Sunteți pe pagina 1din 11

Metalele grele din corpul omului contribuie la multe probleme serioase de sanatate.

Metalele grele toxice precum : mercur, cadmium, plumb, uraniu, si aluminiu pot intra in corpul nostru prin apa, mancare, aer, sau se pot absoarbe prin piele. Toxinele din metalele grele pot creea distrugeri enorme in corpul nostru daca nu avem grija. Astfel expunerea prelungita la metalele grele poate duce la o degenerare fizica, neurologica si a musculaturii. In multe cazuri acestea pot duce si la cancer. Si desi aluminiul nu este un metal greu, acesta este rapid ingerat din aditivii din mancare sau din antacizi, aspirine tamponate, agenti de copt, spray uri nazale, vaccinuri, folii de aluminiu si tavi de gatit. !e inseamna c"elarea de metalele grele# !uvantul c"elare vine din grecescul $ec"elei%, care inseamna $g"eara.% Acest lucru inseamna ca acesti agenti de c"elare in mod literal apuca in g"eare metalele grele, se unesc cu ele si le scot afara din corp prin urina sau prin fecale. !orpul nostru dispune de anumite procese proprii naturale de c"elare. &rocesele naturale de c"elare din organism sunt responsabile de o serie de operatiuni importante precum : digestia, transportul de nutrienti, formarea de enzime si "ormoni si detoxifierea de c"imicale toxice si de metale grele. In lumea de azi este foarte greu sa eviti expunerea la astfel de metale. Insa este de ajutor sa ne amintim ca pe langa aceste procese naturale de c"elare mai exista si o serie de alimentele care ajuta la inlaturarea metalelor grele din corp. Alimente care scot din organism metalele grele: &ectina, gasita in diferite fructe si legume este o fibra solubila nedigerabila despre care s a descoperit ca poate c"ela atat metalele grele din organism cat si alti poluanti din fluxul sanguin. Acesti poluanti sunt scosi apoi afara din sistem prin urina. Surse bune de pectina sunt merele in special cele verzi, varza, bananele, sfecla, strugurii, morcovii si perele. !oriandrul este un aliment excelent care indeparteaza metalele grele din organism. Acest este extrem de eficace pentru metale precum mercur, aluminiu sau plumb. 'espre aceasta planta se crede ca poate trece bariera sange creier si ca poate indeparta metalele grele din creier. 'octorul (obert !. At)ins afirma ca daca folosima o doza de *++ mg de coriandru pe zi , ne putem curata corpul de metalele grele in numai doua saptamani. &atrunjelul este extrem de eficace cand vine vorba de scos metalele grele din corp , in special mercurul. &atrunjelul si cruciferele precum broccoli, )ale sau varza contin un antioxidant care creste productia de enzime detoxifiante din corp. Alimentele bogate in sulf, precum usturoiul, ceapa, ajuta corpul sa elimine metalele grel precum plumbul. !"lorella este un c"elator bland. Aceasta are peretii celulelor formati din trei straturi care contin micro fibre de celuloza, care ajuta in detoxifierea metalelor grele. Se spune c"iar despre c"lorella ca este cel mai puternic c"elator de metale grele. Testele au aratat faptul ca , c"lorella actioneaza foarte bine impotriva mercurului, plumbului, uraniului si a cadmiului. Acidul alfa lipoic este produs de catre corp si se regaseste in cantitati mai mici si in alimente precum : spanac, broccoli, linte. ,n alt specialist in acest domeniu 'r. -yn &atric), afirma despre acidul alfa lipoic faptul ca ar trece si acesta de bariera sange . creier si ca ar fi capabil sa $prinda% metalele grele in miscare , prevenind astfel degenerarea celulelor. -amaile prezinta o capacitate impresionanta de a c"ela metalele grele din corp. 'octorul /andria 0illiams, explica faptul ca aceste citrice contin nivele ridicate de acid citric care reactioneaza cu metalele grele . 1icatul reuseste apoi sa indeparteze

