Nursingul

pediatric necesita cunostinte teoretice si mai ales practice adaptate la nevoile specifice varstei copilului (0- 18 ani) la caracteristicile deosebite ale afectiunilor acestuia. Bazele teoretice ale nursing-ului includ o intelegere atenta a proceselor fiziologice specifice copilului , in diferite etape ale cresterii si dezvoltarii si a impactului proceselor patologice asupra aparatelor si sistemelor .

 Asistentul

medical trebuie sa stie de asemenea sa identifice resursele care pot ajuta copilul sa raspunda adecvat si eficient la agresiunile caracteristice fiecarei afectiuni. O ingrijire optima a copilului bolnav combina eficient si creativ stiinta si arta de a ingriji in mod specific si particular pe fiecare pacient in parte , cu implicarea adecvata a familiei .

 Arta

ingrijirii copilului consta in abilitatea asistentului medical de a aplica cunostintele dobindite adaptate fiecarui individ in parte . Fiecare pacient raspunde individual la agresiunile factorilor patologici ,reflectind propria personalitate(1),experientele cistigate anterior,nivelul de crestere si dezvoltare , achizitiile culturale si spirituale , starea actuala de sanatate . De aceea toate aceste aspecte trebuie luate in calcul pentru a adapta planul de nursing la ceritele unice ale copilului.

 Copilul

nu este un adult in miniatura ci o fiinta care trece rapid si irevocabil prin o etapa de profunde si majore schimbari emitind semnale si afisiind comportamente ce pot avea alte semnificatii pentru adulti . De aceea identificarea atenta a valorilor, credintelor, obiceiurilor pacientilor este in cazul copiilor bolnavi esentiala .

 Copilul

se poate dezvolta simultan in mai multe directii, facand dificila comunicarea terapeutica si mai ales planul de interventii in cadrul procesului de nursing. Este necesar sa se identifice resursele aditionale: educatia , familia ,rudele , prietenii , statusul socio-economic ,factori ce pot contribui la redobindirea mai rapida a starii de sanatate . Pentru marea majoritate a copiilor ( din pacate nu pentru toti )cea mai importanta resursa ramane familia cu grija , sprijinul moral si dragostea parintilor .

 Deci

planul de nursing in pediatrie include atat copilul bolnav cat si familia acestuia . Procesul de nursing nu se refera numai la individul spitalizat ci si la cel ingrijit la domiciliu si de asemenea si la orice situatie de acordare a serviciilor medicale (vaccinuri, controale periodice de sanatate).

 Procesul

de nursing este structurat in in 5 etape: de apreciere, diagnostic de nursing , planificare , interventii , evaluare . Este un proces dinamic ce necesita o derulare rapida ,in corelatie cu schimbarea permanenta a datelor initiale , date ce necesita o reevaluare permanenta concomitent cu acordarea ingrijirilor.

 Interventiile

in fiecare etapa nu sunt izolate , liniare , de multe ori sunt simultane necesitind un permanent feed-back. Teoriile nursing-ului furnizeaza o baza pentru a descrie , explica , organiza informatiile obtinute de la copil sau de la apartinatori ,folosindu-le intr- un mod terapeutic in schimbul unei stari sau comportament din partea copilului sau a familiei pentru redobindirii starii de sanatate a copilului si uneori chiar si a familiei.

Teoriile privind nevoile fiintei umane descriu ceea ce asistentul medical trebuie sa faca ,definind astfel rolul si functiile sale . Henderson identifica 14 nevoi fundamentale pe care persoana trebuie sa fie capabila sa le satisfaca in mod autonom ,pentru a fi considerata sanatoasa . Maslow a ierarhizat nevoile fundamentale in 5 trepte, satisfacerea celor de la baza permitind trecerea la un nivel superior . Abdellah a identificat 21 probleme care prin prezenta lor necesita ajutor pentru rezolvare si astfel revenirea la starea de bine la sanatate. Dupa Orem sunt 3 categorii de abilitati de autoingrijire orice deficit sau deviatie de la indeplinirea lor solicita un ajutor King arata importanta comunicarii asistent pacient ilustrind pozitia individului ca partener in luarea deciziilor .

