Sunteți pe pagina 1din 4

Pe

durata

a peste fntre SUA unui

40

de

ani

de

tensiuni amenintarea clear brusc razboiul modul

~i URSS, razboi nu~poi,

a fost

permanenta.

~i oarecum rece cel mai

nea~teptat, a luat fericit. sfiir~it fn

O Hru~ciov (stanga) a conceput doctrina ..convie,uirii pa~nice", in speran'a victoriei comunismuIui. Richard Nixon (dreapta) a promovat atenuarea ostilita,ilor pe timpul mandatului sau ca pre~edinte a SUA, intre 1968-1974.
O Fotografiile ae-

ZbOiUI rece este tennenul folosit pentru a descrie intensele relatii ostile intre SUA

i fosta Uniune Sovietica (URSS), fiecare fiind in fruntea unor aliante de mare forti1, intre 1947-89. Razboiul a fost "rece" pentru ca relatiile intre cele doua puteri erau feci, dar nu s-au "infierbantat" niciodata intr-un razboi armat. Pe langa traditionala rivalitate intre cele doua puteri, conflictul se baza ~i pe o ciocnire de ideologii -intre sistemul democratic capitalist din SUA ~i sistemul totalitar communistdin URSS.
Conflictul nedeclarat Un potential conflict exista inca 1nainte de cel .de-al doilea razboi rnondial, dar a fost tinut sub .tacere datorita politicii de neirnplicare a SUA ~i a preocuparii URSS-ului pentru problernele sale interne, ceea ce 1nsemna ca Europa continua sa fie arena principala a disputelor politice. Apoi, in tirnpul razboiului, SUA ~i URSS au luptat 1rnpreuna 1rnpotriva puterilor fasciste. Dupa 1nfclngerea Germaniei Naziste, Europa era ruinata ~i in scurt tirnp a devenit clar ca statele europene nu se rnai puteau cornpara cu for1;ele SUA ~i URSS-ului, devenite cunoscute pe plan rnondial ca "supraputeri". Cordialitatea dintre aliatii din tirnpul razbo-

riene f3cute de SUA pe 14 octombrie 1962 au descoperit in Cuba baze sovietice secrete de lansare a rachetelor.

iului a disp~rut rapid, mai ales din momentul in care ambitiile sovietice in Europa de Est au devenit evidente. Prezenta victorioasei Annate (Sovietice) Ro~ii a fost decisiv~ pentru a impune in Polonia, Bulgaria, Romania, Ungaria, fosta Iugoslavie ~i Albania guverne de orientare comunis~, care au reu~it apoi s~ suprime orice opozitie. Aceste ~ri "satelit" erau atent controlat.e de URSS. Democratiile occidentale au sesizat in acest fapt planul de dominatie mondial~ al mi~c~rii comuniste condus~, de sovietici. Pericolul p~rea cu atat mai mare cu cat existau partide comuniste ~i in "lumea libera (adic~ non-comunis~)". (:ortina de tier Pentru p~strarea unui control total, statele comuniste s-au izolat de restul lurnii, ~i termenul de "Cortin~ de fier" a fost popularizat de Winston Churchill, pentru a desemna frontierele acestora; in consecin~ "in spatele Cortinei de fier" semnifica "in interiorul blocului comunist". Churchill a fost unul dintre primii sustiniltori ai razboiului rece, dar in 1947 Truman, pre~edintele SUA, preocupat fiind de securitatea Greciei ~i Turciei, a anuntat "Doctrina 281

