Curs nursing comunitar

Definirea ingrijirilor de sanatate comunitara Asistena medical comunitar

presupune un ansamblu integrat de programe i servicii de sntate centrate pe nevoile
individuale ale omului sntos i bolnav acordate n sistem integrat cu serviciile sociale.
ngrijirea medical la domiciliu este o form de asisten medical comunitar acordat unor
categorii speciale. Asistena medical comunitar cuprinde ansamblul de activiti i servicii de
sntate organizate la nivelul comunitii pentru soluionarea problemelor medico-sociale ale
individului, n vederea meninerii acestuia n propriul su mediu de via i care se acord n
sistem integrat cu serviciile sociale. !nul din obiectivele acestui tip de asisten medical este
dezvoltarea serviciilor de ngrijire medical la domiciliu a gravidei, nou-nscutului i mamei, a
bolnavului cronic, a bolnavului mintal i a btr"nului. #inanarea serviciilor medicale la
domiciliu se realizeaz, conform legii, cu fonduri din bugetul de stat, bugetul autoritilor locale,
precum i din alte surse, inclusiv din donaii i sponsorizri, n condiiile legii.
$edicina comunitar, respectiv nursingul comunitar, e%ist atunci c"nd membrii unei
comuniti geografice, sociale sau culturale se g"ndesc n comun asupra problemelor de sntate,
e%primate prin nevoi prioritare i c"nd particip activ la aplicarea de aciuni n acest sens. &tarea
de sntate sau de boal n concepia medicinii comunitare este vzut ca o interrelaie ntre
comportamentul individului 'influenat de factori ereditar-genetici, biologici-constituionali i
psi(ici) i mediu 'influenat de factorii fizici i sociali). Aciunile concrete n acest sens vizeaz
asanarea mediului, lupta contra flagelelor sociale, educaia privind regulile de igien,
organizarea serviciilor sanitare av"nd n vedere prevenia, depistarea, profila%ia, tratamentul i
readaptarea. Activitile se desfoar prin intermediul colectivitii, cu participarea
profesionitilor din reeaua sanitar primar i spitaliceasc, medici, nurse, asisteni sociali,
psi(oterapeui, etc.
Elementele practicii sanatatii comunitare
!nul dintre obiectivele generale ale asistenei medicale comunitare este educarea comunitii
pentru sntate.
PROMOVAREA SNT!! "! PREVEN!REA #O$!$OR
*revenirea problemelor predictibile de sntate, protejarea i promovarea sntii se vor realiza
prin aplicarea a dou modaliti+ universal, ca avantaj de baz pentru beneficiul fiecruia, i
selectiv, pentru contingente i grupuri separate de populaie supuse unor riscuri reale sau
poteniale pentru sntate i subgrupuri supuse unor riscuri majore. *rocesul de promovare a
sntii i prevenire a maladiilor va purta un caracter comple% i se va desfura cu implicarea
ntregii societi, iar msurile vor fi realizate la toate nivelurile+ de stat 'ca putere de decizie), de
uniti administrativ-teritoriale 'municipii, orae, sate), de uniti economice, de familie i
individ.
*oliticile, strategiile i legislaia ce in de promovarea sntii i profila%ia maladiilor se vor
baza pe+
a) roluri i responsabiliti clare ale statului i instituiilor n domeniul promovrii sntii i
profila%iei maladiilor, precum i colaborarea dintre instituiile sistemului sntii, autoritile
administraiei publice locale i alte instituii relevante sntii,
b) mecanisme, inclusiv financiare, pentru planificarea, implementarea i evaluarea programelor
de aciuni a%ate pe maladiile principale identificate pe baza cercetrilor tiinifice i evalurii
necesitilor,
c) deprinderi personale acumulate prin informarea i educaia pentru sntate i deprinderi de
via,
d) consolidarea aciunilor comunitare i mputernicirea individului,
e) asistena medical primar ca structur de baz a sistemului sntii.
-or fi depuse eforturi susinute n vederea consolidrii suportului legal n domeniul sntii, n
particular n domeniul promovrii sntii i prevenirii maladiilor, prin actualizarea celor mai
.
importante acte legislative i normative i armonizarea lor la ac/uis-ul comunitar. *entru
promovarea sntii i prevenirea maladiilor, vor fi alocate resursele financiare respective.
$inisterele de resort, autoritile administraiei publice locale, persoanele fizice i juridice vor
organiza i ntreprinde msuri de diminuare a factorilor de mediu cu impact negativ asupra
sntii. 0nstituiile abilitate vor evalua riscurile pentru sntate, le vor gestiona i aduce la
cunotina publicului.
*romovarea sntii va fi a%at pe grupuri-int de populaie i se va realiza prin educaia
pentru sntate, mar1etingul social al ideilor, promovarea sprijinului reciproc i mobilizarea
comunitii n promovarea politicii de sntate public.
-or fi amplificate msurile de prevenire primar ca form de promovare a sntii i de
prevenire a mbolnvirilor.
2laborarea i implementarea unui sistem avansat de educaie pentru sntate a diferitelor
grupuri de populaie vor presupune, alturi de programe-tip de educaie pentru sntate a tinerei
generaii, i activiti conjugate de formare a atitudinii pozitive i a comportamentului
responsabil fa de sntate, ca deziderat personal i social al tuturor membrilor societii,
inclusiv al persoanelor aflate n locuri de detenie. -or fi monitorizate msurile educaionale de
prevenire i combatere a bolilor transmisibile i a celor cronice i vor fi intensificate activitile
de prevenire a accidentelor, n special a celor rutiere.
2ducaia pentru sntate i informarea populaiei vor fi asigurate cu capaciti instituionale i
specialiti cu competene profesionale corespunztoare.
Asistenta medicala comunitara% parte componenta a asistentei comunitare este un domeniu
comple& de acti'itate medicala si sociala prin care se urmareste mentinerea si
im(unatatirea starii de sanatate a populatiei prin)
- 3ferirea de informatii si educatie pentru sanatate in vederea sc(imbarii atitudinii si
comportamentului populatiei fata de propria sanatate,
- 4resterea adresabilitatii si imbunatatirea accesului la servicii medicale si sociale precum si
oferirea de servicii medicale directe,
- &ensibilizarea si educarea comunitatii fata de nevoile grupurilor vulnerabile si la risc.
Asistenta medicala comunitara se asigura de catre urmatoarele categorii de asistenti medicali+
asistentul medical generalist, asistentul medical de pediatrie, asistentul medical de obstetrica -
ginecologie, asistentul medical de ocrotire, asistentul medical de igiena care au dobandit
pregatirea sau sunt in curs de formare in asistenta comunitara. Actiunile, activitatile si indicatorii
aferenti asistentei medicale comunitare sunt prevazute in cadrul bugetului $inisterului &anatatii
prin *rogramul national de prevenire si control al bolilor netransmisibile, subprogramul actiuni
pentru sanatate.
Activitatea asistentilor medicali comunitari este centrata si organizata la nivel comunitar. *entru
realizarea activitatilor specifice, asistentii medicali comunitari cola(orea*a cu+
- medicii de familie din comunitatile respective,
- personalul medical din unitatile sanitare ambulatorii si spitalicesti,
- mediatorii sanitari
- autoritatile locale din teritoriul arondat,
- organizatii neguvernamentale,
- asistentul social de la nivelul comunitatii, directiile generale de asistenta sociala si protectia
drepturilor copiilor.
Principalele atri(utii ale asistentului medical comunitar sunt)
- supraveg(erea, in mod activ, a starii de sanatate si a conditiilor de viata ale populatiei dintr-un
teritoriu bine determinat,
- educatiei pentru sanatate si planificare familiala,
- asistenta mamei si copilului
- identificarea si prevenirea posibilelor cazuri de abandon si abuz al copilului,
5
- urmarirea si supraveg(erea activa a persoanelor din evidentele speciale 'prematuri, 674,
80-9&0:A, persoane cu deficiente neurosenzoriale, neuropsi(ice, motorii, alte boli cronice)
Asistentii medicali comunitari desfasoara urmatoarele acti'itati specifice+
a) activitate de teren in vederea determinarii active a nevoilor de
ingrijiri generale de sanatate ale populatiei cu risc crescut de imbolnavire si a grupurilor
defavorizate,
b) activitate profilactica+ supraveg(erea activa a starii de sanatate a populatiei catagrafiate,
depistarea focarelor de boli transmisibile, identificarea si supraveg(erea medicala a gravidelor si
copiilor din grupele de risc, identificarea populatiei neinscrise pe listele medicului de familie si
sprijinirea acestora pentru acces la servicii medicale, identificarea copiilor neinscrisi pe listele
medicilor de familie, in vederea includerii lor in programul national de imunizari, promoveaza
alaptarea si practicile corecte de nutritie, diseminarea informatiilor specifice planificarii
familiale, in special in randul populatiei defavorizate din punct de vedere social si indrumarea ei
catre cabinetele de planificare familiala sau cabinetele medicilor de familie, educarea familiei si
dezvoltarea de abilitati parentale pentru stimulare si ingrijire corecta a copilului,
c) activitate medicala curativa, conform recomandarilor medicale, la nevoie.
d) activitate de identificare, raportare a cazurilor sociale depistate activ, catre serviciile sociale
din subordinea autoritatii locale, pentru a beneficia de includerea intr-un program de protectie
sociala, prevenirea abuzului si abandonului copilului .
Ser'iciile primare de ingrijire a sanatatii
0ngrijirile primare de sanatate sunt ingrijiri sanitare esentiale bazate pe metode si te(nologii
practice, pertinente din punct de vedere stiintific si acceptabile din punct de vedere social, facute
sa fie accesibile in mod universal indivizilor si familiilor din comunitate, prin totala lor
participare si, la un cost pe care comunitatea si tara poate sa isi permita sa il mentina in fiecare
stadiu al dezvoltarii lor in spiritul increderii in sine si al autodeterminarii. #ormeaza o parte
integranta a sistemului de sanatate al tarii, pentru care reprezinta atit functia centrala cit si
problema principala, dar si a dezvoltarii globale sociale si economice a comunitatii. ;eprezinta
primul nivel al contactului dintre indivizi, familie si comunitate cu sistemul de sanatate national,
incercind sa apropie pe cit mai mult posibil, activitatea din domeniul sanatatii de mediul de viata
si de munca al oamenilor, constituind primul element al unui proces continuu de ingrijire a
sanatatii.
!ngrijirile de sanatate primare)
..reflecta si rezulta din conditiile economice si din caracteristicile socio-culturale si politice
ale tarii si comunitatilor sale si se bazeaza pe aplicarea rezultatelor relevante ale serviciilor de
cercetare sociala, biomedicala si sanitara si pe e%perienta din domeniul sanatatii publice,
5.cuprind principalele probleme legate de sanatate in cadrul comunitatii, furnizind servicii
de promovare, preventive, curative si de recuperare corespunzatoare,
<.include cel putin+ educatia privind problemele de sanatate predominante si metodele de
prevenire si control a lor, promovarea unei alimentatii corecte, asigurarea cu apa potabila printr-
o cantitate adecvata si o sanitatie de baza, ingrijirile acordate mamei si copilului, inclusiv
planning familial, imunizarea impotriva bolilor infectioase majore, prevenirea si controlul
bolilor endemice cu caracter zonal, tratamentul adecvat pentru bolile curente si vatamari,
asigurarea cu medicamente esentiale,
=.implica, in afara sectorului sanitar, toate sectoarele legate de acesta si aspecte ale
dezvoltarii nationale si comunitare, in special agricultura, zoote(nia, industria, educatia,
<
constructiile de locuit, lucrarile publice, comunitatile si alte sectoare si cer un efort coordonat
din partea tuturor acestor sectoare,
>.cer si promoveaza din partea indivizilor si a comunitatii, o autodeterminare si participare
la planificarea, organizarea, conducerea si controlul ingrijirilor de sanatate primare, utilizind la
ma%imum resursele locale nationale, precum si alte resurse disponibile, in acest scop dezvolta
printr-o educatie corespunzatoare capacitatea de participare a comunitatilor,
?.ar trebui sa fie sustinute de sisteme de referinta integrate, functionale, ducind la o
imbunatatire progresiva a unor ingrijiri de sanatate cit mai cuprinzatoare, dind prioritate celor ce
au cea mai mare nevoie,
@.se bazeaza la nivel local si de referinta pe lucratorii sanitari, inclusiv medici, infirmiere,
moase, personal au%iliar, dar este nevoie si de practicieni traditionali, pregatiti in mod adecvat
din punct de vedere te(nic si social pentru a lucra in ec(ipa si pentru a raspunde nevoilor de
sanatate e%primate de catre comunitate.
