Echilibrarea emisferelor cerebrale deschide poarta spre viata spirituala de Cristi Alexandru Pe Pamant s-a ajuns la o noua criza

de transformare, la fel de cruciala pe cat a trebuit sa fie criza care a marcat aparitia Vietii in Materie sau criza care a marcat aparitia Mintii in Viata. Acum se pre ateste patrunderea !upramentalului pe aceasta planeta care va transforma umanitatea intr-o rasa supraumana. Aceasta transformare este inevitabila si va avea loc cu sau fara noi. "ar ca o prima etapa, va avea loc o schimbare in functionarea or anelor materiale si mai ales a creierului. Creierul va deveni un canal de comunicare pentru forma andurilor, o baterie a presiunii acestora asupra corpului si asupra lumii exterioare in care ele # andurile$ vor fi atunci direct eficace, comunicad cu ele insele de la minte la minte, fara sa treaca prin mijloace fizice #telepatie$ si vor produce, de asemenea, in mod direct, efecte asupra indurilor, actelor, vietii celorlalti, sau chiar asupra obiectelor materiale. %incolo de Minte, omul complet re aseste in mod constient ceea ce Materia reprezenta deja in mod inconstient& Ener ie si Pace.#!ri Aurobindo$ 'evolu(ia interioar) e pre )tit) de revolu(ia neurolo ic) Creierul nostru se pre )te*te, de mai bine de un secol, pentru intrarea +ntr-o nou) er). ,ransformarea aceasta a +nceput s) se simt) +n perioada -./0 1 -.20. 34ndirea celor n)scu(i +ntre ace*ti ani con(ine deja elemente din vechile *i noile modele de 4ndire. Exist) date de ultim) or) care arat) c) s-a produs o schimbare radical) de structur) +n creierul omenesc, produs) pe parcursul unei enera(ii, cel mult dou). 5a scar) evolutiv), asta +nseamn) mai pu(in de o milisecund). %up) -.20, au +nceput s) se nasc) oameni cu o nou) structur) a creierului. !avan(ii au identificat tr)s)turi specifice ale acestui creier, pe care l-au numit 6turbo7, de aceea *i adolescen(ilor *i tinerilor de azi li se spune 6adolescen(ii turbo7. "at) o parte dintre caracteristici& -. 8nmul(irea num)rului de ramifica(ii dendritice 1 r)murele foarte fine care pornesc din fiecare neuron, ca o arborescen(). Cre*terea enorm) a acestor dendrite, +nre istrat) +n ultimii ani indic) o capacitate mult mai mare a fiec)rui neuron de a primi simultan mult mai multe semnale, mult mai multe impulsuri nervoase. 9. 8nmul(irea semnificativ) a sinapselor: sinapsele reprezint) conexiunile efective dintre neuroni, iar multiplicarea lor demonstreaz) capacitatea nou) a creierului de a procesa +n paralel mult mai mult) informa(ie, mult mai rapid. ;. Cre*terea suprafe(ei scoar(ei cerebrale. /. A crescut reutatea cortexului *i chiar a num)rului de nevro lii - celule care exist) pe l4n ) neuroni, de trei ori mai multe dec4t ace*tia, a c)ror activitate o sus(in. Cu c4t avem mai multe nevro lii este semn c) suntem mai inteli en(i *i c) neuronii func(ioneaz) la capacitate mult mai mare. 0. "<-ul #coeficientul de inteli en()$ cre*te constant la nivel mondial. 5a fiecare -= ani "<-ul cre*te cu aproximativ /,0 - 0 puncte. V4rful de lance sunt japonezii care au o cre*tere cu >,> puncte la fiecare -= ani, ultimul loc +l ocup) americanii cu -,- puncte odat) la -= ani. %ac) evolu(ia continu) +n acest ritm, mul(i psiholo i consider) c) peste 0= ani P)m4ntul va fi locuit de oameni complet diferi(i fa() de cei din zilele noastre.