 Asistentul

medical fiind nevoit sa adapteze aceste modele de nursing la fiecare pacient in parte si la fiecare aspect al activitatii sale ,la particularitatile locului de munca ,la conditiile in care isi desfasoara activitatea de ingrijire . Asistentul medical trebuie sa stie sa raspunda in fata propriei constiinte fata de raspunderea pe care o are in fata unui copil care isi pune increderea si chiar viata in mainile sale .

EVALUAREA REACTILOR EMOTIONALE LA COPIL Este important sa recunoastem reactiile emotionale ale sugarului si copilului mic din mai multe considerente : -sugarul isi foloseste expresiile emotionale pentru a comunica , -reactiile emotionale ale sugarului ajuta adultul sa inteleaga de cata dragoste si atentie are nevoie sugarul respectiv . Reactiile emotionale reprezinta singura modalitate de a-si manifesta bucuria ,teama , durerea ,foamea sau disconfortul pina este capabil sa comunice verbal. Astfel adultul poate sa vina in intimpinarea nevoilor copilului reprezentind un etalon de evaluare a satisfacerii acestor necesitati.

Teoria invatarii Piaget Piaget vede copilul ca un organism care se adapteaza permanent la mediul inconjurator. Acesta , mediul , il poate modela definitiv pe copil, in procesul cunoasterii toti copiii trec prin o serie de stadii ale dezvoltarii , universale si invariabile pentru toate culturile . In procesul invatarii copilul se adapteaza permanent la mediul inconjurator prin : -schematizare , -asimilare , -acomodare , -echilibru .

 Emotiile

ajuta copilul sa-si exprime individualitatea , avand inca din prima zi de viata preferinte , obiceiuri ,aversiuni care il diferentiaza de altii. Acestea evolueaza pe masura dezvoltarii mentale a copilului , astfel; - in primele 6 luni isi pot exprima disconfortul, bucuria , interesul ,aversiunea , - in urmatoarele 6 luni apare tistetea , frica , furia , - dupa primul an isi pot exprima mandria , posesivitatea, afectiunea ,curiozitatea , generozitatea ,anxietatea, - dupa 2 ani exprima rusinea , jena , invidia .

 Persoanele

care isi petrec mult timp cu copiii sau in particular cu un anumit copil pot intelege si descifra fiecare expresie a copilului pe care o traduc in un semnal . Aceasta intelegere are un efect deosebit asupra copilului, asupra dezvoltarii sale . Copilul copie zimbetul sau surpriza adultului la vederea unei jucarii noi , va impartasi expresia de grija sau de teama cind ceva nu este in regula pentru adult .

 Dezvoltarea

sociala KEENAN 2002 0-6 luni spre 6 luni sugarul este costient de , si este interesat de alti copii, 6-12 luni arata interes pentru cei de aceeasi virsta , 12-24 luni participa la activiati paralele utilizind limbajul ,isi dezvolta autointelegerea ,aparind primele dovezi ale comportamentului ;empatia , actionind n concordanta cu ceea ce isi doreste .

ani se joaca in grup , comportamentele fiind bazate pe dorinte imediate , apar ierarhiile dominante in cadrul grupurilor apropiate ca virsta , 4 ani-participa la jocuri asociative ,putind apare conflicte socio-cognitive , 6 ani arata interes fata de copii de aceeasi virsta , doreste sa participe la jocuri de coordonare alaturi de ceeilalti si vrea sa-si petreaca mai mult timp cu acestia ,

 7-9

ani acceptarea in grup este scopul prieteniei , Adolescenta timpurie prieteniile sunt axate pe secrete ,intimitate , grupurile fiind organizate pe subgrupuri cu aparitia primelor manifestari ale egocentrismului adolescentin, Adolescenta tirzie egocentrismul scade ca intensitate si apare sprijinul emotional al prietenilor.

 In

comportamentul sugarului sunt identificate 3 aspecte ale comunicarii; semnalele - gesturi care pot indica o necesitate sau o dorinta . emotiile -care sunt sentimente interioare (bucuria , surpriza ) expresiile emotionale - reprezinta ceea ce copilul exprima prin sunete sau mimica ,acestea dezvoltindu-se si devenind mai complexe odata cu dezvoltarea copilului .

 Sunt

6 expresii comune copilului si adultului; teama , tristetea, bucuria , aversiunea , furia , surpriza . Expresia si comportamentul nou nascutului si a sugarului depind de starea de veghe sau de somn si de starea de activitate sau de repaus .

