Gazeta 7-13 Decembrielaura

R
O
M
N
I
A
INFO PE WIND.IT
CALL YOUR COUNTRY
SUNA N ROMNIA
DE LA 5 CENTI PE MINUT.
Nr. 46, An X 7 - 13 decembrie 2012 gazeta@stranieriinitalia.it s\pt\m=nal al rom=nilor din Italia pre] 1,20
Reg. Trib. Roma nr. 118/2003 del 17.03.2003 g Tariffa Roc: Poste Italiane S.P.A. Sped. in Abb. Post. - D.L. 353/2003 (cpnv. in L.27/02/2004 n. 46) art. 1 comma 1 DCB-ROMA
WWW.WIND.IT/PORTAITUOIAMICI
PENTRU TINE
50% DIN NCARCARILE LOR
TIMP DE 6 LUNI
R
O
M
N
I
A
PORTA I TUOI AMICI IN WIND
Conecteaz`-te
la comunitate!
www.gazetaromaneasca.com
G=nduri
despre
emigrare
T=rgul
Rom=nia
Italia
{tefan Hru[c\ `n Italia
Pl\tim 640 milioane de euro impozit
pag. 8
pag.
13
pag.
2
pag. 15
F\r\ iluzii Rom=ni nepl\ti]i de trei luni
Grev\ la
Vicenza:
Banii!
pag.
3
Sorin Cehan
Am `ncercat s\ aflu `n ultima
lun\, de campanie electoral\, cu ce
ofert\ vin candida]ii `n diaspora.
M\ consider un om informat [i cu
at=t mai mare este nemul]umirea
c\ n-am reu[it s\ aflu (cu c=teva
excep]ii) de ce mi se cere votul.
Exist\ candida]i care n-au dat un
singur comunicat `n toat\ campa-
nia, `n afar\ da anun]uri sau note
de pres\ f\r\ interes. A[a `mi `nchi-
puiam o campanie electoral\, s\
m\ intersectez pe undeva cu
mesajele candida]ilor, nu s\ merg
s\ le caut, s\ pierd ore `ntregi ([i s\
nu g\sesc nimic).
Poate sunt foarte siguri de pro-
centele partidului lor, au dat banii
ca s\ intre pe liste [i acum stau la
fereastr\ [i a[teapt\ s\ se termine
mai repede, c\ a fost cam stresant\
luna aceasta. E o ipotez\. Dar
poate c\ e mai bine c\ nu-[i distri-
buie promisiunile electorale, de -
obicei sunt banale [i compuse f\r\
talent. (continu\ la pag. 17)
B\sescu: Nu vota]i
candida]ii penali
Pre[edintele B\sescu ì
roag\ pe rom=ni s\ nu voteze
la alegerile parlamentare
niciun candidat despre care
[tiu c\ are dosar penal.
{tefan Radu,
idol `n Serie A
Revenit dup\ o accidentare
care l-a ]inut pe tu[\ 7 luni,
funda[ul lui Lazio este l\udat
de presa din Italia pentru
presta]iile sale.
pag. 20 pag. 31
1 Decembrie: huiduieli
[i b\taie pe m=ncare
Ziua Na]ional\ a Rom=niei
a fost serbat\ de romnii din
]ar\ cu evenimente n aer
liber, parade, dar [i cu mult\
mncare.
pag. 18
Gazeta Rom=neasc\ 7 decembrie 2012 2 SPECIAL
S=mb\t\ la ora 15, pre[edintele
ARI, Eugen Terteleac, a t\iat pan-
glica T=rgului care a reunit pro-
duc\tori de produse tradi]ionale
biologice din Rom=nia,
produc\tori de vinuri, Consilii
jude]ene interesate de promovarea
turismului, companii de telefonie
mobila [i transfer de bani, com-
panii de servicii. La t=rg, mai
mul]i candida]i la alegerile parla-
mentare din 9 decembrie au ame-
najat standuri pentru a-[i face
cunoscut\ oferta electoral\
(Cristian David, William Br`nz\,
Ion S\voiu, Victor Socaciu).
~n acela[i timp Prim\ria Romei
a avut un stand la care erau
prezen]i trei func]ionari comunali,
care au `nscris sute de rom=ni pe
listele electorale suplimentare, `n
vederea votului pentru Prim\ria
Romei din aprilie 2013.
La ora 17 a `nceput primul
spectacol dedicat Zilei Na]ionale,
sus]inut de Maria Dragomiroiu,
Ionica Stan, Ciprian Roman,
Ioana B\rbuliceanu [i de arti[tii
italieni Luca Maris, Paola
Gruppuso [i Jalisse.
Adina Lovin, `ns\rcinat cu
afaceri a.i. la Ambasada Rom=niei
din Italia a prezentat Mesajul spe-
cial din partea ministrului afacer-
ilor externe cu ocazia evenimentu-
lui cultural de Ziua Na]ional\ a
Rom=niei organizat de Asocia]ia
Rom=nilor din Italia.
Federico Rocca, consilierul pri-
marului Alemanno pentru cet\ -
]enii comunitari, i-a felicitat pe cei
prezen]i cu ocazia S\rb\torii
Na]ionale [i i-a invitat pe rom=ni
s\ se `nscrie pe listele de vot.
ARI a organizat un stand unde
s-au f\cut `nscrieri `n asocia]ie [i
unde s-au distribuit materiale cu
caracter informativ referitoare la
`nscrierea rom=nilor pe listele
electorale (pentru alegerile locale
de anul viitor din Roma), dar [i
despre importan]a votului din 9
decembrie, pe pliante fiind tip\rite
adresele tuturor sec]iilor de vot
din regiunea Lazio.
Duminic\ la ora 10 s-a deschis
a doua zi a T=rgului Rom=nia
Italia, eveniment care a avut un
mare succes de public [i care va fi
repetat `n fiecare an sau chiar de
dou\ ori pe an, dup\ cum promite
pre[edintele ARI, Eugen
Terteleac.
T=rgul Rom=nia Italia are ca
scop sprijinirea firmelor rom=ne[ti
care vor s\ p\trund\ pe pia]a din
Italia [i a `ntreprinz\torilor rom=ni
din Italia. `n acest sens, cu aceast\
ocazie la Roma s-au pus bazele
Camerei de Comer] bilaterale
Rom=nia-Italia, care va fi un
punct de referin]\ `n dezvoltarea
economic\ rom=neasc\ `n Italia.
ARI a semnat cu aceast\ ocazie [i
acorduri de colaborare cu
Asocia]ia REA (Asocia]ia
Radioteleviziunilor Europene) [i
cu UZPR (Uniunea Ziari[tilor
Profesioni[ti din Rom=nia).
Al doilea spectacol de Ziua
Na]ional\ a `nceput la ora 15, `ntr-
o sal\ devenit\ ne`nc\p\toare.
Atmosfera a fost incendiar\, s-au
organizat hore, s-a c=ntat [i dansat
pe muzica arti[tilor iubi]i de
rom=nii din str\in\tate: Nicu
Paleru, Mirabela Dauer, Raoul,
Ionica Stan, Maria Dragomiroiu,
Ioana B\rbuliceanu, Ciprian
Roman.
Mul]umesc tuturor celor care
au participat la cel mai mare
eveniment organizat p=n\ acum de
asocia]ia noastr\, a declarat la
final pre[edintele ARI, Eugen
Terteleac.
Ziua Na]ional\, s\rb\torit\ la Roma
Mii de rom=ni au participat la evenimentul organi-
zat de Asocia]ia Rom=nilor din Italia (ARI) pe 1 [i 2
decembrie, la Teatrul Tendastrisce din Roma. Ziua
Na]ional\ a Rom=niei a ajuns la a IX-a edi]ie [i a
coincis cu inaugurarea primei edi]ii a T=rgului
Rom=nia - Italia.
La T=rg au fost prezen]i produc\tori din
Rom=nia care doresc s\ cucereasc\ noi pie]e
de desfacere `n Peninsul\. Vizitatorii t=rgului
au putut gusta produse tradi]ionale de cali-
tate, aduse direct de la produc\tori: c=rna]i,
caltabo[i, tob\, mu[chi, ca[caval, br=nz\ de
burduf. Cele mai apreciate au fost br=nze-
turile [i mezelurile, dar nu au lipsit cei care
au plecat de la T=rg cu o sticl\ de vin sau cu
un borcan de dulcea]\ din fructe biologice.
Cum se spune gusta]i `n limba ital-
ian\ assagiate, prego?- `ntreab\ o t=n\r\
venit\ de la Gura Humorului, `ntinz=nd
oaspe]ilor o felie de mu[chi ]\r\nesc afumat.
Printre vizitatori, sunt [i italieni: mul]i
dintre ei r\m=n impresiona]i de gama de pro-
duse, dar [i de obiectele de decor: c\ni de
ceramic\ sau vase din lemn.
Am v\zut multe din produsele rom=ne[ti
care seam\n\ mult cu ale noastre: porchetta,
salame, prosciutto, ba chiar [i bresaola, ne
spune Caterina, o vizitatoare italianc\ a
T=rgului venit\ special s\ guste specialit\]i
bio rom=ne[ti. Ei i-a pl\cut cel mai mult un
tip de br=nz\ maturat\. Produc\torul ì
explic\ `n ce zon\ a fost f\cut\ [i c\ a ob]inut
[i un certificat al Uniunii Europene, care
atest\ calitatea.
Italienii par s\ prefere br=nzeturile.
Gaetano ne spune c\ i-a pl\cut mult o br=nz\
de oaie, pentru c\ seam\n\ cu cea f\cut\ `n
Sardegna de p\stori.
E o diferen]\ `ntre produsele tradi]ionale
rom=ne[ti [i cele bio. Oricum, noi am adus
doar specialit\]i de calitate, care nu con]in
niciun fel de chimicale, de aceea sunt [i mai
scumpe. Putem garanta acest lucru, pentru c\
avem [i ferm\ [i fabrica noastr\, ne spune
Ioan Liteanu, produc\tor.
Re]etele noastre sunt acelea[i de acum o
sut\ de ani, au ajuns la noi prin urma[ii
ciobanilor, asigur\ reprezentanta unei alte
firme, specializat\ `n produse lactate [i spe-
cialit\]i v=n\tore[ti. Ne-ar fi pl\cut s\ vin\
mai mul]i italieni, s\ ne cunoasc\ [i prin
intermediul produselor noastre, ne mai spun
expozan]ii.
Accentul a fost pus pe calitate, pentru c\
noi suntem contrari acelor produse care
con]in multe substan]e chimice, ne-a
declarat [i Eugen Terteleac, organizatorul
T=rgului.
Miruna C\jv\neanu
T=rgul Rom=nia - Italia, edi]ia I
Spectacolele au ]inut
dou\ zile la Roma
7 decembrie 2012 Gazeta Rom=neasc\ SPECIAL 3
De la sf=r[itul lui noiembrie a
`nceput protestul celor 25 de
lucr\tori rom=ni pe un [antier din
Zugliano (provincia Vicenza),
unde se construie[te o nou\ [coal\
elementar\.
Muncitorii protesteaz\ pentru
c\ nu-[i primesc banii de trei luni
[i nu au contracte de munc\ [i
acuz\ antreprenorul general, firma
Cosmo Haus din Reggio Emilia
c\ i-a abandonat. Patronul firmei,
Gianpaolo Nizzoli, spune `ns\ c\
cei de pe [antier nu sunt subor-
dona]ii s\i.
Exclud acest lucru `n modul
cel mai absolut - afirm\ `ntreprin -
z\torul, citat de Il Giornale di Vi -
cenza - noi ne-am pl\tit mereu
sub ordona]ii, care au contracte
regulare. Eu nu [tiu cum au sosit
acei lucr \ tori, dar e probabil s\ fi
fost angaja]i de firmele subcon-
tractoare.
Pozi]ia muncitorilor, to]i rom= -
ni, este diferit\. Noi vom protes-
ta p=n\ la cap\t, p=n\ c=nd Cosmo
Haus, care ne-a angajat pentru
construirea [colii, ne va pl\ti
salariile restante. Din septembrie
nu am primit nici un euro,
declar\ un muncitor.
A[tept\m de asemenea s\ ne
fie regularizate situa]iile contrac-
tuale, continu\ un coleg. Nici
m\car nu [tim dac\ situa]ia noastr\
este regular\ sau nu. {tim `ns\ c\
unii dintre colegii no[tri au fost
pl\ti]i cu vouchere [i au primit
contracte de 15 zile, continu\ un
alt subordonat.
Pe l=ng\ problemele de care se
pl=ng muncitorii, `n joc sunt [i
datoriile revendicate de firmele
care lucreaz\ `n subcontractare.
Acesta este unul dintre multele
exemple care arat\ cum explo -
deaz\ cazurile de subcontractare,
explic\ Danilo Andriollo secretar
al Fillea Cgil, sindicat care sprijin\
protestul muncitorilor rom=ni.
Din momentul `n care au pus
piciorul pe acest [antier, niciunul
dintre ace[ti muncitori nu a avut
contractul regular din sectorul
construc]iilor. Oricum noi vom fi
al\turi de muncitori p=n\ se va
reglementa situa]ia.
Muncitorii sunt sus]inu]i [i de
primarul din Zugliano, Romano
Leonardi, care consider\ sacru
protestul lor.
Din p\cate - a comentat pri-
marul - Prim\ria nu poate face
prea multe pentru rezolvarea aces-
tei situa]ii. Noi ca Administra]ie
am respectat toate pl\]ile [i am
solicitat firmei s\ pl\teasc\ munci-
torii [i celelalte firme, dar mai
mult nu putem face. Sunt foarte
`ntristat pentru c\ [coala trebuia
predat\ la 15 decembrie, `ns\ m\
tem c\ nu va fi posibil. Cred c\
vom vorbi despre asta `n 2013.
Greva foamei
De trei luni de zile lucreaz\ pe
[antier f\r\ a fi retribui]i. Din 26
noiembrie au decis s\ protesteze
pe [antier. De pe 3 decembrie au
an un]at c\ vor refuza hrana `n
semn de protest [i dac\ nici asta nu
va fi de-ajuns spun c\ sunt dispu[i
s\ mearg\ pe jos la Reggio Emilia
pentru a-l `nt=lni fa]\ `n fa]\ pe
Gianpaolo Nizzoli, patronul fir -
mei Cosmo Haus, antreprenorul
g e ne ral. Il Giornale di Vicenza a
stat de vorb\ cu mai mul]i protes-
tatari.
Nu vom `nceta s\ protest\m
p=n\ c=nd nu ne vom primi ret-
ribu]iile, declar\ Marcel Imbrea,
de 38 de ani. Sunt `n Italia din
2008, locuiesc la Padova cu famil-
ia mea, so]ia [i doi copii, [i fiindc\
Cosmo Haus este `n `nt=rziere cu
pl\]ile, de trei luni nu am putut
pl\ti chiria [i astfel am primit
acum ordin de evacuare. De la o zi
la alta, eu [i familia mea putem
ajunge pe strad\. Am [i un `mpru-
mut la banc\ pe care trebuie `n
mod absolut s\-l pl\tesc [i nu [tiu
cum s\ fac.
Are `mprumutul blocat de mai
mult timp [i Constantin Ciprian
Mara]iu, de 31 de ani. Tr\iesc `n
Italia din 2002 [i la Padova am
l\sat o so]ie cu doi copii, cel mai
mic de numai o lun\, spune
a[ezat `n baraca `nc\lzit\ cu
lemne. Imagina]i-v\ c=t de mult
`mi poate lipsi familia `n acest
moment [i c=t\ nevoie are de
ace[ti bani care `mi revin de drept.
Eu am `nceput s\ lucrez pe
acest [antier pe 2 august [i pentru
prima lun\ salariul mi-a fost pl\tit,
apoi nu am mai v\zut nimic. Nici
nu am v\zut sau semnat vreun tip
de contract. Cosmo Haus se pare
c\ vrea s\ descarce asupra altora
responsabilit\]ile sale, ca [i cum
datoria de pl\tit nu ar fi a sa. C=nd
am sunat mi-au spus: nu mai suna
c\ nu noi pl\tim acest [antier.
Spune c\ nu a v\zut niciodat\
un contract [i Agafi]ei Vasile, de
49 de ani, `n Italia din 2007. A
lucrat pentru Cosmo Haus din
iulie [i pentru dou\ luni totul a
mers bine, dar apoi s-a trezit f\r\
salariu [i acas\ are o so]ie [i patru
copii, dintre care unul cu infirmi-
tate, de `ntre]inut.
Aceea[i poveste [i pentru
Constantin }ar\-Lung\, de 32 de
ani, de doi ani `n Italia cu so]ia `n
timp ce fiica se afl\ `n Rom=nia la
bunici.
Din fericire so]ia mea face
curat la spital [i astfel are un loc de
munc\, altfel am fi `n cel mai mare
dezastru. Asta nu face, `ns\, ca din
cauza restan]elor mele s\ am un
`mprumut `nghe]at. Apoi sunt fac-
turile ce trebuie pl\tite, cump\r\ -
turi de f\cut, gr\dini]a copilului,
bona `n timp ce lucreaz\ so]ia.
Cum s\ pl\tesc aceste lucruri?.
Cei 25 de muncitori rom=ni nu
au nicio inten]ie s\ renun]e. Nici
m\car temperaturile foarte sc\zute
nu-i vor opri. Stau acolo, 24 de ore
din 24. {i-au construit bar\ci `n
care m\n=nc\ [i dorm. Condi]iile
sunt pu]in spus precare. Lipse[te
aproape tot. Se culc\ pe paturi
f\cute din polistiren [i lemnul pen-
tru a se putea `nc\lzi s-a terminat.
La toate acestea se adaug\ g=ndul
la familiile `ndep\rtate (locuiesc `n
majoritatea cazurilor la Padova),
[i la riscul, serios, de a fi evacuate
din locuin]ele lor.
Demonstreaz\ o corectitudine
[i o demnitate cu adev\rat ex cep -
]ionale - afirm\ Danilo Andriollo,
secretar general al Fillea Cigl din
Vicenza. Protestul va continua
p=n\ `[i vor primi banii care le
revin de drept de la firma care are
lucrarea `n antrepriz\.
Patronul, Giampaolo Nizzoli,
s-a ar\tat dispus s\ ne `nt=lneasc\
pentru a discuta situa]ia. {i
Prim\ria l-a contactat. Dar p=n\
acum nu a avut loc nicio `nt=lnire.
Nici m\car nu s-a f\cut v\zut pe
[antier. Asta demonstreaz\ c\ este
un `ntreprinz\tor iresponsabil.
Situa]ia este dificil\. Sper\m ca
patronul s\ r\spund\ m\car la con-
vocarea Oficiului provincial de
munc\.
Andriollo adreseaz\ cet\]enilor
un apel. Le cerem solidaritatea
pentru a da o m=n\ de ajutor aces-
tor lucr\tori care au nevoie de tot.
Primarul a furnizat ceva m=ncare.
Un cet\]ean le-a adus ceva de
b\ut. Dar toate acestea nu sunt
suficiente. O problem\ pe care tre-
buie s\ o rezolv\m de urgen]\, de
exemplu, este cea a lemnelor. S-au
terminat [i trebuie s\ le g\sim
repede.
Muncitori rom=ni `n grev\ la Vicenza
Nu [i-au primit
salariile de 3 luni
Muncitorii rom=ni `n grev\ `n curtea [antierului
Gazeta Rom=neasc\ 7 decembrie 2012 4 ACTUALITATE
Regiunea Lazio
Roma 1 - Via Nicol Tartaglia n. 36, 00197
Roma (Sede dellAmbascita di Romania); Roma
2 - Via del Serafico n. 69, 00142 Roma (Sezione
Consolare); Roma 3 - Piazza Jose de San Martin
n. 1, 00197 Roma (Accademia di Romania);
Roma 4 - Piazza Jose de San Martin n. 1, 00197
Roma (Accademia di Romania); Roma 5 -
Circonvalazione Nomentana n. 530, 00162 Roma
(Centro Commerciale La Strada - Stazione
Tiburtina); Acilia - Piazza Capelvenere n. 13,
00126 Roma (Sede municipale di Acilia); Albano
- Via XXIV Maggio n. 1-4, angolo Via Veneto,
00041 Albano Laziale (RM); Guidonia - Via
Baden Powell snc, 00012 Guidonia (Sala
Consiliare); Ladispoli - Piazza G. Falcone n. 1,
00055 Ladispoli; Marcellina - Via Europa n. 34,
00010 Marcellina (Biblioteca Comunale);
Monterotondo - Via Monte Pelmo snc, 00015
Monterotondo; Ostia - Via Claudio n. 5, 00122
Roma (Sede municipale di Ostia) - intrarea din
Via della Stazione Vecchia; Tivoli - Piazza
dellErbe snc, 00019 Tivoli (Piazza Palatina n. 1);
Viterbo - Piazza dei Caduti n. 19, 01100 Viterbo
(Centro Sociale Polivalente).
Regiunea Umbria
Perugia - Strada S. Lucia n. 2, 06125 Perugia
(Stamperia Comunale - Area Cantiere comunale);
Terni - Via Fratelli Rosselli n. 11, 05100 Terni
(Prima Circoscrizione EST).
Regiunea Abruzzo
Pescara - Viale Bovio n. 446, 65124 Pescara
(Circoscrizione Castellamare).
Regiunea Calabria
Reggio Calabria - Via S. Anna II, Reggio
Calabria (Sala Polifunzionale presso il Palazzo
Ce. Dir.); Cosenza - Via Roberto Caruso n. 1 (ex.
Via Bengasi), Cosenza (Ufficio Elettorale
Municipale).
Regiunea Sardegna
Cagliari - Via Montevecchio, 09121 Cagliari
(Sala Circoscrizione); Olbia - Via Macerata,
07026 Olbia (loc. Poltu Quadu, Palazzo
Comunale).
Regiunea Campania
Napoli - Via De Giaxa n. 5, 80144 Napoli
(Comando Generale dei Vigili Urbani).
Regiunea Puglia
Bari - Via Paolo Aquilino n. 3, 70126 Bari.
Regiunea Sicilia
Catania - Via Misterbianco n. 1, 95131
Catania (Sede del Consolato di Catania);
Canicatti - Via Petrella n. 15 (Scuola
dellInfanzia); Caltanissetta - Via Alcide de
Gasperi n. 4, Caltanisetta (Sede della Polizia
Municipale); Palermo - Viale Lazio, n.115,
Palermo (Biroul de Stare Civila al Primariei din
Palermo).
Regiunea Marche
Ancona - Via Manfredo Fanti, n. 9 - Palazzo
Camerata, 60121 Ancona.
Regiunea Lombardia
Milano 1 - Via Gignese n. 2, 20148 Milano
(Sede del Consolato Generale di Milano); Milano
2 - Via Gignese n. 2, 20148 Milano (Sede del
Consolato Generale di Milano); Bergamo - Largo
Roentgen n. 2, Bergamo; Brescia - Via G.
Cimabue n. 16, Brescia; Como - Via Grandi n. 21,
Como; Lecco - Via Seminario n. 39, Lecco (Sala
Comunale); Lodi - Via Vistarini n. 13, 26900
Lodi; Monza - Via DAnnunzio n. 35, Monza;
Varese - Piazza della Motta n. 4, Varese (Liceo
Musicale).
Regiunea Emilia-Romagna
Bologna - Via Guelfa n. 9 (Consulatul General
al Rom=niei la Bologna); Parma - Borgo Pietro
Giordani, 7, Parma.
Regiunea Piemonte
Torino 1 - Via Ancona n. 7, 10152 Torino
(Sede del Consolato Generale di Torino); Torino
2 - Via Ancona n. 7, 10152 Torino (Sede del
Consolato Generale di Torino); Alessandria - Via
Wagner n. 38/D, Alessandria; Cuneo - Via Carlo
Emanuele III, Cuneo (Scuola Elementare); Ivrea
- Via Varmondo Arborio n. 22, 10015 Ivrea.
Regiunea Liguria
Genova - Piazza De Ferrari n. 4, 16121
Genova.
Regiunea Veneto
Padova - Via Diego Valeri n. 17/19, Padova
(Sala Polivalente); Treviso - Via Terraglio n. 140,
Treviso (Centro Conferenze - Hotel Maggior
Consiglio); Venezia - Cannaregio 2215 - 2216,
Venezia (Istituto Culturale Romeno); Verona -
Via San Giovanni in Valle n. 13/b, Verona.
Regiunea Toscana
Arezzo - Via Ubaldo Pasqui n. 22, Arezzo;
Firenze - Piazza della Libert n. 12, 50129
Firenze; Grosseto - Via Unione Sovietica n. 46,
Grosseto.
Regiunea Trentino-Alto Adige
Trento - Via Zambra n. 11, piano IV, Trento.
Regiunea Friuli-Venezia Giulia
Trieste - Via Udine n.11, Trieste (Sede del
Consolato Generale di Trieste); Udine - Via
Pradamano n. 21, Udine; Pordenone - Piazza
della Motta n. 4C, Pordenone (Biblioteca
Comunale).
52 de sec]ii
de votare
Lista Candida]ilor - Colegiul 1 din Circumscrip]ia 43
Camera Deputa]ilor Senat
1. Br`nz\
William
Gabriel
ARD 1. David
Cristian
ARD
2. Graban
Zolt-Attila
UDMR 2. S\voiu Ion PER
3. Socaciu
Victor
USL 3. Nagy
Zoltan
Levente
UDMR
4. Mihai
Aurelian
PPDD 4. Badea
Viorel
Riceard
USL
5. Molnar
{tefan Silviu
PRM 5. Hantz
Peter - Bela
PPMT
6. Mihalache
Eugen
PPDD
7. Mihaela
Mihai
PRM
Cet\]enii rom=ni cu drept de vot, cu
domiciliul sau re[edin]a `n str\in\tate, `[i
exercit\ dreptul de vot `n una dintre
sec]iile de votare din acea ]ar\ `n care
domiciliaz\. Ei vor alege 4 deputa]i [i 2
senatori, `n Circumscrip]ia electoral\ nr.
43. Lista sec]iilor de votare din
str\in\tate poate fi accesat\ pe site-ul
MAE, www.mae.ro.
Domnule Br`nz\, suntem `n
ultima s\pt\m=n\ de campanie.
A]i reu[it s\ v\ transmite]i
mesajele?
Ca [i `n ultimii 4 ani de mandat,
[i `n aceast\ ultim\ s\pt\m=n\ de
cam panie sunt `n mijlocul co -
munit\]ilor rom=ne[ti. {i ca `ntot-
deauna sunt impresionat de sprijinul
lor. Colegiul Europa de Vest este cel
mai mare pentru alegerile parla-
mentare din Rom=nia. Para doxal,
cel mai colegiu electoral din
Rom=nia este `n afara ]\rii. Circa
trei milioane de rom=ni tr\iesc aici.
Sunt `mpr\[tia]i peste tot. Din
Portugalia `n Italia, din Germania `n
Fran]a, din Grecia `n Spania sau
Marea Britanie. Unii dintre ei sunt
departe, nu au prezen]\ `n via]a
comunit\]ii. Fie din cauza distan]ei,
fie c\ pur [i simplu nu vor. Mul]i
dintre ei au plecat cu r\ni din
Rom=nia. R\ni nevindecate nici
azi
R\ni produse de cine?
Sunt dou\ grupuri masive de
emigran]i dup\ decembrie 1989.
Primul dup\ mineriada din 13-15
iunie 1990. Mul]i au plecat atunci
`ngrozi]i de crimele regimului
Iliescu. Al doilea val important, `n
perioada 2000-2004. Tot din cauza
PSD. Emigra]ia rom=neasc\ ori-
unde te-ai duce `n lumea asta este
anti-PSD, fiindc\ mul]i acuz\ pe
bun\ dreptate neobol[evismul aces-
tui partid, care s-a reformat prea
pu]in `n ultimii ani. Oamenii s-au
schimbat, Iliescu a trecut aparent `n
planul doi, obiceiurile `ns\ au r\mas
acelea[i. Lupul `[i schimb\ p\rul,
dar n\ravul ba.
{i atunci de ce USL a trimis `n
Colegiul Europa de Vest un
pesedist, `n persoana folkistului
Victor Socaciu?
Ca s\ sfideze. Ei cred c\ sub
umbrela USL poate fi u[or marcat
un pesedist. Am v\zut vineri seara,
la B1 tv, un fragment din g=ndurile
acestui tovar\[. Zicea cu patos
pesedistul: poporul nu are voie s\
hot\rasc\. Mai avea pu]in [i cerea
introducerea votului cenzitar. Asta e
g=ndirea lor! Totali ta r\! Sper ca
rom=nii din str\in\tate s\ nu se lase
p\c\li]i de aceeast\ [arlatanie tipic
comunist\. PSD-ul a atacat `ntot-
deauna diaspora. Sunt sigur c\ v\
aminti]i de propunerile lui Adrian
N\stase privind excluderea dias-
porei de la vot. {i nu numai N\stase
a propus asa ceva. La cei din PSD e
un punct fix `n g=ndire: totul pentru
distrugerea diasporei. Mo[tenitorul
partidului comunist nu se dezminte.
Cum spunea scriitoarea Hertha
Muller `n weekend `n The
Guardian: ni[te stalini[ti
De candida]ii liberali ce p\rere
ave]i?
Evident c\ reprezint\ cu totul
altceva. {i sper ca alian]a de con-
junctur\ de acum cu PSD, `n viitor
s\ se distrug\. Natural noi [i ei sun-
tem de dreapta. Mi-ar pl\cea s\ `l
am partener `n viitorul Parla ment pe
senatorul Cristian David de la PNL.
Chiar dac\ exist\ [i puncte de
vedere diferite, `n principiu vorbim
aceea[i limb\.
Interesant ce spune]i
A[ mai sublinia un lucru. Cred
c\ deja c=nd acest interviu a ap\rut
s-a realizat unul din punctele la care
am ]inut cel mai mult. Anume ca cei
din diaspora s\ participe activ la
programul meu. Am ini]iat un con-
curs din care am ales 10 idei pentru
programul meu privind Diaspora.
~mpreun\ cu jurnali[ti de calibru din
]ar\, dar [i din str\in\tate. Aceste 10
puncte vor fi piatra de temelie a pro-
gramului meu! A[a cum am prezen-
tat acum la patru ani de mandat cele
400 de ac]iuni din timpul primului
mandat, a[a voi face [i la finalul
celui de-al doilea mandat, care sper
s\ fie mai bun dec=t primul.
Care este mesajul dvs. pentru
electorat?
Pe 9 decembrie v\ a[tept pe to]i
la sec]ia de vot. Vot=ndu-l pe
William Br`nz\, vota]i un membru
al familiei, un prieten! Pentru c\ noi,
cei din str\in\tate, form\m o mare
familie, prietenoas\, sincer\, unit\ [i
de ne`nvins!
7 decembrie 2012 Gazeta Rom=neasc\ ACTUALITATE 5
WILLIAM
GABRIEL BR~NZ|
Candidat ARD
pentru
Camera Deputa]ilor
la alegerile
din 9 decembrie 2012.
Pozitia 1 pe buletinul de vot.
Vot=ndu-l pe
William Br`nz\,
vota]i un prieten
A creat polemici ultima ini ]ia ti -
v\ a lui Luigi Lucchi, primarul din
Berceto (provincia Parma) care a
distribuit un text `n localitate, `n
trei limbi, italian\, albanez\ [i
rom=n\, pentru a combate grupu -
ri le de persoane care pierd vre-
mea `n baruri [i `n pia]\.
A ales s\ publice un flutura[ `n
trei limbi `mpotriva lenei. Celor
care pierd vremea `n baruri, `n
pia]\ [i `n alte locuri publice zilnic
[i la orice or\, primarul le
lanseaz\ un apel pentru a intra `n
contact cu primarul [i cu con-
silierul local Ciriaco Consigli
pentru a desf\[ura activit\]i de
voluntariat `n favoarea comunit\]ii
`n a[teptarea g\sirii unui loc de
munc\ remunerat.
Apelul este redactat `n italian\,
`n albanez\ [i rom=n\. O alegere
care nu este rasist\, dar care are o
]int\, potrivit primarului. ~n
localitate ne cunoa[tem to]i [i am
scris flutura[ul `n aceste dou\
limbi pentru c\ grupurile c\rora
vrem s\ ne adres\m sunt formate
din imigran]i din aceste ]\ri,
explic\ Luigi Lucchi. A[adar,
nicio inten]ie rasist\, ci doar un
mesaj care, sper\m, s\ poat\ pre-
veni orice episod de ilegalitate
av=nd `n vedere c\ de cel pu]in
patru luni ì vedem plimb=ndu-se
prin localitate f\r\ a face nimic [i
nu se [tie din ce tr\iesc.
Sunt [apte sau opt tineri care
nu fac nimic - poveste[te primarul
la tempi.it - teama mea este c\ au
de-a face cu drogurile sau cu
caporalatul, exploat=nd munca
altora. Eu cu acest flutura[ vreau [i
s\ fac s\ se `n]eleag\ c\ Berceto nu
este locul potrivit pentru a face
anumite lucruri. S\ vin\ s\ lucreze
c=teva ore la Prim\rie, avem
nevoie de ei. {tiu c\ ar merita s\
fie pl\ti]i, dar acum nu avem nici
un ban.
Textul flutura[ului
Dup\ cum spune un proverb,
lenea este mama tuturor viciilor.
Observ cu `ngrijorare, la Berceto,
c\ exist\ grupuri de persoane, [i
foarte tinere, care pierd vremea,
de mai mult timp, `n baruri, `n
pia]\ [i `n alte locuri publice zilnic
[i la orice or\.
Creaz\ un sentiment de discon-
fort, de nesiguran]\ [i ì determin\
pe cona]ionalii lor s\-i critice, s\
fie `ngrijora]i. Ar fi gre[it s\ ne
imagin\m [i s\ ne g=ndim c\ nu
vrem s\ lucreze [i `n mod cert
criza economic\ nu favorizeaz\
ocuparea [i c\utarea unui loc de
munc\. Foarte gre[it s\ ne
g=ndim, [i nu o facem, c\ fiind cu
prec\dere extracomunitari, pot fi
determina]i, odat\ cu trecerea tim-
pului, s\ desf\[oare activit\]i nu
tocmai frumoase. Trebuie spus
imediat, cu pl\cere [i convingere,
c\ aproape to]i ace[ti oaspe]i bin-
eveni]i, desf\[oar\ activit\]i obo -
si toare [i `ncearc\ s\-[i `ntre]in\
c=t mai bine, cu mari sacrificii,
propriile familii at=t la Berceto c=t
[i `n ]\rile de origine [i c\ se com-
port\ ca ni[te cet\]eni optimi.
Berceto este o localitate lini[ ti -
t\ cu for]e de ordine care desf\ -
[oa r\ foarte bine ac]iuni de pre-
venire a criminalit\]ii [i astfel nu
este localitatea ideal\ `n care s\
stai dac\ vrei s\ comi]i infrac]iuni.
~n toate felurile, revenind la lene
ca mam\ a tuturor viciilor, ne
g=ndim c\ mai degrab\ dec=t s\
nu fac\ nimic de diminea]\ p=n\
seara,
~n special tinerii, ar putea
desf\[ura ceva activit\]i de volun-
tariat `n favoarea comunit\]ii `n
a[teptarea g\sirii unui loc de
munc\ remunerat. Avem multe
lucruri de ]inut `n ordine [i multe
munci pentru a preveni pertur-
barea teritoriului. Exist\ un exem-
plu foarte frumos pe care ni-l dau
refugia]ii din ]\rile africane care
lucreaz\ cu entuziasm, c=teva ore
pe s\pt\m=n\, de cel pu]in doi ani,
pentru comunitatea din Berceto.
Sper\m ca exemplul lor s\ fie
urmat de acest grup de tineri. Este
suficient s\ intre `n contact cu pri-
marul sau cu consilierul local
Consigli Ciriaco. Mul]umim pen-
tru aten]ie.
Luigi Lucchi
Primar la Berceto.
Apelul primarului din
Berceto contra lenei
Cu ce documente
se voteaz\ `n Italia
La alege rile parlamentare
din 9 decembrie pot vota `n
str\in\tate rom=nii cu domici-
liul sau re[edin]a `n statul gazd\.
Cet\]enii rom=ni cu re[edin]a
`n Italia pot vota pe baza unui
act de identitate rom=nesc vala-
bil - pa[aportul simplu sau carte
de identitate, `nso]it de unul
dintre urm\toarele documente
emise de autorit\]ile italiene,
care s\ dovedeasc\ re[edin]a:
1. carte de identitate italian\
pentru str\ini eliberat\ de
prim\ria local\ (carta didentit
italiana rilasciata dal Comune);
2. atestat de `nregistrare `n
registrul de popula]ie rezident\
de la prim\ria local\ (attes-
tazione di soggiorno perma-
nente per i cittadini dell Unione