aceasta c"elare mult mai usor usurand munca facuta de corp. &ortocalele de exemplu nu ofera aceleasi capacitati, continand o cantitate mult mai mica de acid citric. &ericolul metalelor grele nu trebuie subestimat , iar intr o lume in care poluarea este $la ea acasa%, trebuie sa facem tot ce ne sta in putinta sa ne protejam. 2ste important sa consumam cat mai multe alimente in stare cruda pentru a beneficia de astfel de proprietatile magice ale acestora care ne curata si ne protejeaza. 3amenii sunt expusi la plumb prin alimente contaminate, bauturi, diferite ocupatii sau "obby uri si de asemenea prin unele cosmetice. !ontributia acestor expuneri in cantitatea asimilata de organism variaza 4ntre indivizi si grupuri, este general acceptat faptul ca alimentele 56789, apa 5:+89 si aerul 5;789 sunt sursele de plumb. ,nele fructe, legume, cereale, bauturi racoritoare, vinul si carnea, pot contine cantitati importante de plumb. !"iar si fumul de tigara poate contine mici cantitati de plumb. Sa sugerat, totusi, ca atunci c<nd media plumbului din apa creste peste +,; mg=atunci aportul de plumb din apa 4ncepe sa l depaseasca pe cel din mancare. &lumbul poate intra in apa potabila prin coroziunea tevilor. Aceasta este mai probabil sa se intample atunci cand apa este usor acida. 'in acesta cauza, in ultima vreme sistemele publice de tratare a apei realizeaza ajustari de p>. ?ivelul maxim, recomandat de 3rganizatia Mondiala a Sanatatii 53MS9, al concentratiei de plumb din apa de este de +.+; mg=l. Intr un studiu realizat in Marea @ritanie s a observat faptul ca nivelurile medii ale plumbului 4n s<ngele mamelor si al copiilor care locuiesc in locuinte cu conductele din plumb au fost de peste doua ori mai mari decat ale celor care locuiesc in locuinte apropiate care folosesc tevi de cupru. Andepartarea instalatiilor din plumb a produs o scadere de aproximativ 7+8 din nivelurile medii de plumb din s<nge, ajungand la niveluri comparabile cu ale celor care folosesc conducte din cupru. &lumbul este o otrava cumulativa, copii pana la 6 ani, fatul si femeile gravide sunt cele mai expuse categorii, poate ajunge la fat prin placenta mamei si poate produce afectarea grava a sistemului nervos si al creierului. Aparatul renal @oala renala este de mult asociata cu expunerea la plumb, expunerea la niveluri ridicate de plumb provoaca leziuni renale. 2xpunerea de durata c"iar la niveluri reduse de plumb provoaca afectiuni cronice de rinic"i. Sistemul Cardiovascular 2xpunerea la plumb este asociata cu "ipertensiunea arteriala si studii au gasit legaturi intre plumb boala coronara, pulsul neregulat si infarct. &ersoanele care sunt expuse la plumb au un risc mai mare de disfunctie cardiaca in zilele in care nivelul de ozon si particule fine din aer este mai mare. Sistemul Reproductiv 'isfunctii privind numarul, motilitatea si morfologia spermatozoizilor sunt asociate cu intoxicatia cu plumb la barbati.

-a femei, plumbul poate afecta prin iminenta de avort, nastere prematura si greutate mica la nastere. S a observat ca femeile gravide cu o concentratie de plumb in sange de +,+;* mg=dl sunt de expuse patru ori mai mult la nastere prematura decat cele care au o concentratie de +,++B mg=dl. (iscul de malformatie creste odata cu expunerea la plumb. Sistemul Nervos &lumbul produce degenerare la nivelul celulei nervoase si afecteaza difert adultii si copii, la adulti este afectat sistemul nervos periferic iar la copii cel central. -a adultii care au fost expusi la plumb in timpul copilariei s a constatat un volum mai scazut al creierului. 2xistenta plumbului in sangele copiilor este corelat cu scaderea inteligentei, scaderea atentiei, scaderea abilitatilor la scris si la calculat, probleme emotionale si sociale. Ce putem face pentru a scadea concentratia de plumb din apa? C eliminarea instalatiilor pe baza de plumb si inlocuirea acestora cu unelenepoluante 5atentie si o serie de conducte &D! pot elibera &b9E C folositrea filtrelor de apa certificate conform ?S1=A?SI5pentru cele fabricate in S,A9E C folosirea apei numai dupa ce s a asigurat curgerea apei care a stagnatmai mult timpE C folosirea doar a apei reci de la robinet pentru prepararea "ranei5apa calda este mai coroziva si poate contine un nivel mai ridicat de plumb9E C nelegarea la pamant a diverselor circuite electrice prin conductele de apa5actiunea galvanica poate creste coroziunea si dizolvarea plumbului inapa9. pentru a verifica daca un ruj contine plumb, aplicati l pe mana, frecati portiunea acoperita de ruj cu un inel de aur. 'aca rujul contine plumb, la contactul cu aurul, se va inegri. Arsenicul este un element c"imic ce se gaseste, in mod natural, in sol si roca si a fost folosit ca ingrasamant, pesticid etc. 2xista doua tipuri de arsenic: anorganic: se gaseste in sol, roci, steril si apa si este cea mai periculoasa formaE organic: se gaseste in animale si plante si este mai putin daunator decat cel anorganic. Arsenicul ajunge in organismul uman prin intermediul apei si alimentelor. Acesta mai poate patrunde in organism si datorita ingerarii de sol sau nisip, in"alarii prafului fin si prin piele. &rin piele se absoarebe o cantitate foarte mica de arsenic si nu este considerata o cale de acces importanta. !ele mai mari cantitati sunt ingerate de copii, din cauza ca acestia au obiceiul de a introduce in gura degetele, jucariile si orice gasesc pe jos. 'eEfecte benefice Mecanismul prin care arsenicul este folosit de organismul uman nu este foarte bine inteles.