6oate guvernele ar trebui sa formuleze politici nationale, strategii si planuri de actiune pentru a
organiza si sustine ingrijirile de sanatate primare ca parte a unui sistem national de sanatate
cuprinzator si in coordonare cu alte sectoare. 0n acest scop, este necesar sa se manifeste dorinta
politica de mobilizare a resurselor tarii si de folosire rationala a resurselor e%terne disponibile.
Sursele care au condus la definirea ingrijirilor primare de sanatate au fost+
-modificarea teoriilor asupra dezvoltarii, care au condus la realizarea unor legaturi
intre sanatate si alte sectoare, subliniind necesitatea ec(itatii accesului si furnizarii
serviciilor de sanatate,
-problemele ridicate de cresterea numarului populatiei, care au sustinut necesitatea
dezvoltarii serviciilor destinate mamei si copilului,
-noua abordare te(nologica a bolilor si a serviciilor medicale care nu ia suficient in
considerare aspectele sociale, economice si politice ale vietii,
-succesele inregistrate in domeniul sanitar, ca urmare a implicarii comunitatii in
actiunile medicale.
:in aceste surse a evoluat definitia ingrijirilor primare de sanatate, concept politic mult
mai cuprinzator decit descrierile anterioare ale ingrijirilor primare de sanatate, sustinind
serviciile de prim contact in cadrul a > principii de baza+
..:istributia ec(itabila+ tarile ar trebui sa gaseasca cai de a permite tuturor accesul la
servicii.
5.0mplicarea comunitatii+ implicarea indivizilor in promovarea propriei lor ingrijiri este
esentiala pentru viitoarea bunastare a comunitatii.
<.4oncentrarea asupra activitatii de prevenire+ dobindirea unor cunostinte prin educatie
pentru sanatate si 9 sau mobilizarea comunitatii pentru imunizare si rolul comunitatii in luarea
deciziilor legate de alocarea resurselor spre prioritatile sanitare. :eoarece prevenirea este vitala
pentru rezolvarea problemelor comunitatii pe termen lung dar nu este intotdeauna raspunsul la
probleme individuale, serviciile preventive trebuie sa e%iste impreuna cu cele curative.
=.6e(nologie corespunzatoare+ ea trebuie sa fie acceptata, eficienta din punct de vedere al
costului, ieftina si disponibila pe plan local.
>.Abordarea multisectoriala+ starea de sanatate este influentata atit pozitiv cit si negativ de o
serie de factori cum sunt+ conditiile de locuit, tranportul, productia de alimente, irigatiile si
rezerva de apa. 6oate acestea tin de diferite sectoare guvernamentale, dar toate pot afecta
bunastarea globala a comunitatii.
0n cadrul acestor principii% componentele de (a*a ale ingrijirilor primare de sanatate sunt)
..2ducatia referitoare la problemele de sanatate, prevenirea si controlul lor.
5.*romovarea unei alimentatii corecte.
<.Asigurarea cu apa potabila in cantitate adecvata si o sanitatie de baza.
=.0ngrijirea mamei si a copilului, inclusiv planing familial.
=
>.0munizarea impotriva bolilor infectioase majore.
?.*revenirea si controlul bolilor endemice, cu caracter zonal.
@.6ratamentul adecvat al bolilor curente si vatamarilor.
A.Asigurarea cu medicamente esentiale.
#urnizarea acestor servicii de catre lucratorii au%iliari din domeniul sanitar, cu nivel de
pregatire diferit si integrarea practicienilor traditionali in serviciile de sanatate reprezinta o
problema de baza a ingrijirilor primare de sanatate.
Principiile strategiei europene ale sanatatii pentru toti+
..&anatatea pentru toti implica ec(itate. Aceasta inseamna ca trebuie reduse pe cit posibil
inec(itatile ce apar in domeniul sanatatii intre tari si in cadrul aceleiasi tari.
5.6elul este de a da oamenilor un sens pozitiv al sanatatii astfel incit ei sa-si poata folosi la
ma%imum capacitatile lor fizice, mentale si emotionale. Accentul principal ar trebui sa se puna
pe promovarea sanatatii si pe prevenirea bolilor.
<.&anatatea pentru toti va fi realizata de catre oameni. 3 comunitate bine informata, bine
motivata si care participa in mod activ, reprezinta un element c(eie in atingerea obiectivului
comun.
=.&anatatea pentru toti necesita o actiune coordonata din partea tuturor sectoarelor implicate.
Autoritatile sanitare pot rezolva numai o parte din probleme, cooperarea multisectoriala
reprezinta singurul mod de asigurare a premizelor pentru starea de sanatate, prin promovarea
unor politici sanitare si reducerea riscurilor ce apar in mediile fizic, economic si social.
>.&istemul de sanatate trebuie sa-si concentreze atentia asupra ingrijirilor primare de sanatate
acoperind nevoile de sanatate de baza ale fiecarei comunitati, furnizind servicii la locul de
munca si de viata al oamenilor, accesibile pentru toti si bazate pe o deplina participare a
comunitatii.
?.*roblemele legate de sanatate depasesc frontierele nationale. *oluarea si comertul cu produse
daunatoare sanatatii reprezinta e%emple de probleme a caror solutionare necesita o cooperare
internationala.
MODE$E CONCEPT,A$E
1. Modelul Henderson
n conte%tul activitii din domeniul medical, se impune gsirea unor criterii operaionale pentru
msurarea calitii vieii pacienilor. *rintre modelele e%istente, se pot aminti+ modelul celor .=
nevoi fundamentale ale pacientului, sistematizate de -irginia 8enderson.
.. ;espiraie normal.
5. Alimentaia 'a bea i m"nca) adecvat.
<. 2liminarea e%creiilor corporale.
=. $icarea i meninerea unor poziii corporale dorite.
>. &omnul i odi(na.
?. &electarea unor articole de mbrcminte potrivite B mbrcare i dezbrcare.
@. $eninerea unei temperaturi corporale normale, prin adaptarea mbrcminii i modificarea
mediului ambiant.
A. $eninerea cureniei corporale i protejarea tegumentelor.
C. 2vitarea pericolelor din mediul de via i evitarea rnirii9traumatizrii altora.
.D. 4omunicarea cu semenii prin e%primarea emoiilor, trebuinelor, temerilor i opiniilor.
... *racticarea cultului religios la care aparine.
.5. $unca, ce d sens i valoare vieii.
.<. Eocul i participarea la activiti distractive.
.=. nvarea, descoperirea satisfacerea curiozitii i folosirea serviciilor medicale accesibile.
-+ Modelul de adaptare Ro.
>
4alista ;oF a dezvoltat modelul de adaptare care cuprinde patru domenii9concepte+ de persoan,
de mediu, de sntate i de asisten medical. *ersoana poate fi un individ sau un grup de
persoane fizice. $ediul reprezint orice condiii, circumstane i influene care nconjoar i
afecteaz dezvoltarea i comportamentul persoanei. 3biectivul asistenei medicale este
promovarea adaptrii pentru fiecare din cele patru domenii, astfel nc"t persoana poate influena
starea de sntate i calitatea vieii. $odelul ;oF vede individul ca pe un set de sisteme
interconectate, biologice, psi(ologice i sociale ntre care trebuie meninut un ec(ilibru.
/+ Modelul Rogers
$odelul $art(ei ;ogers consider individul ca pe un ansamblu unitar constant care
interacioneaz cu mediul. 4onform teoriei ;ogers, individul interacioneaz independent i
continuu cu universul, astfel, are loc un sc(imb continuu de energie ntre persoan i mediu.
#iecare om percepe i interacioneaz cu mediul utiliz"nd energiile n mod diferit.
0+ Modelul sistemelor comportamentale 1o2nson
4onform modelului, ngrijirile medicale trebuie s asigure persoanei meninerea unui stri de
ec(ilibru, prin reducerea stimulilor stresani i prin sprijinirea proceselor naturale de adaptare.
Astfel, obiectivul asistenei medicale este acela de a preveni i de a ajuta persoana sa-i revin
dup o boal sau un accident. *ersoana trebuie protejat de influenele nocive la care nu poate s
se adapteze, astfel organismul poate s menin un ec(ilibru.
3+ Modelul de auto4ngrijire Orem
2ste folosit pentru ngrijire primar i reabilitare iar pacientul este ncurajat s fie c"t mai
independent posibil. $odelul 3rem se bazeaz pe conceptul c fiecare persoan dorete s aibe
grij de ea insi. #iecare persoan are propriile nevoi iar dac nu i le poate satisface apare un
deficit i este nevoie de sprijin concretizat prin suport educativ i metode care duc la recuperarea
parial sau total a strii de sntate.
Conceptul despre om, familie, comunitate
1. Conceptul despre om
Defini ia individului 1. organism cu existen proprie i considerat ca unitate distinct fa de
specia din care face parte. 2. Persoan considerat ca unitate particular , distinct fa de toate
celelalte persoane.
#iecare din partile corpului reprezinta un microcosmos al acestuia, dupa cum insasi fiinta umana
este un microcosmos al !niversului. Aceasta este conceptia (olistica. 6ot ceea ce suntem se
reflecta in corpul nostru, mai ales starile fiziologice, psi(ologice si patologice.
3 buna calitate a vietii depinde de un ansamblu de factori+ un mediu nepoluat favorabil vietii
sanatoase a omului, un nivel de viata ridicat ceea ce presupune satisfacerea completa a nevoilor
de alimentatie calitativ buna, incluzand toate principiile alimentare capabile sa asigure o viata
sanatoasa, asigurarea belsugului de produse industriale accesibile si de calitate, a serviciilor
complete si de buna calitate, un mod de viata modern, adecvat si in acord cu noile transformari
te(nologice, economice, sociale ale vietii, un stil de viata corespunzator autorealizarii creative a
persoanei umane.
0n consecinta, o buna calitate a vietii este o conditie inerenta a bunastarii individuale si colective,
iar daca ne referim la sanatate in calitate de componenta de baza a unei vieti de calitate este
suficient sa reamintim definitia data sanatatii de catre 3rganizatia $ondiala a &anatatii+
sanatatea nu reprezinta doar absenta bolii sau a infirmitatii, ci starea de ma%ima bunastare fizica,
psi(ica si sociala. 4alitatea vietii legata de sanatate, presupune tocmai evaluarea aspectelor
fizice, emotionale si sociale ale sanatatii si bolii.
DE5!N!REA SANATAT!!
Gotiunea de sntate sau boal e%prim stri relative, deosebit de comple%e, dificil de
identificat separat si de cuantificat, de la sntate la boal e%ist"nd o infinitate de stri
?
intermediare.&HGH6A62A este starea natural de bine, dinamic, ce tinde s pstreze
ec(ilibrul functional al organismului n mediul su biologic, natural si social. Aprecierea strii
de IsntateI nu e egal cu absenta bolii si diagnosticul de sntate este mai greu de stabilit
dec"t diagnosticul de boal.
EVA$,AREA SANATAT!!
&tarea de sntate este greu de evaluat deoarece la promovarea ei contribuie o serie de
factori obiectivi+ fizici, biologici si sociali, precum si o serie de factori subiectivi+ capacitatea de
munc, confortul, mplinirea, satisfactia. :e la sntate la boal sunt o multime de trepte
imaginate ca o piramid, procesul de tranzitie de la sntate la boal este de obicei lent dar si
brusc prin actiunea factorilor de mediu si biomedicali.
a6 S7n7tate deplin7 J absenta oricror factori subiectivi sau obiectivi de boal, absenta
factorilor de risc, ncadrarea n limitele normalului a tuturor datelor. 4onduita medical+
control medical preventiv la trei ani.
(6 S7n7tate J stadiu de susceptibilitate c"nd e%ist factori de risc dar fr date obiective
patologice iar e%aminrile de laborator sunt normale. 4onduita medical+ combaterea
factorilor de risc, controlul anual profilactic.
c6 Stare de (ine J stadiu preclinic c"nd e%ist factori de risc si teste de ncrcare pozitive.
4onduita medical+ combaterea factorilor de risc, msuri medicale'preventie primar),
control anual.
d6 Stare de (oal7 minor7 J stadiul clinic incipient de boal, unde e%ist factori de risc si
date obiective si pot sau nu s e%iste date subiective si modificri ale e%. de laborator.
4onduita medical+ tratament specific, dispensarizare activ.
e6 Stare de (oal7 major7 J stadiul clinic manifest, e%ist"nd date obiective si de laborator
certe.
4onduita medical+ tratament specific+ tratament recuperator.
f6 #oala gra'7 J stadiul clinic decompensat al bolilor.
4onduita medical+ tratament specific, tratament recuperator.

