Cursul 9

Stalpi compoziti II Noduri compozite

Sef Lucrari Dr. Ing. Cristian Rusanu

Zonele de aplicare (introducere) a fortei axiale

In zonele in care se aplica (se introduc) fortele axiale sau apar variatii geometrice ale sectiunii

stalpilor compoziti, trebuie asigurat transferul de eforturi intre cele doua componente ale stalpilor: profilul de otel si componeneta de beton armat.
In cazul in care eforturile de aderenta intre cele doua componente nu sunt suficiente pentru

asigurarea conlucrarii trebuie dispusi conectori.

Lungimea zonei de transfer Le a eforturilor intre cele doua componente se considera egala cu
Le=min{2d; L/3} d cea mai mica dimensiunea a

sectiunii stalpului L-lungimea stalpului L

Determinarea numarului de conectori in zona de introducere a incarcarilor solicitare de compresiune centrica

Determinarea numarului de conectori dispusi in zona de introducere a incarcarilor se face punand

conditia ca fortele transmise de conectori sa fie egale cu forta axiala care trebuie preluata de beton si armatura flexibila in cazul comportarii compozite.
NEd,a = NEd Npl,a Npl,Rd NEd,s = NEd Npl,s Npl,Rd NEd,c = NEd Npl,c Npl,Rd

Npl,a = Aa fyd

Npl,c = Ac 0.85fcd

Npl,c = As fyd

Npl,Rd = Aa fyd + Ac 0.85fcd + As fyd

Forta care trebuie transmisa betonului si armaturii flexibile este egala cu suma dintre NEd,c si NEd,s Npl,a VL,Ed = NEd,c + NEd,s = NEd 1 Npl,Rd
Forta capabila a conectorilor pe lungimea zonei de transmitere este egala cu numarul de conectori ori capacitatea conectorulu: VL,Rd = nPRd VL,Ed VL,Rd

Determinarea numarului de conectori in zona de introducere a incarcarilor solicitare de compresiune excentrica

Determinarea numarului de conectori dispusi in zona de introducere a incarcarilor se face punand

conditia ca fortele care se dezvolta in conectori sa echilibreze momentul si forta axiala care trebuie preluate de beton si armatura flexibila in cazul comportarii compozite.

Ed =

MEd Mpl,Rd

+
2

NEd Npl,Rd

Rd =

MRd Mpl,Rd

NRd Npl,Rd

= , = ,+ = , = ,+
, ,+ ,

,+

Determinarea numarului de conectori in zona de introducere a incarcarilor solicitare de compresiune excentrica

Determinarea eforturilor din conectori poate face folosind un calcul elastic sau un calcul plastic.

Calculul elastic pentru determinarea fortelor din conectori.

Calculul plastic pentru determinarea fortelor din conectori.

NRd,c+s = Nc +

MRd,c+s = Nc zc +

PEd,max =

NEd,c+s

MEd,c+s 2

MEd,c+s 2

yi

PEd,max =

NEd,c+s MEd,c+s + n 0.5 eh

Verificarea fortelor longitudinale de forfecare din beton in cazul sectiunilor inglobate complet
In cazul stalpilor compoziti cu sectiuni complet inglobate, in zonele de introducere a fortelor

trebuie dispusa o armatura transversala care sa permita transferul de forte de la zonele conectate (incarcate) direct la celelalte zone.
Determinarea armaturii transversale trebuie facuta folosind un model de grinda cu zabrele.

Forta care trebuie transmisa zonei care nu estt conectata direct este egala cu raportul intre capcitatea ei si capacitatea sectiunii totale de beton si armatura la compresiune si aria totala inmultita cu forta care trebuie preluata de beton si armatura:

VL,Ed = NEd,c+s VL,Ed = NplRd

NRd,c+s (Ac1 ) NRd,c+s Npl,a Ac1 0.85fcd + As1 fsd 1 Npl,Rd Ac 0.85fcd + As fsd

Rezistenta bielelor de beton este:

VL,Rd,max

Forta capabila din armatura este:

cy 0.85fcd =4 L cot + tan e

Asw f cot Le sw ywd

VL,Rd,s = 4

Includerea eforturilor de frecare in transmiterea fortelor axiale in zonele de introducere

