lupta pentru a-4 schimba prin puterea si capacitatea persuasiva a iubirii ei. +ici, n acest punct, se prefigureaza evolutia de mai trziu a relatiei, cnd femeia ncepe sa nege realitatea relatiei. +mintitiva, atitudinea de negare este un proces inconstient care se declanseaza automat si spontan. Lisul despre cum ar putea fi, si efortul de a-4 transforma n realitate, denatureaza perceptia realitatii. 7iecare dezamagire, esec si tradare din cadrul relatiei este fie ignorata, fie ndepartata printr-o scuza. Nu este chiar

att de rau . #u nu ntelegi cum este el n realitate , Nu asta i a fost intentia , Nu e vina lui . !unt doar cteva din frazele folosite de femeia care iubeste prea mult, n acest punct al evolutiei bolii ei, n scopul de a-si apara partenerul si relatia. .n acelasi timp, pe masura ce barbatul o dezamageste si o tradeaza, ea devine din ce n ce mai dependenta, emotional, de el. +sta se ntmpla pentru ca ea si-a concentrat de,a ntreaga atentie asupra lui, asupra problemelor si bunastarii lui si, mai ales, asupra sentimentelor lui pentru ea. n timp ce ea ncearca, nentrerupt, sa-4 schimbe, el absoarbe ntreaga ei energie, devenind curnd sursa tuturor lucrurilor bune care se ntmpla n viata ei. %aca a fi mpreuna cu el nu-i ofera satisfactii, ea ncearca sa-4 schimbe pe el sau pe sine nsasi, ca relatia sa mearga bine. Nu cauta recompense emotionale n alta parte. ' prea prinsa de stradania de a aduce relatia lor pe drumul bun. ' convinsa ca, daca l-ar putea face fericit, el ar trata-o mai bine, si-atunci va fi si ea fericita. n efortul de a-4 multumi, ea devine gardianul bunastarii lui. %e fiecare data cnd el e suparat, ea ia reactia lui drept un esec al ei si se simte vinovata pentru nefericirea lui, pe care nu e n stare s-o amelioreze, pentru imperfectiunile lui, pe care nu e n stare sa le corecteze. %ar, mai presus de toate, se simte vinovata pentru propria ei nefericire. Negarea i sopteste ca nu e nimic rau cu el, deci vina e numai a ei. n disperarea ei, pe care o gndeste ca fiind fundata pe fleacuri si nemultumiri minore, ncepe sa simta nevoia imperioasa de a discuta cu partenerul ei. 0rmeaza lungi dialoguri :n cazul cnd el vrea sa vorbeasca cu ea<, fara a fi abordata problema reala. %aca el bea prea mult, negarea o mpiedica sa recunoasca asta, iar ea l implora sa-i spuna de ce e nefericit, presupunnd de la bun nceput ca important nu e abuzul de alcool, ci nefericirea lui. %aca el nu-i este credincios, ea l roaga sa-i spuna ce-i lipseste ei ca femeie, acceptnd ca situatia e numai din vina ei, nu si a lui. !i asa mai departe. -ucrurile se nrautatesc. %ar pentru ca partenerul ei se teme ca ea, prea descura,ata fiind, s-ar putea desparti de el, iar el are

nevoie de spri,inul ei - emotional, financiar, social sau practic - i spune ca face o greseala, ca imaginatia ei a luat-o razna, ca el o iubeste, ca situatia lor se mbunatateste, dar ca ea e prea negativista ca s-o vada. .ar ea l crede, pentru ca are mare nevoie sa-4 creada. 'a accepta parerea lui5 ca ea e&agereaza problemele cu care se confrunta. !i astfel se ndeparteaza si mai mult de realitate. 'l a devenit barometrul, radarul, aparatul ei de masura. !i se uita la el permanent. #oate sentimentele ei sunt generate de comportamentul lui. !imultan cu mputernicirea pe care i-o da, de a o face sa vibreze si s-o controleze emotional, ea intervine ntre el si lume. ncearca sa-4 faca pe el sa arate mai bine dect n realitate, iar tandemul lor sa para mai fericit dect este. +lunga cu o e&plicatie esecurile lui, dezamagirile ei si, n actiunea de musamalizare a adevarului n fata lumii, l ascunde si de ea nsasi. .ncapabila sa accepte adevarata nfatisare a partenerului ei, sau faptul ca problemele sunt ale lui, nu ale ei, ea traieste cu sentimentul ca a esuat n toate eforturile ei de a4 schimba. 7rustrarea irupe n furie si au loc adevarate batalii, chiar fizice uneori, din cauza furiei neputincioase mpotriva a ceea ce pare sa fie zadarnicirea deliberata a eforturilor ei de catre el. +sa cum altadata i scuza toate esecurile, acum le ia pe toate ca pe un afront personal. +re sentimentul ca e singura n stradania de a pune pe picioare relatia lor. !entimentul de vinovatie creste n ea, pe masura ce si pune ntrebarea de unde provine aceasta furie a ei si de ce el nu o poate iubi ndea,uns ca sa doreasca sa se schimbe de dragul ei, de dragul lor. 1ai hotarta ca niciodata sa provoace schimbarea pe care o cauta la el, ea devine acum dornica sa e&perimenteze orice. 7ac schimb de promisiuni. Nu-4 va mai cicali daca bea prea mult, sau lipseste noptile de acasa, sau umbla cu alte femei, sau cine stie ce face. Nici unul nu reuseste sa se tina de cuvnt, iar ea are senzatia vaga ca a pierdut controlul -nu numai asupra lui, dar si asupra ei nsasi. $espectul ei de sine plon,eaza n adnc. "oate se vor muta, gndindu-se ca prietenii, serviciul, sau familia poarta responsabilitatea problemelor lor. !i lucrurile chiar se pot mbunatati o vreme -dar numai temporar. "entru

ca foarte curnd, vechile modele si fac din nou simtita prezenta. +cum, ea este att de stoarsa de lupta continua pe care o duce, ca nu mai are timp sau energie pentru altceva. %aca are copii, acestia sunt negli,ati din punct de vedere afectiv, daca nu si fizic. +ctivitatile sociale ramn ncremenite. '&ista prea multa acrimonie si prea multe secrete de ascuns ca mentinerea aparentelor sa nu devina un marasm. .ar lipsa contactelor sociale o izoleaza si mai mult pe femeia care iubeste prea mult. 'a a pierdut astfel nca o legatura vitala cu realitatea. $elatia ei a devenit totul pentru ea. Odata, demult, iresponsabilitatea si neputinta acestui barbat i se parusera atragatoare. +sta se ntmpla pe vremea cnd era convinsa ca l poate schimba, ca i poate corecta defectele. +cum se trezeste mpovarata de ndatoriri care i apartin de drept lui si n timp ce i poarta pica pentru aceasta turnura a evenimentelor, se balaceste fericita n senzatia de control pe care l are asupra lui, pe masura ce organizeaza banii cstigati de el si preia controlul total asupra copiilor. %aca va gnditi la schema, veti observa ca ne gasim n ceea ce e ndeobste numit faza cruciala -perioada de deteriorare rapida, mai nti emotionala, apoi fizica. 7emeia, obsedata pna acum de relatia ei, va adauga n acest moment o tulburare de apetenta la problemele ei, daca nu o are de,a. Cautnd sa se recompenseze singura pentru toate eforturile facute si sa nabuse furia si resentimentele care fierb n ea, ncepe sa foloseasca mncarea ca pe un drog de sedare. !au poate negli,a mncarea din cauza unui ulcer sau unei boli de stomac, combinata, poate, cu atitudinea de victima e&primata prin Nam timp sa manncS !au poate instituie un control rigid al mncarii ca sa compenseze lipsa de control asupra sentimentelor pe care le traieste n general. +cum poate ncepe sa abuzeze de alcool sau de alte droguri recreationale , iar deseori, medicamentele prescrise devin parte integranta a repertoriului ei de manipulare a situatiei nerezonabile n care se

afla. 1edicii, nereusind sa diagnosticheze corect maladia ei progresiva, pot e&acerba starea ei prin tranchilizantele prescrise pentru a calma sentimentul de an&ietate, generat de evenimentele din viata ei si de atitudinea ei fata de ele. Oferindu-i femeii n aceasta situatie acest tip de medicamente cu un nalt potential de dependenta este totuna cu a-i oferi cteva pahare zdravene de gin. !i ginul si sedativul vor amorti, temporar, suferinta, dar folosirea lor poate crea noi probleme, fara s-o rezolve pe cea adevarata. .nevitabil, cnd femeia se gaseste n acest punct al evolutiei bolii ei, vor aparea si probleme de sanatate fizica si emotionale. !e pot manifesta acum oricare din tulburarile asociate cu stresul prelungit si acut. %upa cum am mentionat de,a, poate evolua si dependenta de mncare, alcool sau de alte droguri. "ot e&ista, de asemenea, probleme digestive siFsau ulcer, tot felul de disfunctii ale pielii, alergii, tensiune arteriala mare, ticuri nervoase, insomnie, constipatie sau diaree sau amndoua, alternativ. !e pot declansa stari depresive, sau daca, asa cum se ntmpla deseori, ele s-au instalat de,a, crizele vor fi mai lungi si alarmant de severe. n acest punct, cnd organismul da semne de colaps din cauza stresului, intram n faza cronica. "oate ca reperul cel mai important al acestei faze este faptul ca gndirea s-a deteriorat att de mult, ca femeia nu mai e n stare sa evalueze obiectiv situatia. '&ista, implicit, un anumit grad de nebunie progresiva n iubirea e&cesiva, iar n aceasta etapa, ea este n floare. 7emeia este acum incapabila sa vada care sunt sansele pe care le are n viata pe care o duce. 1ulte din faptele sale sunt reactia la cele ale partenerului ei, incluznd aventurile amoroase, obsesia fata de munca sau fata de alte preocupari, sau devotamentul pentru cauze n care ncearca sa a,uteFcontroleze vietile sau starile celor din ,urul ei. ' trist, dar revenirea la oamenii sau preocuparile din afara relatiei au devenit acum o componenta a obsesiei ei. 'a i invidiaza pe cei care nu au problemele ei, si arunca vina

pentru frustrarile ei pe cei din ,ur, atacndu-si din ce n ce mai violent partenerul sau copiii. n acest punct, ca o ultima ncercare de a-si controla partenerul prin vina, poate ameninta, sau chiar comite suicidul. .nutil sa mai spunem, ea si cei din ,urul ei sunt de acum foarte, foarte bolnavi -emotional dar si fizic, de multe ori. 'ste interesant sa ne oprim o clipa asupra efectelor pe care o mama care sufera de boala iubirii e&cesive le are asupra copilului. 1ulte din femeile pe care le-ati cunoscut citind cartea au crescut n acest tip de conditii. "oate ca femeia care a nceput prin a iubi prea mult realizeaza, n sfrsit, ca a ncercat tot ce se putea ca sa-4 schimbe pe barbatul ei, ca toate eforturile ei s-au soldat cu un esec, si devine capabila sa vada ca ea nsasi are nevoie de a,utor. +,utorul pe care-4 cauta, implica, de obicei, recurgerea la un profesionist, ca o ultima ncercare de a-4 schimba pe barbatul ei. 'ste crucial ca persoana careia i-a cerut a,utorul, s-o faca sa nteleaga ca ea este cea care trebuie sa se schimbe, ca recuperarea trebuie sa nceapa cu ea nsasi. +cest lucru este e&trem de important, atta timp ct iubirea e&cesiva este b boala evolutiva, ceea ce am demonstrat anterior. O femeie ca 1argo se afla pe drumul care o duce spre moarte. +ceasta poate surveni din cauza unei tulburari legate de stres un atac de cord, sau cerebral, sau orice alta suferinta fizica produsa sau e&acerbata de stres. !au poate muri din cauza violentei, care a devenit acum parte integranta a vietii ei, sau dintr-un accident, care n-ar fi avut loc daca atentia ei n-ar fi fost acaparata de obsesii. 7emeia poate muri foarte repede, sau poate trai multi ani ntr-o stare de continua deteriorare. Oricare ar fi cauza mortii, vreau sa repet ca se poate muri din iubire e&cesiva. !a ne ntoarcem acum la 1argo, consternata de ntorsatura pe care au luat-o evenimentele din viata ei si cautnd, cel putin pentru moment, a,utor. 1argo nu are dect doua sanse. 1ai nti trebuie sa si le defineasca clar si apoi poate alege una din ele.

"oate continua sa caute partenerul ideal. %ata fiind predilectia pentru barbati ostili, n care nu poti avea ncredere, va fi atrasa inevitabil de acele tipuri de barbati pe care le stie de,a. !au poate ncepe sarcina foarte dificila si solicitanta de a constientiza modelele bolnavicioase de relationare, n paralel cu e&aminarea obiectiva a ingredientelor care s-au adaugat atractiei dintre ea si barbatii din viata ei. "oate continua sa caute n afara ei barbatul care o poate face fericita, sau poate ncepe procesul lent si dureros :dar mult mai satisfacator n ultima instanta< de nvatare al iubirii si educarii de sine, cu a,utorul si spri,inul celor ca ea. ' trist, dar femeile ca 1argo nu vor renunta la dependenta lor, vor continua sa caute barbatul minunat care le va aduce fericirea, sau vor ncerca la nesfrsit sa-4 controleze si sa-4 schimbe n bine pe barbatul cu care traiesc. !a cauti sursa de fericire n afara propriei persoane pare sa fie mai usor si mai familiar, dect sa practici disciplina ceruta de edificarea propriilor resurse interioare si sa nveti cum sa umpli golul din interior. "entru acelea dintre voi care sunt destul de ntelepte, destul de obosite sau destul de disperate nct sa vrea sa se nsanatoseasca, mai mult dect sa schimbe barbatul cu care sunt sau sa caute altul -pentru cele dintre voi care vor cu adevarat sa se schimbe, urmeaza etapele recuperarii. 43. %rumul spre recuperare %aca un individ e capabil de o dragoste productiva, atunci el se iubeste si pe sine9 daca i poate iubi numai pe ceilalti, atunci ele incapabil de iubire. 'rich 7romm - +rta iubirii %upa ce ati citit despre attea femei care se aseamana din punctul de vedere al relatiilor lor bolnavicioase, veti fi de acord ca aceasta e o boala. Care este, atunci, tratamentul corespunzatorM Cum se poate vindeca femeia prinsa n strnsoarea eiM Cum ncepe sa renunte la seria nesfrsita de lupte cu el si sa nvete sa-si foloseasca energia pentru a edifica o e&istenta bogata n mpliniri pentru ea nsasiM !i cum se diferentiaza de numeroasele femei care nu se nsanatosesc,

care nu sunt n stare sa se smulga din mocirla si mizeria relatiilor nesatisfacatoareM Cu certitudine, nu gravitatea problemelor este factorul hotartor al nsanatosirii. nainte de a se nsanatosi, femeile care iubesc prea mult se aseamana foarte bine n privinta caracterului lor, indiferent de detaliile specifice ale circumstantelor prezente sau trecute. 7emeia care a nvins modelul de iubire e&cesiva este total diferita de persoana care a fost nainte. "na acum, poate norocul sau soarta a hotart care din aceste femei si vor gasi drumul si care nu. 'u am observat nsa ca toate femeile care se nsanatosesc au urmat anumite etape n acest scop. #recnd prin multe ncercari, gresind tot de attea ori, fara nici un ghid uneori, ele au reluat, iar, si iar, si iar, programul de nsanatosire pe care-4 voi schita mai ,os. 1ai mult, pot spune din e&perienta mea personala si profesionala ca n-am vazut sa fi esuat nici o femeie care a urmat aceste etape, si nici vreuna care sa se fi nsanatosit fara sa le urmeze. %aca asta vi se pare o garantie, sa stiti ca asa este. 7emeile care vor urma acesti pasi se vor face bine. "asii sunt simplu de facut, dar dificili n sine. +u toti aceeasi importanta si sunt mentionati n ordine cronologica. 4. Cauta a,utor. 2. $ecuperarea sa fie prioritatea numarul 4 n viata ta. ?. 6aseste un grup de persoane care au trecut prin aceleasi e&periente si care te vor ntelege. G. mbunatateste-ti componenta spirituala prin e&ercitiu zilnic. H. nceteaza sa-i mai controlezi si sa-i manipulezi pe altii. @. nvata sa nu te mai lasi prinsa n ,oc. >. nfrunta cu cura, problemele si defectele pe care le ai. 8. Cultiva nevoile care urmeaza sa se dezvolte n forul tau interior. =. %evino mai egoista . 43. mpartaseste-ti e&perientele si ceea ce ai nvatat. Lom e&amina, pe rnd, ce importanta are fiecare etapa, ce

cere, de ce e necesara, si ce implicatii are. 1. Cauta ajutor Ce nseamna "rimul pas n cautarea a,utorului poate nsemna orice -de la consultarea unei carti n biblioteca :asta ti cere un cura, enorm9 ti se pare ca toata lumea se uita la tineS< la o programare la terapeut. "oate nsemna un apel anonim la un hotline pentru persoanele cu probleme, ca sa vorbesti despre despre ceea ce ai tinut secret pna acum, sau contactarea unei agentii specializate n problemele cu care te confrunti, fie alcoolism, incest, violenta partenerului, sau orice altceva. "oate nsemna sa faci rost de adresa unui grup de ntr-a,utorare si sa-ti iei inima n dinti, si sa te duci la un centru de consiliere care se ocupa de problema ta. "oate chiar nsemna sa chemi politia. .n esenta, sa ceri a,utor nseamna sa faci ceva, sa faci primul pas, sa ntinzi o mna. 'ste foarte important sa ntelegi ca a cere a,utor nu nseamna sa-ti ameninti partenerul ca ai de gnd sa faci asta. O astfel de miscare este, de obicei, o ncercare de a-4 convinge, prin santa,, sa se schimbe, ca sa nu fii nevoita sa-4 e&pui oprobriului public din cauza defectelor ngrozitoare pe care le are. -asa-4 n pace. +ltfel, cautarea a,utorului :sau amenintarea ca-4 vei cauta< nu este dect nca o ncercare de a-. manipula si controla pe partenerul tau. ncearca sa tii minte5 faci asta pentru tine. Ce necesita cautarea a,utorului Cnd cauti a,utor, esti obligata, cel putin temporar, sa renunti la ideea ca te poti descurca singura. #rebuie sa nfrunti realitatea ca, n timp, viata ta s-a nrautatit, nu s-a mbunatatit, si sa ntelegi ca n pofida eforturilor tale, nu esti capabila sa rezolvi problema. +sta nseamna ca trebuie sa fii sincera cu tine nsati si sa recunosti ct de rau stau lucrurile n realitate. %in pacate, aceasta sinceritate nu apare dect dupa ce viata ne-a izbit o data sau de mai multe ori, pna ne-a ngenuncheat si ne-a lasat fara suflare. ntruct asta e de obicei o situatie temporara, n secunda cnd ne revenim, ncercam sa reluam viata din punctul unde am lasat-o5 sa fim puternice, sa manipulam, sa controlam si sa ne descurcam singure. Nu cautati alinarea de scurta durata. %aca ncepeti prin a citi o