Europea rilasciato dal Comune
/ Ufficio Anagrafe);
3. certificat de re[edin]\ emis
de prim\ria local\ (certificato di
residenza rilasciato dal
Comune).
Cet\]enii rom=ni care, `n
ziua alegerilor, se vor afla `n
Italia `n scop turistic sau de
afaceri, nu vor putea vota.
Rom=ni [i albanezi,
pune]i m=na la munc\
Primarul Luigi Lucchi
S-a urcat pe o platform\ pentru a-[i recupera ochelarii de sudor dar
[i-a pierdut echilibrul. Accident grav pe 1 decembrie la Arena Po
(provincia Padova): un muncitor rom=n a c\zut de la [apte metri
`n\l]ime. Muncitorul s-a urcat pe o platform\, la 5 metri `n\l]ime, dar [i-
a pierdut echilibrul [i a c\zut nu la sol, ci `ntr-o groap\ cimentat\ de 2
metri ad=ncime, `n total 7 metri.
Nicolae Radu, 52 de ani, domiciliat `n
provincia Venezia, este acum internat `n stare
grav\ la Policlinico San Matteo din Pavia. A
suferit fracturi la picioare [i alte r\ni, dar via]a
sa nu este `n pericol.
Accidentul s-a produs `n diminea]a de 1
decembrie, `n jurul orei 7, `n interiorul halei
firmei Tecnosaldo, la Arena Po. Muncitorul,
care este angajatul unei firme externe de insta-
la]ii, tocmai sosise `n hal\ [i `[i `ncepea tura. Potrivit cotidianului La
Provincia Pavese, conducerea sus]ine c\ accidentul s-a produs `ntr-un
loc al halei diferit de cel `n care trebuia s\ `nceap\ lucrul muncitorul.
Din p\cate, `n loc s\ mearg\ pe unde trebuia, s-a urcat `n picioare pe
pozi]ionator, care este o aparatur\ care folose[te la sudat, [i [i-a pierdut
echilibrul, explic\ Simone Bladrighi, patronul firmei care se ocup\ de
sudarea racordurilor [i ]evilor pentru sectorul petrochimic [i are 14
angaja]i.
Muncitorul lucreaz\ pentru o firm\ c\reia i-am dat `n antrepriz\
c=teva lucr\ri. Nici nu [tiam c\ avea ochelarii `n acel loc. Nu eram acolo
`n acel moment, dar m-au anun]at, m-am dus la fa]a locului [i am
chemat salvatorii. Este un miracol c\ nu s-a `nt=mplat ceva mai r\u.
A avut un accident la munc\, dar patronii spun c\ muncitorul era de
capul lui, ;i c\ nici nu era angajatul lor. Transporta lemne c=nd tractorul,
pe un pov=rni[, s-a r\sturnat [i l-a zdrobit. Muncitorul, un t=n\r rom=n
de 29 de ani, rezident la Laconi, a r\mas prins sub vehicul. Acum este
internat cu prognostic rezervat la spitalul Marino din Cagliari. T=n\rul
a suferit r\ni grave la bazin [i coloan\.
Accidentul s-a produs pe 26 noiembrie la
firma agricol\ a fra]ilor Cau, de pe c=mpurile
din Laconi (provincia Oristano, Sardegna).
Rom=nul ar fi luat, f\r\ autorizare din partea
proprietarilor, tractorul cu obiectivul de a
str=nge lemne pentru uz personal.
La fa]a locului au sosit imediat pompierii de
la deta[amentul din Sorgono, o ambulan]\ de la
118 [i carabinierii de la unitatea din Laconi.
Oamenii de la 115 au reu[it dup\ o munc\ grea s\-l elibereze pe rom=n.
C=nd a v\zut medicul de la 118 r\nitul [i-a dat seama de r\nile grave de
la coloan\ [i a cerut interven]ia unui elicopter medical al pompierilor.
Rom=nul a fost astfel transferat cu elicopterul la spitalul Marino din
Cagliari. Au fost confirmate gravele leziuni la bazin [i la coloana verte-
bral\, r\nitul este sub observa]ie la Reanimare. Carabinierii din Laconi
`ncearc\ s\ fac\ lumin\ asupra celor `nt=mplate, scrie La Nuova
Sardegna. Proprietarii firmei agricole, Stefano [i Giuseppe Cau, care au
spus c\ t=n\rul ar fi luat f\r\ nicio autoriza]ie tractorul cu inten]ia de a
str=nge lemn pentru perioada iernii. Fra]ii Cau au mai spus c\ rom=nul
nu era angajat la firma lor. Acum carabinierii trebuie s\ clarifice situa]ia.
Privind accidentul a fost trimis un raport la Parchetul din Cagliari.
Zdrobit de tractor C\zut de la [apte metri
Peste 2 milioane de contribua-
bili n\scu]i `n str\in\tate au pl\tit
`n 2010 impozit net `n valoare de
6,2 miliarde de euro. ~n termeni
procentuali str\inii reprezint\
6,8% din totalul contribuabililor
n\scu]i `n str\in\tate [i valoarea
total\ a taxelor pe care le pl\tesc
constituie 4,1% din impozitul net
pl\tit `n total `n Italia.
Fa]\ de 2009, num\rul con-
tribuabililor str\ini s-a diminuat
cu 1%, valoarea impozitului pl\ tit
de ei a crescut `n schimb cu 4,3%.
Acestea sunt datele principale ale
unui studiu efectuat de Funda]ia
Leone Moressa privind comporta-
mentul fiscal al imigran]ilor.
Majoritatea contribuabililor
str\ini sunt concentra]i `n Lom -
bar dia (21,1%), `n Veneto
(11,9%) [i `n Emilia Romagna
(11,1%).
~n ce prive[te valoarea taxelor
pl\tite, Lombardia este cea care
prezint\ venitul cel mai ridicat:
peste 1,6 miliarde de euro, urmat\
de Lazio (746 milioane) [i de
Veneto (644 milioane). Dac\ la
nivel na]ional str\inii contribuie
cu 4,1% la `ncas\rile totale Irpef,
`n Friuli Venezia Giulia [i `n
Trentino Alto Adige procentul
ajunge la 7,2% [i respectiv la
6,4%.
Impozitul net mediu pl\tit de
contribuabilii str\ini `n 2010 este
de 2.956 euro, fa]\ de 4.974 euro
`n cazul contribuabililor n\scu]i `n
Italia, adic\ cu 2.000 de euro mai
pu]in.
~n ce prive[te provenien]a con-
tribuabililor, rom=nii sunt primii
at=t `n termeni de num\r al
subiec]ilor care pl\tesc impozitul
net, c=t [i ca valoare a acestuia:
18% din to]i contribuabilii n\s cu]i
`n str\in\tate provin din Ro m=nia
[i ace[ti contribuie cu 10,3% la
`ntregul Irpef pl\tit de str\ini. Pe
locul al doilea `n termeni de
provenien]\ sunt alba nezii, urma]i
de marocani. La nivel de valoare
a sumei, rom=nii sunt urma]i de
elve]ieni, francezi [i germani.
Contribuabilii care provin din
aceste ]\ri pl\tesc fiecare un
impozit net superior str\inilor de
alte na]ionalit\]i: dac\ ace[tia
pl\tesc peste 4.000 de euro pe an,
`n cazul rom=nilor este vorba de
numai 1.700 de euro, pentru
albanezi de 1.810 [i pentru maro-
cani de 1.540.
Str\inii care tr\iesc [i lu creaz\
`n Italia sunt obliga]i s\ pl\teasc\
taxele [i, astfel, s\ contribuie la
veniturile fiscale na]io nale
comenteaz\ cercet\torii de la
Funda]ia Leone Moressa.
Aportul lor difer\ `ns\ fa]\ de
cel al italienilor, `n special din
cauza nivelurilor sc\zute de venit.
Acestea, de fapt, deriv=nd aproa -
pe `n exclusivitate din munc\ sub-
ordonat\, comport\ un impozit
pentru str\ini de mai pu]in de
3.000 de euro pe an. Este clar c\ o
`mbun\t\]ire a condi]iilor eco-
nomice [i ocupa ]ionale ar aduce [i
o cre[tere a contribu]iei imigra n -
]ilor la finan]ele publice, con-
tribuind la o mai bun\ integrare,
care trece [i prin plata taxelor.
Dup\ regresul `nregistrat `ntre 2008 [i
2010, cre[te din nou num\rul c\s\toriilor cu
cel pu]in un so] str\in. ~n 2011 au fost ofici-
ate aproape 27.000 (echivalentul a 13% din
totalul c\s\toriilor), circa 1.500 `n plus fa]\
de 2010, dar cu peste 10.000 mai pu]ine fa]\
de v=rful maxim din 2008 (37.000 de
c\s\torii, echivalentul a 15% din totalul
c\s\toriilor).
Potrivit unui raport publicat pe 28 noiem-
brie de Istat, `n ultimii ani s-au diminuat `n
special c\s\toriile mixte, adic\ cele `n care un
so] este italian [i unul str\in: au fost 18.000
de c\s\torii `n 2011, cu 5.555 mai pu]ine fa]\
de 2007. Reducerea cea mai drastic\ s-a
`nregistrat `n r=ndul celor `n care so]ia este
cet\]ean\ italianc\ [i so]ul este str\in (-
49,2%).
Cercet\torii explic\ acest\ reducere `n spe-
cial prin prisma legii privind siguran]a
94/2009 care le interzice imigran]ilor nereg-
ulari s\ se c\s\toreasc\. Sentin]a Cur]ii
Constitu]ionale care a declarat `n iulie 2011
neconstitu]ional\ aceast\ interdic]ie,
anul=nd-o, st\ foarte probabil la baza
cre[terii u[oare a fenomenului.
C\s\toriile mixte reprezint\ partea cea mai
consistent\ a c\s\toriilor cu cel pu]in un so]
str\in (68%). Tipologia cea mai frecvent\
este cea `n care so]ul este italian [i so]ia este
str\in\.
B\rba]ii italieni care s-au c\s\torit `n 2011
cu o cet\]ean\ str\in\ au `n 17,7% dintre
cazuri o so]ie rom=nc\, `n 9,9% una
ucraineanc\ [i `n 7,6% una brazilianc\.
Femeile italience care s-au c\s\torit cu un
cet\]ean str\in au ales `n special b\rba]i din
Maroc (10%) [i din Albania (8,1%).
Cele 9.000 de cazuri `n care ambii so]i
sunt str\ini continu\ s\ reprezinte o minori-
tate (4,2% din totatul c\s\toriilor) [i se
`njum\t\]esc c=nd se au `n vedere numai cele
`n care cel pu]in unul dintre cei doi so]i este
rezident `n Italia. Italia exercit\ o atrac]ie
pentru numero[i cet\]eni care provin `n spe-
cial din ]\ri cu dezvoltare avansat\, care o
aleg ca loc de oficiere a c\s\toriilor.
Cele mai r\sp=ndite sunt c\s\toriile `ntre
rom=ni (864 de c\s\torii `n 2011, echivalen-
tul a 19% din totalul c\s\toriilor `ntre so]i
str\ini), urma]i de nigerieni (567, 12%) [i de
chinezi (526 de c\s\torii, 11%). Spre deose-
bire de ace[tia unele comunit\]i imigrante, la
fel de numeroase, se c\s\toresc `n Italia mai
pu]in frecvent, cum este de exemplu cazul
cet\]enilor marocani [i albanezi.
Motivele acestor comportamente nup]iale
trebuie c\utate, cel mai probabil, `n
proiectele migratorii [i `n caracteristicile cul-
turale proprii diverselor comunit\]i. ~n multe
cazuri cet\]enii imigran]i se c\s\toresc `n ]ara
de origine [i so]ii `nfrunt\ `mpreun\ expe-
rien]a migr\rii, sau se reunesc `n ]ara noastr\
c=nd unul dintre cei doi s-a stabilizat.
640 milioane, impozitul
pe venit pl\tit de rom=ni
Rom=nii pl\tesc 10,3% din impozitul
pe venit (Irpef) pl\tit de contribuabilii
str\ini din Italia, `n valoare de 6,2 mil-
iarde de euro, adic\ circa 640 de mil-
ioane de euro. ~n medie, rom=nii pl\tesc
1.700 euro pe an impozit pe venit. 6,2%
dintre contribuabilii din Italia sunt
n\scu]i `n str\in\tate [i contribuie cu
4,1% la totalul impozitului pe venit
pl\tit, spune un studiu al Funda]iei
Moressa privind comportamentul fiscal
al imigran]ilor.
864 de c\s\torii `ntre rom=ni `n 2011
17,7% dintre c\s\toriile
mixte ale b\rba]ilor italieni
sunt cu rom=nce
Gazeta Rom=neasc\ 7 decembrie 2012 10 FLAGRANT
A fost arestat de carabinieri pe
29 noiembrie b\rbatul care a `n -
cercat s\ ucid\, pe 11 septembrie
la Roma, o prostituat\ rom=nc\ de
22 de ani, Mihaela Roznov, pe ca -
re mai `nt=i a b\tut-o [i apoi i-a dat
foc cu un lichid inflamabil. Este
un rom=n de etnie rom\ de 32 de
ani, Decebal Savu, din Suceava.
~n urma anchetelor a ie[it la
iveal\ un conflict `ntre dou\ gru -
puri infrac]ionale rom=ne adverse,
dedicate exploat\rii prostitu]iei.
Victima, [i acum internat\ `n spital
`n stare foarte grav\ cu arsuri de
gradul trei, s-a `nchis `ntr-o t\cere
care au f\cut dificile anchetele.
A agresat-o, a b\tut-o cu o b=t\
[i apoi i-a dat foc. Mihaela Roz -
nov a supravie]uit, dar de pe 11
sep tembrie este internat\ `n stare
grav\ cu arsuri de gradul trei pe
50% din corp. A fost supus\ la
numeroase opera]ii. Fapta a avut
loc pe via Rocca Cencia, la Bor -
ghe siana, periferie extrem\ de
sud-est a Capitalei. Ministrul
Andrea Riccardi a vizitat-o atunci
la spitalul SantEu ge nio: Am
venit aici ca m\rturie a prezen]ei
guvernului [i pentru a-mi exprima
condamnarea pentru acest foarte
grav atentat la via]a [i corpul unei
foarte tinere fete str\ine.
Savu a fost arestat pe via
Laurentina de carabinierii din
Frascati. Investigatorii au ajuns la
el verific=nd trecutul Mihaelei.
Fata era legat\ de un cona]ional cu
antecedente pentru exploatarea
prostitu]iei, b\rbatul avea contacte
cu o band\ `n lupt\ cu grupul lui
Decebal, [i lunile trecute a fost
`mpu[cat `n picioare la Suceava.
~n luna iulie, la Suceava, un
anume Sorin Reu] (28 de ani), a
fost b\tut [i `mpu[cat `n picior `ntr-
un bar. Conform poli]iei, agresorii
ar fi Decebal Savu (32 de ani),
lupt\tor de kickboxing cu rezul-
tate chiar la nivel interna]ional,
legitimat la un club din Suceava, [i
fratele s\u Cezar Biri[ (34 de ani),
din clanul de interlopi Turu, al
]iganilor din cartierul Burdujeni.
Decebal Savu, fost campion la
kickboxing, l-a `mpu[cat `n picior
pe un Carabinierii au descoperit [i
c\ `n urm\ cu ceva timp a existat o
tentativ\ de incendiere a aparta-
mentului de pe Borghesiana, unde
Mihaela tr\ia `mpreun\ cu alte
cona]ionale. Probabil clanul lui
Decebal a declarat r\zboi rivalilor
[i, potrivit investigatorilor, i-ar fi
cerut Mihaelei s\ lucreze pentru
ei. Ea, Mihaela, `nalt\, slab\,
foarte atr\g\toare, `ncasa de la
1.000 la 1.500 de euro pe noapte [i
uciderea sa ar fi `nsemnat o lovi-
tur\ frumoas\ pentru inamici
care ar fi pierdut o surs\ impor-
tant\ de c=[tig. Refuzul fetei ar fi
fost pedepsit de Decebal, care cu
un complice au adus-o pe Mihaela
`n pragul mor]ii.
{i-a ucis fratele din gelozie,
cioban condamnat la 12 ani
Regret ceea ce am f\cut, nu vroiam s\-l ucid, a fost un ghinion. Dar
nu au fost de-ajuns aceste pu]ine cuvinte, spuse pe timpul procesului cu
procedur\ abreviat\. Vasilic\ Goldum, cioban de 37 de ani, a fost con-
damnat pe 26 noiembrie la 12 ani de `nchisoare de tribunalul din Viterbo
pentru asasinarea fratelui s\u Mihai, `n timpul pe timpul unei cer]i vio-
lente. Doi ani mai pu]in fa]\ de c=t a cerut
procurorul.
~n noaptea de 18 septembrie 2011,
`ntr-o cas\ rural\ din Oriolo Romano, pe
timpul unei discu]ii violente `ntre fra]i,
Vasilic\ l-a `njunghiat `n piept pe Mihai,
cu un an mai t=n\r, acesta murind pe loc.
Asasinul a fost arestat `n plin\ noapte de
carabinieri. Omorul a fost comis `n
prezen]a unui martor, care a afirmat c\ cearta ar fi explodat din motive
de gelozie. Victima, tocmai revenit\ dup\ o c\l\torie `n Rom=nia, [i-a
acuzat fratele c\ s-ar fi legat de so]ia sa r\mas\ `n Italia.
Judec\torul a respins cererea de expertizare psihiatric\ a inculpatului.
Potrivit procurorilor Vasilic\ [i-a ucis `n mod inten]ionat fratele [i au
cerut la `ncheierea rechizitoriului o condamnare la 14 ani. Ap\r\torul lui
Goldum a sus]inut `n schimb caracterul neinten]ionat al `njunghierii [i
a cerut achitarea, `ntruc=t este o circumstan]\ nedorit\ [i prin exces de
ap\rare `n stare de furie [i `ncadrarea ca omor din culp\ cu circumstan]e
atenuante. Dup\ o reunire de mai pu]in de jum\tate de or\ `n camera de
consiliu judec\torul l-a condamnat pe Vasilic\ Goldum, ]in=nd cont de
circumstan]ele atenuante generice, la 12 ani de deten]ie [i la interzicerea
unor drepturi. Ap\rarea a anun]at c\ va face recurs la Curtea de Apel.
10 ani pentru omorul din Prato
Dup\ o ceart\ l-au rupt `n b\taie pe un marocan de 45 de ani p=n\
l-au ucis l=ng\ fostul centrul comercial Pratilia din Prato (Toscana).
Pe 27 noiembrie Iulian Martina[ [i Iosef Adrian Neculae[, doi rom=ni,
au fost considera]i responsabili de moartea lui Abdelkebir Tayaa, g\sit
mort pe 3 iunie 2011 `n curtea parc\rii, [i au fost condamna]i `n prim\
instan]\ cu procedur\ prescurtat\ la 10 ani de `nchisoare, pentru omor
din culp\. Din reconstituiri reiese c\ o alterca]ie `ntre marocan [i ata-
catori s-a transformat `ntr-o agresiune
violent\ care a mers dincolo de
inten]iile celor doi condamna]i de a-l
r\ni, `n scop punitiv, pe nord-african.
Cei doi rom=ni, f\r\ antecedente
penale, au fost aresta]i de carabinieri la
o lun\ [i jum\tate dup\ g\sirea
cadavrului marocanului. La identifi-
carea lor au contribuit camerele de luat
vederi de pe strada de fug\, c=teva intercept\ri telefonice [i m\rturia
v=nz\torului ambulant care a asistat la o prim\ ciocnire `ntre cei doi
rom=ni [i marocan. Probabil acesta din urm\, `n stare de ebrietate, a
fost cel care s-a legat de cei doi tineri. Cearta a continuat apoi l=ng\
centrul comercial.ieri la o lun\ [i jum\tate dup\ g\sirea cadavrului
marocanului.
Incendiatorul prostituatei, arestat
Mihaela Roznov e la spital Decebal Savu, arestat
7 decembrie 2012 Gazeta Rom=neasc\ FLAGRANT 11
La [ase luni de la uciderea
`ntreprinz\torului agricol din
Buscolo (`n comuna Curtatone,
l=ng\ Mantova), carabinierii i-au
depistat pe presupu[ii asasini, doi
fra]i rom=ni [i prietena unuia din-
tre ei.
Edo Colli, `ntreprinz\tor de 65
de ani din Buscolo, a fost ucis `n
seara de 18 mai, fiind atacat pe
str\du]a pe care se afl\ locuin]a sa.
Pe 29 noiembrie, carabinierii au
arestat-o pe Roxana Adriana
G`rdan, de 22 de ani, rezident\ la
Mantova, amanta unui amic de-al
lui Colli. ~n acea[i zi, `n Rom=nia
a fost capturat Constantin Posa, de
26 de ani. Continu\ c\ut\rile
fratelui lui Constantin, Nicolae, de
24 de ani, care a avut o rela]ie cu
Roxana Adriana. Investigatorii nu
exclud ca alte persoane s\ fie `n
viitor implicate `n anchet\.
Edo Colli a fost ucis `n timp ce
se `ntorcea acas\, dup\ o sear\
petrecut\ cu prietenii. B\rbatul a
fost blocat de grupul care `l a[tepta
`n apropierea casei. ~ntre jefuitori
[i Colli a `nceput o lupt\. O lovi-
tur\ `n cap, probabil cu o b=t\, i-a
provocat moartea. Dar a fost [i
strangulat cu un [iret lung pentru
pantofi. Cadavrul a fost g\sit de
fiica lui Edo Colli [i de fosta so]ie
a acestuia. Fiica a observat din
cas\, pe str\du]a care duce la dru-
mul provincial, ma[ina tat\lui cu
farurile aprinse. Neg\sindu-l `n
ma[in\, [i-a anun]at mama care s-
a dus la fa]a locului. `mpreun\ au
`nceput c\ut\rile [i dup\ scurt timp
l-au g\sit pe Edo Colli lipsit de
via]\ `ntr-un [an]. ~ntreprinz\torul
nu mai avea ceasul Rolex [i
portofelul `n care se aflau ceva
bani [i c\r]ile de credit. Edo Colli
era un `ntreprinz\tor foarte cunos-
cut `n zona mantovan\. Era `n con-
siliul director al Confagricoltura al
provinciei Mantova, iar `n trecut
fusese [i responsabil al grupului
de voluntari San Marco din
Curtatone.
Roxana G`rdan cuno[tea de
mai mult timp victima, fiind pri-
etena unui amic. Ea este consider-
at\ de investigatori a fi creierul
grupului de criminali. Acea fat\
era la `nmorm=ntare, venise chiar
la morg\ cu amicul lui Edo, au
povestit rudele victimei.
Carabinierii mantovani sunt
convin[i c\ `n seara de 18 mai,
`nainte ca Edo Colli s\ fie ucis,
Roxana se afla cu banda de
rom=ni. Se poate s\ fi fost ea cea
care a dat indica]ii privind
mi[c\rile lui Colli. ~nainte de a fi
ucis, b\rbatul a fost la cin\ cu
amicul lui, prietenul Roxanei.
Un italian de 43 de ani, Giuseppe Chiavetta,
a fost arestat pe 30 noiembrie de carabinieri la
Leonforte, `n provincia sicilian\ Enna, pentru
c\ este suspectat c\ [i-a ucis logodnica, Violeta
Coroiu, de 35 de ani, rom=nc\ rezident\ la
Catania, [i c\ i-a ascuns cadavrul.
Femeia a disp\rut pe 30 octombrie. La
Carabinierii din Leonforte a sosit un denun]
privind dispari]ia cet\]enei rom=nce. Timp de
[apte zile carabinierii au f\cut cercet\ri `n
provinciile Enna [i Catania, descoperind c\
t=n\ra femeie ar fi trebuit s\ plece pe 3 noiem-
brie `n Rom=nia pentru a-[i petrece cu familia
o scurt\ perioad\ de vacan]\. Dar acas\ Violeta
nu a mai sosit niciodat\.
Dispari]ia a fost anun]at\ pe 15 noiembrie,
la peste dou\ s\pt\m=ni dup\ dispari]ia sa, de
actualul partener, `ngrijorat c\ nu primea nicio
veste [i de faptul c\ [i rudele femeii au confir-
mat c\ nu a sosit `n Rom=nia. Investigatorii au
audiat astfel amicii [i cunoscu]ii femeii de 35
de ani, descoperind c\ `n urm\ cu circa un an a
decis s\ `ntrerup\ rela]ia sentimental\ cu un
italian din localitate, Giuseppe Chiavetta. O
ruptur\ pe care b\rbatul nu ar fi acceptat-o.
Convocat la cazarma carabinierilor,
Chiavetta s-a contrazis de mai multe ori,
neg=nd ini]ial c\ a `nt=lnit-o pe Violeta pe 30
octombrie [i c\ [i-a petrecut cu ea `ntreaga zi.
~ns\ `nregistr\rile apelurior telefonice [i
cercet\rile efectuate de criminali[tii din
Messina asupra ma[inii sale l-au dat de gol. ~n
ma[in\, pe care `n primele zile ale lui noiem-
brie Chiavetta a dus-o la un centru de dezasam-
bl\ri auto [i care din pur\ `nt=mplare era `nc\
`ntreag\ `n depozit, carabinierii au g\sit
numeroase urme de s=nge.
Pe l=ng\ aceasta, din ma[in\ lipseau scaunul
pasagerului [i cele posterioare [i panoul
portierei din dreapta, iar partea de jos a ma[inii,
de pe care a fost smuls\ mocheta, era vopsit\ `n
mod grosolan cu un spray de culoare ro[ie.
B\rbatul de 43 de ani le-a spus investigatorilor
c\ ma[ina a fost adus\ `n aceast\ stare de ho]i
`n s\pt\m=nile anterioare. Cercet\rile criminal-
istice asupra ma[inii [i garajului au f\cut `ns\ s\
ias\ la lumin\ teribilul adev\r: prezen]a de
urme de s=nge `n `ntreaga ma[in\ [i pe c=teva
obiecte p\strate `n garaj.
Ipoteza investigatorilor este c\ b\rbatul a
ucis femeia, probabil `n culmea unei cer]i, [i i-
a ascuns cadavrul pe c=mpurile din `mprejuri-
mi sau `n vreun loc inaccesibil. Potrivit
anchetatorilor `ns\, Chiavetta nu a acceptat
noua rela]ie a tinerei cu un alt italian.
~mpu[cat pe via
Serenissima, la Roma
A v\zut moartea trec=nd pe l=ng\ el: trei gloan]e
l-au lovit `n fa]\ [i `ntr-un picior. {tefan Citu, rom=n
de 28 de ani, a reu[it s\ fug\ de uciga[ul care `n
noaptea de 27 noiembrie l-a `mpu[cat la Roma, pe
via Serenissima (Collatino), [i a g\sit refugiu `ntr-o
pizzerie. T=n\rul a fost internat la Sandro Pertini, `n
sec]ia maxilo-facial\.
Miezul nop]ii a trecut de pu]in timp, {tefan Citu
st\ `n ma[in\, vorbe[te la telefon, c=nd un b\rbat
care poart\ un impermeabil de culoare `nchis\ se
apropie `n lini[te, fixeaz\ ]eava pistolului pe
acoperi[ul ma[inii [i trage trei focuri. Proiectilele
str\pung tabla [i `l r\nesc pe rom=n.
{tefan reu[e[te s\ ias\ din ma[in\ [i s\ fug\.
Parcurge c=]iva metri, la col]ul dintre via Sere nissi -
ma [i via Pisino e pizzeria Italia, deschis\: t=n\rul
plonjeaz\ `n local, caut\ un col] pentru a se ascunde,
cere ajutor clien]ilor care `l privesc `nm\rmuri]i,
proprietarul pizzeriei telefoneaz\ la 113. La fa]a
locului sosesc patrulele de poli]ie, o ambulan]\ de la
118 duce r\nitul la spital. Asupra atacului fac
anchete agen]ii de la Echipa Mobil\. {tefan Citu are
mici antecedente, cel care a tras `l vroia mort, de ce?
Investigatorii nu exclud nicio ipotez\.
Ucis pentru un Rolex
Rom=nc\ disp\rut\, fostul prieten italian arestat
Crim\ l=ng\ Mantova
Edo Colli avea 65 de ani
Roxana Adriana G`rdan
Giuseppe Chiavetta [i Violeta Coroiu
Am venit `n Anglia, la furat
George ne-a m\rturisit c\ fur\
de c=nd se [tie. Nu are alt\
meserie [i nici nu crede c\ va
`nv\]a vreodat\ s\ fac\ altceva.
Singurele lui variante sunt s\
fure `n continuare sau s\ mearg\
la pu[c\rie.
A `nceput de mic, l-au `nv\]at
b\ie]ii din cartier. A ac]ionat `nt=i
`n Rom=nia, apoi `n Germania,
Italia, a fost [i `n Franta, `n
Grecia [i probabil, c=nd termin\
cu Anglia, va merge mai departe.
Am furat `n toate felurile
posibile. Am furat din buzunare,
din gen]i, din magazine, din
b\nci, am f\cut de toate, ne
spune George.
~n Franta, cel mai bine
mergea cu trasul banilor.
Mergeam la b\nci `mbr\cat la
costum, cu diplomatul `n m=na [i
cu teancul de bani. Ceream s\
`mi schimbe din euro `n dolari,
iar dup\ ce `mi schimba, ì
d\deam `napoi spun=nd c\ m-am
r\zg=ndit. Casierele nu mai
num\rau banii lua]i [i `mi d\deau
`napoi teancul meu. Nu se
prindeau c\ din banii lor `mi
tr\geam cam 20-30% `nainte s\ ì
dau `napoi.
~n Germania am furat din
toate magazinele din toate
ora[ele. Nu [tiu dac\ mi-a sc\pat
vreunul. De la gum\ de mestecat,
ciocolat\, p=n\ la DVD-uri [i
camere video. Am f\cut bani
mul]i. Dac\ a[ fi r\mas cu ei
poate eram mai bogat c\ }iriac
Afacerea
~n Marea Britanie, George are
o adev\rat\ afacere. Nu mai fur\
el, ci are angaja]i. Oric=t de
bizar ar p\rea, organizarea
seam\n\ cu cea a unei societ\]i
comerciale.
Am 8 b\ie]i, ì ]in pe to]i `ntr-
o cas\. Le-am luat dou\ ma[ini [i
le spun unde s\ se duc\. Eu merg
[i ochesc magazine [i a doua zi le
explic unde trebuie s\ ajung\ [i
ce trebuie s\ fac\. Sunt am\r=]i,
nu aveau ce m=nca `n Rom=nia,
i-am `nv\]at s\ fac\ bani.
Le cump\r de m=ncare,
b\utur\, tot ce au nevoie. Bani le
dau la sf=r[itul contractului. ~i
]in o lun\, maxim dou\, dup\
care ì trimit acas\ [i iau al]ii. ~i
rulez. Dac\-i ]in mai mult, li se
pare c\ pot fura orice [i de ori-
unde, nu m\ mai ascult\ [i risc\m
s\ ne ducem to]i la pu[c\rie pen-
tru o pereche de bermude, un
pachet de ]ig\ri sau ce li se mai
face lor poft\ `n ziua aia.
Obi[nuin]a e boala grea, dac\
ì las nesupraveghea]i m\ trezesc
acas\ cu toate cump\r\turile
f\cute gratis de la magazinul din
col], aici, unde ne vede lumea `n
fiecare zi.
Fur\m orice
Noi mergem pe principiul:
fur\m orice se poate. Cel mai
bine e s\ ia b\uturi scumpe, c\
este valoare mare [i se vinde
repede; dar dac\ nu se poate, se
fur\ [i biscui]i, important e s\ nu
plece cu m=na goal\ din maga-
zin, c\ se nume[te timp pierdut.
Marfa o dau la indieni. Am
c=]iva care m-ar pupa de c=te ori
m\ v\d. Indienii sunt b\ie]i de
treab\, afaceri[ti, nu m\ `ntreab\
[i nici nu-i intereseaz\ de unde
am marfa - [i at=ta timp c=t le fac
discount bun cump\r\ [i ei la
r=ndul lor orice, de la pantofi la
biscui]i [i de la plasturi la cel mai
scump whiskey.
L-am `ntrebat pe George ce
face cu banii [i c=nd are de g=nd
s\ se opreasc\, pentru c\ am
b\nuit c\ se va opri candva.
Cum ce fac cu banii? Dac\
sunt ho], nu am [i eu cheltuieli?
Mi-am f\cut cas\, cam mare ce-i
drept - dar nu e terminat\. Plus c\
m-am obi[nuit cu un stil de via]a.
B\ie]ii \[tia pe care ii am eu la
lucru se mul]umesc cu c=teva mii
de lire pe lun\, dar eu am alte
preten]ii.
De oprit nu am motive s\ m\
opresc. Cine m\ mai prinda pe
mine? ~i prinde pe b\ie]ii mei
eventual [i de obicei ì iart\, c\
dac\ ì rulez mereu nu apuc\ s\ ì
prind\ de dou\ ori. Ei n-o s\ m\
toarne pentru c\ le e fric\. Dac\
n-o s\ mai mearg\ treaba, m\ mut
`n alt\ ]ar\ sau g\sesc alte
metode. N-o s\ m\ opresc, pentru
c\ angajat n-o s\ fiu [i dac\ a[
face vreo afacere, tot `n stilul
meu a[ face-o [i atunci chiar ar
putea s\ m\ prind\.
Imaginea rom=nilor
Imaginea rom=nilor `n Anglia
nu este un subiect de interes pen-
tru George, cum de altfel nu este
pentru nici unul din angaja]ii s\i.
Este convins c\ rom=nii au soar-
ta pe care o merit\.
Spun englezii c\ rom=nii
sunt ho]i. P\i [i nu e adev\rat?
Rom=nii corec]i sunt excep]ii,
sunt 10% maxim. Fiecare trage
cum poate. Unii pe beneficii,
unii cer[esc, unii fur\, unii se
voteaz\ `ntre ei [i restul se fac c\
muncesc. N-am nimic cu
rom=nii, c\ [i eu sunt rom=n,
poate c\ s\r\cia ne-a `mpins aici.
Dac\ ar fi pl\ti]i pentru munc\
cinstit\, poate c\ n-ar mai fura
nici rom=nii. Dar at=ta timp c=t
nu po]i s\ tr\ie[ti cum trebuie `n
]ara ta, te descurci pe unde po]i.
Spui c\ ar trebui s\-mi pese
de imaginea rom=nilor. Nu stric
eu imaginea nim\nui, c\ nu [tie
nimeni ce na]ie sunt eu. Pro[tii
strica imaginea, incul]ii, aia care
fac g\in\rii [i care se las\ prin[i.
{i rom=nii mai au obiceiul s\ dea
vina pe altcineva. Dac\ nu ì
prime[te la munc\ `n Anglia, dau
vina pe ho]i [i pe cer[etori c\ au
stricat imaginea sau dau vina pe
englezi c\ sunt rasi[ti. Dar pe
ingineri [i pe doctori cum ì
angajeaz\, f\r\ s\ conteze c\ sunt
rom=ni?
Rom=nii ì vorbesc tot timpul
de r\u pe ceilal]i rom=ni. Aud
mereu c\ numai `n Rom=nia se
putea `nt=mpla a[a, c\ e tipic
rom=nesc, tot ce e rom=nesc e
prost [i a[a mai departe. P\i dup\
mintea mea, dac\ vor rom=nii s\
aib\ o imagine bun\ `n fa]a alto-
ra, ar trebui s\ se vorbeasc\ pe ei
`n[i[i de bine. De exemplu, ar
putea s\ spun\ despre mine c\
sunt un ho] bun, c\ nu fur de la
s\raci, c\ nu sunt u[or de prins,
s\-mi g\seasc\ `nt=i calit\]i, c\ de
defecte sunt plin.
Dan Suliman
Pro[tii strica
imaginea Rom=niei,
nu ho]ii
Nu a vrut s\ `[i dezv\luie numele real, a[a c\ o s\-i
spunem George. Este din Bra[ov, are `n jur de 40 de
ani [i se laud\ c\ are o afacere prosper\: fur\ `n
Marea Britanie, dup\ ce a furat `n Germania, Fran]a,
Grecia, Italia, etc. Are angaja]i care fur\ pentru el,
pe care ì ruleaz\, pentru a nu avea probleme.
Unii pe beneficii,
unii cer[esc, unii
fur\, unii se voteaz\
`ntre ei [i restul
se fac c\ muncesc
7 decembrie 2012 Gazeta Rom=neasc\ ROM+NI ~N ITALIA 13

