1

Ingrijirea obiectelor casnice ...

... fara substante chimice Cutitele. Le frecam cu putina soda amestecata cu caramida pisata sau cu cenusa. Pe langa faptul ca se curata bine, se fac si foarte lucioase. Cenusa de lemn sau de tigara umezita cu spirt s-a dovedit un mijloc bun pentru curatirea cutitelor si furculitelor. Lamele si manerele de otel se curata de pete si cu zeama de lamaie si caramida putreda, pe urma stergem cu piele de caprioara. Curatarea aramei. Cocleala de pe vasele de arama se scoate cu apa cu amoniac.
Curatarea alamei: * 100 ml lapte batut se amesteca cu o l

ingura de sare. * O mana de macris se amesteca cu nisip fin sau praf de creta. * Tarate de grau se fierb cu otet. * Zeama de varza acra amestecata cu praf de creta. e freaca obiectele bine cu oricare din compozitiile de mai sus, se clatesc cu apa curata si se sterg cu o carpa uscata. Lanturile de alama se perie cu praf de creta, otet si sare, se clatesc cu apa cu soda, ca sa nu se formeze cocleala, si se lustruiesc cu carpe uscate. e usuca perfect la caldura sobei. Clantele si garniturile de bronz de la usi se curata minunat cu amoniac lic!id. e inmoaie o carpa de lana si se freaca garniturile de metal. Prin aceasta se curata si adanciturile in care se formeaza cocleala. "luminiul capata luciu daca se spala intr-o solutie de bora#, circa $% g la & litru de apa, la care se adauga cateva picaturi de amoniac. Obiectele de bronz se freaca cu piele de caprioara picata cu cateva picaturi de spirt. 'nii folosesc si apa cu amoniac, solutie foarte slaba, sau apa in care s-a fiert fasole alba, care se aplica cu o perie sau un burete moale. (upa ce s-a uscat cu grija, obiectul va fi frecat cu o piele moale. Pentru a feri bronzul de o#idare, trebuie acoperit cu un strat subtire de lac. )asele de alama se freaca cu !uma inmuiata cu otet. "lt mijloc este frecarea cu o carpa inmuiata in saramura de peste. (e asemenea, se mai poate folosi si zeama de varza acra cruda. "lte materiale pentru curatit sunt* cenusa de lemn inmuiata cu amoniac sau otet fierbinte cu sare. (eoarece obiectele curatate se innegresc usor, acestea se vor freca imediat cu praf de creta uscata sau cu cenusa de lemn fina. (e asemenea, da rezultate bune un amestec de otet, sare si tarate de grau.

+ijloc practic de a vedea daca laptele e curat. e ia un ac mai gros de cusut si se freaca bine ca sa fie complet curat. e vara in lapte si se scoate drept in sus. (aca laptele este curat, va ramane o picatura in varful acului. (aca
1

nu ramane nimic, e semn ca laptele are apa. Laptele amestecat cu apa bate in albastrui. Cand se fierbe prinde o pielita si nu face caimac.
Cum se conserva branzeturile. Se tin la loc racoros si putin luminat. Ca sa nu se usuce ori sa prinda mucegai, se tin sub alte vase, avand grija sa le stergem cu o carpa inmuiata in otet.

,ragezirea carnii. )itele batrane sau cele rau !ranite au totdeauna o carne tare. Pentru a o fragezi, se procedeaza astfel* dupa ce s-a fiert carnea si s-a curatit spuma, se toarna -la % l zeama de carne. o lingura de spirt sau otet. Cea mai vanjoasa carne devine frageda fara sa capete miros de alcool. Curatirea fulgilor din perne. ,ulgii se scot din pilota, perna sau plapuma si se varsa cu bagare de seama intr-un vas mare, in care se spala temeinic cu apa calda -se amesteca si se preseaza bine.. "poi se scot din vas si se storc. e pun intr-o vana mare, in care se spala din nou cu apa calda, se storc si se usuca la soare sau la caldura unei sobe, ravasindu-i la intervale scurte. ,ulgii se fac ca noi. foara impregnata. Ca sa reziste la intemperii, sfoara se imbiba cu ulei de in. (upa uscare, sfoara se netezeste inca o data cu o carpa inmuiata in ulei. Cum putem curati sticlele de untdelemn. Zatul ce ramane in fundul cestilor dupa ce am baut cafeaua, amestecat cu putina apa calda, se baga in sticlele in care a fost untdelemn. cuturam bine si apoi clatim sticlele. Orice urma de untdelemn va disparea. Ca sa scoti mirosul din oale. Oalele in care s-a fiert varza, ceapa sau alte legume mirositoare se curata de mirosul capatat procedand astfel* pe o farfurie in cuptor se usuca sare/ deasupra farfuriei se aseaza cu gura in jos oala mirositoare. Peste cateva minute mirosul se stinge. Conservarea ceaiului. Pentru ca ceaiul sa-si pastreze parfumul si gustul, trebuie tinut in cutii de metal ori portelan, bine inc!ise. Lumina ii este daunatoare. Trebuie tinut departe de alimente cu miros tare - usturoi, piper etc. - de la care ia foarte usor mirosul. 0 bine sa tinem ceaiul totdeauna in acelasi vas ori cutie.

Sfaturi ...
economice 1amasitele de grasime de la mancaruri se aduna, se presara cu putina sare si se folosesc la prepararea sapunului. Zatul de cafea se poate intrebuinta in mai multe feluri* in stare umeda, se presara inainte de a se matura camera, impiedicand astfel praful sa se ridice. * "mestecat cu sare grunjoasa si umezit, devine un e#foliant ideal pentru pielea aspra. amburii de caise, piersici si prune nu trebuie aruncati. +iezul lor inlocuieste de minune migdalele din prajituri.
Semintele de gutui se oparesc cu apa aproape fier

binte, se lasa sa stea cateva ore, pana ce apa devine vascoasa. ervesc la apretarea voalurilor, dantelelor si matasurilor usoare -subtiri..
2

Zeama de varza acra se potriveste minunat la curatirea ustensilelor de arama si alama. Cum facem untdelemnul sa tina mai mult. 'ntdelemnul devine ranced in atingere cu aerul. Pentru a impiedica stricarea lui, se toarna deasupra $% cl de tuica buna, la fiecare sticla de un litru, astfel incat sa fie bine umpluta, bine astupata si tinuta in picioare. 2n felul acesta untdelemnul se pastreaza multa vreme fara a-si strica gustul. Tuica pluteste deasupra untdelemnului si impiedica orice atingere cu aerul din afara.

De toate
In fiecare gospodarie exista o multime de ramasite care sunt aruncate la gunoi, fiind considerate ca nefolositoare. In aceste timpuri de criza, fiecare faramitura ar trebui pretuita. Iata cateva exemple despre ce se poate face din lucruri considerate ca inutile Cafea de familie. Prajiti bine si macinati fin toate resturile de paine, pesmet, prajituri, biscuiti. +asurati o ceasca, puneti-o la fiert intr-un vas impreuna cu &&34 litru lapte. Cand da in clocot, trageti vasul deoparte, filtrati si serviti cafeaua imediat. Ca sa improspatam nucile vec!i. e sapa o groapa de circa %5 cm, adanca si larga. Punem nucile vec!i -de anul trecut. in ea, si dupa aceea le acoperim cu pamant. (upa 6-&5 zile le scoatem. 7ustul nucilor va fi cel al nucilor culese de curand.
Cojile de oua se maruntesc si se dau la gaini.

0le sunt si un bun mijloc pentru inalbirea rufelor. e fierb si lic!idul se toarna in apa de clatit. Labele de iepure, dupa ce li s-au scos ung!iile, se pot intrebuinta ca perii pentru aplicarea cremei de g!ete sau pentru curatirea palariilor. "ripile de gasca -penele de gasca. se pot folosi in gospodarie ca perii de mana, si anume, la curatirea sobelor. Cojile de ceapa se folosesc la vopsirea in galben a perdelelor si dantelelor. e vopsesc cu ele si ouale de Pasti. class89list-item9:Cojile de mere, uscate, dau un ceai gustos. ,runzele de ceai umede se intrebuinteaza la frecarea si inviorarea covoarelor. ,eliile de ceapa servesc la curatirea pantofilor de lac. )alvele de scoici se piseaza si se pun in vase speciale la indemana gainilor, in loc de pietris.

Trucuri...
... gospodaresti ,i#area pielii pe metal. e freaca bine cu zeama de ceapa, inainte de a se lipi pe el pielea unsa cu clei sau alt material de lipit. Zeama de ceapa are proprietatea de a mari aderenta cleiului.
3

Curatirea linoleumului. Covoarele de linoleum sau fasiile pentru trepte isi recapata luciul prin spalare cu apa de cartofi -de la cartofi cruzi rasi.. 0ventualele pete de cerneala se scot cu cateva picaturi de ulei de in si glaspapir. La urma, se unge linoleumul cu o carpa de lana inmuiata in ceara de parc!et.
Curatirea monedelor vec i. Se incalzesc intr!un

creuzet pus pe o flacara de spirt. Cocleala se dizolva in otet tare. Cuiele sau suruburile ruginite se desprind mai usor daca picuram peste ele ulei sau petrol. Pentru baterea cuielor in lemn tare, ele trebuie inainte inmuiate in ceara topita de albine. 7aurile din pereti nu se astupa cu g!ips, ci cu ulei amestecat cu rumegus. ,i#area suruburilor in lemn care se crapa usor. e incalzeste surubul pana se face albastru si, asa incins, se insurubeaza. Lemnul nu se mai sparge. Pentru ca rufele sa fie mai albe. Putina benzina sau putin gaz pus in lesie da mai mare albeata rufelor.

Sfaturi...
... gospodaresti ;uretii de baie naturali care au devenit lipiciosi si murdari se spala bine cu apa calda cu sare si apoi se baga o noapte in zeama de lamaie sau in lapte. e clatesc cu multa apa rece si se usuca la aer. Cum se usuca g!etele umede. 'mpleti-le pana sus de tot cu ovaz uscat sau cu sare sfaramata. "bsorb toata umezeala. " doua zi scoateti-le afara. (aca g!etele nu s-au uscat, repetati procedeul.
"c iurile de geam se pot face mate astfel: se dizolva circa 2#0 g sare in 1$% litru bere blonda si se unge geamul cu aceasta solutie. &ceasta 'vopsea()u

ot/ are avantajul ca poate fi imediat indepartata prin simpla spalare cu apa. "l doilea procedeu* lapte amestecat cu praf fin de creta. e obtine un lic!id subtire, cu care se vopseste geamul. e mentine bine pe geam, dar poate fi indepartat oricand cu apa. Cum stergem ramele de lemn acoperite cu bronz. e sterg mai intai bine de praf, apoi le stergem cu un mic burete sau o bucatica de vata inmuiata in rac!iu, in care am pus sa se topeasca putin sapun de casa. 2mprospatarea dopurilor vec!i. e oparesc cu apa fierbinte si se lasa sa stea in apa timp de o zi. (opurile de pluta, inainte de a fi intrebuintate, se inmoaie in apa fiarta si, inca umede si calde, se intrebuinteaza la infundarea sticlelor. (ulapurile se urnesc din loc mai cu usurinta, daca se pun sub picioare carpe ude.
%

2mpotriva aburirii oc!elarilor. e freaca lentilele cu putin sapun sau cu o picatura de glicerina. Curatirea oc!elarilor se face cu un postav moale, nu cu piele. 2ncalzitor de picioare. amburii de caise si piersici pusi intr-un saculet plat, cusut, incalzit intr-un cuptor, tin cald la picioare, cand in casa e frig.

Sfaturi ...
... gospodaresti 2mpermeabilizarea panzeturilor* in $%5 parti apa fierbinte se dizolva &5 parti gelatina, &5 parti sapun, &5 parti piatra acra si se inmoaie panza inauntru. (upa ce se usuca, se repeta procedeul de cel putin doua ori. Panza nu va fi stoarsa, ci pusa la uscat cu apa pe ea. )asele de nic!el si vasele de arama nu trebuie intrebuintate la fierberea si pastrarea mancarurilor acre. olutiile de sare, acid acetic si zeama de fructe ataca metalul, formeaza cocleala si alte otravuri daunatoare.
*asele de portelan fin. +entru a impiedica zgarierea lor, se vor p

une foi de !artie intre farfurii, cand se aseaza in dulap pentru pastrare. Oalele de pamant nu trebuie puse direct pe flacara, doar daca sunt facute din pamant rezistent la foc. ,undurile de bucatarie incovoiate isi revin, de cele mai multe ori, daca se tin $4 de ore intre carpe jilave. 2nelele de cauciuc ale borcanelor de conserve care s-au intarit devin din nou moi si elastice, daca se pun in apa cu amoniac -la $ parti apa, o parte amoniac.. (upa %-&5 minute sunt ca noi. Cum puteti face sa nu se cunoasca ruptura unei !aine. Puneti sub ruptura o bucata de cauciuc mai mare ca ruptura. "propiati una de alta partile stofei, cum au fost inainte de a se rupe. "sezati deasupra o carpa si calcati bine cu fierul cat de fierbinte. Cauciucul se topeste si lipeste bine firele desfacute. 1uptura nu se mai cunoaste. ,uninginea este un mijloc bun pentru curatarea petelor de oua de pe tacamurile de argint, si nu trebuie dispretuit. "poi se lustruiesc cu o piele de caprioara. Obiectele de lac se freaca cu faina inmuiata cu cateva picaturi de untdelemn.

Gospodareli...
... diverse La gura de scurgere a c!iuvetei se depune deseori un strat de grasime, pe care sapunul il inlatura cu greutate. O carpa cu cateva picaturi de petrol inlatura imediat grasimea depusa. "poi se clateste cu apa.
#

Curatatul mainilor. Cand s-a lucrat mult prin ateliere si mainile sunt tare murdare, se freaca intai cu vaselina, in cantitate mica - si numai dupa aceea se spala bine cu apa calda si sapun. Pielea se face alba si moale.
Smoala sau rasina de pe maini se curata usor daca se freaca cu putina untura sau unt. +etrolul face acelasi serviciu.