carte, trebuie sa faceti si pasul urmator - sa contactati, probabil, sursele recomandate de carte. %aca va programati la un specialist, aflati daca persoana respectiva e capabila sa nteleaga dinamica problemei voastre. %aca, de e&emplu, ati fost victima unui incest, o persoana fara studii speciale si rezultate n domeniu nu va va da acelasi a,utor ca una care stie prin ce-ati trecut si cum v-a afectat asta. 1ergeti la cineva capabil sa va puna ntrebari despre trecutul dumneavoastra, similare celor din aceasta carte. +r fi bine sa aflati daca terapeutul dumneavoastra este de acord cu premisa ca iubirea e&cesiva este o boala evolutiva, si daca accepta tipul de tratament schitat aici. Convingerea mea -foarte puternica -este ca femeile ar trebui sa mearga la consilieri-femei. mpartasim e&perienta fundamentala a ceea ce nseamna sa fii femeie n societatea noastra, iar asta da o anumita profunzime ntelegerii. !untem de asemenea capabile sa evitam aventurile, de multe ori inevitabile, dintre se&e, pe care am fi tentate sa le avem cu terapeutul-barbat sau pe care, din nefericire, el ar fi tentat sa le ,oace cu noi. Nu e de a,uns, nsa, doar sa consulti o terapeuta. 'a trebuie sa cunoasca cele mai eficiente metode de tratament, pe baza factorilor prezenti n trecutul tau, si sa te trimita la un grup de ntr-a,utorare corespunzator -si chiar sa faca din participarea la un asemenea grup un element obligatoriu al tratamentului. %e e&emplu, eu nu consiliez o persoana co-alcoolica daca nu participa si la sedintele +l-+non. %aca refuza sa faca astfel dupa cteva sedinte cu mine, nchei o ntelegere cu ea5 continuam sa ne vedem daca e dispusa sa mearga si acolo, daca nu, nu ne mai vedem. '&perienta m-a nvatat ca, fara participarea la +l+non, co-alcoolicii nu se nsanatosesc. n schimb, reitereaza modelele de comportament si continua modul de gndire nesanatos, iar terapia singura nu e de a,uns. $ecuperarea se produce mult mai repede cnd terapia se asociaza cu +l-+non9 cele doua tratamente se completeaza unul pe altul foarte bine. #erapeuta trebuie sa va ceara sa va alaturati unui grup de ntra,utorare potrivit cazului dumneavoastra. +ltfel, ea va da posibilitatea sa va plngeti de situatia n care va aflati, fara sa va oblige sa faceti tot ce e posibil si va poate fi de folos. O data ce gasiti o terapeuta buna, trebuie sa ramneti la ea si

sa-i urmati recomandarile. Nimeni, niciodata, n-a reusit sa modifice un model de-o viata doar ntr-una sau doua sedinte. Cautarea a,utorului poate necesita cheltuirea unor bani, sau poate nu. 1ulte agentii au tarife variate, n functie de posibilitatile de plata ale clientilor, si nu e&ista nici o corelatie ntre cel mai costisitor terapeut si cel mai eficace tratament. 1ulti profesionisti competenti si devotati lucreaza n aceste agentii. Ceea ce trebuie sa cauti este o persoana cu e&perienta si rezultate bune, n prezenta careia sa te simti bine. +i ncredere n sentimentele tale, si consulta mai multi terapeuti pna l gasesti pe cel mai potrivit pentru tine. Nu este imperios necesar sa urmezi un program terapeutic ca sa te nsanatosesti. %e fapt, un terapeut prost va face mai mult rau, dect bine. %ar o persoana care ntelege procesul maladiv al iubirii e&cesive poate fi de un a,utor inestimabil. Cautarea a,utorului nu necesita ntreruperea relatiei prezente, daca ea e&ista. Nu e&ista o asemenea cerinta n nici una din etapele procesului de recuperare. n timp ce tu treci de la o etapa la alta - de la 4 la 43 -relatia ta se descurca singura. Cnd ncep sa vina la mine, multe femei vor sa puna capat relatiei nainte de a fi pregatite, ceea ce nseamna fie ca se vor ntoarce la relatia lor, fie ca vor ncepe alta, la fel de maladiva. %aca urmeaza cele zece etape, perspectiva de a ramne sau de a se desparti se modifica. + fi cu el nceteaza sa mai fie "roblema, iar a-4 parasi nceteaza sa mai fie !olutia. n schimb, relatia devine unul din multiplele obiective de luat n considerare n conte&tul general al felului n care si traiesc viata. %e ce e necesara cautarea a,utorului 'ste necesara pentru ca ati ncercat timp ndelungat fara ca vreuna din ncercari sa fi dat rezultate. %esi eforturile dumneavoastra s-ar fi putut sa aduca alinare, ocazional si temporar, tabloul general arata o deteriorare progresiva. "artea iluzorie n acest caz este ca nu sunteti constiente de gravitatea situatiei ntruct e&ista nca, nendoios, o mare cantitate de negare care opereaza n dumneavoastra. +ceasta este natura bolii. %e e&emplu, multe din clientele mele mi-au spus ca, de fapt, copiii lor nu stiu ca lucrurile stau prost n familie, sau ca nu se trezesc, n ciuda certurilor nocturne. +cesta este un e&emplu foarte obisnuit de negare auto-protectoare. %aca aceste femei

ar privi realitatea n fata -suferinta copiilor lor -ar fi coplesite de vinovatie si remuscari. "e de alta parte, negarea le mpiedica sa vada gravitatea problemei si sa ceara a,utor. Credeti-ma pe cuvnt cnd spun ca situatia dumneavoastra este mai grava dect vreti sa credeti si ca boala progreseaza. ntelegeti ca aveti nevoie de tratament corespunzator si ca singure nu puteti face nimic. Ce implica a,utorul 0na din cele mai temute implicatii este ca s-ar putea ncheia relatia, daca e&ista. !igur ca este adevarat, desi, daca urmati cele zece etape, pot garanta ca relatia se va mbunatati sau se va sfrsi. Nici ea, nici dumneavoastra nu veti mai fi la fel. O alta implicatie de temut este ca secretul va fi cunoscut de toata lumea. O data ce femeia a cautat sincer a,utorul, nu regreta ca a facut-o, dar teama dinainte de a o face este uriasa. Chiar daca problemele cu care se confrunta o femeie sunt neplacute, inconvenabile, grav vatamatoare sau fatale, ea poate, sau nu, sa se hotarasca sa caute a,utor. Ceea ce determina hotarrea ei, ntr-un sens sau altul, este magnitudinea temerii ei si uneori, mndria, dar niciodata severitatea problemelor. "entru multe femei, a cere a,utor nu pare sa fie nici macar o optiune9 a proceda astfel seamana cu asumarea unui risc futil ntr-o situatie oricum precara. N-am vrut sa-4 supar este raspunsul clasic al femeii batute la ntrebarea de ce n-a chemat politia. O teama adnc nradacinata de a nu nrautati lucrurile, plus, parado&al, convingerea ca poate controla, n continuare, situatia, o mpiedica sa se adreseze autoritatilor sau celor care i-ar putea oferi a,utor. -ucru adevarat si n cazurile mai putin dramatice. O sotie frustrata nu vrea sa clatine barca, deoarece indiferenta rece a sotului fata de ea nu este chiar att de grava . 'a si spune ca el este, de fapt, un barbat bun, fara multe din trasaturile indezirabile pe care le vede la sotii prietenelor sale, si astfel se mpaca cu o viata se&uala ine&istenta, cu atitudinea lui descura,anta n fata entuziasmului ei, sau cu interesul lui pentru sport n timpul putinelor momente pe care le petrec mpreuna acasa. +sta nu este toleranta din partea ei. 'ste o lipsa de ncredere ca relatia va supravietui refuzului ei de a continua sa astepte rabdatoare sa i se dea atentie -ceea ce el nu face niciodata -si, chiar mai mult, este

lipsa convingerii ca merita mai multa fericire dect primeste de la el. +cesta e un concept-cheie n procesul de recuperare. 1eriti mai mult dect ce ai n prezentM Ce esti dispusa sa faci ca sa mbunatatesti situatia pentru tineM ncepe cu nceputul si cauta a,utorul. 2. Recuperarea sa fie prioritatea numarul 1 n viata ta. Ce nseamna + considera recuperarea prioritatea numarul 4 nseamna sa iei decizia ca, indiferent ce trebuie sa faci, esti dispusa sa urmezi cele zece metode care te pot a,uta. %aca asta vi se pare e&cesiv, gnditi-va o clipa pna unde ati merge ca sa-4 schimbati pe el, ca sa-4 a,utati pe el sa se nsanatoseasca. 7ormula magica aici este ca, desi eforturile si stradaniile voastre n-au reusit sa-4 schimbe pe el, totusi puteti, cheltuind aceeasi energie, sa va schimbati pe dumneavoastra. +sadar, folositi-va puterea ct va mai poate a,uta - n folosul propriei voastre vietiS Ce necesita prioritatea nr. 4 Necesita un anga,ament total fata de propria dumneavoastra persoana. +ceasta e poate prima data n viata cnd va considerati cu adevarat importanta, cu adevarat demna de atentia si interesul proprii. "robabil ca va vine greu sa faceti asta, dar daca depuneti efortul de a respecta programarile, de a participa la grupurile de ntr-a,utorare etc, veti fi a,utate sa nvatati cum sa apreciati si sa promovati propria bunastare. +sadar, macar pentru o vreme, faceti-va aparitia si se va declansa procesul de vindecare. Nu dupa mult timp va veti simti att de mai bine ca veti dori singure sa continuati. "entru a facilita procesul, fiti dornica sa va instruiti asupra problemei pe care o aveti. %aca ati crescut ntr-o familie de alcoolici, de e&emplu, duceti-va la conferintele relevante pentru acest subiect si aflati ce se cunoaste n prezent despre efectele pe care aceasta e&perienta le va avea ulterior asupra vietii. La fi dezagreabil si poate chiar dureros uneori sa va e&puneti acestei e&periente, dar nu tot att de neplacut cum ar fi sa continuati sa traiti dupa aceleasi modele, fara sa ntelegeti cum sunteti controlate de trecut. O data cu ntelegerea vine oportunitatea alegerii, deci, cu ct mai profunda e ntelegerea, cu att mai mare e libertatea de alegere.

-a fel de necesara este si dorinta de a continua sa cheltuiti timp si bani, poate, ca sa va nsanatositi. %aca sunteti mpotriva irosirii timpului si banilor pentru propria dumenavoastra nsanatosire, daca vi se pare inutil, evaluati ct timp si bani ati irosit ncercnd sa evitati suferinta unei relatii sau a sfrsitul ei. )autura, drogurile, bulimia, e&cursiile facute ca sa va ndepartati de tot si de toate, nlocuirea lucrurilor :ale lui sau ale voastre< pe care le-ati distrus n accese de furie, absentele la serviciu, apelurile telefonice lungi si costisitoare ca sa vorbiti cu el, sau cu cineva care sperati sa va nteleaga, cadourile cumparate pentru a-4 mpaca, cadourile pentru dumneavoastra ca sa va a,ute sa uitati, zile si nopti pierdute plngnd dupa el, negli,area sanatatii proprii pna la punctul n care boala a devenit e&trem de grava - lista felurilor n care v-ati irosit timpul si banii ramnnd bolnava este probabil ndea,uns de lunga ca sa va simtiti stingherita cnd o priviti cu onestitate. .ar ca investitie, va garantez ca veti primi n schimb infinit mai mult. +nga,area totala n procesul de recuperare necesita de asemenea reducerea drastica sau suspendarea completa a folosirii alcoolului sau a altor droguri n timpul procesului terapeutic. 7olosirea substantelor psihotrope n aceasta perioada obstructioneaza trairea intensa a emotiilor pe care le dezvaluiti9 doar cunoscnd n ntregime aceste emotii veti obtine vindecarea, ce vine o data cu eliberarea lor. #eama de aceste sentimente si disconfortul provocat de ele va trezesc dorinta de a le estompa ntr-un fel sau altul :inclusiv prin folosirea alimentelor ca drog<, dar eu va sfatuiesc sa n-o faceti. Cea mai mare parte a muncii terapeutice are loc n intervalele cnd nu va aflati la sedinte sau n grup. '&perienta mea arata ca orice cone&iuni s-ar face n timpul sedintelor de terapie sau ntre ele, acestea dureaza doar daca starea mentala nu e alterata n timp ce se proceseaza materialul. %e ce e necesar sa faci din vindecare prioritatea nr. 4 "entru ca, n caz contrar, nu vei avea niciodata timp sa te faci bine. Lei fi prea ocupata cu tot felul de alte treburi, care ti ntretin boala. %upa cum nvatarea unei limbi straine necesita e&punerea repetata la noile sunete si structuri care contrazic felul familiar de a vorbi si gndi, si care nu pot fi memorate daca e&punerea e sporadica si de scurta durata, la fel se ntmpla cu

vindecarea. 0n gest facut pentru tine nsati, dar fara tragere de inima si ocazional, e insuficient pentru a afecta sistemele fortificate de gndire, simtire si relationare. Numai si numai prin puterea obisnuintei, ele se vor reafirma. "entru a te a,uta sa privesti n perspectiva, gndeste-te pna unde ai merge daca ai avea cancer, si cineva ti-ar da speranta vindecarii. 7ii dornica sa faci tot att de mult ca sa te vindeci de aceasta boala care ruineaza calitatea vietii si poate chiar viata nsasi. Ce implica prioritatea nr. 4 "rogramarile la terapeut sau ntlnirile de grup sunt pe primul loc. 'le sunt mult mai importante dect5 -o invitatie la prnz sau la cina cu barbatul vietii tale9 -o ntlnire cu barbatul tau pentru a discuta unele lucruri9 - evitarea criticii sau mniei lui9 -sa-4 faci pe el :sau pe oricine altcineva< fericit9 sa obtii aprobarea lui :sau a altcuiva<9 -sa faci o e&cursie ca sa scapi de tot si de toate :doar ca sa revii si sa nduri totul din nou<. 3. Gaseste un grup de persoane care sa te nteleaga Ce nseamna !a gasesti un grup de tovarasi de suferinta care sa te nteleaga necesita un efort. %aca ai, sau ai avut vreodata, o relatie cu un alcoolic sau consumator de droguri, du-te la +l-+non9 daca esti copilul unui alcoolic sau consumator de droguri, du-te la ntlnirile +l-+non pentru adultii proveniti din acest tip de familii9 daca esti victima unui incest, participa la ntrunirile 7iicelor 0nite :locul tau e acolo indiferent de cine a fost agresorul -tatal sau altcineva<9 daca esti sau ai fost victima violentei, contacteaza serviciile sociale de protectie a femeilor din zona n care locuiesti si alatura-te grupurilor de spri,in. %aca nu faci parte din nici una din aceste categorii, sau grupul care sar potrivi nevoilor tale nu e&ista n cartierul tau, gaseste un grup de spri,in n care femeile discuta despre dependenta emotionala de barbati sau formeaza-ti propriul grup. 0n grup de spri,n din tovarasi de suferinta, nu este o ntlnire haotica de femei care vorbesc despre tot ce le-au facut lor barbatii, sau despre ghinioanele pe care le-au avut n viata. 6rupul este un loc n care muncesti pentru propria ta

nsanatosire. 'ste important sa se discute despre traumele trecutului, dar daca te trezesti -tu sau altcineva -relatnd povesti fara sfrsit, cu zeci de el a zis... si atunci eu am spus... , te afli pe o pista gresita, sau chiar ntr-un grup nepotrivit. 'mpatia singura nu va atrage dupa sine recuperarea. 0n grup de spri,in bun si propune sa-i a,ute pe toti participantii sa se nsanatoseasca, si cuprinde ctiva membri care s-au nsanatosit ntr-o oarecare masura si care pot mpartasi nouvenitilor principiile pe care le-au urmat. Nicaieri aceasta structura nu e. mai bine modelata, dect la +l-+non. .ndiferent daca alcoolismul a fost sau nu prezent n viata ta, ar fi bine sa participi la una sau mai multe ntruniri, sa vezi cum functioneaza principiile procesului de recuperare, n esenta, ele sunt aceleasi pentru toti, indiferent de circumstantele trecutului sau prezentului fiecaruia. Ce necesita un grup de spri,in #i se va cere sa faci un anga,ament cu tine nsati si cu grupul, referitor la participarea la cel putin sase ntruniri, nainte de a decide daca are ce sa-ti ofere. +cest lucru e necesar pentru ca atta ti ia sa te integrezi grupului, sa nveti limba,ul lui, daca e&ista, si sa ncepi sa ntelegi n ce consta procesul de recuperare. %aca te duci la +l-+non, care are cteva sedinte pe saptamna, ncearca sa te duci n zile diferite. 7iecare grup are caracteristici diferite, desi structural ele sunt identice. 6aseste unul sau doua compatibile cu tine si rami la ele, si mergi la mai multe sedinte daca simti nevoia. La trebui sa participi cu regularitate. %esi prezenta ta e importanta pentru ceilalti, te afli acolo pentru propriul tau beneficiu. "entru a primi ce-ti ofera grupul, prezenta ta e obligatorie. +r fi ideal sa ai o anumita doza de ncredere, dar chiar daca nu esti nca n stare de asa ceva, poti cel putin sa fii sincera. Lorbeste despre lipsa ta de ncredere n oameni n general, n grup, n procesul de recuperare9 parado&al, vei avea din ce n ce mai multa ncredere. %e ce e necesar un grup de spri,in "e masura ce participantii si mpartasesc necazurile, te vei identifica cu ei si cu e&perientele lor. 'i te vor a,uta sa-ti

amintesti tot ceea ce ai blocat n subconstient -sentimente si evenimente. -egatura ta cu ele va fi din ce n ce mai directa. "e masura ce te identifici cu ceilalti si-i accepti n ciuda secretelor si defectelor lor, vei deveni din ce n ce mai deschisa la aceleasi trasaturi pe care le descoperi la tine. +cesta e nceputul procesului de auto-acceptare, cerinta absolut vitala pentru recuperare. Cnd vei fi pregatita, vei mpartasi celorlalti propriile tale e&periente si astfel vei deveni mai sincera, iar teama si secretomania se vor atenua. %atorita acceptarii de catre grup a ceea ce a fost pentru tine inacceptabil, tu nsati te vei accepta din ce n ce mai mult. Lei vedea ca metodele folosite de altii n viata dau rezultate si le vei ncerca si tu. Lei vedea ca la altii ele nu dau rezultate, si astfel poti nvata din greselile lor. +laturi de empatia si mpartasirea e&perientelor pe care le asigura grupul, e&ista si un element umoristic, de asemenea vital pentru procesul de recuperare. Ombetele pline de ntelegere la sesizarea unei alte ncercari de a manipula pe cineva, bucuria celorlalti cnd unul dintre ei a depasit un obstacol important, hohotul de rs spontan la obsesiile comune - toate sunt cu adevarat tamaduitoare. Lei ncepe sa simti ca locul tau e printre ei. +cest lucru este e&trem de important pentru cei care provin din familii disfunctionale, ntruct e&perientele din trecut genereaza un puternic sentiment de izolare. 7iind mpreuna cu altii, care-ti nteleg e&perienta de viata si o mpartasesc, vei avea un sentiment de siguranta si o stare de bine de care ai mare nevoie. Ce implica gasirea si integrarea ntr-un grup de spri,in Nu mai e&ista secrete. ' adevarat, secretul tau nu-4 va sti toata lumea, ci doar cteva persoane. #e alaturi grupului de la +l+non si pluteste n aer presupunerea ca undeva, cndva, ai fost afectata de alcoolism. ti faci aparitia la 7iicele 0nite si asta e o indicatie ca ai fost cumva victima unor avansuri se&uale nedorite din partea cuiva n care ai avut ncredere... si asa mai departe. #eama ca li se va afla secretul i mpiedica pe multi sa ceara a,utorul care le-ar salva viata si relatia. #ine minte, n orice grup de spri,in normal, prezenta ta si ceea ce se discuta este o

