stalpilor compoziti, trebuie asigurat transferul de eforturi intre cele doua componente ale stalpilor: profilul de otel si componeneta de beton armat.
In cazul in care eforturile de aderenta intre cele doua componente nu sunt suficiente pentru
conditia ca fortele transmise de conectori sa fie egale cu forta axiala care trebuie preluata de beton si armatura flexibila in cazul comportarii compozite.
NEd,a = NEd Npl,a Npl,Rd NEd,s = NEd Npl,s Npl,Rd NEd,c = NEd Npl,c Npl,Rd
Npl,a = Aa fyd
Npl,c = Ac 0.85fcd
Npl,c = As fyd
Forta care trebuie transmisa betonului si armaturii flexibile este egala cu suma dintre NEd,c si NEd,s Npl,a VL,Ed = NEd,c + NEd,s = NEd 1 Npl,Rd
Forta capabila a conectorilor pe lungimea zonei de transmitere este egala cu numarul de conectori ori capacitatea conectorulu: VL,Rd = nPRd VL,Ed VL,Rd
conditia ca fortele care se dezvolta in conectori sa echilibreze momentul si forta axiala care trebuie preluate de beton si armatura flexibila in cazul comportarii compozite.
Ed =
MEd Mpl,Rd
+
2
NEd Npl,Rd
Rd =
MRd Mpl,Rd
NRd Npl,Rd
= , = ,+ = , = ,+
, ,+ ,
,+
NRd,c+s = Nc +
MRd,c+s = Nc zc +
PEd,max =
NEd,c+s
MEd,c+s 2
MEd,c+s 2
yi
PEd,max =
Verificarea fortelor longitudinale de forfecare din beton in cazul sectiunilor inglobate complet
In cazul stalpilor compoziti cu sectiuni complet inglobate, in zonele de introducere a fortelor
trebuie dispusa o armatura transversala care sa permita transferul de forte de la zonele conectate (incarcate) direct la celelalte zone.
Determinarea armaturii transversale trebuie facuta folosind un model de grinda cu zabrele.
Forta care trebuie transmisa zonei care nu estt conectata direct este egala cu raportul intre capcitatea ei si capacitatea sectiunii totale de beton si armatura la compresiune si aria totala inmultita cu forta care trebuie preluata de beton si armatura:
NRd,c+s (Ac1 ) NRd,c+s Npl,a Ac1 0.85fcd + As1 fsd 1 Npl,Rd Ac 0.85fcd + As fsd
VL,Rd,max
VL,Rd,s = 4
pe inima profilului, se poate tine cont de fortele de frecare datorate bielelor comprimate care se dezvolta in beton. Aceste biele se apar datorita faptului ca talpile impiedica dilatarea laterala a betonului.
Coeficientul de frecare dintre beton si profilul metalic nevopsit se poate considera egal cu 0.5
Distanta maxima intre talpi pentru care se poate conta pe fortele de frecare
VL,Rd = + ,
VLR,Rd =
Cazul aplicarii partiale a fortelor I Daca sectiunea este incarcata partial, printr-un guseu sau prin doua gusee dispuse perependicular care
reazema pe o placa de capat, se considera ca transmiterea fortelor catre beton se face cu o panta de 1:2.5 pe grosimea te a placii de capat. In cazul tevilor circulare sau patrate, eforturile din beton din aria efectiv incarcata trebuie limtate pentru a preveni zdrobirea betonului.
t 1 1
cRd = fcd 1 +
- coeficient care tine cont de forma profilului ( = 4.9 pentru tevi circulare si = 3.5 pentru tevi patrate a diametrul tevii circulare sau latimea tevii patrate t grosimea tevii Ac Aria sectiunii de beton Raportul Ac/A1 nu trebuie sa depaseasca 20
Cazul aplicarii partiale a fortelor II Formula care da rezistenta betonului in zona de transmitere a incarcarii a fost determinata
experimental si tine cont de doi factori care influenteaza rezistenta la compresiune a betonului:
Confinarea produsa de teava in care se toarna betonul ( termenul 1 +
t
)
) 1
In afara zonelor de transfer ale incarcarilor, se verifica forta longitudinala la interfata intre beton si otel cauzata de forta taietoare si de momente. Conectorii se dispun pe baza distributiei eforturilor unitare de lunecare longitudinala cand aceste eforturi depasesc rezistenta la lunecare tRd. In cazul sectiunilor cu profile inglobate total se poate considera o rezistenta la lunecare sporita bctRd.