+irosul de pe maini dispare daca le spalam cu apa cu amoniac. (e asemenea, faina neagra de mustar aduce in acest caz servicii bune. +usamaua trebuie adeseori stearsa cu carpa inmuiata in petrol. "cesta ii da lustru mai mare si o face mai durabila. )asele cu mirosuri grele se spala cu urzici. +esele din lemn imbibate cu grasime se acopera cu un strat de lut -daca grasimea e untdelemn. sau cu un strat de cenusa cat de un deget -daca e grasime animala. si se uda pana ce pamantul devine jilav. e lasa astfel pana a doua zi, cand se spala cu lesie, apoi se limpezeste cu apa in care se pun foi uscate de ceapa ori se freaca cu funie de ceapa. +irosurile tari din oalele de bucatarie se inlatura daca se presara o lingurita de sare pe tuciul sobei incinse si se tine vasul deasupra. +irosul mancarurilor care au dat in foc se inlatura presarand pe suprafata sobei sau aragazului incinse putin nisip amestecat cu sare. ,aina de mustar neagra este un bun remediu casnic pentru a scoate mirosul din sticlele care au continut lic!ide greu mirositoare. e acopera fundul sticlei cu faina de mustar si se toarna apoi apa calduta. e agita bine si se clateste cu apa curata.

Intretinerea obiectelor

... casnice Pieptenii de cap se curata frecandu-le dintii cu o periuta tare si cu apa si sapun/ apoi se sterg cu carpa uscata. Curatitul periilor de cap. Le frecam una de alta cu tarate, care fac sa iasa grasimea si murdaria din ele. (aca s-au inmuiat, le cufundam putin in amoniac si astfel isi redobanesc taria.
Curatirea periilor de aine. Cel mai bun mijloc sunt taratele calde si uscate. &pa strica periile, facandu!le moi. +eriile se vor pastra numai cu perii in jos, ca sa nu se aseze praf intre ei, dar este mai bine sa se tina intr!un buzunar de panza. ,

;utoaiele de lemn cu miros de putregai se umplu cu apa cu otet si se lasa sa stea mai multa vreme. "poi se spala bine cu o fiertura de coaja de stejar, se clatesc cu apa limpede si se pun sa se usuce afara. 2nlaturarea mirosului de clei din odaile nou zugravite se obtine daca, inc!izand usile si ferestrele, punem pe un faras cu jar cativa pumni de boabe de ienupar. (upa o jumatate de zi se face curent. (upa aceasta, mirosul de clei dispare complet. Lampile de petrol ard mult mai luminos si nici nu fac fum, daca fitilul nou se inmoaie mai intai in otet si se usuca bine la caldura sobei. ,iecare fitil care a fost depozitat timp mai indelungat trebuie uscat, deoarece a tras umezeala din aer, c!iar daca nu se simte la pipait. Ca urmare, se micsoreaza capacitatea de absorbtie a petrolului. Cu un fitil bine uscat, lampa arde cu flacara mult mai luminoasa. Lumanarile ard mai economic daca li se taie fitilul mai des. (e asemenea, presararea lumanarii pana la fitil cu sare este un mijloc de a lungi timpul de ardere, deoarece flacara este mai mica si mai linistita.

Obiecte din pai si ...

nuiele Obiectele din pai se spala cu apa sapunata, in care s-a turnat putin amoniac. 2mpletiturile de nuiele dureaza mai mult timp daca se spala mai des cu apa. oda si sapunul trebuie inlaturate, deoarece impletiturile albe devin galbui si cu timpul c!iar cafenii. (aca sunt foarte prafuite, se adauga sare in apa. 2mpletiturile de rac!ita si trestie au nevoie de un anumit grad de umezeala, pentru ca sa poata ramane elastice, de aceea nu trebuie sa se tina la caldura.
*asele de lemn si dusumelele de scandura se fac stralu

citor de albe, prin spalare cu apa de cartofi. Obiectele de lemn se curata cu nisip si apa fierbinte si se clatesc in apa rece. a nu se intrebuinteze sapun si soda, caci nu-si mai pastreaza aspectul alb si devin galbene. ,acaletele de lemn devenite cafenii se fac din nou albe daca fierb circa &5 minute in apa de clor, se freaca cu nisip, se clatesc timp indelungat in apa sc!imbata de mai multe ori si apoi se usuca la aer. Tabliile de artar ale meselor trebuie curatite numai cu apa fierbinte si
-

nisip fin. ,olosindu-se sapun si soda isi pierd aspectul alb, frumos. Cum putem curata o palarie de paie< palam bine palaria cu sapun, frecand-o cu peria. O stergem apoi cu o carpa inmuiata intr-o solutie de sare de lamaie, sau cu jumatatea unei lamai, o spalam din nou cu carpa umeda si o punem la soare sa se usuce, la urma o putem calca, spre a-i pastra form

auturi ...

racoritoare Limonada crema de g!eata. ;ateti bine $ linguri de smantana dulce cu $ linguri de zeama de fructe, apoi adaugati apa minerala pana se umple sticla. erviti cu bucatele de g!eata. Limonada de fructe. La o sticla de apa proaspata, nefiarta, sau apa minerala, se pune &34 de litru de zeama de struguri sau de fructe si putina zeama de lamaie. 2ndulciti dupa gust, cu putina miere sau cu za!ar.
.imonada americana. .a 1$2 de lamaie, 1 lingura de za ar, 1 lingura de sirop de fructe de culoare rosie, 1 lingura de g eata pisata, 1 pa ar de apa mineral

a. "mestecati zeama de lamaie, za!arul si siropul, adaugand mai tarziu g!eata si apa minerala. (regeti-i gustul cu coaja de lamaie si serviti-o cu paiul. 0senta de portocale pentru limonada. Cojile de portocala pe care nu le intrebuintam -taiate cat mai subtire. - de la &5 fructe - se inc!id bine intr-o sticla cu spirt alimentar. (upa zece saptamani se strecoara lic!idul si esenta se intrebuinteaza pentru limonade si mancaruri.

!etete de preparare a laptelui

"apte batut
/n oale de pamant largi la gura se pune lapte de vaca, bivolita, dupa ce a fost strecurat si fara a!l fierbe. Cand laptele ramane mai multa vreme in repaos, incepe a se acri din cauza inmultirii fermentilor. Se tine in oale acoperite cu capace de lemn la un loc potrivit de cald 01#gr. e suficient1. " temperatura prea ridicata grabeste coagularea laptelui inainte de a se forma smantana2 iar o temperatura scazuta intarzie inc egarea laptelui si il amaraste. Calitatea c isleagului atarna si de la curatenia oalelor. 3e aceea, grija mare sa aiba gospodina de a opari bine oalele de pamant, spalandu!le daca se poate cu somoiog

din iarba de coada-calului -care contine pretioase materii curatitoare. si sa le usuce perfect. La tara, satencele au buna idee a le si aera, punandu-le in parii gardului cu gura in jos. (upa $-= zile de repaos, laptele este bine
4

transformat in c!isleag. "tunci ii scoatem smantana cu o lingura de lemn si batem laptele fin, cu lingura, sau cu un mic batator special, ori c!iar in putinei. "apte covasit 0 un preparat delicios care se face din orice fel de lapte. Pentru preparare e bine sa avem o terrina -cratita de pamant. sau orice castron de lut, faianta, ori c!iar vas de lemn. +odul de pregatire* fierbem, bunaoara, =34 lapte, iar &34 il lasam nefiert. e ia putin iaurt si-l frecam bine pana se face ca un lapte batut/ il diluam cu laptele nefiert, tot amestecand, apoi turnam peste el si laptele fiert -racorit, numai caldut.. 2l amestecam, il acoperim cu capac si-l asezam la un loc linistit, mai la caldura -aproape de masina de gatit.. Pana a doua zi la pranz e gata. Iaurt e fierbe un litru de lapte. 2ntr-un castron frecam 4 linguri de smantana de la un lapte ce a fost pus la prins sau aceeasi cantitate de alt iaurt. Turnam laptele caldut peste aceasta maia, amestecam putin si acoperim vasul. 2l punem la un loc cald si il mai si acoperim cu o stofa groasa sau panzatura stransa in patru, pentru a-i tine cald. (upa ce s-a inc!egat bine, se tine la racoare, pentru a nu se oteti.

#astrarea alimentelor ...

in camara Lamaile tin mai multa vreme daca sunt puse in nisip marunt ori sare, numai sa nu se atinga unele de altele. )reme mai scurta, se pastreaza in apa proaspata. Portocalele se infasoara in !artie subtire, fiecare in parte. tafidele se vor pastra la racoare si la loc uscat. ;ulionul, daca e mai gros, asa, ca un magiun, se tine in borcane de sticla, punandu-se deasupra o panza imbibata in untdelemn si peste ea un strat de sare grunjoasa.
5ainoasele se tin in rafturi, bine acoperite.

Compoturile vor fi asezate in rand cu dulceturile, marmeladele, magiunul, lic!iorurile, siropurile, la locurile cele mai de sus din camara. Pe langa ca orneaza frumos camara, necesita aerul cel mai uscat, care se gaseste mai sus. +agiunului si marmeladei li se pun deasupra, pentru conservare, carpe inmuiate in untdelemn bun, stoarse, apoi se leaga la gura borcanul ca si la dulceata, adica cu !artie groasa ori pergament.
6

(rojdia de bere se conserva proaspata timp de doua sau c!iar trei luni, daca o lipiti de fundul unui pa!ar bine uscat, apoi rasturnati pa!arul pe o farfurie adanca, observand ca gura lui sa fie bine fi#ata pe farfurie -ca sa nu se rastoarne. si umpleti farfuria cu apa. c!imbati apa la cinci zile si tineti totul la un loc racoros. "lta metoda. e preface bucata de drojdie in faramituri foarte mici, ce se pun pe un fund de lemn foarte curat, care sa absoarba umezeala drojdiei, tinandu-se la un loc uscat, aerat. ,aramiturile se vor usca fara sa putrezeasca/ apoi se vor pune intr-o cutie, tinandu-se in camara pe un raft cat de sus. Cand sunt intrebuintate, se stropesc bine cu apa, =-4 ore mai inainte. 'ntura se tine in butoi de lemn, cand e in mare cantitate, si in cutii de tinic!ea cu capac, la un loc uscat si racoros, cand e mai putina. 7azul se tine in garnite de tinic!ea ori sticle, cand e in cantitate mica, dar este e#clus din camara cu provizii. e va tine intr-un loc mai rezervat. (intre legume, numai varza si ceapa se pot tine in pod. -au capatat rezultate bune, prin invelirea fiecarei capatani de varza in !artie de jurnal. 2n acest mod, varza este ferita si de ing!et. Ceapa, in cununa, se atarna de un cui, ca sa fie aerisita din toate partile.

Sfaturi ...
gospodaresti ;roderiile colorate se curata usor si se fac frumoase daca le spalam in zer proaspat. 2nsa nu trebuie sa stea multa vreme in el, ci sa fie spalate repede. e clatesc apoi cu apa curata. Panglicile de matase si panglicile colorate se spala cel mai bine in apa in care au fiert cartofi curatati de coaja. "pa se va intrebuinta calduta. pumeaza bine si poseda o mare capacitate de curatire, fara ca aceasta sa dauneze culorilor. e va clati cu apa rece. i infuzia de menta creata este un mijloc bun de curatire, mai ales pentru panglicile de matase de culoare inc!isa. Cravatele se freaca cu spirt sau amoniac. Cravatele de culoare desc!isa se curata mai bine cu benzina, si inca umede se freaca cu talc, care se scutura dupa ce s-a uscat. ;orangicul se spala intr-o solutie fiarta de sapun, racita pana cand suporta mana, si se clateste in apa moale. La clateala a doua se adauga o ceasca plina de alcool. +atasea spalata nu trebuie sa se usuce complet, deoarece nu se calca bine. "tlasul si alte matasuri lucioase trebuie calcate cu fierul potrivit de fierbinte, ripsul, dimpotriva, suporta fierul si mai incins. 2nviorarea catifelei mototolite -presate.. e freaca cu alcool si se tine apoi deasupra unui vas cu aburi, cu puful in jos. "poi se aseaza cu fata in sus pe un postav gros si se perie bine in acelasi sens. ;atistele de matase se spala in apa sapunata rece, se clatesc tot in apa rece si se calca jumatate ude, intre doua foite de !artie, cu fierul potrivit de incins. ,oarte buna este si spalarea in apa de cartofi. Pentru aceasta se curata -cojesc. cartofii, se rad intr-un castron cu apa rece, dupa cateva ore se trece totul printr-o carpa si se spala batistele in apa strecurata. e clatesc apoi de mai multe ori in apa curata, se usuca si se calca. Prin aceasta metoda se pastreaza c!iar cele mai delicate culori, iar batistele se fac ca noi. (antelele de matase se pun in putin lapte batut, se preseaza si se calca umede pe dos.
10

$uratirea ...
... bailor ;aile de zinc se freaca cu praf de curatat sau cu praf de creta umezit cu apa sarata. La sfarsit se clatesc cu apa cu soda si cu apa curata, dupa care se freaca bine cu o carpa moale. ;aile emailate se spala intai bine cu apa calda cu sapun, apoi se clatesc cu apa rece si se usuca. Pentru a se economisi sapun, se toarna o ceasca de praf de creta peste putina apa, se amesteca cu un pic de ;ora# si se freaca bine vana cu o carpa moale. +urdaria si sapunul depuse se dizolva indata. Clatirea se face cu apa limpede.
Ciuberele de lemn, dupa ce au fost

frecate cu peria cu apa cu soda, se clatesc cu apa rece si se pun la uscat. Curatirea geamurilor. 7eamurile se fac ca oglinda, daca se curata cu praf de creta. e face dintr-o carpa un saculet, se umple cu creta, se inmoaie in apa rece si se freaca geamurile cu el. "poi geamurile se sterg cu o carpa moale sau cu o bucata de piele. Lemnaria ferestrelor vopsite in alb se face si ea frumoasa, daca se freaca cu praf de creta. Creta se lasa sa-si faca efectul mai multa vreme si apoi se sterge cu o carpa uda. 7eamurile stropite cu var sau cu vopsea. Ca sa le curatam, topim putina sare in apa calda. Cu aceasta apa spalam bine petele de pe geam. (upa aceea, le limpezim cu apa curata. ticla devenita intunecata se face din nou clara, daca se freaca temeinic cu urzica proaspata. Obiectele de sticla pictate nu trebuie curatite cu apa cu soda. Curatirea sticlelor. ;ucatele marunte de !artie se introduc in sticlele ce trebuie curatate si care au fost umplute pe jumatate cu apa sarata. e curata prin scuturare puternica, apoi se clatesc de mai multe ori cu apa curata. Cojile de ou sparte, amestecate cu apa calda, constituie de asemenea un mijloc bun pentru curatirea sticlelor. ticlele care au capatat o dunga, ca de e#emplu sticlele de lapte, se pot curata perfect prin umplerea lor cu apa care se scurge la fierberea cartofilor. e umplu sticlele pana la margine si la nevoie se lasa sa stea cateva zile, pana se desprinde tot ceea ce s-a depus. ticlele care au servit la pastrarea lic!idelor grase sau greu mirositoare se pot spala cu apa cu soda si rumegus. e clatesc apoi cu apa curata. +irosul de mucegai din sticle, vase sau vase de faianta poate fi inlaturat printr-o solutie de !ipermanganat de potasiu pe care am lasat-o inauntru cateva ore. ,aina neagra de mustar ia de asemenea mirosul.