Cind doarme , nou-nascutul prezinta doua nivele de activitate care alterneaza la fiecare 30 de minute ;in timpul somnului linistit este foarte calm ,respira regulat si are un aspect relaxat ,iar in timpul somnului activ isi misca periodic mainile si picioarele iar pe fata se remarca o varietate de expresii cu miscari oculare rapide . Cind este treaz prezinta 3 nivele de activitate si expresii emotionale - daca este linistit , va privi direct in ochii persoanei apropiate ,corpul va fi relaxat respiratatia calma si regulata ; - daca este in o perioada activa isi va misca mainile si picioarele ritmic , va privi curios in jur -al 3 nivel de activitate se caracterizeaza prin agitatie , plins , acestea fiind cele mai active cai de comunicare

 In

prima saptamina de viata sugarul este in nivelul I de veghe aproximativ 2 ore zilnic .In aceasta stare incearca sa comunice , se misca vioi pentru a atrage atentia . Cind adultul incepe sa inteleaga mesajele transmise si sa-i raspunda in mod adecvat prin voce afectuoasa ,contact vizual , ingrijiri atente , se creaza un mediu de securitate pentru copil care ii va conferi capacitatea de a face fata provocarilor ulterioare asigurindu-i o dezvoltare normala .

 PRTEGATIREA

PSIHICA A COPILULUI LEGATA DE TEHNICILE DE INGRIJIRE SI TRATAMENT 1 se cerceteaza nivelul de intelegere si cunostintele copilului si ale familiei in legatura cu tehnica . 2 se adapteaza explicarea tehnicii la nivelul de dezvoltare cognitiva a copilului 3 se includ parintii in discutie (daca acestia doresc si daca este in beneficiul copilului) 4 se explica parintilor care este rolul lor in timpul procedurii(sa imobilizeze copilul , sa ramina in aria sa vizuala , sa ii vorbeasca si sa-l incurajeze ,sa-l mentina in o anumita pozitie(2)

in explicatii se folosesc termeni concreti ,adaptati nivelului de intelegere a copilului, pentru a arata ce portiune a corpului este implicata in procedura . 6 se arata care sunt aspectele senzoriale a ale tehnicii(ce va simti , ce va vedea , mirosi etc) 7 se vor lasa la sfirsit informatiile care genereaza anxietate. 8 copilul va fi informat corect despre aspectele neplacute ale tehnicii ,fara a spori anxietatea . 9 se evidentiaza sfirsitul tehnicii si orice eveniment neplacut care-I urmeaza.

Legatura cu familia Familia trebuie privita ca facind parte din echipa de ingrijire a copilului , de natura relatiilor dintre familie si medici depinde functionarea intregii echipe. Atitudinea parintilor : Specialistii sunt cei care hotarasc ce este cel mai bine pentru copil asteptind intelegere din partea parintilor , avind de partea lor experienta , In ingrijirea copilului rolul familiei este limitat , Este posibil ca familia sa se simta lasata de o parte , dar si simti usurata ca nu este ea cea care sa ia deciziile importante .

 Cooperarea
Cind

are loc o colaborare cu familia sau copilul sporesc alternativele familiei pentru insanatosirea copilului bolnav, Familia are nevoie sa participe la ingrijirea copilului sporindu-I complianta , Este pericolul real ca familia sa se simta abandonata sau coplesita de specialisti .

 Imputerniciri

delegate familiei Familia este informata cu privire la diagnostic ,tratament si metodele de diagnostic si ingrijire aplicate copilului , Este incurajata sa participe la procesul de acordare a ingrijirilor Ea se simte pregatita sa indeplineasca rolul de ingrijitor , Dorintele ei sunt luate , daca este posibil , la alcatuirea planului de ingrijire .

 Puncte

esentiale Rol decisiv are transparenta , Trebuie sa fim consecventi , daca familia este neglijata pe parcurs apare sentimentul de confuzie , Familia nu trebuie presata pentru luarea unor decizii daca nu este pregatita , Daca colaborarea este benefica si reala deciziile ei sau ale copilului trebiue acceptate .