2xista totusi cateva teste facute pe animale ce au aratat ca acest element c"imic poate contribui lametabolizarea metioninei. 2liminarea arsenicului din alimentatia animalelor a dus la afectiuni ale aparatului reproducator si la limitarea cresterii acestora. Se considera ca arsenicul este implicat si in exprimarea informatiei genetice. !ercetarile continua si probabil in urmatorul deceniu vom afla care sunt rolurile arsenicului in organism. Otravirea cu arsenic Ingerarea unei cantitati mari de arsenic are efecte foarte grave asupra sanatatii si poate provoca decesul persoanei otravite. !antitati mari de arsenic pot afecta mucoasele stomacului si intestinelor, pot distruge musc"iul cardiac, nervii si sangele. 3 persoana otravita cu arsenic poate avea urmatoarele simptome: dureri abdominale, greata, senzatie de voma, diareeE oboseala excesivaE ritm cardiac anormalE intepaturi=furnicaturi la nivelul mainilor si picioarelorE amortirea extremitatilorE "emoragie interna si coma. !onsumul de arsenic a fost asociat cu cresterea riscului de cancer de vezica urinara, plamani si piele. Arsenicul se poate detecta prin testarea urinei, sangelui sau parului si cea mai folosita metoda de eliminare a lui este terapia c"elatoare. &rin aceasta terapie se pot reducele efectele acestui mineral dar nu se pot repara pagubele deja produse. In timpul acestei terapii este recomandat sa consumati multe lic"ide pentru a facilita eliminarea arsenicului din organism. &entru a impiedica absorbtia lui se poate apela si la lavaj gastric. Ce putem face pentru a preveni otravirea? Fonele in care au existat mine de aur sunt mult mai contaminate decat celelalte si persoanele ce locuiesc in astfel de zone sunt expuse unei cantitati mai mari de arsenic. &entru a limita cantitatea de arsenic ingerata de copiii dumneavoastra, nu ii lasati sa introduca in gura degetele sau alte obiecte. &entru a indeparta nisipul si solul trebuie sa va spalati pe maini inainte sa mancati si sa spalati des mainile copiilor si jucariile acestora. Spalati bine fructele si legumele si curatati de pielita legumele radacinoase. &entru a nu introduce praf in casa trebuie sa va scoateti incaltarile in afara acesteia. Surse de arsenic: &e langa sol, praf si steril, arsenicul se poate gasi in cantitati mari si in radacinoase 5morcovi, ridic"ii9, in spanac, salata, orez si fasole. Arsenicul se dizolva foarte bine in apa si de aceea orezul poate sa contina cantitati importante. 'e obicei, arsenicul nu se acumuleaza in organism si este eliminat prin urina, fecale, ung"ii si par. Aluminiul - efecte asupra sanatatii !"iar daca aluminiul nu este un metal greu, acesta este un element ce se gaseste in mod natural in scoarta terestra in proportie de B8 si astfel este greu de evitat. 2ste un material foarte des utilizat in industria alimentara si, in multe situatii, acesta ajunge in contact cu alimentele. !ele mai importante surse de aluminiu sunt vasele si ustensilele folosite pentru gatit, apa poluata, medicamentele 5antiacide9, cosmeticele 5antiperspirante9, aditivii alimentari si aerul poluat din zonele industriale.