informatie care nu trece dincolo de grup. Caracterul personal e respectat si prote,at. %aca nu, trebuie sa gasesti un grup n care este. "e de alta parte, daca te duci doar o data, ceilalti vor sti ca ai o problema. !per ca citind pna aici, ai nteles ca, a lasa pe ceilalti sa afle, n special cnd ceilalti au aceeasi problema, este solutia pentru dureroasa ta izolare. 4. Sporeste-ti latura spirituala prin exercitii ilnice Ce nseamna 'i bine, nseamna lucruri diferite pentru persoane diferite. 0nora din voi, ideea le repugna si va ntrebati probabil daca nu cumva puteti sari peste aceasta etapa. Nu e pentru voi chestia cu %umnezeu. "entru voi, convingerile de genul acesta sunt imature si naive, voi sunteti prea sofisticate pentru a le lua n serios. +lte femei s-ar putea sa se roage de,a, pline de credinta, unui %umnezeu care pare sa nu le auda. .-ati spus %omnului ce necazuri aveti, ce trebuie remediat, si degeaba, va simtiti la fel de mizerabil. !au poate v-ati rugat din suflet, ndelung, fara nici un rezultat, asa ca v-ati nfuriat, ati renuntat, sau v-ati simtit tradate si va ntrebati cu ce ati pacatuit de sunteti asa de crunt pedepsite. 7ie ca aveti sau nu credinta n %umnezeu, si daca aveti, fie ca va rugati -ui sau nu, tot trebuie sa treceti prin aceasta etapa. %ezvoltarea spirituala poate nsemna mult pentru calea pe care fiecare o alege. Chiar daca esti suta la suta atee, poate gasesti placere si consolare ntr-o plimbare n singuratate, sau n contemplarea unui apus de soare sau a vreunui colt de natura. Orice te poarta dincolo de sinele tau, catre viziunea mai larga asupra lucrurilor, reprezinta ntocmai cerinta acestei etape. +fla ce-ti aduce pace si seninatate n suflet si aloca ceva din timpul tau, o ,umatate de ora cel putin, acestui e&ercitiu. N-are importanta ct de disperata e situatia, e&ercitiul ti aduce alinare, poate chiar liniste. %aca te ndoiesti ca e&ista o putere superioara n univers, poate ar fi bine sa ncerci sa actionezi ca si cum ai crede, chiar daca nu crezi, ncredintarea lucrurilor pe care nu le poti rezolva unei puteri superioare, ti poate aduce o imensa alinare. !au daca asta ti se pare o constrngere -sa faci ceva mpotriva vointei tale - ce ai zice sa folosesti grupul de spri,in ca forta superioaraM 6rupul are cu siguranta mai multa forta, dect toata forta ta

adunata la un loc. !imte-te libera sa folosesti grupul ca entitate pentru forta si spri,in, sau aran,eaza sa iei legatura cu un membru al grupului care sa te a,ute sa treci mai usor prin situatiile grele, cnd vor aparea. 7ii constienta ca nu mai esti singura. %aca esti o credincioasa ferventa si mergi regulat la biserica si te rogi, dezvoltarea spirituala nseamna sa ai credinta ca tot ce ti se ntmpla are un scop si o rezolvare si ca %umnezeu are gri,a de partenerul tau, nu tu. +seaza-te undeva n liniste si mediteaza, roaga-te, cere-i %omnului sa te ndrume cum sa-ti traiesti viata si lasa-i pe cei din ,urul tau sa-si traiasca propria viata. %ezvoltarea spirituala, indiferent de convingerile religioase pe care le ai, nseamna n esenta, renuntarea la propria ndaratnicie, la hotarrea nestramutata de a face ca lucrurile sa ia ntorsatura pe care o vrei tu. n loc de asta, trebuie sa accepti faptul ca nu stii ce e mai bine ntr-o situatie anume, nici pentru tine, nici pentru altcineva. !-ar putea sa e&iste solutii si rezultate la care nu te-ai gndit niciodata, sau poate cele de care te-ai temut cel mai mult si te-ai straduit din rasputeri sa le anticipezi sa fi fost e&act ce trebuia ca lucrurile sa se mbunatateasca. ndaratnicia nseamna sa crezi ca tu si numai tu detii toate raspunsurile. $enuntarea la ndaratnicie nseamna disponibilitatea de a sta linistit, de a fi deschis si de a astepta sa fii ndrumata. nseamna sa nveti sa alungi teama :toate acele si daca < si disperarea :si toate acele daca nu... < si nlocuieste-le cu gnduri si afirmatii pozitive despre viata ta. Ce necesita dezvoltarea spirituala Necesita disponibilitate, nu credinta. +deseori, o data cu disponibilitatea apare si credinta. %aca n-ai nevoie de credinta, probabil ca n-o s-o obtii nicicnd, dar vei gasi cu siguranta mai multa seninatate, dect ai avut vreodata nainte. %ezvoltarea spirituala cere, de asemenea, sa-ti folosesti afirmatiile pentru a depasi vechile tipare de gndire si simtire, si sa nlocuiesti vechile convingeri. 7ie ca mpartasesti credinta ntr-o forta superioara, fie ca nu, afirmatiile ti pot schimba viata.

7oloseste-le pe cele din +ne&a 2 sau si mai bine, alcatuieste-tile singura. 7a-le sa sune pozitiv si repeta-le n gnd, sau cu glas tare daca e posibil, de cte ori ai ocazia. "entru nceput, iata un e&emplu5 Nu mai sufar, viata mea e plina de bucurie, prosperitate si mpliniri . %e ce e necesara dezvoltarea spirituala 7ara dezvoltare spirituala, e aproape imposibil sa renunti la vechiul obicei de a manipula si controla, si sa crezi ca totul se va rezolva dupa cum e menit. '&ercitiul spiritual te calmeaza si te a,uta sa-ti schimbi viziunea5 nu te mai consideri victima, ci fiinta superioara. 'ste o sursa de putere n momente de criza. Cnd te coplesesc sentimentele sau evenimentele, ai nevoie de o resursa superioara tie, catre care sa te ndrepti. 7ara dezvoltare spirituala, e aproape imposibil sa renunti la ndaratnicie, iar fara sa faci asta, nu poti sa faci urmatorul pas. Nu vei fi n stare sa ncetezi manipularea si controlul barbatului din viata ta, pentru ca vei fi convinsa ca asta e datoria ta. Nu vei fi n stare sa cedezi controlul vietii lui unei fiinte superioare tie. Ce implica dezvoltarea spirituala #e eliberezi de responsabilitatea coplesitoare de a remedia totul, de a-4 controla pe barbatul din viata ta si de a preveni dezastrele. +i la dispozitie mi,loacele necesare obtinerii calmului, mi,loace care nu au nimic de-a face cu manipularea altei persoane, ca sa faca sau sa fie cum vrei tu. Nimeni nu e obligat sa se schimbe pentru ca tu sa te simti bine. "entru ca drumul cultivarii spirituale ti-e deschis, a,ungi sa ai mai mult control asupra vietii si fericirii tale, care devin astfel mai putin vulnerabile la actiunile celorlalti. !. ncetea a sa-1 mai manipule i si controle i Ce nseamna + nceta sa mai manipulezi si sa-ti controlezi partenerul nseamna sa nu-1 mai ajuti" sa nu-i mai dai sfaturi. 6ndeste-te, te rog, ca acest adult pe care l a,uti si-4 sfatuiesti este tot att de capabil ca si tine sa-si gaseasca

singur o slu,ba, un apartament, un terapeut, o sedinta +.+., sau orice are nevoie. "oate ca nu este la fel de motivat sa-si caute singur sau sa-si rezolve problemele. %ar cnd tu ti asumi responsabilitatea de a-i rezolva problemele, l eliberezi de orice ndatorire legata de viata lui. +tunci, bunastarea lui e n minile tale, iar cnd eforturile tale n ceea ce-4 priveste nu sunt ncununate de succes, pe tine va da vina. !a-ti dau un e&emplu ca sa vezi cum stau lucrurile. "rimesc deseori telefoane de la sotii sau prietene care vor sa faca o programare pentru partenerii lor. .nsist ntotdeauna sa-i lase pe ei sa-si fi&eze sedintele cu mine. %aca persoana care urmeaza sa fie clientul meu nu e destul de motivata ca sa si aleaga terapeutul si sa se programeze singura, cum sa fie motivata sa urmeze programul terapeutic, si sa depuna eforturi pentru propria sa recuperareM -a nceputul carierei mele, acceptam aceste programari, doar ca sa primesc ulterior un alt telefon de la sotie sau prietena, ca sa-mi spuna ca el s-a razgndit, sau ca nu vrea sa consulte o femeie terapeut, sau ca vrea sa consulte un alt specialist. 7emeile ma rugau apoi sa le recomand pe altcineva unde ar putea face o programare pentru partenerul lor. +m nvatat sa nu accept programari facute de cineva pentru altcineva si sa le cer, n schimb, acestor sotii si prietene sa vina sa ma consulte pentru ele, nu pentru ei. !a nu-4 mai manipulezi si controlezi nseamna, de asemenea, sa lasi deoparte rolul de a-1 ncuraja si lauda mereu . !unt sanse ca tu sa fii aplicat de,a aceste metode pentru a-4 determina sa faca ce voiai tu, iar asta nseamna ca n timp ele au devenit instrumente de manipulare. 'logiul si ncura,area nu sunt departe de impunere, iar cnd faci asta ncerci, de fapt, sa preiei controlul asupra vietii lui. ntreaba-te de ce lauzi lucrul facut de el. "entru a-i ridica respectul de sineM +sta e manipulare. "entru a-4 determina sa se comporte n continuare n acelasi felM +sta e manipulare. "entru a-i arata ct de mndra esti de elM +sta s-ar putea sa fie o povara prea grea pentru umerii lui. -asa-4 sa-si dezvolte singur mndria pentru realizarile sale. +ltfel te apropii periculos de mult de rolul de mama fata de el. 'l nu are nevoie de nca o mama :nu conteaza ct de rea a fost mama lui< si nca si mai important, ia aminte5 el nu e copilul tau. nseamna sa nu-1 mai veg#e i. +corda mai putina atentie la

ceea ce face el si mai multa propriei tale vieti. 0neori, dupa ce l-ai lasat sa se descurce singur, partenerul te trage de mneca, ca sa zicem asa, ca sa te tina n alerta si ca sa te traga la raspundere pentru rezultat. -ucrurile se pot nrautati n ceea ce4 priveste. !i ce dacaM $eca urile sunt ale lui" nu ale tale" lasa-1 sa le re olve singur. %asa-1 sa si asume ntreaga responsa&ilitate pentru pro&lemele sale si tot meritul pentru solutiile gasite. Stai deoparte. :%aca vei fi preocupata de viata ta si vei e&ersa ca sa-ti mbunatatesti starea spirituala, vei reusi mai usor sa-ti iei privirea de la el.< nseamna detasare. %etasarea cere desprinderea eului tau din plasa n care te-au prins sentimentele lui si mai ales actiunile lui si rezultatele lor. +ceasta ti cere sa-1 lasi sa se ocupe singur de consecintele comportamentului sau" sa nu-l scutesti de suferinta. Continua sa tii la el" dar nu sa ai grija de el. %asa-1 sasi gaseasca singur drumul" la fel cum te straduiesti tu sa-1 gasesti pe al tau. Ce necesita ncetarea manipularii si controlului ' necesar sa spui nu si sa nu faci nimic. ' una din cele mai dificile sarcini cu care te confrunti n procesul de recuperare. Cnd viata lui devine greu manevrabila, si toata fiinta ta vrea sa preia conducerea, sa-4 sfatuiasca si sa-4 ncura,eze, sa manipuleze situatia n orice fel posibil, trebuie sa nveti sa stai deoparte, sa respecti acest individ ndea,uns ca sa-i lasi libertatea de a lupta9 lupta e a lui, nu e a ta. ' necesar sa-ti nfrunti temerile legate de ce i s-ar putea ntmpla lui, sau relatiei voastre, daca renunti sa mai manipulezi totul -si apoi sa depui eforturi pentru a scapa de temeri si nu pentru a continua sa-4 manipulezi. #rebuie, de asemenea, sa folosesti e&ercitiul spiritual ca spri,in n momentele cnd ti se face teama. %ezvoltarea spirituala e cu att mai importanta atunci cnd nveti sa renunti la sentimentul ca trebuie sa conduci totul. Cnd ncepi sa te dezobisnuiesti sa-i mai controlezi pe cei din ,urul tau, vei avea senzatia -aproape fizica -a unei rostogoliri n prapastie. !enzatia ca-ti pierzi controlul asupra ta cnd i eliberezi pe ceilalti de sub controlul tau e alarmanta. +ici poate interveni e&ercitiul spiritual, pentru ca n loc sa-i dai drumul n gol, poti lasa controlul :pe care l e&erciti asupra celor dragi< unei forte superioare. %e asemenea, va trebui sa e&aminezi atent lucrurile, asa cum

sunt si nu asa cum speri sa fie. O data ce renunti la manipulare si control, trebuie sa abandonezi si ideea cnd el se va schimba, voi fi si eu fericita. "oate ca el nu se va schimba niciodata. #rebuie sa te opresti sa mai ncerci. !i tre&uie sa nveti sa fii fericita oricum. %e ce e necesar sa nu-l mai manipulezi si controlezi +tta timp ct atentia ti-e ndreptata spre schimbarea cuiva asupra caruia nu ai nici o putere :n-are nimeni puterea sa schimbe pe altcineva, dect pe el nsusi<, nu-ti poti canaliza energia spre a te a,uta pe tine nsati. %in nefericire, sa-4 schimbam pe altul ne atrage mult mai mult, dect munca cu noi nsine, deci, pna cnd nu renuntam la prima, nu vom reusi niciodata s-o ndeplinim pe a doua. Cea mai mare parte a disperarii si tulburarii :mentale< prin care treci, se datoreaza nemi,locit ncercarii de a manipula si a controla ceea nu sta n puterea ta. +du-ti aminte toate ncercarile pe care le-ai facut5 convorbirile nesfrsite, implorarile, amenintarile, mituirea, poate chiar violenta, toate caile pe care ai mers si care nu au dat rezultate. !i aminteste-ti cum te-ai simtit dupa fiecare esec. $espectul de sine a mai scazut cu o treapta, iar tu ai devenit si mai tematoare, si mai nea,utorata, si mai furioasa. !ingura iesire din impas este sa abandonezi ncercarea de a controla ceea ce nu poti - pe el si viata lui. n fine, trebuie sa te opresti pentru ca el nu se va schimba niciodata din cauza presiunii la care l supui. Ceea ce ar trebui sa fie problema lui, ncepe sa devina a ta, si sfrsesti prin a fi prinsa n mre,ele ei pna cnd nu te eliberezi. Chiar daca el ncearca sa te mpace cu promisiunea ca se va schimba, va reveni cel mai probabil la vechiul sau comportament, de cele mai multe ori, plin de resentimente mpotriva ta, cnd se va ntmpla asta. #ine minte5 daca tu esti motivul pentru care renunta la un obicei, tot tu vei fi motivul pentru reluarea lui. '&emplu5 doi tineri se afla n biroul meu. #rimis de ofiterul supraveghetor din cauza abuzului de alcool sau droguri, el se afla aici pentru ca are probleme cu legea. 'a este aici pentru ca l nsoteste peste tot. 'a considera ca e de datoria ei sa-4 mentina pe drumul drept. Cum se ntmpla adesea n asemenea cazuri, amndoi provin din familii cu cel putin un parinte alcoolic. Cum stau asa, n fata mea, tinndu-se de mna, mi

spun ca au de gnd sa se casatoreasca. -Cred ca l va a,uta casatoria, spune tnara, uneori cu timida compasiune, alteori cu fermitate. -%a..., da din cap el, supus. +re gri,a sa nu-mi pierd busola. mi e de mare a,utor, continua tot el. $azbate o nota de usurare din vocea lui, iar tnara radiaza de bucurie din cauza ncrederii pe care el o are n ea, din cauza responsabilitatii pentru viata lui, care i-a fost data. .ar eu ncerc -cu multa blndete n fata sperantei si dragostei lor -sa le e&plic ca daca el are probleme cu alcoolul sau drogurile, iar ea e motivul pentru care el va reduce consumul sau va renunta la bautura sau droguri acum, tot ea va fi motivul pentru care el va relua sau va accelera consumul de alcool sau droguri ulterior. i avertizez ca ntr-o zi, n toiul unui scandal, el i va spune5 -1-am lasat de dragul tau si care e rezultatulM #u tot nu esti fericita. %e ce as continuaM n curnd, aceleasi forte care par sa-i lege acum, i vor desparti. Care sunt implicatiile renuntarii la manipulare si control 'l va deveni furios si te va acuza ca nu mai tii la el. 7uria se naste din panica ce-4 cuprinde la gndul ca va fi nevoit sa devina responsabil pentru viata lui. +tta timp ct el se lupta cu tine, ti face promisiuni sau ncearca sa te recstige de partea lui, lupta lui se duce din afara, cu tine, nu n interior cu el nsusi. :Li se pare cunoscutM ' valabil si pentru tine atta timp ct lupti cu el.< Lei descoperi ca nu mai ramn multe de spus dupa ce toate lingusirile, certurile, amenintarile, violenta si mpacarile vor nceta. ' foarte bine. $epeta-ti n gnd afirmatiile, undeva n liniste. ' foarte probabil ca, o data cu renuntarea totala la manipularea si controlarea lui, sa se elibereze o mare parte din energia ta, pe care o poti folosi pentru a te e&plora, dezvolta si perfectiona pe tine nsati. ' bine sa stii totusi, ca tentatia de a privi n afara ta pentru un raison dCetre nu va muri. #ine-ti n fru aceasta nclinatie si concentreaza-te doar asupra ta. ' de datoria mea sa mentionez ca, pe masura ce renunti la rolul de a netezi drumul lui n viata, lucrurile pot evolua haotic, iar tu vei fi criticata de cei care nu nteleg ce faci :sau ce nu faci<. ncearca sa nu treci n defensiva si nu te obosi sa le dai

e&plicatii detaliate. %aca vrei, recomanda-le sa citeasca aceasta carte si pune capat discutiei. %aca sunt insistenti, evita sa-i mai vezi o vreme. %e obicei, acest gen de critica este mai putin frecvent si acerb dect ne asteptam si ne temem ca ar putea fi. !untem proprii nostri critici -cei mai nversunati -si proiectam propriile noastre sperante de a fi criticate, asupra celor din ,urul nostru. !i vedem si auzim critici pretutindeni. 7ii de partea ta de data asta si lumea va deveni, ca prin farmec, un loc al acceptarii. 0na din implicatiile renuntarii la manipularea si controlarea celorlalti este ca tre&uie sa a&andone i identitatea lui (a fi de folos) numai ca, parado&al, actiunea de a renunta n sine este cel mai adesea singurul si cel mai de folos lucru pe care l poti face pentru cel pe care l iubesti. .dentitatea lui a fi de folos este o greseala a eului. %aca vrei sa fii cu adevarat de folos, lasa problemele lui si a,uta-te pe tine. *. nvata sa nu te lasi prinsa n joc Ce nseamna Conceptul de ,oc, aplicat dialogului dintre doua persoane, si are originea n tipul de psihoterapie cunoscut sub numele de analiza tranzactionala. (ocurile sunt modalitati structurate de interactiune, folosite pentru a evita intimitatea. #oti apelam uneori la ,ocuri n interactiunile noastre, dar n relatiile bolnavicioase, ,ocurile abunda. 'le sunt modalitati stereotipe de raspuns care au drept scop denaturarea oricarui schimb corect de informatii si sentimente, si permit participantilor sa treaca responsabilitatea pentru starea lor de bine sau de tristete pe umerii celuilalt. #ipic, rolurile ,ucate de femeile care iubesc prea mult si de partenerii lor sunt variatii ale functiei de salvator, persecutor si victima. #oate cuplurile ,oaca fiecare din aceste roluri de nenumarate ori, ntr-o alternanta tipica. Notam rolul de salvator cu :!< si-4 definim ca acela care cauta sa a,ute 9 rolul de persecutor cu :"<, definit ca acela care cauta sa nvinovateasca 9 rolul de victima cu :L<, definit ca acela care e nevinovat si nea,utorat . 0rmatorul scenariu va demonstra cum functioneaza acest ,oc5 #om, care a,unge deseori trziu acasa, tocmai a intrat n dormitor. 'ste 2?5?39 1arP, sotia lui, ncepe5