Fost\ `nv\]\toare `n Rom=nia,
`n Italia Laura a trecut prin toate
etapele, de la stadiul de crisalid\ la
fluture: clandestin\, colaboratoare
familial\, p=n\ la diploma de fac-
ultate [i meseria de proiectant.
A venit `n Italia `n vara anului
2002: O decizie luat\ `n prip\, `n
dou\ s\pt\m=ni, constr=ns\ de o
serie de `mprejur\ri ale momentu-
lui. Am fost luat\ prin surprindere,
am crezut c\ plec=nd `n Occident
voi reu[i s\ realizez ceea ce acas\
mi se p\rea imposibil. La vremea
respectiv\ profesam `n `nv\]\ -
m=nt, eram cadru didactic la
clasele I - IV. Terminasem [coala
`n 1995, aveam gradul de definiti-
vat dat [i eram titular\ pe post `ntr-
o [coal\ bine cotat\ `n Deva. Am
decis s\ `mi iau concediu nepl\tit
pentru un an, cu posibilitate de
`ntoarcere la post. Bine`n]eles c\
nu m-am mai `ntors.
~n 2002, Rom=nia nu intrase `n
Comunitatea European\ [i ro -
m=nii intrau `n categoria extraco-
munitarilor, fiindu-le foarte greu
s\ ob]in\ permisul de [edere, care
`nsemna drepturi. Mul]i nu aveau
de ales [i deveneau clandestini: A
fost un drum lung, anevoios, cu
multe urcu[uri [i cobor=[uri.
Nimeni nu te a[teapt\ cu bra]ele
deschise aici. {i probabil este [i
normal. Trebuie s\ fii preg\tit\ s\
alergi `n ritm cu lupii. Pentru
mine, primii ani ca emigrant\ au
fost foarte grei. O femeie cu toate
sensibilit\]ile [i fragilit\]ile ei tre-
buie s\ aib\ mai mult dec=t o
pereche de pantaloni ca s\ fac\
fa]\ tuturor compromisurilor care
o urm\resc la orice pas, `n plus
clandestinitatea nu `]i faciliteaz\
cu nimic via]a, ci doar ]i-o colore-
az\ `n acea tonalitate pervers\ de
instabilitate permanent\.
Laboratorul social
Pentru Laura, 2007 a fost anul
schimb\rilor: C=nd am intrat `n
Comunitatea Europeana am
ob]inut primul meu contract de
munc\ de colaboratoare familial\.
Un contract part-time, care mi-a
permis s\ studiez `n paralel. Mi-a
permis s\ redob=ndesc o parte din
mine pe care o credeam pierdut\.
O experien]\ pe care o
define[te un laborator social
extrem de interesant: Ei las\ `n
m=inile tale o parte din via]a lor
f\r\ nicio pudoare. Nu-]i r\m=ne
dec=t s\-]i faci zestre din expe-
rien]ele lor de via]\, pun=nd aspi-
ra]iile tale pe planul doi, `n sper-
an]a c\ oricum acel moment este
pasager [i peste pu]in timp vei
reu[i s\ `]i iei revan[a. ~ncetul cu
`ncetul, `ncepi s\ cuno[ti noua ta
realitate, `nve]i s\ faci parte din
noua ta familie. ~i adori, ì dete[ti,
ì iube[ti, iube[ti copiii lor ca [i
cum ar fi ai t\i, te bucuri [i suferi
`mpreun\ cu ei, devii o gospodin\
des\v=r[it\ `nv\]=nd toate
secretele buc\t\riei, toate secretele
casei. Cu alte cuvinte, dai iubire [i
stabilitate `n schimbul banilor. Un
troc periculos, a[ spune, c=nd `ntr-
o zi descoperi c\ totul poate fi
definit printr-un simplu joc steril-
izat de obliga]ii [i drepturi.
Speran]e de h=rtie
~n septembrie 2011 a ob]inut
licen]a `n {tiin]ele Educa]iei, spe-
cialitatea formator, `n cadrul
Universit\]ii de Studii din Torino.
~n acea bucat\ de h=rtie `mi pus-
esem o mul]ime de speran]e, eram
convins\ c\ via]a mea se va
schimba. ~n realitate nu s-a schim-
bat nimic.
~n momentul de fa]\ este
proiectant de cursuri de formare
profesional\ `n cea mai mare com-
panie italian\ `n domeniul IT&C.
Este vorba despre CSI Piemonte,
care a decis `n 2009 s\ se al\ture `n
calitate de Partener Transna]ional,
partenerilor rom=ni, mai exact
Universit\]ii Politehnice din Bu cu -
re[ti, Universit\]ii Tehnice Gheor -
ghe Asachi din Ia[i [i Companiei
Pythia International, pentru a porni
un proiect de mare amploare cu
privire la formarea personalului
didactic din `nv\]\m=ntul secundar
`n vederea utiliz\rii tehnologiei
informa]iei [i a instrumentelor e-
learning `n activitatea didactic\. O
experien]\ extraordinar\, care m-a
repurtat la vechea mea matrice, de
dasc\l, [i `n ciuda tuturor vicisitu-
dinilor am reg\sit bucuria de a tr\i
`n pace cu mine `ns\mi.
Eu nu sunt rasist, dar...
Prejudecata se `ntrevede de
obicei `n cuvinte simple, normale.
Aveam o prieten\ care de fiecare
dat\ `mi zicea: Eu nu sunt rasist\
Laura, dar c=nd vezi anumite....
Drama este c\ de foarte multe ori
persoane care g=ndesc a[a au put-
ere decizional\ asupra ta. ~mi
place s\ cred c\ va sosi [i momen-
tul `n care nu vor mai exista pro-
bleme de integrare [i nu se vor mai
folosi anumite instrumente de
manipulare a popula]iei `mpotriva
comunit\]ii rom=nilor cu at=ta
u[urin]\ ca [i p=n\ acum.
Ca, de pild\ acum c=]iva ani,
c=nd cu cele dou\ violuri la Roma,
c=nd primarul Romei din acea
vreme, Walter Veltroni, a declarat:
Matricea este aceea[i, insinu=nd
c\ `n cele dou\ episoade de violen]\
erau suspecta]i diver[i rom=ni.
Sau copiii rom=nilor, care
refuz\ s\ mai mearg\ la [coal\,
deoarece colegii de [coal\ le
repro[eaz\ c\ toti rom=nii sunt
delincven]i. Iar ace[ti copii sunt
constr=n[i `n oarecare m\sur\, s\
renun]e la propria lor identitate. ~[i
doresc, cum e [i firesc, s\ fie
accepta]i [i considera]i asemeni
semenilor lor. {i `nchei, cu o oare-
care triste]e `n suflet, subliniind c\
de multe ori mi-a fost dat s\ vad
cum se renun]\ la propria identi-
tate, sper `n mod incon[tient, chiar
[i `n cercurile adul]ilor.
Dou\ identit\]i
Despre ea, Laura spune c\ e ca
[i cum a[ avea dou\ identit\]i, una
pr\fuit\, uitat\ de timp, melancol-
ic\, plin\ de entuziasme opace, ca -
re viseaz\ la or\[elul provincial `n
care m-am n\scut, a doua zurlie [i
f\r\ r\d\cini puternice, o specie de
identitate de second hand, care nu
m\ mul]ume[te, dar de care sunt `n
ultim\ instan]\ dependent\.
Cu siguran]\ nu este u[or s\
construie[ti o identitate de m=na a
doua, dar uneori devine o cerin]\
obligatorie c=nd decizi s\ emigre -
zi. Mu[amalizarea propriei mele
identit\]i m-a pedepsit suficient de
mult de-a lungul timpului. Am
devenit sclava unor mecanisme
care m-au f\cut s\ oscilez `ntre
doua forme de slug\rnicie: una a
imit\rii, care m-a anulat, alta a
izol\rii, care m-a malformat. Este
teribil, dar `n acela[i timp atr\g\tor
s\ te sim]i `n permanen]\ `ntr-un
loc `n care ai totul [i nu ai nimic.
Ruxandra Dr\goescu
(continu\ la pag. 14)
Emigrarea, mu[amalizarea
propriei noastre identit\]i
Dai iubire [i stabilitate
`n schimbul banilor
La Torino, `n urma unui concurs literar de o anu-