 Comunicarea
Familia

sau copilul stiu frecvent ce este mai bine pentru ei , Intotdeauna trebuie sa fim sinceri , Trebuie lasat timp familiei pentru a lua deciziile pe care le considera necesare , dupa procesarea informatiilor pe care le-am furnizat , Discutam cu membrii familiei atit separat ci si in grup , Nu trebuie neglijata confie

ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL LA EXAMENUL CLINIC PENTRU NOU-NASCUT SI SUGAR 1 se asigura conditiile de mediu (temperatura optima , absenta stimulilor negativi) 2 se dezbraca numai regiunea examinata in acel moment pentru apreveni pierderile de caldura. 3 ordinea examinarii este de la cap la picioare respectindu-se ; - se incepe cu examinarile care necesita liniste (plamini, cord), -se termina cu procedurile ce produc discomfort(reflexe, examinarea faringelui ,etc).

 4-

se masoara perimetrele,greutatea ,lungimea . 5- se lucreaza rapid pentru a se scurta examinarea si implicit stresul copilului. 6- se verifica echipamentul si aparatura necesara astfel incit sa fie functionala si la indemina . 7-se asigura conditiile de confort in timpul si dupa examinare. 8- se solicita persoanelor din jur sa vorbeasca incet 9- se mentine contactul fizic cu copilul ,tinind mina pe toracele sau ,asigurindu-i un mediu de securitate 10- se infasa copilul si se tine in brate citeva minute .

Pentru copilul mare 1- se asigura conditiile de mediu (temperatura , luminozitate optima ,securitate ,intimitate ) 2- se prefera o camera in culori neutre . 3- se indeparteaza instrumentele care ar putea speria copilul . 4- se pregatesc citeva jucarii corespunzatoare virstei copilului si dezvoltarii neuro- psihice. 5- se verifica daca aparatura si instrumentele sunt functionale si la indemina . 6-se lasa copilului un timp pentru acomodarea cu noua situatie .

 7-

interviul se realizeaza initial cu parintii parind ca ignoram copilul apoi treptat atentia se indreapta numai asupra copilului. 8- se mentine permanent contact verbal, vizual . 9- este preferabil ca examinarea sa se faca pe masa de examinare sau pe canapea si nu in bratele parintilor. 10- daca copilul refuza sa coopereze ,se cerceteaza motivul necooperarii. 11- se incearca implicarea copilului in procedura si a parintilor sau daca este cazul se cere parintilor sa iasa din incapere .

 12-

se acorda o explicatie a tehnicii mai indelungata ,inainte de tehnicile mai complicate . 13-examinarea se efectueaza cit mai rapid ,pentru a minimaliza stresul copilului, incepind cu manevrele ce nu provoaca disconfort. 14- daca se examineaza mai multi copii din o familie se incepe cu cel mai cooperant. 15-se permite copilului sa atinga instrumentul care va fi folosit daca nu este necesara stricta asepsie .

 16-

copilul se examineaza in o pozitie care sa-i asigure confort si securitate . 17- regiunile dureroase se examineaza la final. 18-se incurajeaza copilul in timpul examinarii multumindu-i la final.

 Pielea

indeplineste multiple functii de aceea este necesar sa o pastram in conditii de igiena cit mai bune . Roluri:--protejeaza organele de sub ea , -bariera impotriva invaziei microorganismelor , -produce vitamina D sub influenta razelor de soare , -regleaza temperatura corpului si prin transpiratie .

 Avantajele

pastrarii unei igiene locale bune sunt :-ii provoaca copilului o stare de bine -spalatul este revigorant , -previne infectiile si infestarile , -jocurile in apa (bazin ) stimuleaza dezvoltarea organismului . -trateaza unele afectiuni dermatologice .

Principalele zone de luat in considerare . -pielea se folosesc crme hidratante pentru mentinerea unei stari de hidratare buna a pielii, -unghiile , care se mentin curate si cu marginile taiate drept. -organele genitale , -parul ,trebuie periat cu o perie cu peri moi, -cavitatea bucala , odata aparuti dintii trebuie periati si de evitat bauturile dulci care favorizeaza aparitia cariilor dentare . -ochii, zilnic spalati cu apa si stersi cu tampoane de vata din spre zona nazala spre exterior , -urechile , de evitat folosirea betisoarelor . -ombilicul .

 Sugarii

si copii mici au nevoie de o cantitate de apa mai mare decit adultii raportata la suprafata . Deci pot aparea tulburari ale metabolismului apei si electrolitilor mai usor decit la alte virste , Necesarul de lichide pe kg/corp difera : -pina la 10 kg -100ml /kg /zi sau 4 ml / kg /ora , -urmatoarele 10 kg -50mg/kg/zi sau 2 ml /kg /ora -urmatoarele kg -20ml/kg/zi sau1ml/kg/ora .