Sfaturi...
11

...gospodaresti Curatirea pielii. e spala obiectul cu un burete si apa curata, la care se adauga o lingura de otet de vin sau otet de fructe. ;uretele nu trebuie sa fie prea ud, pentru ca pielea sa nu se umezeasca prea mult. 2ndata ce pielea s-a uscat, se pregateste intr-o ceasca un amestec de albus de ou si ulei de in, care se aplica uniform cu ajutorul unei pensule. "poi se freaca cu o carpa de panza, pana iese un luciu mat. Tratata in acest fel, pielea se mentine e#celent.
+ielea fina, colorata poate fi inviorata foarte bine, daca o frecam cu o carpa inmuiata in lapte si o lustruim apoi cu o

carpa de lana. (e asemenea, si laptele smantanit se potriveste la acest gen de curatire a pielii. Pielea de caprioara se spala in apa cu sare, ca sa nu se imbatoseze. e stoarce si se clateste apoi in apa cu sapun. apunul face pielea moale. 'scarea nu se face la caldura puternica. +usamalele se curata si lucesc frumos daca se freaca din cand in cand cu carpe inmuiate in petrol. Tapetul se curata cu tarate de grau. Taratele se incalzesc, se pun pe o carpa de lana si se freaca peretele cu ele in lung, in aceeasi directie. Curatirea cartilor de joc. e jilaveste cu petrol o carpa si se freaca cartile cu ea. (upa ce am sters bine fata, se usuca cu o carpa curata si se lustruieste cu talc. e mai pot curata cu o carpa imbibata in putin camfor. ,ierul de calcat. Ca fierul de calcat sa nu rugineasca, aveti grija sa-l ungeti cu sapun. (aca frecati fierul cu putina sare de bucatarie, rufele calcate nu se vor ingalbeni. a se adauge putina sare si in scrobeala, pentru ca rufele sa aiba un luciu frumos. (aca a ruginit, il veti freca cu otet si nisip. Clapele de pian ingalbenite se freaca usor cu benzina amestecata cu spirt. (aca clapele s-au ingalbenit tare, atunci se pot sterge cu un tampon de vata inmuiat in benzina si apoi se ung cu o solutie de apa o#igenata, care trebuie lasata sa lucreze un rastimp inainte de a fi spalata cu apa curata.

$um se ingrijesc pietrele ...

... pretioase Pietrele pretioase se curata cu apa de colonie si praf foarte fin de creta. e utilizeaza o periuta moale, se clatesc, se impac!eteaza in vata si se lasa sa se usuce in apropierea unei surse de caldura. Opalul nu trebuie tinut niciodata la caldura prea mare, deoarece isi pierde toata stralucirea. Turcoazele care au devenit mate isi invioreaza culoarea daca se tin timp mai indelungat in ulei de migdale dulci.
Colierele de coral se curata in apa sarata calduta. Se usuca si se lustruiesc prin frecare cu carpa de lana.

p:
12

Curatirea granatelor veritabile* un saculet de lana se umple cu tarate de grau, se pun granatele inauntru, se framanta si se freaca, pana isi recapata vec!ea stralucire. Curatirea perlelor. e freaca usor cu tarate de grau calde sau se pun in lapte fierbinte. e clatesc in apa curata si se usuca cu carpa moale. Perlele veritabile pot fi curatate si in felul urmator* se pun in saculete de panza umplute cu sare de bucatarie si se afunda in apa calduta, clatind saculetul in apa pana se dizolva complet sarea. e usuca apoi cu carpe moi. Curatirea sidefului - & parte tarate de grau si $ parti paine prajita pisata se fierb cu apa. Obiectele de sidef pot ramane fara grija timp mai indelungat in acest lic!id fierbinte. Taratele de grau, dupa ce au fost folosite ca mijloc de curatire, mai pot fi intrebuintate la !rana animalelor. "lta metoda este tratarea sidefului cu !uma alba si apa. >u trebuie intrebuintat niciodata sapun in acest scop, deoarece strica luciul. Perlele false se curata in apa sapunata rece, amestecata cu lapte.

Sapte sfaturi
... gospodaresti )asele cositorite se spala cu sapun, iar din cand in cand se freaca cu nisip cu ajutorul buretelui. >u trebuie folosite alte materiale de curatat. "cestea sunt de multe ori prea tari, iar stratul de cositor, care si asa nu prea e rezistent, ar suferi. Tacamurile nic!elate folosite la salate trebuie spalate imediat dupa intrebuintare, cu apa calduta. Prin influenta otetului, metalul devine negru si face pete ce se pot foarte greu indeparta.
.ingurile de alpaca argintate nu trebuie sa vina niciodata in contact cu apa cu soda, caci li se inc ide culoare

a. 0ste suficient sa se spele cu apa calda. ,recatul cu putina cenusa le mareste luciul. Obiectele de nic!el raman cu luciul permanent, daca se freaca zilnic cu o carpa uscata. Curatarea vaselor de tinic!ea - se spala cu sapun si lesie tare de cenusa, dupa ce mai intai se freaca cu doua cepe. (upa aceea se clatesc cu apa curata. Tigaile de fier se freaca pe dinafara cu otet si nisip. 2nauntru se freaca cu sare fierbinte. Curatarea placilor de marmura - praf foarte fin de creta se amesteca cu apa ca sa formeze o pasta groasa, se adauga putin ;ora# si se aplica cu o carpa cu care se freaca puternic. e clateste cu apa rece. (aca au mai ramas locuri intunecate, atunci se freaca din nou cu grija si se lasa pasta sa stea cateva ore pe aceste pete. (upa spalare, se da lustrul cu o carpa moale.

$um se scot petele ...

13

... rezistente Petele de ploaie. 'nele tesaturi de matase si unele postavuri sunt patate de ploaie. "stfel de pete se scot fara urma in modul urmator* punem pe obiectul patat o carpa umeda peste care trecem de cateva ori fierul de calcat -nu prea incins., fara sa apasam tare pe tesatura. Petele de rugina. e strecoara intr-o lingura zeama de lamaie si se tine lingura deasupra unei lumanari aprinse/ cand incepe sa fiarba zeama, se cufunda pata de rugina in ea si se lasa cateva clipe sa se patrunda, fara a se inlatura de la caldura lumanarii. Cat de vec!e, pata dispare astfel. Petele de rasina se scot frecand locul patat cu o bucata de vata inmuiata in alcool. (e indata ce vata s-a murdarit, luam o alta bucata de vata, o inmuiem in alcool si continuam operatia. Petele de sampanie se scot cu spirt putin incalzit. (upa ce s-a udat locul, se acopera cu sare, lasandu-se sa actioneze o ora. e scutura, se sterge cu o carpa curata putin uda, pe urma cu una uscata. Petele de sos din matasurile negre se scot cu eter sau cu amoniac diluat, tamponandu-se locurile cu grija. a se evite orice frecare, ca sa nu rezulte un luciu neplacut. Petele de tutun din batiste si rufe albe. e ung petele cu galbenus de ou si spirt. (upa mai multe ore, se inmoaie galbenusul uscat cu rac!iu sau alcool si apoi se spala in apa fierbinte. e clateste rufa temeinic.

Din nou despre scoaterea petelor

... diverse Petele de iod dispar de la sine, daca obiectul cu pricina e tinut la soare cateva zile. Petele de lic!ior se tamponeaza cu alcool, apoi se spala cu apa calda.
+etele de mucegai. Cand sunt proaspete, se curata cu lapte batut. Cand sunt mai vec i, se freaca cu zeama fiarta de lamaie. 3aca sunt rezistente, se face urmatorul preparat: 1$2 litru apa calda, in care s!a dizolvat o lingurita de sapun ras, 1 lingura de amidon, 1 lingura de sare, zeama de la o lamaie. Se amesteca bine toate ingredientele, apoi se inmoaie in amestecul obtinut partea patata, fre

candu-se. e limpezeste in $-= ape si se usuca. Petele de muste de pe metale. e freaca bine cu cenusa de tigara umezita cu petrol. e lustruieste apoi cu o carpa de lana. Petele de noroi de pe !aine din lana. e spala intai cu apa, iar daca nu ies, se freaca cu o carpa inmuiata in otet. Petele de nuci verzi de pe maini. e curata cu apa si sapun, apoi se freaca cu lapte batut, amestecat cu zeama de lamaie. Petele de pacura sau catran -unsori de masini.. e dizolva imediat, daca

1%

se ung cu putin unt sau galbenus de ou, intins pe pata si lasat sa se usuce. "poi se freaca cu un tampon inmuiat in apa fierbinte. Petele de pacura de pe catifea sau plus se ung, de asemenea, cu unt nesarat, iar peste % minute, se rad cu un cutit. 'ltimele urme se scot cu spirt sau amoniac. Petele de petrol lampant. e curata cu benzina usoara, folosind mai multe tampoane.

Scoaterea petelor
... rezistente Pete de bere pe !aine de matase - se scot numai cu alcool indoit cu apa. Pete de cerneala rosie sau violeta - se freaca bine cu o bucata de vata inmuiata in alcool fierbinte -atentie sa nu ia foc?.. Pete de cerneala pe dusumele de lemn - se curata cu apa fierbinte amestecata cu amoniac.
+ete de cacao sau ciocolata ! obiectul patat se inmoaie in apa calduta, care se sc imba din sfert in sfert de ora, de trei!patru ori. 3aca pata tot n!a iesit, se freaca bine cu o bucata de carpa moale inmuiata in alcool.

ass89list-item9: Petele cafenii de pe cesti si farfurii - se indeparteaza prin frecare cu sare umezita. Petele de funingine de pe stofele de culoare desc!isa - mai intai se sufla puternic funinginea, apoi se freaca locul cu faina de cartofi fierbinte -amidon.. Petele de clei de tamplarie - se lasa !aina cu pricina cateva ore in apa calda. Petele de acizi - se scot cu amoniac, atingandu-se cu bagare de seama, cu ajutorul unei pensule sau buretel, astfel incat sa nu depaseasca deloc marginile petei initiale. Petele de gudron - se scot cu o solutie concentrata de sapun, dizolvat in spirt tare.

ucatariseli
... diverse "lbusurile nefolosite pot fi frecate spuma, amestecate cu dulceata sau gem si apoi puse la g!eata. Cand faceti dulciuri cu aluat dospit, scandura si sucitorul trebuie unse cu ulei. tafidele, nucile si alunele se pun in prajituri numai dupa ce au fost date prin faina, ca sa nu cada la fund. La deserturile preparate din orez, za!arul se pune cand orezul este fiert, altfel bobul se intareste. ,ructele pentru tarte pot fi inlocuite cu gem -de zmeura sau capsuni..
+entru a nu se arde cozonacii 1#

si alte prajituri in cuptor, se pune sare dedesubtul tavii de copt. (aca se presara tortul cu putin amidon, glazura intinsa deasupra nu se va lasa. Pentru a pastra legumele proaspete, ele vor fi invelite intr-un prosop ud. 7alustele nu se vor desface, daca in apa in care fierb se adauga putina faina. ,eliile de sunca nu-si pierd culoarea daca vor fi unse cu albus

De toate...
... pentru toti Crema de g!ete uscata redevine folosibila daca turnam cateva picaturi de glicerina sau alcool sanitar. "rama -cuprul. se curata usor cu bere calda. )asele din metal in care se pregatesc legumele distrug vitaminele in totalitate. 7rasimile amestecate -ulei@untura. dau un gust aparte tuturor preparatelor. 7albenusul pentru dresul supelor se freaca mai intai cu sare si apa.
5riptura pusa la cuptor nu se va arde daca alaturi de tava plasam o cutie 0vas1 me

talica cu apa. Legea de aur a bunicii* legumele ce cresc in pamant se pun la fiert in apa rece, iar cele ce cresc la suprafata se pun la fiert in apa fierbinte. Pacura de pe tesaturi se scoate frecand locul cu galbenus de ou crud, apoi se spala cu apa calda. +ancarurile cu sos se revitaminizeaza si capata gust placut daca in ultimul moment se adauga rosii, ardei grasi, frunze de telina, verdeata. class89list-item9:Tocaturile trebuie preparate in grasimi bine incinse, dar pentru a fi pufoase, se adauga smantana, lapte, odata cu sarea. )arul amestecat cu putina piatra acra va face ca mustele sa nu mai stea pe pereti.

ucatariseli
... diverse Ceapa, inainte de a fi prajita, trebuie presarata cu faina, astfel devine mai crocanta, iar la multe feluri de mancare, nu mai este nevoie de rantas.

1,

,riganelele se prepara cu lapte condensat amestecat cu mustar, astfel sunt sarace in colesterol, deoarece nu mai e nevoie de ou. +ancarurile pe baza de gris vor fi mai pufoase, daca inmuiem grisul in lapte sau apa, cu o jumatate de ora inainte de a-l folosi.
/n sosul pentru friptura, pentru a nu mai forma pojg ita, se pune o bucatica de unt.

Pestele fript nu se mai lipeste de tigaie, daca punem in ulei cateva bucatele de unt sau rondele de lamaie. Prajiturile si cozonacii iau o culoare frumoasa, daca se ung pe deasupra, inainte de a le baga la cuptor, cu cafea cu lapte. trudelul cu mere devine mai aromat, daca amestecam = linguri gem de gutui in umplutura de mere. 'n vas de portelan crapat sau care suna a spart se lipeste la loc daca il fierbeti in lapte proaspat. Petele de creion c!imic se curata introducand portiunea patata in spirt denaturat. "lunele de padure se scot mai usor din coaja, daca se pun in apa calda $4 de ore.