mit\ anvergur\ a fost publicat\ o carte de povestiri
scrise de femei str\ine ce tr\iesc `n Italia, pe tema imi-
gra]iei. Una dintre autoarele finaliste, Laura Tiberia
Oancea, este din Deva [i tr\ie[te `n Italia din 2002.
Fragmentul literar cu care a concurat, o metafor\ a
emigrantului personificat de un fluture, `nduio[eaz\..
Laura Oancea a trecut prin toate greut\]ile vie]ii de emigrant
Gazeta Rom=neasc\ 7 decembrie 2012 14 ROM+NI ~N ITALIA
(continu\ de la pag. 13)
Acestea sunt probabil sacrificiile emi-
grantului, s\ populeze cu g=ndul dou\ locuri `n
acela[i timp.
~n aceast\ mare gr\din\ a comunit\]ii
rom=nilor emigran]i, [i-au atins `nflorirea
numai florile cultivate la `ndemnul [i cu grija
gr\dinarilor autohtoni, r\m=n=nd mici [i
nesemnificative toate florile care nu au avut
norocul s\ atrag\ aten]ia. Este doar o p\rere
personal\, [i nu a[ vrea s\ provoc polemici `n
privin]a acestei reflec]ii. Pe de alt\ parte se
vorbe[te foarte mult de integrarea str\inilor [i
este adev\rat, foarte multi rom=ni s-au integrat
[i s-au acomodat perfect, iar dac\ `ndr\zne[ti
s\ le vorbe[ti despre o repatriere, te privesc
surprin[i si oripila]i.
Uneori intri `ntr-un carusel existen]ial [i
nu mai reu[e[ti s\ vezi cu luciditate realitatea.
Esti ame]it de cotidianul din care faci parte,
care te absoarbe `ntr-o conspiratie paradoxal\
ce prive[te `n mod direct si non[alant propria
ta persoan\. Devii f\r\ s\ vrei `n acela[i timp
conspirator [i victim\. Nu stiu ce `mi va oferi
viitorul. Stiu doar c\ tr\im un moment istoric
de criz\ care poate lovi f\r\ mil\ pe oricare
dintre noi. Daca destinul va decide s\ m\
`ntorc acas\, o voi face cu toat\ energia [i put-
erea acumulat\ `n ace[ti ani. Cred cu t\rie c\
orice emigrant are un bagaj de cuno[tinte [i
experien]e valoaroase, care pot aduce un sur-
plus de valoare sistemului rom=nesc. R.D.
Emigrarea, mu[amalizarea propriei identit\]i
S=mb\t\, 1 decembrie, cu oca -
zia Zilei Na]ionale a Rom=niei,
la Sala A.T.C. din C.so Dante 14,
`n Torino, a avut loc spectacolul
La trecutu-]i mare, mare viitor,
organizat de asocia]iile Flac\ra,
Rom=nia-Piemonte, Fr\]ia [i
Basarabia.
Au participat oaspe]i impor-
tan]i, precum Kirly Andrs
Gyrgy - Secretar de Stat la
Ministerul Educa]iei din Rom= -
nia, Giampiero Leo - Consilier
regional, Giovanni Ferraris -
Pre[edintele Consiliului comunal
Torino, Costel Buliman - Coor -
do nator Cittadini del Mondo,
P\rintele Iustin Androne de la
Biserica Ortodox\ Sf=nta Cru -
ce, poe]i italieni din Asocia]ia
Poesia Attiva: Donato Ladik,
Mauro Carmagnola, excelen]e
rom=ne[ti, cum ar fi croitorul de
lux Daniel Robu, [i multe alte
personalit\]i locale.
Organizatorii [i sponsorii au
oferit un bufet extrem de bogat,
cu produse rom=ne[ti, organizat
`n cadrul unei expozi]ii de art\ a
pictorilor Liviu Margineanu [i
Felicia Burbulea [i a sculptorului
Ionel Alexandrescu, `n foaierul
teatrului.
~n deschiderea spectacolului,
a luat cuv=ntul Secretarul de stat
Kirly Andrs Gyrgy, care a
spus: S\rb\torirea zilei de 1
Decembrie este un eveniment
important, care trebuie s\ por -
neasc\ din inim\. Sunt bucuros
s\ v\d cum a]i reconstruit o mic\
Rom=nie aici, la Torino. Prin
modul `n care perpetua]i tradi -
]iile rom=ne[ti, v\ pute]i consid-
era demni ambasadori ai Rom= -
niei.
Secretarul de Stat a primit `n
omagiu un volum istoric despre
ora[ul Torino, din partea
Asesorului Culturii, Giampiero
Leo. Au luat cuv=ntul [i celelalte
personalit\]i prezente, ilustr=nd
sentimentele pozitive fa]\ de
comunitatea rom=neasc\ din
Torino [i proiectele vechi [i noi,
`mpreun\ cu aceasta.
S-au intonat cele dou\ Imnuri
de Stat, al Rom=niei [i al Italiei,
un moment solemn de uniune
`ntre ]ara de origine [i ]ara de
adop]iune, `n care at=t cei
prezen]i pe scen\, c=t [i publicul
s-au ]inut de m=ini, ca `ntr-o
mare Hor\ a Unirii.
Spectacolul a fost structurat `n
dou\ p\r]i [i a fost prezentat de
Lucian Enescu [i M\d\lina
Carave]eanu.
~n prima parte, dedicat\ Zilei
Na]ionale a Rom=niei, cele patru
asocia]ii, conduse de Petre Cris -
tea [i Luciana Enescu (Flac\ra),
Oana [i Ciprian Tu]uianu (Ro -
mania-Piemonte), Aurelia Miri]\
(Fr\]ia) [i Larisa Ol\rescu
(Basarabia) au prezentat montaje
artistice, `n care au performat
arti[ti de toate v=rstele - cel mai
mic av=nd 2 ani, [i `n diverse dis-
cipline: poezie, muzic\ popular\,
instrumental\, folk, dansuri pop-
ulare [i balet clasic.
A intervenit [i Corul Dynamis
al Bisericii ortodoxe Sf=nta
Cruce din Torino, condus de
p\rintele Iustin Androne, care a
intonat trei c=nturi psalmice.
~n a doua parte a spectacolu-
lui, au intervenit tineri arti[ti
rom=ni [i italieni: Forma]ia Pro-
Art - Ina Popov, Vasile Stan [i
Ionic\ Stan - [i tinerii lor elevi de
canto sau instrument, care au
interpretat c=ntece `n italian\ [i
francez\, Pastina Barbu, care [i-a
prezentat discul, Andrea Pedico -
un t=n\r italian cu o voce de
excep]ie, un duo de violinisti
italieni: Orfeo Olivieri [i Ileana
Zanellati, micu]a Delia Hazazup,
care a entuziasmat publicul cu
interpretarea c=ntecului Sunt o
fat\ frumu[ic\, folkistul de
excep]ie George Bighiu [i mul]i
al]i tineri talenta]i.
De[i spectacolul a durat foarte
mult, mare parte din public a
r\mas p=n\ la sf=r[it [i a partici-
pat cu entuziasm.
A fost aopreciat faptul c\
spectacolul nu a fost umbrit de
nicio campanie electoral\ [i nu a
fost prezent nici un candidat
politic, `ns\ organizatorii s-au
exprimat regretul pentru lipsa
reprezentan]ilor Consulatului
rom=n din Torino.
1 Decembrie la Torino
La Ziua Na]ional\ de la Torino au participat oaspe]i importan]i
Prezentatori au fost
M\d\lina Carave]eanu
[i Lucian Enescu
Au c=ntat arti[ti
rom=ni [i italieni
7 decembrie 2012 Gazeta Rom=neasc\ ROM+NI ~N ITALIA 15
C=nd spui colinde, spui {tefan
Hru[c\. Cunoscutul interpret, sta-
bilit `n Canada, a lansat luna tre-
cut\, `n Rom=nia, un nou album
de colinde, La Mijlocu Cerului,
apoi a plecat s\-i colinde [i pe
rom=nii din alte ]\ri. ~n Italia, a
`nceput de la Torino, pe 30 noiem-
brie, `mpreun\ cu doi instrumen-
tisti: Radu Rotaru - org\ [i Mario
Florescu - percu]ie.
Publicul l-a primit cu entuzi-
asm, agit=nd stegule]e tricolore.
Dragostea fa]\ de colindele
rom=ne[ti [i fa]\ de c=ntecele
`ndr\gitului interpret s-a demon-
strat prin ochii `nl\crima]i de
emo]ie ale persoanelor din sal\. La
un moment dat, vocile celor din
publicului erau at=t de unite, `nc=t
{tefan Hru[c\ i-a l\sat s\ c=nte,
apoi a spus z=mbind V\ mul]u -
mim pentru cum ne colinda]i!
Hru[c\ a interpretat c=ntece din
Cenaclul Flac\ra [i colinde cunos-
cute, dar [i colinde noi de pe ul -
timul album La Mijlocu Ceru -
lui, care a putut fi achizi]ionat la
sf=r[itul concertului, c=nd {tefan
Hru[c\ a f\cut o baie de mul]ime [i
a semnat autografe.
Domnule {tefan Hru[c\, `n
primul r=nd, la mul]i ani pentru
ziua dumneavoastr\ de na[tere,
care va fi peste c=teva zile!
Mul]am
A]i lansat un nou album de
colinde, La Mijlocu Cerului.
Ce ne pute]i spune despre el?
Acest album este dedicat
tuturor celor care `mi cunosc cari-
era, tuturor omenilor frumo[i care
iubesc colindul, care iubesc tradi -
]ia, [i tuturor rom=nilor, de fapt,
pentru c\ noi putem numi colin-
dele purt\toare de stindard [i de tot
ceea ce str\bunii no[tri au creat [i
care ne reprezint\ ca na]ie. Sunt
colinde str\mo[e[ti din Mara -
mure[, Bihor, Zal\u, Hunedoara,
din toate locurile prin care am
umblat [i am cules aceste
nepre]uite comori.
Ce anume v-a lipsit `n
Rom=nia [i a]i g\sit `n Canada?
La un moment dat, mi-a lipsit
foarte mult lini[tea pe care am
g\sit-o acolo. ~n perioada aceea,
dup\ 89, aveam nevoie s\ m\ a[ez
la casa mea [i s\ m\ lini[tesc, pur
[i simplu. Acolo am g\sit un loc
unde mi-am a[ezat casa [i, de fapt,
m-am [i c\s\torit [i mi-am cl\dit o
familie frumoas\, suntem ferici]i
[i, deocamdat\, suntem bine acolo
unde suntem.
Sper s\ `n]eleag\ to]i c\, atunci
c=nd te dep\rtezi de ]ar\, din punct
de vedere fizic, s\ te stabile[ti `n
alt\ parte, curajul este doar al
aceluia care ia hot\r=rea s\ se duc\
departe de ]ar\. Pentru c\ treci prin
ni[te st\ri suflete[ti destul de dure.
Cei care sunt departe de ]ar\
`n]eleg ceea ce vreau s\ spun. Pe
vremurile c=nd eram `n ]ar\, pe
vremea lui Ceau[escu, niciodat\
nu am judecat pe cineva care se
stabilea `n str\in\tate. Din contr\,
ì admiram pentru curajul pe care-
l aveau. {i mi-am dat seama c=t de
dur este, p=n\ te acomodezi, c=t de
mult trebuie s\ iei via]a `n piept,
c=t de mult `]i lipsesc prietenii [i
c=t de mul]i ]i lipsesc locurile
natale.
Dar, `n momentul `n care ai
motive care `]i justific\ gestul,
cred c\ nu faci o gre[eal\ `n a-]i
hot\r` soarta, `ntr-un anumit
moment al vie]ii. De asta spun, c\
e foarte u[or s\ spui vorbe `n v=nt
[i s\-l cataloghezi pe cel care
pleac\ din ]ar\ ca tr\d\tor de
neam. Ceea ce mi se pare total lip-
sit de fundament [i de seriozitate.
Sunt foarte mul]i, `n ultimul
timp, care spun aceste vorbe
des pre rom=nii care pleac\ din
]ar\.
Rom=nul pleac\ din foarte
multe motive. Acum, to]i [tim [i
`n]elegem gesturile fiec\ruia care
ia o astfel de hot\r=re. Sunt con-
vins c\ cei care suntem r\sp=ndi]i
prin lume avem o parte de
Rom=nia `n noi.
{ti]i care a fost efectul, `n
public, al intepretarii c=ntecului
Rug\ pentru p\rin]i, `n seara
aceasta?
Da, [tiu c\ este un c=ntec pro-
fund [i un c=ntec dorit de cei care
vin la spectacolele mele, indifer-
ent c\ sunt spectacole de balade
folk sau de colinde, [i m\ simt
dator s\-l c=nt. Pentru c\, de fapt,
este c=ntecul care m-a f\cut
cunoscut.
Pe 8 decembrie e ziua dum-
neavoastr\, iar pe 9 se voteaz\.
Nu [tiu dac\ v\ place subiectul,
dar pe dumneavoastr\ v\ intere-
seaz\ vreun pic politica rom= -
neasc\?
Eu a[ vrea tare mult ca politi-
cienii no[tri s\ fie mai Rom=ni.
Pentru c\, din c=te am observat `n
ultima perioad\, sunt mult mai
distan]a]i de sufletul rom=nului [i
tare mult m-a[ bucura s\ nu uite
datoria pe care o au, atunci c=nd
ajung `n fruntea trebii, cum se
zice. Pentru c\ oamenii pe care ì
au ca votan]i sunt cei care-[i pun
speran]a `n ei. Le-a[ dori s\ fie cu
mult mai mult discern\m=nt [i cu
mult mai mult\ seriozitate fa]\ de
func]ia pe care o ocup\.
Sunte]i la curent cu faptul c\
mul]i arti[ti, printre care [i
Victor Socaciu, sunt candida]i `n
aceste alegeri?
~n ultima perioad\ au cam fost
colegi de breasl\, [tiu c-au fost [i
Ion Dolanescu, Irina Loghin...
Socaciu, pare-mi-se, este la al
doilea mandat acum. E op]iunea
lor! Nu-mi prea place s\ comentez
lucrurile astea Victor [tiu c\ este
un foarte fain artist, un foarte bun
coleg [i un om de scen\ care, eu
cred, ar fi c=[tigat mai mult pe
scen\. M\ rog, fiecare e cu
op]iunea lui, cum am spus. Sper s\
fac\ o treab\ bun\.
S\ ne `ntoarcem la Cenaclul
Flac\ra. Avem `n Italia un expo-
nent, care [i-ar dori mult s\
`nfiin]eze un cenaclu folk [i aici:
Evandro Rossetti. Vi-l aminti]i?
De Evandro Rossetti `mi aduc
aminte mai mult din c=ntat, pentru
c\ eu am intrat `n Cenaclu mult
dup\ ce el l-a p\r\sit. El a plecat
prin 78, dac\ nu gre[esc, iar eu
de-abia `n 81 am intrat. Am auzit
foarte mult vorbindu-se despre el,
despre ce om fain era [i, din c=te
[tiu, s-a re`ntors anul acesta `n ]ar\
[i a lansat un album, ajutat de Nicu
Alifantis (Cosma R\coare
[ialte povestiri n.d.r.).
Irena Cara
(continu\ la pag. 16)
Cei care suntem r\sp=ndi]i prin lume,
avem o parte de Rom=nia `n noi
Interviu cu
{tefan Hru[c\
C=nd spui {tefan Hru[c\, spui colinde
Gazeta Rom=neasc\ 7 decembrie 2012 16 ROM+NI ~N ITALIA
Cei care suntem
r\sp=ndi]i
prin lume,
avem o parte de
Rom=nia `n noi
M-a[ bucura s\ intru `n pos-
esia acestui album, am s\-l caut,
c=nd ajung acas\.
La `nmorm=ntarea lui
Adrian P\unescu nu a]i fost?
Nu am fost, pentru c\ am
fost anun]at t=rziu [i distan]a
este mare, dar mai aveam [i alte
semne de `ntrebare. Rela]ia mea
cu Adrian P\unescu a fost una
mult mai special\, zic eu, fa]\
de al]ii. `nceputul vie]ii mele de
artist a fost marcat\ de Adrian
P\unescu: el a fost cel care mi-
a `ntins o m=n\ [i mi-a dat voie
s\ c=nt pe scena Cenaclului,
scen\ care m-a creat [i m-a con-
sacrat. ~n momentul `n care eu
am sim]it nevoia s\-mi
s\rb\toresc 25 de ani de carier\,
`n 2007, l-am sunat [i l-am invi-
tat la spectacolul pe care `l
aveam la Sala Teatrului
Na]ional.
A acceptat cu o bucurie
imens\. Nu ne mai `nt=lnisem
pe scen\ din 83, c=nd am
p\r\sit Cenaclul. Acel spectacol
a constituit pentru mine un fel
de recuno[tin]\ pe care i-o port.
A[ fi vrut foarte mult ca [i
colegii mei, care au crescut [i s-
au format acolo, s\ fi f\cut ges-
tul \sta, p=n\ s\-l fac eu, pentru
c\ eu am venit, cred, printre
ultimii `n Cenaclu. D=nsul a
suferit mult, pentru c\ nu a fost
c\utat. Trebuia s\ fim mai aten]i
cu P\unescu, c=nd era `n via]\.
Ce vreau s\ spun cu asta? {tiam
c\ o s\ fie mul]i care chiar l-au
`njurat `n timpul vie]ii, dar s-au
`ngr\m\dit s\ ajung\ acolo, la
`nmorm=ntare, s\ arate c\ sunt
al\turi de d=nsul pe ultimul
drum. Nu [tiu dac\ a fost cel
mai frumos gest al lor.
Acum unde merge]i s\ col-
inda]i? {i c=nd v\ mai
vedem?
La Brescia [i Milano, apoi
ne `ntoarcem `n ]ar\ c=teva zile.
Dac\ suntem s\n\to[i, poate ne
revedem la prim\var\ cu un
concert de muzic\ folk. I.C.
De mai multe luni, actorul [i
regizorul bulgar Moni Ovadia,
stabilit de peste 30 de ani `n Italia
se afl\ `n turneu cu spectacolul
F\r\ frontiere. Evrei [i ]igani,
spectacol realizat cu patru
c=nt\re]i rom=ni de etnie rom\.
Spectacolul s-a n\scut din
norocul de a cunoa[te mari muzi-
cieni de etnie rom\ care vin din
Rom=nia. Aceasta pe c=nd
c\ut\m c=nt\re]i pentru orchestra
mea, pentru agen]ia mea de
teatru, poveste[te Moni Ovadia.
Apoi `n]eleg=nd imensa valoare
a culturii pe care o de]ineau, m-
am g=ndit c\ pot transforma totul
`ntr-un spectacol de muzic\
l\ut\reasc\ prin care s\ se elim-
ine [i cele mai mici prejudec\]i.
Eu vin din Bulgaria, am mul]i
prieteni rom=ni, chiar [i la [coala
evreiasc\ din Milano, prietenii
cei mai bun ai p\rin]ilor mei erau
rom=ni, [i dintotdeauna [tiu c\
Rom=nia are o cultur\ excep -
]ional\ [i exist\ o particularitate a
muzicii care [tie s\ exprime
sufletul `ntregului popor. De
exemplu Doina, m\rturise[te `n
continuare Ovadia.
Chiar [i pe scen\, Moni
Ovadia subliniaz\ ca a avut
foarte multe lucruri de `nv\]at de
la ace[ti c=nt\re]i rom=ni de
strad\ [i sf\tuie[te publicul s\ fie
mai atent la muzica [i arta aces-
tor instrumenti[ti.
Aceast\ lume are ce s\ ne
`nve]e [i s\ ne ofere. Trebuie `ns\
s\ li se dea drepturile de care au
nevoie. {i `n Rom=nia, [i aici. Eu
nu m\ tem. Consider c\ to]i sun-
tem la fel [i avem acelea[i drep-
turi. Toat\ via]a m-am luptat pen-
tru asta, spune Moni Ovadia
referitor la faptul c\ muzican]ii
de strad\ nu primesc o
autoriza]ie din partea Prim\riei,
a[a cum se `nt=mpl\ de exemplu
`n Germania.
Regizorul recunoa[te c\ `n
Peninsul\ a existat o perioad\
plin\ de prejudec\]i, `ns\ noi
avem nevoie de oamenii cu un
mare talent. Cu rom=nii, Italia
devine [i mai bun\, subliniaz\
regizorul.
Chiar dac\ locuie[te `n
Rom=nia, Ion St\nescu, violonist
la Filarmonica din Craiova vine
periodic `n Italia de [apte ani
pentru a c=nta al\turi de Moni
Ovadia. Rom=nul lucreaz\ [i cu
o companie francez\, dar
recunoa[te c\ ì place mai mult
cu Moni Ovadia.
Publicul italian este foarte
cald. Se [tie c\ este cel mai muz-
ical popor din lume. De aici a
plecat construc]ia viorii, aici a
existat si cel mai mare violonist
al lumii, care a fost Paganini, iar
opera s-a n\scut `n Italia, spune
dup\ spectacol Ion St\nescu. El e
`nc=ntat c=nd colaboreaz\ cu
compania din Italia, pentru c\
astfel se ridic\ nivelul [i se
arunc\, se schimb\ din mentali-
tatea despre rom=ni aici `n
Italia.
Pe scen\, `n spectacolul F\r\
frontiere. Evrei [i ]igani, pe
l=ng\ violonistul Ion St\nescu
sunt al]i trei c=nt\re]i rom=ni:
Albert Florian Mihai (acordeon),
Marian {erban (]ambal) [i Marin
T\n\sache (contrabas).
Albert, originar din Cons -
tan]a, de 18 stabilit `n Italia,
colaboreaz\ din anul 2001 cu
Moni Ovadia. Cu spectacolul
acesta vor merge `n toat\ Europa.
Publicul devine cald dac\ tu
oferi maximul `n muzic\,
explic\ Albert. Sunt foarte
bucuros [i foarte m=ndru de ceea
ce face Moni Ovadia pentru
poporul de etnie rom\, continu\
t=n\rul acordeonist.
De[i de mai bine de 11 ani
c=nt\ pe scen\, tinerii rom=ni nu
renun]\ la concertele de strad\.
C=nt\m [i pe strad\. Nu este o
ru[ine. Asta este o art\. Eu lu -
cram `n televiziune, la Media set
[i la Rai, dar a doua zi ie[eam [i
c=ntam `n strad\. Asta `nseamn\
art\. Asta nu `nseamn\ m\re]ie,
c\ te afli pe o scen\. S\ nu uit\m
c\ de la strad\ ne-am lansat [i
dac\ nu e[ti mic... nu devii nicio-
dat\ mare, mai spune Albert.
La Roma, spectacolul F\r\
frontiere. Evrei [i ]igani s-a
jucat la Teatrul Vittoria `n perioa-
da 20 noiembrie - 2 decembrie
cu s\lile pline. C.V.
F\r\ frontiere `ntre
]igani, evrei [i italieni
Moni Ovadia [i prietenii lui din Rom=nia
7 decembrie 2012 Gazeta Rom=neasc\ MOLDOVA 17
Dac\ scopul guvern\rii de la Chi[in\u era
acela ca s\ demonstreze, `n fa]a propriului
popor [i `n fa]a diasporei, c\ ea merge neab\tut
pe calea integr\rii euro pene, apoi scopul acesta,
putem spune cu siguran]\, este atins. Ni ciodat\
dragostea dintre gu ver nul moldovean [i
institu]iile europene nu a fost mai fierbinte.
Niciodat\ succesele mai r\su n\toare.
~n var\ a venit la Chi[in\u Angela Merkel,
iar pe 30 noiembrie - Jos Manuel Barroso,
pre[edintele UE. Aceste vizite, indiferent de
conjunctura care le produce [i de aspectul for-
mal, sunt realiz\ri considerabile ale politicie-
nilor moldoveni. Iar jurnali[tii, neav=nd `ntot-
deauna criteriile clare ale aprecierii acestora, le
judec\ [i dup\ unele aspecte formale. De exem-
plu despre vizita lui Barroso s-a spus c\ a fost
cea mai lung\ vizit\ a unui oficial european `n
Moldova: a durat tocmai 18 ore.
Pentru moldovenii care se afl\ deja de mult\
vreme `n Europa, con]inutul discu]iilor dintre
oficialii moldoveni [i cei europeni poate p\rea
exasperant de modest. Se vorbe[te de exemplu
des pre facilitarea regimului de vize. Ceea ce
`nseamn\ c\ vom putea merge `n Europa st=nd
un pic mai pu]in la cozile de la am ba sade.
Odat\ ob]inut\ facilitarea, urm\toarea ]int\ va fi
circula]ia f\r\ vize, care va cere iar\[i ani de
a[teptare. ~ntre timp, to]i cei care au dorit s\
emigreze au [i emigrat, folosindu-se de c\ile
mai pu]in conven]ionale [i `ngro [=nd
buzunarele intermediarilor.
Din fericire, `ns\, nu vizele conteaz\ `n
primul r=nd. Obiec tivul integr\rii europene
`nseam n\ mai ales alinierea la standardele
europene, `nseamn\ deta[area progresiv\ de
modelul social semi-european, semi-totalitar
ru sesc. {i `nseamn\ desigur [i fonduri europene
de care beneficiem deja.
Vizita lui Barroso la Chi[in\u a fost
`nc\rcat\. A avut `ntrevederi cu Pre[edintele
Timofti [i cu Premierul Filat, a semnat dou\
acorduri de finan]are.
A impresionat cuv=ntarea rostit\ de domnul
Barroso `n fa]a deputa]ilor. V\ mul]umesc
pentru primirea c\lduroas\!, a zis `n rom=n\.
Iar apoi a continuat: Limba voastr\, pentru
cineva ca mine, la fel vorbitor al unei limbi de
sorginte latin\, care viziteaz\ Moldova pentru
prima dat\, reprezint\ un lucru ce m\ face s\ m\
simt ca acas\. Am `n]eles discursul Domnului
Prim-ministru, practic, f\r\ traducere.
Iat\ un alt fragment important din
cuv=ntarea Pre[edintelui Co misiei Europene:
Uniunea Eu ro pean\ a creat `n acest an un nou
instrument de asisten]\, Pro gra mul de Integrare
[i Cooperare al Parteneriatului Estic. Acest ins -
tru ment are ca scop impleme n tarea principiului
mai mult pentru mai mult, care ]ine de pu ne -
rea `n practic\ a principiilor noa s tre de recom-
pensare a performan]ei `ntr-o manier\ obiec-
tiv\.
Astfel, dac\ Republica Mol do va va imple-
menta mai multe reforme structurale de
`mbun\ t\]ire a respect\rii standardelor de -
mocratice [i cre\rii unei economii de pia]\
func]ionale, Uniunea European\ va oferi mai
mult suport `n acest sens.
~n recunoa[terea progresului important real-
izat de Moldova `n aceste domenii, UE a sporit
`n mod semnificativ bugetul s\u de asisten]\
bilateral\ cu 30%, care a ajuns p=n\ la122 mil-
ioane euro. Niciodat\ p=n\ acum, `n istoria
rela]iilor noastre, nu am dep\[it pragul simbol-
ic de 100 milioane euro pe an. Cumul=nd aces-
te granturi cu celelalte fonduri de asisten]\ ale
