Sunteți pe pagina 1din 3

MY OWN STORY OF SELF n afara comunicrii interpersonale, pentru a avansa n via ai nevoie !

!e o motiva ie ntemeiat" #ceasta nseamn o $un n ele%ere a propriei fiin e & mo!urile n care %'n!im, sim im (i ne comportm, !e ce proce!m astfel )(i nu altfel*, !e un!e am nv at aceste mo!uri, !ac ne sunt !e folos sau nu aceste mo!uri" Speciali(tii ne sta$ilesc c'teva criterii pentru o comunicare !e succes (i anume+a,l asculta pe cellalt cu aten ie (i n lini(te-a nu,l ntrerupe-a nu fi ofensat s fi contra.is, a nu lua criticile personala, i lua timp pentru reflec ie nainte !e a !a un rspuns important-a re.olva conflictele !esc/is-a, (i e0prima emo iile ntr,o manier constructiva fi calm, con(tient, a nu fi influen at !e titlul sau statutul celuilalt-a men ine o varietate lar% !e op iuni, a fi !esc/is pentru sc/im$ri (i contra!ic ii-a nu 1sri2 pentru !orin ele, sentimentele altuia pentru a evita ca mai t'r.iu acesta s se simt prost c nu au fost luate n consi!erare-(i, n mo! si%ur, multe altele" 1Motiva ia se !efine(te ca fiin! fenomenul psi/ic re%lator ce const n ansam$lul necesit ilor interne )aprute ca urmare a !e.ec/ili$relor ener%etice* ce !eclan(ea. (i sus in activitatea omului2, a(a spune !efini ia care mi se pare a fi cea mai potrivit" Motiva ia are o $a. nnscut, evoluea. !e la forme mai simple la forme mai comple0e (i variate su$ influen a con!i iilor !e me!iu social,cultural, la tre$uin ele or%anice, $iolo%ice, se a!au% treptat cele !e securitate, afiliere, stim (i autoreali.are )!up cum arat pirami!a tre$uin elor reali.at !e psi/olo%ul american #$ra/am Maslo3*" Toate aceste tipuri !e tre$uin e pot semnali.a la un moment !at un !eficit, o stare !e satura ie sau suprasatura ie, ceea ce provoac triri afective !iferite+ fie insatisfac ie, neplcere, fie nc'ntare, plcere sau !e .%omot" 4e anume i motivea. pe oameni s fac un anumit lucru5 4e anume i,ar putea motiva pe oameni s fac ceea ce este eficient pentru ei, ale%eri cu consecin e $enefice pe termen lun%5 Fiecare are propriile ra iuni" Motiva ia const ntr,o emo ie, stare & s sim i pasiunea !e a face ceva, s vrei !in tot 1sufletul2, s ai !orin a intens !e a reu(i n ceva anume )important pentru tine*" #ici este c/eia+ importan a pe care o acor.i unui lucru, oricare ar fi el" 6i, !in pcate, ma7oritatea oamenilor nu acor! importan a cuvenit lucrurilor cu a!evrat esen iale n via , cunoa(terea, n ele%erea (i !e.voltarea propriei fiin e, sntatea la toate nivelele (i nu n ultimul r'n! comunicarea cu ceilal i" . Notiunea de motivatie ntele%erea comunicarii !rept sc/im$ !e informatii ntre in!ivi! )%rup, sistem* si me!iu