1arP :cu ochii n lacrimi<5 :L< -0nde ai fostM 1i-am facut o multime de gri,i. N-am putut dormi, ma tot gndeam ca ai fi putut avea un accident. %oar stii ct ma framnt. Cum ai putut sa ma lasi sa astept si sa nu-mi dai macar un telefon, sa stiu ca esti n viataM #om :mpaciuitor<5 :!< - %raga mea, mi pare rau. 1a gndeam ca dormi si nu voiam sa te trezesc. Nu fi suparata. !unt acasa acum, si data viitoare o sa te sun, promit. .mediat sunt gata de culcare si-ti fac un masa,, ai sa te simti mai bine. 1arP :nfuriindu-se<5 :"< -!a nu ma atingiS !pui c-o sa ma suni data viitoareS 6lumesti. -a fel mi-ai spus si data trecuta cnd s-a ntmplat, ca alta data o sa ma suni, si-ai sunatM NuS Nu-ti pasa ca stau si ma framnt, gndindu-ma ca zaci undeva mort pe sosea. Nu te gndesti niciodata la altul, ca sa stii ce nseamna sa-ti faci gri,i pentru cel pe care l iubesti. #om :cu o nuanta de neputinta n glas<5 :L< -%raga mea, nu-i adevarat. #ocmai, ca m-am gndit la tine. Nam vrut sa te trezesc. N-am stiut ca o sa te superi asa de tare. +m ncercat doar sa fiu dragut cu tine. %ar orice fac, e gresit. Ce-ai fi zis daca te-as fi sunat si tu dormeaiM +tunci as fi fost un ticalos ca te-am sunat. 1a dau batut. 1arP :nduiosata<5 :!< -%aC nu-i adevarat. %oar ca tin la tine att de mult9 vreau sa stiu ca esti bine, nu calcat de vreo masina cine stie pe unde. Nu ncerc sa te nvinovatesc9 vreau doar sa ntelegi ca ma framnt pentru ca te iubesc att de mult. mi pare rau ca m-am nfuriat. #om :sesiznd miscarea<5 :"< -+tunci, daca esti asa de ngri,orata, de ce nu te bucuri cnd vin acasaM %e ce ma ntmpini cu toata tnguiala asta, si ma tot ntrebi unde am fostM N-ai ncredere n mineM +m obosit sa-ti tot e&plic ce fac si unde sunt. %aca ai avea ncredere n mine, te-ai culca linistita, iar cnd as veni acasa, te-ai bucura, n loc sa sari la mine. 0neori cred ca ti place sa te certi cu mineS 1arP :ridicnd glasul<5 :"< -!a ma bucur ca te vadS %upa ce te-am asteptat doua ore framntndu-ma si gndindu-ma pe unde oi fiM N-am ncredere n tine pentru ca nu faci nimic, nu ma a,uti sa-mi formez

ncrederea n tine. Nu suni, dai vina pe mine ca ma supar, si ma mai si acuzi ca nu sunt bucuroasa cnd, n fine, catadicsesti sa vii acasaS 1ai bine ti-ai lua talpasita si te-ai ntoarce de unde ai venit, acolo unde ti-ai petrecut toata seara. #om :cu voce blnda<5 :!< - 0ite, nteleg ca esti suparata, dar eu am mine o zi grea. Ce-ar fi sa-ti fac un ceaiM ' e&act ce-ti trebuie. +poi fac un dus si vin la culcare. )ineM 1arP :plngnd<5 :L< -Nu ntelegi cum e sa stau si sa astept si sa ma framnt, stiind ca ai putea sa suni, dar ca n-o faci pentru ca nu sunt att de importanta pentru tine... Ne oprim aiciM %upa cum v-ati dat seama, cei doi ar putea continua asa, schimbnd locurile pe triunghiul celor trei pozitii salvator, persecutor, victima -ore n sir, zile n sir sau chiar ani. %aca te trezesti raspunznd afirmatiilor sau actiunilor altei persoane din una din aceste trei pozitii, fii atentaS 'sti prinsa n cercul vicios al ,ocului nimeni nu cstiga , ,oc de acuzatii, riposte, nvinovatiri si dezvinovatiri fara sens, futile si degradante. Opreste-te. $enunta la ncercarea de a face lucrurile sa ia ntorsatura pe care o vrei tu, renunta sa mai fii cnd draguta, cnd furioasa, cnd nea,utorata. !chimba ce sta n puterea ta, adica schimba-te pe tine nsatiS +une capat nevoii de a c,stiga. -ermina cu nevoia de a lupta" de a-1 face pe partenerul tau sa-ti ofere motive si scu e pentru comportamentul lui" sau pentru indiferenta lui. -ermina cu nevoia de a-1 face sa regrete. Ce necesita neparticiparea la ,oc !a nu te lasi prinsa, nseamna sa nu reactionezi, chiar daca te simti tentata sa raspunzi ntr-unui din felurile care tin ,ocul n miscare. $aspunde n asa fel nct sa pui capat ,ocului. La fi putin cam complicat la nceput dar, cu e&ercitiu, vei reusi sa-4 stapnesti :daca ti stapnesti n primul rnd nevoia de a ,uca ,ocul care e o componenta a etapei anterioare -renuntarea la a manipula si controla<. !a mai privim o data scena de mai sus si sa vedem cum ar putea 1arP sa ramna n afara acelui triunghi fatal. n acest moment, 1arP si-a mbunatatit starea spirituala, si e constienta ca nu e treaba ei sa-4 manipuleze si sa-4 controleze pe #om.

"entru ca a nvatat cum sa se preocupe de ea nsasi, n seara respectiva cnd s-a facut trziu si #om n-a aparut, n loc sa se enerveze si sa-si imagineze tot felul de lucruri, a telefonat unei prietene din grupul ei de spri,in. +u vorbit despre teama care creste vertiginos n sufletul ei, si asta a calmat-o. 1arP avea nevoie de cineva care s-o asculte vorbind despre sentimentele ei, iar prietena a ascultat-o cu ntelegere, fara sa-i dea sfaturi. %upa ce a nchis, a e&ersat una din afirmatiile ei favorite5 Liata mea e n minile divinitatii, iar eu traiesc n pace, siguranta si seninatate fiecare zi, fiecare ora , ntruct nimeni nu se poate gndi la doua lucruri deodata, 1arP a a descoperit ca, daca renunta la gndurile ei n favoarea afirmatiilor linistitoare, devine calma si rela&ata. Cnd #om a a,uns acasa .a orele 2?5?3, 1arP dormea. !-a trezit cnd el a pasit n camera si a simtit imediat cum revine nervozitatea si furia, asa ca si-a repetat de cteva ori afirmatia, apoi a spus5 )una, #om. 1a bucur ca ai venit . #om, obisnuit pna acum cu un scandal n acest caz, a ramas putin perple& din cauza formalitatii salutului ei. +veam de gnd sa te sun, dar... , a nceput el sa se scuze, aparndu-se. 1arP asteapta pna termina fraza si zice5 "utem vorbi mine dimineata daca vrei. 1i-e somn acum. Noapte buna. %aca #om se simtea vinovat ca a ntrziat, cearta cu 1arP i-ar fi micsorat sentimentul de vinovatie. !i-ar fi spus ca 1arP e o scorpie cicalitoare, si vina ar fi fost a ei ca-4 cicalea, nu a lui ca ntrzia. %ar asa, el ramne cu vina lui, iar ea nu sufera din cauza actiunilor lui. +sa ar trebui sa se desfasoare lucrurile. (ocul seamana ntructva cu ping-pong-ul, amndoi ,ucatorii fiind, pe rnd, salvator-persecutor-victima. Cnd mingea e la tine, o trimiti napoi la adversar. Ca sa nu te lasi prinsa n ,oc, trebuie sa nveti sa lasi mingea sa treaca pe lnga tine, dincolo de masa. 0na din cele mai bune metode n acest caz este folosirea cuvntului +h . %e e&emplu, ca raspuns la scuza lui #om, 1arP spune doar +h si se culca la loc. $eusita de a nu te lasa prinsa n lupta implicita a schimbului de roluri salvatorpersecutorvictima ti da putere. #e simti minunat cnd nu te lasi prinsa, cnd ti mentii echilibrul si demnitatea. !i este un pas nainte n procesul de vindecare. %e ce e necesar sa nu te lasi prinsa n ,oc "entru nceput, ntelege ca rolurile pe care le ,ucam nu se

limiteaza doar la schimburi de replici. 'le se e&tind la felul n care facem pe actorii n viata, fiecare din noi avnd un anumit rol la care tine mult. +l tau e, poate, rolul de salvator. "entru femeile care iubesc prea mult, e ceva obisnuit si linistitor sa simta ca au gri,a :manipulnd si controlnd< de o alta persoana. %in viata lor haotica siFsau carentiala, ele au ales aceasta cale ca modalitate de a se simti n siguranta, si de a cstiga o oarecare acceptare de sine. 'le procedeaza astfel cu prietenii, cu membrii familiei si adesea, si n cariera. !au poate ,oci rolul de persecutor, femeia nclinata sa gaseasca culpa, sa arate cu degetul si sa ndrepte lucrurile. .ar si iar, aceasta femeie recreeaza lupta cu fortele ntunecate care au nvins-o n copilarie, spernd sa nvinga n lupta acum, la maturitate. !uparata din copilarie si cautnd sa se razbune n prezent pentru trecut, ea e luptatoarea, razboinica, oratoarea, scorpia. 'a simte nevoia sa pedepseasca. 'a cere scuze, recompense. !i, n sfrsit, poti fi victima, cea mai nea,utorata din cele trei roluri, negasind nici o optiune, dect sa fii la cheremul comportamentului celorlalti. "oate ca, ntr-adevar, n-ai avut ce face n copilarie si ai fost o victima nevinovata a ntmplarilor, dar acum rolul este att de binecunoscut, ca ti poti trage forta din el. '&ista o doza de tiranie n slabiciune9 moneda ei este vinovatia - valuta forteCn relatiile victimei. .nterpretarea unuia din aceste roluri, fie ntr-o conversatie, fie n viata, ti ndeparteaza atentia de la propria persoana si te tine captiva n tiparul copilariei -caracterizat de teama, furie si neputinta. Nu-ti poti dezvolta adevaratul potential de fiinta umana evoluata, de adult stapn pe viata lui, daca nu renunti la aceste roluri restrictive, la obsesiile fata de cei din ,ur. +tta timp ct esti captiva acestor roluri si ,ocuri, ti se va parea ca o alta persoana te tine departe de idealul tau de fericire. O data ce ai parasit ,ocul, ti revine ntreaga responsabilitate a comportamentului tau, a alegerilor pe care le faci, a vietii tale. %e fapt, cnd se opreste ,ocul, hotarrile tale :cele pe care le-ai luat de,a si cele care sunt acum doar optiuni< devin mai clare, mai inevitabile. Ce implica sa nu te lasi prinsa n ,oc +cum e necesar sa dezvolti noi cai de comunicare cu tine nsati si cu altii, care sa demonstreze disponibilitatea ta de a-ti asuma

responsabilitatea propriei vieti. !a spui ct mai rar %e n-ar fi... , si ct mai des n acest moment aleg sa... Lei avea nevoie de toata energia eliberata prin renuntarea la manipulare si control o data ce ncepi sa e&ersezi acest pas, ca sa eviti integrarea n ,oc :chiar si anuntul Nu mai ,oc... este tot ,oc.< 'tapa devine mai usor de parcurs prin e&ercitiu, iar dupa o vreme e&ercitiul nsusi ti da puterea de a merge mai departe. La trebui sa nveti sa traiesti fara emotiile cauzate de certurile nfierbntate, fara dramele care-ti mannca timpul si energia, n care esti protagonista. Nu e usor de ndeplinit. Numeroase si-au ngropat sentimentele att de adnc, ca au nevoie de senzatiile provocate de certuri, despartiri si mpacari, ca sa simta ca traiesc. 7ii atentaS 7ara nimic altceva, dect viata ta interioara asupra careia sa te concentrezi, s-ar putea sa te cuprinda plictiseala la nceput. %ar daca poti accepta plictiseala, curnd ea se va metamorfoza n auto-descoperire si vei fi pregatita astfel pentru urmatoarea etapa. .. nfrunta cu curaj propriile tale pro&leme si defecte Ce nseamna +-ti nfrunta problemele nseamna ca, dupa ce te-ai desprins de manipulari, control si ,oc, sa nu rami cu nimic care sa-ti distraga atentia de la propria-ti viata, probleme si suferinta. +cum e timpul sa ncepi sa privesti n strafundurile sinelui tau cu a,utorul programului spiritual, al grupului de spri,in si al terapeutului, daca ai unul. Nu e ntotdeauna necesar sa ai un terapeut pentru aceasta etapa. n programele +nonimilor, de e&emplu, cei care au strabatut cea mai mare parte din calea nsanatosirii, pot deveni sponsori ai nou-venitilor, si i pot a,uta, n aceasta calitate, sa parcurga procesul cautarii si descoperirii de sine. nseamna" de asemenea" sa-ti scrute i viata -asa cum e ea n pre ent -at,t ce e &un c,t si ce te face sa te simti nelinistita sau nefericita. -rece-le pe o lista. /runca o privire si n trecut. 'xaminea a toate amintirile -&une" rele -reali arile" esecurile" momentele c,nd ai fost ranita si c,nd ai ranit tu pe altii...

/nali ea a totul si scrie o alta lista. Concentrea a-te asupra aspectelor mai dificile. 0aca sexul este unul din ele" asterne pe #,rtie ntreaga ta (istorie) sexuala. 0aca &ar&atii au fost ntotdeauna o pro&lema pentru tine" ncepe cu primele tale relatii si mergi apoi cu relatarea p,na n pre ent. +arintii1 2oloseste aceeasi metoda si pentru ei. ncepe cu nceputul si scrie. /i de scris" recunosc" dar acesta este un instrument extrem de valoros care te ajuta sa pui ordine n trecut3 si sa ncepi sa recunosti modelele si temele redundante n lupta cu tine nsati si cu altii. Cnd ncepi aceasta actiune, fa-o ct poti de e&haustiv nainte de a pune punct. 'ste o metoda pe care vei dori sa o reiei ulterior, cnd problemele se vor nmulti. "oate te concentrezi la nceput asupra relatiilor. 1ai tziu vei dori, poate, sa scrii despre slu,bele pe care le-ai avut, ce ai simtit nainte sa te anga,ezi n alta parte, n timpul activitatii tale acolo, sau dupa ce ai plecat de acolo. -asa-ti amintirile, gndurile, sentimentele sa curga. Nu cauta tiparele n timp ce scrii9 lasa asta pentru mai trziu. Ce necesita nfruntarea problemelor si defectelor tale Lei fi nevoita sa scrii foarte mult, dedicndu-ti timpul si energia realizarii acestei activitati. !crisul nu va fi, poate, pentru tine, un mi,loc de e&primare usor sau confortabil. %ar este, totusi, cea mai buna metoda pentru acest tip de e&ercitiu. Nu-ti face gri,i ca n-o sa te e&primi perfect. !crie oricum, numai sa aiba sens pentru tine. La trebui sa fii ct se poate de sincera si constiincioasa n tot ce vei scrie despre tine. O data ce ai ncheiat proiectul, ct ai putut de bine, mpartaseste-4 cuiva care tine la tine si n care ai ncredere. +lege pe cineva care ntelege ce efort depui pentru a te nsanatosi si care poate asculta, pur si simplu, ce ai scris despre evolutia ta se&uala, relatiile cu barbatii, cu parintii, despre sentimentele legate de propria ta persoana si despre evenimentele din viata ta, bune sau rele. "ersoana pe care ai ales-o trebuie sa aiba multa ntelegere si compasiune. Nu e nevoie sa comenteze, asta trebuie stabilit de la bun nceput.