UE, ajungem la un nivel de 41 euro pe cap de
locuitor; cel mai `nalt nivel de sprijin din partea
UE din vecin\tatea european\!
~n ultimii [ase ani, sprijinul financiar al UE
s-a majorat de cin ci ori, de la 25 milioane euro
`n 2006 la 122 milioane euro `n 2012!
{i da]i-mi voie s\ v\ reamintesc c\ o parte a
acestor bani suplimentari va fi utilizat\ pentru a
ajuta produc\torii agricoli din Republica
Moldova ce au avut de suferit de pe urma
secetei din acest an. Aceste resurse vor fi
folosite la fel [i pentru dezvoltarea sistemului
de s\n\tate public\. Iar anul viitor vom `ncepe
s\ oferim asisten]\ sectorului educa]ional [i
anume domeniului educa]iei voca]ionale [i
form\rii profesionale.
Opinia public\, reprezentan]ii partidelor au
privit la vizita `naltului oficial european `n
moduri foarte diferite. De la laude [i `nc=ntare
s-a mers p=n\ la critici dure [i ac]iuni de protest.
Comuni[tii au boicotat de exemplu `nt=lnirea cu
Barroso de la Palatul Na]ional.
Socialistul Dodon a declarat chiar `n timpul
`nt=lnirii cu `naltul oaspete, c\ reformele
`nf\ptuite de AIE sunt antisociale, banii
europeni sunt consuma]i ineficient, iar corup]ia
la nivel de guvernare este `n cre[tere. Mi-a
pl\cut cum a vorbit despre eveniment, `n ajunul
vizitei lui Barroso, o jurnalist\ de la Ziarul de
Gard\, Alina Radu:
Moldova, ]ara care a f\cut istorie de succes
ded=ndu-se unei lungi [i siropoase luni de
miere cu UE, trebuie de mult s\ `[i pun\ [or]ul
[i s\ se apuce de treab\. Da, este o iubitoare de
UE [i s-a manifestat foarte sexy `n pozi]ia sa de
partener\ nou\, dar are o problem\ mare, totu[i.
I-s ferestrele murdare [i perspectiva european\
se vede obscur\. ~n general, nu-i place
cur\]enia, [i nu e vorba doar de r=ia mitei sau de
p\duchii corup]iei, care mi[un\ pe tot corpul. ~n
casa Moldovei fojg\ie rechinii, crocodilii [i
mamu]ii conflictelor de interese [i ai ho]iilor
din banii publici.
Barroso ar fi poate mai fericit ca niciodat\ s\
vad\ un pe[te mare `n plasa justi]iei, un corupt
din fotoliu `nalt, nu tot c=te un `nv\]\tor sau o
deretic\toare de la spital care ar fi furat un caiet
de 48 de foi sau o sering\ folosit\ - c\ci acestea
par s\ fie actualmente dimensiunile combaterii
corup]iei `n Moldova.
Procuratura, de la crearea AIE p=n\ `n
prezent, n-a instrumentat vreun caz de acest fel,
ba dimpotriv\, [i-a asmu]it procurorii s\ cear\
sume exorbitante de la ziarele care scriu despre
corup ]ie, `n timp ce ei, procurorii, [i-au ascuns
declara]iile de avere, [i averile `nse[i, departe de
ochii presei, ai societ\]ii [i ai partenerilor
europeni.
Ast\zi Barroso va dormi cu Republica
Moldova. M=ine, dup\ amiaz\, va pleca. E
foarte important s\ [tim cum pleac\ -
scutur=ndu-[i cu dezgust haina dup\ o noapte `n
cuibul corup]iei sau m=ng=ind `n g=nd o istorie
de dragoste cu o Moldov\ care `[i face curat `n
propria cas\. Victor Dru]\
Barroso, o zi [i o noapte cu Moldova
Barroso [i Filat au discutat despre viitor
F\r\ iluzii
Nu e nevoie de programe abstracte, de
strategii sau direc]ii de ac]iune pentru
urm\torul cincinal. Cu bune inten]ii [i bun\
voin]\, combinate cu for]a pe care ]i-o d\ statu-
tul de parlamentar, po]i face minuni.
E important ce propun ei, dar la fel de
important e ce vreau eu. De c=teva zile, 25 de
rom=ni au intrat `n grev\ la Vicenza pentru c\
nu au fost pl\ti]i de c=teva luni. A[ vrea ca par-
lamentarul ales s\ se intereseze.
A[ vrea ca atunci c=nd se d\ alarma pentru
o nedreptate, parlamentarul s\ vin\ s\ scoat\
legitima]ia de reprezentant al rom=nilor. Sau s\
pun\ m=n\ pe telefon, s\ se intereseze.
Conteaz\, mai ales pentru rom=nii din
str\in\tate, ca cineva `nvestit cu o asemenea
calitate oficial\ s\ le fie aproape.
Un parlamentar de diaspora nu ar trebui s\
fie diferit de unul din ]ar\, sau de un parlamen-
tar din orice ]ar\: s\ se intereseze de via]a
oamenilor din colegiul s\u [i s\ `ncerce s\ le
afle problemele, este ceea ce ar trebui s\ fac\
orice politician, nu numai parlamentarii.
Sunt foarte sceptic c\ se va `nt=mpla a[a
ceva. S.C.
Pia]a Arcului de Triumf a fost,
s=mb\t\, 1 decembrie, de Ziua
Na]ional\, locul unui spectacol de
sunet [i culoare din care nu au lipsit
entuziasmul, uneori fluier\turile,
protestele, dar [i oficialit\]ile, care s-
au etalat [i `n postura de famili[ti,
aduc=ndu-[i so]iile [i copiii la eveni-
ment. Peste 20.000 de rom=ni au luat
parte la parada militar\, eveniment
deschis de 21 de salve de tun execu-
tate de c\tre bateria de artilerie a
Regimentului 30 Gard\ Mihai
Viteazul. ~n fa]a pre[edintelui
Traian B\sescu [i a premierului
Victor Ponta, dar [i a altor oficialit\]i,
peste 15.000 de militari au defilat pe
sub Arcul de Triumf, `nso]i]i aerian
de aeronave militare [i elicoptere.
~nainte de `nceperea festivit\]ii un
grup de c=teva zeci de oameni, din
imediata apropiere a Arcului de
Triumf, a `nceput s\ protesteze [i s\
strige Jos B\sescu, Ru[ine,
ru[ine, rusine s\ v\ fie!, `n timp ce
al]ii `ncercau s\ acopere scand\rile,
c=nt=nd La mul]i ani! Cine s\
tr\iasc\, Rom=nia s\ tr\iasc\! [i
Rom=nia, Rom=nia, ole, ole, ole!
Acela[i grup a continuat s\
protesteze, strig=nd Jos B\sescu!,
B\sescu la pu[c\rie! [i Mar[
afar\, javr\ ordinar\! [i `n timpul
inton\rii imnului na]ional, `n cel al
momentului de reculegere ]inut `n
memoria eroilor c\zu]i `n cele dou\
r\zboaie mondiale [i a celor c\zu]i la
datorie `n teatrele de opera]ii din
Balcanii de Vest, Irak [i Afganistan.
De asemenea, ace[tia au huiduit
[i au strigat Jos B\sescu!, Jos
B\sescu, jos, e[ti un tic\los! `n
momentul sosirii acestuia la tribuna
oficial\. B\i, e Ziua Rom=niei! Fi]i
oameni decen]i! Oamenii a[tia se
chinuie [i a[tia `[i bat joc!, a strigat,
revoltat, unul dintre spectatori. La
`ncheierea festivit\]ilor, c=teva sute
de oameni din cei aproape 20.000 de
participan]i au r\mas la Arcul de
Triumf pentru a urca gratuit pe plat-
forma-edificiu.
Ziua Por]ilor Deschise
la Palatul Victoria
Peste 5.000 de curio[i s-au plim-
bat nestingheri]i Ziua Na]ional\ prin
Guvern. A fost Ziua Por]ilor
Deschise, iar premierul a fost gazd\.
Cei care au venit la Palatul
Victoria au fost `nt=mpina]i de pre-
mier, care i-a rugat pe oameni s\ se
a[eze pe locurile unde stau mini[trii.
V\ rog s\ sta]i c=t vre]i pe
scaune, dup\ ce o s\ sta]i mai mult o
s\ vede]i c\ nu sunt a[a confortabile,
dar prima dat\ par foarte conforta-
bile, le-a spus premierul oamenilor.
El le-a urat rom=nilor s\ fie
demni, s\ fie m=ndri c\ sunt rom=ni.
Momentul festiv a fost completat
de fanfara Jandarmeriei [i de
descoperirea drapelului de pe fa]ada
cl\dirii Guvernului.
B\taie pe sarmale,
fasole sau ]uic\ fiart\
~n Bucure[ti, autorit\]ile nu au
uitat c\ este campanie electoral\ [i s-
au folosit de Ziua Na]ional\ pentru a
`mp\r]i cu generozitate m=ncare [i
b\utur\ rom=nilor. Nu mai pu]in de
67.000 de sarmale gratuite i-au
a[teptat pe locuitorii Sectorului 2, de
1 Decembrie. Primarul Sectorului 2
i-a invitat la osp\] pe cet\]eni, pentru
al doisprezecelea an consecutiv, `n 8
corturi amplasate `n mai multe zone
din sector. {i primarul sectorului 6,
Rare[ M\nescu, a oferit `n zi de
s\rb\toare bucure[tenilor bucate [i
spectacole gratuit.
S-au c\lcat `n picioare
pentru m=ncare
Mii de oameni din marile ora[e
ale ]\rii s-au c\lcat `n picioare ca s\
prind\ o por]ie de fasole cu c=rna]i
oferit\ gratuit de autorit\]i de Ziua
Na]ional\. Oamenii au l\sat ru[inea
la o parte [i s-au `mpins s\ ajung\
primii la corturile cu m=ncare.
Jandarmii au rezistat cu greu
mul]imii dezl\n]uite.
Buzoienii s-au `mbulzit la fasole
de[i erau por]ii de m=ncare pentru
toat\ lumea. Dup\ aprope o or\ de
`ngr\m\deal\ [i abia respir=nd din
cauza `mbulzelii oamenii au reu[it s\
ajung\ s\ pun\ m=na pe o farfurie cu
fasole. {i la Ploie[ti jandarmii au
f\cut fa]\ cu greu mul]imii. Oamenii
c=teva ore la coad\ pentru o por]ie de
fasole. La Mehedin]i, oamenii au
avut parte de fasole, dar [i de
`mbulzeal\. {i ie[enii s-au c\lcat `n
picioare pentru o por]ie de fasole.
Acest fapt s-a `nt=mplat `n urma
anun]ului f\cut de organizatorii
evenimentului de Ziua Na]ional\
care i-a invitat pe cei prezen]i la con-
certul de muzic\ popular\, `ncheiat
cu recitalul sus]inut de `ndr\gita
c=nt\rea]\ Sofia Vicoveanca, s\
pofteasc\ la m=ncare. Astfel, Strada
L\pu[neanu a fost luat\ cu asalt [i a
devenit ne`nc\p\toare de mul]imea
care s-a `ndreptat spre corturile ame-
najate `n acest sens. Oamenii au
m=ncat pe unde au apucat, pe c=teva
m\su]e puse de organizatorii eveni-
mentului, [i au `nceput s\ se vad\
urmele osp\]ului: cutiile `n care s-a
servit m=ncarea [i paharele au r\mas
aruncate pe toat\ strada.
Ziua Na]ional\ a Rom=niei,
huiduieli [i b\taie pe m=ncare
Ziua Na]ional\ a Romniei a fost
serbat\ de romnii din ]ar\ cu eveni-
mente n aer liber, parade, dar [i cu
mult\ mncare. Marea Unire de la 1
decembrie a fost s\rb\torit\ `n toate
ora[ele din ]ar\, rom=nii bucur=ndu-
se de spectacolele oferite de autorit\]i,
dar [i de tradi]ionala fasole cu c=rna]i,
stropit\ cu vin fiert sau ]uic\ fiart\. De
asemenea, nu au lipsit huiduielile la
adresa clasei politice, ]inta principal\
fiind pre[edintele Traian B\sescu.
94 de ani de la Marea Unire
Unirea de la 1 Decembrie 1918 reprezint\ evenimentul principal al
istoriei Rom=niei [i totodat\, realizarea unui deziderat al locuitorilor
grani]elor vechii Dacii, unirea Transilvaniei cu Rom=nia. Momentul,
care a avut loc la Alba-Iulia, a fost urmat de alipirea Basarabiei [i
Bucovinei la statul rom=n. Ziua de 1 Decembrie a devenit, dup\ eveni-
mentele din decembrie 1989, Ziua Na]ional\ a Rom=niei.
Autorit\]ile au `mp\r]it gratuit mii de por]ii de fasole cu c=rna]i
Romnii au s\rb\torit
Ziua Na]ional\
cu fasole, crna]i
[i mbulzeal\
7 decembrie 2012 Gazeta Rom=neasc\ POLITIC 19
S\rb\torirea Zilei Na]ionale a
Romniei a ar\tat dezbinarea
existent\ ntre puterile statului.
Pre[edintele [i premierul au stat
separat la parada militar\ organi-
zat\ la Arcul de Triunf din
Capital\, chiar dac\ protocolul
MApN, organizatorul evenimen-
tului, impunea ca cei doi oficiali
s\ stea al\turi. Tensiunea existent\
`n rela]ia pre[edinte-premier a
putut fi remarcat\ [i la finalul
paradei, atunci c=nd cei doi nu au
dat m=na. Conflictul politic s-a
transferat `n Ziua Na]ional\ [i `n
r=ndul rom=nilor prezen]i la para-
da militar\. Un grup din mul]imea
adunat\ a `nceput s\ `l apostrofeze
pe [eful statului [i s\ scandeze
`mpotriva sa, moment `n care al]i
participan]i au s\rit `n ap\rarea lui
B\sescu. Nici tandemul de la con-
ducerea USL nu a sc\pat de
nemul]umirile celor prezen]i,
fiind huidu]i. Ponta [i Antonescu
sunt huidui]i peste tot ! Au
dezam\git! Au avut suficient timp
s\ se exprime. Au spus:
Rezolv\m noi! {i n-au rezolvat
nimic!, a declarat Corneliu
Vadim Tudor pentru EVZ.
Europarlamentarul a comentat
[i faptul c\ nu au fost mediatizate
huiduielile la adresa celor doi.
{tirea asta nu s-a dat la televizor.
S-a spus doar de Traian B\sescu.
E o cenzur\. Sunt c=teva posturi
TV aflate sub influen]a
Guvernului, care n-au dat [i unde
[i eu sunt trecut pe lista neagr\.
Dar v\ spun: eu am fost acolo [i
depun m\rturie c\ i-au fluierat [i
i-au luat cu huooo! [i pe
Antonescu [i Ponta. Crezi c\
lumea se tope[te de dragul lor? ~]i
spun eu c\ nu!.
De ce nu l-a salutat
Ponta pe B\sescu
~ntrebat de ce nu a dat m=na cu
pre[edintele Traian B\sescu la
parada militar\ organizat\ la
Arcul de Triumf, Victor Ponta a
spus c\ nu era cazul s\ alerg\m
dup\ pre[edinte [i c\ [eful statu-
lui nu a considerat necesar s\ ì
salute pe copre[edin]ii USL.
Premierul a povestit c\ se g=ndise
deja cum s\ reac]ioneze dac\
?eful statului ì `ntindea m=na.
Noi ne-am `nt=lnit la sediul
USL, m-am `nt=lnit cu Crin
Antonescu, cu Vali Zgonea,
pre[edintele Camerei Depu ta]ilor,
cu Daniel Constantin, cu ceilal]i
mini[tri [i, sigur, eram [i cu copiii,
am plecat de la USL pe jos, ne-am
a[ezat `n locul nostru de la tribun\
dup\ care am a[teptat s\ vin\ [eful
statului. (...) Nu ne-am mi[cat din
locul `n care st\team, nici nu era
cazul s\ mergem noi s\ alerg\m
dup\ pre[edinte. Domnia sa nu a
considerat c\ a fost util sau necesar
s\ ne salute, nu a fost niciun
moment nici de tensiune, dar nici
de apropiere. (...) Nu puteam s\
plec\m noi to]i de acolo s\ ne
ducem la pre[edinte. (...)
Dac\ domnul pre[edinte con-
sidera necesar, trecea cum a trecut
prin dreptul altora, ne `ntindea
m=na, v\ garantez, am luat `n cal-
cul acest lucru, `mi `ntinde m=na,
sigur c\ dau m=na cu pre[edintele,
nu m\ `ntorc cu spatele, indiferent
de ceea ce e `ntre noi personal,
dar dac\ domnia sa nu a consider-
at necesar (...), e decizia domniei
sale [i cu asta-basta. Nu m\ simt
jignit `n niciun fel, dimpotriv\, a
declarat Victor Ponta.
~ndemn la unire: S\
trecem `mpreun\ criza!
Pre[edintele Traian B\sescu a
transmis un mesaj de unitate
tuturor rom=nilor. La mul]i ani
tuturor rom=nilor, fie c\ sunte]i
acas\ sau `n afara frontierelor.
Acum 94 de ani, rom=nii au vrut
s\ se fac\ Rom=nia Mare. Acesta
a fost mesajul lor la Alba Iulia,
[i-a `nceput pre[edintele discur-
sul.Ast\zi, [i noi, la fel ca toat\
Europa, suntem `ntr-o perioad\ de
criz\ economic\. N-o vom trece
cu bine dec=t dac\ suntem uni]i!
Nu v\ uita]i la c=t de mici sunt
politicienii. Ei alearg\ dup\
voturi. Rom=nii trebuie s\ alerge
pentru ]ara lor. S\ fie solidari, s\
fie `mpreun\, s\ `n]eleag\ c\ sin-
gura noastr\ [ans\ de a trece cu
bine peste criz\ este s-o trecem
`mpreun\, a continuat mesajul
[efului statului. Nu vor fi rom=ni
care s\ scape de criz\ [i rom=ni
care s\ intre `n criz\. De criza eco-
nomic\, ori trecem to]i, ori n-a
trecut-o Rom=nia. Hai s\ fim sol-
idari! [i nu uita]i, e Ziua
Na]ional\, pune]i un steag! `n
curte, `n balcon, la fereastr\.
M\car un stegule], a mai spus
B\sescu.
Politicienii, dezbina]i
de Marea Unire
De Ziua Na]ional\ a Romniei,
pre[edintele Traian B\sescu [i pre-
mierul Victor Ponta s-au ignorat reci-
proc. Prezen]i la parada militar\ de la
Arcul de Triumf, cei doi adversari
politici au preferat s\ nu interac ]ioneze.
~n timp de premierul a stat a[ezat l=ng\
pre[edintele Senatului, Crin Antonescu,
[eful statului a preferat s\ ì ignore pe
cei doi demnitari. De altfel, rela]iile ten-
sionate dintre USL [i Pre[edin]ie i-au
f\cut pe cei doi co-pre[edin]i ai Uniunii
s\ nu dea curs invita]iei la recep]ia
organizat\ pe 30 noiembrie la Palatul
Cotroceni cu ocazia Zilei Na]ionale.
Pre[edintele [i
premierul ]\rii
refuz\ coabitarea
Ziua Na]ional\: Mesajul
SUA pentru Romnia
Secretarul american de stat, Hillary Clinton, a transmis, `n
numele pre[edintelui Barack Obama [i al poporului american, un
mesaj cu ocazia Zilei Na]ionale `n care spune c\ SUA sunt
recunosc\toare s\ aib\ `n Rom=nia un aliat [i un prieten puternic.
~n numele pre[edintele Obama [i al poporului american, sunt
`nc=ntat\ s\ le transmit toate ur\rile de bine tuturor rom=nilor cu
ocazia s\rb\toririi Zilei Unirii, la 1 Decembrie, se arat\ `n mesajul
lui Hillary Clinton. {efa diploma]iei americane aminte]te con-
tribu]iile importante ale Rom=niei `n ceea ce prive[te pacea [i
prosperitatea `n lume.
Sprijinul vostru pentru NATO [i alte organiza]ii interna]ionale
a ajutat la promovarea idealurilor de libertate [i democra]ie. ~mpre-
un\, lucr\m `n Balcani [i Afganistan pentru a oferi milioanelor de
oameni o speran]\ pentru un viitor mai luminos, subliniaz\ Hillary
Clinton. Statele Unite sunt recunosc\toare s\ aib\ `n Rom=nia un
aliat [i un prieten puternic [i sper\ ca parteneriatul dintre cele dou\
]\ri s\ continue [i `n anii urm\tori, mai spune secretarul de stat.
Conflictul dintre
Traian B\sescu
[i Victor Ponta
s-a acutizat
Gazeta Rom=neasc\ 7 decembrie 2012 20 POLITIC
Traian B\sescu a r\spuns
acuza]iilor pe care USL i le-a
adus le-a adus `n ultima perioad\.
{eful statului a profitat pentru a
lansa o serie de avertismente
c\tre Ponta, Antonescu [i
Voiculescu. Cel mai important:
nu va accepta ca mini[trii cu
dosare penale s\ depun\ ju -
r\m=ntul `n fa]a sa.
Am v\zut c\ se gr\besc s\
`mpart\ posturi. S\ nu v=nd\
pielea ursului din p\dure, m\car
s\ nu ia banii `nainte, pentru c\
voi fi extrem de exigent cu
privire la cei care au dosare
penale.
S\ nu-[i imagineze c\ un om,
un ministru cu dosar penal, fie el
trecut [i prin Parlament, va avea
ocazia s\ depun\ jur\m=ntul `n
fa]a mea, a spus [eful statului.
B\sescu le-a cerut aleg\torilor s\
nu voteze parlamentari care au
dosare penale.
Indiferent c=t de frumos le
vorbe[te un candidat, indiferent
c\ e de la USL, c\ e de la ARD,
dac\ [tiu din presa local\ sau de
la televizor c\ are un dosar penal,
ì rog s\ nu `l voteze!, a spus
B\sescu, `ntr-o conferin]\ de
pres\.
I-am prevenit pe liderii USL
c\ voi reac]iona dac\ fac din
mine subiect de campanie, a
afirmat [eful statului.
Tema desemn\rii
premierului
Pre[edintele B\sescu a sub-
liniat c\ guvernele nu se fac dup\
sondajele actuale, ci dup\ majo -
ritatea din Parlament. Pre[ edi -
ntele a men]ionat c\ va avea grij\
s\ desemneze un prim-ministru
care poate ob]ine majoritatea
voturilor `n Parlament. Voi face
consul t\ri, c\ voi respecta
Constitu]ia [i mai ales voi avea
grij\ s\ desemnez un prim-min-
istru care poate ob]ine majori-
tatea voturilor `n Parlament.
Pentru mine obiectivul este s\
desemnez un prim-ministru care
s\ `[i poat\ forma un Cabinet [i o
majoritate parlamentar\, pentru
c\ eu doar tatonez, responsabili-
tatea politic\ de a trece cabinetul
prin Parlament este a prim-min-
istrului desemnat, a spus
B\sescu. Totodat\, pre[edintele a
afirmat c\ va respecta litera [i
spiritul Constitu]iei [i nu va
abdica de la acestea doar de
dragul de a avea o `n]elegere cu
USL privind guvernarea.
Articolul 103 din Constitu]ie
stabile[te c\ pre[edintele Ro -
m=niei desemneaz\ un candidat
pentru func]ia de prim-ministru,
`n urma consult\rii partidului
care are majoritatea absolut\ `n
Parlament ori, dac\ nu exist\ o
asemenea majoritate, a partidelor
reprezentate `n Parlament.
Candidatul pentru func]ia de
prim-ministru va cere, `n termen
de 10 zile de la desemnare, votul
de `ncredere al Parlamentului
asupra programului [i a `ntregii
liste a Guvernului.
Programul [i lista Guvernului
se dezbat de Camera Deputa]ilor
[i de Senat, `n [edin]\ comun\.
Parlamentul acord\ `ncredere
Guvernului cu votul majorit\]ii
deputa]ilor [i senatorilor.
B\sescu: Nu vota]i candida]ii penali!
Pre[edintele Traian B\sescu a declarat c\ ì roag\ pe
rom=ni s\ nu voteze niciun candidat despre care [tiu
c\ are dosar penal, el transmi]=nd totodat\ liderilor
USL s\ nu `[i imagineze c\ un ministru cu dosare
penale va avea ocazia s\ depun\ jur\m=ntul `n fa]a sa.
Ponta: B\sescu
a fost ofi]er la
Contrainforma]ii
Premierul Victor Ponta sus]ine c\
pre[edintele Traian B\sescu ar fi fost ofi]er
`n contraspionaj `nainte de 1989. Nu a fost
doar colaborator al Securit\]ii, a fost chiar
ofi]er la Contrainforma]ii, am `n]eles. Mai
`nt=i la Marin\ [i dup\ aia..., a spus liderul
PSD. Numele pre[edintelui B\sescu este
men]ionat `n arhivele Consiliului Na[ional
pentru Studierea Arhivelor Securit\]ii
(CNSAS), dup\ desecretizarea dosarelor, `n
2006, `ntr-un singur document, o list\
despre care Mircea Dinescu, membru al
Colegiului CNSAS, sus]inea la acea vreme,
c\ se refer\ la o serie de colaboratori ai fos-
tei Securit\]ii. La rubrica nume de cod, `n
dreptul lui B\sescu ap\rea doar o linie.
Da]i-mi dosarul [i `l fac public, sus]inea
`n 2006 pre[edintele, declar=nd c\ nu a
colaborat cu Securitatea.
~n ciuda contrelor tot mai dure de cam-
panie, Ponta sus]ine c\ ar coabita cu
B\sescu [i dup\ 9 decembrie. ~n scris. Eu
nu l-am sunat niciodat\. C=nd am avut
vreun lucru important i-am scris, mi-a
r\spuns tot `n scris. Dup\ 9 decembrie, `n
scris, frumos, putem coabita, a ad\ugat
premierul.
Ponta spune de altfel c\ rela]ia de
coabitare ar func]iona [i acum. Nu m\ poate
invita la mas\ pentru c\ n-a[ merge. Eu la
mas\ nu merg dec=t cu prietenii. Dar
Domnia sa trimite decretele, [ti]i c\ decretele
trebuie contrasemnate, eu trimit memoran-
dumurile, a[a se poate, Domnul Georgescu ì
trimite s\pt\m=nal situa]ii lui Bogdan Dr\goi
(consilierul preziden]ial pentru mediul de
afaceri, n. red), Domnul Orban merge cu
pre[edintele la Bruxelles. Nu l-am incomo-
dat deloc pe pre[edinte, a afirmat Ponta.
Un ministru cu
dosar penal, fie
el trecut [i prin
Parlament, nu va