!emnele acestei transform)ri nu par prea vizibile. ,4n)ra enera(ie +nva() totu*i mult mai repede, de zeci de ori mai repede dec4t +nv)(au oamenii +n urm) cu 0= ani *i asimileaz) cu mare u*urin() foarte multe informa(ii. Puterile paranormale se multiplic) odat) cu spirele din A%? ,ransformarea despre care a vorbit !ri Aurobindo este +ns) mult mai profund) *i nu se limiteaz) la creier. 8n ultimele decenii s-au descoperit modific)ri uluitoare la nivelul A%?-ului care, dup) -.@=, s-a +mbo )(it cu o a treia spir). %up) anul -.20, au +nceput s) se nasc) o serie de copii, numi(i 6indi o7, iar dup) -.@= a ap)rut enera(ia copiilor de cristal - care au capacita(i absolut uluitoare. 8n China s-au descoperit zeci de mii de astfel de copii. Cercet)torii care i-au studiat rupeau, spre exemplu, o foaie de h4rtie dintr-o carte, o mototoleau +n pumn *i +i +ntrebau pe subiec(i ce scrie pe ea. Ace*tia erau capabili s) redea cuv4nt cu cuv4nt textul: al(i copii puteau s) vad) tot ceea ce petrece +n camera al)turat) *i chiar s) redea informa(ii din c)r(ile aflate acolo. !-a constatat c) A%?-ul celor mai mul(i dintre ace*tia nu mai era obi*nuit, avea o a treia spir), iar +n ultimii ani s-a descoperit *i o a patra spir) +n A%?-ul unora dintre ace*ti copii. Anii clarv)z)tori afirm) c) A%?-ul nostru sufer) +n prezent muta(ii care-i vor reface structura sa ini(ial), de corp de lumin) cu -9 lan(uri, pe m)sur) ce P)m4ntul se pre )te*te s)-*i m)reasc) frecven(a de vibra(ie proprie. Atunci vom putea s) ne manifest)m cu adev)rat calit)(ile *i puterile dumnezeie*ti cu care am fost +nzestra(i. P4n) acum, oamenii de *tiin() au ajuns s) studieze aproximativ un milion de copii de enul acesta, +ns) un raport de ultim) or) estimeaz) un num)r de peste 2= de milioane. Ei sunt mesa eri ai unei noi umanit)(i, de aceea se +ncarneaz) cu anumite calit)(i deja trezite, dar A%?-ul +mbo )(it a +nceput s) apar) deja *i la oameni maturi, iar asta demonstreaz) c), pe m)sur) ce cre*te num)rul unor astfel de tineri transforma(i, modifica(i *i pre )ti(i pentru un salt spiritual, se enereaz) un c4mp morfic, un fel de c4mp informa(ional la nivelul +ntre ii planete care +ncepe s)-i influen(eze *i pe adul(ii pre )ti(i. Mai mul(i neuroni +n creier dec4t atomi +n univers Este cea mai complex) structur) de pe p)m4nt, dar savan(ii au ajuns la concluzia c) ar putea fi cea mai complex) structur) din universul pe care +l cunoa*tem. %e ceB "at) c4teva ar umente& -. Creierul con(ine peste -== de miliarde de neuroni, mai mult dec4t num)rul stelelor din Calea 5actee: dup) prima lun) de dezvoltare intrauterin), +n creierul unui f)t +ncep s) se produc) 90=.=== de neuroni pe minut *i se men(ine acest ritm minut de minut, p4n) +n momentul na*terii. 9. 8ntre cei -== de miliarde de neuroni din creierul uman se realizeaz) +n jur de 2= de trilioane de sinapse neuronale #aceast) cifr) variaz) de la om la om *i face +n eneral diferen(a +ntre un eniu, un om obi*nuit sau un om cu inteli en() medie$. %ar ceea ce este fascinant este faptul c) s-a calculat faptul c), din punct de vedere probabilistic, sunt posibile mai multe conexiuni neuronale - deci sinapse - +ntre neuronii din creier, dec4t num)rul de atomi din +ntre ul univers. ;. %e*i are o reutate destul de mic), 9C din totalul corpului, creierul consum) cam 90C din ener ia corpului. /. Este at4t de vascularizat, +nc4t toate capilarele sale puse cap la cap totalizeaz) -9== de Dm. 0. 5un imea total) a fibrelor nervoase din +ntre ul sistem nervos central este de peste