Nici sa-ti dea sfaturi, nici sa te ncura,eze. %oar sa te asculte. n aceasta etapa a procesului de vindecare, sa nu-l alegi pe partenerul tau drept persoana care te asculta. 1ult, mult mai trziu, ai voie sa hotarasti daca i vei mpartasi ceea ce ai scris sau nu. %ar nu este oportun sa faci asta acum. -asi pe cineva sa te asculte ca sa ntelegi ce nseamna sa-ti spui povestea si sa vezi ca este acceptata. Nu este o metoda de netezire a problemelor care au aparut n relatia voastra. !copul acestui lucru este auto-cunoasterea. Clar. %e ce e necesar sa-ti nfrunti problemele si defectele 1a,oritatea femeilor care iubesc prea mult sunt ndinate sa-i nvinovateasca pe ceilalti pentru nefericirea din viata lor, n timp ce reneaga propriile lor defecte si alegeri. 'ste o perspectiva grava asupra vietii, care trebuie smulsa din radacina si eliminata, iar calea prin care putem face asta este sa ne e&aminam cu sinceritate si seriozitate. %oar considernd ca problemele si defectele tale :ca si calitatile si realizarile< ti apartin si nu au nici o legatura cu el, vei putea sa urmezi aceste zece etape si sa schimbi ce e de schimbat. Ce implica nfruntarea problemelor si defectelor n primul rnd, vei fi n stare sa te desprinzi de sentimentul de culpabilitate, legat de numeroasele evenimente si sentimente din trecut si tainuit pna acum, lucru ce va lasa drum liber bucuriei si atitudinilor sanatoase manifestabile de acum nainte n viata ta. +poi, pentru ca ti-a ascultat cineva cele mai grave secrete si nai murit din pricina asta, vei ncepe sa te simti n siguranta. Cnd ncetezi sa-i mai blamezi pe altii si ti asumi responsabilitatea alegerilor, devii libera sa mbratisezi toate optiunile care-ti erau interzise cnd te considerai victima celorlalti. +sta te pregateste n vederea schimbarii acelor lucruri din viata ta care nu-ti sunt folositoare, care nu te multumesc, sau pe care nu le poti realiza. 4. Cultiva tot ce cre i ca merita de voltat n forul tau interior Ce nseamna Cultivarea a ceea ce merita sa fie dezvoltat n forul tau interior nseamna sa nu astepti sa se schimbe el nainte de a reusi tu n viata, nseamna, de asemenea, sa nu astepti spri,inul lui financiar,

afectiv, practic -ca sa-ti ncepi o cariera, s-o schimbi, sa-ti reiei scoala, sau orice altceva ai vrea sa faci. n loc sa-ti construiesti planurile pe baza cooperarii lui, fa-le ca si cum n-ai avea pe nimeni pe care sa te bazezi, dect pe tine. +copera toate cheltuielile neprevazute legate de copil, situatii financiare, transport etc, fara sa te folosesti de el ca resursa :sau scuzaS<. %aca ncepi sa protestezi citind aceste rnduri ca, n lipsa cooperarii lui, planurile tale se naruiesc, gndeste-te singura sau discuta cu o prietena5 ce ai face daca nici macar nu l-ai cunoasteM Lei constata ca e foarte posibil sa-ti vezi de viata ta cnd ncetezi sa mai depinzi de el si sa folosesti toate oportunitatile. Ci elarea personalitatii tale nseamna sa-ti urmaresti interesele. %aca el te-a preocupat atta timp si nu ai deloc o viata a ta, ncepe prin a urma mai multe piste ca sa vezi ce te intereseaza. Nu e un lucru usor, pentru multe din femeile care iubesc prea mult. "entru ca atta timp el a fost singura ta preocupare, ti se pare incomod sa-ti ndrepti atentia spre tine si sa e&plorezi ce e folositor dezvoltarii tale. 7ii dornica sa ncerci cel putin o activitate inedita pe saptamna. "riveste viata ca pe un hors dCoeuvre apetisant si serveste-te singura cu diverse e&periente pna descoperi ce te intereseaza mai mult. Cizelarea propriei persoane nseamna sa-ti asumi riscuri5 sa faci cunostinta cu alte persoane, sa intri ntr-o sala de curs dupa ani de zile, sa mergi singura ntr-o e&cursie, sa cauti o slu,ba... orice crezi ca ar trebui sa faci, dar n-ai reusit sa-ti iei inima n dinti pna acum. +cum e momentul sa te arunci cu capul nainte. Nu e&ista greseli n viata, e&ista doar nvataminte, asa ca iesi n lume si nvata ceva din ce vrea viata sa te nvete. 7oloseste grupul de spri,in ca sursa de ncura,ari si reactii. :Nu apela pentru ncura,ari la partenerul tau sau la familia dezorganizata n care ai crescut. 'i vor ca tu sa rami neschimbata, ca sa nu se schimbe nici ei. Nu te sabota singura, spri,inindu-te din nou pe ei.< Ce necesita cizelarea propriei personalitati +entru nceput" tre&uie sa ncerci sa te concentre i n fiecare i asupra a doua lucruri pe care nu vrei sa le faci, ca sa-ti ntinzi aripile si sa-ti largesti conceptia despre cine esti si ce esti n stare sa faci. !pune-ti punctul de vedere chiar daca nclini sa crezi ca n-are importanta, sau napoiaza un obiect care nu-ti

place, chiar daca ai prefera sa-4 arunci la cos. %a acel telefon pe care l-ai tot amnat. nvata cum sa ai mai multa gri,a de tine si mai putina de cei din ,urul tau. !pune nu daca ti face placere, n loc de da ca sa faci placere altora. !olicita ceea ce vrei, chiar cu riscul de a fi refuzata. +poi, nvata sa oferi, nu altora, ci tie. Ofera-ti timp, atentie, obiecte materiale. +deseori, hotarrea de a-ti cumpara ceva n fiecare zi poate fi o lectie foarte buna pentru iubirea de sine. %arurile pot fi ieftine, dar, crede-ma pe cuvnt, cu ct sunt mai putin utile si mai frivole, cu att e mai bine. +cesta e un e&ercitiu de ngaduinta fata de sine. #rebuie sa nvatam ca putem fi noi nsine sursa lucrurilor bune din viata noastra, iar acesta e un bun nceput. %ar, daca n-ai probleme cu banii, daca n realitate faci cumparaturi si cheltuiesti compulsiv ca sa-ti adormi furia sau depresia, atunci aceasta lectie despre cum sa fii generoasa cu tine trebuie redirectionata. Ofera-ti e&periente noi n loc sa acumulezi obiecte materiale :si datorii<. 7a o plimbare n parc sau o e&cursie la munte, sau viziteaza gradina zoologica. Opreste-te si priveste apusul de soare. .deea este sa te gndesti la tine si la ce ti-ar placea sa fie cadoul tau din ziua respectiva, si sa te lasi n voia sentimentului de daruire si primire de daruri. n general, ne pricepem foarte bine sa facem daruri, dar nu ne pricepem deloc sa ne oferim singuri un dar. +sa ca, e&erseazaS n cursul acestor etape, va fi nevoie, din cnd n cnd, sa faci ceva e&trem de dificil. #e vei confrunta cu golul afectiv ngrozitor care iese la iveala cnd ncetezi sa te mai concentrezi asupra altora. 0neori golul este att de adnc, ca vei simti cum suiera vntul prin locul unde ar trebui sa fie inima. Nu te mpotrivi, lasa-4 sa suiere cu toata puterea :altfel, vei cauta un alt mod bolnavicios de a-(i distrage atentia<. !trnge golul la piept si fii sigura ca nu te vei simti astfel mult timp si ca, stnd linistita si constientizndu-4, vei ncepe curnd sa-4 umpli cu sentimentul mngietor al acceptarii de sine. -asa grupul de spri,in sa te a,ute n aceasta ncercare. +cceptarea venita din partea lor umple, de asemenea golul, la fel cum l umplu propriile tale proiecte si activitati. !entimentul de sine se naste din ceea ce facem pentru noi nsine, din felul n care ne dezvoltam propriile capacitati. %aca toate eforturile tale s-au ndreptat spre schimbarea celorlalti, e

normal sa te simti secatuita. %irectioneaza-le catre tine, acum. %e ce e necesara cizelarea %aca nu-ti perfectionezi aptitudinile, te vei simti ntotdeauna frustrata. .ar vina pentru frustrarea ta va cadea asupra lui, cnd de fapt, acest sentiment provine doar din incapacitatea ta de a te ntelege bine cu propria viata. %ezvoltarea potentialului tau la reala capacitate ia vina de pe umerii lui si plaseaza responsabilitatea pentru viata ta e&act acolo unde i e locul -la tine. "roiectele si activitatile pe care te hotarasti sa le realizezi te vor preocupa att de mult, ca nu vei mai avea timp sa te concentrezi asupra a ceea ce face sau nu face el. %aca nu ai o relatie n aceasta perioada, vei avea, n schimb, alternativa sanatoasa de a tn,i dupa ultima dragoste sau de a astepta o iubire noua. Ce implica O prima implicatie ar fi ca nu vei mai avea nevoie de un partener total opus tie ca sa aduci echilibrul n viata ta. !a ma e&plic5 ca si ma,oritatea femeilor care iubesc prea mult, esti, probabil, mai mult dect serioasa si responsabila. %aca nu-ti vei cultiva cu tenacitate latura ,oviala a caracterului tau, vei fi atrasa de barbatii la care primeaza aceasta carenta a ta. 0n barbat nepasator, iresponsabil, este o cunostinta fermecatoare, dar o slaba perspectiva pentru o relatie satisfacatoare. !i, cu toate astea, pna nu-ti vei acorda permisiunea de a te simti mai libera si mai putin ncorsetata, vei avea nevoie de el sa aduca zmbetul si distractia n viata ta. 0n alt aspect ar fi acela ca perfectionarea personalitatii tale te a,uta sa te maturizezi. "e masura ce devii tot mai capabila sa fii astfel, ti asumi responsabilitatea deciziilor, alegerilor responsabilitatea vietii tale -si astfel atingi maturitatea. +,na c,nd nu ne asumam responsa&ilitatea integrala a vietii si fericirii noastre" nu suntem complet mature5 ram,nem" mai degra&a copii nspaim,ntati si dependenti" n trupuri de adulti. n fine, perfectionarea fiintei tale face din tine un partener mai bun, caci esti o femeie capabila sa se e&prime pe sine, cu imaginatie, si nu o persoana incompleta :si deci nfricosata< n absenta unui barbat. "arado&al, cu ct ai mai putina nevoie de un partener, cu att devii o partenera mai buna -si cu att mai mult vei

atrage :si vei fi atrasa de< un partener complet. 6. 2ii egoista Ce nseamna Cuvntul egoist necesita o e&plicatie atenta. 'l evoca, probabil, imaginea a tot ceea nu vrei sa fii5 indiferenta, brutala, neatenta fata de ceilalti, egocentrista. "entru ma,oritatea oamenilor, egoismul astaC nseamna, dar, tine minte, tu esti o femeie care iubeste prea mult. "entru tine, a deveni egoist este un e&ercitiu necesar n procesul de abandonare a martira,ului. !a analizam ce nseamna egoismul normal pentru femeile care iubesc prea mult. #rebuie sa pui bunastarea ta, dorintele, munca, distractia, planurile, activitatile tale pe primul loc, nu pe ultimul -ele trebuie sa te preocupe n primul rnd, nu dupa ce au fost satisfacute nevoile celorlalti. Chiar daca ai copii mici, trebuie sa incluzi n programul tau zilnic o activitate pentru sufletul tau. #rebuie sa te-astepti sa primesti ceva bun, si chiar sa soliciti relatiilor tale si situatiilor care decurg din ele, sa fie placute pentru tine. Nu cauta sa te adaptezi tu unor relatii sau situatii neplacute. #rebuie sa crezi ca dorintele si trebuintele tale sunt foarte importante si ca tie ti revine datoria de a le mplini. n acelasi timp, da-le si celorlalti dreptul de a fi responsabili pentru ndeplinirea dorintelor si trebuintelor lor. Ce necesita "e masura ce te pui pe tine nsati pe primul loc, trebuie sa nveti sa tolerezi dezaprobarea si mnia celorlalti. !unt reactiile inevitabile ale celor care au fost pna acum pe primul loc n viata ta. Nu argumenta, nu te scuza, nici nu ncerca sa te ,ustifici. "astreaza-ti calmul, fii ct de ,oviala poti, si vezi-ti mai departe de activitatile tale. !chimbarile pe care le aduci n viata ta necesita schimbarea celor din ,urul tau, la care, n mod firesc, vor opune rezistenta. %ar, daca nu dai importanta indignarii lor, ea va fi de scurta durata. ' doar o ncercare de a te convinge sa te ntorci la vechiul tau comportament altruist, de a face pentru ei tot ceea ce ar putea si ar trebui sa faca singuri. /sculta ce-ti spune vocea interioara despre ce e &ine si ce e rau pentru tine si ia-te dupa ea. %oar asa, ascultnd glasul inimii, ti vei dezvolta interesul normal fata de propria persoana. "na acum ai fost ca un medium care se lua dupa indicatiile celor care i spuneau cum sa se poarte. Nu da atentie acestor

indicatii, sau te vei scufunda o data cu ele. + deveni egoist presupune, n fine, sa recunosti ca valoarea ta e mare, ca aptitudinile tale sunt demne de a fi e&primate, ca mplinirea fiintei tale este tot att de importanta ca a oricarei alte persoane, si ca tot ce ai mai bun este cel mai grozav dar pe care-4 poti oferi lumii si, mai ales, celor dragi. %e ce e necesar sa devii egoista .n absenta unui anga,ament ferm cu tine nsati, vei avea tendinta de a deveni pasiva, de a te perfectiona nu pentru tine nsati, ci pentru beneficiul altcuiva. %esi, dupa ce vei deveni egoista :ceea ce mai nseamna, de fapt, si a deveni sincera<, vei fi o partenera mai buna, nu acesta trebuie sa fie scopul tau fundamental. Scopul tau tre&uie sa fie perfectionarea fiintei tale. Nu e de a,uns sa te ridici deasupra tuturor dificultatilor care ti au iesit n cale. +i nca o viata de trait -a ta, un potential de e&plorat -al tau. 'ste singurul pas firesc pe care trebuie sa-4 faci dupa ce ti-ai cstigat respectul de sine si ai nceput sa-ti tratezi cu respect propriile dorinte si necesitati. +sumarea responsabilitatii pentru propria ta viata si fericire elibereaza copiii de vina si responsabilitatea pentru nefericirea ta :caci ei se simt ntotdeauna vinovati si responsabili<. Copilul nu poate spera sa echilibreze vreodata balanta, sau sa recompenseze cumva parintele care si-a sacrificat viata, fericirea, mplinirea, pentru eZ sau pentru familie. Cnd copilul vede ca parintele si traieste cu bucurie viata, e ca si cum ar primi permisiunea de a face la fel, dupa cum suferinta parintelui releva copilului, ca viata nu nseamna dect suferinta. Ce implicatii are faptul de a deveni egoista $elatiile tale devin, automat, mai sanatoase. Nimeni nu-ti datoreaza nimic, pentru ca esti altfel dect ei, pentru ca nu mai esti altfel pentru ei. -e dai libertatea celorlalti sa se preocupe de propria lor viata, fara sa-si mai faca gri,i pentru tine. :' foarte probabil ca, de e&emplu, copiii tai sa se fi simtit responsabili pentru suferinta si frustrarea ta. ntruct ti ndeplinesti mai bine datoria de a avea gri,a de tine nsati, ei sunt liberi sa-si poarte de gri,a mai bine<. +cum poti spune da sau nu de cte ori vrei. "e masura ce ntreprinzi aceasta schimbare drastica de roluri de

la responsabilitatea fata de altii la responsabilitatea fata de tine nsati -comportamentul tau va fi echilibrat, cu siguranta, de schimbarile de roluri ale celor din antura,ul tau. %aca aceste schimbari sunt prea greu de suportat de barbatul din viata ta, sar putea sa te paraseasca si sa caute pe altcineva care sa fie cum erai tu odata -s-ar putea, deci, sa nu rami pna la sfrsitul acestor etape cu barbatul cu care erai la nceputul lor. "e de alta parte, ironia sortii face ca, pe masura ce devii tot mai capabila sa tii la tine, sa ti dai seama ca ai atras pe cineva care e capabil sa tina la tine. Cu ct devenim mai sanatoase si mai echilibrate, cu att atragem parteneri mai sanatosi si echilibrati. Cu ct devenim mai putin dependente, cu att se realizeaza mai multe din nevoile noastre. "e masura ce renuntam la rolul de femeie super-responsabila, lasam locul liber cuiva care sa ne ndrageasca. 17. mpartaseste si altora experienta si nvatamintele tale Ce nseamna +-ti mpartasi e&perienta si nvatamintele nseamna sa-ti amintesti ca acesta e ultimul pas pe calea nsanatosirii, nicidecum primul. %isponibilitatea de a-i a,uta pe ceilalti si concentrarea asupra nevoilor celorlalti fac parte din boala de care suferim9 ai rabdare, deci, pna cnd eforturile tale n vederea restabilirii dau rezultate si numai dupa aceea abordeaza aceasta etapa. n grupul de spri,in, nseamna sa mparti cu nou-venitii e&perienta ta trecuta si prezenta. Ceea ce nu nseamna ca trebuie sa dai sfaturi, ci doar sa e&plici ce a dat rezultate n cazul tau. Nu nseamna nici sa dai nume, sau sa arunci vina pe altii. Cnd atingi acest stadiu al nsanatosirii, ar trebui sa fii de,a constienta ca a nvinovati pe altii nu-ti e de nici un folos. +-ti mpartasi e&perienta si nvatamintele nseamna, de asemenea, sa vrei sa vorbesti despre nsanatosirea ta cu cei care au avut o copilarie asemanatoare cu a ta, sau aflati ntr-o situatie asemanatoare cu cea n care ai fost tu, fara nsa a forta persoana respectiva sa faca ce ai facut tu ca sa te nsanatosesti. Nu e nici locul potrivit, nici cazul sa controlezi si sa manipulezi aici, dupa cum nu era nici n relatia ta. +-ti mpartasi e&perienta mai poate nsemna sa dedici cteva ore din timpul tau altor femei, lucrnd poate la o linie telefonica

ca voluntar sau ntlnindu-te cu o femeie care a ntins mna dupa a,utor. n fine, poate nsemna a,utorul dat personalului medical si consultant referitor la cel mai potrivit tratament aplicabil tie si altor femei ca tine. Ce necesita mpartasirea e&perientei #rebuie sa lasi liber sentimentul de gratitudine pentru ca ai a,uns n acest punct, si pentru a,utorul primit, pe parcursul acestui drum, de la cei care ti-au mpartasit e&perienta lor. +i nevoie de sinceritate si de dorinta de a-ti dezvalui secretele, de a renunta la nevoia de a fi buna . n sfrsit, trebuie sa dovedesti capacitatea de a darui fara sa ceri nimic n schimb. Cea mai mare parte a altruismului nostru din perioada cnd iubeam n e&ces, era, de fapt, manipulare. +cum suntem ndea,uns de libere sa daruim fara sa manipulam. Nevoile noastre se mplinesc si suntem pline de iubire. Cel mai normal lucru pe care-4 putem face acum este sa daruim aceasta iubire fara sa asteptam sa fim recompensate. %e ce e necesara mpartasirea e&perientei %aca esti convinsa ca suferi de o boala, trebuie sa si ntelegi ca, ntocmai unui alcoolic care e treaz, ai putea aluneca si cadea. 7ara sa te supraveghezi permanent, ti-ai putea relua vechiul fel de a gndi, simti si stabili o relatie. -ucrul cu nou-venitii n grup te a,uta sa nu uiti ct ai fost odata de bolnava si ct de departe ai a,uns cu recuperarea. #e mpiedica sa negi ct a fost de rau, caci povestea persoanei nou-venite va fi, mai mult sau mai putin, asemanatoare cu a ta, iar tu ti vei aminti cu compasiune, fata de tine si fata de ea, cum a fost. Lorbind despre e&perienta ta, trezesti speranta n sufletul celorlalti si confirmi marasmul prin care ai trecut n lupta pentru nsanatosire. Cstigi ncredere n cura,ul tau si n viata ta. Ce implica mpartasirea e&perientei i vei a,uta pe altii sa se nsanatoseasca si ti vei mentine gradul de vindecare cstigat. +ceasta mpartasire a e&perientei este, n ultima instanta, un act de egoism sanatos prin care promovezi propria ta stare de bine, ntruct esti n contact cu principiile procesului de nsanatosire care ti vor fi de folos toata viata. 11. 8nsanatosire si intimitate9 nc#iderea prapastiei