In cazul stalpilor compoziti cu profile partial sau complet inglobate, atunci cand conectorii sunt dispusi

pe inima profilului, se poate tine cont de fortele de frecare datorate bielelor comprimate care se dezvolta in beton. Aceste biele se apar datorita faptului ca talpile impiedica dilatarea laterala a betonului.
Coeficientul de frecare dintre beton si profilul metalic nevopsit se poate considera egal cu 0.5

Distanta maxima intre talpi pentru care se poate conta pe fortele de frecare

VL,Rd = + ,

VLR,Rd =

Cazul aplicarii partiale a fortelor I Daca sectiunea este incarcata partial, printr-un guseu sau prin doua gusee dispuse perependicular care

reazema pe o placa de capat, se considera ca transmiterea fortelor catre beton se face cu o panta de 1:2.5 pe grosimea te a placii de capat. In cazul tevilor circulare sau patrate, eforturile din beton din aria efectiv incarcata trebuie limtate pentru a preveni zdrobirea betonului.
t 1 1

cRd = fcd 1 +

- coeficient care tine cont de forma profilului ( = 4.9 pentru tevi circulare si = 3.5 pentru tevi patrate a diametrul tevii circulare sau latimea tevii patrate t grosimea tevii Ac Aria sectiunii de beton Raportul Ac/A1 nu trebuie sa depaseasca 20

Cazul aplicarii partiale a fortelor II Formula care da rezistenta betonului in zona de transmitere a incarcarii a fost determinata

experimental si tine cont de doi factori care influenteaza rezistenta la compresiune a betonului:
Confinarea produsa de teava in care se toarna betonul ( termenul 1 +
t

)
) 1

Rezistenta mai mare la compresiune a betonului in cazul incarcarilor punctuale (

Lunecarea longitudinala in afara zonelor de transfer

In afara zonelor de transfer ale incarcarilor, se verifica forta longitudinala la interfata intre beton si otel cauzata de forta taietoare si de momente. Conectorii se dispun pe baza distributiei eforturilor unitare de lunecare longitudinala cand aceste eforturi depasesc rezistenta la lunecare tRd. In cazul sectiunilor cu profile inglobate total se poate considera o rezistenta la lunecare sporita bctRd.

= 1 + 0.02 1
, = 40

, 2.5

Noduri compozite I
Definitie Nodul compozit este nodul intre un element compozit si un alt element compozit, element de metal sau de beton armat, pentru care armatura este luat in considerare la evaluarea rezistentei si rigiditatii Terminologie Componenta de baza (a nodului) - este acea parte a nodului care contribuie la una din proprietatile structurale ale acestuia Elemente conectate (legate) elemente structurale care legate intre ele printr-un nod Configuratia nodului tipul sau modul de alcatuire al unui nod Proprietati structurale rezistenta, rigiditatea si capacitatea de rotire sunt proprietatile structurale ale unui nod

Nod stalp -grinda

Nod grinda -grinda

Nod de continutate

Clasificarea nodurilor dupa rigiditatea initiala I Nodurile se pot clasifica in functie de rigiditatea lor in:
Noduri articulate nodurile care nu au sau o rigiditate la rotire foarte mica Noduri rigide nodurile cu rigiditate foarte mare la rotire, care pot transmite

momente Noduri semi-rigide nodurile care nu sunt nici articulatii nici nu sunt noduri rigide

Nod articulat

Nod rigid

Nod semi-rigid

Clasificarea nodurilor dupa rigiditatea initiala II In general sunt rare cazurile in care nodurile sunt perfect articulate sau perfect

rigide. Clasificarea nodurilor in noduri rigide, articulate sau semi-rigide se face in functie de rigiditatea lor initiala Sj,ini: Pentru clasificarea nodurilor EC4 face trimitere la EN 1993-1-8, care delimiteaza tipurile de noduri prin compararea rigiditatii acestora cu rigiditatea grinzilor pe care le conecteaza.
Noduri rigide (domeniul 1)
, 8

Noduri articulate (domeniul 3)

, 0.5

Noduri semirigide (domeniul 2)

0.5

< , < 8

Clasificarea nodurilor dupa rezistenta

Nodurile se pot clasifica in functie de rezistenta lor la incovoiere in: Noduri cu rezistenta completa nodurile la care rezistenta lor este mai mare decat rezistenta elementelor pe care le conecteaza Noduri cu rezistenta partiala nodurile care au rezistenta inferioara rezistentei elementelor pe care le conecteaza
Noduri cu rezistenta completa