'upa absorbtie, aluminiul este distribuit in aproape toate organele, iar acumularea are loc la nivelul sistemului osos. In cazul femeilor insarcinate, cantitati foarte mici de aluminiu pot trece in sange si astfel ajung si la nivelul fatului. In industria alimentara, aluminiul se gaseste in aditivii alimentari, ambalaje si folie alimentara. Efectele aluminiului asupra organismului !antitatea de aluminiu din apa si alimente neprocesate nu este, in general, daunatoare dar se poate ajunge la un consum mare de aluminiu prin intermediul alimentelor procesate ce contin aditivi alimentari, prin gatirea alimentelor acide=alcaline in vase de aluminiu si prin folosirea medicamentelor ce contin acest element 5antiacide, aspirina tamponata etc.9. 2xpunerea la doze mici de aluminiu nu este considerata daunatoare. Totusi, aluminiul nu este un element necesar organismului si o cantitate prea mare poate afecta functionarea acestuia. In"alarea prafului ce contine aluminiu poate produce afectiuni respiratorii precum astmul. Studii facute pe animale au aratat ca dozele mari de aluminiu afecteaza mai mult indivizii tineri, influentand dezvoltarea sistemului nervos si a sc"eletului. Aluminiul a fost legat de Alz"eimer si de dementa datorita faptului ca pacientii ce sufera de aceste afectiuni au concentratii mari la nivelul creierului. ?u se cunoaste cu siguranta daca aluminiul provoaca aceste afectiuni sau daca acesta se acumuleaza in creier din cauza acestora. &ersoanele ce au primit doze mari de aluminiu, ca tratament, au dezvoltat afectiuni ale sistemelor osos si nervos. &ersoanele sensibile pot dezvolta iritatii ale pielii in urma folosirii deodorantelor ce contin clor"idrat de aluminiu sau alti compusi ce contin acest metal. ?u exista dovezi ale influentei aluminiului asupra functiei de reproducere si nu este clasificat ca substanta cancerigena. Aluminiul este foarte periculos atunci cand se gaseste sub forma de particule fine. 2xpunerea la aceasta forma de aluminiu poate produce fibroza 5aluminoza pulmonara9. &rincipala cale de eliminare a aluminiului din organism este urina si astfel analiza urinei este si cea mai sigura metoda de detectare a aluminiului in exces. &entru ca acesta se elimina prin urina, persoanele care sufera de afectiuni ale rinic"ilor au probleme in eliminarea lui, fapt ce duce la afectiuni osoase sau afectiuni ale sistemului nervos. Timpul biologic de injumatatire al aluminiului este cuprins, in functie de sursa contaminarii si de starea de sanatate, intre opt ore si ;++ de zile. Aluminiul, in cantitati mari, este un element periculos pentru sanatatea noastra si astfel trebuie evitate sursele principale 5alimente procesate, vase si ustensile din aluminiu, ambalaje, folia alimentara, cosmeticele si medicamentele ce contin aluminiu9. Am exclus apa poluata si aerul contaminat pentru ca nu este posibil, fara analize, sa detectam prezenta acestui element in cele doua medii. ?u trebuie sa gatiti in vase de aluminiu alimente foarte acide sau alcaline pentru ca acestea erodeaza vasele respective. 'aca evitati sursele de mai sus, ar trebui ca organismul sa poata elimina acest metal fara sa fie afectat in mod semnificativ. Fier - rol carenta do!e e"ces si surse 1ierul este un mineral 5oligoelement9 de care organismul nostru are nevoie. 1ierul este prezent in toate celulele organismului uman si influenteaza foarte multe procese metabolice. !el mai important rol al fierului este reprezentat de capacitatea