"entru noi maria,ul este o calatorie cu destinatie necunoscuta... descoperirea ca oamenii trebuie sa-si mpartaseasca nu numai ce nu stiu unul despre altul, dar si ce nu stiu despre ei nsisi. 1lC*+'- L'N#0$+ %ans de umbre n zona casatoriei -Ce vreau sa stiu este unde au disparut toate emotiile mele se&ualeM #rudi nu s-a asezat nca, e n drum spre canapeaua din cabinetul meu. +runca ntrebarea peste umar, n ,oaca parca, dar sesizez o licarire acuzatoare n privirea ei n timp ce trece n viteza pe lnga mine. "e mna stnga, un inel de logodna cu diamant arunca licariri similare, n timp ce eu am o banuiala despre motivul vizitei ei. !unt opt luni de cnd am vazut-o ultima data, iar azi arata mai bine dect oricnd, cu ochii caprui, blnzi, stralucitori si parul frumos, putin ondulat, castaniu-roscat, mai lung si mai bogat dect la ultima noastra ntlnire. Chipul are aceeasi mina dulce, de pisicuta, iar cele doua masti pe care le alterna odata continuu -de micuta orfana trista si de femeie sofisticata delicata -au fost nlocuite de o ncredere plina de caldura si feminitate. + parcurs un drum lung n cei trei ani care trecusera de la ncercarea de sinucidere, cnd se sfrsise relatia ei cu (im, politistul casatorit. 1a bucur sa vad ca procesul de recuperare evolueaza bine. 'a nu stie nca, dar chiar si problemele se&uale cu care se confrunta acum fac parte din procesul inevitabil de nsanatosire. -Lorbeste-mi despre asta, #rudi, o ndemn, iar ea si reia locul pe canapea. -'i bine, e&ista un barbat minunat n viata mea. #i-4 amintesti pe *alM 1a ntlneam cu el cnd ne-am vazut ultima oara. mi aminteam bine numele. 'ra unul din cei ctiva tineri cu care se ntlnea #rudi la ncheierea programului terapeutic. -' dragut, dar cam plicticos, spusese ea despre el atunci. %iscutam mult si mi se pare serios si demn de ncredere. +rata bine, dar lipsesc focurile de artificii, nu cred ca el e alesul. 7usese de acord atunci cu ceea ce i spusesem -ca trebuie sa e&erseze mai mult -sa fie n compania acestui tip de barbat atent si de treaba mai mult timp, iar ea s-a hotart sa se mai vada cu el o vreme doar pentru antrenament .

+cum #rudi continua cu mndrie n glas5 -' att de diferit de barbatii cu care obisnuiam sa am o relatie9 multumesc lui %umnezeu, ne-am logodit si o sa ne casatorim n septembrie9 dar... avem, cum sa spun, o problema. Nu noi, de fapt9 eu. "roblema mea e ca nu ma mai e&cit9 si vreau sa stiu de ce, ca n-am avut o asemenea problema nainte. #u stii cum eram. i ceream, practic, fiecaruia din barbatii aceia care nu mau iubit deloc, sa faca se& cu mine, iar acum, ca nu ma mai arunc n bratele nimanui, ma port ca o fata batrna pudica, inhibata. *al e placut, responsabil, demn de ncredere si foarte ndragostit de mine. .ar eu stau ntinsa acolo n pat lnga el, si ma simt ca o bucata de lemn. +m ncuviintat din cap9 stiam ca #rudi se confrunta cu un obstacol pe care ma,oritatea femeilor care iubesc prea mult trebuie sa-4 depaseasca cnd se nsanatosesc. "entru ca au folosit se&ul ca instrument de manipulare a unui barbat dificil sau imposibil, ca sa le iubeasca, o data ce aceasta provocare este nlaturata, nu mai stiu sa faca se& cu un partener tandru, generos. Nelinistea lui #rudi este evidenta. si loveste genunchiul usor, cu pumnul, dupa fiecare cuvnt. - %e ce nu ma e&citM !e opreste din lovit si ma priveste cu teama n ochi. - ' oare, pentru ca nu-4 iubescM +sta sa fie problema dintre noiM - #u ce creziM l iubestiM ntreb. -Cred ca da, dar nu sunt sigura, totul e att de diferit de cum simteam nainte. mi place sa fim mpreuna. Lorbim despre cte-n luna si n stele, mi stie povestea, deci nu avem secrete unul fata de celalalt. Nu ma prefac cnd suntem mpreuna. !unt eu nsami, adica sunt mult mai rela&ata cnd sunt cu el, dect eram nainte cu alti barbati. Ne plac amndurora cam aceleasi lucruri5 sa ne plimbam cu barca, sa mergem pe bicicleta sau sa facem alpinism. +preciem aceleasi valori, iar cnd ne certam, lupta cinstit. %e fapt, a te certa cu *al e aproape o placere. %ar la nceput ma speriau chiar si discutiile sincere, deschise, despre dezacordurile noastre. Nu eram obisnuita sa fie cineva att de onest si deschis n legatura cu sentimentele lui si sa ceara de la mine sa

fiu la fel. *al m-a a,utat enorm sa nu-mi mai fie frica sa spun ce gndesc, sau sa cer de la el ce vreau, pentru ca niciodata nu ma pedepsit ca am fost sincera. !frsim ntotdeauna prin a rezolva chestiunea si ne simtim si mai apropiati dupa aceea. ' cel mai bun prieten pe care l-am avut vreodata si sunt mndra sa ies cu el. +sa ca, da, cred ca-4 iubesc, dar daca-4 iubesc, de ce nu simt nimic cnd ma culc cu elM Nu-i nimic rau n felul lui de a face dragoste. 'ste foarte atent, doreste sa-mi faca placere. +sta e ceva nou pentru mine. Nu e agresiv cum era (im, dar nu cred sa fie asta problema. !tiu ca ma crede minunata, se e&cita, iar eu... stana de piatra. !unt mai mereu rece si stn,enita. %aca ma gndesc cum eram nainte, n-are nici un sens, nu-i asaM 1a bucur ca o pot linisti. -n realitate, are foarte mult sens, #rudi. #u treci acum prin ce au trecut multe alte femei care au avut aceeasi problema cu a ta - femei care au reusit sa se faca bine - la nceputul unei relatii cu barbatul potrivit. 'motia, provocarea, golul din stomac lipsesc, si, pentru ca astea erau semnele iubirii nainte, se tem ca acum lipseste ceva important. -ipsesc, de fapt, nebunia, suferinta, teama, asteptarea si speranta. +cum, pentru prima data, ai un barbat dragut, echilibrat, de nade,de, care te adora, iar tu nu mai ai de ce sa depui eforturi sa-4 schimbi. 'l are calitatile pe care le voiai la un barbat si ti-e loial. "roblema este ca pna acum n-ai stiut ce nseamna sa ai ce ti-ai dorit. !tii doar cum e sa nu ai, si sa lupti nebuneste sa capeti acel lucru. 'sti obisnuita cu ,indul si suspansul care creeaza emotia aceea, cnd ne sare inima din piept. La face asta sau n-o va faceM 1a iubeste, nu ma iubesteM !tii ce vreau sa spun. #rudi zmbeste. - 'u sa nu stiuM %ar cum se leaga asta de se&ualitatea meaM -!e leaga,pentru ca e mai stimulativ sa nu ai ce-ti doresti, dect sa ai. 0n barbat bun, iubitor, devotat nu te va face niciodata sa-ti simti adrenalina izbucnind n valuri, asa cum

facea (im, de e&emplu. -Chiar asaS "un sub semnul ntrebarii relatia mea cu *al pentru ca nu sunt obsedata de el. 1a ntreb daca n-am prea multa ncredere n el. #rudi nu mai e suparata. ' curioasa acum, ca un detectiv care descurca itele ncurcate ale unei taine importante, i spun5 -"robabil ca ai, ntr-adevar, prea multa ncredere n el. 'sti sigura ca va fi lnga tine la nevoie. Nu te va parasi. ' inutil, deci, sa fii obsedata de el. Obsesia nu nseamna iubire, #rudi. ' doar obsesie, nimic mai mult. ncuviinteaza din cap. -!tiu, stiuS -.ar uneori, continui eu, se&ul functioneaza foarte bine cnd suntem obsedate. #oate acele sentimente puternice de ngri,orare si anticipare nelinistita, de groaza chiar, contribuie la un amalgam puternic, care a primit numele de iubire. %e fapt, e orice altceva n afara de iubire. !i totusi, este ceea ce ne spun cntecele ca este iubirea. !tii, genul nu pot trai fara tine, iubito . Nimeni nu scrie cntece despre ct de usoara si reconfortanta este o relatie de dragoste normala. #oate cntecele descriu teama, suferinta, pierderea si dorul din suflet. +sa ca, asta numim dragoste si nu stim ce sa facem cnd apare ceva care nu e asa. Ne rela&am si ncepem sa credem ca asta nu e iubire, pentru ca ne lipseste obsesia. #rudi ncuviinteaza. -+sa e. '&act asta s-a ntmplat. N-am numit-o iubire pentru ca era prea linistita, iar eu nu eram deloc obisnuita sa fiu linistita, stii doar. Ombeste amar si continua. -1-a cucerit complet n lunile n care ne-am vazut. !imteam ca ma pot rela&a, ca pot fi eu nsami si el n-o sa ma paraseasca. Numai asta, si tot era ceva incredibil. N-am avut niciodata pe cineva care sa nu ma paraseasca, mai devreme sau mai trziu. +m asteptat mult nainte sa avem si relatii se&uale, am vrut sa ne cunoastem mai nti foarte bine. --am placut din ce n ce mai mult si mi-era att de bine, eram asa fericita cnd eram mpreuna. Cnd, n sfrsit, m-am culcat cu el, a fost foarte tandru, iar eu m-am simtit att de vulnerabila. +m plns tot timpul. 1ai plng si acum, uneori, dar nu pare sa se supere din cauza asta. +r dori sa ne simtim amndoi bine, dar nu se plnge. 'u, n schimb, ma plng, pentru ca stiu cum ar trebui sa

fie. - )ine, i raspund, spune-mi cum este acum. -' ndragostit de mine. !pun asta dupa felul cum ma trateaza.%e cte ori fac cunostinta cu vreun prieten de-al lui, stiu, dupa cum ma saluta, ca *al i-a vorbit de,a foarte frumos despre mine. .ar cnd suntem doar noi doi, e asa afectuos, att de dornic sa ma faca fericita. Numai ca eu sunt ncordata, rece, as spune chiar rigida. Nu reusesc sa ma aprind deloc. Nu stiu ce ma mpiedica... - Ce simti cnd faceti dragosteM $amne tacuta cteva clipe, meditnd. +poi si ridica capul si ma priveste. -nfricosata, poateM +poi, ca o confirmare pentru sine5 %a, asta e. 1i-e frica, foarte fricaS - !iM O ndemn eu. #ace si se gndeste. +poi, ntr-un trziu, continua5 -Nu stiu sigur. !a te lasi cunoscuta, cumva. +h, asta suna a citat biblic. !tii cum se spune n )iblie5 +poi el a cunoscut-o . Cam asa ceva. %ar eu am senzatia ca daca l-as lasa, *al ar reusi sa ma cunoasca pe de-a ntregul, nu doar se&ual, ci si n alte feluri. 1i se pare ca nu ma predau lui n ntregime. 1i-e prea frica. "un o ntrebare care sare n ochi. - !i ce s-ar ntmpla daca ai face-oM - O, %oamne, nu stiuS #rudi ncepe sa se foiasca n scaun. -1a simt vulnerabila, ca si cum as fi dezbracata, cnd ma gndesc la asta. 1a simt prost vorbind acum despre asa ceva, dupa toate ispravile mele din trecut. %ar acum e altfel, sa stii. Nu e simplu sa ai relatii intime cu cineva care doreste sa fie ct se poate de apropiat de tine din toate punctele de vedere. 1a nchid n mine ca o scoica, desi fac dragoste, dar e ceva care ma retine. 1a comport ca o virgina timida... -#rudi, ncerc s-o linistesc, cnd atingi gradul de intimitate la care ai a,uns tu cu *al, si lucrurile pe care le puteti avea mpreuna n viitor, chiar esti virgina. #otul e nou, iar tu nu ai deloc e&perienta n acest tip de relatie cu un barbat, nici cu alte persoane, de fapt. !igur ca esti speriata. -%a, e&act asa ma simt -auto-protectoare, ca si cum as pierde ceva foarte important, ncuviinteaza ea.

-%a, te temi sa nu-ti pierzi armura, pavaza ta mpotriva suferintei. Chiar daca nainte te aruncai asupra barbatilor, n-ai riscat niciodata sa te apropii de vreunul din ei. N-ai avut de-a face cu aceasta apropiere, pentru ca nici unul nu era n stare sa fie att de apropiat. +cum cnd esti cu *al, care nu vrea dect sa fie ct se poate de apropiat de tine, te cuprinde panica. #e simti bine cnd vorbiti si va bucurati sa fiti mpreuna, dar, n ceea ce priveste se&ul, cnd cad toate barierele dintre voi, e altceva. n cazul fostilor tai parteneri, nici macar se&ul nu facea sa cada barierele, n realitate, i tinea la o anumita distanta pentru ca tu foloseai se&ul ca sa eviti sa comunici cu ei, sa le spui cine esti si ce simti de fapt. +sa ca,, indiferent de ct de mult se& faceai, nu a,ungeai sa te apropii de nici unul din ei. "entru ca te-ai folosit o data de se& ca sa controlezi relatiile, banuiesc ca ti-e foarte greu acum sa renunti la acest control si sa ai un comportament se&ual normal, n loc sa folosesti se&ul ca instrument. mi place e&presia ta, #rudi -sa te lasi cunoscuta -pentru ca asta reprezinta acum contopirea voastra se&uala. #u si *al v-ati mpartasit attea despre voi, ca se&ul a devenit o cale mai profunda de a va cunoaste unul pe altul si nu un obstacol. -acrimile stralucesc n ochii lui #rudi. -%e ce trebuie sa fie asaM %e ce nu ma pot linistiM !tiu ca omul acesta nu ma va rani deliberat. Cel putin, nu cred ca este... Cnd realizeaza ndoiala din glas, si schimba repede atitudinea. -'i bine, mi spui ca stiu doar sa fiu se&P cu cineva care nu ma doreste -sau nu doreste tot ce nsemn eu -si ca nu pot fi se&P cu cineva ca *al care e bun si ma considera minunata, pentru ca mi-e teama de intimitate. Ce e de facutM -ntrebarea este cum. 1ai nti, renunta la ideea de a fi se&P si lasa-te n voia se&ualitatii. + fi se&P e o atitudine. %orinta se&uala este stabilirea unei relatii intime la nivel fizic. #rebuie sa vorbesti cu *al despre ceea ce ti se ntmpla, asa cum se ntmpla -sa-i spui totul despre sentimentele tale, indiferent de ct de irationale sunt. !pune-i cnd ti-e teama, cnd simti nevoia sa te retragi, cnd te simti pregatita pentru intimitate. %aca crezi ca e bine, ncearca sa ai mai mult control cnd faceti dragoste si sa mergi doar pna acolo unde ti se pare confortabil. *al va ntelege daca i ceri sa te a,ute n privinta temerilor tale. !i nu cauta sa ,udeci ce ti se ntmpla. Cu

dragostea si ncrederea nu prea ai avut de-a face pna acum. Nu te grabi si construieste-ti cu rabdare capitularea. !tii, #rudi, n felul n care faceai se& nainte era foarte putina capitulare si multa, foarte multa manipulare si controlare a altcuiva prin se&, si impunerea propriei tale vointe. (ucai teatru, spernd sa te auzi ridicata n slavi pentru asta. Compara ce faceai nainte si ce faci acum cu diferenta dintre interpretarea rolului unei mari ndragostite si permisiunea pe care ti-o oferi acum de a fi iubita. +cceptarea :de a fi iubita< este mult mai dificila pentru ca ea trebuie sa vina dintr-un loc foarte intim, locul unde salasluieste si iubirea de sine. %aca e&ista de,a multa dragoste acolo, e mai usor sa accepti ca meriti si iubirea altcuiva. %aca nu e&ista dragoste de sine acolo, e mult mai greu sa lasi dragostea sa patrunda acolo din afara. +i parcurs un drum lung n ceea ce priveste dragostea de sine. 1ai ai nca un pas5 sa ai atta ncredere n tine nct sa-4 lasi pe *al sa te iubeasca. #rudi reflecteaza. -#oata acea abandonare pe care o practicam nainte era, de fapt, foarte bine calculata. +bia acum nteleg asta. %e fapt, nu renuntam la control deloc, desi mi facea placere sa ,oc acel rol. +sadar, acum nu mai trebuie sa interpretez nici un rol, doar sa fiu eu nsami. Ciudat, asta mi se pare si mai greu. !a fii iubita... #rudi ramne pe gnduri. -!tiu ca mai am multe de facut n aceasta privinta. 0neori ma uit la *al si ma ntreb cum poate fi att de fericit cu mine. Nu cred ca sunt fermecatoare cnd nu interpretez marele meu rol. Ochii ei se maresc. -%e-asta mi-e att de greu, nu-i asaM Ca nu mai trebuie sa-mi ,oc rolul. Ca nu mai trebuie sa fac nimic anume. Nu mai trebuie sa ncerc. 1i-a fost teama sa-i arat lui *al ca l iubesc pentru ca eram sigura ca nu stiu cum. Credeam ca daca nu-mi folosesc toata arta de seductie, orice as face va fi insuficient si *al se va plictisi. Nu puteam sa o folosesc pentru ca fusesem att de buni prieteni nainte de a deveni iubiti ca mi se parea total nepotrivit sa ncep sa gem si sa ma arunc asupra lui. n plus, nu era nevoie. *al ma iubeste si fara asta. ' la fel cu toate celelalte lucruri pe care ni le mpartasim. #otul e mult mai simplu dect mi-am imaginat eu ca este dragostea. ' de a,uns sa fiu eu nsamiS #rudi se opreste, apoi ma priveste cu sfiala.

