Sunteți pe pagina 1din 26

Hazarde climatice

1.Ciclonii tropicali 2.Tornade 3. Furtuni extratropicale 4. Secete 5. Inundatii

Hazardele climatice cuprind o gama variata de fenomene si procese atmosferice care genereaza pierderi de vieti omenesti, mari pagube si distrugeri ale mediului inconjurator.

Ciclonii tropicali sunt furtuni violente, formate intre 5-15 grade lat. N si S, avand viteze ale vantului de peste 120 km/h. Acestea poarta denumiri diferite de la o regiune la alta: uraganin Oceanul Atlantic, taifun in Oceanul Pacific si ciclon tropical in Oceanul Indian si in lungul coastelor Australiei.

Uraganele se formeaza atunci cand aerul umed este pus in miscare de caldura de deasupra oceanelor din regiunile calde. Semnificatia cuvantului "uragan", provine de la o zeitate a civilizatiei Maya, Hurakan, care, dupa una din legende, a fost cel care a provocat Marele Potop. Cunoscand forta distrugatoare a unui uragan, mayasii au construit asezari in locuri mai inalte, ferite de inundatii.

Nu numai cutremurele au o scar care le msoar intensitatea. Echivalentul scrii Richter pentru uragane este scara Saffir-Simpson. Aceasta mparte uraganele n 5 categorii, n funcie de viteza acestora.

In cadrul ciclonilor, care pot sa aiba un diametru cuprins intre 500 si 1000 km, miscarea maselor de aer are un caracter circular si prezinta, uneori, traiectorii neasteptate si intensificari locale greu de anticipat. In partea centrala, numita ochiul ciclonului, vantul este slab si predomina timpul senin. Coroana principala are un diametru de pana la 200 de km si este caracterizata prin violenta si ploi abundente. Spre exterior viteza vantului si cantitatile de precipitatii tind sa se diminueze treptat.

Ciclonul Bhola

Acesta este unul dintre cele mai mortale cicloane inregistrate vreodata. El a lovit Bangladeshul in 1970. Nimeni nu stie cu exactitate cati oameni au murit dar se estimeaza undeva intre 300.000 si 500.000 de oameni.

Uraganul Katrina Unul dintre cele mai faimoase uragane din istorie, a lovit America in anul 2005 si a ramas cunoscut ca fiind cel mai costisitor dezastru natural inregistrat vreodata, provocand daune de peste 80 miliarde dolari. Mai mult decat atat, acesta a ucis peste 1800 de persoane. Au urmat multe zile de durere si haos. Reconstructia orasului New Orleans nu s-a incheiat nici acum.

Uraganul Mitch

Uraganul Mitch a fost cel mai puternic uragan din sezonul uraganelor din Atlantic n 1998, cu vnturi de 280 km/h.
Mitch s-a format n vestul Mrii Caraibelor la 22 octombrie ajungnd rapid la uragan de categoria 5, cel mai mare rating posibil pe scala Saffir-Simpson. Uraganul Mitch a cauzat cantiti istorice de precipitaii n Honduras, Guatemala i Nicaragua. Inundaiile catastrofale au cauzat decesul a aproape 11.000 de persoane.

Tornad (span. tornar = a se ntoarce,, participiu tornado; tornear = rsucire), sau Tromb puternic, vnt foarte puternic ce acioneaz pe un areal redus, sub form de vrtej de aer fiind frecvent pe teritoriul Americii de Nord unde e numit i twister. Spre deosebire de cicloane, ele iau nastere si evolueaza deasupra continentelor.

Tornada, 1949 in Kansas (USA)

Imaginea unei tornade detectat prin radar. Este cea mai puternic tornad cu intensitatea (F5) care a acionat n Oklahoma , USA (3 mai 1999)

Conditiile propice pentru formarea tornadelor apar atunci cnd un curent de aer rece ntlneste o masa umeda de aer cald, dnd nastere unor enormi nori negri (numiti Cumulonimbus). Acesti nori genereaza o furtuna cu tunete, n care urca aerul mai cald, crend un curent puternic. n partea superioara a furtunii, vnturi ncep sa se nvrta tot mai rapid, formnd un vrtej. Viteza vntului poate sa depaseasa 400 km/ora, dar pentru furtunile extrem de puternice au fost nregistrate viteze si mai mari. Vrtejul se roteste n spirale din ce n ce mai strnse, marindu-si viteza si naltnduse spre nori, apoi tornada coboara din nori si atinge pamntul.

n locul unde atinge pamntul, o tornada poate avea o latime de la ctiva metri pna la un kilometru; ea se poate deplasa pe o distanta mica sau pe una de mai multi kilometri, cu aproximativ 50km/ora. O tornada tine, de obicei, cteva minute, dar cele puternice pot sa dureze mai mult de o ora. O furtuna care dureaza mai multe ore poate genera mai multe tornade pe o arie extinsa.
Tornadele se nvrtesc n sensul acelor de ceas n emisfera sudica si n sens invers n emisfera nordica, dar exista si unele care nu se supun acestei reguli. n apele tropicale se produc tornade, care "merg" pe apa, numite "trombe de apa" (water spouts).