0 milioane de Dm. 2. Eiecare neuron are +ntre -=== *i -==.=== de sinapse +n care se conecteaz) cu al(i neuroni. ,ransformarea profund) la nivelul A%?-ului *i al creierului ne pre )te*te deja pentru modificarea total) a paradi mei *i pentru o +n(ele ere complet diferit) a realit)(ii din care facem parte. %e la st4n a la dreapta spre infinit Creierul decodific) informa(ie non-stop *i astfel ne creeaz) realitatea. Cele dou) emisfere din care este alc)tuit par identice, dar func(ioneaz) ca dou) creiere foarte diferite. Corpul calos prin care circul) aproximativ ;== de milioane de trasee nervoase este puntea +n ust) prin care comunic). Exist) o serie de experien(e uluitoare care demonstreaz) cum poate fi modificat comportamentul unui om dup) emisfera cerebral) asupra c)reia se intervine. Eiecare dintre acestea +ndepline*te func(ii specifice. Emisfera st4n ) ne conecteaz) la lumea fizic), dar o face at4t de mult, +nc4t dac) ne baz)m doar pe ea, ne-am blocat +n rani(ele acestei realit)(i iluzorii *i r)m4nem izola(i *i identifica(i cu trupul. %ac) ducem ener ia c)tre emisfera dreapt) +ncep s) se deschid) multiple por(i, nenum)rate c)i de acces +n planurile multidimensionale ale unei realit)(i infinit mai vaste. Creierul fiec)rui om prezint) o alternan() de predominan() superficial) +ntre cele dou) emisfere, care se manifest) cam la .= de minute, odat) cu trecerea respira(iei dominante de pe o nar) pe alta. ?u despre acest tip de predominan() momentan) este vorba aici. Ci de obi*nuin(a profund) de a vedea lumea doar din perspectiva uneia dintre emisfere. Emisfera st4n ) este analitic): are o viziune static) a vie(ii, este suportul 4ndirii lo ice, cunosc)toare, se bazeaz) pe concepte, pe cuvinte, pe numere, pe vorbire, pe ceea ce sistemul actual de +nv)()m4nt ne-a antrenat s) facem zi de zi. Emisfera st4n ) +nseamn) structurare: ordoneaz) lucrurile, de*i le vede pe por(iuni, nu ca +ntre . 8nseamn) limbaj *i or anizare +n form) fizic). 'eprezint) ceea ce numim 6 4ndire ra(ional)7. Persoanele +ntemni(ate +n emisfera st4n ) nu pot vedea +ns) conexiunile reale care exist) +ntre fra mente: sunt numai aici, +n lumea fizic). ?u pot +n(ele e *i percepe sincronicit)(ile *i nu pot face le )turi intuitive dintre realit)(ile fizice *i cele subtile. Emisfera dreapt) este conectat) la ceea ce exist) 6dincolo7, e inventivitate, inspira(ie, +n(ele ere profund). Persoanele care +*i folosesc mai mult emisfera dreapt) sunt fantastic de creative, intuitive, +nclinate c)tre art), mai deconectate de realitatea fizic), pentru c) emisfera dreapt) ne scoate cumva din timp. !-a constatat c), +n momentul +n care exist) predominan(a emisferei drepte, tr)im spontan +n prezent. %in contr), atunci c4nd ne ducem c)tre emisfera st4n ) ca predominan(), +ncepem s) sim(im o presiune din ce +n ce mai mare a timpului. Emisfera st4n ) ne izoleaz) de ceilal(i *i ne blocheaz) +n lumea palpabil), material). C4nd predominan(a mi reaz) +n emisfera dreapt) +ns), lucrurile +ncep s) se interpenetreze *i apare senza(ia de comuniune cu cei din jur. Emisfera dreapt) are calit)(ile *i puterile unei c)i spirituale. E important totu*i ca adev)ra(ii practican(i spirituali s) )seasc) armonia +ntre tr)irile *i comportamentele pe care le enereaz) cele dou) emisfere cerebrale. !) evite +nlocuirea unui dezechilibru cu altul. !) evite tendin(a de a se refu ia +n activit)(ile emisferei drepte, acord4ndu-i suprema(ia. %eoarece asta implic) riscul de a pierde priza pe lumea fizic) *i de a dezvolta tendin(e psihotice. Este necesar s) avem control *i asupra acestei realit)(i, pentru a fi eficien(i +n ceea ce realiz)m. 8n tradi(iile spirituale autentice, fie Fo a, budism sau isihasm, hizii spirituali nu