- Crezi ca asta se ntmpla si altor femeiM ntreaba ea. -Nu att de des pe ct as vrea eu, raspund. #u te lupti acum cu o problema pe care o au doar femeile care s-au vindecat de iubirea lor e&cesiva... dar cele mai multe nu se vindeca. si irosesc timpul, energia, viata, folosindu-si se&ualitatea ca instrument, ncercnd sa schimbe barbatul incapabil sa le iubeasca ntr-o persoana capabila de iubire. 1etoda nu da rezultate niciodata, dar e mai sigura pentru ca atta timp ct sunt prote,ate de aceasta lupta nu sunt nevoite sa stabileasca o relatie de totala intimitate, sa-4 lase pe celalalt sa le cunoasca n sensul cel mai profund al cuvntului. 1a,oritatea oamenilor se tem de asta. +stfel ca, n timp ce singuratatea i mpinge spre o relatie, teama i face sa aleaga parteneri cu care nu se vor ntelege niciodata. #rudi ntreaba5 -+sa a facut si *al cu mineM + ales pe cineva cu care nu poate fi foarte apropiatM - "oate, raspund. -%eci eu sunt acum la capatul opus -sunt cea care se opune intimitatii. +sta-i reversul medaliei. -!e ntmpla des. #oate avem capacitatea de a ,uca ambele roluri. 0rmaritorul, rol pe care l-ai ,ucat nainte, si reticentul, rol ,ucat de partenerii tai anteriori. +cum, ntr-un anumit grad, tu esti reticentul, cel care fuge de intimitatea reala, iar *al este urmaritorul. +r fi interesant sa vezi ce se ntmpla daca te-ai opri din fuga. Lezi, lucrul care va ramne neschimbat n decursul acestei povesti este prapastia dintre tine si partenerul tau. "oti schimba rolurile, prapastia va e&ista ntotdeauna. -%eci indiferent cine e reticentul si cine urmaritorul, nici unul nu va fi preocupat de apropierea totala, spune #rudi. +poi, soptit, prevenitoare5 -Nu e se&ul, nu-i asaM .ntimitatea e att de nfricosatoare. %ar cred ca mi doresc sa ramn pe loc si sa-4 las pe *al sa ma prinda. 1a sperie si mi se pare amenintator, dar vreau sa nchid prapastia. #rudi vorbeste acum de dorinta de a realiza intimitatea totala cu o alta persoana, la care a,ung foarte putini. Nevoia de a o evita se afla n spatele luptei n care se anga,eaza femeile care iubesc prea mult si barbatii care iubesc prea putin. $olurile de

urmaritor si reticent sunt intersan,abile, dar, ca sa le elimine complet, cei doi parteneri au nevoie de foarte mult cura,. -e dau singurele indicatii de care sunt n stare, pentru calatoria lor. -'i bine, ti sugerez sa discuti cu *al despre toate aceste lucruri. !i nu evita discutia cnd sunteti n pat. -asa-4 sa stie prin ce treci. ' o forma foarte importanta de intimitate, sa stii. 7ii foarte sincera si lasa restul n gr,ia restului . #rudi arata ca si cum i s-ar fi luat o piatra de pe inima. -' bine sa ntelegi ce se petrece. !tiu ca ai dreptate, ca totul e nou pentru mine si nu stiu cum sa ma port normal nca. 1-am gndit ca poate ar trebui sa fiu pasionala cum eram odata dar nici asta n-ar a,uta. %e fapt, asta a produs si mai multe probleme. %ar de,a inima si sentimentele mele au ncredere n *al. 1ai ramne ca si trupul rneu sa aiba ncredere n el. Ombeste si-si scutura parul. -Nimic nu e usor, asa-iM ' clar ca trebuie sa se ntmple astfel. O sa-ti povestesc cum merg lucrurile... si mii de multumiri. - Cu multa placere, #rudi, i raspund, dorindu-i din tot sufletul sai fie bine, si ne mbratisam nainte de a pleca. Ca sa vedem ct de departe a a,uns #rudi n procesul de recuperare, sa comparam convingerile ei despre sine si stilul ei de a stabili o relatie intima, cu caracteristicile unei femei care sa vindecat de iubirea e&cesiva. Nu uitati ca recuperarea este un proces ndelungat si un scop pe care ne straduim sa-4 atingem si nu ceva ce realizezi imediat si pentru totdeauna. .ata caracteristicile unei femei care s-a vindecat de iubirea e&cesiva5 4. !e accepta pe sine n totalitate, chiar daca mai vrea sa schimbe ceva la personalitatea ei. '&ista o iubire de sine si un respect de sine pe care le nutreste sincer si le sporeste deliberat. 2. i accepta pe ceilalti asa cum sunt si nu ncearca sa-i schimbe ca sa-si satisfaca dorintele. ?. si analizeaza sentimentele si atitudinile fata de orice aspect al vietii ei, inclusiv se&ualitatea. G.+preciaza orice aspect al sinelui sau5 personalitatea, nfatisarea, convingerile si valorile, trupul, interesele si realizarile. !e autovalideaza si nu mai cauta o relatie care sa-i dea sentimentul propriei valori.

H. $espectul ei de sine a atins cota la care se bucura de compania altora, n special a barbatilor care sunt buni asa cum sunt. Nu are nevoie sa se simta solicitata ca sa aiba sentimentul propriei valori. @. 'ste deschisa si ncrezatoare n persoanele potrivite . Nu-i este teama sa se lase cunoscuta la nivel personal profund, dar nu se e&pune e&ploatarii celor care nu sunt interesati de starea ei de bine. >. si pune ntrebari5 'ste aceasta relatie potrivita pentru mineM mi da posibilitatea sa dau la iveala tot ce e mai bun n mineM 8. Cnd o relatie e distructiva, femeia are puterea sa renunte la ea fara sa cunoasca depresia handicapanta. +re un cerc de prieteni care o sus,in si preocupari sanatoase care o a,uta sa depaseasca momentele de criza. =. %a importanta, mai presus de toate, propriului ei sentiment de seninatate. #oate luptele, drama, haosul din trecut si-au pierdut puterea de atractie. !e auto-prote,eaza, are gri,a de sanatatea si starea ei de bine. 43. 'a stie ca o relatie, pentru a merge bine, trebuie stabilita ntre parteneri care mpartasesc valori, interese si idealuri asemanatoare si care apreciaza, fiecare n parte, intimitatea. 'a stie, de asemenea, ca e demna de tot ce-i poate oferi viata mai bun. '&ista mai multe faze n vindecarea de iubirea e&cesiva. "rima faza ncepe cnd ntelegem ce facem si vrem sa ne oprim. 0rmeaza dorinta de a primi a,utor pentru noi nsine si apoi prima ncercare reala pe care o facem pentru a ne asigura a,utorul. %upa aceea, intram n faza care necesita anga,amentul nostru fata de vindecare si disponibilitatea de a continua programul de recuperare. n timpul acestei faze ncepem sa ne schimbam modul de a actiona, gndi si simti. Ce parea odata normal si familiar devine incomod si anormal. .ntram n urmatoarea faza n momentul n care ncepem sa facem alegeri care nu mai urmeaza vechile tipare, ci ne sporesc viata si promoveaza propria noastra stare de bine. .ubirea de sine se intensifica de-a lungul acestei etape ncet, dar sigur. 1ai nti, ncetam sa ne mai urm, apoi devenim mai tolerante fata de noi nsine. 0rmeaza nmugurirea aprecierii propriilor noastre calitati, dupa care se dezvolta acceptarea de sine. n sfrsit,

apare iubirea de sine. %aca nu e&ista acceptare si dragoste de sine nu putem tolera sa fim cunoscute , dupa cum foarte bine s-a e&primat #rudi, pentru ca, n absenta acestor sentimente, nu putem crede ca suntem demne de iubire asa cum suntem. n schimb, ncercam sa cstigam dragostea daruindune iubirea cuiva, fiind pline de solicitudine, rabdatoare, suferind si sacrificndu-ne, daruind arta noastra de a face se& sau de a gati minunat sau mai stiu eu ce. Odata ce ncep sa se dezvolte si sa se stabilizeze acceptarea si dragostea de sine, suntem gata sa fim noi nsine constient, fara sa mai ncercam sa multumim pe cineva, fara sa mai interpretam deliberat si calculat anumite roluri pentru a cstiga aprobarea si iubirea altcuiva. %ar ncetarea spectacolului si renuntarea la rolurile interpretate, desi linistitoare, pot fi nspaimntatoare. Ne coplesesc stngacia si sentimentul acut al vulnerabilitatii cnd suntem noi nsine, pur si simplu, si nu interpretam. "e masura ce ne straduim sa ne convingem ca suntem demne, asa cum suntem de iubirea unei persoane importante pentru noi, vom simti tentatia sa interpretam macar putin unul din rolurile noastre pentru acea persoana9 cu toate acestea, daca procesul recuperarii a progresat, vom resimti ntotdeauna o aversiune fata de revenirea la vechile comportamente si manipulari. +ceasta este rascrucea la care se afla #rudi acum5 incapabila de a-si mai folosi vechiul fel de a stabili o relatie se&uala dar nspaimntata de a nainta pe calea unei e&periente se&uale nefalsificate, mai putin controlate :tot acel abandon zgomotos fiind, de fapt, un spectacol bine controlat<. ncetarea interpretarii rolurilor ti da aceeasi senzatie, la nceput, ca rigiditatea trupului nghetat. Cnd renuntam la dorinta de a ne calcula orice miscare ca sa obtinem efectul dorit, e&ista o perioada n cursul careia suferim pentru ca nu stim ce sa facem pna cnd impulsurile de iubire sincera gasesc sansa de a se face auzite si simtite si de a se reafirma. $enuntarea la vechile stratageme nu nseamna sa nu ne mai apropiem, ndragim, alinam, stimulam sau sa nu ne mai seducem partenerul. %ar o data cu recuperarea, stabilim o relatie cu cineva ca sa ne e&primam propria noastra personalitate si nu pentru ca ncercam sa producem un raspuns,

sau sa cream un efect, sau sa schimbam persoana respectiva. Ce avem de oferit este ceea ce suntem sincer, cnd nu ne ascundem sau facem calcule, cnd nu purtam masti si nu ne mai deghizam. 1ai nti trebuie sa nvingem teama de a fi respinse daca permitem cuiva sa ne vada, sa ne cunoasca asa acum suntem n realitate. +poi trebuie sa nvatam sa nu ne panicam atunci cnd frontierele noastre emotionale nu-si mai gasesc locul stiut si nu ne mai ncon,oara spre a ne prote,a. "e tarm se&ual, aceasta noua calitate a relationarii noastre presupune nu doar goliciunea si deci vulnerabilitatea fizica, ci mai ales goliciunea si deci vulnerabilitatea emotionala si spirituala. Nu trebuie sa ne mire ca acest tip de comuniune dintre doua persoane este att de rar. Ne ngrozim la gndul ca fara acele frontiere emotionale vom pieri. Ce confera valoare risculuiM %oar cnd ne dezvaluim n ntregime si sincer, putem fi iubite sincer. Cnd ne raportam la altii asa cum suntem, din adncul sufletului nostru, atunci ceea ce este iubit la noi este tocmai aceasta adncime. Nimic nu ntareste mai mult, la nivel personal, si nimic nu elibereaza mai mult o relatie. #rebuie sa remarcam, totusi, ca acest tip de comportament din partea noastra devine posibil doar ntr-un climat lipsit de teama9 trebuie deci nu numai sa nvingem propriile noastre temeri de a fi sincere, ci sa si evitam persoanele ale caror atitudini sau purtari fata de noi produc teama. .ndiferent de ct de mare devine dorinta de a fi sincera pe masura ce te vindeci, vei ntlni persoane a caror mnie, ostilitate si agresivitate vor inhiba onestitatea ta. !a fii vulnerabila n fata lor nseamna sa fii masochista. +sadar, trebuie sa lasam garda ,os si sa ndepartam barierele doar fata de acele persoane -prieteni, rude sau iubiti -cu care avem o relatie bazata pe ncredere, dragoste, respect si stima profunda pentru umanitatea noastra iubitoare pe care o mpartasim celorlalti. !e ntmpla frecvent ca, o data cu recuperarea, pe masura ce se schimba tiparele de a ne relationa, se schimba si cercurile de prieteni, ca si relatiile cele mai intime. Ne schimbam felul n care ne raportam la parintii si copiii nostri. 7ata de parinti devenim mai putin nea,utorate si mai putin furioase, adeseori si mai putin prevenitoare. %evenim mult mai oneste, adeseori,

mult mai tolerante, iar iubirea noastra e mai sincera. Cu copiii devenim mai putin autoritare, mai putin ngri,orate si mai putin vinovate. Ne rela&am si ne bucuram de ei mai mult pentru ca suntem capabile sa ne rela&am si sa ne bucuram de noi nsine mai mult. Ne simtim mai libere sa ne urmarim propriile interese si dorinte, iar asta le da si lor libertatea de a face la fel. "rietenele care ne-au plns odata pe umar fara ncetare ne pot parea acum obsedate de o idee sau bolnave si daca ne oferim sa le mpartasim ceea ce ne-a fost noua de folos, nu mai avem voie sa purtam povara necazurilor lor. $eciprocitatea suferintei pna acum criteriu de prietenie -este nlocuita cu interese reciproc avanta,oase. "e scurt, vindecarea ti va schimba viata n mult mai multe feluri dect pot eu sa nsir n aceastaarte, schimbarea fiind, uneori, neplacuta. Nu te opri din drum. Ceea ce ne mpiedica sa devenim o persoana mai sanatoasa, care se iubeste mai mult si mai sincer pe sine este teama de schimbare, de abandonare a ceea ce am fost, am stiut sa facem si am facut toata viata. Nu suferinta ne retine. O vom ndura n continuare, va atinge cote alarmante, fara speranta de a nceta vreodata daca refuzam sa ne schimbam. Ceea ce ne retine este teama, teama de necunoscut. Cel mai bun mod de a nfrunta si lupta mpotriva acestui sentiment este sa-ti unesti fortele cu un grup de calatori pe acelasi drum. 6aseste un grup de spri,in alcatuit din persoane care au fost n situatia n care esti tu acum si care se ndreapta sau au a,uns de,a la destinatia la care vrei si tu sa a,ungi. +latura-te lor pe drumul catre un nou mod de viata. /nexa 1 Cum sa alcatuiesti propriul tau grup de spri,in 1ai nti, afla ce resurse e&ista n cartierul tau. !unt multe cataloage care contin liste de agentii si surse de a,utor. %aca nu stii de e&istenta unui asemenea catalog sau cum sa faci rost de el, suna la biblioteca sau la telefoanele pentru cazuri de urgenta. Chiar daca nu e&ista o asemenea publicatie n zona n care locuiesti, liniile telefonice pentru cazurile de urgenta ti pot da numele unor agentii de consiliere sau ale , altor grupuri de spri,in care se pot dovedi potrivite cazului tau. n plus, toate cartile de telefon cuprind acum o lista de servicii umane pe

care o poti e&amina. Nu spera, totusi, ca un singur apel telefonic la o agentie sau specialist ti va furniza toate informatiile de care ai nevoie. 'ste greu pentru un specialist dintr-o comunitate mare sa se documenteze referitor la toate resursele pe care le ofera zona, iar din pacate, sunt multi specialisti care nu sunt la curent cu ceea ce e disponibil. 7a-ti singura tema. %a toate telefoanele pe care le crezi necesare, nu-ti spune numele, daca nu vrei. Lezi daca grupul de care ai nevoie e&ista de,a. N-are sens sa reinventezi roata sau sa intri n competitie cu un grup care functioneaza de,a si care ar putea folosi e&perienta ta. %aca esti candidata la 7iicele 0nite sau Obezii +nonimi sau +l-+non sau la asociatiile de adapostire a femeilor maltratate sau la grupurile pentru supravietuitoarele violurilor, fii gata sa sacrifici ceva timp si eforturi, poate chiar sa calatoresti la distanta, pentru a participa la ntlnirile lor. Lei vedea ca merita. %aca, dupa cercetari minutioase, ai certitudinea ca grupul de care ai nevoie nu e&ista, alcatuieste tu unul. "oate ca modul cel mai bun de a demara este sa inserezi un anunt .a rubrica "ersonale din ziarul local. +nuntul ar putea suna asa5 7'1'.5 7aptul ca sunteti ndragostite v-a facut sa suferiti afectiv, mai devreme sau mai trziuM !e formeaza acum un grup de spri,in pentru femeile ale caror relatii cu barbatii au fost, pna cum, dezastruoase. %aca doriti sa depasiti aceasta problema, sunati :prenumele tau si numarul de telefon< pentru informatii si adresa unde are loc la ntlnirea. ' suficient sa publici de cteva ori anuntul pentru a-ti forma grupul. .deal ar fi ca grupul sa cuprinda pna la 42 membre, dar ncepe cu mai putine daca e necesar. Nu uita5 la acea prima ntlnire, femeile care au venit se afla acolo pentru ca au o problema foarte grava si pentru ca au nevoie de a,utor. Nu irosi timpul vorbind despre organizarea viitoarelor sedinte, chiar daca si asta e important. Cel mai bun mod de a ncepe este sa va mpartasiti problemele, pentru ca asa se va suda numaidect legatura ntre voi si sentimentul apartenentei la grup. 7emeile care iubesc prea mult sunt mai mult asemanatoare, dect diferite, si asta o veti resimti cu toatele.

+sadar, prima prioritate sa fie mpartasirea problemelor voastre. ncearca aceasta ordine de zi pentru prima sedinta, care nu trebuie sa dureze mai mult de o ora5 4. ncepe la ora fi&ata. +stfel toata lumea va sti ca trebuie sa fie punctuala la urmatoarele ntruniri. 2. "rezinta-te si spune ca esti persoana care a dat anuntul si mentioneaza faptul ca vrei ca grupul sa devina o sursa de spri,in pentru tine si pentru toti cei prezenti. ?. !ubliniaza faptul ca tot ce se va discuta n timpul sedintei va ramne acolo, ca nimeni din cei prezenti si nimic din ce se discuta nu trebuie sa fie cunoscut n alta parte. "ropune celor prezenti sa-si spuna doar prenumele cnd se prezinta. G. '&plica faptul ca e de folos pentru toti cei prezenti sa asculte motivele care i-au ndemnat sa vina si, de asemenea, ca fiecare persoana poate vorbi nu mai mult de cinci minute, aratnd ce a facut-o sa vina. 1entioneaza ca nu e obligatoriu pentru nimeni sa vorbeasca cinci minute, dar ca aceasta e limita ma&ima pentru fiecare vorbitor. 7ii tu cea care ncepe, spune-ti prenumele si e&pune cazul tau pe scurt. H. %upa ce toti care au vrut sa ia cuvntul si-au e&pus cazul, ntoarce-te la persoana care nu a vorbit si ntreab-o cu blndete daca vrea sa o faca acum. Nu presa pe nimeni sa vorbeasca. 7ai sa nteleaga ca toti sunt bineveniti, fie ca sunt sau nu pregatiti sa-si spuna povestea n acel moment. @. Lorbeste apoi despre principiile pe care grupul trebuie sa le respecte. .ata cteva recomandari. 'le trebuie copiate si distribuite fiecarui participant. W + nu se da sfaturi. 7iecare e libera sa-si mpartaseasca e&perientele si aspectele de viata care au a,utat-o sa se simta mai bine, dar nimeni nu trebuie sa sfatuiasca pe altcineva ce sa faca. %aca vreo participanta da sfaturi, trebuie sa i se atraga atentia cu blndete. W Conducerea grupului trebuie sa revina, saptamnal, prin rotatie, fiecarui membru9 fiecare sedinta trebuie sa aiba alt conducator. Conducatorul are responsabilitatea de a ncepe sedinta la timp, de a alege subiectul care va fi abordat, de a rezerva cteva minute la sfrsitul sedintei pentru problemele administrative si de a alege un alt conducator pentru sedinta urmatoare.