%proape totul despre bezele

ezelele se fac cu usurinta daca sunt respectate cu strictete cateva reguli& Ouale trebuie sa fie foarte proaspete? )erificati-le prospetimea inainte de a le sparge* cufundate cu o lingura intrun pa!ar cu apa rece, trebuie sa stea pe fundul pa!arului. Ouale trebuie sa aiba temperatura camerei. (e aceea se scot din frigider cu 4-% ore inainte de a prepara bezelele. )asul utilizat trebuie sa fie inalt. Za!arul cristalizat sau pudra sa fie alb. "lbusul trebuie sa fie perfect separat de galbenus. >u folositi albusurile ramase de la alte dulciuri sau mancaruri. (upa $4 de ore de pastrare in fr

1-

igider, albusul de ou este to#ic. Cand compozitia ramane legata de lingura cu care amestecati, ca o panglica, bezelele nu se mai bat, isi pierd finetea. >u scuturati lingura -telul. de marginea vasului in care ati batut compozitia pentru bezele. ,ocul sa fie domol. ezele cu nuci A albusuri, =55 g za!ar, =55 g nuci, un pac!et de za!ar vanilat, coaja rasa de la o lamaie. "lbusurile se bat pe jumatate cu o priza de sare, apoi se adauga za!arul si za!arul vanilat si se mai bat pana se obtine o spuma compacta. e adauga nucile macinate si coaja de lamaie. e tapeteaza tava cu !artie alba, se pune compozitia intr-un cornet si se formeaza bezele -asezati-le distantat, cresc la copt.. e coc la foc mic. Pofta buna?

#entru reusita preparatelor ...

... de #asti ,riptura din carne de miel va avea un gust picant daca inainte cu $-= ore de a se prepara se unge cu putin mustar si se frige inabusit. Carnea pentru fript pe gratar se da cu putina sare si se pune $5 de minute la congelator. e obtine o friptura frageda, cu gust foarte bun. Pentru ca foile de clatite sa se pastreze calde sau pentru a le reincalzi, se pun pe o farfurie fierbinte -de preferinta de metal. care se aseaza pe un vas cu apa ce clocoteste.
14

Clatitele dulci se parfumeaza cu za ar vanilat, cu coaja de lamaie sau cu putin rom. Clatitele

sarate se vor condimenta putin cu verdeturi tocate, piper sau c!iar mujdei. 1ulada cu nuci se taie numai dupa ce se raceste. Pentru a da o aroma aparte g!iveciului, morcovii cruzi se spala si se tin o ora intr-un castron cu putin ulei si condimente. +aioneza va reusi fara cusur daca toate ingredientele -oua, ulei, mustar. vor avea aceeasi temperatura.

Sanatate ...

... din bucatarie Cicoarea ajuta la curatarea sangelui de to#ine. 2nlocuiti cafeaua cu radacina de cicoare. Otetul de mere, datorita continutului bogat in potasiu, scade colesterolul si previne !ipertensiunea. 1oinita are un efect favorabil asupra "lz!eimerului, boala a varstei a treia. Ovazul reprezinta un medicament bun pentru inima, consumati fulgi de ovaz.
7usetelul are proprietatea de a scadea za arul din sange. Consumand o ceasca de ceai pe zi, reusiti sa tineti diabetul la distanta.

class89list-item9:Cura cu suc de orz verde este cel mai eficient mod de deto#ifiere a organismului BiCi regleaza tensiunea. 'n singur fruct ofera doza zilnica de vitamina C, potasiu, vitamina 0 si luteina. "ng!inarea este un aliment ideal pentru cura de slabire. ;ananele combat stresul datorita triptofanului, un tip de proteina pe care organismul il transforma in serotonina. moc!inele normalizeaza colesterolul si tensiunea, datorita continutului foarte mare de calciu.

Sfaturi scurte

16

... de sanatate Leac pentru guta* O ceapa cruda, taiata marunt, se pune intr-o jumatate de litru de lapte crud -nefiert., din care se ia de trei ori pe zi. (upa cateva zile de tratament -=-4., boala e 9doborata9. (egeraturile cele mai cumplite se vindeca prin bai la maini si picioare cu un decoct de radacina de telina. "nginele banale cedeaza daca sunt tratate cu fiertura de frunze de mur. Puseurile reumatismale se vindeca cu infuzie de frunze de coacaz negru si barba-caprei.
&lcoolul ep

uizeaza rezervele de vitamina ;& din organism, atragand polinevritele -evitati-l.. (oua lingurite de polen pe zi asigura necesarul zilnic de vitamina ;$. Carenta ei duce la tulburari vizuale, cataracte, ung!ii casante, stare de oboseala, crampe musculare la adulti/ opreste cresterea la copii. (ouazeci de grame de drojdie uscata -o lingura pentru supa. contine $5 mg vitamina ;= sau PP, adica doza zilnica necesara organismului. 0ste indicata in tratarea pelagrei, a degeraturilor, aftei, enterocolitei, starilor depresive. 'sturoiul, prin prelucrari termice, devine to#ic. ,olositi-l crud. Polenul este bogat in fier. ,ierul este antianemic.

ele mai bune mirodenii

'medicament' Cimbrul este vedeta bucatariei frantuzesti, utilizat in supe, sosuri si salate. Timolul, ingredientul cel mai activ al cimbrului, este inclus in compozitia medicamentelor si a produselor cosmetice. alvia este folosita in bucatarie la prepararea salatelor si conservelor. (atorita calitatilor sale antiseptice are aplicatii terapeutice si in diabet.
20

Patrunjelul este folosit pentru aromarea supelor, ciorbelor, sosurilor, salatelor. 2n stare proaspata, este o sursa foarte importanta de vitamina " si C, la care se adauga fierul. 1ozmarinul da un gust deosebit fripturilor si tocanitelor din carne de pui, porc, vita, miel. Cercetarile stiintifice au dovedit ca el poate preveni si anumite forme de cancer si ajuta la usurarea digestiei. Oregano, planta de origine mediteraneana, este folosit foarte mult in bucataria italieneasca -acum si la noi in tara.. Ceaiul din oregano calmeaza tusea, usureaza digestia, combate starile de voma. Tar!onul este folosit in gastronomie, in special la mancarurile rafinate. Contine 6$ de compusi cu potential de prevenire a tumorilor maligne. 7!imbirul este una dintre mirodeniile cel mai des folosite in "sia, mai ales pentru dulciuri si salate de cruditati. Ceaiul de g!imbir e un adevarat pansament stomacal. 7!imbirul ajuta la digerarea rapida a alimentelor bogate in proteine, mentine sub control nivelul colesterolului. Ceaiul de g!imbir este folosit in curele de slabire. C!imenul este foarte apreciat in sosuri, creme cu branzeturi si in mancarurile e#otice. Combate balonarile intestinelor. +estecand seminte crude de c!imen indepartezi mirosul neplacut de ceapa si usturoi. cortisoara face minuni la placinta cu mere, la mucenici, vin fiert, prajituri si salate de fructe. Controleaza nivelul de za!ar in sange la diabetici, are aplicatii terapeutice in indigestii usoare.

%moniacul
... in gospodarie 2ndepartarea vopselei de ulei vec!i de pe obiecte si suprafete se face cu amestecul amoniac-terebentina $*&, bine agitat. (upa &5-$5 minute se sterge insistent cu lavete sau carpe aspre. Peretii vopsiti in ulei se curata cu o carpa de canepa imbibata cu amestecul* &%5 ml alcool te!nic sau sanitar, &55 ml amoniac, &55 ml sapun lic!id. La final se lustruiesc cu o flanela uscata. Curatirea clantelor de la usi se face frecandu-le cu o carpa imbibata cu amestecul de &55 ml amoniac si &55 ml alcool.
"biectele de aluminiu isi re

capata luciul daca le spalam cu o solutie de $,%D bora#, in care adaugam 4-% picaturi de amoniac. ;ijuteriile in filigran se lasa cateva ore in solutie de apa cu amoniac &*&, apoi se clatesc cu apa. 2n final se tamponeaza cu servetele de !artie si se vor usca cu foe!n-ul. 7ulerele !ainei se reconditioneaza stergandu-le cu un tifon inmuiat intr-o solutie de $%D amoniac, avand grija ca de cate ori tifonul se murdareste, sa-l sc!imbam. La fel se procedeaza si cu palariile patate. Petele vec!i de vin rosu din tesaturi se trateaza cu apa o#igenata proaspata, apoi cu amoniac. La urma se sterge cu un material absorbant uscat.
21

Sfaturi pentru ingrijirea mainilor

... diverse Cand aplicam o crema pe maini, ele trebuie masate incepand de la varful degetelor spre inc!eietura, ca si cum am incerca sa introducem mana intr-o manusa prea stramta. +ainile aspre se inmoaie daca le introducem cateva minute in apa in care au fiert cartofi. +ainile cu pielea crapata pot fi ingrijite prin bai caldute cu fiertura de tarate din grau. +ainile cu piele imbatranita si incretita se freaca dupa fiecare spalare cu o felie de lamaie.
8eama de lamaie albeste totodata ung iile

si impiedica cresterea pielitelor din jurul lor. +ainile cu piele solzoasa si rosie se ingrijesc prin bai zilnice cu decoct de vasc. +ainile innegrite dupa curatatul cartofilor se freaca cu malai sau tarate de grau. +irosul de pe maini -ramas de la diverse alimente. se indeparteaza cu un cartof crud, taiat proaspat. +ainile transpirate si umede se spala cu malai sau faina de grau, amestecate cu apa calduta. +irosul de usturoi de pe maini se indeparteaza prin frecarea cu zat de cafea. +irosul de peste de pe maini se indeparteaza prin clatirea cu otet.

Ora ceaiului a sosit

#entru ca ceaiul sa fie bun, nu e suficient sa torni apa fierbinte peste frunzele uscate. Transformati prepararea ceaiului intr(un ritual. Sfaturile de mai jos va vor fi de folos "legeti o apa 9moale9 - plata, de izvor, de fantana, dar in nici un caz de la c!iuveta, fiindca e plina de clor. "pa 9moale9 pune mai bine in valoare aroma plantei, iar principiile active se dizolva mai usor. "pa 9aspra9 concentreaza substantele amare.

22

Ceaiul c!inezesc isi lasa toata aroma daca il preparati ca pe o infuzie, separat, intr-un ibric de ceramica. (upa $-= minute, il turnati prin strecuratoare in ceasca de baut.
Ceaiul ramane mai multa vreme fierbinte daca inainte de a!l turna, clatiti cana cu apa clocot

ita. Cana de ceai nu trebuie spalata cu detergenti. (unga maro care ramane pe marginea ei se numeste 9patina ceaiului9 si face parte din protocol. Cana de ceai nu trebuie folosita pentru alte bauturi -cafea, alcool.. "roma tipica a ceaiului se distruge. Cumparati ceaiuri bine ambalate. ,runzele sunt foarte sensibile si iau mirosurile dimprejur. Ceaiul verde, recomandat pentru efectul lui de slabire si anticancerigen, nu le este recomandat si femeilor insarcinate. (iminueaza buna dezvoltare a embrionului. Ceaiul verde de calitate poate fi folosit de mai multe ori. Plicul se reopareste cu apa, dar in cantitate mai mica, pentru ca gustul sa ramana ca la inceput. Ceaiul verde are timp ideal de infuzare E5 de secunde. Ceaiul negru trebuie lasat la infuzat = minute. 2n felul acesta, substantele iritante continute in el nu mai ataca stomacul si intestinele

Sfaturi gospodaresti
... diverse Cutia de detergent nu mai infunda g!ena de gunoi daca inainte de a o arunca se uda si se strange. Cafeaua este mult mai gustoasa daca se prepara ca o infuzie, prin oparire cu apa clocotita. Coaja de portocala sau lamaie rasa se usuca pe o farfurie si se macina in acelasi timp cu za!arul. )eti obtine un za!ar farin aromat. )erdeata isi pastreaza culoarea daca este uscata in spatele frigiderului. 2crele de peste se pastreaza mult mai bine nesarate, in congelator. Piftia este mai gustoasa daca se pune carnea la fiert in apa rece. O lingurita de za!ar pusa in orice mancare ii da acesteia un gust delicat. ,oile de vita-de-vie se pun cu fata -partea lucioasa. la e#terior, atunci cand facem sarmale. Putin praf de copt sau bicarbonat adaugat in compozitia de c!iftele le va face mai fragede si mai maricele. ,aina, inainte de a fi folosita, trebuie cernuta pentru a se o#igena.
23

Telul nu se curata niciodata batand cu el de marginea vasului in care sunt albusurile facute spuma. e vor lasa. "ta intra mult mai usor prin urec!ea acului daca este pusa in doua. ertarul sau usa care se desc!id mai greu se freaca cu putin sapun. (aca butonul de la telecomanda nu te mai asculta, sc!imba repede bateriile, caci se va uza telecomanda. "ndrelele aluneca mai usor daca din cand in cand se trece cu ele prin par. 2n apa florilor din vaza se adauga putin conservant. 1ezista mai mult timp.

Despre lactate

Secrete mici cu efecte mari 'rda se obtine din zerul de la lapte si contine putine grasimi. 0 buna in curele de slabit. 2aurtul scade colesterolul rau. Produsele lactate integrale contin multe grasimi. 0le trebuie evitate de cei cu colesterolul crescut si de cei cu regim de slabit. 'ntul se digera cel mai bine crud. Prin prelucrare termica devine to#ic. Produsele lactate complet degresate sunt lipsite de vitaminele ", ( si 0. "cestea necesita grasimi pentru absorbtie. Casul si m ozzarela sunt la fel de grase ca si telemeaua, numai ca nu sunt sarate. Consumul branzei impiedica distrugerea smaltului dintilor si previne aparitia cariilor. ;ranza proaspata este mai buna ca valoare nutritiva decat cea fermentata, datorita continutului de zer. Zerul contine substante care faciliteaza absorbtia calciului. Zerul este un produs ideal pentru slabit. e poate consuma e#clusiv $-= saptamani, pentru ca e foarte bogat in albumina si alte produse !ranitoare.