:iagnosticul diferitelor grade de sntate au important pentru sesizarea trecerii treptate de
la sntate la boal si pentru individualizarea conduitei medicale n functie de factorii de mediu
si factorii biomedicali care intervin n procesul sanogen n dublu sens. Acesti factori actioneaz
n proportii si n mod diferit n functie de fiecare grup de v"rst realiz"nd nevoi specifice de
preventie diferite la fiecare grup de v"rst n raport cu riscul de mbolnvire diferit.:ac
ereditatea si v"rsta nu pot fi influentate de actul medical, toti ceilalti factori pot fi obiectul unei
activitti de preventie prin msuri sanogenice specifice.*reventia nu se adreseaz doar prevenirii
degradrii strii de sntate ci gsirii unor modele individuale de promovare a snttii,
mentinerea snttii fiind n esent un act individual a crui elemente sunt cuprinse n asa
numitul IDecalog al s7n7t7tiiI+
:isciplina muncii
&tiinta petrecerii timpului liber si a mijloacelor de rela%are
Alimentatia cumptat si ec(ilibrat
4lirea organismului prin factori naturali si de miscare
Kocuint igienic si familie nc(egat
4omportament social si constiint ecologic
;eceptivitate si consecvent moral
4ultura sanitar si evitarea factorilor de risc
4ontrol medical preventiv si respectarea prescriptiilor
4unoasterea de sine si autoeducatia.
2. Conceptul de familie
STRUCTURA SI FUNCTIILE FAMILIEI
@
Definitia familiei Clasificarea familiilor Functiile familiei
Defini ia familiei
Modele de definire:
Doi sau mai multi indivizi care locuiesc n aceea i gospod rie, care pot stabili unele leg turi
afective comune i care sunt lega i prin ndeplinirea unor sarcini sociale n comun (Baranowski
i Nader, 1985);
Grup special inut laolalt de leg turi afective semnificative, mai degrab , dect o entitate
legal , economic , biologic sau genetic (Leavitt, 1982);
Defini ia OMS:
"Familia reprezint o persoan sau un grup de persoane care tr iesc mpreun i au
leg turi de snge, prin c s torie sau adop iune."
Clasificarea familiilor
La baza clasific rii stau num rul persoanelor, rela iile dintre membrii familiei, func iile
fiec ruia precum i rela iile cu comunitatea.
I. FAMILII TRADI IONALE:
a.Familia nuclear = so , so ie i urma i locuind ntr-o gospod rie comun .
b.Diada nuclear = so i so ie,singuri,f r copii sau copiii nu locuiesc mpreun cu ei.
c Familia l rgit = perechea + rude
pe vertical = so , so ie, copii + p rin ii unuia dintre so i sau ai ambilor;
pe orizontal = copii + fra i sau surorile unuia dintre so i;
l rgit att pe vertical ct i pe orizontal
d Familia cu un singur p rinte (decapitat )
e Re eaua de rudenii - gospod rii nucleare sau membrii nec s tori i care locuiesc
aproape i au un schimb permanent de bunuri i servicii;
f Familia poligam (n cult islamic).
II. FAMILII NETRADI IONALE: (experimentale, uniuni)
Caracteristici:
structur cvasifamilial sau persoane vrstnice nenrudite, mp r ind un aranjament
comun, gospod rie comun i cheltuieli mp r ite;
rela ie de familie afiliat n care membrii mai vrstnici nenrudi i au fost integrate n
familii mai tinere;
afilierea nereziden ial prin care poate fi men inut rela ia dintre ruda mai vrstnic i
al i membri ai familiei extinse;
familia binuclear ;
familia reconstituit sau familia vitreg ;
familia consensual (concubinaj), coabitare heterosexual cu un mariaj "de facto" dar
f r forme legale;
uniunea homosexual de pereche sau mai mul i membrii ntr-o singur gospod rie.
Func iile de baz ale familiei
a. Func ii fizice (biologice i economice):
reproducere
furnizare de hran
mbr c minte i ad post, ap rare de pericole
ngrijirea s n t ii
b. Func ii afective: satisfacerea nevoilor afective ntre so i, ntre p rin i i copii, ntre
membrii diferitelor genera ii; bucuria traiului mpreun , companie pl cut , ncurajare;
A
c. Func ii sociale:
asigurarea grup rii sociale
nt rirea stimei de sine
sprijinirea creativit ii i a ini iativei
dezvoltarea i sus inerea personalit ii membrilor ei
transmi tor al culturii de la o genera ie la alta
preg tirea membrilor pentru locurile n ierarhia social
imprimarea controlului i a sentimentului de dreptate (reguli, drepturi, obliga ii i
responsabilit i caracteristice societ ii umane).
Factorii care influenteaza starea de sanatate a familiei
Definitia sanatatii familiei
Functiile si sarcinile familiei legate de sanatate
Indicatorii starii de sanatate a familiei
Factorii care influenteaza sanatatea familiei
DEFINI IA S N T II FAMILIEI
S n tatea familiei este abilitatea ei continu de a men ine o structur a sistemului familiei
care s faciliteze ndeplinirea func iilor definite n interac iune cu sistemele sociale, politice,
economice i sanitare.
Din perspectiva cadrului de dezvoltare, s n tatea familiei poate fi definit ca: De inerea
capacit ilor i resurselor pentru a ndeplini normele de dezvoltare a fiec rei etape din ciclul
vie ii familiei.
Pentru studiul familiei i m surarea s n t ii ei, OMS recomand cel pu in patru
indicatori:
demografici
medicali
sociologici
economici.
Func iile i sarcinile familiei legate de s n tate
a. Asigurarea de hran , ad post, mbr c minte adecvat .
b. Men inerea unui mediu fizic casnic ce sprijin s n tatea.
c. Men inerea unui mediu casnic psiho-social care sprijin s n tatea.
d. Asigurarea de resurse pentru p strarea igienei personale.
e. Asigurarea satisfacerii nevoilor spirituale.
f. Educa ia pentru s n tate.
g. Promovarea s n t ii (alimenta ie, exerci ii fizice).
h. Luare de decizii legate de s n tate i boal .
i. Recunoa terea tulbur rilor de dezvoltare.
j. Recunoa terea tulbur rilor st rii de s n tate.
k. Solicitarea ngrijirii s n t ii.
l. Solicitarea ngrijirii mboln virii.
m. Solicitarea ngrijirii danturii.
n. Primul ajutor.
o. Urm rirea medica iei prescrise i neprescrise.
p. ngrijirea bolii acute sau cronice.
C
q. ngrijirea pentru recuperare.
r. Implicarea n s n tatea comunit ii (spiritul bun, umanitar).
s. Programe na ionale.
Indicatorii s n t ii familiei
Utilizarea conceptului de S n tate a Familiei porne te de la faptul c o persoan n
dezvoltarea sa somatic , psihic i social este puternic influen at , i uneori pentru totdeauna,
de mediul familial. Chiar dac persoana respectiv nu aplic n mod tradi ional cultura familiei
din care si are originea, ea face permanent referin , chiar negnd, la familia genitorilor s i.
a) INDICATORII DEMOGRAFICI
- se refer la structura familiei i evenimente care intervin n aceasta:
Structura familiei:
num r de persoane care compun familia (m rimea)
vrsta
nivelul de instruire
ocupa ia i tot ce deriv din ea (nivel cultural, material).
Aceste descrieri se fac, n general, n raport cu capul familiei.
M rimea medie a familiei: este reprezentat de num rul membrilor
familiei. Acest indicator este interesant de studiat pe parcursul secolelor, deceniilor i ofer date
interesante cu importan chiar asupra unor decizii politice, economice, sociale i de s n tate. Ca
urmare a sc derii natalit ii n rile dezvoltate, num rul copiilor pe familie a sc zut, a crescut
num rul familiilor f r copii, al celibatului i al familiilor formate dintr-o singur persoan . Ce
este important ns c indicatorii structurali i de m rime impun noi tendin e de asisten
medical i social a familiei. La num rul mare de familii cu persoane singure sau f r copii,
sistemele sociale sunt obligate s preia sarcini care altfel ar fi fost preluate de membrii tineri ai
familiei.
Tipuri de familie . Importan a acestui indicator n asociere cu cele de mai
sus este c determin consecin e pe plan medical:
deplasarea centrului de greutate a solicit rilor medicale din domeniul materno- infantil
spre persoanele vrstnice;
restructurarea sistemului de asisten medical cu accent pe serviciile sociale destinate
categoriilor dezavantajate i la risc;
necesitatea colabor rii serviciilor de s n tate, mai acut ca oricnd, cu organiza ii i
institu ii care au preocup ri n noile probleme ap rute.
Indicatori demografici dinamici:
divor ialitatea
nup ialitatea
mortalitatea general i specific
sporul natural
De i par indicatori din domeniul socialului, modificarea lor duce i la consecin e pe plan
medical dar, i dezvoltarea asisten ei medicale poate influen a, la rndul ei, ace ti indicatori (ex.
mortalitatea specific ).
b) INDICATORI SOCIALI :
= domeniu de preocupare a profesioni tilor din asisten social i sociologie, institu ii cu care
domeniul s n t ii i mai ales cel de Medicina de Familie, trebuie s aib o foarte strns
colaborare i ac iuni n parteneriat. Nu rareori problema pentru care este solicitat medicul de
familie este o problem prioritar social i secundar medical .
.D
c) INDICATORII ECONOMICI: nu constituie n mod direct preocuparea profesioni tilor din
s n tate dar, nu este indiferent nivelul economic fa de fenomenul s n tate boal :
costul bolii pentru familie
nivelul de dezvoltare economic a rii
venitul mediu pe membrii de familie
nivelul de dezvoltare, urbanizare i industrializare
familia i membrii s i contribuabili solidari la sistemul de s n tate.
d) INDICATORI MEDICALI:
Prevalen a factorilor de risc n familie
Prevalen a bolilor n familie
Agregarea bolilor n familie
FACTORII DE RISC specifici familiei i problemele de s n tate induse de ei
ETAPA FACTORII DE RISC PROBLEME DE S N TATE
Cuplul i
familia
a teptnd
copiii,
p rin i
tineri
(I III)
- lipsa de cun tin e privind
planificarea familial
- c s toria adolescen ilor
- lipsa de cuno tin e privind
rolurile conjugale i sexuale i
acomod rile
- lipsa ngrijirilor prenatale
- alimenta ia necorespunz toare
- sub- i supragreutatea
- obiceiuri alimentare nes n toase
- fumat, alcool, droguri, cafea
- primipar sub 16 ani sau peste
35 de ani
- antecedente de HTA
- infec ii n timpul sarcinii ca:
rubeol , sifilis, gonoree
- factori genetici
- factori economici
- pericole legate de locuin
- dispareunie
- c s torie nereu it
- sarcin la vrsta
adolescen ei
- na teri de copii prematuri
sau cu greutate mic
- traumatisme la na tere
- malforma ii congenitale
- accidente
- moartea subit a sugarulu
Familia cu
copii
colari
(IV)
- locuin periculoas
- c min nestimulant
- folosirea incorect a resurselor
pentru copii
- mediu s r c cios
- maltratarea, neglijarea copiilor
- model de via de utilizare a
institu iilor sociale, copii mul i
apropia i de vrst
- stima de sine redus
- copil ap isp itor
- infec ii, accidente, spitaliz ri
- p rin i imaturi, dependen i,
- tulbur ri de comprtament
- probleme de v z i limbaj
- boli transmisibile
- probleme colare
- carii dentare
- retardare mintal
- boli maligne
- boli psihice
- accidente casnice
- sub- i suprapondere
..