"emoglobinei de a purta oxigenul de la plamani in restul corpului, fierul fiind o parte importanta a acesteia. Acesta ajuta musc"ii sa stoc"eze si sa foloseasca oxigenul. -ipsa acestuia provoaca anemie. 1ierul este prezent in foarte multe enzime si este folosit de celule in multe procese metabolice. 2nzimele sunt foarte importante in digestie si in foarte multe alte reactii ce au loc in corpul nostru. Carenta de fier !arenta de fier este rezultatul consumului redus de alimente ce contin fier si al unor afectiuni ce impiedica absorbtia acestuia. &oate fi, de asemenea, provocata si de cerinte ridicate. 2ste nevoie de un aport ridicat de fier in urmatoarele situatii: !restere rapida Sarcina Sangerari &araziti intestinali !arenta de fier este importanta pentru ca: Intarzie dezvoltarea capacitatilor motorii Intarzie dezvoltarea capacitatilor psi"ice &rovoaca nastere prematura &rovoaca oboseala si afecteaza memoria 1ierul prezent in plante se absoarbe de : G ori mai greu decat cel prezent in carne 5pui, porc, vita, peste9 si de aceea este posibil ca vegetarienii sa nu isi acopere necesarul de fier doar din alimente. Absorbtia fierului din plante depinde de alimentele consumate in timpul mesei respective. Absorbtia fierului din surse vegetale este influentata de mai multi factori: !arnea creste absorbtia fierului din surse vegetale !eaiul, cafeaua, laptele si cerealele integrale scad absorbtia acestuia Medicamentele antiacide reduc absorbtia Ditamina ! creste absorbtia fierului Degetarienii trebuie sa isi planifice cu atentie dieta pentru a obtine cantitatea necesara de fier. Alte grupuri vulnerabile sunt copiii, adolescentele si femeile insarcinate. !opii sunt foarte vulnerabili intre sase luni si trei ani datorita cresterii rapide. Simptomele carentei de fier 'e obicei, simptomele nu se instaleaza in prima faza si apar doar cand se ajunge la anemie. !ateva simptome sunt cele prezentate mai jos: 3boseala excesiva &erformante scazute la locul de munca sau la scoala Temperatura variabila a corpului Slabirea sistemului imunitar Inflamarea limbii #o!a !ilnica recomandata$#%R& de fier in functie de gen si varsta Copii #%R 'arbati #%R Femei #%R Femei insarcinate + 6 luni +.:H mgIJ ;G ani B mg J ;G ani B mg ;* ;B ani H ;: luni ;; mg ;* ;B ani ;; mg ;* ;B ani ;7 mg ;J G+ ani ; G ani H mg K;J B mg ;J 7+ ani ;B mg G; 7+ ani

#%R :H mg :H mg :H mg

* B ani

;+ mg

K7; ani

Bmg

E"cesul de fier 2xcesul de fier reprezinta acumularea acestui element in tesuturile corpului uman, in special in organe. In urma acumularii fierului rezulta boala numita "emocromatoza. 3rganele afectate de aceasta boala sunt glandele endocrine, ficatul si inima. 2xcesul de fier poate duce la ciroza "epatica, diabet, artrita, "iperpigmentare, dureri articulare etc. Surse de fier Da voi prezenta mai jos cele mai importante surse de fier, dar pentru a vedea, in detaliu, continutul de fier al alimentelor consultati aceste pagini. !ele mai importante surse de fier sunt: soia, fasole, seminte de dovleac, catina, alune, caju, scoici, carne, peste etc. (etale benefice)to"ice 2xista G7 de metale care sunt in atentia organizatiilor internationale datorita prezentei lor la locul de munca sau in locuinte. 'in cele G7 de metale :G sunt metale grele: antimoniu, arsenic, bismut, cadmiu, ceriu, crom, cobalt, cupru, galiu, aur, fier, plumb, magneziu, mercur, nic"el, platina, argint, teluriu, taliu, staniu, uraniu, vanadiu si zinc. ?u toate metalele sunt sunt daunatoare organismului uman. Anumite metale sunt esentiale in desfasurarea proceselor metabolice. Metalele sunt diferite fata de celelalte toxine din mediu prin faptul ca organismul nu are capacitatea de a elimina metalele grele prin metodele uzuale. 2le raman in stare solida in organism si se acumuleaza in rinic"i, ficat, oase, ung"ii, creier si par si duc la diferite boli ale rinic"ilor, probleme de dezvoltare cum ar fi autismul, &ar)inson, Alz"eimer, cancer si in unele cazuri provoaca moartea organismului. Metale grele benefice In cantitati mici, anumite metale sunt esentiale in desfasurarea proceselor metabolice . Aceste metale sunt: fierul, cuprul, magneziul si zincul. Aceste metale sau diferite forme ale lor se gasesc in mod natural in alimente, fructe si legume si in diferite suplimente nutritive. Aceste elemente se gasesc si in produse industriale cum ar fi: baterii, aliaje, componente electronice, vopsea, otel etc. Metale grele toxice 'upa cum am mentionat mai sus metalele grele devin toxice atunci cand organismul nu poate elimina surplusul. Metalele grele pot intra in organism prin intermediul apei, aerului, prin contactul direct cu pielea sau prin intermediul alimentelor. !ele mai toxice metale grele sunt : aluminiul, cadmiul, fierul, mercurul, plumbul si arsenicul. 'espre aceste metale si despre efectele lor asupra organismului puteti citi urmand lin)urile de mai sus. !ea mai comuna cale de acces a metalelor grele in organism este ingerarea acestora. !opii pot ajunge la un nivel mare de metale grele in organism doar datorita introducerii degetelor in gura dupa ce s au jucat intr un mediu poluat sau prin ingerarea unor materiale ce nu sunt alimente. &lumbul mai este folosit si ca scut impotriva radiatiilor in timpul radiografiilor. Simptome generale

