Sunteți pe pagina 1din 2

TRADITIONALISMUL este o orientare literara din prima jum. a sec.xx a literaturii romane catre folclor si etnografie catre ci!

ili"atia rurala in tematica operelor literare concomitent cu respingerea culturii ur#ane moderne. Tradi$ionalismul se define%te cel mai #ine &n raport cu modernismul dar %i defini$ia modernismului e!iden$ia"' str(nsa leg'tur' dintre aceste fenomene. Ideile tradi$ionalismului tre#uie raportate la romantismul rom(nesc care descoperise folclorul %i istoria trecutul ca locuri ale e!ad'rii) tradi$ionalismul presupune re&ntoarcerea la aceste !alori promo!ate de pa%opti%ti. La &nceputul sec. al **+lea &n literatura rom(n' apar dou' curente literare de orientare tradi$ionalist', s'm'n'torismul %i poporanismul. Traditionalismul susine con!ingerea c' literatura tre#uie s' exprime specificul naional locali"at &n lumea rural') Dorina conser!'rii factorului auto-ton este justificat' prin ideea c' satul tradiional este un reflex al .sufletului etnic/ produc'tor de cultur' i ci!ili"aie proprie i refractar la imitaia culturii occidentale inaderena la ci!ili"aia industrial capitalist' socotit' strain' spiritului rom(nesc i &n plan literar a!ersiunea fa' de modernismul .decadent/ !'"ut ca un import cultural neasimilat. Are o latura #eletristica reali"ata prin texte literare si o latura ideologica e!identa in scrieri teoretice de tip socio+politic am#ele referitoare la situatia economica si sociala a societatii romanesti din primul sfert al sec. xx cand s+a constatat un conflict intre directia #urg-e"a a de"!oltarii ei si un traditionalism care nu admitea adaptarea la forme si procese noi in !iata sociala. Inteles astfel traditionalismul apare ca o continuare a directiei inaugurate de 0 Dacia Literara0 si 0 1unimea0 dar intr+o maniera radicala respingand adaptarea la cultura moderna si conser!and interesul pentru !alorile nationale. 2oe"ia n grdina Ghetsemani de 3asile 3oiculescu a fost inclus' &n !olumul Prg 4 5675 8 care dep'%e%te tradi$ionalismul s'm'n'torist prin spirituali"area imaginii %i &nnoirea expresiei. 2unctul de plecare se afl' &n Evanghelia Sfntului Luca , .9i c(nd a sosit &n acest loc le+a "is, Rugai-v, ca s nu intrai n ispit. 9i :l s+a dep'rtat de ei ca la o arunc'tur' de piatr' %i &ngenunc-ind Se ruga "ic(nd, Printe, de voieti, treac de la Mine acest pahar Dar nu voia Mea, ci voia Ta s se fac! Iar un &nger din cer s+a ar'tat Lui %i+l &nt'rea. Iar :l fiind &n c-in de moarte mai st'ruitor se ruga. 9i sudoarea Lui s+a f'cut ca pic'turi de s(nge care picurau pe p'm(nt. 9i ridic(ndu+se din rug'ciune a !enit la ucenicii Lui %i i+a aflat adormi$i de &ntristare/. 4 Luca 77 ;<+;= 8. 2oe"ia lui 3asile 3oiculescu se organi"ea"' &n jurul elementelor care su#linia"' natura dual' a lui Isus. >iul omului %i al lui Dumne"eu Isus nu poate dep'%i limitele unui destin implaca#il. .?ondamnat/ s' isp'%easc' p'catele omenirii Isus e"it' &naintea martiriului. @ndoiala nelini%tea teama de moarte sunt ale omului. Dep'%irea momentelor de "#ucium de team' $ine de natura di!in'. Motivul biblic de!ine la 3oiculescu un suport metafi"ic al nelinistii omului in aspiratia lui spre Dumne"eu. Titlul poe"iei nu fixea"a doar cadrul fi"ic al rugaciunii ci denumeste spatiul sacru cu semnificatie in plan spiritual, locul purificarii lui Iisus de patimi prin !irtuti.

Compozitional poe"ia este alcatuita din patru strofe cu caracter descripti! starea sufleteasca a lui Iisus iar ultima amplifica suferinta care se rasfrance asupra planului exterior al naturii. Din punctul de !edere al tipologiei textul repre"int' o poe"ie de factur' religioas' fapt susinut &n primul r(nd de gene"a poe"iei care se afl' &n pasajul #i#lic al rug'ciunii lui Iisus &n gr'dina A-etsemani autorul !alorific(nd din acest pasaj at(t teama fa' de moartea sacrificial' c(t i imaginea !i"ual' a sudorilor de s(nge de pe c-ipul lui Iisus care de!in un sim#ol al intensit'ii suferinei, .2'rinte de !oieti treac' de la mine acest pa-ar ... Dar nu !oia mea ci !oia ta s' se fac'B CDE i sudoarea lui s+a f'cut ca pic'turi de s(nge care picurau pe p'm(nt/. De asemenea caracterul religios al textului poetic este conferit de exprimarea !i"iunii autorului despre dualitatea lui Iisus precum i despre ideea m(ntuirii omenirii prin intermediul sacrificiului di!in. 2rima strof' compune imaginea iconic' a lui Isus &n gr'dina A-etsemani. 2oetul insist' spre deose#ire de repre"ent'rile picturale pe imaginea "#uciumului omenesc accentu(nd tragismul luptei cu un destin &nsp'im(nt'tor. Imaginea lui Isus este &nrudit' cu o imagine arg-e"ian', .Isus lupta cu soarta %i nu primea pa-arulD F ?'"ut pe #r(nci &n iar#' se+mpotri!ea &ntruna/. 3er#ele care detalia"' atitudinile personajului #i#lic accentuea"' dorin$a uman' de a tr'i irepresi#il' %i !iolent', lupta nu primea se+ mpotri!ea. 2rimele trei !ersuri conturea"' un plan su#iecti! dominat de sentimentul durerii sf(%ietoare. .?urgeau sudori de s(nge pe c-ipu+i al# ca !arulD/. Metafora 4 de re"onan$' mioritic' 8 .sudori de s(nge/ %i paloarea indicat' prin compara$ia plastic' .al# ca !arul/ compun imaginea omului Isus care se re!olt' &mpotri!a destinului implaca#il. Ultimul !ers al primei strofe trimite la esen$a di!in' a personajului. ?oresponden$a care se sta#ile%te &ntre planul su#iecti! %i planul o#iecti! 4 imaginea naturii dominate de "#ucium 8 su#linia"' esen$a di!in' a lui Isus, .9i+amarnica+i strigare st(rnea &n sl'!i furtuna/. Lupta cu moartea dep'%e%te limitele unei drame omene%ti repre"ent(nd alegoric esen$a eternului conflict dintre trup %i suflet. ?ircumscris unui trup efemer care &i &mpiedic' aspira$ia spre des'!(r%ire Isus al lui 3asile 3oiculescu tr'ie%te o dram' a suferin$ei de intensitate cosmic'. 2rofund uman prin atitudine personajul liric !oiculescian sf(r%e%te prin a+%i asuma destinul dominat de singur'tate. A#sen$a &ngerului men$ionat &n scena #i#lic' amplific' intensitatea suferin$ei asumate tragic.