incapabili pentru responsabilit i
- pedeapsa fizic pentru ascultare
- substan e toxice neprotejate n
cas
- sub- i supraalimenta ia
ETAPA FACTORII DE RISC PROBLEME DE S N TATE
Familia cu
adolescen i
(V)
- origine rasial i etnic a familiei
- stiluri de via i comportament
- inabilitatea solu ion rii
problemelor
- factori socio-economici care
contribuie la rela ia cu colegii
- familia pre uie te agresivitatea i
competi ia
- valorile familiei inflexibile
- atitudini riscante
- conflicte ntre p rin i i copii
- presiuni de a mplini speran ele
Familiei
- mor i violente i
traumatisme
- alcoolism, folosirea de
droguri
- sarcin nedorit
- boli cu transmisie sexual
- boli psihice
Familia cu
adul i de
vrst
mijlocie
(VI VII)
- HTA, diabet, obezitate
- fumat, sedentarism
- alimenta ie bogat n colesterol
- modele ale personalit ii legate
de stres
- predispozi ie genetic , sex, ras
- folosirea contraceptivelor orale
- specificul zonei geografice
- obiceiuri alimentare
- alcool, scandal
- poluan i naturali
- clasa social , locuin
- depresie, gingivite
- boli cardiovasculare
- coronaropatii
- AVC
- cancer
- accidente
- omucideri, sinucideri
- boli mintale
- paradontopatii, edenta ie
Familia
cu adul i
vrstnici
(VIII)
- vrsta, pensionarea
- interac iunea medicamentelor
- depresia, tulbur ri metabolice
- boli endocrine i cronice
- pierderea partenerului
- venitul redus
- alimenta ia necorespunz toare
- sedentarism
- mediile, stilurile de via trecute
- lipsa preg tirii pentru moarte
- confuzie mintal
- sc derea acuit ii vizuale
- tulbur ri de auz
- HTA, depresie
- boli acute infec ioase
(grip , pneumonie)
- leziuni ca: arsuri, c deri
- moarte f r demnitate
Influenta familiei asupra starii de sanatate a individului
Situatii patologice
.5
1.sociale:
- primatul interesului material in realizarea casatoriei si intemeierea familiei
- mediul in care se constituie familia/cuplul conjugal
- tipuri labile/dezechilibrate caracterial, comportamental si relational (cupluri divergente,
devitalizate, pasive)
- pauperitatea
- confort deficitar material in sanul familiei
- intruziunea unor persoane straine in familie
- diferente etno-culturale si educativ-profesionale (diferenta de acumulare culturala, de educatie
sexuala-proctrativa/contraceptiva, de cultura sanitara sau igiena)
2.psihologice - conflicte, stari tensionale, indiferenta
- lipsa de confort psiho-emotional in cadrul familiei
- comunicare deficitara informativa, afectiva, educativa
- legaturi extra-conjugale
- abandon/divort/despartire-separare (+perceptia evenimentului de catre copil si sotul inocent)
- decesul unui membru al familiei
3.Modele imprimate:
- alimentatia (sarat, condimentat, fierbinte, hiperproteic/vegetarian, tipuri deviante de
comportament alimentar)
- uzul de substante toxice (fumat, alcool, stupefiante)
- mostenirea unor profesii cu riscuri particulare: mineri, brutari, agricultori, bibliotecari-anticari,
industria chimica, personal medical etc.
- igiena vietii:
- ritmul activitate-odihna
4. Conditii somato-psihice
- boli fizice/psihice ale unui membru al familiei
- deficiente senzoriale si motorii, sau de relatie sau autonomie
- nasterea unui copil cu handicap
BOLI CU AGREGARE FAMILIALA
Ne revine sarcina sa alcatuim O RISCOGRAM A FAMILIEI si sa incercam, educand pacientii
sa combatem acesti factori de risc.
Familia reprezinta si un ecosisitem microbiologic si in cazul bolilor infecto-contagioase, acestea
trebuie depistate si vor fi initiate masuri profilactice pentru aceste boli.
Patologia familiei
a. Infertilitatea conjugala
b. Contestarea relatiilor de filiatie
c. Paternitatea inadecvata si Sindromul de copil maltratat
d. Violenta familiala
a.Infertilitatea conjugala
Definitie: absenta unei sarcini la un cuplu dupa cel putin 1 an de coabitare sexuala normala (3
raporturi/saptamana), in absenta oricaror metode contraceptive.
Timpul acordat unui cuplu pentru obtinerea unei sarcini este de:
6 luni (50% sanse)
1 an (90% sanse)
2 ani (10% sanse)
.<
Dupa 2 ani de absenta a sarcinii se considera ca acel cuplu este steril.
b. Contestarea relatiilor de filiatie
Codul Familiei reglementeaza relatiile de filiatie, adica legatura de descendenta intre copil si
parintii sai. Daca maternitatea rezulta din actul nasterii (desi principiul mater est quem gestatio
demonstrant este atacat astazi de posibilitatea donarii de ovule), paternitatea se bazeaza pe
prezumtia legala stabilita de art. 53 CF care stipuleaza :copilul nascut in timpul casatoriei are
ca tata pe sotul mamei. Identic se procedeaza si in cazul divortului, daca se stabileste conceptia
copilului in timpul casniciei si nasterea sa inainte de a doua casatorie a mamei (300 zile de la
conceptia copilului) .
Timpul cuprins intre a 300-a si 180-a zi dinaintea nasterii copilului este timpul legal al
conceptiunii. Daca aceasta perioada este cuprinsa in timpul casatoriei, presupune conceptia
copilului in casatorie, deoarece este durata cea mai lunga/respectiv cea mai scurta a unei sarcini
viabile. Deci, copilul nascut <300 zile de la desfacerea casatoriei sau > 180 zile de la realizarea
ei este socotit conceput in timpul casatoriei.
Filiatia fata de mama: se poate cere stabilirea ei in urmatoarele situatii:
lipsa certificatului de nastere
furtul/schimbul de copii
nou-nascuti/sugari/copii abandonati
pruncucidere
Filiatia fata de tatal din casatoria legitima se bazeaza pe prezumtia de paternitate
conform principiului pater is est quem nuptiae demonstrant.
Daca tagada se invoca in caz de absenta prelungita de la domiciliu, detentie, sterilitate etc, si
contesta prezumtia de paternitate care se bazeaza pe obligatia de fidelitate din partea sotiei, se
considera ca un copil este, juridic, descendentul unui barbat, iar biologic, al altui barbat.
Pot apare conflicte de paternitate intre sotul din prima casatorie si sotul din a doua casatorie (caz
de dubla paternitate) , cand cei doi barbati, ca soti succesivi ai unei aceleiasi femei, cad sub
influenta prezumtiei de paternitate.
Paternitatea din afara casatoriei se stabileste prin recunoasterea voluntara sau
testamentara sau prin actiune in justitie facuta de mama in numele copilului (copilul este
reclamant).
In situatiile de concubinaj filiatia se atesta prin recunoastere a copilului de catre
prezumtivul tata sau prin cercetare in justitie, care incearca a exclude un barbat incriminat de la
o paternitate (certitudine) sau de a afirma paternitatea ca fiind posibila (posibilitate, nu
certitudine),
Metodele de cercetare folosite sunt:
masurarea duratei sarcinii
capacitatea de procreere a barbatului (azoospermie, necrospermie, oligospermie)
cercetarea dermatoglifelor
cercetarea grupelor sanguine si serice
amprenta genetica
c)Paternitatea inadecvata. Sindromul de copil maltratat
In toate familiile, aparitia unui copil reprezinta un factor major de schimbare a modului de viata
de pana atunci. In unele cazuri se pot produce perturbari, stresuri datorate fragilitatii sistemului
familial, care nu este pregatit de a face fata actului natalitatii. Efectele asupra copiilor vor evolua
de la indiferenta catre aparitia abuzurilor si maltratarilor fizice sau psihice.
Dezvoltarea unei paternitati inadecvate poate fi prevazuta daca se analizeaza o serie
de amanunte referitoare la membrii familiei analizate:
referitor la parinti:
.=
experiente traumatizante in propria copilarie
casatorie timpurie
crescuti in familii monoparentale
boli psihice
imaturitate psiho-afectiva
alcoolism in familiile de origine
referitor la copii:
prematuritate
handicap psiho-somatic
copil nedorit
copil sensibil, iritabil, care plange mult, cu tulburari de somn si alimentatie etc.
Sindromul de copil maltratat (Sindromul Tardieu-Silverman)
Este o afectiune semnalata de numerosi psihiatri si pediatri.
In ultimile decenii s-au semnalat o suma de studii referitoare la acest subiect, depistarea
sindromului,prin natura lui, reprezentand astazi una din cele mai complicate actiuni.
Datele statistice din literatura cu referire la frecventa sindromului se afla cu mult sub nivelul
cazurilor existente in realitate, situatie datorata:
frecventei mari a episoadelor de maltratare (devenite obisnuinta in familiile sau
cazurile respective)
lacunelor legislative
lipsei instrumentelor de depistare si raportare
neglijarii diagnosticului de catre medici, pedagogi, asistenti sociali
Nu orice pedeapsa corporala intruneste elementele constitutive ale sindromului respectiv. Acesta
implica:
1. existenta obligatorie a unor leziuni serioase si variate (osoase, cutanate, organice);
2. conturarea unui asa-zis model de conduita patologica a copilului torturat
3. o atitudine parentala/tutorala semnificativa.
Agresorii sunt reprezentati de parinti/unul din parinti, o ruda apropiata aflata in anturajul
copilului, baby-sitter, tutore, pedagog.
Un triplu aspect: medical, social si juridic se raporteaza la acesti copii supusi maltratarii.
Aspectul medical este rezumat de tabloul clinic al sdr. Tardieu-Silverman
Leziuni somatice:
Stare generala influentata, malnutritie, retard staturo-ponderal, lipsa de igiena
Leziuni traumatice cutanate: echimoze, urme de lovituri, arsuri, alopecie parcelara
Fracturi recente/vechi (sechele), consolidate vicios, situate la craniu, membre, oasele fetei
Hematoame subdurale
Contuzii viscerale diverse
Aceste leziuni somatice diverse au 2 caracteristici: ele sunt de vechime variabila si nici o
explicatie logica nu poate fi gasita pentru producerea acestora, cu exceptia unei agresiuni.
Leziuni psihice, rar izolate dar foarte suspectabile daca ele acompaniaza leziunile somatice:
Apatie, dezinteres,tristete
Frica fata de adulti, cu accese de panica
Iritabilitate, cu agitatie si plans
Retard al achizitiilor psihosomatice
.>
Aspectul social arata un comportament anormal al copilului maltratat: enurezis, tulburari de
comportament, de alimentatie, de somn
In plus, este un copil: adesea nascut prematur, adesea cu spitalizari repetate si indelungate, cu u
statut social propriu: un copil din afara casatoriei prezente, etc.
Parintii insisi au o serie de caracteristici care explica tulburarile de comportament, pe fondul
imaturitatii. Prezinta adesea:
etilism (unul sau ambii)
arieratie mintala/dezvoltare mintala limitata
dezechilibre psihice cu trecere la acte agresive
un fond pervers sexual sau comportamental
psihoze sau alte boli neuro-psihice involutive
La aceste situatii adaugam pauperizarea, insecuritatea profesionala, familia numeroasa,
conditiile improprii de locuit.
Trebuie subliniat ca exemple de copii maltratati se pot intalni si in clasele sociale inalte, chiar
daca maltratarea este, in astfel de situatii, mai dificil de evidentiat.
Aspectul juridic se refera atat la interventia de urgenta in astfel de situatii pentru tratarea
leziunilor si complicatiilor produse de violenta cat si la terapia sociala a cazului.
Spitalizarea este un gest de salvgardare, ea reprezentand adesea punctul de plecare pentru
stabilirea diagnosticului.
d) Violenta familiala
Forme de manifestare
a.Violenta fizica
- corporala:
- cu grad mare de periculozitate, soldate cu decesul victimei sau instalarea unei invaliditati
permanente sau care au pus in pericol iminent integritatea/functionalitate organismului
- de gravitate medie: soldate cu modificarea infatisarii fizice a victimei (hematoame, escoriatii,
arsuri)
- de gravitate minora
- de atentionare (alarma)
- sexuala:
- viol/tentativa de viol
- abuzarea fizica sexuala a minorilor
- abuzarea fizica sexuala a membrilor familiei aflati in imposibilitate de aparare sau
discernamant.
b.Violenta psiho-afectiva
- agresiune psihica acuta:
- violente de limbaj, de tonalitate, expresii jignitoare, obscene;
- crize de gelozie
- persecutia psihica in relatie cu menajul, educatia copiilor, venituri, activitatea zilnica
-agresiunea psihica cronica: cupluri devitalizate si in conflict permanent
- maltratarea psihica legata de relatiile conjugale (conjugopatie, adulter).
c.Agresiunea asupra functiilor de relatie cu exteriorul
- impiedicarea sub amentintare a exercitarii profesiei, accesului la scolarizare, educatie,
cultura, recreatie
- impiedicarea la servicii de ajutor in caz de urgenta (servicii medicale, cheltuieli pentru
medicamente, recuperare etc.)