depune jur\m=ntul
`n fa]a mea
R
\zboiul dintre premi erul
Ponta [i pre[edintele
B\sescu pare inepuiz-
abil. Contrele dure dintre cei
doi reprezint\, de fapt, o lupt\
electoral\, care are la baz\
incertitudinea cu privire la
numirea pe care [eful statului o
va face pentru palatul Victoria.
Astfel, Traian B\sescu `[i joac\
ultima carte politic\ prin
desemnarea viitorului premier.
USL are peste 50% `n sondaje,
ceea ce `ngusteaz\ marja de
manevr\ a pre[edintelui,
oblig=ndu-l, teoretic, s\ nomi-
nalizeze un candidat la postul
de premier din r=ndul acestei
alian]e. Nominalizarea lui
Victor Ponta, propunerea USL
pentru Palatul Victoria, ar fi
varianta prin care ar fi evitat\
orice criz\ politic\. ~ns\, [eful
statului nu d\ semnale c\ ar fi
de acord s\ `l numeasc\ [ef la
Guvern pe Ponta.
7 decembrie 2012 Gazeta Rom=neasc\ POLITIC 21
P
otrivit unui sondaj CURS [i
Grupul de Studii Socio
Comportamentale Avan -
garde, 57% dintre romnii ce spun
c\ merg la vot ar alege USL, 17%
ar pune [tampila pe candida]ii
ARD, iar PPDD ar fi votat de
15%.
Acela[i sondaj coteaz\ UDMR
la 5% inten]ie de vot la parla-
mentare. ~n opinia celor ches-
tiona]i, indiferent de op]iunea
politic\ exprimat\ `n sondaj sau de
prezen]a lor la vot, USL va c=[tiga
alegerile parlamentare din 9
decembrie cu un procent de 63%,
fa]\ de 10% c=t ar ob]ine ARD,
9% c=t ar reveni PP-DD [i 2% -
UDMR.
28% dintre responden]i s-au
ar\tat foarte interesa]i de alegerile
parlamentare din 9 decembrie,
39% - interesa]i, 20% - pu]in
interesa]i, iar 12 % - foarte pu]in
interesati sau deloc. Potrivit son-
dajului, prezen]a la vot va fi de 49
de procente.
CCSI [i CCSB
dau USL la peste 60%
CCSI are urm\toarele rezultate
`n ultimul sondaj: USL 61%;
ARD 19%; PPDD 12%,
UDMR 5%. CCSB prezint\ re -
zultate apropiate: USL 62%;
ARD 17%, PPDD 10%,
UDMR 5%, PER 4%, PRM
2%. Dac\ ne uit\m la ultimele trei
cercet\ri de pia]\ (ale CCSB)
vedem urmatoarele date: USL:
62% at=t `n august c=t [i `n sep-
tembrie [i octombrie; ARD: 18% -
august, 16% - septembrie, 19% -
octombrie; PPDD: 8% - august,
12% - septembrie, 9% -
octombrie.
Datele din sondaje nu sunt `ns\
identice cu cele ce vor rezulta
dup\ votarea efectiv\. Cercet\torii
spun c\ repondentii nu sunt 100%
corec]i `n ceea ce afirm\. Mirel
Palada ([eful CCSB) explic\
fenomenul. Unii reponden]i spun
c\ voteaz\ USL pentru c\ este de
bonton. Invers, sunt simpati-
zan]i ai ARD care nu spun c\
voteaza gruparea favorit\ pentru
c\ nu d\ bine. Mirel Palada
estimeaz\ c\ num\rul celor care
sus]in c\ voteaza USL, dar `n real-
itate au alte op]iuni sau chiar nu
merg la vot este `ntre 5 [i 7%, `n
timp ce reponden]i care vor vota
ARD, dar nu o spun operatorului
care efectueaza sondajul sunt `n
jur de 3 sau 4%. La PPDD, ce se
c=[tig\ dintr-o parte, se pierde `n
cealalt\}in=nd cont de aceste
aspecte, rezultatele reale la urne ar
fi urm\toarele:USL: `ntre 55 [i
57%; ARD: `ntre 20 [i 21%;
PPDD: `ntre 9 [i 10%; UDMR:
`ntre 5 [i 6%.
Prezen]a la urne conteaz\
CCSB `n sondajul pe care l-a
efectuat a vrut s\ afle [i inten]ia de
participare la vot: 48% au afirmat
c\ voteaz\, 37% au dat r\spuns
negativ [i 15% au sus]inut c\ nu
se vor afla `n ]ar\.
Prezen]a la vot este esen]ial\
pentru ca toate datele de mai sus
s\ fie confirmate pe 9 decembrie.
Iat\ ce a precizat Mirel Palada:
La o prezen]\ la urne mai
sc\zut\, spre limita de jos a lui
40%, cifrele estimate se vor mod-
ifica, `n sensul c\ acestea vor fi
mai sc\zute pentru USL [i mai
ridicate pentru ARD.
Sondaje: USL, victorie clar\ la alegeri
Ultimele sondaje ì dau c=[tig\tori `n alegeri pe cei de la Uniunea Social-Liberal\.
Chiar dac\ exist\ diferen]e `ntre cercet\rile date publicit\]ii, USL pare c\ s-a stabi-
lizat in jurul unei inten]ii de vot de 60 la sut\ pentru alegerile din 9 decembrie.
Alian]a Rom=nia Dreapt\ (ARD) nu trece de pragul psihologic de 20 la sut\, iar
Partidul Poporului Dan Diaconescu ì sufl\ `n ceaf\, cu 15% inten]ie de vot.
Alegeri Parlamentare:
USL, victorie pe
linie potrivit
ultimelor sondaje
Campania USL
nu are con]inut,
ARD e complexat\
Sociologul Mircea Kivu consider\ c\ USL
se comport\ ca [i cum ar fi c=[tigat deja
alegerile, astfel `nc=t campania Uniunii este
searb\d\. De cealalt\ parte, ARD nu ofer\
argumente credibile pentru a fi votat\.
USL `ntreprinde o uria[\ desf\[urare de
for]e. Bucure[tiul e `mp=nzit de afi[ele lipsite
de con]inut ale candida]ilor Uniunii. Se com-
port\ ca [i cum deja ar fi c=[tigat alegerile.
Peisajul este asem\n\tor cu cel din preajma
scrutinului din 2004. Atunci p\rea c\ nimic
nu poate opri PSD s\ c=[tige, [i nici pe
Adrian N\stase s\ devin\ pre[edinte.
De cealalt\ parte, ARD se comport\ ca [i
cum [i-ar recunoa[te incapacitatea de a
c=[tiga, se comport\ ca o echipa de fotbal
complexat\ de blazonul adversarei, care nu-[i
propune dec=t s\ nu piard\ la un scor prea
mare. Consum\ mult\ energie s\ conving\
electoratul s\ nu voteze USL, dar nu ofer\
argumente credibile pentru a li se acorda
votul, a declarat Mircea Kivu.
Sociologul consider\ c\ strategii celor
dou\ blocuri politice au comis multe gre[eli
`n aceste s\pt\m=ni de campanie, USL fiind
pe primul loc.
La USL abund\ gafele. Doar `n ultimele
zile au aprobat o ordonan]\ de urgen]\ extrem
de discutabil\ prin `nc\lcarea Legii trans-
paren]ei decizionale [i au obstruc]ionat
justi]ia am=n=nd avizul Comisiei Juridice `n
privin]a ridic\rii imunit\]ii deputatului Stan,
astfel `nc=t votul `n plen s\ nu mai poat\ fi
dat `n actuala legislatur\.
La ARD, sunt gafe mai ales de ordin stilis-
tic. Cum s\ faci un afi[ alb-negru (retro), cu
figurile unor politicieni cu state vechi, `n care
s\ proclami c\ Noi avem oameni noi?, a
punctat Mircea Kivu.
Sondajele de opinie arat\ c\ USL [i-a consolidat
procentul electoral la peste 60%
Gazeta Rom=neasc\ 7 decembrie 2012 22 POLITIC
Colegiul num\rul 6 din Gorj a
devenit peste noapte unul dintre
cele mai cunoscute din ]ar\.
Premierul Victor Ponta [i Dan
Diaconescu se `nfrunt\ aici pen-
tru un mandat de parlamentar.
Dan Diaconescu are g=nduri
mari, dar premierul nu este deloc
`ngrijorat. Liderul Partidului
Poporului (PPDD) este convins
de victoria sa `n alegerile parla-
mentare.
Premierul Victor Ponta mai
spune c\ are emo]ii doar pentru
alegerile din 2016, pentru c\
atunci rom=nii vor trage linie
dup\ o eventuala guvernare a
USL.
B\t\lia electoral\ s-a soldat
deja cu dosare penale [i chiar cu
oameni du[i la spital. Conflictul
politic dintre liderii PPDD [i
USL s-a tradus `ntr-o campanie
electoral\ la limita legii `n T=rgu-
Jiu. ~n afara pomenilor electorale
care sunt deja `n aten]ia procuro-
rilor, zeci de sus]in\tori ai celor
doi candida]i s-au `nc\ierat luni, 3
decembrie. ~n urma scandalului,
un t=n\r a ajuns la spital. Potrivit
martorilor, tn\rul r\nit ar fi mers
prin cartier cu o portavoce la care
striga lozinci n favoarea lui
Victor Ponta, precum Sus
Ponta!, Vota]i Ponta, iar la un
moment dat c]iva locuitori i-au
cerut s\ se opreasc\, apoi l-au
agresat.
Imediat dup\ acest incident, `n
strad\ au ie[it zeci de persoane,
sus]in\tori ai lui Victor Ponta, dar
[i ai contracandidatului acestuia,
Dan Diaconescu.
Oamenii s-au a[ezat pe trotu-
are diferite [i au `nceput s\ se
certe. Astfel, sus]in\torii lui
Ponta spun c\ sunt de partea
acestuia `ntruc=t primarul din
T=rgu Jiu, Florin C=rciumaru,
lider al PSD Gorj, le-a asfaltat
str\zile, a introdus canalizare `n
cartierul `n care locuiesc [i le-a
dat ajutoare sociale.
De partea cealalt\ `ns\,
sus]in\torii lui Dan Diaconescu
spun c\ vor o schimbare.
Meci tare [i la Arad
Unul dintre meciurile tari
ale parlamentarelor se d\ `n
colegiul 1 Senat (Municipiul
Arad), acolo unde senatorul PNL
Ovidiu Marian (ex-PDL) joac\
acas\ cu ie[eanul Mihai R\zvan
Ungureanu.
MRU, consider Newsin, are
avantajul notoriet\]ii `n calitate
de fost premier, [ef al SIE [i min-
istru de Externe, are sprijinul pri-
marului municipiului [i fiind unul
dintre simbolurile ARD, are la
dispozi]ie `ntreaga logistic\ [i
expertiz\ a democra]ilor.
Mai mult, Ungureanu este un
candidat nou [i numele s\u nu a
fost vehiculat `n dosare de
corup]ie. Pe de alt\ parte, ca
punct slab, Ungureanu poate fi
asociat cu Traian B\sescu [i
m\surile de austeritate ale
Guvernelor Boc.
De cealalt\ parte, Ovidiu
Marian are avantajul faptului c\
recandideaz\ `n acela[i colegiu `n
care a fost ales `n 2008 [i, spre
deosebire de ie[eanul MRU, este
nu doar n\scut `n Arad, dar a [i
fost consilier local al municipiu-
lui `ntre 2000 [i 2008, lucru care-
i ofer\ o imagine mai clar\ asupra
urbei. Un alt avantaj al lui Ovidiu
Marian este c\, `n calitate de fost
pedelist p=n\ `n vara lui 2012,
cunoa[te buc\t\ria intern\ a
democra]ilor, precum capacit\]ile
de organizare ale staff-ului con-
tracandidatului s\u.
Gheorghe Ialomi]ianu -
Petre Roman
Municipiul Bra[ov ofer\ la
parlamentare un duel cu dezn-
od\m=nt imprevizibil, acela `ntre
fostul ministru de finan]e
Gheorghe Ialomi]ianu [i fostul
premier Petre Roman. Cei doi se
lupt\ pentru un mandat de depu-
tat `n colegiul 8 din municipiul
Bra[ov, zona Bartolomeu -
Tractorul -Triaj- Stupini.
Actual deputat bra[ovean,
Ialomi]ianu are de partea sa mai
multe atuuri: se sprijin\ pe popu-
laritatea primarului democrat al
municipiului, George Scripcaru,
recandideaz\ `n acela[i colegiu `n
care a fost ales `n 2008 [i este un
om de-al locului, fiind n\scut `n
comuna Bran. Pe de alt\ parte,
t\ierile bugetare au fost girate [i
de Ialomi]ianu, acest lucru fiind
un dezavantaj evident pentru fos-
tul ministru PD.
De cealalt\ parte, experien]a
politic\ e de partea lui Petre
Roman, care a fost premier, par-
lamentar timp de 12 ani,
pre[edinte al Senatului, ministru
de Externe, fost pre[edinte al PD.
Petre Roman e sus]inut de [eful
CJ Bra[ov, Aristotel C=ncescu
(PNL). Roman se bucur\ a[adar
de popularitatea USL, nefiind
exclus s\ c=[tige el acest meci pe
seama antipatiei cu care se con-
frunt\ PDL.
Sulfina Barbu-Eugen
Nicol\escu
USL a c=[tigat la alegerile
locale toate cele [ase prim\rii de
sector ale Capitalei, dup\ o lung\
domina]ie a cuplului B\sescu -
PD. Victoria USL a fost at=t de
categoric\ `nc=t `n absolut
fiecare sector, candidatul USL a
luat cel pu]in de dou\ ori mai
multe voturi dec=t candidatul
PDL, diferen]a ajung=nd s\ fie
chiar [i de zece ori mai mare, a[a
cum a fost cazul `n sectorul 4. ~n
aceste condi]ii, candida]ii PDL la
parlamentare nu ar trebui s\ aib\
vreo [ans\ `n fa]a garniturii USL-
iste.
F\r=me de speran]\ exist\
totu[i `n sectorul 3 al Capitalei,
acolo unde democra]ii au luat
cele mai multe voturi pe
Bucure[ti, anume 29,3% pentru
primar [i au ob]inut de asemenea,
[i cele mai multe locuri `n
Consiliul Local dintre toate sec-
toarele, [apte la num\r. De
remarcat este c\ tot `n acest sec-
tor a luat cele mai multe voturi
independentul Nicu[or Dan.
O `nfruntare palpitant\ pare s\
fie, astfel, cea dintre vicep -
re[edintele PDL Sulfina Barbu [i
[eful PNL Bucure[ti, Eugen
Nicol\escu. Cei doi fo[ti mini[tri
- Barbu la Mediu [i Munc\,
Nicol\escu la S\n\tate - se
`nt=lnesc `n Colegiul 11 Camera
Deputa]ilor din sectorul 3, acolo
unde Barbu e actual deputat.
Emo]ii pentru unii candida]i la alegerile parla-
mentare. De[i impresia general\ a fost c\ liderii par-
tidelor [i-au ales colegii de candidatur\ unde vor fi
ale[i f\r\ prea mari emo]ii, `n unele cazuri, alegerile
din 9 decembrie ar putea aduce surprize. Exist\
colegii echilibrate, iar non-combatul [i `n]elegerile au
r\mas necunoscute pentru candida]ii care se lupt\
pentru un loc `n Parlament.
R\zboi la T=rgu-Jiu:
Diaconescu [i Ponta
`[i disput\ mandatul
de deputat pentru
urm\torii patru ani
Exist\ [i lupte
echilibrate la scrutinul
din 9 decembrie
Cele mai tari
b\t\lii electorale
~n ultimele luni, la conduc-
erea ministerului Educa]iei s-au
aflat numai politicieni care au
plagiat cel pu]in o lucrare
[tiin]ific\. ~n total, patru mini[tri
de la Educa]ie au plagiat. La
`nceputul lunii mai, imediat
dup\ de semnarea mini[trilor din
Gu vernul Ponta, s-a aflat c\
proasp\t nominalizata pentru
portofoliul Educa]iei, Corina
Dumitrescu, avea din 2007 un
dosar de plagiat `nregistrat la tri-
bunalul din Bucure[ti. Locul s\u
a fost luat de Ioan Mang, acuzat
[i el, o lun\ mai t=rziu, de pla-
giat. Dup\ zile `ntregi de ter-
givers\ri, ministrul Educa]iei [i-
a dat demisia.
Ulterior, dup\ demiterea aces-
tuia, intermiar a fost premierul
Victor Ponta, acuzat [i el c\ a
plagiat teza de doctorat sus]inut\
`n anul 2003. Un scandal similar
a fost st=rnit [i `n cazul
Ecaterinei Andronescu, cel de-al
patrulea ministru cu probleme
din tot at=]ia desemna]i la
Educa]ie `n cele [apte luni de la
formarea noului Guvern.
Prima lucrare,
copiat\ `n 2003
Ecaterina Andronescu este
acuzat\ c\, `n anul 2003, pe c=nd
era ministru al Educa]iei `n
Guvernul Adrian N\stase, ar fi
plagiat o lucrare [tiin]ific\.
Portalul anti-plagiat integru.org
a publicat o analiz\ complet\ a
lucr\rii scrise de Ecaterina
Andronescu [i Aurelia Nechifor
[i a g\sit c\ importante pasaje
din lucrare con]in fragmente
semnificative din alte trei
lucr\ri, din ]ar\ [i din str\in\tate,
f\r\ s\ fi fost citate
corespunz\tor. Cei care au anal-
izat plagiatul arat\ c\ au fost
copiate nu doar fragmente
scrise, ci [i fotografii: una din
ilustra]ii este o imagine obser-
vat\ la miscroscop [i se vede c\
cifrele care individualizeaz\
aparatul sunt identice at=t `n
lucrarea semnat\ de A ndronescu
[i Nechifor, c=t [i `ntr-o alt\
lucrare, realizat\ `n 1993.
Integru.org a transmis materi-
alele c\tre [ase reputa]i exper]i
`n domeniul chimiei, care au
afirmat, la unison, c\ e vorba de
un furt intelectual evident, din
trei lucr\ri: una din 2001 a olan-
dezului Gerard Antonie van
Ewijk, una tot din 2001 a egipte-
nilor Osman, Nada [i Safar [i
una din 1993 a rom=nilor Ana-
Mariana Nechifor, Eugenia
Totu, Gh. Nechifor [i C. Luca.
Al doilea plagiat, `n 2007
~n cel de-al doilea caz de pla-
giat este vorba de patru lucr\ri
publicate `n perioada 2006-2007
semnate, printre al]ii, [i de
Ecaterina Andronescu [i Sorin
Jinga, profesori la Universitatea
Politehnic\ din Bucure[ti. Po -
trivit integru.org, lucrarea
ini]ial\ a fost publicat, pentru
prima dat\, `n Journal of
European Ceramic Society, sub
semn\tura a nou\ cercet\tori de
la Institutul Na]ional de Fizica
Materialelor de la M\gurele.
Aceea[i lucrare a mai fost trim-
is\ de `nc\ trei ori la diferite pub-
lica]ii de specialitate, cu titluri [i
autori diferi]i, f\r\ a avea `ns\ [i
vreo modificare de con]inut. Mai
mult dec=t at=t, cei nou\ autori
ai lucr\rii ini]iale apar [i `n cazul
celorlalte trei articole, `ns\
numele Ecaterinei Andronescu
apare doar `n cazul ultimelor trei
lucr\ri. Potrivit celor patru
exper]i interna]ionali din SUA [i
Marea Britanie cita]i de inte-
gru.org, cei nou\ autori ai
lucr\rii originale pot fi acuza]i
de autoplagiat, `n timp ce
Ecaterina Andronescu [i Sorin
Jinga pot fi acuza]i de plagiat,
numele lor fiind ad\ugate la lista
de autori ai unei lucr\ri ce nu a
suferit nicio modificare de
con]inut.
Ministrul rom=n al Educa]iei,
Ecaterina Andronescu, a justificat
plagiatul `n cazul premierului
Victor Ponta, dar acum se dove -
de[te c\ ea `ns\[i a copiat dou\
lucr\ri [tiin]ifice [i a fost p\rta[\ la
o tentativ\ de fraudare a fondurilor
publice alocate cercet\rii. ~n
ap\rarea sa, Andronescu dezminte
informa]iile [i le pune pe seama
denigr\rii imaginii sale, `ntruc=t
este campanie electoral\.
Ministrul Educa]iei, acuzat de plagiat
Patru mini[tri de la
Educa]ie au plagiat:
Dumitrescu, Mang,
Ponta, Andronescu
Dou\ lucr\ri [tiin]ifice
semnate de Ecaterina
Andronescu,
suspecte de plagiat
Tentativ\ de fraudare a fondurilor
La `nceputul lunii, sistemul educa]ional din Rom=nia a intrat din
nou `n vizorul jurnali[tilor de la revista Nature. Ace[tia au publi-
cat un articol care prezint\ o tentativ\ de fraudare a fondurilor pub-
lice alocate cercet\rii. Un grup de profesori de la Politehnic\ [i
cercet\tori de la Institutul de Cercet\ri `n Comunica]ii au solicitat
aproape jum\tate de milion de euro pentru o tem\ de cercetare care
era plagiat\ masiv din cinci surse interna]ionale. Ecaterina
Andronescu a girat solicitarea ca rector al Universit\]ii Politehnica
Bucure[ti. Exper]ii str\ini care au verificat documenta]ia au depis-
tat plagiatul, iar proiectul a fost exclus de la finan]are. Adev\rul
a ob]inut de la o surs\ confiden]ial\ propunerea de proiect [i a trans-
mis-o spre analiz\ portalului Integru.org, care a confirmat pe deplin
plagiatul. `n urma acestei afaceri, Ministerul Educa]iei a eliminat
din legisla]ie prevederea potrivit c\reia proiectele de cercetare pe
bani publici trebuie examinate de echipe de exper]i din care cel
pu]in jum\tate s\ fie din afara ]\rii. Andronescu a justificat aceast\
m\sur\ prin faptul c\ exper]ii str\ini sunt prea costisitori, iar
cercet\torii rom=ni mor de foame.
Avocatul Ion Cazacu a declarat
c\ Adrian N\stase ar putea ajunge
`n fa]a comisie care analizeaz\
eliberarea condi]ionat\ a
de]inu]ilor la finalul lunii ianuarie
sau la `nceputul lunii februarie.
Cazacu a declarat la c\ fostul pre-
mier a avut un comportament bun
`n penitenciar [i c\ din luna sep-
tembrie a prestat activit\]i intelec-
tuale. ~n acest\ perioad\ a scris o
carte pe care sper\ s\ o publice `n
luna decembrie, a declarat
Cazacu. Avocatul care l-a
reprezentat pe N\stase `n dosarul
Trofeul Calit\]ii a precizat c\
activit\]ile intelectuale ar putea
s\-i aduc\ lui N\stase o reducere
de 30 de zile din pedeaps\.
~nsu[i Adrian N\stase scrie pe
blog c\ `n principiu, `n ianuarie,
cel mai t=rziu `n februarie, anul
viitor, va ie[i din penitenciar - `n
mod regulamentar, f\r\ niciun
ajutor.
Eliberarea condi]ionat\
Potrivit legisla]iei, eliberarea
condi]ionat\ nu este doar o simpl\
formalitate. Administra]ia Na]io -
nal\ a Penitenciarelo a precizat
care sunt pa[ii procedurali pe care
N\stase trebuie s\ ì urmeze pen-
tru a beneficia de eliberarea
condi]ionat\. Astfel, potrivit leg-
isla]iei, N\stase poate fi eliberat
condi]ionat dup\ ce petrece 8 luni
`n deten]ie pentru c\ are peste 60
de ani.
La `mplinirea celor 8 luni
dosarul s\u este evaluat de o
comisie. Acest\ comisie este con-
dus\ de un judec\tor [i este for-
mat\ din: directorul penitencia-
rului, directorul adjunct pentru
siguran]a de]inerii [i regim peni-
tenciar, medicul penitenciarului,
[eful serviciului socio-educativ [i
un consilier din cadrul serviciului
de protec]ie a victimelor [i reinte-
grare social\ a infractorilor, `n a
c\rui circumscrip]ie teritorial\ se
afl\ penitenciarul, desemnat anual
de directorul serviciului, psiho-
logul [i educatorul implica]i `n
programul de reintegrare social\ a
persoanei condamnate
Aceast\ comisie ]ine seama de
urm\toarele aspecte `n evaluare:
de conduita persoanei con-
damnate [i de eforturile acesteia
pentru reintegrarea social\, `n
special `n cadrul activit\]ilor
educative, culturale, terapeutice,
de consiliere psihologic\ [i asis-
ten]\ social\, al instruirii [colare [i
al form\rii profesionale, de
responsabilit\]ile `ncredin]ate, de
recompensele acordate, de
sanc]iunile disciplinare aplicate
[i de antecedentele sale penale.
Aceast\ comisie are dou\ posi-
bilit\]i `n principiu: s\ aprobe sau
s\ am=ne eliberarea condi]ionat\.
~n cazul `n care eliberarea
condi]ionat\ este admis\ prop-
unerea este `naintat\ c\tre
judec\toria de care apar]ine peni-
tenciarul. Aici judec\torii decid
dac\ admit sau nu eliberarea
condi]ionat\.
Decizia Judec\toriei Bufea nu
este executorie. Adic\ `n cazul
N\stase, dac\ Judec\toria Buftea
decide eliberarea condi]ionat\,
asta nu `nseamn\ c\ el este pus `n
libertate pe loc deoarece decizia
poate fi atacat\ cu recrus la
Tribunalul Ilfov. ~n procesul `n
care se judec\ cererea de eliberare
condi]ionat\ procurorii pot inter-
veni [i pot solicita instan]ei s\
resping\ cererea. ~n final, doar
dac\ Tribunalul va aproba cer-
erea, N\stase va fi pus `n libertate.
Cazuistica `n domeniul
eliber\rilor condi]ionate arat\ c\
unor de]inu]i le-a fost respins\
cererea pentru c\ nu au recunos-
cut autoritatea judec\toreasc\.
Mai precis ace[tia nu au acceptat
condamnarea [i au manifestat
adversitate fa]\ de justi]ie. ~n
cazul de fa]\, Adrian N\stase s-a
declarat `n repetate r=nduri nevi-
novat [i a considerat sentin]a o