Sfaturi gospodaresti
2%

... diverse 1oc!iile de matase vegetala se limpezesc in apa careia i se adauga o lingurita de bicarbonat de sodiu. >u se mai strang si nu-si modifica forma. Lucrurile spalate de mana nu se storc. Lasati-le sa se scurga atarnate pe umerase. )eti calca mai putin, poate c!iar deloc. ;roderiile se calca pe dos, pe un prosop, ca sa iasa in relief. Lenjeria de matase lucioasa se calca pe dos.
9ufele calcate nu se pun imediat in dulap si nici nu se imbraca imediat. &u nevoie de un timp de aerisire.

p: 1ufele parlite la calcat se sterg cu o carpa inmuiata in apa fierbinte. (aca locul ingalbenit nu iese, se presara cu sare si rufa se intinde uda la soare, apoi se uda din nou si se lasa la soare pana iese pata. (upa aceea se limpezeste si se usuca. Pe unele stofe, apa lasa pete. 0le se scot in felul urmator* daca stofa este de lana, se calca cu carpa uda, apoi, cat stofa e inca fierbinte, se perie repede. i lucrurile de matase se calca cu carpa uda. Cartofii sunt mai gustosi cand se prajesc in tuci. e pune ulei mai mult si se intorc cartofii o data la inceput si o data la sfarsit, cu o lingura de supa, cu gauri. )or iesi crocanti si aurii. 'n ceai de tei bine indulcit cu miere este cel mai bun somnifer. ,ructele de ienupar aruncate pe foc sau frunzele uscate de salvie sc!imba mirosul neplacut din casa. +irosul neplacut din !aine dispare, daca sunt lasate jumatate de ora pe calorifer sau o soba incalzita. 'n cocFtail pentru tusea rebela* se amesteca sirop Trecid, sirop e#pectorant, sirop 1omergan si sirop de patlagina. e ia de =-4 ori pe zi cate o lingura. Pentru copii, se ia o lingurita.

ucatariseli...

... diverse "luatul frantuzesc nu reuseste decat daca este lucrat la rece, sau in fata unui geam desc!is. (upa aceasta, se tine la frigider =5 de minute.
2#

"luatul de prajituri se taie intotdeauna cu forme bine ascutite, trecute prin apa. Cele mai gustoase jumari de oua sunt cele preparate pe baie de aburi. (aca sufleurile si clatitele pe care le preparati vor avea in componenta si putina drojdie de bere, acestea vor deveni mult mai afanate.
/n cratita in care veti prepara dulceata, e bine sa pu

neti cateva pietre curate. "stfel, ea nu se va afuma sau arde. Pentru ca uleiul sa nu rancezeasca, se pune deasupra, in sticla, un deget de tuica tare. Castravetii murati care sunt prea acri sau sarati se pun intr-un vas, atat cat se consuma intr-o zi, cu apa si o lingura de za!ar. ,riptura de porc la tava va avea un gust deosebit daca in afara de celelalte condimente -piper, cimbru, foi de dafin. se va unge cu mustar, inainte de a fi bagata la cuptor. ,riptura de pui va fi crocanta, daca inainte de a fi introdusa in cuptor, este frecata cu zeama de lamaie. 2n afara de aspectul apetisant, se si fragezeste.

2
$um se repartizeaza verdeturile) >u uitati* supele dulci se presara deasupra cu patrunjel verde tocat, ciorbele acrite cu bors sau lamaie se presara cu leustean verde, iar in supele acrite cu zeama de varza se adauga marar. *u fierbeti pastele fainoase direct in supa +ciorba, Pastele fainoase -taietei, stelute, vermicelli., fierte direct in supa sau ciorba, le tulbura si le dau un gust de aluat. ,ierbeti-le separat in apa sarata, puneti-le intr-o strecuratoare, limpeziti-le cu apa rece, apoi bagati-le in supe sau ciorbe si mai dati-le intr-un clocot. Tehnica servirii crutoanelor Crutoanele pentru su pe -se prajesc in cuptor sau in unt., nu se baga in castronul de supa, ci se servesc alaturi, la masa, altfel se umfla si au un aspect buretos. #entru ca supa sa ramana clara (e cate ori spumuiti supa de carne, adaugati o lingura de apa rece. 0a va coagula toata spuma si supa va ramane limpede. #entru ca aluatul cu drojdie sa nu se lipeasca de maini
2,

"luatul cu drojdie nu se mai lipeste de maini cand il framantati, daca inainte il ungeti pe deasupra cu putin untdelemn. $um se obtine cozonacul pufos Cozonacul se face pufos daca forma in care e bagat la cuptor se acopera cu o !artie de pergament unsa cu grasime. coateti-o abia in ultimele &% minute de copt. #entru ca pielita migdalelor sa se desprinda usor (aca opariti migdalele cu apa in clocot, pielita de pe ele se va desprinde usor. Otetul face aluatul mai fraged "luatul de cozonac devine deosebit de fraged, daca puneti in el o lingura de otet. Inmuiati formele de prajituri in faina Ca sa nu se lipeasca de aluat, formele cu care se taie -stelute, semilune, ovaluri. trebuie de fiecare data inmuiate in faina. Glicerina impiedica acele de brad sa se scuture Pentru ca pomul de Craciun sa nu se scuture repede, bagati-i tulpina -partea de jos, fara crengi. vreme de 4G de ore intr-un amestec dintr-o cana de glicerina si % litri de apa rece. "umanari parfumate 2nainte de a aprinde lumanarile din casa si de pe pomul de Craciun, stropiti-le cu parfum -spraH.. Cand vor arde, mirosurile grele din locuinta vor fi inlaturate, iar aerul se va inmiresma.

ucatariseli

Secrete culinare osul. 2ndata ce ati preparat sosul pentru friptura ungeti-i suprafata fierbinte cu o bucatica de unt, infipta in furculita. tratul de unt nu va permite sosului sa se usuce si sa formeze deasupra o pojg!ita. Painea. (aca nu aveti o cutie speciala pentru paine, tineti-o intr-un vas de sticla sau email, pe fundul caruia se pune o felie de cartof curatat sau o gramajoara de sare. "stfel, painea se va pastra proaspata.
2-

Lamaia. e poate pastra timp de cateva luni, daca se inveleste in !artie de pergament si se pune in nisip uscat. Pentru a pastra o lamaie inceputa, puneti-o cu partea taiata pe o farfurioara unsa cu otet sau inveliti-o intr-un servetel inmuiat in otet. ,riptura. Puneti in interiorul unei gaini sau al unui curcan, asezate la fript, in tava, un mar taiat in jumatate. "roma fripturii va fi deosebita. )arza. >u fierbeti varza acra in vase de aluminiu sau de fonta nesmaltuita. Preparatul se innegreste, isi sc!imba culoarea. Pastele fainoase se fierb intr-o cantitate mare de apa clocotita si sarata -la $%5 g paste, = l apa si &$ g sare.. Pastele se arunca dintr-o data si foarte repede in apa, se fierb pe foc viu, ca sa dea repede in clocot pentru a nu se lipi de fundul vasului. Pestele oceanic ing!etat se prepara imediat cum l-ati cumparat. (aca nu aveti timp, il lasati nu mai mult de $4 de ore sa se dezg!ete la frigider sau intr-un loc foarte rece, &-% grade. Pestele sarat se desareaza usor punandu-l intr-un vas cu apa calduta -cat sa-l acopere bine., in care adaugati o felie groasa de miez de paine si putin lapte dulce, ori cativa cartofi fierti intregi. ;ulionul de rosii. (aca ati inceput un borcan cu pasta de rosii, dupa fiecare intrebuintare stergeti bine peretii interiori, pana la nivelul ramas, cu un tifon. "coperiti pasta cu un strat de & cm de ulei. 1epetati operatia dupa fiecare utilizare.

Sfaturi utile
In gospodarie... Tesaturile care se decoloreaza usor trebuie tinute &5-&$ ore in apa cu otet inainte de a fi spalate. Petele de grasime de pe !aine ies mai usor daca inainte de a le spala in masina puneti pe ele detergent lic!id pentru vase. ,risca dobandeste un gust deosebit si ramane mult timp tare, daca este batuta cu sirop de za!ar. 7ustul amar al castravetilor se pierde daca dupa ce ii curatati de coaja ii lasati un sfert de ora in lapte cu za!ar. Cand sosul este prea sarat, adaugati in el o bucatica de za!ar cubic si lasati-o cateva secunde. )a absorbi surplusul de sare. Za!arul caramel se coloreaza placut, daca se fierbe pe foc mic. osul de rosii va avea un gust deosebit, daca dupa ce incepe sa fiarba ii adaugati o jumatate de lingurita de za!ar. 2nainte de a pune fructele in congelator presarati-le cu za!ar. (upa dezg!etare isi pastreaza culoarea.

Sfaturi gospodaresti
24

$eapa face piureul mai bun (aca alaturi de cartofii pe care ii puneti la fiert adaugati si bucatele de ceapa, nu doar ca piureul va fi mai gustos, dar va deveni mai pufos. 2ar daca vreti sa dati lovitura, adaugati la urma o lingura de branza rasa. $a sa nu sune prea tare apa )reti sa faceti o baie tarziu, spre noapte, si nu vreti sa-i deranjati pe vecini< Cand dati drumul la apa, puneti un prosop pe fundul vanei, sub robinet. unetul caderii de apa se va estompa. $arnea inghetata se taie mai bine Carnea ing!etata, scoasa de la congelator, se taie mai usor decat dupa ce-o dezg!etati. 2n plus, as a isi pastreaza mai bine si sucul, care da atata savoare fripturilor. "amaia pastreaza perele albe (upa ce curatati de coaja perele, stropiti-le imediat cu cateva picaturi de lamaie. >u se vor mai innegri asa de usor. Gaina cu... zahar (aca vreti ca gaina pe care o puneti in supa sa fiarba mai repede, frecati-o bine pe piele cu za!ar. e inmoaie imediat. %pa sarata curata buretii murdari ;uretii urati si-nnegriti nu trebuie aruncati. ;agati-i o noapte intr-o baie de apa cu sare -&*&., apoi clatiti-i bine cu apa curata* devin ca noi.

Diverse
-erele sunt o sursa excelenta de pectina, o substanta ce contribuie la scaderea nivelului de colesterol. eleniul mentine elasticitatea tesuturilor, atenueaza bufeurile si celelalte neplaceri ale menopauzei. Zincul ajuta la formarea insulinei si la diminuarea depunerilor de colesterol. >u mancati albus de ou crud. "re capacitatea de a neutraliza biotina e#istenta in organism. (rojdia de bere amestecata in !rana cainilor si pisicilor indeparteaza puricii. Lucrurile albe, din bumbac &55D, care au prins o tenta cenusie, se curata usor daca puneti o coaja de lamaie intrun saculet de panza si o bagati in masina de spalat. 7ulerele usor ingalbenite pot reveni la albul initial, daca se freaca inainte de spalare cu creta, se lasa putin sa-si faca efectul, apoi se spala. Piureul de cartofi va iesi pufos, daca i se adauga lapte clocotit. Laptele rece sau c!iar caldut intareste cartofii.

26

Pentru combaterea constipatiei, se fierbe coaja unei portocale in doua ape -$5 si =5 de minute.. e scoate din apa, se lasa la uscat peste noapte si se mananca dimineata, pe stomacul gol. Cimbrul stinge pofta de alcool. e prepara un ceai din %5 g de planta, peste care se toarna & litru de apa clocotita. e lasa la infuzat % minute, dupa care se administreaza alcoolicului cate $ linguri, la intervale de &% minute. (upa primele % doze se va simti efectul.

O baie 'naturala' +III,

D.S/0*D%!.% S$0!G.!I"O! D. %#% 0vitati sa varsati nu conteaza ce in canalizare. O grila cu gratar, plasata pe gura de scurgere, va impiedica trecerea reziduurilor care bloc!eaza tevile. Pentru a pastra scurgerile c!iuvetelor curate, puneti un pumn de bicarbonat sau de cristale de soda in &&% ml de otet alb, varsati in orificiu si lasati sa actioneze, fara a folosi robinetul vreme de o ora. 0vitati sa utilizati solutii de desfundat c!imice, care contin soda caustica. 'tilizati mai degraba o pompa de cauciuc cu ventuza. -0$.G%I ala de baie este un spatiu umed, propice formarii ciupercilor si mucegaiului. 2n caz de probleme, asigurati-va ca incaperea este bine aerisita si ca este suficient de cald. ;ora#ul impiedica formarea mucegaiului si ciupercilor. "plicati cu o carpa sau vaporizati pe pereti si prin colturi o solutie compusa din %5 g bora# si =55 ml otet alb. Lasati sa actioneze =5 de minute, apoi stergeti. )aporizati otet pur pe zonele amenintate de mucegai. Pentru a indeparta mirosurile grele, varsati pur si simplu pe gura de scurgere apa clocotita amestecata cu sare.

O baie 'naturala' +II,

D0S0"
30

* (aca este infundat cu calcar, inmuiati-l &$ ore in otet alb. * Perdeaua din plastic din dreptul dusului se curata cu un burete umed, inmuiat in bicarbonat de sodiu. * (aca dusul e inc!is intre pereti de sticla sau plastic, urmele de calcar se curata cu otet alb. Lasati sa actioneze &5 minute, clatiti si stergeti cu o carpa moale, ca sa prinda lustru. * (aca gaurile dusului se infunda, curatati-le cu un ac de impletit, apoi clatiti cu otet alb. Toalete * 1ezistati tentatiei de a turna in IC-uri produse dezinfectante c!imice. +ajoritatea lor contin clor, o substanta to#ica, atat pe ntru mediu, cat si pentru sanatatea omului si a animalelor de casa. * Pentru curatarea cuvei IC-ului, varsati &%5 ml de otet alb, frecati cu un burete aspru, apoi clatiti, tragand apa. * (ezinfectati cuva cu o solutie naturala, compusa din &5 picaturi de ulei aromat de arbore de ceai -se gaseste la magazinele naturiste si la ;odHs!op. diluate in &55 ml apa. Lasati sa actioneze pana la urmatoarea utilizare a ICului. * Pentru urmele de calcar, folositi un amestec preparat din %5 g salicilat amestecat cu =55 ml otet alb. Lasati sa actioneze $-= ore, apoi trageti apa. * Pentru a elimina mirosul urat din toaleta, aprindeti un c!ibrit.