Factorii de risc si mecanismele generatoare ale violentei familiale
.?
a.Conjugopatii genetice (aparute in momentul incheierii casatoriei)
- circumstante ale casatoriei, relatiile affective, intruziunea persoanelor din exterior in familie,
nivelul socio-economic si cultural-educational al familiei constituite, varsta la casatorie,
influente negative ale familiei de origine asupra cuplului (mentinerea stricta a distributiei
traditionale a rol-statusurilor: prejudecati, ierarhizare familiala), locuinta proprie, discordante
religioase si/sau de cultura, educatie
b.Conjugopatii dobandite - alcoolism uni-bi-conjugal,boli psihice/dezechilibre psiho-emotionale
de cauza exogena, disfunctii in relatiile conjugale (sexuale), pauperizarea, somajul/pierderea
statutului economic si social, gestiunea proasta a fondurilor familiei, neconcordante intre
asteptari/idealuri si realitate (lipsa de adaptabilitate la real), exercitarea deficitara a rol-statusului
in familie, esecul educational/scolar al copiilor, boli organice aparute intre timp, lipsa de
comunicare intre membrii familiei (instrainare, gelozie, incordare, relatii glaciale, nivel scazut
de intelegere a starilor celorlalti membri ai familiei)]
b.Conceptul de comunitate
Comunte se nasc sau se defnesc, se regsesc sau se dezvot contnuu
ntr-un spau unde crtere denttare se ancoreaz n spa storce,
reat soco-economce, structur cuturae deaur n schmbare.
De aceea, nsttue care aconeaz a nve comuntar prn proecte s
programe ar trebu s cunoasc eementee consttutve ae teore
programeor socae s- derueze actvte contente de mpactu
programuu, pe termen medu ung, a nveu ntreg comunt.
Msura une schmbr este dat ma aes de dmensunea partcpr
mpcr actve a partcpanor, mpct a grupuror nt, a aceast
schmbare. Numa aa se poate vorb de dezvotare comuntar, de
capactate nsttuona crescut, de practc poztve ma aes de
programe nterven efcente.
NOIUNI LEGATE DE COMUNITATE
Comunitatea este o unitate spaial sau teritorial de organizare
social n care indivizii au un sens al identitii i apartenenei
exprimate de relaii sociale continue.
Dec, elementele-cheie care definesc comunitatea sunt:
- Stuarea n spau (poza geografc);
- Preocupre comune;
- Credna n aceea vaor cuturae, deaur/preocupr norme
mprtte de membr comunt.
Comuntatea poate f prvt ca "o form compex de organzare uman
afat a grana dntre forma nforma, concretzat prn rea
socae/nterpersonae, stabte ntre persoane care ocup un spau preczat
ntre care s-a creat o concordan de:
- Vaor, attudn (gr| soca, apartenen, cooperare, responsabtate);
- Lmb;
- Trad;
- Interese comune (bunstare, spr|n, nterese concrete de dezvotare a
nfrastructur, ucrr pubce);
- Modee comportamentae (ntra|utorare, vountarat);
- Acune;
- Identtate (organzare n |uru unu prncpu cutura-vaorc, etnc).
.@
Comunte sunt grupur de persoane care ocuesc n acea spau
geografc, cu membr care au comportamente dferte, care au un mba|
trad comune ae cror nterese denttate cutura- vaorc sunt
asemntoare.
Dar, ntr-o comuntate pot aprea subgrupuri. Ceea ce e dfereneaz
pe acestea de restu comunt este prezena sau absena une anumte
caracteristici egate de gradu de coarzare, etne, vrst etc. Acestea
sunt actute dn persoane care aparn unor case sau grupur
socae,vrste, ambeor sexe.
n cadru comunt exst dferte nvee ae reaor socae cum ar f:
- Contactee umane;
- Interacune socae;
- Reeee socae.
n nteroru acestor nvee se regsesc diferite tipuri de manifestare ae
reaor socae propru-zse. Acestea sunt:
- Socabtatea;
- Socatatea;
- Confctee socae.
Caracteristica predminant! a re"a#ii"r scia"e este dat de
manfestarea a nve ndvdua, ar apo de grup a unor sentmente de
ngroup sau outgroup, bazate pe nevo, nterese, aspra ae ndvzor sau
grupuror.
Comuntatea se af a grana dntre forma nforma. Aceast
caracteristic! este dat de dfertee grupur ce aconeaz ntr-o
comuntate, aa-num "actor soca".
E sunt ce ce au decze cu prvre a starea comunt sau care
nfueneaz membr comunt n modu or de a se comporta.
Pe de o parte, trebue uate n consderare nsttue reprezentan or
(actor nsttuona/ persoanee ofcae):
- prmra (prmaru, secretara);
- poa;
- dspensaru medca (medcu de fame, asstenta medca);
- bserca (preotu);
- coaa grdna (profesoru, educatoru);
- bboteca cmnu cutura;
- Autortatea |udeean de Sntate Pubc prn reprezentan s n unee
ocat: medc, asstentu medca comuntar, medatoru santar, asstentu
soca;
- organzae non-guvernamentae (ONG-ur);
- agen economc.
Pe de at parte, ntervn actor ndvdua. E sunt ace der nforma,
persoane care, fr s ocupe vreo funce n admnstrae sau at organ
nsttuona, au capactatea de a nfuena membr comunt - de
exempu, ce cu un nve de stud ma rdcat sau cu o stare matera ma
bun dect cea membr a comunt sau ce ma n vrst.
Nu trebue s se neeag c cee dou categor sunt n opoze una fa de
ceaat! Dmpotrv, n cazu dezvotr comuntare, ceea ce asgur
succesu unu proect (ducerea u a bun sfrt) este tocma o bun
coaborare a tuturor actoror soca mpca.
.A
Organzarea admnstratv-tertora dn Romna opereaz cu patru tpur
de comunt (d.p.d.v. tertora) anume, muncpu, ora, comun, sat.
Aprecierea ne$i"r cmunitatii
TI%U&I DE NE'OI
Conceptu tradona de nevoe se refer a dferena dntre starea exstent
cea dort a statusuu de sntate. Aceast dferen devne ,nevoe"
atunc cnd, potena, poate f prvt sau ameorat prn foosrea servcor
de sntate, sau servcor socae.
Termenu de nevoe desemneaz neceste umane fundamentae, care,
dac nu sunt satsfcute, produc nepcer persoane mpedc partcparea
soca depn a acestea.
(T&UCTU&I CONCE%TUALE
Nevoe dfer de dorne deoarece dornee sunt excusv ndvduae
subectve, n tmp ce nevoe pot f determnate n mod obectv.
C"asificarea "ui )rads*a+ ,-./01 identific! patru tipuri de ne$i
umane2 normative, comparative, simite 3i exprimate.
Nevoile normative sunt acee nevo dentfcate n acord cu o norm
stabt n genera de specat. Aceste nevo sunt defnte de un observator
extern.
E sugereaz c ndferent de ce ntenoneaz cneva s fac n egtur cu
anumte defcene egate de sntate, acestea exst pot f descrse (ex:
fractur, psa munzr etc.). Acest concept dentfc o ter parte: exper
/sau profesont dn domenu. Dfer profesont pot avea opn dferte
despre acea aspect egat de sntate/boa.
Nevoile comparative sunt acee nevo care apar n urma comparae pe
care o face persoana ntre sne ate grupur pe care nu e consder a f
afate n nevoe. Se stabesc/defnesc prn studerea caracterstcor
popuae ce benefcaz de anumte servc. Conform acestu concept atunc
cnd exst popua cu caracterstc smare, dar care nu prmesc un anumt
servcu medca, ee sunt n stuaa de a avea o nevoe de sntate.
Nevoile simite sunt acee nevo pe care smt oamen c e au, ar cee
exprimate sunt acee nevo care devn cerer, despre exstena crora se
te. Nu toate nevoe smte sunt nevo exprmate, deoarece oamen nu
e fac cunoscute dn cauza negat de putere status. Nevoa smt este
deseor echvaent dorne. Astfe cnd se evaueaz nevoe pentru un
anumt servcu de sntate, ceten sunt ntreba dac e consder c au
nevoe de respectvu servcu. Dar acest rspuns poate f nfuenat de mu
factor, unu dntre e fnd auto-percepa cunoaterea care ar f
probabtatea ca cneva s socte ceva dac nu este content de exstena
une probeme de sntate.
Nevoe depnd att de socetatea n care trete ndvdu, ct de modu n
care acesta satsface nevoe comparatv cu cea membr a socet.
Nevoile exprimate (sau cerere) sunt nevoe resmte puse n
acune/operaonazate. Cererea repreznt foosrea unu servcu de ctre
consumator. Cererea este nfuenat de de numero factor dar ce ma
mportant este dsponbtatea fzc a servcor atur de prezena sau
absena unor barere n caea foosr servcor respectve.
n sfera nevoor umane de baz, Doya Gough (1991), ncude sntatea
fizic 3i autonomia, neegnd prn autonome ,capactatea de a face
.C
aeger fnd nformat despre ceea ce trebue fcut despre modu n care
trebue fcut". Pentru satsfacerea ceor dou nevo consderate de baz este
necesar satsfacerea unor nevo consderate de autor ca fnd ntermedare.
Aceste nevo ntermedare sunt grupate a rndu or n dou categor:
ntermedar pentru satsfacerea nevo de sntate fzc (hran
adecvat, ap curat, ocun adecvat, medu de munc fr rscur, medu
fzc fr rscur, ngr|re medca adecvat) factor care contrbue a
autonoma emoona (securtate n copre, securtate fzc, securtate
economc, reea soca care asgur educaa un medu emoona
securzant). La nve popuaona nevoa este reprezentat de suma nevoor
ndvduae.
Evauarea nevoor de sntate repreznt o abordare sstematc n scopu
stabr faptuu c servce de sntate foosesc toate resursee pentru
mbuntrea str de sntate a popuae n ce ma efcent mod,
reducerea negator. Acest ucru mpc metode catatve, comparatve
epdemoogce pentru a descre probemee de sntate aa popuae;
dentfcarea negator n sntate accesu a servc determnarea
prortor pentru foosrea n mod efcent a servcor a resurseor
aocate.
%&OCE(UL DE E'ALUA&E A NE'OILO& COMUNIT4II
Ana"i5a cmunit!#ii este prcesu" de e$a"uare 3i definire a ne$i"r,
psibi"e"r bariere 3i prtunit!#i 3i resurse imp"icate 6n ini#ierea
prgrame"r de s!n!tate cmunitar!. Acest proces ntnm defnt n
ma mute forme n teratura de specatate ca dagnoz comuntar
evauarea nevoor comuntare, educae pentru sntate panfcat harta
comunt. Anaza este prmu pas nu numa n stabrea desgnuu,
ntervenor stabte prn proect dar de adaptare a panuror de
ntervene potrvt caracterstcor comunt.
Produsu obnut prn anaza comunt este profu acestea dn care rees
date refertoare a starea de sntate a comunt, ndcator demografc cu
nforma despre factor potc soco-cutura. Profu comunt este o
magne a acestea a vtoruu e. Istora trecut prezent, schmbre
petrecute, resurse capactatea acestea de a desfura actvt de
promovare a snt. Procesu de anaz comuntar poate ofer de
asemenea o ocaze unc pentru partcparea actv a cetenor a proectee
de promovare a snt.
Termen de anaz comuntar dagnoz comuntar sunt nteran|ab
astfe nct anaza este demersu care precede dagnoza.
Anaza comunt stmueaz forme de responsabtate de asumare
comuntar a probemeor. Anaza comunt se dezvot pornnd de a un
concept de sntate vaab pentru fecare nve nsttuona, organzatorc
operatv. Dac de exempu, contextu de refern este consttut dn
probemee de sntate pubc, va predomna necestatea de a dezvota o
anaz a compoze demografce, a conformae geografce a tertoruu, a
ntereseor egate de actvte productve, a surseor de pouare, a factoror
de rsc pentru medu.
Anaza comunt mpc o carfcare n prvna premseor de a care
pornete a nveuu de nteres pe care ofer. Ea poate f efectuat
5D
descrptv, prn foosrea unor date obectve sau prn nterpretarea
evauarea nevoor dac capt o exprese ca urmare a:
- une cerer exprmate de ctre comuntate;
- rezutat a une comuncr smetrce ntre profesont
popuaacomunt.
Prn urmare nevoe pot f nterpretate de ctre profesont, sau putem avea
stua n care ceten partcp actv a propunerea formuarea
obectveor refertoare a sntatea pubc ce urmeaz a f reazate pe baza
unor proecte.
Reazarea proecteor sau programeor acceptate de ctre comuntate,
mpune stabrea car a domenor de ntervene presupune ndepnrea
unor cond premnare pentru ca ntervena s fe recunoscut a nve
organzatorc, nsttuona comuntar.
Evauarea nevoor comunt - se reazeaz n mod partcpatv mpcnd pe
ct posb toate categore dn comuntate (ncusv cee care n mod
tradona sunt ma pun "auzte").
Un at motv pentru a face o evauare a nevoor, este c aceasta este
frecvent cerut de ctre fnanator.