Simptomele intoxicarii cu un metal greu nu sunt greu de recunoscut datorita faptului ca acestea sunt, de obicei, severe, rapide si pot fi asociate cu un eveniment recent 5expunere sau ingerare9. Simptomele sunt: crampe, greata si vomat, durere, transpiratie, dureri de cap, respiratie greoaie, confuzie, dificultati in ceea ce priveste capacitatea de a gandi, a merge si a vorbi si convulsii. Simptomele intoxicarii cronice 5se desfasoara pe perioade lungi9 sunt la fel de usor de recunoscut ca si celelate doar ca acestea seamana foarte mult cu simptome ale altor boli si uneori aceste pot sa dispara si sa apara si astfel se intarzie cautarea unui tratament, persoana in cauza crezand ca simptomele au alte cauze. Simptomele intoxicarii cronice cu metale grele sunt: dificultati in ceea ce priveste capacitatea de a gandi, a merge si a vorbi, nervozitate si instabilitate emotionala, insomnie, greata si letargie. Cadmiu in sange si urina #escriere !admiul este un metal alb argintiu, prezent in cantitati variabile in minereurile de zinc. 2ste utilizat in principal in procesul de electro galvanizare si in reactoarele atomo nucleare. In forma sa organica, cadmiul este intalnit in alimente, apa si aer. Aportul normal de cadmiu prin dieta variaza intre : si :++ Lg=zi. 'esi formele organice solubile pot produce toxicitate, expunerea excesiva la cadmiul organic indica o poluare izolata a mediului. 2fectele toxice acute ale cadmiului depind de calea de expunere. In"alarea unor cantitati mari de particule de cadmiu produce intr o prima faza febra, cefalee, greata, varsaturi, iritatie nazofaringiana, tuse, dispnee, urmata de instalarea unei pneumonite c"imice si, posibil, a unui edem pulmonar acut letal. 2xpunerea cronica la particule de cadmiu din aerul respirat poate genera emfizem pulmonar. In"alarea sau ingestia cronica a acestui metal determina leziuni renale, caracterizate prin disfunctie tubulara si=sau glomerulara cu proteinurie, alterarea capacitatii de concentrare a urinii si scaderea clearance ului la inulina. ,n alt efect al expunerii cronice este perturbarea metabolismului osos cu osteomalacie, osteoporoza si risc crescut de fracturi spontane. 2fectul carcinogenetic al cadmiului este un subiect mult dezbatut. Studiile privind implicarea sa in cancerul pulmonar si de prostata au dat rezultate neconcludente. In cazul expunerii profesionale limita biologica tolerabila 5-@T9 M7 Lg=- 5**.7 nmol=-9 in sange sau 7 Lg=g creatinina 5urina9. tiai c?... (enumita culoare roNie de pe etic"ete Ni reclama bOuturii P!oca !ola$ conQine cadmiu 5sursO: c"imia mediului9. &rincipalele surse de poluare cu plumb Ni cadmiu din (om<nia sunt industria metalurgiei neferoase 5!opNa MicO, @aia Mare, Flatna9. An fiecare an, !"ina produce aproximativ :++ de milioane de tone de orez, din care :+ de milioane de tone sunt contaminate cu cadmiu. An cea mai mare parte a perioadei :++H :+;+, studiile au arOtat cO 4n lacul MogoNoaia metalele grele au depONit frecvent limitele, ajung<nd 4n cazul cadmiului la valori de ;+ sau c"iar de ;B ori mai mari dec<t limitele admise. @oala PItai Itai$, generatO de cadmiu, se traduce 4n limba englezO P3uc" 3uc"$, iar 4n limba rom<nO PAu Au$. ?umele bolii vine din cauza durerilor insuportabile la articulaQii Ni la coloana vertebralO. @ateriile alcaline obiNnuite nu conQin cadmiu.

Metalele grele aflate 4n baterii, cum ar fi mercurul Ni cadmiul odatO ajunse 4n ape, sunt 4ng"iQite de animalele acvatice Ni se acumuleazO 4n Qesuturile lor grase. 2xistO semnale de alarmO potrivit cOrora somonul ar putea contribui la declanNarea cancerului uman din cauza substanQelor cu care este tratat peNtele 4n crescOtorii Ni care ulterior ajung 4n apele fiordurilor.