condamnare politic\. Chiar `n
postarea de pe blogul personal de
luni 3 decembrie N\stase sus]ine
c\ este o victim\ a justi]iei
politice. Aceast\ condamnare
politic\, comandat\ de B\sescu,
va r\m=ne `ns\ `n istoria
Rom=niei, ca o pat\ ru[inoas\,
spune N\stase pe blog
Ponta: ~l scoatem
din `nchisoare
Premierul Victor Ponta a f\cut
de cur=nd o vizit\ electoral\ `n
jude]ul Br\ila, ocazie cu care s-a
`nt=lnit cu un grup de sus]in\tori,
o persoan\ spun=ndu-i S\-l
scoate]i pe domnul N\stase de
acolo!, iar el replic=nd: ~l
scoatem!.
Adrian N\stase a ]inut s\ ì
r\spund\ sus]in\toarei sale din
Br\ila, care i-a cerut premierulu
Ponta s\-l scoat\ din `nchisoare.
A[ vrea s\ ì spun
(sus]in\toarei - n. red.) c\ nu am
a[teptat ([i nu a[ accepta) s\ m\
scoat\ din `nchisoare nici B\sescu
(prin gra]iere), nici Barroso. Nici
Ponta, dac\ ar dori, nu ar putea s\
fac\ lucrul \sta, a notat Adrian
N\stase. Fostul premier i-a
mul]umit sus]in\toarei sale [i a
`ndemnat-o ca la votul din 9
decembrie, s\ voteze [i n numele
s\u, mpotriva lui Traian B\sescu.
Fostul premier spune c\ la
sfr[itul lui ianuarie 2013 sau la
nceputul lunii februarie va ie[i din
nchisoare. Avocatul s\u, Ion
Cazacu, a declarat, de asemenea, c\
din calculele sale, Adrian N\stase
ar putea beneficia de o reducere de
30 de zile din pedeaps\ pentru c\ a
prestat activit\]i intelectuale.
N\stase [i anun]\ ie[irea din pu[c\rie
Trofeul calit\]ii, primul
dosar care a trimis
un premier dup\ gratii
~n 20 iunie, Adrian N\stase a fost con-
damnat definitiv, de c\tre ~nalta Curte de
Casa]ie [i Justi]ie, la doi ani de `nchisoare cu
executare `n dosarul Trofeul calit\]ii, `n
care a fost acuzat `n leg\tur\ cu str=ngerea de
fonduri pentru campania electoral\ din 2004,
c=nd a candidat pentru Pre[edin]ie din partea
PSD. ~n seara aceleia[i zile, Adrian N\stase
a `ncercat s\ se sinucid\, poli]istul care
venise s\ pun\ `n executare sentin]a a inter-
venint, iar `n confruntare politicianul [i-a
tras un glon] `n g=t, care i-a lezat [i um\rul,
rana provocat\ nefiind fatal\. N\stase a fost
operat `n 21 iunie la Spitalul Floreasca, fiind
externat `n 26 iunie. ~n 26 iunie, Tribunalul
Bucure[ti a constatat c\ nu exist\ niciun
impediment de punere `n aplicare a mandat-
ului de executare a pedepsei de doi ani de
`nchisoare `n cazul fostului premier. ~n urma
acestei decizii, Adrian N\stase a fost dus de
la Spitalul Floreasca la Penitenciarul Spital
Rahova, fiind astfel pus `n aplicare mandat-
ul de executare a pedepsei. Ulterior, N\stase
a fost transferat la Penitenciarul Jilava.
Fostul premier
ar putea fi eliberat
p=n\ la sf=r[itul
lunii ianuarie 2013
N\stase: Aceast\
condamnare dictat\
de B\sescu va r\mne
ca o pat\ ru[inoas\
Fosta conducere a Institutului
de Investigare a Crimelor
Comunismului [i Memoria Exilu -
lui Romnesc (IICCMER) din
perioada martie 2010-mai 2012,
acuzat\ de Corpul de Control al
Guvernului.Profesorilor Vladimir
Tism\neanu [i Ioan Stanomir, n
calitate de Pre[edinte al
Consiliului {tiin]ific, respectiv
Pre[edinte Executiv li se aduc
acuza]ii `n leg\tur\ cu o serie de
cheltuieli nejustificate din bugetul
IICCMER.
De asemenea, Corpul de
Control al premierului a anun]at
c\ va sesiza organele de cercetare
penal\. ~n perioada 2010-august
2012 la IICCMER au fost efectu-
ate cheltuieli de servicii [i
deplas\ri, iar cheltuielile invocate
sunt legate de serviciile contrac-
tate pentru Vladimir Tism\neanu,
[i directorul Mihail Neam]u.
O alt\ neregul\ sesizat\
vizeaz\ decontarea unor cheltuieli
de deplasare `n str\in\tate, f\cute
de angaja]i ai Institutului `n sum\
total\ de 170.354,30 de lei, de[i `n
invita]ia ata[at\ la documentele
justificative se specific\ faptul c\
toate costurile vor fi suportate de
organizatori sau erau ac]iuni care
nu aveau leg\tur\ cu obiectul de
activitate al Institutului, detali-
az\ Corpul de Control al Gu -
vernului. Lui Vladimir Tism\ -
neanu, Institutul i-ar fi decontat
convorbiri telefonice de 43 de mii
de lei pentru trei luni, f\r\ baz\
legal\.
Replica lui Tism\neanu
Istoricul Vladimir Tism\neanu
consider\, referindu-se la acu -
za]iile ce i se aduc, c\ Gu vernul
face abuz `n serviciu, iar fostul
pre[edinte executiv, Ioan Sta -
nomir, a declarat c\ raportul
reprezint\ un atac de campanie
electoral\, iar acuza]iile nu au
baze legale. Am aflat cu
stupoare [i indignare despre
absurdele acuza]ii lansate de
oamenii plagiatorului Victor
Ponta. Corpul de Control al
Primului Ministru Ponta nu a luat
niciodat\, sub nicio form\, con-
tact cu mine. Corpul de Control al
PM s-a `nfiin]at la IICCMER
dup\ instalarea Guvernului Ponta
[i, din c=te `n]eleg, a c\utat orice
probe incriminatoare la adresa
fostei conduceri, demis\ de pre-
mierul Victor Ponta. Este un caz
scandalos de politizare a unei
institu]ii publice, a scris
Tism\neanu. Victor Ponta, un
plagiator dovedit, nu-mi poate
ierta pozi]iile extrem de critice la
adresa sa [i a USL. Se amestec\
deliberat dou\ planuri: cel
[tiin]ific [i cel politic. Eu [tiu s\ le
disting. Victor Ponta nu. ~n plan
[tiin]ific el nu exist\ (ori chiar mai
r\u). Nu sunt membru al niciunul
partid politic, nu am obliga]ii
politice de niciun fel, nic\ieri `n
lume. Am fost, sunt [i voi r\m=ne
politolog, om de [tiin]\, a pre-
cizat Tism\neanu.
Guvernul USL,
`n r\zboi cu intelectualii
Profesorii Vladimir Tism\neanu [i
Ioan Stanomir, doi dintre intelectu-
alii lui B\sescu, lua]i la ]int\ de
Guvernul Ponta pe ultima sut\ de
metri a campaniei electorale. Corpul
de Control al prim-ministrului a dat
publicit\]ii un raport `n care sesizeaz\
nereguli s\v=r[ite `n cheltuirea ba -
nilor publici `n cadrul Institutului de
Investigare a Cri melor Comu nismu -
lui [i Memoria Exilului Rom=nesc
(IICCMER), institut care a fost con-
dus p=n\ recent de cei doi universi-
tari. Numi]i `n fruntea IICCMER de
c\tre Cabinetul Boc, Tism\neanu [i
Stanomir sunt acuza]i de abuz `n ser-
viciu [i vor fi subiectul unei pl=ngeri
penale. La r=ndul lor, ace[tia acuz\
Guvernul de abuz `n serviciu [i pe
premierul Victor Ponta de rea-
credin]\.
Plagiatul lui Ponta,
taxat de intelectuali
Mai mul]i profesori universitari,
cercet\tori, membri ai societ\]ii civile, dar [i
politicieni solicit\ ministrului Educa]iei,
Ecaterina Andronescu s\ ì retrag\ titlul de
doctor premierului Victor Ponta.
Andrei Ple[u, Dan Grigore, Gabriel
Liiceanu, Vladimir Tism\neanu, Mircea
Kivu, Horia Roman Patapievici, Ion Vianu
sau Monica Macovei sunt doar c=teva nume
importante care au semnat o scrisoare
deschis\ prin care ì ministrului Educa]iei
retragerea titlului de doctor premierului
Victor Ponta. Peste o treime din lucrarea sa
de doctorat este copiat\, f\r\ nicio trimitere la
original sau citare a surselor, autorul
`nc\lc=nd clar [i indubitabil etica universitar\
[i legea. Chiar [i Comisia Na]ional\ de Etic\ -
format\ ad-hoc pe criterii politice [i care s-a
aflat `n conflict de interese `n momentul `n
care a luat o decizie despre [eful Guvernului,
care, prin intermediul ministerului Educa]iei,
are `n subordine [i respectiva Comisie -, a
ocolit un r\spuns tran[ant, spun=nd c\
lucrarea de doctorat a domnlui Victor Ponta
este `n acord cu legisla]ia `n vigoare din
2003 , spun semnatarii scrisorii. ~n
scrisoare se mai precizeaz\ c\ suntem con-
vin[i c\ dumneavoastr\, `n calitate de profesor
universitar [i de om de bun\-credin]\, nu
pute]i sus]ine teza ridicol\ potrivit c\reia
citarea surselor [i ghilimelele s-au inventat
dup\ anul 2003!.
Activitatea
intelectualilor lui
B\sescu, controlat\
de Guvern
Herta Mller pentru The
Guardian: Social-democra]ii
rom=ni sunt ni[te stalini[ti
Laureat\ a premiului Nobel pentru Literatur\, scriitoarea ger-
man\ de origine rom=n\ Herta Mller continu\ s\ critice Guvernul
de la Bucure[ti, afirm=nd c\ social-democra]ii sunt ni[te stalini[ti,
reminiscen]e ale fostului partid comunist.
~ntr-un interviu acordat recent cunoscutei publica]ii britanice
The Guardian, Mller a povestit cum era supravegheat\ `n timpul
regimului comunist [i cum, dup\ mul]i ani [i multe cereri adresate
CNSAS, a reu[it s\-[i vad\ dosarul de la Securitate.
~n acest context, Mller a declarat pentru ziarul britanic c\ 40%
din vechii angaja]i (n.r. - ai Securit\]ii) au fost prelua]i de c\tre noul
Serviciu Rom=n de Informa]ii. Restul au ajuns to]i milionari cu aju-
torul privatiz\rilor f\cute abuziv. Scriitoarea de origine rom=n\
insist\ c\ Securitatea `nc\ func]ioneaz\. C=t despre partidul lui
Ponta, Mller a spus c\ Partidul Comunist s-a redenumit. Acum
sunt social-democra]i. }ara merge `napoi, iar ei sunt ni[te stalini[ti.
~n interviul acordat, Mller lanseaz\ o acuza]ie [i la adresa Uniunii
Europene despre care spune c\ este vinovat\ c\ nu a eradicat comu-
nismul din ]\rile aflate `n fostul bloc dominat de sovietici.
Corpul de Control al Guvernului ì
face sesiz\ri penale lui Tism\neanu
Regele Asfaltului [i propri-
etarul binecunoscutei companii
aeriene low-cost Blue Air, Nelu
Iordache, a ajuns dup\ gratii.
Cunoscut drept un client fidel al
contractelor b\noase pentru
realizarea de drumuri, Iordache a
intrat `n aten]ia procurorilor
DNA dup\ ce Compania de
Autostr\zi [i Drumuri Na]ionale
(CNADNR) a sesizat mai multe
nereguli `n derularea unui con-
tract. Iordache a fost arestat pre-
ventiv pentru 29 de zile, fiind
acuzat de deturnare de fonduri.
Un raport al Departamentului
pentru Lupt\ Antifraud\ (DLAF)
arat\ c\ Iordache, prin compania
sa de construc]ii, Romstrade, a
deturnat [ase milioane de euro
din fondurile europene destinate
construc]iei autostr\zii N\dlac-
Arad, omul de afaceri utiliz=nd
dou\ milioane de euro pentru
achizi]ionarea unui avion Boeing
737. n acte, Iordache ar fi moti-
vat c\ are nevoie de aparatul de
zbor pentru a transporta munci-
torii de la Bucure[ti la Arad.
Tot din banii pentru autos -
.trad\, un asociat al lui Iordache
ar fi cump\rat terenuri `n locali-
tatea Aduna]i Cop\ceni, unde
dorea s\ realizeze un aeroport.
Firmele asociate pentru con-
struc]ia autostr\zii ar fi trebuit s\
suporte costurile `nceperii
lucr\rii: proiectare, organizare de
[antier [i programare de utilaje.
Pentru c\ nu au primit mai nimic
de la Romstrade din banii de
avans, partenerii lui Nelu
Iordache, portughezii de la
Monteadriano, l-au reclamat pe
acesta la Comisia European\.
Inspectorii DLAF au f\cut o
anchet\ [i au sesizat DNA-ul,
acuzandu-l pe Iordache de
folosirea ilegal\ a cel pu]in 25 de
milioane de lei din banii
europeni pentru autostrad\ [i de
falsificarea unor documente.
CNADNR a reziliat recent
contractul pentru construirea
primului tronson al autostr\zii
Nadlac-Arad, `ncheiat cu o
asociere din care face compania
Romstrade, motivul principal
fiind `nt=rzierea lucr\rilor.
Cine este Nelu Iordache
Nelu Iordache a figurat `n
edi]ia 2011 a Topului Forbes 500
Miliardari pe locul 28, cu o avere
de 150 milioane de euro, bani
ob]inu]i `n mare parte dintr-un
grup de firme din care fac parte
mai multe companii, cele mai
importante fiind Romstrade [i
operatorul aerian low cost Blue
Air. ~n 2009, pe seama afacerilor
cu statul, compania giurgiuvean\
Romstrade a ajuns pe locul `nt=i
`n topul celor mai mari construc-
tori din Rom=nia, cu o cifr\ de
afaceri de 320 milioane de euro.
Iordache a asfaltat drumuri
na]ionale, pista Aeroportului
B\neasa, a nceput construc]ia
autostr\zii N\dlac-Arad, dar [i-a
f\cut [i o mo[ie la Aduna]ii
Cop\ceni, unde inten]iona s\
construiasc\ [i un aeroport inter-
na]ional.
Omul de afaceri Nelu Iordache, pro-
prietarul companiei Romstrade, care
efectueaz\ multe lucr\ri de infrastruc-
tur\, [i al companiei aeriene Blue Air, a
fost ridicat de procurorii DNA, fiind
acuzat de deturnare de fonduri. Acesta
este `n arest preventiv pentru 29 de
zile, fiind suspectat c\ a deturnat 6 mil-
ioane de euro, bani europeni care ar fi
trebuit s\ fie folosi]i pentru construirea
primului tronson al autostr\zii Arad-
N\dlac. ~n schimb, spun procurorii
DNA, Iordache a cump\rat un avion
pentru compania sa aerian\ [i terenuri
`n comuna Aduna]ii Cop\ceni.
Patronul Blue Air,
Nelu Iordache, `n arest
Nelu Iordache [i-a cump\rat
avion din fonduri europene ca
s\ `[i transporte muncitorii
Cine sunt regii
asfaltului din Rom=nia
Construc]ia de drumuri [i autostr\zi
reprezint\ e o adev\rat\ min\ de aur pentru
oamenii de afaceri din Rom=nia. Dovada:
lupta acerb\ pentru a ob]ine contractele scoase
la licita]ie de Compania Na]ional\ de Drumuri
[i Autostr\zi (CNADNR), precum [i concen-
trarea afacerilor `n m=na unui num\r restr=ns
de oameni, deveni]i celebri drept Regii asfal-
tului din Rom=nia. Dorinel Umbr\rescu este
un alt om de afaceri cunoscut pentru
construc]ia de drumuri `n ]ara noastr\. Prin
intermediul firmei Spedition UMB,
Umbr\rescu a f\cut afaceri b\noase cu statul
rom=n, averea sa fiind estimat\ la 180 de mil-
ioane de euro. Numele s\u a fost legat de mai
multe scandaluri privind construc]ia de dru-
muri.
Costel C\[uneanu, patronul firmei Pa&Co
International SRL, a `nceput afacerile `n 1994,
la Oituz, iar divizia de construc]ii drumuri a
`nfiin]at-o `n 1999. Dup\ ce a v\zut c\ afacer-
ile din construc]ia de drumuri [i asfalt\ri
merge mult mai bine, C\[uneanu s-a ocupat
mai mult de cea de-a doua afacere. `n Oituz,
acolo unde a `nceput afacerile, Costel
C\[uneanu [i-a construit un adev\rat palat,
`nconjurat de un domeniu imens, `n care exist\
elioport. `ntreaga proprietate era evaluat\ `n
urm\ cu doi ani la aproximativ 12 milioane de
euro. Georgic\ Cornu, regele asfaltului din
Banat, este fostul iubit al vedetei TVR, Marina
Alm\[an, a deturnat zece milioane de lei
spre alte societ\]i din trustul s\u care au pro-
bleme financiare. ~n calitate de pre[edinte al
Camerei de Comer], Industrie [i Agricultur\
Timi[oara, regele asfaltului din Banat, a
preg\tit trofee de excelen]\ pentru firma sa
aflat\ `n insolven]\.
Nelu Iordache, unul
dintre afaceri[tii care
au prosperat `n timpul
guvern\rilor PDL
Activitatea
Blue Air nu
este afectat\
Activitatea operatorului
aerian low-cost Blue Air, una
dintre companiile de]inute de
omul de afaceri Nelu Ior -
dache, nu este afectat\ de
cercetarea acestuia, potrivit
unui comunicat Blue Air.
Operarea zborurilor com-
paniei Blue Air se desf\[oar\
`n condi]ii normale, neexis -
t=nd niciun element de
leg\tur\ `ntre verific\rile
efectuate la anumite societ\]i
comerciale de]inute de omul
de afaceri Nelu Iordache [i
derularea opera]iunilor de
zbor ale companiei Blue Air,
se mai arat\ `n comunicatul
companiei. Societatea Blue
Air Transport Aerian `[i des -
f\[oar\ activitatea `n mod
normal [i opereaz\ toate
zborurile conform orarului
existent.
Patronul Blue Air, acuzat
de deturnare de fonduri
R
om=nia, ]ara cu cei mai
mul]i premieri `ncep=nd
din 1990 `n r=ndul statelor
membre UE, a fost condus\ `n
acest an de trei guverne, `nt=rzi-
ind planuri de a consolida econo-
mia [i justi]ia. Investi]iile str\ine
directe au sc\zut puternic, iar leul
se situeaz\ aproape de minimul
istoric. Avem nevoie de un
guvern care s\ pun\ `n aplicare
lucrurile pe care le promite. Lipsa
de predictibilitate este cel mai
important factor care influen]eaz\
negativ mediul de afaceri, spun
anali[tii.
Lupta dintre pre[edinte
[i premier
Pre[edintele Traian B\sescu [i
premierul Victor Ponta sunt
prin[i `ntr-o lupt\ pentru putere
care a condus la pr\bu[irea unui
guvern `n martie [i la un vot de
demitere a pre[edintelui. Din
cauza acestui conflict, cancelarul
Germaniei, Angela Merkel, [i-a
exprimat `ngrijorarea c\ Rom=nia
`nregistreaz\ un recul democrat-
ic, scrie Bloomberg. Lipsa de
cooperare a putut fi observat\ `n
ultimele luni, iar rom=nii se tem
c\ nu va fi stabilitate politic\ nici
dup\ alegerile parlamentare din 9
decembrie. Formarea unui noi
gugern [i desemnarea premieru-
lui vor fi, cu siguran]\, subiecte
de intrigi [i dispute politice. Dac\
nu se va ajunge la concesii,
economia ]\rii va avea de suferit
[i, implicit, cet\]enii.
~ncrederea
investitorilor a sc\zut
~ncrederea investitorilor a
sc\zut, aliment=nd majorarea
costurilor de `mprumut [i
`mping=nd leul la un minim
record de 4,652 lei pe euro la
`nceputul lunii august. Volat -
ilitatea a determinat Banca
Na]ional\ a Rom=niei s\ opreas c\
o serie de reduceri de dob=nd\, al
c\ror scop era stimularea
economiei. Nu cred c\ actuala
coali]ie de guvernare este
con[tient\ de pericolele cu care se
confrunt\. Incertitudinea
afecteaz\ investi]iile str\ine,
`ntruc=t companiile devin foarte
suspicioase privind prezen]a `ntr-
o ]ar\ `n care nu [tiu la ce s\ se
a[tepte, a declarat un analist al
Oxford Analytica. Scepticismul
privind capacitatea Guvernului
de a-[i respecta promisiunile
agraveaz\ temerile legate de
`nr\ut\]irea situa]iei economice,
potrivit Bloomberg.
Sarcinile urm\torului
guvern
Infrastructura Rom=niei este
printre cele mai slabe din UE,
potrivit B\ncii Mondiale. Rom= -
nia, cu o dimensiune apropiat\ de
cea a Marii Britanii, are doar trei
autostr\zi, cu o lungime `nsumat\
de 500 de kilometri, noteaz\
Bloomberg. De aceea, urm\torul
guvern trebuie s\ dezvolte infra-
structura [i pie]ele de capital, dar
[i s\ `mbun\t\]easc\ legisla]ia,
afirm\ directorul OMV Petrom,
Mariana Gheorghe. Companiile,
precum produc\torul german de
anvelope Continental, au nevoie
de `mbun\t\]irea sistemului de
transport pentru a putea distribui
[i pentru a putea livra `n ]\rile
vecine. Acela[i lucru este notat [i
de reprezentan]ii grupului
Renault, care, `n mai multe
r=nduri, au anun]at c\ `n caz con-
trar `[i pot muta produc]ia de
automobile Dacia `n Maroc sau
India.
2013 va fi un an mai bun
Indiferent cine va c=[tiga
alegerile parlamentare, princi-
palii investitori de pe pia]a
rom=neasc\ consider\ c\ 2013 va
fi un an mai lini[tit, care va aduce
prosperitate.
Dac\ va c=[tiga alegerile,
coali]ia aflat\ `n prezent la
guvernare inten]ioneaz\ s\
adopte m\suri care s\ stimuleze
economia [i ar putea lua `n con-
siderare unele reduceri de taxe [i
major\ri de salarii, potrivit pro-
gramului prezentat. Alian]a de
opozi]ie a promis s\ reduc\ cota
unic\ de 16% [i s\ diminueze
contribu]iile sociale. Dup\ at=t de
multe promisiuni [i at=t de pu]in\
ac]iune `n trecut, [eful Raiffeisen
Rom=nia afirm\ c\ va a[tepta s\
vad\ dac\ politicienii `[i vor
`ndrepta aten]ia c\tre economie `n
loc s\ se urm\reasc\ unul pe altul.
Este nevoie de o
`n]elegere cu FMI
Ponta [i B\sescu sunt ambii de
acord c\ Rom=nia are nevoie de o
`n]elegere cu FMI [i UE anul
urm\tor, la `ncheierea actualului
acord preventiv, semnat `n 2011.
Rom=nia nu a tras fonduri prin
acordul `n desf\[urare. Coali]ia
Uniunea Social Liberal\ a pre-
mierului Ponta ar putea c=[tiga
57,4% din voturi la alegerile par-
lamentare, potrivit unui sondaj
derulat de IMAS.
Partidele asociate pre[edintelui
B\sescu se situeaz\, `n acela[i
sondaj, la 16%. Faptul c\ acest
an electoral se va `ncheia este o
veste bun\, `ntruc=t politicienii
vor l\sa deoparte disputele
politice [i vor aborda aspecte
cheie. Indiferent de formula
Guvernului dup\ vot, ne a[tept\m
s\ asigure stabilitate [i predictibil-
itate pentru mediul de afaceri,
spun la unison investitorii.
Instabilitatea politic\ din
Rom=nia sperie investitorii
Rom=nia are nevoie ca alegerile parlamentare din 9 decembrie s\ pun\ cap\t
r\zboiului politic dintre liderii partidelor. ~n caz contrar, ]ara noastr\ risc\ s\ se
confrunte cu declinul monedei, obliga]iunilor [i investi]iilor, au declarat directori
de companii [i anali[ti consulta]i de Bloomberg.
Economia are nevoie ca
alegerile parlamentare
s\ pun\ cap\t
r\zboiului politic
Lupta pentru putere d\uneaz\ grav economiei ]\rii
Investi]iile str\ine
au sc\zut puternic,
iar leul este aproape
de minimul istoric
Transfer de bani
Un motiv s
trimii bani
acas
Un motiv
s zmbeti
TRANSFER DE BANI N
ROMNIA I MOLDOVA
DE LA
4.90
*
Disponibilitatea fondurilor face subiectul termenelor i condiiilor serviciului, incluznd orarul de funcionare al locaiilor agenilor autorizai i diferenele de
fus orar. Pentru restricii citii Formularul pentru trimis bani.
Banii trimii vor putea ridicai de ctre destinatar dup 12 ore de la efectuarea tranzaciei. n plus fa de comision, Western Union ctig i cnd schimb
banii dumneavoastr din Euro.
Ofert valabil pentru tranzacii ctre Romnia i Republica Moldova din locaiile Western Union din Italia. Ofert valabil ncepnd cu 11 mai 2012
De la Pn la Comision
0.01