Evauarea nevoor poate f foost ca o modatate de atragere aatene
pubce asupra unor probeme cu care se confrunt comuntatea.
)eneficii"e e$a"u!rii ne$i"r inc"ud2
- mpcarea comunt n uarea deczor;
- stmuarea partenerateor;
- dezvotare profesona;
- mbuntrea procesuu de comuncare ntre partener;
- o ma bun foosre a resurseor.
Ce este e$a"uarea7
Evaluarea comunitii: repreznt nventaru bunuror sau nformaor
necesare reazr procesuu de ntervene panfcat. Uneor acest proces
este asocat cu anchetee socoogce prn care sunt dentfcate resursee
nevoe oamenor pentru a avea o magne statstc asupra comunt a un
anumt moment.
Evaluarea reurselor umane: determnarea nveuu de cunotne, apttudn
abt exstente a nveu une comunt, acest potena fnd pus n reae
cu oportunte actuae sau vtoare de anga|are pe paa fore de munc,
stua n carte ndvz se angreneaz ntr-o form sau ata.
E$a"uarea ini#ia"! este prma etap a procesuu presupune strngerea
unu set de nforma prvnd cazu pe baz crora se stabesc prorte ce
vor f urmate.
Exst modur dferte de a defn evauarea:
- determnare a graduu de reazare a obectveor;
- cuegere de nforma pentru adoptarea unor decz;
- aprecere a mertuu, vaor unu proect sau program.
Evauarea repreznt un proces de aprecere a vaor, mertuu cat unu
proces,
produs sau rezutat.
Obectu evaur consttue:
5.
- componentee programuu (obectve, resurse umane, materae,
procedurae (strateg de acune) de connut, popuaa-nt, tmpu,
sstemu managera propru sstem de evauare);
- proectu programuu;
- mpementarea programuu;
- rezutatee, efectee (mpactu programuu).
Care sunt func#ii"e 3i scpuri"e e$a"u!rii7
- ofer nforma pentru adoptarea de decz: uttatea - evauare formatv;
- controu cat - evauare sumatv;
- dezvot cunotne no (apropere de cercetare).
.Rou evaur se manfesta n tre drec - controu cat programuu,
ameorarea sa dn punct de vedere epstemc, acumuarea de no
cunotne teoretce n acest domenu.
etc.
Cui ser$e3te e$a"uarea7
De regu, exst ma mute categor de benefcar a evaur, ar nevoe or
de nformare sunt dferte.
Proectu une evaur trebue s refecte dfertee categor de pubc,
nevoe, nteresee ateptre or modate prn care se ncearc
rspunsu a aceste nevo. Dac aceste aspecte sunt sate a voa ntmpr,
este foarte probab ca evauarea s eueze n a rspunde nevoor dferteor
categor de benefcar. Un raport de evauare proectat s rspund nevoor
unor benefcar nu va f a fe de ut ate categor de pubc nt.
Cuegerea dateor eaborarea raportuu sunt drect nfuenate de nevoe
de nformare, nteresee ateptre benefcaror. Dac evauator acord
atene acestor aspecte, exst premse pentru a satsface crtere de
reevan, mportan, scop tmp.
Scopu anaze comuntare pentru programee de promovare a snt, este
de a dentfca resurse probeme oportunt stabrea setuu de
prort pentru panfcarea dezvotarea ntervenor. Anaza are cnc
componente:
-. Profu demografc soco-economc pe baza dateor dn recensmnte
date cu prvre a dezvotarea economc n pan oca.
0. Un prof asupra str de sntate pe baza ndcatoror de morbdtate
mortatate.
8. Profu rscuu de sntate (ncusv factor comportamenta, soca de
medu).
9. O anchet asupra programeor de promovare a snt, actvtor
potcor n domenu.
:. Stud asupra anumtor grupur nt, nve de cunotne, nevo capact
organzaonae.
Ce infrma#ii sunt necesare7
Este mportant s cuegem date canttatve catatve, de a dferte
categor de benefcar. Este, de asemenea, foarte mportant echbru dntre
descrer, observa, |udec recomandr.
Infrma#ii fooste n evauarea nevoor.
A. rofiluri ale caracteristicilor comunitii: un prof ne ofer o prvre
de ansambu asupra caracterstcor demografce ae comunt. Avem, de
55
exempu structura de vrsta, structura etnc rasa, areau geografc a
comunt etc.
!. rofiluri ale condiiilor de via. Acestea ne dau nforma despre
gradu de ncden a une probeme, tparee socae mentae ae
popuae. Acestea pot ncude urmtoaree:
1. Date economce, ncuznd managementu fonduror fscae, tparee de
credtare.
2. Date despre gradu de ocupare a fore de munc, ncuznd nveur
ocupaonae, nveur de asprae ocupaona, nevo vocaonae.
3. Tpare famae, cum ar f reae prnte cop, probeme n cadru
cupuror cstorte, nupatate, rata dvoruu.
4. Tpare educaonae, ncuznd partcparea nevoa aduor de programe
educaonae, rata abandonuu coar, frecventarea co.
5. Locune, cu referre a numru acestora, starea untor furnzoare de
utt pubce supraagomerarea.
6. Sntatea fzc menta, ncuznd dzabte pe termen ung, cauzee
mortat, rata mbonvror, conde de medu.
7. Conde de ocut, ncuznd probemee de mena|, amentae,
admnstrare a ocune ngr|rea copor.
8. Modat de recreere, ncuznd actvt n tmpu ber, sport actvt
cuturae.
9. Incdena decteor, ncuznd rata crmnat |uvene adute,
sgurana pubc.
10. Satsfac rezutate dn va n comuntate, cum ar f sodartatea
comuntar.
C. Cunoaterea i utilizarea serviciilor
Persoanee care au nevoe de un servcu, adesea, nu tu ca ace servcu sau
acea resursa sunt dsponbe. nante de a ua decz este mportant de tut
dac nu cumva aceasta ps de cunotne despre servce exstente
repreznt una dn cauzee persstene probeme.
". !ariere n calea utilizrii serviciilor
Indvz care au nevoe de servc pot f conten de exstena or totu s
nu e utzeze dn cauza barereor care stau n caea utzr or.
ntr-o evauare a nevoor pot f dentfcare urmtoaree tpur de barere:
1. Barere fzce, cum ar f psa m|oaceor de transport sau o mare dstana
ntre agene popuaa nt.
2. Attudn negatve ae personauu agene, percepute de ctre cen sau
potena cen.
3. Sentmentu ca foosrea servcuu atrage dup sne o stgmatzare soca.
4. Costu servcuu care este mut ma rdcat dect -ar putea permte ce
care au nevoe de servcu.
5. Crter de egbtate ae agenor percepute ca restrctve sau fnd ntr-
adevr restrctve.
#. #xistena unui sistem de informare n comunitate
nante ca un servcu s poat f utzat, posb utzator a acestua trebue
s afe de exstena u. O evauare a nevoor poate avea ca rezutat
dentfcarea canaeor formae nformae prn care este ce ma probab ca
nformae s a|ung a un grup.
$. #valuarea nevoilor
5<
Identfcarea resurseor potenae sau exstente, care pot f utzate ar trebu
s ab oc nante de panfcarea sau aocarea efectv a resurseor.
%. #valuarea resurselor instituionale
Mobzarea potena a conductoror potc sau a comunt a
popuae este necesar deoarece decze sunt uate, n genera, n arena
potc oca.
Indicatrii scia"i
Se bazeaz pe extrapoarea nevoor comunt, anaznd statstce dn
rapoartee datee pubcate. Prezuma este c se pot face estmr
foostoare ae nevoor a bunstr une comunt, anaznd statstc
parae ae unor categor de popuae. Aceste statstc sunt prvte ca
ndcator a nevoor comuntare. Exempe pot f:comportarea soca
bunstarea n egtur cu dencvena, rata abuzuu de substane, ratee
mortat sau morbdt. Se ma pot anaza conde de tra: gena
ocune, numru de persoane/camer, conde economce.
Indcator soca ca metod preznt o anumt fexbtate. Astfe, se pot
anaza unu sau do ndcator (ex: nr. de persoane/camer) sau se pot
constru ndc compec care mpc 40-60 de varabe, anaza mutvarat
ate procedee statstce sofstcate.
Indcator soca apar n actvtatea socoogor dn coaa de a Chcago
(Park, Burgess). E consderau orau ca o consteae de "unt naturae". O
"untate natura" are caracterstc socae dferte de ceeate unt.
Dferenee constau n:
- caracterstc topografce (rur, cone);
- caracterstc soco-demografce (vrste, rase, sex, ventur, educae,
ocupa etc.);
- factor a popuae (dstrbue, denstate, mobtate, mgrae);
- aran|amentu spaa a nsttuor;
- sntatea bunstarea soca (mortatate, morbdtate, dencven,
snucder, abuz de substane etc.).
Specfcu fecre comunt recam evdenerea unor chestun ce pot f
reevante pentru fecare n parte, numa astfe stabndu-se care sunt cee
ma potrvte ntrebr pentru conde concrete. Prn urmare, ntrebre
ustratve care urmeaz sunt mente a stmua ntrebr ma specfce care vor
f reevante pentru probemee ocae conde fecre comunt n parte.
De exempu, ce procent de adu te carte, ce programe ofer agene
ocae autorte guvernamentae care furnzeaz servc socae, cunosc
ceten aceste programe pot obne uor nforma, a pregtt cneva o
evauare a nevoor de programe socae n comuntate, ofer comuntatea
programe de spr|n - pentru fam - cum ar f grdne, programe de nstrure
de hrnre, servc pshoogce centre de recreere, ce servc exst
pentru btrn comunt, exst grupur de ceten care sunt mpca n
probeme socae, cte afacer furnzeaz bunur sau servc,pentru
programee de servc socae?
Este mportant s descrem popuaa une comunt dup vrst, sex,
motenre cutura, etne. Ate varabe socae pot ncude structura fame,
starea cv, cond de ocut, nve educaona, mgrae, emgrae, rata
dvoruror, partcparea a vot, rata crmnat, date prvnd catatea ve.
5=
Dezvotarea soca mpc accesu ega a servc ocur de munc pentru
to membr comunt. De exempu, n examnarea posbtor de a obne
o ocun, ce procent de ocune exst pentru persoanee cu ventur mc?
Cum sunt satsfcute nevoe dferteor sectoare n comuntate? Aceste
ntrebr se refer a capactatea une comunt de a satsface nevoe
membror comunt.
Indicatri ecnmici
Vabtatea economc sursee de anga|are ntr-o comuntate repreznt ar
comune de nteres pentru mute ocat. ntreprndere cooperatve
dezvotarea comunt devn abordr preferate pentru a dezvota economa
une comunt, fa de abordarea ma tradona. Ac atena trebue
ndreptat asupra tpuror de ocur de munc dn comuntate, rata oma|uu
noe afacer deschse. ntrebre urmtoare pot facta formuarea
propror ntrebr egate de dezvotarea economc autosusnut ntr-o
comuntate dat.
1. Care sectoare de afaceri din comunitate genereaz slujbe?
Exst o dependen de resursee naturae sau exst ocur de munc dn
ndustr de tp servc?
Tpure de su|be se centreaz pe ndustra grea sau pe ndustra de servc?
. C!te afaceri mari" medii" mici" sunt #n zona respectiv?
Foosnd aceste nforma se poate vedea dac ma|ortatea afaceror dn zon
repreznt compan naonae (sau mutnaonae) sau sunt conduse pe pan
oca.
Se bazeaz comuntatea pe ea ns n ce prvete ocure de munc sau
depnde pentru ma|ortatea acestor su|be de corpora mar?
Ce spune acest ucru despre sntatea econome zone respectve?
$. Care este nivelul %omajului #n comunitate?
&. Ce tipuri de programe ofer ageniile locale sau birourile guvernamentale
care sprijin dezvoltarea afacerilor mici #n zon?
'. (edic firmele din zon un procent pentru educaie %i pregtire
profesional?
Afacere ocae spr|n rennorea economc n comuntate spr|nnd
programee ocae?
Ce fe de programe ocae exst?
). Exist grupuri din comunitate implicate #n probleme economice
locale?
Ce fe de actvt ntreprnd ee?
Actvte or cuprnd ate dmensun (medu, sntatea, socau)?
Urmeaz ntrebre etaon.
1. Ce procent de gospodr au ventur sub mede chetuesc ma pun de
30 % dn ventu or pe ocun (ncuznd ntrenerea)?
Aceast ntrebare se refer a bunstarea genera a fame poate ndca
un standard de va nadecvat un vent nadecvat. Motvee posbe pentru
aceast statstc ncud fame cu un sngur prnte sau o ps de ocur de
munc n zon.