&rintre cumpOrOtorii de somon s a rOsp<ndit vestea cO, mai nou, 4n unele crescOtorii somonii sunt P4nroNiQi$ artificial cu cadmiu. An aceastO situaQie s a ajuns deoarece substanQa cu care erau "rOniQi p<nO acum peNtii era astaxantinul, care este un carotenoid c"imic artificial, Ni care este prea scumpO. AceastO substanQO, 4n mediul natural, somonii Ni o asigurO prin consumul de creveQi. !admiul este folosit ca 4nlocuitor deoarece este mult mai ieftin, 4nsO este cu mult mai toxic. (ercurul, de asemenea numit argint viu sau hidrargir, este un element c"imic cu simbolul *g i numOr atomic B+. Metal al blocului d, mercurul este unul din cele 6 elemente care sunt lic"ide la o presiune i temperaturO apropiatO de cea a camerei.R;S !elelalte metale sunt cesiul, franciul, galiul, rubidiul i nemetalul brom. 'intre acestea, bromul i mercurul sunt lic"ide la condiii standard de temperaturO i presiune. Mercurul este utilizat 4n termometre, barometre, manometre, tensiometre i alte aparate necesare tiinei, dei toxicitatea mercurului a dus la 4ndepOrtarea termometrelor i tensiometrelor cu mercur 4n favoarea celor pe bazO de alcool sau celor digitale. Are multe 4ntrebuinOri 4n cercetOrile tiinifice, dar i 4n restaurarea dentarO ca material de amalgamare. 3binerea mercurului se face prin procesul de reducere al cinabrului. 'epozitarea mercurului se face prin obinerea unor forme insolubile, cum ar fi sulfura de mercur 5compus inofensiv9, 4nsO e otrOvitor 4n forme solubile, cum ar fi clorura de metil. (ercurul, de asemenea numit argint viu sau hidrargir, este un element c"imic cu simbolul *g i numOr atomic B+. Metal al blocului d, mercurul este unul din cele 6 elemente care sunt lic"ide la o presiune i temperaturO apropiatO de cea a camerei.R;S !elelalte metale sunt cesiul, franciul, galiul, rubidiul i nemetalul brom. 'intre acestea, bromul i mercurul sunt lic"ide la condiii standard de temperaturO i presiune. Mercurul este utilizat 4n termometre, barometre, manometre, tensiometre i alte aparate necesare tiinei, dei toxicitatea mercurului a dus la 4ndepOrtarea termometrelor i tensiometrelor cu mercur 4n favoarea celor pe bazO de alcool sau celor digitale. Are multe 4ntrebuinOri 4n cercetOrile tiinifice, dar i 4n restaurarea dentarO ca material de amalgamare. 3binerea mercurului se face prin procesul de reducere al cinabrului. 'epozitarea mercurului se face prin obinerea unor forme insolubile, cum ar fi sulfura de mercur 5compus inofensiv9, 4nsO e otrOvitor 4n forme solubile, cum ar fi clorura de metil. Mercurul a fost cunoscut de c"inezi i indieni,R:S , fiind gOsit i 4n mormintele egiptene ce datau din ;7++ i.>r.RGS !uv<ntul indian pentru alc"imie este Rasavtamcare 4nseamnO Pcalea mercurului%. &rin 7++ d.>r. mercurul era utilizat ca material de amalgamare cu celelalte metale. Alc"imitii credeau cO mercurul reprezintO materia originarO a celorlalte metale. Se considera cO obinerea diferitelor metale se face prin variaia cantitOii i calitOii sulfului coninut de mercur. !ea mai