 Reglemetari

legale -fenomenul vulnerabilitatii actului medical si implicit a practicarii meseriilor medicale ,deci si cea de asistent medical , a luat amploare datorita agresivitatii mass-mediei si a pacientilor si apartinatorilor precum si datorita volumului de munca din ce in ce mai crescut cu personal tot mai putin .

 Au

fost identificate un numar de 6 domenii de vulnerabilitate a practicii medicale (A. Nanu si colaboratorii ): -consimtamintul informat -confidentialitatea datelor medicale , -accesul pacientilor la datele medicale personale , -accesul nediscrimativ al pacientilor la tratament, -accesul media , -limitarea la propria specialitate .

 Consimtamintul

informat -la efectuarea unei manevre potential periculoase , riscanta ,pentru pacient trebuie explicate riscurile apartinatorilor sau pacientului , intotdeauna . -consimtamintul trebuie trebuie luat sub forma unui acord scris cu privire la manevra cu risc. -articolul de lege este 649 din legea 95/2006 acordul informat al pacientului este obligatoriu pentru actele medicale efectuate de catre asistentii medicali si moase

 Atentie

la recoltarea analizarea probelor biologice si pastrarea lor . -legea prevede in mod explicit obligativitatea obtinerii acordului pacientului pentru amnevre cu risc medical nu foarte ridicat , de exemplu recoltarea de produse biologice ,precum si pentru pastrarea si folosirea tuturor produselor biologice prelevate din corpul pacientilor . -nu trebuie sa ne imchipuim ca avem acordul implicit al acestuia sau a apartinatorilor .

 Frecvent

se face greseala de a cosidera ca recoltarea se face la indicatia medicului si astfel implicit obtinerea acordului se face de catre acesta . De fapt sunt doua acte medicale distincte si diferite , una autonoma si alta efectuata la indicatia medicului . Activitatea autonoma este cea efectuata ,limitat la competenta dobindita prin pregatirea profesionala si certificata de autoritatile competente pe baza unui act oficial .

 De

exemplu efectuarea unui tratament injectabil , intravenos , administrarea unui medicament prin aceasta tehnica are doua componente -efectuarea tehnica a injectiei intravenoase apartine in totalitate asistentei medicale iar alegerea tipuli de injectie , locul de administrare , cantitatea de medicament cad in responsabilitatea medicului.

 Exista

si exceptii ,pacientul nu-si poate exprima consimtamintul , dar starea sa de sanatate impune efectuarea de interventii de urgenta . In aceste cazuri acordul pacientului este suplinit de un raport scris de medicul curant care se ataseaza la foaia de observatie .

Confidentialitatea datelor medicale Asistentul medical nu poate dezvalui niciunei persoane ,alta decit pacientul ,date despre starea de sanatate a acestuia . Toate informatiile privind starea de sanatate, rezultatul investigatiilor , diagnosticul si prognosticul afectiunii , tratamentul efectuat sau recomandat sunt confidentiale chiar si in conditiile decesului pacientului . Personalul medical nu are voie sa furnizeze informatii de natura celor exemplificate nici chiar familiei sau prietenilor in lipsa acordului acestora .

 Accesul

pacientilor la informatiile medicale personale Reglementarile legale aplicabile practicii medicale fac referire explicita la accesul pacientului si la obligatia asigurarii accesului la datele sale medicale .(legea 46/2003)

 Accesul

pacientilor la tratament - Principiul este nediscriminarea . -conform reglementarilor in vigoare este interzisa discriminarea intre persoanele aflate in situatii similare ,pe baza rasei , sexului ,virstei,apartenentei etnice,originii nationale ,sociale ,optiunilor politice sau a antipatiei personale .

 Accesul
-

media Mass media are un rol negativ in relatia cu apartinatorii sau cu pacientii , de obicei din dorinta de a face o stire negativa care se vinde mai bine . Nici un pacient nu poate fi fotografiat sau filmat intr-o unitate medicala fara cosimtamintul expres al pacientului si fara a se incalca regulile sau obiceiurile unitatii medicale respective .