RAzBOIUL

RECE

O Pre~edintele Kennedy ~i Willy Brandt, pe atunci primar al Berlinului de Vest, ~i Konrad Adenauer la Zidul Berlinului. Construit in 1961, zidul de beton ~i sarma ghimpata care inconjura Berlinul de vest avea rolul de a impiedica ceta,enii Germaniei de est sa ajunga in Germania occidentala.
Truman". SUA a fost de acord sa sprijine natiunile libere care "luptau Impotriva Incercarilor de subjugare din partea minoritatilor lnarmate sau a presiunilor externe". Aceasta Insemna ca SUA va actiona pentru restrangerea expansiunii comunismului: dictaturile non-comuniste asupra "popoarelor libere" erau tolerate ~i Intr-adevar au fost adeseori sprijmite de SUA In timpul razboiului rece, mai ales In tarile sarace, unde politicile democratice ar fi putut aduce la putere un guvern communist sau procomunist. Pripastia se adance~te SUA au venit In ajutorul Europei devastate de razboi, cu un program de ajutorare (Planul Marshall, 1948-52) care grabea procesul de refacere postbelic~ ~i f~cea mai putin posibil~ exploatarea comunist~ a celor nemultumiti. Ca reactie din partea sovieticilor la Doctrina Truman ~i la Planul Marshall s-a constituit Cominformul, o organizatie conceputa: pentru a coordona actiunile partidelor cornuniste aflate de ambele p~rti al Cortinei de fier . Puterea blocului Sovietic a fost consolidat~ ulterior de lovitura de stat din Cehoslovacia, din 1948, care i-a adus pe comuni~ti la putere, ~i de victoria comuni~tilor chinezi In r~zboiul civil Impotriva nationali~tilor. Cu toate acestea, dominatia sovietic~ asupra mi~carii comuniste internationale a suferit o Infrangere fu plan propagandistic cand liderul iugoslav,

terile ocupante. Berlinul de Vest era un avanpost al capitalismului In interiorul blocului sovietic, fiind o surs;l de tensiuni ~i dispute. Nemultumirile au fost at:1t de marl Inc:1t, In iunie 1948, sovieticii au decis s;l izoleze capitala prln Intreruperea traficului feroviar ~i rutier. R;lspunsul occidentului a fost un transport aerlan de proportii urla~e, care aproviziona Berlinul de Vest cu bunurl ~i alimente, p:1n;l la rldicarea blocadei de cltre sovietici. Acesta a fost un important punct de cbtiturn. A fost reconfirmat;l hot;lr:1rea SUA de a ap;lra Europa ~i divizarea de lung;l durat;l a Germaniei In dou;l state separate. In 1949 au fost constituite Republica Federal;l German;l (Germania de Vest) ~i Republica Democrat;l

O Garzile est-germane supravegheau ceta,enii nemul,umi,i care incercau sa treaca Zidul Berlinului. Zidul a impar,it capitala intre puterile ocupante timp de aproape 30 de ani, pana in noiembrie 1989 cand a inceput demolarea sa. Tita, adept al independentei, s-a hatarat sa-~i urmeze prapriul drum ~i s-a separat de URSS. Ruptura dintre blacul Savietic ~i "accident" (cum erau denumite tarile caalitiei candusa de SUA) a fast campleta a data cu blacada Berlinului, din 1948-49. Aceasta a avut lac ca urmare a divizarii Germaniei acupate intre SUA, Marea Britanie, Franta ~i URSS. Sectarur savietic fusese deja inclus in frantierele camuniste, dar el mai cuprindea ~i a parte din capitala istarica, Berlin, ~i ea impartita intre puO Mar~ul desfa~urat in cadrul Campaniei pentru Dezarmare Nucleara, la sediul Institutului pentru Cercetare in Domeniul Armelor din Aldermaston pana in Londra, in 1962. Nascuta in 19 S8 cu scopul de a determina Marea Britanie sa renun,e la armele nucleare, campania a beneficiat de o larga sus,inere. Gerrnana: (Gerrnania Camunista: de Est). in acela~i timp s-a fandat ~i Organizatia Tratatului Atlanticului de Nard (NATO), care reunea SUA, Canada ~i puterile vest-eurapene lntr-a alianta: militara:. Admiterea Gerrnaniei de Vest in NATO, in 1955, a deterrninat crearea unei aliante similare in est -Pactul de la Var~avia. De~i liniile astilita:tilar erau clar demarcate ~i fiecare parte se lnarrna, nu s-a ajuns la un ra:zbai prapriu-zis. Principalul mativ care a determinat aceasta: situatie a fast

"Opri,i

sinuci-

derea nuc!eara", un afi~ impresionant a! g Mi~carii Britanice pentru Dezarmare Nuc!eara.