= 1 + 0.02 1
, = 40
, 2.5
Noduri compozite I
Definitie Nodul compozit este nodul intre un element compozit si un alt element compozit, element de metal sau de beton armat, pentru care armatura este luat in considerare la evaluarea rezistentei si rigiditatii Terminologie Componenta de baza (a nodului) - este acea parte a nodului care contribuie la una din proprietatile structurale ale acestuia Elemente conectate (legate) elemente structurale care legate intre ele printr-un nod Configuratia nodului tipul sau modul de alcatuire al unui nod Proprietati structurale rezistenta, rigiditatea si capacitatea de rotire sunt proprietatile structurale ale unui nod
Nod de continutate
Clasificarea nodurilor dupa rigiditatea initiala I Nodurile se pot clasifica in functie de rigiditatea lor in:
Noduri articulate nodurile care nu au sau o rigiditate la rotire foarte mica Noduri rigide nodurile cu rigiditate foarte mare la rotire, care pot transmite
momente Noduri semi-rigide nodurile care nu sunt nici articulatii nici nu sunt noduri rigide
Nod articulat
Nod rigid
Nod semi-rigid
Clasificarea nodurilor dupa rigiditatea initiala II In general sunt rare cazurile in care nodurile sunt perfect articulate sau perfect
rigide. Clasificarea nodurilor in noduri rigide, articulate sau semi-rigide se face in functie de rigiditatea lor initiala Sj,ini: Pentru clasificarea nodurilor EC4 face trimitere la EN 1993-1-8, care delimiteaza tipurile de noduri prin compararea rigiditatii acestora cu rigiditatea grinzilor pe care le conecteaza.
Noduri rigide (domeniul 1)
, 8
< , < 8
, ,
, 2,
Modelarea nodurilor pentru evaluarea rigiditatii, rezistentei si capacitatii de rotire a nodurilor folosind componentele de baza I Determinarea relatiei M-f necesara pentru clasificarea unui nod despinde de
identificarea zonelor care au o influenta directa asupra rigiditatii si rezistentei nodului. Daca sunt identificate zonele care sunt solicitate la un anumit tip de solicitare si care au o influenta directa asupra rigiditatii si rezistentei nodului se poate dezvolta un model analitic pentru zona de nod care sa permita evaluarea caracteristilor de ansamblu ale nodului. Componentele baza ale unui nod care se intalnesc cel mai des in practica de proiecate sunt date in EN 1993-1-8, iar in raport cu aceste componente, la nodurile compozite mai trebuie tinut cont si de armatura intinsa din placa.
Panoul inimii stalpului solicitat la forfecare
Inima stalpului solicitata la intindere transversala Placa de capat solicitata la incovoiere
Modelarea nodurilor pentru evaluarea rigiditatii, rezistentei si capacitatii de rotire a nodurilor folosind componentele de baza II Talpa si inima de grinda solicitata la compresiune Suruburi solicitate la intindere Suruburi solicitate la forfecare Inima de grinda solicitata la intindere Suruburi solicitate la presiune pe gaura Placa solicitata la intindere sau compresiune
Modelarea nodurilor pentru evaluarea rigiditatii, rezistentei si capacitatii de rotire a nodurilor folosind componentele de baza III Pentru un nod grinda stalp asa cum este figurat mai jos exista mai multe componenete: Zona comprimata:
Inima stalpului supusa la compresiune Inima si talpa grinzii supuse la intindere
Zona intinsa: Inima stalpului supusa la intindere Talpa stalpului supusa la incovoiere Suruburile supuse la intindere Placa de capat a grinzii supusa la incovoiere Zona de forfecare Panoul inimii stalpului solicitat la forfecare Observatie! Existenta concomitenta a mai multor componentele intr-un nod (e.g. inima
stalpului este supusa concomitent la intindere (compresiune) si forfecare) creeaza o stare complexa de eforturi care poate conduce la diminuarea rezistentei si rigiditatii componentelor, fara a anula metoda care permite modelarea nodurilor folosind aceste componenete. Modelarea bazata pe asamblarea componentelor de baza intr-un macro-model implica de fapt urmatorii pasi:
Identificarea componenetelor de baza active pentru un anumit nod Determinarea caracteristicilor de deformatie pentru fiecare componenta de baza Asamblarea componentelor pentru evaluarea caracteristicilor structurale ale nodului
Modelarea nodurilor pentru evaluarea rigiditatii, rezistentei si capacitatii de rotire a nodurilor folosind componentele de baza IV
Zona comprimata: Inima stalpului supusa la compresiune - 2 Inima si talpa grinzii supuse la compresiune -3 Zona intinsa: Inima stalpului supusa la intindere-5 Talpa stalpului supusa la incovoiere - 6 Suruburile supuse la intindere -4 Placa de capat a grinzii supusa la incovoiere -7 Zona de forfecare Panoul inimii stalpului solicitat la forfecare -1
Modelarea nodurilor pentru evaluarea rigiditatii, rezistentei si capacitatii de rotire a nodurilor folosind componentele de baza V -
Armatura intinsa - 13
Inima stalpului supusa la intindere- 3 Talpa stalpului supusa la incovoiere - 4 Suruburile supuse la intindere - 10 Placa de capat a grinzii supusa la incovoiere - 5 Zona de forfecare Panoul inimii stalpului solicitat la forfecare -1