le%itimea.a ntre$arile+ 89e ce se pro!uce58, 84e !etermina procesul comple0 !e comunicare58" Raspunsul este cautat la nivelul ener%etic, !inamic, al motivatiei" 4uv'ntul are ori%ine latina , movea, movere : a misca, a pune n miscare" 9efinirea motivatiei se centrea.a pe urmatoarele aspecte+ ; se refera la totalitatea mo$ilurilor interne ale con!uitelor )mo$ilurile pot fi nnascute< !o$'n!ite, constiente< inconstiente, fi.iolo%ice< a$stracte etc"* ; are rol !eclansator pentru comportamentele umane )!e cautare, !e afiliere, !e supunere, !e securitate etc"* ; are rol !e orientare si sustinere a activitatilor )mpin%e, insti%a, !etermina in!ivi!ul sa,si satisfaca starile !e necesitate* ; permite selectia, activismul, creativitatea n raport cu mesa7ul !in me!iu" Mesa7ele emise sau receptate pe !iferite canale si su$ !iverse co!uri sunt str'ns le%ate !e tre$uinte, motive, interese, i!ealuri, convin%eri si conceptii" =utem spune ca ale%erea partenerului )%rupului, sistemului etc"* sau ale%erea com$inatiilor !e la nivelul mesa7ului tin !e orientarea motivationala" La fel, ale%erea co!ului )ver$al, nonver$al, paraver$al* sau tipului !e fee!$ac> folosit n comunicare" #sa ne putem e0plica !e ce acelasi mesa7 pro!uce efecte !iferite n me!ii !iferite sau c/iar n acelasi me!iu n momente !iferite )e0"+ salutul poate fi !eco!ificat ca a%resiv sau 7ovial n raport cu starea motivationala personala*" Teoriile !espre motivatie sunt variate si ncearca sa structure.e formele motivatiei n raport cu mai multe criterii+ , su$ aspect %enetic, motivatia poate fi nnascuta )le%ata !e aspecte !e maturi.are, !e.voltare, mentinerea ec/ili$rului $iolo%ic* sau !o$'n!ita )le%ata !e reali.area potentialului specific uman+ necesitatea cunoasterii, !iferentierii, o$tinerii i!entitatii personale, a sociali.arii si comunicarii etc"* ; su$ aspectul sursei, motivatia poate fi intrinseca )%enerata si sustinuta !irect !e su$iect , e0"+ !orinta !e a ela$ora un mesa7, teorie, etc" fara a astepta o ntarire e0terna* sau e0trinseca )%enerata si sustinuta !in afara su$iectului, !ar re.on'n! cu o tre$uinta a acestuia , a comunica pentru a primi o lau!a, a evita pe!eapsa sau a c'sti%a un $un oarecare* ; su$ aspectul sustinerii pe anumite structuri psi/ice, motivatia poate fi co%nitiva )%enerata !e nevoia !e a sti, a cunoaste, a sc/im$a, a ima%ina, a ntele%e, a e0plica, a re.olva ca scop n sine* si afectiva )%enerata !e o$tinerea apro$arii, protectiei emotionale, simpatiei, consolarii etc"* ; su$ aspectul efectului stimularii, poate fi po.itiva )%enerata !e lau!a, apropiere, ncura7are, sustinere* si ne%ativa )%enerata !e pe!eapsa, $lamare, refu.* =un'n! n relatie motivatia cu procesul !e comunicare acceptam ca, n functie !e forma motivatiei care a %enerat comunicarea, mesa7ul, semnificatiile si efectele acestuia se mo!ifica" ?ata c'teva e0emple !e relatii comunicare,motivatie+ ; un mesa7 !e tip %luma satisface tre$uinta lu!ica, !e rela0are; un mesa7 sen.ual satisface tre$uinta !e a cultiva relatii erotice, sociale; un mesa7 7ustificativ satisface tre$uinta !e contracarare, !e securi.are; un mesa7 tip initiere satisface tre$uinta !e afiliere, !e cooperareun mesa7 tip insulta satisface tre$uintele !e conservare sau presiunile a%resive, !e re7ectie"

Motivatie, frustrare, conflict #tunci c'n! tre$uintele nu pot fi satisfacute !atorita unor nere%ularitati sau o$stacole, apare fenomenul !enumit 8frustrare8" =si/ofi.iolo%ic, frustrarea este traita ca o tensiune, ncor!are afectiva ne%ativa" O situatie este frustranta pentru un in!ivi! si nefrustranta pentru altul n raport cu forta Eului, caracteristicile !e personalitate, toleranta, re.istenta la frustrare" Efectele po.itive+ !eclansarea cone0iunilor creative, !escoperirea resurselor nefolosite" Efectele ne%ative+ tensiunea, apatia, re%resia, !isconfortul psi/ic etc" @asirea comportamentelor a!aptive con!uce la !epasirea< !iminuarea frustrarilor" Stilul !e comunicare )emotiv, autoritar, refle0iv, n!atoritor, fle0i$il* poate fi un aliat n situatii frustrante" 4onflictul este o stare anta%onica ntre !oua sau mai multe entitati" , 4onflictul intern poate fi a$or!at prin interme!iul mesa7elor+ ; tip auto!irectionare )vreau< tre$uie< voi ncepe activitatea A, voi mer%e la Y etc"* ; tip autorecompensa )foarte $ine, $ravo, pot sa ale% etc"* ; tip autosustinere )8nca putin8, mai ncerc o !ata* ; tip autosanctiune )8nu merit8, 8n,am facut nimic8 etc"* , 4onflictul e0tern poate fi re%lat prin mesa7e care mo!elea.a comportamentele, situatiile n raport cu !orintele, tre$uintele, asteptarile noastre" Mesa7ele folosite pot fi+ ; tip instructiune ; tip recompensa ; tip averti.are ; tip persuasiune, convin%ere ; tip sanctiune ; tip mo$ili.are etc" n %eneral, un conflict, o situatie !e cri.a, evoluea.a !e la un !e.acor! )cearta, anta%onism, opo.itie !esc/isa* la confruntare, escala!are, !iminuare si re.olvare" n ca.ul conflictelor, comunicarea repre.inta un instrument catre pro%res, armonie, reec/ili$rare sau o arma eficace, sursa !e amplificare a conflictului"