284

O Kim Philby, agent sovietic in Marea Britanie care, in 1952, a ajutat al~i doi britanici care spionau pentru URSS, Burges ~i Maclean, sa fuga din Marea Britanie. O Un comentariu britanic cu privire la ruptura dintre Uniunea Sovietica ~i China: liderul sovietic Hru~ciov trimite statuile nedorite ale lui Stalin in China. mul a fost razboiul coreean (1950-53), izbucnit atunci cind Coreea de Nord (comunist:l) a atacat Coreea de Sud. SUA ~i puterile aliate au intervenit in fol1:l, apoi s-a implicat ~i China ~i In cele din urma s-a ajuns la un punct mort. Dictatorul sovietic Iosif Stalin a murit In 1953. Succesorul sau a fost Nikita Hru~ciov. Noul lider a modificat cele mai dure aspecte represive ale regimului stal~nist, de~i URSS a ramas un stat aflat sub controlul total al unui singur partid. Pentru a-~i dovedi bunele intentii, Hru~ciov a dizolvat Cominformul ~i a conceput o noua doctrina a "convietuirii pa~nice". Renuntind la ideea conform careia un conflict lntre Est ~i Vest era inevitabil, el a declarat ca cele doua sisteme puteau sa se afle intr-o competitie pa~nica: cea care va avea mai mult succes ova elimina pe cealalt:l. Ma s-a ~i lntimplat In cele din urma, de~i rezultatul nu a fost cel a~teptat de Hru~ciov. Dar scaderea tensiunii a fost de scurta crearea noilor arme termonucleare. SUA l~i demonstrasera (!xtraordinara putere In 1945 prin distrugerea ora~elor japoneze Hiroshima , ~i Nagasaki cu bombe atomice. in 1949 URSS! ! ul ~i-a construit propriile bombe atomice. Ulterior ambele parti au conceput bombe cu hidro~en, rachete ~i alte dispozitive de acest gen. In cele din urma s-a recunoscut ca un razboi nuclear ar distruge Intreaga planeta. Nici una dintre cele doua parti nu a lnlaturat posibilitatea unui razboi, dar con~tientizarea consecintelor alarmante a limitat actiunile 1ntreprinse. De exemplu, In blocul sovietic izbucneau din cand In cand mi~cari ~i revolte proreformiste sau chiar anticomuniste , (1n Germania de Est In 1953; In Ungaria In [ 1956; In Cehoslovacia In 1968), zdrobite de r tancurile sovietice In timp ce occidentul privea I neajutorat, con~tient de faptul ca o interventie , militara ar fi putut provoca un dezastru monI dial.. Drept urmare "razboiul" dintre Est ~i Vest a ramas un conflict "rece", formal, implicand propaganda, spionaj, sanctiuni economice ~i rivalitate pentru influenta In regiunile exteLrioare cum era Orientul Mijl~CiU. .f Era Hru~clov Ocazional, lupta pentru extinderea sau mentinerea influentei In diferite zone ducea la razboaie 1n care fiecare din cele doua blocuri sustinea tina dintre parti, sau In care era implicata doar una dintre marile puteri. Ace5te razboaie ramaneau traditionale (non-nucleare), de~i initial nu se ~tia niciodata acest lucru. Pri285 durata. Berlinul de Vest provoca o ve~nica iritare, deoarece pentru lumea comunista el era un exemplu al vietii occidentale prospere. De asemenea el oferea 0 ruta relativ facila de scapare pentru germanii din est. In cele din urma, cand reformele ~i tacticile lui Hru~ciov s-au dovedit incapabile de a determina puterile occidentale sa se retraga, autoritatile din Germania de Est au ridicat un gard de sarma ghimpata ~i au construit un zid In jurul Berlinului de Vest -pentru a Impiedica accesul propriilor cetateni In ora~. Acesta a fost o recunoa~tere umilitoare a e~ecului, dar Zidul Berlinului a reu~it sa stabilizeze situatia: Berlinul a Incetat sa mai fie scanteia care putea declan~a un alt razboi mondial. Probabil cea mai grava criza postbelica a avut loc In Cuba. in 1959, revolutionarul cubanez Fidel Castro a preluat controlul asupra insulei; apoi, In urma unor dispute cu SUA, s-a mutat In tabara comunista. SUA nu agrea O "Coreea este una singura" proclama acest poster Nord Coreean. Un muncitor imobilizeaza un soldat american care incerca sa fixeze un indicator care marca grani,a dintre Coreea de Sud ~i cea de Nord.