 Limitarea
-

la propria specialitate Din punct de vedere juridic activitatea medicala trebuie sa respecte doua principii cel al non-vatamarii si cel al beneficiului pacientului. nu face rau sau principiul non vatamarii se reflecta in urmatoarele prevederi legale -personalul medical raspunde civil pentru prejudiciile produse in exercitarea profesiei si atunci cind isi depaseste limitele competentei

 In

eventualitatea , des intilnita , a unor afectiuni asociate , fiecare trebuie tratata si investigata de specialistul din specialitatea respectiva sau competenta . Deci legea prevede interdictia ca asistentii medicali sa efectueze acte medicale care nu se incadreaza in specialitatea din care fac parte.

 Principiul

de a face bine Acesta permite ca in anumite cazuri in care exista un pericol iminent pentru viata /degradarea ireversibila a starii de sanatate a pacientului, iar atunci nu exista disponobil specialist cu competenta respectiva sa se poata interveni chiar daca se depaseste sfera de competenta . In aceste cazuri este necesar sa se dovedeasca cu acte aceasta stare de fapt .

Masurarea temperaturii Indicatii :-pentru a stabili temperatura unui copil ca punct de plecare pentru alte tehnici. -pentrua urmari fluctuatiile acestui parametru. Metode de evaluare -rectal se introduce in rect un termometru clasic sau electronic pe o distanta de 2-4 cm. -avantaje cea mai corecta si de incredere valoare a temperaturii corpului ; cea mai indicata pentru un sugar cu stare generala afectata moderat sau sever . -dezavantaje agresiva ,perforarea rectului ,spargerea sticlei , expunerea la actiunea mercurului ,infectii iatrogene sau aparitia diareei reactionale (sugar mic )

 Oral

cu termometrul electronic sau de unica folosinta , -se pune sub limba 2 minute . -avantaje :-metoda sigura si corecta ,valorile sunt cu 0,3-0,6 grade mai scazute decit cele obtinute rectal . -dezavantaje:-sub 5 ani sau cei ce au avut convulsii au risc de muscare a termometrului.

 Axilar

cu un termom-etru electronic sau de unica folosinta sau clasic , la axila uscata , timp de 3 minute . Avantaje metoda sigura si neinvaziva ,pentru cei sub 5 ani la care metoda rectala nu se recomanda dezavantaje mai putin precisa si mai nesigura -diferente de pina la 1 grad , mai mici decit cele intrarectal -cea mai nesigura ,timpul necesar este o problema pentru copii mici .

 Auricular

cu termometrul electronic in canalul auricular timp de 2-10 secunde . -avantaje-rapida,sigura,neinvaziva,preferata de copii. -dezavantaje-nu foarte exacta , mai ales sub 5 ani -nu se poate folosi la cei la care termometrul nu se potriveste cu canalul auditiv extern , probleme otice sau in cazul schimbarii temperaturii mediului ambiant, daca valorile sunt foarte mari trebuie cofirmate si prin alte metode .

Masurarea frecventei cardiace -indicatii pentru stabilirea frecventei cardiace ca punct de plecare pentru masuratorile ulterioare, -pentru urmarirea variatilor frecventei cardiace . Metode de evaluare: -la sugar-folosim stetoscopul la apex pentru ascultatia zgomotelor cardiace , -punem apoi stetoscopul intre mamelonul sting si stern si ascultam zgomotele , -inregistram timp de un minut , numarind zgomotele cardiace , -daca este peste 120 batai pe minut numaram din 2 in 2 batai si dublam apoi numarul , -se poate si prin numararea pulsatiilor la o artera .

 La

copii-se palpeaza pulsul la artera radiala , brahiala sau femurala ,carotida sau temporala , -se alege locul care-l deranjeaza cel mai putin pe copil , -cea mai folosita este cea radiala , dar in caz de soc nu se percepe pulsul , -se pune degetul aratator si cel mijlociu deasupra locului si se stabileste pulsul , -se numara timp de un minut bataile simtite care reprezinta frecventa cardiaca .

 La

inregistrarea pulsului se culeg informatii si asupra amplitudinii,ritmului cardiac. Valori normale : -nou-nascut -100-180 in activitate si 80-160 in somn , -1-3 luni -100-220 in activitate si 80-180 in somn -3 luni-2 ani -80-150 si 70-120, -3-10 ani -70-110 si 60-100 -peste 10 ani 55-90 si 50-90

Masurarea frecventei respiratorii Indicatii :-punct de plecare pentru masurarile ulterioare , -monitorizarea fluctuatiilor respiratiei, -evaluarea raspunsului la tratament . Metode de masurare :-examinare cit mai discreta pentru a nu speria copilul si nu modifica frecventa , -numaram ciclurile inspir expir pe minut , -observam miscarile toracelui si a abdomenului si zgomotele produse.