2. Cte fam dn comuntate depnd de a|utoru soca sau a|utoru de oma|?
5>
3. Cop care ocuesc n case cu resurse economce nsufcente sunt supu
unor rscur ma mar n toate aspectee ve, de a stressu dn fame
nstabtatea fama pn a psa de acces a resursee de sntate.
Actvte or cuprnd ate dmensun (sntatea, economa, medu)?
(!n!tatea
Sntatea este determnat de ma mute eemente dect bunstarea fzc.
Interacune cu medu fzc soca |oac un ro ma|or n a determna ct de
snto suntem.
Indcator str de sntate pun n evden dstrbua boor n comuntate.
Acest prof se consttue pe baza ndcatoror de sntate sau a anumtor
factor care pun n evden, nveu de sntate a unor ndvz sau grupur de
popuae. Acet ndcator ncud nforma cum ar f rata deceseor a
anumte vrste, rata mortat, decese accdentae, an de va perdu,
rata de morbdtate mortatate. Profu ma poate conne date sumare
pentru anumte grupur popuaonae cum ar f cop, adoescen sau feme.
Comparae profuu regona cu ce naona poate pune
n evden probemee prortare de sntate ae acestor zone.
*iscul de sntate. Profu rscuu de sntate are tre componente. Rscu
comportamenta, rscu soca rscu de medu (fzc, chmc boogc).
Factor de rsc comportamenta ncud amentaa, consumu de
medcamente, acoo, tutun drogur sau obceur n actvtatea fzc.
Acestea pot f puse n evden de stud cu prvre a comportamente
percep, probeme nevo de sntate a nve ndvdua sau a nveu unor
grupur popuaonae.
Indcator soca a rscuu de sntate sunt de o mportan deosebt.
Stressu ca urmare a perder ocuu de munc, excuzunea soca, nveu
de educae sczut pot f factor asoca une str de sntate precar. Pe de
at parte, acea ndcator soca pot pune n evden exstena anumtor
mecansme de suport soca. Factor de medu asoca cu rscu de sntate
ncud catatea meduu ncon|urtor,
catatea ape, souu, aeruu, cmatuu geografc condor de ocut.
Este necesar nvestgarea str prezente a servcor medcae dn
comuntate apo unee egtur dntre medu sntate, pe de o parte,
dntre dezvotarea economc sntate n zon, pe de at parte.
1. Exst sufcent persona medca n zon?
Lpsa personauu medca cafcat (probem care apare ma mut n
comunte rurae dect urbane) poate rdca probeme pentru ce care au
nevoe de atene medca medat. Ate ntrebr nrudte ncud tpure de
msur care pot atrage personau medca dac comuntatea este pregtt
pentru urgene medcae.
2. Ce tpur de posbt recreatve exst pentru membr comunt?
Bunstarea genera a ndvzor poate f para atrbut snt fzce.
Stude ne arat c ce care sunt ntr-o bun form fzc sunt ma capab s
fac fa presunor ve znce.
3. Exst programe guvernamentae axate pe probeme de sntate?
Unde se gsesc broure organzaor mpcate?
4. Exst un ofcu de sntate a comunt?
5. Exst grupur de ceten care se ocup de probemee de sntate?
Mediu" 6ncn;ur!tr
5?
Legtura dntre medu natura ce uman este un punct centra n
dezvotarea autosusnut. Un ecosstem sntos depnde de oamen care
tresc n armone n cadru su. Unee dntre ntrebre puse n aceast
secune se ocup de un nventar a str meduu fzc a efecteor
actvtor omuu asupra sa. n contnuare, enumerm nte ntrebr mode
care pot f fooste ca surse de nformae.
1. n ce mod s-a schmbat medu fzc n comuntatea dumneavoastr (cm,
ap, so, pdur)? De exempu, a fost comuntatea ngr|orat n ce prvete
catatea ape sau dmnuarea zoneor cu pdur naturae?
2. Cum se foosete pmntu pentru agrcutur n comuntate?
Exst programe pentru conservarea pmntuu n faa unor dezvotr
nute?
3. Ce procent dn mostree uate anua dn apee curgtoare ae comunt
satsface standardee de catate guvernamenta?
Obnerea nformaor fundamentae despre starea meduu oca trebue s
spr|ne formarea une magn despre probemee ce trebue rezovate. Pot f
utzate ntrebr de genu:
4. Ce programe de medu exst n comuntatea dumneavoastr, sponsorzate
de autorte centrae sau ocae?
5. Cunoate coordonatee grupuror pentru aprarea meduu formate dn
membr comunt? Cte sunt, pe ce se axeaz fecare grup, care grup are
ce ma mare numr de vountar spr|n dn partea comunt care are
ce ma pun spr|n? De ce? Cuprnd actvte or aspecte egate de ate
dmensun (economc, soca sau de sntate)?
6. Exst n zona dumneavoastr afacer mpcate n actvt ecoogce?
Industre dn regune se asgur c mnmazeaz efectee pour asupra
meduu fzc prn tehnoog adecvate? Care dntre aceste afacer preznt
rapoarte anuae prvtoare a medu?
METODE <I TE=NICI DE COLECTA&E A IN>O&MAIILO&
Sunt fooste n scopu de a descoper nevoe, perspectvee, opne, dee
sau dornee membror comunt, acestea urmnd a f fooste n procesu
de uare a deczor.
Unee dntre aceste nstrumente sunt eftne uor de foost, nefnd
necesare abt tehnce specae, ar costure fnd mnme (pot f reazate
cu personau exstent sau cu a|utoru cetenor vountar reatv repede).
Atee necest assten de specatate - n genera - soct tmp ban.
Aegerea nstrumentuu potrvt repreznt o abtate mportant care se
dobndete prn experen. n genera, cel mai eficient instrument este cel
care ofer cele mai precise %i utile informaii.
Procesu de consutare evauare este un pre| de dezvotare a une
contne cvce, de formare a unor grupur, de educare nformare, de
nducere a dorne de acune.
Exst ma mute modat de consutare a grupuror sau a persoaneor:
Prn foosrea unor metode tehnc de tp catatv:
- Branstormng;
- Focus grup;
- Tehnca Grupuu Nomna (TGN);
- Intervur sau ntnr ndvduae (fa n fa);
5@
- Observaa;
- Studu de caz.
Prn foosrea unor metode tehnc de tp canttatv:
- Ancheta pe baza unu chestonar;
- Sonda|ee de opne.
(TA)ILI&EA %&IO&IT4ILO&
Trebue stabt erarha ntre scopure, obectvee sarcne une
organza, ce anume se dorete a se reaza. Stabrea prortor va f
nfuenat de anaza stuaona, n speca de cernee medcae de
obectvee potce ma arg ae comunt. Trebue s ne asgurm c
prorte stabte sunt fezabe conforme cmatuu soca potc a
comunt n contextu resurseor posbe.
Pentru stabrea ntervenor prortare, sunt fooste anumte crter:
- Capactatea de a reduce semnfcatv o anumt patooge.
- Exstena une rea cost-efcen rezonabe;
- Concordana cu dornee pubcuu;
Pentru a f mpementate prorte trebue s ndepneasc tre crter de
fezabtate:
- S fe vorba de nterven care pot f reazate a un nve catatv adecvat;
- S poat f dsponbe pentru ma|ortatea ceor ce au nevoe de ee nnd
cont de resurse exstente , sau proectate;
- S refecte un consens favorab dn punct de vedere potc refertor a
necestatea ntroducer or.
. ETA%ELE E'ALU4&II ?N %&OMO'A&EA (4N4T4II
-1 Descrierea prgramu"ui (modeu ogc) - este o magne de ansambu a
feuu n care se derueaz programu - teora potezee de ucru
(assumptons) care stau a baza programuu.
Acest mode ne pune a dspoze o "hart" a programuu, care evdenaz
cum va funcona acesta, care este ordnea de deruare a actvtor, precum
cum pot f atnse rezutatee dorte.
Carfcarea mandatuu natve
Scopu: car formuat, n termen reat refectnd o probem de sntate
pubc
Obectve: specfce, msurabe, reaste (pot f atnse), reevante, mt de
tmp (SMART).
Pentru a se putea msura rezutatu programuu, trebue specfcat de a
nceput:
Grupu nt;
Ce comportament se dorete a f schmbat cum se va msura aceast
schmbare;
Schmbarea propus trebue s fe fezab, reast;
Este nevoe de un punct zero (basene) % schmbr de comportament;
Tmpu n care se va obne schmbarea;
Un sngur comportament nt per obectv.
Reaonarea cu ate natve, procedur sau structur
01 Identificarea prb"eme"r (teme) - n genera exst tre probem
prncpae n evauarea unu program de promovare a snt: conceperea
dezvotarea, punerea n apcare mpactu. Astfe:
5A
Concept desgn - una dntre cee ma frecvente probeme este aceea dac
programu a fost conceput respectndu-se conceptee prncpe promovr
snt;
Impementare - ntrebarea cea ma frecvent se refer a ct de efcent
efcace a fost mpementat programu. De mute or, un rezutat negatv este
egat, ma degrab, de o mpementare defectuoas dect de conceperea
gret a programuu.
Impact - de obce evauarea mpactuu rdc ntrebr prvtoare a msura
n care natva a produs efectee scontate.
81 De5$"tarea prcesu"ui de c"ectare a date"r - depnde, n prmu
rnd, de temee proectuu de aegerea benefcaror acestua.
Decza prvnd dezvotarea procesuu de coectare a dateor depnde de:
Scopure obectvee ntervene;
Crtere pentru ndepnrea acestora cu succes;
Indcator ae;
Perspectva nevoe dferor benefcar- partcpan a program;
Nveu pentru care nformae sunt cuese.
91 C"ectarea date"r - probemee rdcate a acest punct prvesc
respectarea rguroas a proceduror, ntr-o maner etc. Confdenatatea
nevoa de a foos nforma despre nepartcpan a proect pot genera
probeme.
:1 Ana"i5a 3i e$a"uarea date"r - ncude nterpretarea dateor
compararea or cu rezutatee propuse. De asemenea, este deschs dscua
prvnd datee catatve versus cee canttatve. Statstce au dferte mar|e
de eroare, ar numeree repreznt numa o form de ndcator a une
probeme de sntate pubc, atur de ce catatv care pot expca ma
bne "de ce" "cum".
Este mportant ca benefcar programuu s neeag ce se compar, cu ce
motvu aceste compara. Nu n utmu rnd este mportant s se acorde o
atene deosebt moduu de prezentare a nformaor obnute, deoarece o
prezentare prost pregtt poate dstruge o actvtate bne fcut ut.
@1 &ecmand!ri"e - trebue s acopere schmbre medate, s carfce ce
este foostor dntre rezutatee obnute.
/1 Diseminarea re5u"tate"r - este foarte mportant pentru c orce
evauare gsete uttatea fna n msura n care un numr ct ma mare
de persoane cunosc rezutatee poztve, provocre ece nvate n
urma desfurr une nterven. Rezutatee trebue s a|ung att a ce
care au partcpat a conceperea, dezvotarea punerea n practc a
ntervene, ct a decden.
ALEGE&EA INDICATO&ILO&
Un program este evauat ca fnd de succes n funce de ndepnrea
ndcatoror ae . De aceea este foarte mportant ca ndcator s refecte
ct ma adecvat obectvee propuse, n funce de tmpu acordat desfurr
programuu, precum de bugetu aocat. Astfe:
Ni$e"u" de cun3tin#e
+vantaj: este uor de msurat a termnarea une nterven
(ezavantaj: mbogrea cunotneor NU mpc automat modfcr
comportamentae NU sunt ntodeauna convngatoare pentru decden.
A Cmprtament
5C
+vantaj: ne putem atepta a modfcarea unu comportament pe tmpu
derur unu program; modfcarea unu comportament msoar mpactu
programuu.
(ezavantaj: vaoarea sa depnde de ct de reevant este comportamentu
respectv ntr-o anumt probem de sntate.
(tarea de s!n!tate
+vantaj: schmbarea favorab a acestea este cea ma convngatoare pentru
decden, dec programu este prvt ca un succes asgur fondur vtoare.
(ezavantaj: mbuntrea str de sntate se produce pe termen
medu/ung exst o muttudne de factor care o nfueneaz. Dn aceast
cauz este dfc de a pune mbuntrea str de sntate pe seama une
anumte nterven.
EVALUAREA COMPONENTEI MASS-MEDIA
Mass-meda repreznt una dn cee ma fooste c pentru a transmte
mesa|e n vederea schmbr cunotneor, attudnor comportamenteor
care determn o anumt probem de sntate pubc. De aceea este
necesar s ne oprm asupra evaur componente mass-meda dn cadru
programeor de promovare a snt.