O baie 'naturala'

aia este una din incaperile casei unde folosirea produselor chimice de curatat pare, adesea, sa se justifice. . bine de stiut, totusi, ca exista detergenti naturali la fel de eficienti, dar mai putin abrazivi, care nu tocesc suprafetele emailate si sunt mai putin agresivi pentru sanatate $uratarea suprafetelor +baie, chiuveta etc., Curatati lavaboul, cada, IC-ul si robinetele cu o pasta pe baza de bicarbonat de sodiu si apa, o lingurita de suc de lamaie si una de sare fina. Clatiti apoi bine. Petele rezistente se freaca cu o jumatate de lamaie. Pentru a scoate murdaria de pe emailul cazii, turnati cateva picaturi de sampon in apa de baie, atunci cand se scurge, frecati cu buretele, apoi clatiti. Petele persistente se scot cu esenta de terebentina. "poi se clatesc cu apa calda si putin sampon. Orificiile de evacuare si robinetele Curatati clapetele robinetelor cu o lamaie taiata in doua. Pentru darele de calcar lasate de robinetele care curg, folositi un amestec preparat din $% g sare si &%5 ml otet alb.
31

Pentru urmele de calcar de pe robinete, frecati-le usor cu o carpa moale imbibata in otet. Pentru murdaria de pe orificiile de evacuare, folositi un amestec facut dintr-o lingurita de sare amestecata cu o lingurita de suc de lamaie. ,recati cu o perie. 1obinetele cromate se curata perfect cu o carpa unsa cu pasta de dinti.

'!emedii' naturale contra #.T."O!

Smoala iese cu unt. (aca pata e proaspata, radeti-o mai intai cu lama unui cutit. Puneti apoi deasupra unt nesarat sau glicerina. Lasati sa actioneze mai multe ore. ,recati cu spirt, apoi spalati cu apa si cu sapun. /ructele ies cu glicerina. Petele proaspete de fructe se spala imediat cu apa rece. Petele vec!i se imbiba cu glicerina si apa calda, apoi se spala obisnuit. Iarba iese cu spirt. e freaca petele cu spirt de E5 de grade, apoi se freaca rufa usor cu apa si clabuc de sapun. e clateste. Deodorantii ies cu sare de lamaie. e dizolva intr-un litru de apa calda o lingurita de sare de lamai e. e inmoaie pata peste noapte. " doua zi se clateste locul cu apa si apoi se spala in mod obisnuit. Sangele iese cu sare. 1ufa patata se inmoaie repede in apa rece cu sare si se clateste de mai multe ori. Sudoarea iese cu otet. e freaca pata cu otet incolor sau esenta de otet diluata cu apa. e clateste bine, de mai multe ori. 1inul rosu iese cu sare. +ai intai se absoarbe vinul cu un servetel, apoi se acopera pata cu sare. e lasa sa actioneze =5 de minute, dupa care se clateste si se freaca cu suc de lamaie sau vin alb. e spala in mod obisnuit. 0leiul iese cu faina. +ai intai se absoarbe pata cu o sugativa, apoi se presara pe ea faina. e lasa cateva ore, apoi se perie bine cu o perie aspra. 2nainte de spalare, se sterge pata cu putin detergent de vase. #arfumul iese cu spirt. e tamponeaza petele cu glicerina sau spirt alb, apoi se spala in mod normal. !ugina iese cu sare de lamaie. e freaca petele cu suc fierbinte de lamaie sau cu sare de lamaie amestecata cu sare. e lasa o ora la soare apoi se spala. ,oarte eficienta este si pasta de dinti cu fluor. TOT0" D.S#!. -O$2.T.
32

* +ajoritatea moc!etelor din comert sunt fabricate G5D din materiale plastice care contin solventi, printre care si benzenul, care este cancerigen. * +oc!etele din lana sunt tratate impotriva moliilor cu permetrin si stiren, doua substante c!imice care polueaza aerul. Primii care sufera de pe urma lor sunt copiii si animalele. * Toate moc!etele atrag si retin poluantii adusi din e#terior cu picioarele sau cu labele animalelor. (e asemenea, ele sunt incarcate de reziduuri casnice si menajere, par, acarieni, fum de tigara etc. $um se fixeaza mocheta r 34 Daca nu puteti renunta la mocheta in favoarea covoarelor tesute manual, respectati urmatoarele indicatii& 5 pentru fixarea lor pe podele, folositi cuie, si nu lipici, un produs care contine multe componente chimice6 5 dupa ce o asezati, curatati mocheta cu un aspirator cu aburi sau stergeti(o cu o carpa inmuiata in apa foarte fierbinte si bine stoarsa, pentru a elimina reziduurile chimice prezente pe suprafata ei6 5lasati multa vreme ferestrele si usa deschisa, pana ce dispare complet mirosul. #referati linoleumul .ste un material care 'respecta' mediul inconjurator, fiind fabricat din ulei de in, fibre lemnoase si rasini. 5 "inoleumul este antistatic si elimina bacteriile daunatoare prezente in sol. 5 .l nu trebuie confundat cu suprafetele de vinil, care contin substante toxice.

%tentie la materialele sintetice7

0sor de intretinut, tesaturile sintetice sunt ideale pentru persoanele ocupate. Din pacate, ele sunt fabricate pe baza de mase plastice obtinute din produse petrochimice si pot elibera substante toxice in mod permanent. /ibrele lor provoaca adesea eczeme si probleme respiratorii Inconveniente ub efectul caldurii corpului, cearceafurile si lenjeria sintetica elibereaza substante care pot provoca boli de piele. 0le absorb umiditatea corpului, dar nu-i permit sa se evapore, de unde si transpiratul in e#ces, mai ales vara. 0le retin grasimile si trebuie spalate cu detergenti puternici. (egaja electricitate statica. Contin o substanta to#ica, formalde!ida, cu care se impermeabilizeaza nHlonul. Intretinere corecta
33

"pa prea fierbinte poate sa deformeze sau c!iar sa 9topeasca9 tesaturile sintetice. Cititi cu atentie instructiunile de spalare. Tesaturile sintetice trebuie spalate cat mai frecvent, intrucat retin grasimea si mirosurile urate. "rticolele de imbracaminte fragile trebuie spalate cu mana si clatite in multe ape. Pentru a nu recurge la detergenti prea puternici, optati pentru preinmuierea obiectelor de spalat. "daugati in apa de spalat un balsam natural -de par. pentru a evita electricitatea statica. Toate tesaturile sintetice trebuie spalate inainte de a le intrebuinta. 0vitati curatatul c!imic, elibereaza produsele to#ice.

$uratirea naturala a vesmintelor

$a sa nu iasa culorile adaugati o lingura de otet de spirt, la fiecare incarcare a masinii de spalat. * $a sa eliminati resturile de detergent. 1amasi in !aine, detergentii pot irita pielea sensibila si pot provoca mancarimi si eczeme. 'tilizati doar jumatate din doza obisnuita de detergent si adaugati $% cl otet de spirt, in ultima apa de clatit. 0vitati otetul daca utilizati clor, combinatia lor provoaca gaze to#ice. * $a sa inmuiati hainele, adaugati $ linguri bicarbonat de sodiu in timpul spalarii cu masina. * Detergent natural. apunul alb, bicarbonatul de sodiu si boratul de sodiu intaresc curatatul !ainelor foarte murdare. 2ar uleiul aromat de lavanda si grepfruit adauga o mireasma proaspata si placuta. 1eteta* &5 picaturi de ulei aromat de grepfruit, &5 picaturi ulei aromat de lavanda, &$% g bicarbonat de sodiu, &$5 g borat de sodiu, &$5 g sapun de toaleta alb ras. +od de preparare* "daugati picatura de picatura uleiurile aromate in bicarbonatul de sodiu, amestecand bine. 2ncorporati boratul de sodiu si sapunul si amestecati din nou. Puneti produsul intr-un recipient inc!is ermetic. "daugati = linguri de supa din amestec, la fiecare spalat. * #rodus natural anti(pete. 2nlatura tot felul de pete, mai ales daca il folositi imediat. 1eteta* & lingura de glicerina vegetala, & lingura de lic!id de spalat vasele natural, &$% cl de apa. +od de preparare* amestecati toate ingredientele, scuturati bine flaconul, apoi frecati petele cu putin amestec. palati ca de obicei.

.cologie practica
Ingrijirea masinii fara substante toxice >u e neaparat necesar sa cumparam produse c!imice pentru intretinerea automobilului personal. unt scumpe si to#ice. 0#ista multe produse naturale la fel de eficiente si fara risc pentru sanatate. 2nsectele lipite de farurile masinii, de parbriz sau capota pot fi inlaturate perfect cu un amestec de bicarbonat de sodiu si apa.
3%

0conomisiti apa. 2n loc sa va spalati masina cu furtunul, umpleti o caldare cu apa, puneti cateva picaturi de sampon pentru par si spalati masina cu un burete. Pentru clatit folositi inca o caldare cu apa curata. Curatati-va parbrizul, vaporizand pe el sifon, apoi stergeti cu grija. (etergentii din comert sunt e#trem de to#ici pentru plamani. Pentru a curata bornele bateriei, presarati pe ele putin bicarbonat de sodiu, vaporizati o cantitate mica de apa si lasati sa actioneze o ora. ,recati cu buretele, apoi stergeti cu o carpa absorbanta. 9'nguent9 pentru lustruit masina. 'tilizati preparatul urmator pentru a indeparta praful si a-i da masinii un luciu frumos, vreme indelungata. 2ngrediente* &55 g fulgi de sapun -sapun ras., A picaturi de ulei aromat de lamaie, &% grame ceara de albine. +od de preparare* puneti peste noapte sapunul sa se inmoaie in apa. " doua zi, amestecati-l cu ceara de albine topita pe baie de aburi si uleiul aromat de lamaie. "mestecati bine ingredientele. "plicati crema obtinuta cu un tampon de tifon, apoi lustruiti cu o bucata de stofa moale sau cu o piele de caprioara.

/aceti economie la aparatele de menaj

-asini de spalat +asinile cu incarcare de rufe frontala consuma mai putina apa si energie decat cele care se incarca pe jos. Puneti sa functioneze masina noaptea, daca beneficiati de un tarif de noapte redus. Cititi cu atentie modul de functionare, pentru a optimiza utilizarea masinii de spalat. Prea multe vibratii pot sa strice masina de spalat. ,i#ati-o bine in podea. (aca apa de la conducta este prea dura, utilizati un imblanzitor sau adaugati cateva cristale de soda la detergentul pe care il folositi. ,olositi programul cel mai adecvat cu cantitatea si tipul de lenjerie pe care o spalati. ,olositi temperatura de spalare cea mai joasa posibil. 2nmuiati inainte lenjeria murdara, pentru a reduce cantitatea de detergent pe care il folositi. /rigider 0vitati sa cumparati un aparat prea mare in raport cu necesitatile dvs. gospodaresti si verificati-i constant consumul de energie. ,i#ati frigiderul la temperatura cuprinsa intre = si E grade, iar freezer-ul intre 5 si minus % grade. >u lasati usa frigiderului prea mult desc!isa, se pierde aer rece si deci energie in plus pentru a fi inlocuit.
3#

Lasati sa se raceasca alimentele calde inainte de a le plasa in frigider si acoperiti-le. C!iar daca noile frigidere sunt bine izolate, evitati sa le plasati langa aragaz sau o soba de bucatarie. "ntreneaza o productie prea mare de frig.

/aceti economie la apa

Consumul de apa pe cap de locuitor se ridica zilnic la 120-200 de litri. Disponibila in cantitate nelimitata pana in urma cu 50-100 de ani, apa de baut se imputineaza pe zi ce trece, datorita poluarii iresponsabile cu fertilizanti, pesticide, detergenti si deseuri toxice. Solutia e una singura: rationalizarea utilizarii ei. Daca rem sa e itam o criza catastrofala, e cazul sa in atam sa facem economie, inca de pe acum. !peland la cate a masuri responsabile, putem reduce usor "0 de litri de apa pe zi #n baie

Opriti apa cand va spalati pe dinti. 'n minut de apa care curge reprezinta intre &5-&4 litri. Preferati dusul baii in cada. e consuma mult mai putin. Puneti un economisor de apa in rezervorul IC-ului. unt disponibili in comert, dar va puteti fabrica si unul acasa* umpleti o sticla cu apa, inc!ideti-o cu dopul si varati-o in rezervor. )olumul sticlei reduce cantitatea de apa. (e asemenea, se poate pune o sticla, umpluta pe jumatate cu pietris sau nisip, pe fundul rezervorului. (aca aveti un IC cu rezervorul sus, nu il inlocuiti* acest tip de model consuma mai putina apa decat instalatiile moderne. In gradina 1educeti sistematic consumul de apa, mai ales cand sunt calduri mari. 2ntr-o jumatate de ora, un aspersor consuma atata apa cat o familie de patru persoane intr-o singura zi, adica circa &555 de litri pe ora. Cand sunt temperaturi ridicate, acoperiti straturile din gradina cu mranita sau
bucati de carton, pentru a diminua pierderea de umiditate prin evaporare.

"dunati apa de ploaie in galeti, pentru a stropi plantele.

$uratenie cu 'acrituri
#ropuneri pentru fanii produselor biologice olutie pentru curatat geamurile 2ngrediente* &3$ litru apa, = linguri otet alb, &3$ lingurita de sapun lic!id. Otetul degreseaza, sapunul scoate petele rezistente de murdarie. e pun ingredientele intr-o sticla cu pulverizator, se scutura bine pana ce sapunul dat pe razatoarea mica se dizolva total, apoi se stropesc geamurile si se sterg cu o carpa ce nu lasa scame.
3,

Lic!id pentru desfundat c!iuvetele 2ngrediente* = linguri de soda de menaj, & ceasca de apa, &3$ ceasca de otet. (izolva materiile care infunda tevile de scurgere si evita depuner ile noi. e dizolva soda in apa fierbinte si se toarna in orificiile infundate. e toarna apoi si otetul. e lasa sa actioneze &5 minute, apoi se clateste cu apa fierbinte. Pasta pentru curatat suprafetele din baie si bucatarie 2ngrediente* $ linguri de soda menajera, $ linguri sare, sapun lic!id, putin suc de lamaie. area si soda se amesteca cu sapunul pana ce se obtine o pasta cremoasa. e adauga sucul de lamaie, pentru aroma de proaspat pe care o raspandeste. e pune compozitia pe un burete si se freaca suprafatele murdare. C!iar si petele galbene din cada ies cu acest produs. olutie contra depunerilor de calcar 2ngrediente* $-= linguri acid citric -farmacie sau drog!erie., & litru de apa. 2nlocuieste c!imicalele agresive folosite pentru scoaterea calcarului. e pun ingredientele intr-un vas de pamant si se amesteca pana ce se dizolva acidul citric. >u se foloseste pe obiecte de marmura sau materiale sintetice.