 Caracteristicile
Profunzimea Calitatea

respiratiei

respiratiei. In mod obisnuit sugarii folosesc pentru respiratie musculatura abdominala iar scolarii cea intercostala . Suspectam o afectiune repiratorie daca isi folosesc si alte grupe musculare pentru a respira . Atentie la semnele de lupta respiratorie

 Frecventa

respiratorie in functie de virsta . Nou-nascuti-30-60 respiratii /min, 6 luni -30-45, 1-2 ani -25-35 , 3-6 ani-20-30, 7-12 ani- 20-25 , Peste 12 ani -14 20 respiratii / min.

 Masurarea

tensiunii arteriale Indicatii masurarea tensiunii ca punct de plecare pentru masurarile ulterioare , -monitorizarea fluctuatiilor tensiunii. Metode de masurare : -directa cea mai precisa prin plasarea un traductor direct in artera si inregistrarea pe un monitor . -indirecta prin auscultare sau prin oscilometrie.

Prin auscultare :-folosim un sfigmomanometru aneroid si a unui stetoscop -punem aparatul la nivelul cordului copilului si adaptam mansonul la nivelul bratului copilului, -sprijinim bratul in o pozitie usor flectata si in timp ce masuram pulsul la artera brahiala umflam repede mansonul , -cind nu mai simtim pulsul mai umflam inca 20 mm coloana de mercur , punem cu grija , usor stetoscopul pe artera , -dezumflam usor manseta cu 5 mm coloana de mercur pe secunda si ascultam zgomotele Korotkoff

 Primul

zgomot inregistrat reprezinta tensiunea sistolica ,pe masura ce se dezumfla manseta sunetele devin moi , slabe iar ultimul sunet care este mai tare reprezinta tensiunea diastolica . Se dezumfla rapid apoi manseta si se scoate . Prin metoda oscilometrica se foloseste un dispozitiv electronic ,avantajos pentru sugari si copii mici . Se pune manseta pe picior sau la nivelul bratului . Miscarea bratului viciaza rezultatul.

Elemente fiziologice care modifica valorile: Virsta ,sexul , inaltimea ,greutatea , Emotia ,anxietatea , disconfortul,durerea . Copilul trebuie sa stea in o pozitie confortabila , calm , linistit in clinostatism sau sezind de cel putin 2 minute . Presiunea masurata la nivelul piciorului ar putea sa fie mai ridicata decit cea de la brat Dimensiunea mansetei umflate trebuie sa reprezinte 2/3 din circumferinta bratului. O manseta subdimensionata da valori fals mai mari iar supradimensionata valori fals mai mici . Intre doua masuratori trebuie scoasa manseta pentru a evita aparitia ischemiei si a neuropatiei .

 Valori

normale ale tensiunii la copil Nou-nascut -60-65/20-60 mm Hg 6 luni -75-105/40-70 mm Hg 2 ani -75-110/45-80 7 ani -100-145/60-95 .

 Scala

GLASGOW Evalueaza deschiderea ochilor , -raspunsul verbal , -raspunsul motor . Scorul maxim este 15 iar minim 3 . -pentru copii sub 5 ani scala este modificata , nefiind validata inca in mod oficial .

 Deschiderea

ochilor :-spontan -4 - La comanda -3, -la durere -2 -fara raspuns -1 Cel mai bun raspuns verbal : -alert ,bolboroseli ,gingurit , cuvinte , fraze adecvate -5 -plins iritabil ,spontan -4 -tipete inadecvate -3 -scincete ocazionale ,gemete -2 -fara raspuns -1

 Scorul

grimaselor: -activitate faciala spontana ,normal oromotorie -5 -raspuns doar la stimuli tactili -4 -grimasa puternica de durere -3 -usoara grimasa la durere-2 -fara raspuns la durere -1

cel mai bun raspuns motor -miscari spontane voluntare -6 -localizeaza stimulii durerosi -retragere la durere-4 -flexie anormala (pozitie de decorticare )-3 -extensie anormala la durere postura de decerebrare -3 -fara raspuns la durere -1 Peste 5 ani se aplica scala de la adult .