Indcator pentru evauarea pe TERMEN SCURT:
Cte persoane au vzut/auzt/ctt mesa|u
Cte persoane pot amnt mesa|u chee
Care a fost reaca or medat
Cte persoane au gst mesa|u credb
Indcator pentru evauarea pe TERMEN MAI LUNG:
Cte persoane ma pot amnt mesa|u
Cte persoane au acceptat mesa|u ca adevrat
Cte persoane -au schmbat comportamentu
At tp de mpact (prezervatve, medcamente..)
Metode fooste pentru evauarea componente mass-meda:
Stud catatve - focus grup
Stud/cercetr asupra popuae generae, medc, farmact
Rspunsur prmte de a ascuttor, cttor
Montorzarea vnzror de medcamente, preservatve etc.
Utzarea servcor
&OLUL NU&(INGULUI COMUNITA& ?N %&E'ENI&EA <I COM)ATE&EA
)OLILO& CA&DIO'A(CULA&E
Unu dntre obectvee generae ae asstene medcae comuntare este
educarea comunt pentru sntate. Un motv de ngr|orare repreznt
apara boor cardovascuare a vrste dn ce n ce ma tnere, ar
mortatatea datorat acestora este n contnu cretere.
Boe cardovascuare consttue prncpaa cauza de deces a brba de
peste 45 de an a femee de peste 65 de an.
Aterosceroza, substratu acestora, se dezvota nsdos s devne manfesta
dup zec de an, moment n care este greu reversba.
Cee ma mute dn decese au oc brusc, nante de a a|unge a spta, deseor
a prmee smptome (debutu nfarctuu de mocard).
<D
Apara boor cardovascuare este strns egata de modu de vata ar
modfcarea acestua ca s reducerea factoror de rsc pot ntrza apara s
dezvotarea bo.
Boaa cardovascuara are o etooge mutfactora s factor de rsc cu efecte
mutpcatve prn asocere. Iata cteva dn caracterstce stuu de vata
asocate cu creterea rscuu de boaa de nma:
- deta bogata n grsm saturate, coestero s caor, fumatu s
nactvtatea fzca. Exsta s o sere de trasatur ndvduae - personae
nemodfcabe ca: vrsta, sex, antecedente famae.
- storcu boor ateroscerotce ca s vrsta a care se manfesta a
prn s a ndvdu n sne.
Ce care preznt store de bo cardovascuare n fame, pot avea factor
genetc precum dabetu.
Deta bogata n grsm s fumatu sunt factor mportan determnan a
aterosceroze. Efortu fzc moderat reguat, de ce pun 3 or pe sptmna
n edne de 45-60 mnute scade rscu de boaa coronaran (are efect
protectv).
Coesterou rdcat n snge (hpercoesteroeme) este un factor de rsc
mportant. Ce cu coesterou sczut nu fac boaa coronaran daca nu
asocaz a factor de rsc. Dn contra, coesterou cu denstate mare (HD1)
creste rscu.
Hpertensunea arteraa este un factor de rsc deosebt pentru boaa
coronaran, nsufcenta cardaca s accdentee vascuare cerebrae.
Dabetu creste rscu s severtatea boor vascuare a ambee sexe dar ma
aes a feme.
Tendna a hpocoaguare a sngeu este nfuenat negatv de fumat,
sedentarsm antconceponae hormonae ca s de dspara actvt
hormonae a feme (menopauza).
n prevenrea boor cardovascuare, nursngu comuntar ar putea avea un
ro mportant prn crearea de programe nformaonae cu prvre a factor de
rsc combaterea acestora n mta posbtor.
%riritate in pre$enirea b"ii crnariene n practc au: bonav cu boaa
coronaran - cardopate schemca sau ate bo vascuare ateroscerotce
(artrte, nsufcenta crcuatore cerebraa), persoanee fr smptome dar cu
rsc crescut (dabetc, ce cu coesterou foarte rdcat, cu hpertensune
arteraa).
Aprecerea rscuu coronaran este posb. Ea presupune aprecerea rscuu
mutpcatv a asocer ma mutor factor de rsc. Un brbat de 50 de an cu
coesterou mare 300 mg fr a factor de rsc are un rsc ma mc dect un
atu cu coesterou de 200 mg dar care este hpertensv, dabetc sedentar,
sau fumeaz. Trebue uate n cacu vrsta, sexu s antecedentee patoogce
ae fame (ascendentee).
Este mportant de tut: stu de vata, deprndere amentare, obceure de
mcare, fumatu. Greutatea, vaore tensun arterae, a nveuu pdeor s
gceme se vor ua n consderare s controa.
Modfcarea stuu de va este esena (renunarea a fumat, modfcarea
aeger amenteor cu scderea numruu de caor, a grsmor anmae,
reducerea greut s creterea consumuu egumeor, vegetaeor, cereaeor
s fructeor).
<.
Sarea acoou vor f reduse n genera, n speca a ce cu hpertensune
arteraa.
Creterea ftnessuu se va face prn efort fzc repetat, reguat dar de
ntenstate moderat - mc.
factor de rsc pot f nfuena modfcnd stu de va.
Efortu fzc trebue adaptat vrste, ftnessuu scopuu urmrt (prevenrea
boor cardovascuare sau recuperarea dup nstaarea bo: nfarct).
Durata mnm a efortuu va f de 30 mnute de 3 or pe sptmn, de 10
mnute
nczrea, 45-50 mnute de revenre a repaus.
Actvtatea fzc efectuat n mod reguat este prvt ca o component
sntoas a stuu de va. Recent aceast mportan a fost conturat de
unee stud care au demonstrat egtura ntre actvtatea fzc efectuat n
mod constant cu reguartate (actvtatea fzc moderat) benefcu
asupra snt generae, n speca asupra prevenr boor cardovascuare
n socetatea modern ce are o tendna rdcat spre sedentarsm. Insttue
de promovare a snt ar trebu sa comunce pubcuu canttatea s tpu
actvt fzce ce sunt necesare pentru a preven boe s a promova
sntatea.
Ne$i specifice de ingri;ire si educatie deBa "ungu" $ietii
Ntiuni despre ingri;irea cpi"u"ui
Dezvotarea pshomotore a copuu 0-1 an
Rtmu de dezvotare a copuu preznta oscat, nu este ntotdeauna
constant. De obce, ncepe cu o peroada de crestere acceerata s de
dobandre rapda s progresva a capactator, carea urmeaza o peroada de
evoute ma enta.
Dupa nastere, nou-nascutu contnua sa se dezvote ntr-un rtm rapd, n
speca n prmee sase un de vata. Ma|ortatea copor cu o dezvotare
normaa s dubeaza greutatea n a cncea - a sasea una de vata, s s-o
trpeaza a mpnrea varste de un an.
In prmu an trebue acordata o atente specaa urmarr crester n greutate
s nu n natme. Aceasta, deoarece cresterea n natme, este, n prm 2 an
de vata, ma constanta decat cea n greutate s devne ma "personaa" dupa
varsta de 3 an.
De obce, n prmee 3-4 ze de vata nou-nascutu perde aproxmatv 10%
dn greutatea de a nastere. La aproxmatv 10 ze, e revne a greutatea
ntaa.
,ana la $ luni sugarul:
Doarme cee ma mute ore dn z.
Pozta preferata este aceea a embronuu.
Tne pumnsor strans.
Este capab sa vada obecte de a o dstanta de 15 - 30 cm de och
s dn a 2 - 4a saptamana s manfesta prefernta pentru chpu
mame.
Is exprma nevoe prn pans.
Reactoneaza s se spere a zgomotee puternce, ascutte s a
umna ntensa.
Prnde orce obect atnge pama, de obce degetu mame.
Incepe sa zambeasca
<5
a tre un ncepe sa-s tna capu sngur cu ma muta sguranta.
I pac |ucare coorate s ncearca sa a|unga a ee.
Is da seama de sunetee s de dscute pe care e aude n |uru u,
s nceteaza |oaca pentru a f atent a ee.
Zambeste cand aude vocea mame s ncepe sa observe dferenta
dntre fzonoma mascuna s cea femnna.
& - ) luni
Controeaza n totatate mscare capuu s sta n sezut spr|nt.
Pus pe burta, se spr|na pe pame, rdcandu-se cat poate de mut.
Se rasuceste de pe burta pe spate s de pe o parte pe ata.
|ucare preferate sunt mane s pcoaree, pe care poate sa e
suga cu mare pacere.
Incearca sa nteeaga care este sura suneteor s a zgomoteor, s
recunoaste mama, tata s frat s, de obce, a auzu muzc
nceteaza sa panga.
Mscare sunt de|a ma bere, ndreptandu-se n toate drecte.
La 6 un sta n sezut pentru scurt tmp, fara a|utor s se smte
foarte comod n scauneu u.
Tne cu ma muta usurnta un obect ntre man s poate muta
dntr-o mana ata.
Rosteste sabe ca : "a", "ga", "g".
Incepe sa nteeaga cuvnte smpe: "da", "nu" s.a.
. - / luni
Is mentne echbru atunc cand sta n sezut pentru ma mut
tmp, apecandu-se usor n fata.
Rdca obecte cu ambee man; cate o |ucare n fecare mana.
Reactoneaza cand s aude numee.
Se supara cand mama peaca s se spere de persoanee strane.
Raspunde chemaror s dscuta foosnd sabe cum ar f "ma - ma -
ma".
La 9 - 10 un sta n pcoare, tnandu-va de mana s nu are nevoe
de a|utor ca sa-s pastreze echbru cand sta n sezut.
Face prm pas n cercetarea spatuu ncon|urator. Se spr|na n
pame s n genunch s ncearca sa mearga "de-a busea".
Se ocupa s cu obecte de marme ma mca, ncercand sa e
rasuceasca, sa e stranga. Is fooseste ncheetura man s
degetee, pe care e baga pe orunde poate.
Bate dn pame s s exprma entuzasmu.
10 - 1 luni
Is mareste vteza de mers "de-a busea", dezvotandu-s tehnc
propr.
Se spr|na pe unde poate s face prmee ncercar de a sta n
pcoare.
Face cu mana pentru a sauta pe cneva care peaca.
In |uru varste de un an face prm pas.
Incearca sa manance sngur, poate sa a s sa dea |ucar.
Inteege ntrebar smpe s ndemnur : "vno ac!" , "a mngea!".
Incepe sa fooseasca prmee cuvnte adevarate: "mama", "tata"
s.a.
<<
Imuni5ari"e presc"aru"ui, sc"aru"ui, ad"escentu"ui
In Romana, caendaru natona de vaccnar obgator, adoptat de Mnsteru
Sanatat, cuprndee urmatoaree vaccnur:
=ep ) - Vaccnu anthepatc B
)CG - Bacu Camette Guern, mpotrva tubercuoze pumonare
DT% - Vaccnu dftero-tetano-pertusss mpotrva dftere, tetanosuu, s
tuse convusve.
'%O - Vaccnu poo ora, mpotrva poomete.
&O& - Vaccnu ru|oa-oreon-rubeoa
DT - Vaccnu dftero-tetanc
&ub - Rubeoa
Ca"endaru" de $accinare este urmatru"2
CB09 de re2 Hep b
9B/ 5i"e: BCG
0 "uni: DTP, Hep B, VPO
9 "uni: DTP, VPO
@ "uni2 DTP, Hep B, VPO
-0 "uni: DTP, VPO
-0B-: "uni: ROR
8CB8: "uni: DTP
/ ani: DT, ROR
. ani: VPO
-9 ani: DT, Rub
-D ani: Hep B
Ingri;irea "a dmici"iu a b"na$i"r crnici si in stadiu termina".
- aegerea unu mode de ngr|re adecvat: modeu de autongr|re Orem,
modeu Roper bazat pe
dependenta|ndependenta actvtator vet n dferte etape;
- evauarea graduu de dependenta;
- evauarea resurseor umane s materae;
- verfcarea s respectarea recomandar medcae;
- panfcarea ngr|ror s stabrea oraruu mpreuna cu bonavu, fama,
respectand recomandarea medcaa;
- executarea nterventor autonome s deegate n conformtate cu egsata
n vgoare;
- apcarea protocoaeor de ngr|re;
- nstrurea s mpcarea fame n ngr|re s supraveghere;
- expcarea nevoor murbunduu;
- evdenta actvtat s transmterea nformator semnfcatve;
- evauarea rezutateor ngr|ror;
-raportarea perodca a rezutateor s rea|ustarea panuu de ngr|r.
<=