, ,

, 2,

Clasificarea nodurilor dupa capacitatea de rotire

Nodurile se pot clasifica in functie de capacitate lor la rotire in: Noduri ductile Noduri cu ductilitate limitata Noduri neductile

Modelarea nodurilor pentru evaluarea rigiditatii, rezistentei si capacitatii de rotire a nodurilor folosind componentele de baza I Determinarea relatiei M-f necesara pentru clasificarea unui nod despinde de

identificarea zonelor care au o influenta directa asupra rigiditatii si rezistentei nodului. Daca sunt identificate zonele care sunt solicitate la un anumit tip de solicitare si care au o influenta directa asupra rigiditatii si rezistentei nodului se poate dezvolta un model analitic pentru zona de nod care sa permita evaluarea caracteristilor de ansamblu ale nodului. Componentele baza ale unui nod care se intalnesc cel mai des in practica de proiecate sunt date in EN 1993-1-8, iar in raport cu aceste componente, la nodurile compozite mai trebuie tinut cont si de armatura intinsa din placa.
Panoul inimii stalpului solicitat la forfecare
Inima stalpului solicitata la intindere transversala Placa de capat solicitata la incovoiere

Inima stalpului solicitata la compresiune transversala

Talpa stalpului solicitata la incovoiere

Talpa de cornier solicitata la incovoiere

Modelarea nodurilor pentru evaluarea rigiditatii, rezistentei si capacitatii de rotire a nodurilor folosind componentele de baza II Talpa si inima de grinda solicitata la compresiune Suruburi solicitate la intindere Suruburi solicitate la forfecare Inima de grinda solicitata la intindere Suruburi solicitate la presiune pe gaura Placa solicitata la intindere sau compresiune

Modelarea nodurilor pentru evaluarea rigiditatii, rezistentei si capacitatii de rotire a nodurilor folosind componentele de baza III Pentru un nod grinda stalp asa cum este figurat mai jos exista mai multe componenete: Zona comprimata:
Inima stalpului supusa la compresiune Inima si talpa grinzii supuse la intindere

Zona intinsa: Inima stalpului supusa la intindere Talpa stalpului supusa la incovoiere Suruburile supuse la intindere Placa de capat a grinzii supusa la incovoiere Zona de forfecare Panoul inimii stalpului solicitat la forfecare Observatie! Existenta concomitenta a mai multor componentele intr-un nod (e.g. inima

stalpului este supusa concomitent la intindere (compresiune) si forfecare) creeaza o stare complexa de eforturi care poate conduce la diminuarea rezistentei si rigiditatii componentelor, fara a anula metoda care permite modelarea nodurilor folosind aceste componenete. Modelarea bazata pe asamblarea componentelor de baza intr-un macro-model implica de fapt urmatorii pasi:
Identificarea componenetelor de baza active pentru un anumit nod Determinarea caracteristicilor de deformatie pentru fiecare componenta de baza Asamblarea componentelor pentru evaluarea caracteristicilor structurale ale nodului

Modelarea nodurilor pentru evaluarea rigiditatii, rezistentei si capacitatii de rotire a nodurilor folosind componentele de baza IV

Zona comprimata: Inima stalpului supusa la compresiune - 2 Inima si talpa grinzii supuse la compresiune -3 Zona intinsa: Inima stalpului supusa la intindere-5 Talpa stalpului supusa la incovoiere - 6 Suruburile supuse la intindere -4 Placa de capat a grinzii supusa la incovoiere -7 Zona de forfecare Panoul inimii stalpului solicitat la forfecare -1

Modelarea nodurilor pentru evaluarea rigiditatii, rezistentei si capacitatii de rotire a nodurilor folosind componentele de baza V -

Zona comprimata: Inima stalpului supusa la compresiune - 2 Zona intinsa:

Armatura intinsa - 13

Inima stalpului supusa la intindere- 3 Talpa stalpului supusa la incovoiere - 4 Suruburile supuse la intindere - 10 Placa de capat a grinzii supusa la incovoiere - 5 Zona de forfecare Panoul inimii stalpului solicitat la forfecare -1