Ingrijirea plantelor de interior

Stropitul >evoia de apa a plantelor de interior depinde de specia lor si variaza in functie de mediul in care se afla locuinta dvs., adica de temperatura ambientala, umiditate, luminozitate. 2n general, plantele trebuie udate cand li se usuca pamantul, si mai putin dupa un plan precis. Puneti-le apa din belsug, lasati pamantul sa o absoarba, apoi udati din nou. /olositi apa calduta tropiti-va totdeauna plantele de interior cu apa calduta, apa rece le poate vatama radacinile. 1aporizati(le sistematic +ajoritatea locuintelor sunt foarte uscate, din cauza incalzirii centrale sau a aerului conditionat. (aca varful frunzelor bate in maro, e un indiciu ca planta are nevoie de umezeala. (aca vreti sa-i ocrotiti sanatatea, vaporizatio cu apa simpla, de cel putin doua ori pe saptamana. Spra8 nutritiv 2nfuzia de salvie aduce minerale binefacatoare si ajuta planta sa creasca. 2ngrediente* %5 cl apa clocotita, $ linguri de frunze uscate de salvie. +od de preparare si utilizare* varsati apa peste plante, lasati sa se raceasca, apoi strecurati lic!idul. )aporizati-va generos plantele, o data pe saptamana. %pa cu zahar pentru florile taiate ,lorile din vaza dureaza mai mult daca le puneti in apa cu za!ar. (izolvati o lingurita de za!ar in %5 cl de apa. c!imbati apa din vaza, din doua in doua zile.

3-

Daca vreti sa aveti plante sanatoase...

Ingrasati(le tot timpul anului Pamantul din glastre sau din gradina trebuie ingrasat permanent, cu ingrasaminte organice. (aca aveti prieteni sau rude la tara, rugati-i sa va aduca din cand in cand o punga de balegar de vita uscat sau pamant gata ingrasat din gradina lor. >u e#ista nimic mai bun pentru ca plantele de oras sa fie, si ele, puternice si sanatoase. /aceti curatenie in fiecare zi 7radina de pe balcon sau din curte trebuie sa fie tot timpul curata. "dunati in mod regulat frunzele moarte, florile uscate, fructele si semintele cazute pe sol. Impiedicati aparitia petelor negre ;oala petelor negre este o infectie fungica comuna care afecteaza trandafirii. Petele apar pe frunze, sunt de forma rotunda, inconjurate de inele galbene. Pot vatama in mod grav plantele. Pentru a preveni aparitia lor, evitati sa stropiti trandafirii de sus, ci numai la radacina. Ca tratament, rupeti si aruncati frunzele infectate si stropiti florile cu urmatorul preparat* & lingura de bicarbonat de sodiu, o lingura de sapun ras, % litri de apa calduta. "mestecati ingredientele intr-un pulverizator, apoi stropiti plantele o data pe saptamana. 3: 0n stimulent ideal& sulfatul de magneziu +sarurile .psom, Pentru a usura asimilarea calciului in plante si pentru a evita putrezirea, adaugati doua linguri de sulfat de magneziu in fagasurile sapate in pamant unde va rasaditi rosiile, ardeii, castravetii, dovlecii si pepenii.

Din nou, despre ingrijirea gradinii

%midon de cartofi contra daunatorilor (Nu este toxic, in schimb omoara insectele care fac rau plantelor.) 2ngrediente* =5 g amidon de cartofi, &$%5 ml apa calda, o lingurita de sampon natural. Preparare si folosire* amestecati amidonul de cartofi cu apa pana ce se dizolva complet. Puneti-l intr-un pulverizator, apoi adaugati samponul. cuturati bine si stropiti plantele. "ichidati puricii 2ntre daunatorii cei mai frecventi ai gradinii se afla puricii, care se inmultesc rapid si acopera crengutele tinere ale trandafirilor, legumele si plantele perene. "ceste insecte slabesc vegetatia, sugandu-i seva. 'rmatorul spraH va va ajuta sa-i eliminati. 2ngrediente* & lingurita de sampon natural, $ linguri de untdelemn mai subtire, $,% litri de apa. Preparare si folosire* amestecati bine samponul, untdelemnul si apa. )arsati amestecul intr-un pulverizator, scuturati bine si vaporizati-va din abundenta plantele, pe fiecare in parte, o data pe saptamana. $oji de oua impotriva melcilor Pentru a descuraja limacsii si melcii sa se catere de plantele dvs., puneti o bariera de coji de oua pisate mare, in jurul fiecarei radacini. O alta solutie* gasteropodele ies noaptea sa se !raneasca, in cautare de frunze proaspete. "dunati-i cu mana sau presarati-i cu sare, pentru a-i des!idrata. 2n timpul zilei, ei se ascund in locuri umbroase si umede. Puneti g!ivece rasturnate cu gura in jos, cu o parte usor
34

ridicata, pentru ca melcii sa se poata strecura inauntru. (imineata adunati-i si duceti-i intr-o zona cu iarba de pe marginea strazii.

Solutii netoxice pentru plante

"ichid impotriva purecilor O infuzie puternica de pelin alunga purecii plantelor. 1eteta* &55 g pelin proaspat tocat, &$% ml apa clocotita, &3$ lingurita de sampon delicat -pentru uz cotidian.. Preparare si folosire* Turnati apa clocotita peste plante, acoperiti vasul cu un capac si lasati-l sa se raceasca. trecurati lic!idul, apoi puneti-l intr-un pulverizator cu pompa. "daugati samponul, scuturati bine si stropiti-va plantele. Spra8 multi(functional, cu uleiuri esentiale 'leiurile aromate -esentiale. de cimbru, salvie si lavanda sunt de mare ajutor pentru inlaturarea unei mari varietati de daunatori ai plantelor. 1eteta* = picaturi de ulei de cimbru, = picaturi de ulei de salvie, % picaturi de ulei de lavanda, & lingurita de vodca sau de alcool de E5 de grade, $%5 ml apa. Preparare si folosire* amestecati uleiurile esentiale cu vodca, ca sa se disperseze uniform in apa. Puneti lic!idul intr-un pulverizator si stropiti minutios plantele. -acerat cu frunze de rosii ,runzele de rosii sunt bogate in alcaloizi, niste substante foarte nocive pentru insecte. 1eteta* &55 g frunze de rosii tocate, &$% ml apa, o jumatate de lingurita de sampon delicat. Preparare si folosire* inmuiati frunzele de rosii in apa, vreme de o noapte, apoi strecurati lic!idul printr-un tifon. Puneti-l intr-un pulverizator, adaugati samponul, scuturati bine, apoi stropiti plantele. #iperul contra furnicilor 'n amestec de piper negru, usturoi si marar alunga furnicile de pe plante. 1eteta* %5 g piper macinat, %5 g usturoi ras, A5 g marar uscat macinat. Preparare si folosire* amestecati bine toate ingredientele, apoi imprastiati compozitia in jurul tulpinei plantelor afectate.

Sfaturi pentru gradinarit

Spra8 contra insectelor, cu piper si usturoi 2ngrediente* & capatana de usturoi, G boabe de piper iute, &$% cl de apa, o picatura de sampon natural. Preparare* pisati usturoiul si piperul, apoi amestecati-le cu apa intr-un robot de bucatarie. Lasati-le sa macereze o noapte, strecurati lic!idul si puneti-l intr-un pulverizator. "daugati samponul si scuturati bine. )aporizati-va plantele din belsug, o data pe saptamana si de cate ori ploua, pana ce observati ca intrusii din gradina au disparut. praH-ul se poate pastra la frigider vreme de o luna.
36

Spra8 anti(insecte, din plante 2ngrediente* o lingura de musetel salbatic tocat, o lingurita de ceapa verde tocata, o lingurita de virnant tocat, &$% ml apa clocotita, $-= picaturi de sampon. Preparare* varsati apa clocotita peste ierburile tocate, acoperiti vasul si lasati lic!idul sa se raceasca total. trecurati, apoi varsati-l intr-un pulverizator de gradina. "daugati samponul, scuturati bine, apoi vaporizati-va plantele. "lungati insectele devoratoare. Spra8 contra viermilor de varza 2ngrediente* G5 g flori proaspete de tanasie tocate -planta cu flori galbene, ca niste butonei, adunate in ciorc!ini, puternic mirositoare, creste pe margini de drum, &$% cl apa clocotita, $-= picaturi de sampon. Preparare* opariti tanasia cu apa, acoperiti vasul si lasati-l sa se raceasca complet. trecurati lic!idul si puneti-l intr-un pulverizator de gradina. "daugati samponul, scuturati bine si stropiti-va plantele. Omoara fluturii verzei, conopidei si broccoli.

Sfaturi pentru gradinarit

%trageti insectele polenizatoare "rborii fructiferi si legumele precum castravetii, dovlecii si dovleceii au nevoie de insecte polenizatoare ca sa dea o recolta buna. "ceste insecte utile pot fi atrase in gradina, vaporizand apa cu za!ar pe frunzele plantelor. 1eteta* %5 g za!ar, $%5 ml apa pentru fiert, $,% litri de apa pentru dilutie. +od de preparare* puneti sa fiarba za!arul in $%5 ml apa, pana ce se dizolva. Lasati solutia sa se raceasca, apoi turnati-o in cei $,% litri de apa si stropiti plantele cu ajutorul unui pulverizator. -amarutelor le plac carciumaresele +ari mancatoare de pureci de plante, mamarutele trebuie sa fie atrase in gradinile de legume. >imic mai usor* puneti cat mai multe carciumarese printre straturi si purecii vor disparea fara urma de pe legume si flori. Spra8 insecticid cu sapun Omoara o multime de daunatori, printre care la loc de frunte se afla limacsii de sera, purecii si paduc!ii de plante. 1eteta* o lingura de sapun ras se dizolva in $,% litri de apa. Lic!idul se pune intr-un pulverizator cu care se stropesc plantele o data pe saptamana si dupa ploaie. *u stropiti plantele pe soare Pentru ca razele soarelui sa nu ofileasca frunzele plantelor, utilizati
%0

spraH-urile insecticide doar seara sau pe timp innorat. Spra8 simplu cu usturoi 'sturoiul respinge daunatorii gradinii, mai ales insectele care se !ranesc cu frunze. 1eteta* o capatana de usturoi curatata de coji si tocata, se amesteca cu &,$%5 litri apa calda. e lasa la macerat 4 ore, apoi lic!idul se filtreaza, se toarna intr-un pulverizator si se stropesc plantele afectate, din doua in doua zile, vreme de doua saptamani.

%nimale si plante utile +II,

#aznic la rosii& busuiocul Plantat impreuna cu rosiile, busuiocul le pazeste de daunatori. 2n plus, si in farfurie, frunzele aromate de busuioc fac casa buna cu rosiile. #rieteni buni& fasolea si porumbul Porumbul si fasolea cataratoare sunt prieteni buni in gradina. Tulpina inalta a porumbului e un arac ideal pentru carceii fasolei, ale carei flori atrag insectele daunatoare porumbului. 0n politist universal& galbenelele 7albenelele sunt renumite pentru puterea lor de a alunga din gradina insectele nedorite. Cu cat miros mai puternic, cu atat puterea lor de respingere a daunatorilor e mai mare. Pentru rezultate optime, plantati pretutindeni straturi de galbenele. $imbrul apara varza Pe cat de bine se impaca in farfurie, unde cimbrul confera verzei o aroma de nedescris, la fel de armonios se au si in viata de toate zilele. >ici un spraH de plante nu alunga mai bine daunatorii verzei, care au, de altfel, nume poetice* fluturi albi, peride, !ilemia... %trageti pasarile Pasarile sunt ajutoare de vis pentru indepartarea daunatorilor din gradina. (ati-le mancare si apa pentru a le atrage. 'n amestec de miez de mei si seminte negre de floarea-soarelui va aduce multe pasari insectivore, precum auseii, macaleandrii si gaitele. 1ecipientul cu apa sa nu fie foarte adanc, iar grauntele sa fie puse pe o tipsie, undeva la inaltime, departe de drumul pisicilor.

%nimale si plante utile +I,

%1

-ulte insecte sunt vizitatori bineveniti in gradina sau pe balconul dvs. cu plante. Jrana lor preferata e compusa tocmai din cei mai nesuferiti daunatori* pureci, paianjeni, larve. Paznici la fel de buni sunt usturoiul, mararul si trandafirii, care va protejeaza recoltele. #lante care atrag insectele 2nsectele utile pot fi incurajate sa ne viziteze gradina, cu conditia sa gaseasca in ea plantele favorite. "cestea sunt* galbenelele, albastrelele, mararul, usturoiul, ceapa verde de arpagic, lavanda, menta, busuiocul si coada soricelului. %pa pentru paznicii plantelor 2nsectele au nevoie de apa pentru a bea si e bine sa le-o oferiti, dar, totodata, asigurati-le si mai multe locuri uscate, pentru a ateriza. 'mpleti un recipient nu prea adanc cu pietre, turnati apa deasupra, dar in asa fel ca unele pietre sa ramana afara. "asati anumite legume sa infloreasca Ca sa atrageti insecte utile in gradina dvs. sau pe balcon, lasati cateva legume sa infloreasca - salata verde, broccoli, varza alba si alte rude din familia cruciferelor. -ararul protejeaza varza Plantati marar in mijlocul straturilor de broccoli si varza. ,runzele inmiresmate ale acestei plante atrag viespile parazite care se !ranesc cu larve de varza. 0sturoi pentru protectia trandafirilor Plantati usturoi sub tufele de trandafiri, pentru a inlatura vatamatorii care-i ataca. La fel de eficienta este si ceapa verde de arpagic.

De #asti...