50.00
4.90
50.01

100.00
8.00
100.01

200.00
12.00
200.01

400.00
17.00
400.01

500.00
20.00
7 decembrie 2012 Gazeta Rom=neasc\ MUNC| 29
De[i Uniunea European\
garanteaz\ dreptul la libera cir-
cula]ie chiar [i a for]ei de munc\,
`nc\ mai exist\ state care impun
restric]ii temporare muncitorilor
rom=ni. }\rile care `nc\ nu au
liberalizat accesul pe pia]a
muncii sunt: Austria, Belgia,
Franta, Germania, Irlanda,
Luxemburg, Malta, Marea
Britanie, Olanda si Spania.
Vestea bun\ pentru rom=ni ar
fi aceea c\ p=n\ la sf=r[itul anului
2013 toate caeste state trebuie s\
ridice restric]iile [i oricine va
putea pleca la munc\ `n
str\in\tate f\r\ a avea nevoie de
un permis de munc\, cum se
`nt=mpl\ acum.
Principalul c=[tig ar fi acela
al aplic\rii unitare a legisla]iei
europene privitoare la libera cir-
cula]ie a persoanelor. Ar fi pentru
prima oar\ `n Uniunea
European\ c=nd oamenii vor
putea circula liber, a explicat
pentru evz.ro Mihail {eitan, fost
ministru al Muncii.
Un alt beneficiu ar fi acela c\
foarte multe joburi la negru ar
ie[i la suprafa]\, oamenii vor
putea lucra legal, vor pl\ti con-
tribu]ii, iar bugetele statelor
respective vor avea de c=[tigat.
Drago[ Gheban, expert `n
resurse umane la portalul de cari-
er\ www. hipo.ro, apreciaz\ c\
aceast\ liberalizare va duce [i la
o simplificare a birocra]iei, fapt
care va permite o mai bun\ dez-
voltare profesional\ a rom=nilor
pleca]i `n str\in\tate. C=t prive[te
meseriile care au cele mai mari
[anse de angajare `n 2013 `n
spa]iul european, acestea sunt
cele de medic, specialist IT,
inginer, pentru cei cu studii supe-
rioare [i muncitor la ferm\ sau
agricultor, pentru cei f\r\ licen]\.
Scade popula]ia activ\
Pe de alt\ parte, spune {eitan,
Rom=nia ar putea avea o prob-
lem\: o s\ scad\ popula]ia activ\.
Adic\ vor migra exact aceia care
lucreaz\ [i pl\tesc taxe la stat. ~n
aceast\ situa]ie, s-ar putea dimin-
ua nivelul contribu]iilor pentru
pensii [i alte asigur\ri sociale
colectate `n Rom=nia [i, prin
urmare, vor trebui luate m\suri
compensatorii.
M\ refer la deschiderea
grani]elor c\tre moldoveni,
ucraineni [i asiatici, lucru care se
`nt=mpl\ [i acum, doar c\ `n acest
moment trebuie s\ ne `ncadr\m
`ntr-un num\r limitat de permise
de lucru pentru imigran]i.
Deschiderea grani]elor ne va
ajuta la suplimentarea veniturilor
c\tre bugetul de stat, a afirmat
fostul ministru al Muncii.
80.000 de permise de munc\
pentru imigran]i vor fi acordate
`n urm\torii 3-4 ani, `n condi]iile
`n care acum se dau 5.500.
Pia]a muncii `n 2014:
Pleac\ rom=nii, vin asiaticii
Cel mai t=rziu la sf=r[itul anului 2013, ]\rile
europene care `nc\ mai impun restric]ii la munc\
rom=nilor [i bulgarilor vor fi obligate s\ le ridice.
Golurile pe pia]a muncii din ]ar\ l\sate de cei care vor
alege s\ emigreze vor fi acoperite de lucr\tori din
afara Uniunii Europene, Rom=nia urm=nd s\ acorde
zeci de mii de permise de munc\.
Din 2014, rom=nii vor
avea liber la munc\
`n toate statele UE
Belgia [i Danemarca,
destina]ii atractive pentru
muncitorii rom=ni
Belgia a urcat `n top 5 ]\ri `n care ardelenii
[i b\n\]enii vor s\ munceasc\, dup\ num\rul de
CV-uri trimise `n luna octombrie. Potrivit sta-
tisticilor Tjobs, Danemarca se afl\ [i ea printre
cele mai dorite destina]ii de munc\, at=t pentru
munteni, c=t [i pentru moldoveni. `n momentul
de fa]\, angajatorii belgieni au peste 170 de
joburi pentru rom=ni, iar cei danezi aproape
200 de locuri de munc\ vacante publicate pe
site-urile rom=ne[ti. Statele care continu\ s\
atrag\ cele mai multe aplica]ii din partea
rom=nilor sunt Marea Britanie, Germania,
Fran]a [i Italia. Cu toate acestea, `n octombrie,
moldovenii au aplicat cu 40% mai mult la ofer-
tele de lucru din Orientul Mijlociu,
bucure[tenii au preferat oferte de munc\ din
S.U.A. cu 95% mai mult dec=t `n septembrie,
iar num\rul de CV-uri venite din Ardeal pentru
angajatorii din Austria a fost 460% mai mare.
Conform statisticilor, bucure[teanul care `[i
face planuri de plecare `n afara ]\rii este b\rbat,
are studiile liceale `ncheiate [i este nec\s\torit.
Meseriile pentru care au optat cei mai mul]i
bucure[teni `n luna octombrie: [oferi profe-
sioni[ti, mecanici industriali, mecanici monta-
tori, personal hotelier, muncitori `n construc]ii.
Oferte `n Norvegia
Au fost publicate noi posturi pentru romni
n Norvegia pe site-ul Agen]iei Na]ionale pen-
tru Ocuparea For]ei de Munc\ (ANOFM).
Angajatorii din Norvegia caut\ ingineri de c\i
ferate, drumuri [i poduri, mecanici auto,
ingineri de structur\ [i operatori CNC. Salariile
pot ajunge la 4.300 de euro pe lun\. Mecanicii
auto cu studii de specialitate [i buni
cunsoc\tori ai limbii engleze pot c=[tiga 18
euro brut pe or\ (aproximativ 2.500 euro lunar)
`n localitatea Bergen. Orele suplimentare vor fi
pl\tite `n plus. Inginerii de infrastructur\ sunt
pl\ti]i cu 4.000 de euro brut pe lun\ pentru
`nceput, `n func]ie de experien]\. Se cer studii
superioare tehnice `n domeniu, experien]\ de 3
ani [i cunoa[terea limbii engleze.Inginerii
structurali cu studii superioare [i experien]\ `n
proiectare [i management de proiect primesc
52.000 euro pe an (4.300 euro lunar).
Rom=nii trimit tot mai
multe CV-uri `n
Danemarca [i Belgia
Gazeta Rom=neasc\ 7 decembrie 2012 30 SPORT
La evenimentul ce a avut loc `n
Sala Polivalent\ din Bucure[ti, au
primit plachete numele emblem-
atice ale sportului rom=nesc -
Nadia Com\neci, Ilie N\stase,
Gheorghe Hagi [i Ivan Patzaichin.
`n numele echipei de fotbal
Steaua, c=[tig\toare a Cupei
Campionilor Europeni `n anul
1986, au fost premia]i Helmuth
Duckadam, Anghel Iord\nescu [i
Miodrag Belodedici. De aseme-
nea, au mai primit plachete
antrenorii de gimnastic\ Octavian
Bellu [i Mariana Bitang, dar [i
Nicolae Dobrin, fotbalist decedat
`n urm\ cu cinci ani.
Zei]a de la Montreal
Nadia Com\neci, n\scut\ la
data de 12 noiembrie 1961, `n
One[ti, jude]ul Bac\u, este prima
gimnast\ din lume care a primit
nota zece `ntr-un concurs olimpic
de gimnastic\, `n anul 1976. La
vremea aceea, Nadia nu avea
dec=t 14 ani. Mai mult, este
c=[tig\toare a cinci medalii
olimpice de aur. Este considerat\
a fi una dintre cele mai bune
sportive ale secolului XX [i una
dintre cele mai bune gimnaste ale
lumii, din toate timpurile. Pentru
c\ este prima gimnast\ a epocii
moderne care a luat 10 absolut,
rom=nca este supranumit\ Zei]a
de la Montreal.
De asemenea, Nadia Com\neci
este primul sportiv rom=n inclus
`n memorialul International
Gymnastics Hall of Fame. Au tre-
cut 36 de ani de atunci, iar
rom=nca a r\mas `n aten]ia pub-
licului datorit\ devotamentului
fa]\ de sport [i performan]\. Eu
`nc\ nu m-am retras. O medalie de
aur nu este suficient\ pentru a
spune o poveste. Trebuie s\ rev-
olu]ionezi pentru ca lumea s\-[i
aduc\ aminte, a m\rturisit Nadia
Com\neci.
Nebunul arenelor de tenis
Ilie N\stase, n\scut la data de 9
iulie 1946, `n Bucure[ti, este unul
dintre cei mai importan]i juc\tori
de tenis ai anilor 70, fiind
num\rul unu mondial doi ani con-
secutivi (1972 [i 1973). Pe l=ng\
glumele care au f\cut deliciul
iubitorilor de tenis, de unde vine
[i supranumele de nebun al
arenelor, este cunoscut [i pentru
tacticile sale agresive, multe din-
tre acestea pline de succes, prim-
ind porecla de Nasty (R\ut\cio-
sul) dup\ c=teva incidente. Ilie
N\stase s-a remarcat, `n cei 19 ani
de carier\, cu 57 de titluri la sim-
plu, printre care se num\r\ US
Open `n 1972 [i Roland Garros `n
1973. La dublu a c=[tigat turneele
de la Wimbledon `n 1973, Roland
Garros `n 1970 [i US Open `n
1975. A c=[tigat, de asemenea, de
patru ori Turneul Campionilor.
Pentru echipa de Cupa Davis a
Rom=niei a jucat timp de 18 ani
un num\r de 146 de meciuri de
simplu [i dublu, c=[tig=nd 109.
Al\turi de Ion ]iriac a fost finalist
al Cupei Davis de trei ori, `n
1969, 1971 [i 1972.
Regele fotbalului
rom=nesc
Gic\ Hagi, n\scut la data de 5
februarie 1965, la S\cele, jude]ul
Constan]a, este singurul rom=n
care a jucat la dou\ dintre cele
mai faimoase echipe din lume -
Real Madrid [i FC Barcelona - [i.
Totodat\, liderul unei genera]ii
care a adus sentimentul na]ional
c\ Rom=nia poate bate orice
echip\ mare a lumii. Hagi a fost
v=rful celei mai tari genera]ii din
fotbalul rom=nesc, fiind supranu-
mit Regele fotbalului rom=nesc
La Steaua anilor 80, c=nd au fost
`nregistrate cele mai mari perfor-
man]e ale unei echipe rom=ne[ti
la nivel european, dar [i la na]ion-
ala Rom=niei, `n anii 90, c=nd am
devenit una dintre cele mai bune
echipe la nivel mondial, gra]ie
evolu]iilor remarcabile cu
momente de neuitat de la
Campionatul Mondial din
America `n 94. Dac\ la echipa
na]ional\ a fost motorul care a dus
Rom=nia p=n\ pe locul 3 `n clasa-
mentul FIFA, la echipele de club,
Hagi a cunoscut succesul absolut
la Galatasaray, `n anul 2000, c=nd
a reu[it s\ c=[tige Cupa UEFA [i
Supercupa Europei.
Rebelul cu pagaia rupt\
Ivan Patzaichin, n\scut la data
de 26 noiembrie 1949, la Mila 23,
jude]ul Tulcea, este cel mai mare
sportiv pe care l-a avut caiacul
rom=nesc, fiind cvadruplu laureat
cu aur la Jocurile Olimpice de
var\ din 1968, 1972, 1980, 1984
[i triplu laureat cu argint. ~n total,
campionul a adunat 200 de
medalii, performan]\ inegalabil\
p=n\ `n prezent. O mare perfor-
man]\ pe care a reu[it-o a fost s\
ajung\ la final cu pagaia rupta `n
proba de 1000m Caiac 1. ~n ciuda
acestui incident, el a mers p=n\ la
final. Chiar dac\ a fost ini]ial
descalificat, au avut loc
contesta]ii care l-au b\gat la o
nou\ rund\ de calific\ri. Aceste
calific\ri `mpreun\ cu semifinala
[i finala au ar\tat c\ nimic nu-l
poate opri [i c\ el este adev\ratul
campion. Pe l=ng\ faptul c\ a fost
un sportiv inegalabil, Ivan
Patzaichin a fost [i un rebel cum
rareori se putea vedea `n anii
comunismului. Era singurul ofi]er
al ministerului de Interne care
purta p\rul lung.
Com\neci, N\stase, Hagi [i Patzaichin,
emblemele sportului rom=nesc
La data de 1 decembrie s-au `mplinit 100 de ani de la
`nfiin]area Federa]iei Societ\]ilor Sportive din Rom=nia
(FSSR), prima organiza]ie sportiv\ cu caracter na]ional
care a reunit sub o singur\ autoritate organizatoric\,
administrativ\ [i concep]ional\ societ\]ile de educa]ie
fizic\, gimnastic\ [i sport existente. Cu aceast\ ocazie, `n
cadrul galei au fost premiate numeroase personalit\]i
sportive, printre care Nadia Com\neci, Ilie N\stase,
Gheorghe Hagi [i Ivan Patzaichin.
Nadia
Com\neci
Ivan
Patzaichin
Ilie N\stase
Gic\ Hagi
Cel mai important cotidian
sportiv din Italia, Gazzetta dello
Sport, laud\ revenirea rom=nului
`n prima echip\ a celor de la
Lazio dup\ o perioad\ de nou\
luni `n care a fost accidentat.
Radu a revenit dup\ o acci-
dentare care l-a ]inut `n afara
terenului [apte luni, dar a devenit
imediat titular. Funda[ul rom=n e
un element cheie [i a fost [i pe
vremea lui Reja [i Rossi.
Avantajul lui e c\ poate evolua
at=t `n centru, c=t [i `n partea
st=ng\ a defensivei, scrie
Gazzetta dello Sport.
L\udat `n pres\
De asemenea, cotidianul Il
Tempo noteaz\ c\, de la titu-
larizarea rom=nului, Lazio a
devenit invincibil\ [i, mai mult,
impenetrabil\. Ultimele trei
jocuri ale capitolinilor, cu
Juventus (0-0), Tottenham (0-0)
[i Udinese (3-0) s-au `ncheiat
f\r\ gol primit, iar presa din
Peninsul\ pune asta pe seama
fostului dinamovist.
Antrenorul Petkovic a crezut
`n el, iar acum Radu a devenit de
ne`nlocuit. Recuperarea lui i-a
permis [i lui Lulic s\ `[i reia pos-
tul din linia de mijloc. Cu Radu
pe linia de fund, totul era mai
u[or anul trecut. Acum, rom=nul
este principala `nt\rire a lui
Lazio din acest sezon. Poate juca
`n centru sau pe st=nga, dar cel
mai important este s\ fie pe
teren. Dorit de Bayern, Bar -
celona [i Chelsea, viitorul lui
este la Roma.
A semnat prelungirea p=n\ `n
2016, iar fanii `l v\d ca pe un
idol. Rom=nul a revenit. Este
mai puternic dec=t `nainte. Este
mai puternic dec=t orice!, scrie
Il Tempo.
Operat de trei ori
{tefan Radu are 26 de ani [i
joac\ la Lazio din 2008, c=nd a
fost transferat de la Dinamo `n
schimbul sumei de 4,5 milioane
de euro. Calit\]ile sale `n defensi-
va lui Lazio sunt incontestabile,
`ns\, din p\cate, funda[ul rom=n
acuz\ probleme la genunchiul
drept de mai mult timp. Totul a
`nceput `n decembrie 2010, c=nd
Radu a fost operat la clinica
Paideia din Roma de medicul
ortoped Stefano Lovati, el fiind
supus unei interven]ii de menis-
cectomie par]ial\ artroscopic\
mediala la acela[i genunchi. De
asemenea, `ncep=nd cu finalul
lunii august 2011, el a fost
indisponibil mai multe s\pt\m=ni
din cauza unei inflama]ii a liga-
mentului colateral medial de la
genunchi.
Cea mai recent\ opera]ie, cea
din iunie 2012, reprezint\ a treia
interven]ie chirurgical\ asupra
genunchiului drept. Din fericire,
de fiecare dat\ c=nd a revenit pe
teren, {tefan Radu a f\cut-o la cel
mai `nalt nivel, fiind un juc\tor
de baz\ `n ap\rarea echipei.
7 decembrie 2012 Gazeta Rom=neasc\ SPORT 31
{tefan Radu, idol `n Serie A
Dup\ ce a revenit `n na]ionala Rom=niei la
meciul cu Belgia `n urma unei accident\ri
care l-a ]inut departe de gazon, {tefan Radu
[i-a reluat [i locul de titular `n defensiva lui
Lazio, cu evolu]ii care `l plaseaz\ `n topul
funda[ilor din Serie A. Rom=nul nu mai
jucase un meci din 7 aprilie, iar `n iunie a
suportat o opera]ie la genuchiul drept.
Rom=nul a revenit
pe teren dup\ o pauz\
de [apte luni, din
cauza unei accident\ri
{tefan Radu a suferit o opera]ie la genunchiul drept
Stoian, arma
secret\
a lui Chievo
Adrian Stoian, unul dintre
cei mai promi]\tori tineri, a
reu[it s\ `nscrie un gol `n vic-
toria ob]inut\ cu 4-2 de echipa
sa, Chievo, la Genoa. Ro -
m=nul `n v=rst\ de 21 de ani a
marcat ultimul gol, `n minutul
90. Stoian a jucat `n ultima
jum\tate de or\ pe Luigi
Ferraris [i a `nscris pe final,
dup\ un contraatac perfect al
echipei sale. Din p\cate, Paul
Papp, cel\lalt rom=n din lotul
lui Chievo, nu a fost inclus `n
lot, `n timp ce fostul stelist
Cyril Thereau a `nceput titu-
lar, dar a fost schimbat `n min-
utul 77. Este prima victorie
ob]inut\ de Chievo `n Serie A,
dup\ 5 etape f\r\ succes.
Adrian e surpriza sezonu-
lui, un star `n devenire. E din
ce `n ce mai determinant, s-a
scris `n pres\ despre juc\torul
craiovean, iar conduc\torii lui
Chievo confirm\. Acesta este
cel de-al doilea gol marcat
pentru Chievo de t=n\rul
mijloca[ rom=n, dup\ cel cu
Pescara, tot `ntr-o victorie. Cu
punctele ob]inute la Genoa,
echipa rom=nilor din Italia
urc\ pe 15 `n Serie A, cu 3
puncte peste Genoa, aflat\ pe
ultimul loc `n clasament.
Marica va pleca
de la Schalke
Ciprian Marica a intrat `n ultimele [ase luni
de contract cu echipa german\ Schalke 04,
contractul rom=nului fiind considerat destul
de ridicat de nem]i, avantajul acestuia fiind c\
a semnat din postura de juc\tor liber de con-
tract. Atacantul rom=n nu are `ns\ [anse prea
mari s\ apar\ `ntre primii 11 ai minerilor
prea cur=nd sau cel pu]in c=t la echipa ger-
man\ va juca olandezul Klaas Jan Huntelaar,
care este `ntr-o form\ de invidiat. Ciprian
Marica nu este un juc\tor de baz\ la Schalke
04, unde are o concuren]\ extrem de puternic\
- olandezul Klaas Jan Huntelaar, `n v=rst\ de
29 de ani.
Salvarea pentru atacantul rom=n poate veni
de la Mircea Rednic, care `l dore[te la
Standard Liege, echip\ care este pe val `n
campionatul Belgiei. Un transfer definitiv
este imposibil de realizat. Contractul s\u se
apropie de final cu Schalke, a[a c\ vom `ncer-
ca s\ ob]inem `mprumutul lui `n ianuarie dac\
cei de la Schalke vor accepta s\-i pl\teasc\ o
parte din salariu, a spus Jean-Franois de
Sart, directorul sportiv al celor de la Standard,
conform lameuse.be.
7 decembrie 2012 Gazeta Rom=neasc\ SPORT 33
Cu toate c\ s-a `ncheiat tutul
campionatului, echipele din Liga
I nu au intrat `n vacan]\. Anul
acesta se mai disput\ `nc\ trei
etape. Una dintre ele s-a `ncheiat
luni, 3 decembrie, urm=nd ca
ultimele meciuri dinaintea pauzei
competi]ionale s\ se joace pe 15
decembrie.
Steaua a f\cut spectacol
Steaua a f\cut scorul campi-
onatului la Chiajna, ob]in=nd o
victorie cu 6-0 contra Concordiei,
`n prima etap\ a returului. La
finalul partidei, Reghecampf a
]inut s\-[i felicite elevii [i s\
afirme c\ la Steaua nu e nevoie
de consiliere psihologic\, echipa
fiind una puternic\, f\r\ probleme
de moral. La finalul meciului,
atacantul Raul Rusescu a cules
laurii, fiind numit cel mai bun
marcator al acestei edi]ii de cam-
pionat. Acesta a marcat de dou\
ori, ultima reu[it\ fiind cu
adev\rat una de excep]ie.
Atacantul stelist a driblat trei
funda[i ai Concordiei [i l-a `nvins
pe portarul advers la finele unei
faze de colec]ie a[a cum o
numesc italienii. Raul Rusescu
are 17 reu[ite `n campionat, dup\
18 meciuri disputate.
FC Vaslui, pe podium
Rapid a f\cut un nou meci slab
`n Liga I [i a pierdut [i la Vaslui,
scor 0-1, dup\ ce a avut o singur\
ocazie de a marca tot meciul.
Moldovenii s-au impus la limit\,
`ns\ Viorel Hizo este de p\rere c\
victoria trebuia s\ fie mult mai
clar\. Antrenorul grup\rii din
Moldova sus]ine c\ juc\torii s\i
au avut multe ocazii, `n vreme ce
giule[tenii abia au ajuns la poart\.
De aceea, Daniel Pancu, idolul
din Giule[ti, `[i vede echipa cum
se scufund\. Atacantul a declarat
dup\ `nfr=ngerea de la Vaslui c\
nu vede nicio ie[ire din criz\:
Cineva trebuie s\ ne spun\ [i
nou\ ce se va `nt=mpla cu
echipa. Dup\ aceast\ victorie,
FC Vaslui a urcat pe podium, `n
timp ce Rapid a cobor=t `n a diua
jum\tate a clasamentului.
CFR, departe de lider
Gaz Metan a scos un egal `n
fa]a campioanei, scor 1-1, `n
ciuda formei slabe ar\tate `n acest
tur. Antrenorul medi e[enilor are o
explica]ie [i sus]ine c\ juc\torii
s\i se mobilizeaz\ exemplar `n
partidele cu echipe tari. Afla]i pe
val dup\ victoriile din Liga
Campionilor [i Cupa Rom=niei,
juc\torii campioanei au intrat pe
teren hot\r=]i s\ ob]in\ un rezultat
bun, `ns\ nu au reu[it dec=t o
remiz\ care le compromite
relansarea `n lupta pentru titlu.
Este pe val `n Europa, dar f\r\
suflu `n Liga 1. CFR Cluj e la o
distan]\ de 15 puncte de liderul
Steaua, iar o posibil\ explica]ie
pentru aceast\ situa]ie este [i ine-
ficien]a principalului om de gol,
Panletils Kapetanos, care `n
ultimele trei luni nu a `nscris
dec=t de trei ori.
Pandurii, `n regres
Echipa Pandurii T=rgu Jiu a
pierdut ritmul bun pe care l-a
avut `n aproape toate meciurile [i
pare s\ aib\ nevoie de vacan]\.
F\r\ antrenorul Petre Grigora[ pe
banc\, absent din cauza unei
r\celi, gorjenii au f\cut un pas
`napoi `n cursa de urm\rire a
Stelei, fiind deja la 10 puncte `n
spatele ro[-alba[trilor. Fa]\ de
meciul-tur, c=nd Pandurii i-au
administrat Universit\]ii cea mai
drastic\ `nfr=ngere, scor 6-2, de
data aceasta cele dou\ echipe au
remizat, scor 1-1, `ntr-un meci
spectaculos, dar cu multe gre[eli
de arbitraj. Avem nevoie de
patru, cinci transferuri pentru a
]ine pasul cu Steaua [i Astra, a
declarat secundul forma]iei din
T=rgu Jiu. Din cauza acestei rem-
ize, echipa Pandurii a cobor=t de
pe podium, locul fiindu-i luat de
FC Vaslui, care are un golaveraj
mai bun.
Dinamo, f\r\ obiectiv
Dinamo trece printr-una din
cele mai dramatice perioade din
istorie. R\ma[i f\r\ obiectiv `n
acest sezon (sunt la 15 puncte de
Steaua [i au fost elimina]i din
Cup\), c=inii sperau ca venirea
lui Dorinel Munteanu s\ produc\
un [oc pozitiv. Ce-i drept, pe
tabela de marcaj se vede, `ntruc=t
Dinamo a c=[tigat cu 4-2 primul
meci din returul campionatului
disputat `n compania CS Turnu
Severin. Ionel D\nciulescu a
marcat golul doi al dinamo -
vi[tilor, iar la finalul partidei s-a
declarat mul]umit de faptul c\ el
[i colegii s\i au revenit cu o vic-
torie `n Liga 1, dup\ eliminarea
din Cupa Rom=niei. Atacantul
c=inilor sper\ ca Dinamo s\
arate o alt\ fa]\ `n 2013 [i sper\ s\
`ncheie acest an cu dou\ victorii.
Returul sezonului 2012-2013
Lupta pentru titlu continu\
Steaua a trecut peste impasul din Europa League [i
Liga I, impun=ndu-se la scor `n prima etap\ a returu-
lui campionatului. De asemenea, revela]ia Astra
Giurgiu `[i consolideaz\ pozi]ia secund\, iar podiumul
este `ntregit de FC Vaslui, care a surclasat la golave raj
echipa Pandurii T=rgu Jiu.
Podiumul Ligii I:
Steaua, Astra Giurgiu,
FC Vaslui
Anul acesta se vor
mai disputa 2 etape
Clasamentul
Ligii I
1. Steaua - 44
2. Astra - 37
3. FC Vaslui - 34
4. Pandurii - 34
5. Petrolul - 30
6. CFR Cluj - 29
7. Dinamo - 29
8. FC Bra[ov - 26
9. Rapid - 26
10. Concordia - 23
11. Viitorul - 20
12. Gaz Metan - 20
13. Ceahl\ul - 19
14. O]elul - 17
15. CSMS Ia[i - 17
16. U Cluj - 16
17. Gloria - 11
18. Severin - 9
Steaua a trecut peste `nfr=ngerile din Europa League [i Liga I
Rezultatele
etapei 18
U Cluj - Pandurii: 1-1
Concordia - Steaua: 0-6
FC Bra[ov - Viitorul: 3-1
Gaz Metan - CFR Cluj: 1-1
Ceahl\ul - Petrolul: 0-2
FC Vaslui - Rapid: 1-0
O]elul - CSMS Ia[i: 0-3
Astra - Gloria: 4-0
Dinamo - Severin: 4-2
Gazeta Rom=neasc\ 7 decembrie 2012 34 PUBLICITATE
Italia - Rom=nia
Transport s\pt\m=nal colete
[i persoane, m\rfuri
voluminoase, mut\ri de domicilii
Transport frigorific tur-retur
Costel Chitacu
Transportator autorizat
`n Rom=nia [i Italia
Tel. Italia
347 7723735
327 0073930
Tel. Rom=nia
0745 806040
0745 014180
1
euro/kg
Garan]ie maxim\, pre]uri convenabile
Abonament la
Cost anual (44 edi]ii): Euro 90.00
Plata: Cont curent po[tal nr. 50655786
Titularul contului: Stranieri in Italia srl
~n buletinul de v\rs\m=nt specifica]i
numele ziarului la care v\ abona]i -
Gazeta Rom=neasc\ - indic=nd numele,
adresa [i num\rul vostru de telefon.
Pentru mai multe informa]ii:
email: distribuzione@stranieriinitalia.it
Tel: 06.94354516, Fax: 06.97998632
Aranjamente florale pentru ocazii speciale:
nun]i, botezuri, anivers\ri
Invita]ii de nunt\ [i de botez
Buchete de mireas\ [i buchete de na[\
Flori de pus `n piept (naturale)
Lum=n\ri de cununie [i de botez
Pahare de nunt\ pentru miri [i na[i
M\rturii (bomboniere) pentru nun]i [i botezuri
Colabor\ri cu firme de catering [i restaurante rom=ne[ti
Orn\m s\li de nun]i cu huse pentru scaune, e[arfe [i fe]e de mas\.
Flor\ria
Eden
v\ ofer\:
Vizita]i magazinul nostru situat `n Roma
Via C.A. Jemolo, 131 - zona Torraccia
(Uscita 12 GRA - Centrale del Latte)
Telefon: 3280486663 0664508880 www.edenfiori.it
Serviciu pentru
comunitate
n colaborare cu ARI
n fiecare an 20.000
de romni [i cump`r` cas`
n Italia.Tu ce a[tep]i?
Sun` la 06 263 162
sau vino la sediul nostru
Via Fringuello, N 50 A, Roma
Te ajut`m 100%
Personal care vorbete limba romn
Costuri reduse pentru romni i moldoveni
Deschis i smbta i duminica
Extracie dini 35
Curare dini 35
Opturare estetic 50
|a kema - \la !asce|aaa, 1 (la interfone sunai 50)
me|l|e: 1 1 1 (wla4)
lafe ia |lm|a remaa: 1I1 11 I1 I1 (4lql me|l|)
emal|: sa|a.sl|ley|l|ere.lt
c
o
n
t
a
c
t
e
CABINET STOMATOLOGIC
7 decembrie 2012 Gazeta Rom=neasc\ S|N|TATE 35
Rom=nia se afl\ pe locul al treilea `n Europa
cu 50% din popula]ie supraponderal\ [i 25%
obez\, afirm\ lector dr. Lygia Alexandrescu,
specialist `n nutri]ie.
Dup\ cum arat\ statisticile Institutului de
Endocrinologie C.I. Parhon, din Bucure[ti,
Rom=nia a urcat pe locul al treilea al suprapon-
deralilor din Europa, aceasta dup\ ce `n 2003
statisticile europene ne clasau pe locul 23 `n
privin]a procentului de persoane suprapon-
derale, cu tot cu obezi.
Speciali[tii pun ascensiunea nefericit\ a ]\rii
noastre `n topul european al supraponderalilor
`n special pe seama trecerii primei genera]ii
fast-food de dup\ 90 `n r=ndul adul]ilor.
Statistica Institutului C.I. Parhon arat\ c\
30% dintre rom=nce sunt supraponderale [i c\
20% dintre b\rba]i au o greutate peste normal.
{i la capitolul obezitate infantil\ cifrele sunt
`ngrijor\toare, 40% dintre copii fiind obezi.
Din p\cate, majoritatea celor care au pro-
bleme cu greutatea `[i doresc s\ scape de sur-
plusul ponderal peste noapte [i refuz\ s\
`n]eleag\ c\ a[a ceva nu este posibil. A[a se
explic\ faptul c\ peste 80% dintre cei care mi
se adreseaz\ au urmat cel pu]in o diet\ de
`nfometare, au sl\bit [i au crescut apoi `n greu-
tate mai mult dec=t la `nceputul dietei, a mai
spus dr. Lygia Alexandrescu.
~n ceea ce prive[te `nfometarea atunci c=nd
`n dieta zilnic\ exist\ un num\r foarte redus de
calorii, mai pu]in de 1.400, metabolismul
`ncepe s\ `ncetineasc\ viteza arderilor. `n plus,
`n momentul `n care se renun]\ la `nfometare,
kilogramele se depun imediat [i chiar `n num\r
mai mare, sus]ine dr. Lygia Alexandrescu.
Noua Gazeta Rom=neasc\
registrazione al Tribunale di Roma
nr. 118/2003 il 17.03.2003
Via Eleonora Duse n 53 IV piano, 00197 Roma
Tel. 06 943545 15; Fax 06 9799 8632
e-mail: gazeta@stranieriinitalia.it
Editore: STRANIERI IN ITALIA srl
Via Eleonora Duse n 53, 00197 Roma
Tel. 06 943545 15; Fax 06 64790280
www.stranieriinitalia.it: info@stranieriinitalia.it
Direttore responsabile: Sergio Talamo
Direttore editoriale: Sorin Cehan
Collaboratori: Miruna C\jv\neanu, Andi R\diu,
Crina Suceveanu, Irena M\d\lina Carave]eanu,
Ruxandra Dr\goescu, Georgiana Baciu,
Nicoleta Mogo[, Gabriela Chiril\, {tefan Dabu,
Marin Octavian, Elvio Pasca, Stefano Camilloni
Grafica: Carmen Florea, C\t\lina P\un
Pubblicit:
Tel. 06 943545 05; Fax 06-67490280
pubblicita@stranieriinitalia.it
Distribuzione:
Messaggerie Internazionali
Via Manzoni, 8, 20089 - Rozzano
Numero Verde: 800 827 112
Distribuzione locale
e abbonamenti: Anca Gliz
Tel. 06-94354507; Fax 06 9799 8632
distribuzione@stranieriinitalia.it
CENTRO STAMPA
QUOTIDIANI SpA
Via dell'Industria 52 - 25030 - Brescia
FISIOTERAPICO FLAMINIO
ngrijiri pentru boli
articulare i ale spatelui.
Consulta|ii ortopedice i
ngrijiri succesive (GMNASTC,
MASAJE REABILITARE DUP
ACCIDENT, LASER, TECAR, MOBLZR
VERTEBRALE, ELECTROTERAPIE,
ETC).
Conven{ii ASL, STP
Via Francesco Carrara, 24 00196 Roma Metro Flaminio
tel\fax 06.3215105 tel. 06.3230368 mobile 331.5320257
Informa]ii:
Tel.: +39 06 263 162 - mob. +39 3771113888
Tel.: +40 237 230 324 - mob.: +40 763 924 142
ROMA ITALIA: Via del Fringuello, 50 A
Site: www.elephantmoving.eu
email: info@elephantmoving.eu
Pre]uri mici,
servicii
de calitate
- Mut\ri de domiciliu intern
[i interna]ional
- Transport de: colete de la 80
de cen]i la kg, m\rfuri,
mobil\, autoturisme din/`n
Italia-Rom=nia
- Bilete de avion
Suntem prezen]i pe tot
teritoriul Italiei
+39 06.263162
Rom=nia, pe locul trei `n topul supraponderalilor
Rom=nia a urcat pe locul al treilea
al supraponderalilor din Europa,
aceasta dup\ ce `n 2003 statisticile
europene ne clasau pe locul 23 `n
privin]a procentului de persoane
supraponderale, cu tot cu obezi.
PENTRU MAI MULTE INFO DESPRE COSTURI, CONDIII I LIMITRI, INTR PE WIND.IT
ADU-I PE AMICII TI N WIND. BONUS MAX 50/LUN. EXPIR PE 13 IANUARIE 2013.
NOI TUTTI INTERNATIONAL. PENTRU INFO DESPRE RILE STRINE PENTRU CARE OFERTA ESTE DISPONIBIL INTR
PE WIND.IT PENTRU A SUNA N STRINTATE, DUP EPUIZAREA CELOR 240 DE MINUTI, CONTINUI S BENEFI-
CIEZI AUTOMAT DE TARIFELE AVANTAJOASE PREVZUTE DE CALL YOUR COUNTRY, FR PLATA COSTULUI LUNAR
CORESPUNZTOR.
NOI TUTTI INTERNATIONAL
19
PE LUNA
VIZITEAZA WWW.WIND.IT/PORTAITUOIAMICI
PREZINTA-NE AMICII TAI
SI NOI TE RENCARCAM.
I PRIMETI TIMP DE 6 LUNI 50%DIN VALOAREA NCRCAT DE EI PN LA UN MAXIM DE 300 EURO.
240 MINUTE REALE PENTRU A SUNA N ROMANIA
SI LA TOATE NUMERELE N ITALIA. TARIFARE LA SECUNDA SI FARA TAXA DE CONECTARE.

Gazeta 7-13 Decembrielaura

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Gazeta 7-13 Decembrielaura

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

R

7 decembrie 2012 Gazeta Rom=neasc\ ROM+NI ~N ITALIA 13

La Torino, `n urma unui concurs literar de o anu-

S-ar putea să vă placă și