purO formO a acestora era aurul, iar mercurul era folosit de alc"imiti ca principal ajutor 4n convertirea celorlalte metale 4n aur. >g este simbolul c"imic modern al mercurului. &rovine din latinescul hydrargyrum, forma latinizatO a termenului grec ` 5"ydrargyros9, care 4nseamnO Pargint lic"id%, din moment ce are un aspect lic"id i argintiu. 2lementul a fost numit dupO zeul roman Mercur, cunoscut pentru viteza acestuiaE totodatO semnul astrologic al planetei a devenit unul din simbolurile alc"imie ale acestui metal. Mercurul este singurul metal al cOrui nume este comun cu cel planetar alc"imic. Mercurul se dizolvO pentru a forma amalgame cu aur, zinc i multe alte metale. 'eoarece fierul este o excepie de la aceastO regulO, recipientele de fier au fost folosite 4n comerul cu mercur. AncOlzirea mercurului conduce la formarea oxidului de mercur, care poate fi descompus la temperaturi mult mai 4nalte. &oziia sa 4n seria reactivitOii metalelor face mercurul un metal care nu reacioneazO cu acizii obinuii precum acid sulfuric diluat, dei acizii oxigenai precum apa regalO 5acid sulfuric T acid azotic9 pot sO dizolve mercurul 4n scopul obinerii sulfailor, azotailor i clorurilor. -a fel ca i argintul, poate reaciona cu acidul sulf"idric atmosferic. Mercurul reacioneazO i cu formele solide ale sulfului, folosite 4n absorbirea vaporilor de mercur. !ele mai importante sOruri de mercur sunt urmOtoarele: !loru de mercur5I9 5calomel9, folosit 4ncO 4n medicinO, 4n filtre acusto optice i 4n electroc"imieE !lorura de mercur 5II9, substanO foarte corozivO, ce poate sublimaE este o otravO puternicO 1ulminat de mercur, utilizat 4n detonarea explozivelorE 3xid de mercur 5II9, principalul oxid de mercurE Sulfura de mercur 5gOsit 4n cinabru, folosit 4n medicina orientalO sau vermilion care este un pigment de 4naltO calitate9E Selenat de mercur 5II9, semiconductorE Telurit de mercur 5II9, semiconductor. Testele efectuate 4n laboratoare au indicat cO un sc"imb electronic cauzeazO gazele nobile sO reacioneze cu vaporii mercuroi. Aceti compui sunt stabili datoritO forelor van der 0aals i rezultO 4n >gU?e, >gUAr, >gUVr i >gU/e 5veziexciplex9. !ompuii organici ai mercurului sunt de asemenea importani. Metilmercurul este un compus periculos care este gOsit ca un agent poluant 4n ape. 'escoperirea fluorurii de mercur 5ID9 5>g1*9 a fost anuntaO 4n septembrie R*S :++H. Mercurul este un element extrem de rar 4n scoara pOm<ntului, crusta av<nd o medie a abundenei masice de numai +,+B pOri per milion. !u toate acestea, pentru cO nu are un amestec geoc"imic cu acele elemente care constituie majoritatea masicO a crustei, minereurile de mercur pot fi extrem de concentrate. !ele mai bogate minereuri conin mercur p<nO la :,78. 2ste 4nt<lnit fie ca metal nativ 5rar9 sau 4n cinabru, corderoit, livingstonit i alte minerale, cinabrul 5>gS9 fiind minereul cel mai comun. Minereurile de mercur apar de obicei 4n centuri orogenice unde rocile cu densitate mare sunt forate spre crusta terestrO, fiind de obicei 4n apropierea izvoarelor fierbini sau a altor regiuni vulcanice. Mercurul este extras prin 4ncOlzirea cinabrului prin intermediul unui curent de aer i condensarea vaporilor. 2cuaia c"imicO este >gS T 3: W >g T S3:

An :++7, !"ina a fost liderul producOtorilor mercurului cu aproape X din sc"imbul global urmat de Vyrgyzstan. !<teva Ori sunt considerate sO aibO producii ne4nregistrate de mercur din procesul de electroextracie al cuprulu Mercurul este 4ntrebuinat 4n unele celule de electrolizO drept catod de mercur, la extragerea aurului i argintului, 4n diferite instrumente i aparate de precizie ca: termometre, barometre, manometre, densiometre, pompe de vid 4naintat, etc., la prepararea unor alifii medicinale, la prepararea fulminatului de mercur, a cinabrului, 4n lOmpile redresoare de curent alternativ, 4n lOmpile pentru raze ultraviolete, la prepararea de amalgaAn naturO, mercurul se gOsete sub formO de lic"id i este un element toxic. !el mai recomandat este evitarea atingerii mercurului.me. &Orerile legate de riscurile provocate de spargerea unui bec !1- sunt 4mpOrite. ,n lucru este cert anumite riscuri existO din cauza coninutului mic de mercur. ?e putem proteja de acest risc i ar fi bine sO tim cum sO o facem, av<nd 4n vedere faptul cO acest tip de becuri va deveni probabil singurul de pe piaO 4n c<iva ani. &e c<t de eficient este 4n crearea luminii albe, mercurul . numit i argintul viu . este de asemenea foarte toxic. 2ste 4n special dOunator pentru creier, la copii i la fetui. 'e aceea autoritOile din S.,.A. l au restricionat sau l au interzis 4n compoziia produselor, cum sunt termometrele, motoarele sau comutatoarele cu termostat de la centralele termice 5,n singur termostat, at<t de comun 4n multe locuine, poate sO coninO G grame de mercur, sau comparabil cu cel coninut 4n 6++ de becuri fluorescente9.