permit neofitului s) rup) le )tura cu oamenii pentru a se retra e +n sin ur)tate deplin) *i a medita. %oar c4nd adeptul ajun e la un +nalt nivel de echilibru fizic, mental *i emo(ional prime*te acceptul s) se izoleze *i s) aprofundeze c)utarea spiritual). %ar aceast) stare de echilibru interior se traduce *i prin armonie *i func(ionare e al) a celor dou) emisfere. Acesta este, de asemenea, unul din motivele pentru care *i hidul nostru spiritual +ncurajeaz) at4t de mult realizarea ac(iunilor de Garma Fo a, +mpreun) cu alte metode Fo hine. E)r) hart), +n c)l)torie prin propriul creier %r. Hill Iolte ,aFlor a tr)it o experien() inedit). ?u este sin ura, dar cei care trec de obicei prin astfel de experien(e nu au cuno*tin(ele *i specializarea sa +n neuroanatomie. 8ntr-o diminea(), Hill a avut un atac cerebral. Emisfera st4n ) a creierului a +nceput s) nu-i mai func(ioneze. 8n pofida felului dramatic +n care i s-a modificat via(a, Hill a considerat c) are o *ans) uria*) s) observe *i s) descrie experien(a din interior. "at) relatarea ei& 68n diminea(a accidentului, m-am trezit cu o durere puternic) +n spatele ochiului st4n , acel en de durere +n(ep)toare care apare c4nd mu*ti dintr-o +n he(at). M) apuca *i apoi m) l)sa, iar)*i m) apuca *i din nou m) l)sa. Era foarte neobi*nuit s) simt orice fel de durere, a*a c) m-am 4ndit& 6Eoarte bine, o s)-mi +ncep pro ramul obi*nuit7. A*adar m-am ridicat din pat *i am s)rit pe aparatul de exerci(ii cardio. 8n timp ce-mi f)ceam exerci(iile, am realizat c) m4inile mele arat) ca ni*te heare +ncle*tate de bara aparatului. Ji m-am 4ndit& 6Asta-i foarte ciudat7. Am privit +n jos spre picioare *i mam 4ndit& 6Aau, sunt o chestie care arat) bizar7. Era ca *i cum con*tiin(a mea alunecase din starea normal) de percepere a realit)(ii +ntr-un spa(iu +n care m) privesc pe mine av4nd aceast) experien(). Ji totul e deja foarte ciudat, iar durerea mea de cap nu f)cea altceva dec4t s) se amplifice. C4nd p)*esc pe podeaua camerei de zi, simt c) totul +n interiorul corpului meu s-a +ncetinit. Eiecare pas este foarte ri id *i foarte calculat, sunt concentrat) doar pe sistemele interne. !tau +n baie, pre )tit) s) intru la du*, *i aud dialo ul din interiorul trupului meu& 6Voi, mu*chi, trebuie s) v) contracta(i. Voi, mu*chilor, relaxa(i-v)7. 8mi pierd echilibrul *i m) sprijin de perete. 8mi privesc m4na *i-mi dau seama c) nu mai sunt +n stare s) stabilesc cu precizie care sunt limitele trupului meu. Atomii *i moleculele m4inii mele s-au +ntrep)truns cu atomii *i moleculele peretelui. Ji tot ce mai pot percepe este aceast) ener ie - ener ie. 6Ce-i +n nere ul) cu mineB Ce se +nt4mpl)B7, mai apuc s) m) +ntreb. %ar din acea clip) taifasul din emisfera st4n ) a creierului meu se opre*te cu totul. %e parc) cineva ar fi luat o telecomand) *i ar fi ap)sat butonul KmutL. 5ini*te absolut). 8n primul moment, am fost *ocat) de aceast) minte t)cut). Apoi m-am sim(it fermecat) de randoarea ener iei care m) +nconjura. M) simt imens) *i +n expansiune. Anit) cu toat) ener ia aceea. Apoi, dintr-o dat), emisfera mea st4n ) revine pe fir *i +mi spune& 6MeiN Avem o problem)N Avem o problem)N ,rebuie s) primim ajutor7. Ji eu& 6AahN Am o problem). Am o problem)7. %ar imediat sunt tras) +napoi din exterior +n con*tientizare - *i cu dra m) refer la acest spa(iu ca la Oara ,ralala. Pentru c) e frumos acolo. "ma ina(i-v) cum ar fi s) v) deconecta(i cu totul de la vorb)ria propriului creier, cea care v) conecteaz) cu lumea exterioar). M) simt u*oar). "ma ina(i-v)& toate le )turile cu lumea exterioar) *i orice factori de stres le a(i de ea - nu mai exist). P senza(ie de pace interioar) profund). "ma ina(i-v)