Desi sunt incluse n categoria tornadelor "slabe" ca putere, aceste coloane foarte mari de apa, cu diametrul de pna la 30 m, puse n miscare de puternice valuri turbinoase, reprezinta un mare pericol pentru ambarcatiunilor aparute n calea lor. Din cauza nclzirii globale, au ajuns s se formeze tornade i n Romnia. Aceste furtuni se formeaz n regiunile subtropicale pn n zonele cu clim temperat cu o frecven mare n partea central SUA coasta Golfului Mexic.

La fel apar n Argentina, Europa de est, Africa de Sud, Bengal, Japonia, Australia, insulele ce aparin de Marea Britanie Cele mai puternice si violente au loc n nceputul primaverii n centrul Statelor Unite, iar dintre acestea, cele mai puternice se concentreaza n zona numita "Tornado Alley"(aleea tornadelor), care cuprinde portiuni mari din statele Texas, Oklahoma, Kansas si Iowa. Desi tornadele sunt, de regula, greu de prevazut, oamenii de stiinta le detecteaza pe cele mai mari dintre ele cu ajutorul radarelor bazate pe efectul Doppler, avertizndu-i pe locuitorii zonelor vizate asupra procedurii lor.

Cele mai distrugatoare au fost tornadele din:


27 mai 1896 St. Louis peste 400 de morti si 2500 de raniti; 2-6 aprilie 1936 Mississippi, Georgia, Sudul Californiei, Arkansas 419 de morti si 1800 de raniti; 21-22 martie 1952 Arkansas, Missouri, Alabama, Tenessee: 343 de morti si 1400 de raniti; 11 aprilie 1965 Indiana, Illinois, Ohio, Michigan, Wisconsin 271 de morti si 5000 de raniti; mai 1987 Texas distrugerea orasului Saragosa; 28 mai 1995 San Angelo distrugeri n valoare de 120 mil dolari.

Furtunile extratropicale sunt caracteristice regiunilor din zona temperata si se formeaza la contactul dintre masele de aer polar si cele tropicale, uneori fiind extinse pe suprafete uriase. In timpul iernii aceste furtuni sunt asociate cu caderi abundente de zapada care genereaza viscole puternice.

Seceta este un hazard climatic cu o perioada lunga de instalare si este caracterizata prin scaderea precipitatiilor sub nivelul mediu, prin micsorarea debitului raurilor si a rezervelor subterane de apa care determina un deficit mare de umezeala in aer si in sol, cu efecte directe asupra mediului si in primul rand asupra culturilor agricole.

In conditiile lipsei precipitatiilor, pentru un anumit interval de timp, se instaleaza seceta atmosferica. Lipsa indelungata a precipitatiilor determina uscarea profunda a solului si instalarea secetei pedologice. Asocierea celor doua tipuri de seceta si diminuarea resurselor subterane de apa determina aparitia secetei agricole care duce la reducerea sau pierderea totala a culturilor agricole.

Seceta din vara anului 2000, considerata cea mai puternica din ultimii 100 de ani in tara noastra, a afectat 2,6 milioane hectare si a produs pagube evaluate la 6500 miliarde de lei. In tara noastra, secetele se pot inregistra pe parcursul intregului an, cele mai numeroase fiind la sfarsitul verii si inceputul toamnei. Cele mai puternice efecte se inregistreaza in parte de sud-est ( Dobrogea, Baragan, sudul Podisului Moldovei).

Inundatiile sunt hazarde hidrografice cu o larga raspandire pe Terra care produc mari pagube materiale si pierderi de vieti omenesti. Aceste hazarde se pot produce in lungul raurilor( care dreneaza circa 70% din suprafata continentelor).

Inundatiile sunt cele mai raspandite hazarde pe Terra. Acestea produc anual peste 20000 de victime, afecteaza peste 100 de milioane de persoane si acopera cu apa suprafete de mii de hectare. In Bangladesh, tara cea mai afectata de inundatii, 30% din suprafata este periodic acoperita de ape. In China, Fluviul Galben ( Huang He ) a produs in ultimele doua milenii 1500 inundatii puternice, schimbandu-si albia cu zeci de kilometri de 26 de ori.

Fluviul Huang He a provocat cele mai catastrofale inundatii cunoscute in istorie, datorita regimului hidrologic neregulat, cu cresteri bruste de nivel, si al malurilor putin inalte in zona de campie. Ca urmare a inundatiilor din anul 1887, a fost acoperita cu apa o suprafata de 130000 km2, au murit circa un milion de persoane si a pierit, ulterior, prin foamete, un numar si mai mare. In prezent, fluviul este indiguit si nu mai provoaca inundatii decat intr-o mai mica masura.

S-ar putea să vă placă și