W !edinta trebuie sa dureze o anumita perioada de timp. 'u recomand o ora. Nimeni nu-si va rezolva problemele ntr-o singura sedinta si e important sa nici nu ncerce. !edintele trebuie sa nceapa si sa se ncheie la orele fi&ate. :' mai bine ca ntrunirile sa fie mai scurte, dect sa se lungeasca. "articipantii pot hotar, ulterior, daca sedinta trebuie sa dureze mai mult.< !edintele trebuie tinute n alt loc, dect acasa la cineva, daca e posibil. n casa sunt tot felul de lucruri care distrag atentia5 copiii, telefoanele, lipsa intimitatii pentru membrii grupului si mai ales pentru gazda. n plus, trebuie evitat rolul de gazda. !edintele nu sunt ntlniri mondene9 voi lucrati mpreuna ca tovarase de suferinta n vederea vindecarii voastre. !unt multe banci, oficii de economii sau mprumuturi, companii sau biserici care pun la dispozitie, gratuit, ncaperi pentru sedinte de grup. + nu se mnca, fuma sau bea n timpul sedintei9 toate acestea distrag atentia. +semenea lucruri se pot face nainte sau dupa sedinta daca grupul decide ca e important. Nu serviti, sub nici o conditie, alcool. +lcoolul denatureaza sentimentele si reactiile si obstructioneaza activitatea sedintei. 'vitati sa vorbiti despre el. +sta e deosebit de important. 1embrele grupului trebuie sa-si centreze atentia asupra lornsile si asupra gndurilor, sentimentelor, comportamentului lor si nu asupra barbatului care constituie obsesia lor. .nevitabil, la nceput, se va vorbi despre el , dar e bine ca fiecare vorbitoare sa se limiteze, n acest sens, la minimum posibil. Nimeni nu trebuie criticat pentru ce face sau ce nu face, fie ca e prezent, fie ca nu. %esi membrii grupului sunt liberi sa solicite e&plicatii celorlalti, nimeni nu e obligat sa raspunda. -a fel ca sfaturile, critica nu are ce cauta ntr-un grup de spri,in. #ratati doar subiectul pe care l-ati propus. "ractic, orice subiect propus de conducatorul grupului este binevenit, cu e&ceptia celor referitoare la religie, politica sau evenimente e&terne ca personalitati celebre, cauze, programe de tratament sau modalitati terapeutice. ntr-un grup de spri,in nu e loc pentru dezbateri sau inventii. !i tine minte5 nu va ntlniti ca sa va lamentati despre barbati. !copul vostru este recuperarea si evolutia propriei persoane, gasirea, n comun, a noi instrumente de rezolvare a vechilor probleme. !unt mentionate mai ,os cteva propuneri de subiecte5

%e ce am nevoie de acest grup Linovatie si resentimente %e ce ma tem cel mai mult Ce mi place si ce nu mi place la mine Cum am gri,a de mine si cum mi satisfac dorintele !inguratatea Cum tratez starea depresiva +titudinea se&uala5 ce este si de unde vine 1nie5 cum o tratez pe a mea si pe a celorlalti Cum ma raportez la barbati Ce cred ca gndeste lumea despre mine +naliza idealurilor $esponsabilitati fata de mine9 responsabilitati fata de altii !tarea mea spirituala :nu e o discutie despre convingerile religioase, ci despre trairea dimensiunii spirituale a fiecarui membru al grupului< +bandonarea culpabilizarii celorlalti, inclusiv auto-culpabilizarii #iparele din viata mea !e recomanda membrilor grupului sa citeasca 7emei care iubesc prea mult , dar nuc o cerinta, doar o sugestie. 6rupul poate hotar prelungirea sedintei cu 4H minute o data pe luna pentru discutarea problemelor administrative sau schimbarilor de structura sau a principiilor, daca e cazul, sau despre orice alta problema. !a revenim acum la propunerile pentru prima ntlnire5 >. %iscutati lista principiilor mpreuna, ca grup. 8. ntreaba daca vrea cineva sa conduca urmatoarea sedinta. =. 1entionati adresa unde se va tine sedinta si hotarti ce si daca aperitivele si bauturile racoritoare se servesc nainte sau dupa ntrunire. 43. %iscutati daca sa fie invitate mai multe femei la ntrunire, daca sa mai publicati anuntul nca o saptamna, daca participantele prezente pot aduce si alte persoane. 44. ncheiati sedinta stnd n picioare, n cerc si tinndu-va de mna, cu ochii nchisi, cteva clipe. 0n ultim cuvnt despre principiile grupului5 principiile confidentialitatii, conducerii grupului prin rotatie, evitarii criticii, sfatuirii, dezbaterii subiectelor controversate sau e&terne etc. sunt toate

foarte importante pentru armonia si coeziunea grupului. Nu ncalcati aceste principii n interesul unui singur participant. .nteresele grupului ca entitate trebuie sa primeze ntotdeauna. +cestea fiind zise, dispuneti de instrumentele de baza pentru constituirea unui grup de spri,in pentru femeile care iubesc prea mult. Nu subestimati forta de vindecare pe care o va avea n viata voastra aceasta simpla ntlnire de o ora n care va mpartasiti e&perienta personala. mpreuna va oferiti una alteia posibilitatea de a va vindeca. !uccesS /nexa 2 +firmatii Loi ncepe cu o afirmatie care este e&trem de importanta, dar si foarte greu de rostit de femeile care iubesc prea mult. %e doua ori pe zi, timp de trei minute, uitati-va n oglinda si rostiti cu glas tare5 :numele<, te iubesc si te accept asa cum esti . 'ste o afirmatie e&celenta care poate fi repetata cu glas tare n timp ce sofati, singura n masina, sau n gnd, ori de cte ori aveti tendinta de a va critica. Nimeni nu se poate gndi la doua lucruri n acelasi timp9 nlocuiti, deci, gndurile negative despre voi, de e&emplu5 Cum pot sa fiu asa de proastaM sau N-o s-o scot niciodata la capat cu asta cu gnduri pozitive. $epetate constiincios, afirmatiile pozitive au puterea reala de a anihila gndurile si sentimentele distructive, chiar daca ati fost negativiste ani n sir. .ata alte cteva afirmatii mai scurte si usor de memorat care pot fi folosite cnd sofati, faceti gimnastica, asteptati sau pur si simplu, stati linistita. +u disparut suferinta, teama, mnia. #raiesc o stare de bine si de pace perfecta. 1a ndrept spre cea mai mare fericire si mplinire n tot ceea ce nseamna viata mea. .ata apare cea mai buna solutie pentru fiecare problema a mea. 1a simt libera si inundata de lumina. %aca credeti n %umnezeu sau ntr-o forta superioara, includeti

credinta dumneavoastra n acest tip de afirmatii. %umnezeu ma iubeste. %umnezeu ma binecuvnteaza. -ucrarea %omnului se vede n viata mea. $ugaciunea de pace sufleteasca e una din cele mai desavrsite afirmatii posibile cnd e rostita asa5 %umnezeu mi da linistea %e a accepta ceea ce nu sta n puterea mea sa schimb, Cura,ul de a schimba ceea ce pot schimba !i ntelepciunea de a ntelege diferenta. :Nu uita5 nu poti schimba pe nimeni9 te poti schimba pe tine.< %aca nu crezi n %umnezeu, poate ti se pare mai potrivita o afirmati ca aceasta5 #otul e posibil prin iubire .ubirea lucreaza n mine spre vindecarea si ntarirea mea, !pre linistea si pacea sufletului meu. ' la fel de important sa-ti formulezi singura afirmatiile. Cele care ti se par cele mai potrivite pentru tine vor da cele mai bune rezultate9 practica, deci, unele din afirmatiile mentionate mai sus pna vei fi n stare sa concepi acele afirmatii 433U pozitive, indubitative, validante, potrivite tie ca o mnusa, gndite de tine pentru tine. Nu concepe afirmatii de genul #otul merge perfect ntre mine si #om si ne vom casatori . "artea cu si ne vom casatori poate nu e cea mai buna solutie pentru ceea ce se petrece ntre tine si #om. "astreaza doar totul merge perfect si adauga, daca vrei, spre binele meu . Nu cere anumite rezultate. 7a o afirmatie despre tine, despre viata, valoarea ta si despre viitorul minunat care te asteapta. Cnd faci o astfel de afirmatie, ti programezi subconstientul sa abandoneze vechile tipare si sa adopte un nou mod de viata sanatos, ,ovial si prosper. +firmatia urmatoare nu e rea deloc, la urma urmei5 1a eliberez de toata suferinta trecutului si ies n ntmpinarea sanatatii, bucuriei si succesului pe care am dreptul sa le cer. Lezi cum se faceM 'i bine, mai e loc si pentru propriile tale creatii. http5FF)OOB!.+N'#.$O O$.C' C+$#' CL 0N !.1"-0 C-.CB S http5FF///.+N'#.$O

NO. +"+$.#.. -+ '%.#0$+ +1+-#'+ (OC0$. "'N#$0 +%0-#. %r. 'ric )erne Ce-ar fi daca cineva ar veni si v-ar spune ca toata viata ati fost un actor fara voie, ntr-o piesa cu scenariu fi&M (ocuri pentru adulti descompune interactiunea umana si-i e&ploreaza sursele, motivele si implicatiile. +utorul, un binecunoscut psihiatru si n acelasi timp initiatorul analizei tranzactionale, e&pune n aceasta carte teoria ,ocurilor sociale5 relatiile umane vazute ca tot attea piese de teatru, cu scenarii, decoruri si replici ce pot fi descompuse pentru a afla sensul ascuns sub fiecare replica, gndurile din spatele cuvintelor. (ocuri pentru adulti este o carte despre cum sa afli gndurile nerostite de sub cuvinte, despre ntelegerea sensurilor din replicile persona,elor de pe marea scena a lumii. 'ric )erne este un nume de marca n psihologie, iar modelul sau social, analiza tranzactionala, este menit sa integreze toate aceste ,ocuri pe care adultii, copiii, femeile, barbatii, batrnii si tinerii le ,oaca fara sa-si dea seama o viata ntreaga. Constientizarea acestor ,ocuri reduce din vulnerabilitate, iar psihoterapia se mpleteste strns cu analiza sociologica. O carte pentru toti aceia care vor sa-i nteleaga pe ceilalti, sa se nteleaga pe sine si sa devina stapni pe propria scena. %ar mai ales o carte pentru cei interesati de psihologie, psihiatrie sau comportament uman. 7+C#O$0- '.N!#'4N 5 '&ploateaza posibilitatile mintii tale %r. /in /enger, $ichard "oe )odPbuildingM '&ercitii fizice. )rainbuildingM '&ercitii mentale. .ata n sfrsit o carte care nu mai trateaza atotputernicul .Y :.ntelligence Yuotient, coeficient de inteligenta< ca pe un tabu, o caracteristica mostenita genetic, ci l analizeaza, a,ungnd la conluzia inevitabila5 .Y-ul "O+#' fi mbunatatit. !i asta nu e totul. +utorii nu doar e&plica mecanismele complicate ale mintii, ci propun si cteva modele de e&ercitii de desteptare . "robleme dificile de matematicaM "uzzle-uri intricateM Nici gnd. n loc de toate acestea, e&ercitiile se concentreaza asupra adevaratei puteri a creierului uman5 imaginatia, adica abilitatea de a crea imagini. '&ercitiile propuse de autori constau n redarea verbala a imaginilor care ne vin n minte. +tt. "rea simpluM OR, nchideti ochii, si apoi ncercati sa-i povestiti persoanei de alaturi ce vedeti n gnd... .ar, pe lnga toate acestea, sunt propuse si o serie de chei pentru descifrarea

sensurilor acestor imagini5 de ce cnd nchid ochii, mi apare o anume imagine si nu altaM Ce poate nsemnaM Ce doreste subconstientul sa-mi comuniceM Cum mi pot controla minteaM .ata tot attea ntrebari la care 7actorul 'instein va raspunde. CO1+N%+#. +C01 S !'C$'#'-' 7'$.C.$.. !. !0CC'!0-0. Og 1andino %aca visurile par prea ndepartate, daca toti va spun ca nu se poate, daca totusi stiti ca sunteti altfel... aceasta carte este pentru dvs. +utorul, scriitor foarte apreciat n !tatele 0nite, si descrie calea spre succes, cu urcusurile si coborsurile ei, cu realizari si nereusite. + dorit sa aiba succes si a luptat pentru asta. %ar, de multe ori, lupta pentru suces nu este deloc glorioasa si plina de evenimente, ci este tocmai lupta cu ntmplarile5 a face lucrurile sa se ntmple, a .e impulsiona, a sti sa astepti momentele favorabile, iata un drum anevoios pentru tnarul care doreste succesul +C01 si +.C.... Og 1andino si-a dorit sa traiasca din scris, si a reusit acest lucru. Nu de la nceput. Nu foarte repede. %ar a reusit. !i nu a trebuit sa-si sacrifice nici viata personala, nici familia, nici bucuriile de fiecare zi. O carte scrisa ca un ,urnal, adresata mai degraba sufletului, despre viata unui scriitor care a reusit n viata. Ca scriitor. !i a ramas fericit. l iubesti. Nu e perfect, dar cine esteM ' mai ciudat, mai retras, cam timid si parca totul n el ti cere a,utorul. .ar tu esti mereu acolo, cnd bea prea mult, cnd ramne somer cu lunile, cnd se poarta cum se poarta... "entru ca !#.. ca are nevoie de tine. #oata viata ta se-nvrte n ,urul lui. "oate-poate, cine stie, ntr-o zi o sa se schimbe de-adevaratelea, precum broasca din povestea fermecata. Numai ca anii trec, tu dai tot mai mult, iar el nu se schimba. #e ntrebi de ce, apoi treci peste asta, viata trebuie traita, n-ai timp sa te opresti din drum. 'i bine, $obin Norwood spune stop5 opreste-te, e prea mult. Nu '- e cel care trebuie sa se schimbe, ci #0. #u esti cea care iubeste prea mult, si, ca si bautura, mncarea sau orice alta activitate e&cesiva, iubirea care a trecut de la mult la prea mult nu mai este iubire, e obsesie. Nu-i usor de acceptat, nici de trait cu ideea ca nu el, ci tu gresesti. %ar autoarea, care a trecut ea nsasi printr-o astfel de relatie epuizanta, propune ctiva pasi catre autocunoastere si

constientizare5 de ce te-ndragostesti numai de barbati distanti, sau care nu-ti pot oferi ceea ce ti doresti n viataM %e ce nu reusesti sa-4 schimbiM "entru ca ei corespund unui tipar ascuns n psihicul tau. O data ce-4 vei schimba, vei deveni alta si vei atrage un alt gen de barbati. !tabileste-ti prioritatile5 #0 esti cea mai importanta persoana din viata ta. %oar de-asta este a #+, nuM !0"+ %' "0. "'N#$0 !07-'#' #.N'$' "ovesti, istorii de viata pentru adolescenti, cu si despre problemele lor. %espre dragoste, prietenie, prima ntlnire cu 'sau cu '+, despre parinti si dramele din familie, dar si despre fericire si e&periente de tinut minte. !crisa n mare parte chiar de adolescenti, cartea are avanta,ul de a N0 fi un manual sec, cu povete si ndrumari de diriginte obosit. O carie conceputa cu respect fata de adolescenti, fata de problemele si bucuriile lor, o carte ce da speranta. %incolo de durerea trecerii ntr-o alta vrsta, adolescentii din ziua de azi se confrunta nu doar cu o gramada de probleme specifice, dar se vad pusi n fata unor decizii adesea mult prea dificile. Lolumul acesta de !upa de "ui contine povesti ne cure fiecare adolescent le ntelege si le simte ca fiind ale sale. %ar mai ales, este o carte fara morala5 nimeni nu e profesor, cu totii suntem elevi pe scena vietii. !0"+ %' "0. "'N#$0 !07-'# %' 7'1'.' Cine poate cunoaste si ntelege sufletul femeiiM "oate doar o alta femeie. 'ditata de (acR Canfeld si 1arR Lictor *ansesn, dar scrisa n ma,oritate de femei, aceasta !upa de "ui ne atinge sufletele cu bagheta magica a ntelegerii5 nu asta si doresc cel mai mult femeile, sa fie nteleseM %ragostea, prietenia, problemele de zi cu zi pe care doar femeia le stie, schimbarile aduse de un copil, trecerea anilor... cum sa facem fata acestoraM "rin povestile sale de viata, cartea aduce o alinare si o bucurie n sufletul oricarei femei, ea aduce lacrimi n coltul ochilor, dar si mndrie pentru statutul sau unic pe acest pamnt. !crisa cu dragoste si ntelegere, e una din acele carti la care o femeie se ntoarce mereu, ca la un tarm nsorit. !0"+ %' "0. "'N#$0 !07-'# %' 1+1+ %e acord, uneori devenim prea sentimentali cnd e vorba de mame. %ar n ritmul ametitor al dezintegrarii familiilor, al cinismului care atinge cote nebanuite si usuca vietile attor oameni, povestile acestea despre dragostea materna, despre

cura,, fidelitate si triumf pot fi ncntatoare si ne pot inspira o alta viziune asupra vietii nsesi. "ovesti scrise de mame obisnuite, desre cum este sa ai copii, despre miracole de zi cu zi, care ne asteapta la fiecare colt de strada, despre bucuria de a vedea cum creste un copil. %espre bucuriile si durerile nasterii, dar mai ales despre darul unic si e&clusivist al femeilor5 acela al nasterii. 'ra o vreme cnd eram mici si raceam, iar mama ne dadea o supa calda. +ceasta este o supa pentru orice suflet nsetat de frumusete, de dragoste. !0"+ %' "0. "'N#$0 !07-'#0- KN%$+6O!#.#.-O$ !upa de "ui cu arome diferite este aiciS "ovestirile de o pagina sau doua ncalzesc inima si a,ung e&act n cotlonul acela al sufletului care se cere luminat si alinat. ntr-un cuplu, dragostea nu sta acolo, ca o piatra, ea trebuie mereu refacuta, recladita, remodelata, ca o pine mereu noua. Cum s-ofaci sa ramna si sa fie mereu ca-n prima ziM Cum s-o pastrezi intacta dar sa o nnoiesti totusi mereuM Nu e&ista lectii pentru asa ceva, dar e&emplele si povestile din aceasta carte va vor da o idee. "ovestiri despre dragoste adevarata, fidelitate, depasirea piedicilor si pastrarea unei relatii frumoase si nvioratoare de-a lungul anilor. 7ie ca suntem singuri, despartiti sau casatoriti, fiecare dintre noi si doreste acest lucru numit dragoste . Cum au descoperit altii dragostea si partenerul idealM Cum se poate gasi fericireaM .ata ce veti afla ntre copertile acestei carti. .ncluznd capitole despre regasiri, intimitate, fidelitate, relatii mai noi sau mai vechi, aceasta !upa de "ui merita ntr-adevar devorata pna la ultima picatura.