cum ar fi s) pierde(i ;> de ani de ba aj emo(ionalN P, am sim(it euforie. Euforie. Era at4t de minunat.7 Atacul cerebral a f)cut-o s) descopere extazul mistic %r. Hill Iolte ,aFlor +*i continu) cu umor relatarea. 6Emisfera st4n ) intr) iar pe fir *i zice& 6MeiN ,rebuie s) te concentrezi. ,rebuie s) cerem ajutor7. Ji eu m) 4ndesc& 6,rebuie s) cer ajutor. ,rebuie s) m) concentrez7. A*a c) ies de la du*, m) +mbrac mecanic *i umblu prin apartament, 4ndindu-m)& 6,rebuie s) ajun la serviciu. ,rebuie s) ajun la serviciu. Pare pot s) conducB7. 8n acel moment, bra(ul drept mi-a paralizat complet. Atunci am +n(eles& 6P, %oamneN Am un atac cerebralN Am un atac cerebralN7. "ar urm)torul lucru pe care mi-l spune creierul& 6AauN Asta e foarte tare7. Asta-i foarte tareN C4(i cercet)tori ai creierului au ocazia s)-*i studieze creierul din interior spre exteriorB7 ?u-mi puteam aminti num)rul de la serviciu. %ar mi-am adus aminte c) +n birou aveam o carte de vizit). A*a c) am scos un teanc de c)r(i de vizit) ros de @ centimetri. M) uit la cartea de vizit) de deasupra, dar nu pot s) spun dac) e cea pe care o caut sau nu, pentru c) tot ceea ce vedeam erau pixeli. Ji pixelii cuvintelor se contopeau cu pixelii fundalului *i cu pixelii simbolurilor, iar eu chiar nu puteam s) fac diferen(a. Am a*teptat p4n) a venit ceea ce numesc un val de luciditate. 8n acel moment am fost capabil) s) m) lipesc la loc de realitatea normal) *i s) spun& 6?u-i asta cartea de vizit)... nu-i asta... nu-i asta7. Mi-a luat /0 de minute ca s) parcur 9 centimetri din teancul de c)r(i de vizit). 8n acest timp, vreme de /0 de minute, hemora ia cuprindea emisfera mea st4n ). ?u +n(ele numerele. ?u +n(ele telefonul, dar e sin urul plan pe care +l am. A*a c) iau telefonul *i-l pun +n fa(a mea. "au cartea de vizit) *i o pun al)turi *i +ncerc s) potrivesc forma +mb4rli )turii de pe cartea de vizit) cu forma +mb4rli )turii de pe telefon. %ar chiar atunci alunec +napoi +n Oara ,ralala *i, c4nd m) +ntorc, nu mai (in minte dac) formasem deja acele cifre. A*a c) a trebuit s)-mi controlez bra(ul paralizat ca un bu*tean *i s) acop)r cifrele pe m)sur) ce le ap)sam, ca atunci c4nd m) +ntorc la realitatea normal) s) pot spune& 6%a, am format deja aceast) cifr).7 P4n) la urm), am reu*it s) formez +ntre num)rul. Ascult la telefon, cole ul meu ridic) receptorul *i +mi spune& 6Mam ham ham ham7. Ji m) 4ndesc& 6P, %oamne, )sta parc)-i un c4ine 3olden 'etrieverN7 A*a c) +i zic - foarte clar la mine +n cap& 6!unt HillN Am nevoie de ajutorN7. %ar ce iese pe ur) este doar& 6Mam ham ham ham7. M) 4ndesc& 6P, %oamne, parc)-s *i eu un 3olden 'etrieverN7. A*a c) nu puteam *ti - nu aveam de unde *ti c) nu puteam vorbi sau +n(ele e un limbaj p4n) nu am +ncercat. 8ns) el +n(ele e c) am nevoie de ajutor *i +mi trimite o ambulan(). C4nd m) trezesc ceva mai t4rziu +n aceea*i dup)-amiaz), sunt mirat) s) descop)r c) m) aflu +n via(). 5a un moment dat sim(isem spiritul pred4ndu-se *i +mi luasem r)mas-bun de la via(). %ar mintea mea e suspendat) +nc) +ntre dou) planuri ale realit)(ii foarte diferite. !imt ca pe o durere pur) stimulii care sosesc prin sistemele mele senzoriale. 5umina +mi arde creierul ca un foc, iar sunetele sunt at4t de puternice *i haotice, +nc4t nu pot separa o voce de z omotul de fundal. ?u-mi doresc dec4t s) evadez. ?u-mi pot identifica pozi(ia corpului +n spa(iu, a*a c) m) simt imens) *i +n expansiune ca un duh tocmai eliberat din sticl). Ji spiritul meu se +nal() liber, ca o balen) uria*) plutind +ntr-o mare de euforie t)cut). ?irvana. 3)sisem ?irvana. Ji +mi amintesc c) m) 4ndeam c) nu exist) nicio cale prin care s) fiu +n stare s) str4n sinele meu imens +napoi +n acest corp minuscul.