RAzBOIUL

RECE

prezenta unui aliat sovietic in aceasta regiune considerata lntotdeauna ca facind parte din sfera sa de influenta; in plus, Cuba se afla la o distanta extrem de mica fata de coasta SUA. Apoi dupa e~ecul ru~inos al unei invazii a SUA in Cuba, sustinuta de oponentii exilati ai lui Castro, pe insula au fost instalate rachete sovietice. Criza cubaneza a rachetelor Cind SUA au descoperit ce se intampla, pre~edintele John F. Kennedy a ordonat o blocada navala pentru a lmpiedica alte rachete sovietice -care deja se aflau pe drum -sa ajunga in Cuba. Pentru o perioada de timp s-a crezut ca temutul razboi mondial era pe punctul de a izbucni; dar in cele din urma URSS a fost de acord sa-~i retraga rachetele. Aceasta a fost o

O R3zboi ~i pace un protestatar impotriva r3zboiului, infruntand baionetele la Pentagon, in Washington (sediul Guvernului american), in octombrie 1967. Aproximativ 200.000 de oameni au participat la acest mar~ de protest impotriva implic3rii SUA in conflictul din Vietnam.

Vietnam, implicind tot mai multe trope ~i echipament militar, fara a reu~i sa Infriqga guerilele din Vietnamul de Sud, sustinute de statuI communist din nord. Distrogerile din Vietnamul de Nord datorate unor serioase bombardamente ale SUA au revoltat paturi largi ale opiniei publice, In timp ce e~ecul politicii adoptate a avut un efect demoralizant asupra SUA. Ademenirea ursului Ascensiunea comunismului pe plan mondial era In~elatoare. in timpullui Brejnev, cheltuielile militare au Inghitit aproape 15% din totalul venitului national. Ca o consecinta a acestui fapt ~i a sistemului de planificare centralizat, economia sovietica a alunecat tot mai mult In datorii. in 1979, armata sovietica a intervenit In Afganistan pentru a sustine un guvern de aceea~i orientare ~i s-a trezit impli- 8 cata Intr-un conflict costisitor ~i umilitor de tipul celui din Vietnam. Adevaratele slabiciuni ale URSS-ului au devenit evidente la Inceputul anilor 1980, cind pre~edintele american Ronald Reagan, un anticommunist convins, a Intarit programele militare americane, care au culminat cu propuneri de instalare a unui sistern balistic In spatiu -proiectul "Star Wars". Sfarsitul. R3zboiului Rece A In 1985 Mihail Gorbaciov a devenit pre~edinte a URSS-ului, cu consecinte decisive asupra razboiului rece. ConceQtrat asupra reformei interne, Gorbaciov a realizat ca URSS nu mai putea face fata Impovaratoarei curse a Inarmarilor. in 1987, dupa acceptareaunor importante conce:. sii, a asigurat ptiina diminuare a armelor nucleare. Cu economia sovietica aflata Intr-un declin rapid, Gorbaciov a hotarit Incetarea ajutorului acordat ~i retragerea sprijinului politic acordat regimurilor comuniste est-europene, care In 1989 au Inceput sa se prabu~easca. Avind In vedere ca Uniunea Sovietica Insa~i o luase pe drumul democratiei, controlul Partidului Communist deveneadin ce In ce mai slab iar economia se afla In ruina, Uniunea Sovietica devenise mai degraba un prieten ce trebuia ajutat decit un du~man de Infrunt~t. in decernbrie 1989, Gorbaciov ~i pre~edmtele SUA, George Bush, au anuntat . de comun acord sfir~itul razboiului rece. ,

O 1989: George Bush ~i Mihail Gorbaciov proclama sfar~itul Razboiului Rece, dupa intalnirea de la bordul unei nave in Malta. Superputerile doreau ca era ce urma sa fie marcata de cooperare pa~nica. 286 Istorie universala 90LUMEA COMUNISTA Istorie universala 92USA: O SUPERPUTERE