%ar con*tientizez +n acele momente& 6!unt vieN 8nc) sunt vie *i am descoperit ?irvana. "ar dac) am descoperit ?irvana *i +nc) sunt vie, atunci oricine care este viu o poate descoperi7. Ji +mi +nchipui o lume plin) cu oameni frumo*i, pa*nici, plini de compasiune *i iubitori care *tiu c) pot p)trunde +n acest spa(iu +n orice clip). Ji c) pot ale e +n mod deliberat s) p)*easc) +n emisfera dreapt) sau +n cea st4n ) *i s) )seasc) aceast) pace. Ji +n(ele +n aceste momente ce cadou uria* ar putea fi aceast) experien(), ce prilej de iluminare ar putea reprezenta +n le )tur) cu modul +n care ne tr)im vie(ile. Asta m-a motivat s)-mi revin. 5a dou) s)pt)m4ni *i jum)tate dup) hemora ie, chirur ii m-au operat *i mi-au +nl)turat un chea de s4n e de m)rimea unei min i de olf care ap)sa pe centrii lin vistici. Mi-au trebuit opt ani ca s)-mi revin +n totalitate.7 ,u ce con*tiin() ale iB Experien(a uluitoare pe care a tr)it-o, +i prilejuie*te omului de *tiin() Hill Iolte ,aFlor c4teva concluzii importante. 6A*adar cine suntem noiB !untem for(a vital) a universului, cu dexteritate manual) *i dou) min(i co nitive. Avem puterea de a ale e, clip) de clip), cine suntem *i cum vrem s) ne pozi(ion)m +n lume. Emisfera noastr) dreapt) este dedicat) momentului prezent. ,otul este 6aici *i acum7. 34nde*te +n ima ini *i are un mod de a +nv)(a Dinestezic prin mi*carea trupurilor noastre. "nforma(ia, +n form) de ener ie, izvor)*te simultan prin toate sistemele noastre senzoriale *i apoi explodeaz) +n acest imens colaj care descrie cum arat) momentul prezent, cum miroase prezentul, ce ust are, cum +l sim(im *i cum sun). !unt o fiin() de ener ie conectat) la ener ia care m) +nconjoar) prin con*tiin(a emisferei mele drepte. !untem fiin(e de ener ie, conecta(i unul la cel)lalt prin con*tiin(a emisferelor noastre drepte, form4nd o sin ur) familie& umanitatea. Aici, acum, suntem fra(i *i surori pe aceast) planet). ?e afl)m aici pentru a face lumea un loc mai bun. Ji +n acest moment suntem perfec(i, suntem comple(i *i frumo*i. Emisfera mea st4n ) este un loc cu totul diferit - 4nde*te liniar *i metodic, se axeaz) pe trecut *i pe viitor. Emisfera noastr) st4n ) este conceput) +n a*a fel +nc4t s) preia acel imens colaj care constituie momentul prezent *i s) alea ) detalii, alte detalii *i mai multe detalii despre aceste detalii. Apoi le a*az) pe cate orii, or anizeaz) toate aceste informa(ii, le asociaz) cu tot ceea ce am +nv)(at +n trecut *i proiecteaz) +n viitor toate posibilit)(ile. Emisfera noastr) st4n ) 4nde*te +n termeni lin vistici. Este acel taifas ne+ntrerupt care m) conecteaz) pe mine *i lumea mea interioar) cu cea exterioar). Este acea voce micu() care +mi spune& 6Mei, s)-(i aduci aminte s) cumperi banane c4nd te +ntorci acas). Am nevoie de ele m4ine diminea()7. Este acea inteli en() calculat) care-mi aminte*te c4nd trebuie s)-mi sp)l rufele. %ar probabil cel mai important aspect este c) e acea voce m)runt) care-mi spune& 6Eu sunt. Eu sunt7. Ji imediat ce emisfera mea st4n ) +mi spune& 6Eu sunt7, m) izolez de rest. %evin un individ sin ular, separat de fluxul de ener ie din jurul meu, desprins de voi. Aceasta a fost por(iunea din creier pe care am pierdut-o +n diminea(a +n care am avut accidentul cerebral. Aici *i acum, pot p)*i +n con*tiin(a emisferei mele drepte, unde devin con*tient) c) sunt for(a vital) a universului. !unt for(a vital) a 0= de trilioane de frumoase ene moleculare care +mi dau form), +mpreun) cu tot ceea ce exist). !au pot ale e s) p)*esc +n con*tiin(a emisferei mele st4n i, unde devin un individ sin ular, compact. "zolat de cur ere, izolat de voi. !unt doctor Hill Iolte ,aFlor - intelectual), specialist) +n neuroanatomie. Acestea sunt 6noi7 din interiorul meu. Ce a(i ale e voiB Pe care o ale e(iB Ji +n ce momentB !unt +ncredin(at) c), pe m)sur)

ce petrecem mai mult timp ale 4nd s) rul)m circuitele unei p)ci interioare ad4nci oferite de emisfera dreapt), proiect)m mai mult) pace +n lume, iar planeta noastr) va deveni din ce +n ce mai pa*nic). Ji m-am 4ndit c) aceasta e o idee care merit) r)sp4ndit).7 Cum decodifici, a*a tr)ie*ti "at) o experien() cu adev)rat extraordinar). %r. Hill Iolte ,aFlor a tr)it +n propriul trup, +n propria minte adev)rul c) noi suntem decodificatori de informa(ie, iar ceea ce este +n jur este iluzie. P iluzie holo rafic) decodificat). C4nd era la du* *i func(iona numai prin emisfera dreapt), Hill +*i vedea bra(ul ca ni*te atomi care +ncepeau s) se uneasc) *i s) se interconecteze cu atomii *i moleculele peretelui. Aceea*i senza(ie de fuziune *i c4nd privea cartea de vizit)& 6M) uitam la ea *i erau pixeli *i pixelii se confundau cu fundalul7. A*a vede emisfera dreapt) - de acolo +ncepem s) percepem realitatea ca ener ie. Emisfera st4n ) concretizeaz) *i d) coeren(). Avem nevoie *i de asta, pentru c) altfel nu am putea s) ne descurc)m +n aceast) lume. Echilibrarea este cheia eficien(ei *i puterii, nu bascularea +ntr-o parte sau alta. !untem +nv)(a(i c) tot ce exist) +n jurul nostru este real. %e fapt, totul este iluzie. Aceast) lume fizic) nu e fizic): nici m)car nu exist) +n afar). Exist) aici, +n)untru. E o proiec(ie holo rafic). P iluzie a ceva fizic, material: o iluzie a solidit)(ii. ?oi suntem Con*tiin(). ?oi decodific)m realitatea. "ar felul +n care o decodific)m determin) realitatea pe care o tr)im. %ac) r)m4nem izola(i +n con*tiin(a corpului, nivelul de percep(ie a realit)(ii *i nivelul de dezvoltare a min(ii sunt +n)bu*ite. Aceasta este situa(ia actual) a umanit)(ii. "ndivizi care sunt +n realitate Con*tiin() "nfinit) ajun s) opereze doar la nivel de con*tiin() a trupului. Este ceea ce vor manipulatorii no*tri dintotdeauna. %ac) nu ne conect)m dincolo de aceast) dimensiune *i nu ne primim inspira(ia interioar), cunoa*terea intuitiv) de dincolo, atunci c)tre ce sau c)tre cine ne +ndrept)m pentru a +n(ele e cine suntem *i ce se petrece +n lumeB 8ncepem s) privim lumea doar prin sim(urile noastre. Prin limitele *i sl)biciunile noastre. Ji cine controleaz) aceast) informa(ieB Cei ce controleaz) mass-media, informa(ia, educa(ia etc. %ac) r)m4nem la acest nivel ne-au prins, iar riscul s) ne pierdem este imens. Avem +ns) *ansa s) ale em. Avem *ansa libert)(ii. ,u ce ale iB Articol preluat de pe http&QQRRR.Fo ama azin.roQ -Cine priveste in exterior viseaza: cine priveste in interior se trezeste. Carl Hun Calin S?on-text portions of this messa e have been removedT