Ouale de vopsit pentru #asti nu mai pleznesc la fiert, daca puneti in apa doua lingurite de sare si le intepati cu un ac in partea turtita.
%2

-aioneza nu se mai taie daca peste galbenusurile crude turnati putin otet cald. ,recati apoi cu ulei, punand sarea abia la sfarsit. Ouale tari se fierb &% minute in apa rece/ ouale cleioase se fierb 4 minute, in apa data in clocot/ ouale moi se fierb = minute, in apa data in clocot. Ouale care cad si se sparg pe podea trebuie presarate cu sare sau cu un pumn de faina. (upa un sfert de ora, le puteti aduna cu un servetel. Oua de #asti in culori naturale puteti obtine procedand in felul urmator* - sucul de sfecla cruda face ouale rosii - cojile de ceapa coloreaza ouale in galben - fiertura de urzica sau de spanac face ouale verzi Pentru ca sa prinda bine culoarea, stergeti ouale, inainte de a le pune la fiert, cu suc de lamaie sau cu apa amestecata cu otet. 9aharul vanilat isi accentueaza aroma daca puneti in aluatul de prajituri o lingurita de sare fina. #rajiturile nu se mai ard daca puneti un strat de sare grunjoasa intre tabla cuptorului si fundul formei in care se coc. /ripturile vor fi bine patrunse daca le tineti la cuptor dupa urmatorul grafic orar -calculat pentru %55 gr..* carnea de miel - &5 minute/ carnea de vaca - &% minute/ carnea de berbec - &% minute/ carnea de porc - =5 de minute. -La un Filogram de carne, timpul se dubleaza etc... /ripturile se sareaza numai cand se scot din cuptor. /riptura de porc, de vita, de pasare devine aurie daca o pudrati usor cu faina sau o ungeti cu suc de lamaie. Stropii de unsoare nu mai sar pe peretii cuptorului daca presarati pe fundul lui sare fina. O sticla umpluta cu apa si pudrata cu faina inlocuieste foarte bine un sucitor -vergea., pentru intins aluatul. (aca apa din sticla e calda, coca se inmoaie mai repede. $antitatile folosite in bucatarie se traduc in felul urmator* untul - cand se spune ca trebuie sa fie cat o nuca, el cantareste &% g. Cand se spune ca trebuie sa fie cat un ou, cantareste %5 de g faina - o lingura de supa 8 $5 g, o lingurita 8 &5 g za!arul - o lingura de supa 8 =5 g, o lingurita 8 &% g sarea de masa - o lingurita 8 A g

#regatiri pentru #asti

%3

#entru ca ouale sa se vopseasca frumos ecretul oualor de Pasti reusite este urmatorul* fierbeti-le in apa sarata, vopsiti-le adaugand in culoare o lingura de otet, puneti-le sa se scurga pe un ziar si, inainte sa se raceasca, ungeti-le cu o carpa moale umezita in untdelemn sau untura. #entru ca ouale sa se cojeasca usor Ouale fierte, nevopsite, pe care vreti sa le umpleti sau sa le puneti in drob, se curata de coaja usor daca imediat dupa fierbere le spargeti la capul turtit si le bagati in apa rece. $um se bat albusurile spuma "lbusul de ou se bate perfect daca folositi oua tinute la frigider, sparte si despartite cu grija, astfel ca galbenusul sa nu patrunda in albus. 'n varf de cutit de za!ar si cateva picaturi de lamaie vor ajuta ca spuma sa se bata mai repede. $um se intinde aluatul de prajituri "luatul de prajituri se intinde mai usor daca peste tabla de lemn puneti o foaie de pergament unsa cu untdelemn. $arnea cu miros se drege cu musetel Carnea de miel care a prins un usor miros, inainte de-a fi gatita, se opareste cu ceai de musetel si se clateste in cateva ape reci. "amaile decojite isi pastreaza sucul in apa sarata "ti folosit coaja lamailor la prajitura si vreti ca sucul lor sa dureze mai mult< Puneti-le asa decojite cum sunt in apa putin sarata. /ructele uscate se umfla cu drojdie ,ructele uscate -prune, caise, piersici, mere si pere. se umfla mai repede dupa ce le-am pus in apa, la inmuiat, daca adaugam in ea o lingurita de drojdie de bere.

Sfaturi de #asti

%%

/aina din care e preparat aluatul trebuie cernuta inainte de a se folosi. $oca iese mai frageda. "luatul cu drojdie care nu creste trebuie intins din nou pe planseta, presarat cu putin praf de copt si framantat din nou. "luatul creste frumos si uniform, daca praful de copt se cerne odata cu faina. ;laturile de tort se coc in forme unse numai pe fund. 'ngerea peretilor laterali le face sa iasa strambe. ;laturile torturilor ce urmeaza sa fie glasate sau umplute cu crema trebuie preparate cu o zi inainte de a le umple si orna. "luaturile fragede se pregatesc totdeauna cu ingredientele reci, tinute la frigider. :,oitajele ies foarte bine cu unt fara apa, dar sunt la fel de bune daca se prepara cu osanza de porc netopita, data prin masina de tocat. "luatul foitaj preparat cu osanza trebuie 9dres9 cu o cescuta de tuica si un pa!ar de vin alb, ca sa nu fie prea gras. "luatul foitaj iese foarte bine daca este framantat de mai multe ori si tinut la frigider cate $5-=5 de minute, intre rulari. "luatul foitaj nu se mai framanta dupa ce a fost impaturit si nu i se mai adauga faina. (aca, totusi, ici-colo iese grasime si se lipeste de fundul de lemn, se presara faina, dar numai in acele locuri. moc!inele se conserva e#celent daca sunt puse intr-o cutie de metal, alternand un rand de fructe cu un rand de foi de dafin. ,ructele vor dobandi un gust delicios si vor tine mai mult -ultimul strat trebuie sa fie din foi de dafin..

Despre gradinarit +III,

%#

#entru a albi conopida (aca aveti in gradina straturi de conopida si vreti ca la maturitate capatanile sa fie capatanile albe, procedati in felul urmator* cand florile plantei sunt mari cam cat o minge de ping-pong, ridicati-i frunzele si legati-le peste floare, cu un elastic. >u udati decat radacinile si verificati din cand in cand legatura de frunze, ca nu cumva sa apara daunatori. #entru a recolta morcovi drepti +orcovii au nevoie de un pamant afanat, si nu pietros, pentru a creste drepti. Cand pregatiti straturile pentru insamantare, sapati gauri de =5 cm, inlaturand toate radacinile si pietrele pe care le intalniti. "sta l e va permite morcovilor sa creasca drepti in pamant. Cand inaltimea tulpinilor atinge % cm, rariti plantele la $% mm una de alta. Peste &% zile, rariti-le din nou, la 6,% cm distanta. !ecolta bogata de fasole Culegeti pastaile de fasole cand sunt fragede si au diametrul unui creion. Culesul zilnic favorizeaza productia de fasole. "egumele cu frunze au nevoie de umbra Legumele cu frunze mari, precum salata si spanacul, se dezvolta mai bine la umbra. Plantati-le sub legume cu flori mari, ca floarea soarelui, de e#emplu, sau sub frunze de castraveti sau dovleac. #olenizati plantele cu mana ,lorile plantelor agatatoare, sau care se intind pe pamant, precum fasolea, dovleceii, mazarea, castravetii, trebuie polenizate uneori, pentru a da roade. 2deal este ca polenizarea sa fie facuta de catre insecte, dar plantele au uneori nevoie de asistenta omeneasca. (aca fructul minuscul e pe cale sa se ofileasca, e semn ca nu este fecundat. ,aceti dvs. lucrul acesta, folosind o pensula moale, de pictor, cu care luati polen de pe florile barbatesti si il puneti delicat pe cele femeiesti -au la baza lor un mic fruct..

Despre gradinarit +II,

#repararea semintelor emintele sunt infectate adesea de microbi si bacterii ce pot declansa boli, de aceea e bine sa fie tratate, inainte de a le baga in pamant. Pentru a reduce riscul, utilizati urmatoarea baie sterilizanta* o lingura de otet de mere se amesteca cu &$% ml de apa si se pune intr-un vas cu gura larga. emintele se leaga intr-un tifon, apoi se scufunda de mai multe ori in lic!id. e usuca pe !artie sugativa. emintele trebuie sa fie perfect uscate, inainte de a le semana.

%,

0dati bine pamantul inainte de a planta Cel mai bun mijloc de a ne asigura ca plantele vor avea suficienta umezeala cand vor fi transferate din rasadnite sau din g!ivece in pamant este sa le udam abundent, cat se afla inca in vasul lor. ;a si mai mult* dupa ce sapati groapa, umpleti-o cu apa, asteptati sa se resoarba si abia apoi puneti planta in ea. "coperiti cu pamant, presati-l bine, apoi udati planta din nou. Sere din sticle de plastic O sticla de plastic poate fi transformata intr-o sera ideala, care sa va protejeze plantele de un ger intarziat. Taiati fundul unei sticle de $ litri, apoi puneti-o peste planta, infundand-o cam % cm in sol. Lasati-o fara dop, ca nu cumva temperatura sa creasca in timpul zilei prea mult. Planta se opareste. #rotectie simpla contra gerului 'n ger intarziat primavara sau o noapte de ing!et timpuriu toamna pot sa vatame plantele mai fragile. Pentru a le proteja, acoperiti-le cu doua-trei randuri de ziare, fi#ate la sol cu pietre. "ceasta solutie simpla creste temperatura din jurul plantei cu 4 grade.

Despre gradinarit

#entru ca plantele sa nu fie inghesuite. O eroare comuna, atunci cand se fac plantari, consta in subestimarea taliei plantelor, cand ajung la varsta adulta. Puse prea aproape unele de altele, radacinile florilor sau arbustilor se vor sting!eri intre ele, facilitand aparitia unor deformari sau boli. Ca regula generala, intre doua plante se lasa spatiu cat ocupa o alta planta de acelasi soi. O ambianta benefica. Totusi, plantele nu trebuie sadite nici la distanta prea mare. 0 bine ca la maturitate frunzele lor sa se atinga usor. "ceasta va crea o ambianta benefica pentru majoritatea celorlalte plante, dator ita umbrei create si umiditatii care se pastreaza mai bine in sol. !otatia culturilor. Koaca un rol important in prevenirea daunatorilor si a bolilor care ameninta gradina. >eplantand mereu aceeasi planta in acelasi loc, dusmanii gradinii sunt derutati si isi pierd puterea obisnuita. 2dealul consta in a evita sa plantezi aceeasi cultura intr-un strat mai mult de trei ani la rand. %liniati(va plantele nord(sud. (istribuiti-va sirurile de legume de la nord spre sud, astfel ca marginile

%-

straturilor sa primeasca aceeasi lumina solara de-a lungul zilei. $a sa aveti randuri drepte. (aca vreti ca legumele sa va creasca in randuri drepte, puneti pe pamant o scandura ingusta si varati in pamant rasadurile sau semintele de-a lungul ei. O alta solutie este sa intindeti sfori peste straturi si sa plantati semintele sau rasadurile de-a lungul lor.

Sfaturi gospodaresti
$um se curata natural diverse obiecte... Pieptenii si periile de par Pentru a inlatura reziduurile ramase de pe urma produselor de intretinere a parului si pentru ca periile si pieptenii sa ramana mereu curate, ele trebuie curatate saptamanal. Puneti-le intr-un lig!ean cu apa calda, cu clabuc de sapun, in care se adauga o lingurita de bicarbonat de sodiu. Lasati-le la inmuiat =5 minute, apoi frecati-le cu o periuta de ung!ii. Clatiti din abundenta, cu apa calda. Pietrele pretioase Cu e#ceptia perlelor, majoritatea pietrelor pretioase se curata intr-un vas cu apa calduta, in care s-a dizolvat si putin sapun. e freaca apoi cu o periuta moale de dinti, se clatesc bine cu apa calda si se usuca cu un prosop absorbant. La sfarsit, se lustruiesc cu o carpa pe care s-a pus o picatura de glicerina vegetala. "urul si argintul ;ijuteriile de argint sau aur pot fi curatate cu urmatorul produs* $ linguri de bicarbonat de sodiu se amesteca cu un sfert de lingurita de detergent lic!id pentru vase, pana se obtine o pasta. e aplica pe o periuta de dinti moale. e freaca bijuteria usor, se clateste cu apa calduta, apoi se sterge cu un prosop plusat. Petele de pe obiecte din piele ;ateti un albus de ou spuma, aplicati-l pe o carpa moale si frecati locul murdar. 1epetati operatia, pana ce pata dispare.

=
Sfaturi casnice
$um sa evitam moliile "er si soare
%4

Pe cat sunt de distrugatoare, moliile sunt tot pe atat de usor de starpit, prin spalare, aer curat si soare. "ceste nesuferite insecte sunt atrase in mod special de lana, mo!air, angora si alte fibre de origine animala, dar si de petele de grasime si de transpiratie. >u puneti in dulap decat lucruri curate. 'n mod simplu de a omori larvele moliilor este sa va scoateti !ainele cat mai des afara, la soare si aer curat. Lasati-le cel putin de dimineata si pana seara, sau, pe terasa, o noapte si o zi. Clatit cu arome Pentru a va proteja imbracamintea de molii, adaugati cate va picaturi de ulei aromat de cuisoare sau eucalipt in ultima apa de clatit -cand spalati pulovere sau alte obiecte din lana.. Lasati-le inmuiate in ea =5 de minute. Produs vegetal Plantele cele mai nesuferite de molii sunt eucaliptul, lavanda si menta. ,aceti un amestec de plante uscate, punetile intr-un saculet de bumbac si agatati-l de un umeras, in dulap. 'tilizati generos aceste combinatii de plante. Cu cat mirosul e mai puternic, cu atat actiunea va fi mai radicala. Tampoane cu parfum 2n rafturile cu lenjerie de pat sau de corp, plasati din loc in loc tampoane de vata, imbibate cu cateva picaturi de parfum sau ulei aromat de paciuli. 1eimprospatati-le periodic. "u efect anti-molii fulgerator. Lemn de cedru i mirosul de cedru pune moliile pe fuga. Puneti coaja de cedru, invelita in tifon, sau c!iar o bucata de lemn, pe care din cand in cand trebuie sa o frecati cu smirg!el, ca sa i se atate mirosul.

Scoaterea petelor
!etete noi Pete de grasime - Presarati peste pata putin praf de amidon si frecati usurel. Lasati sa actioneze &% minute, apoi frecati cu o perie sau un burete aspru. Turnati deasupra foarte putin detergent pentru vase si spalati obiectul de imbracaminte la cea mai inalta temperatura pe care o suporta. Pete de mucegai - ,recati-le cu o pasta preparata din zer de lapte si sare, apoi spalati cu apa calda. (aca tesatura e alba sau de culoare desc!isa, intindeti-o afara, ca sa profite de actiunea de inalbire a soarelui. Pete de transpiratie - "mestecati o lingura de sare cu o lingura de bicarbonat de sodiu si adaugati atata apa cat sa obtineti o pasta. ,recati pata cu ea. Lasati sa actioneze o ora, apoi spalati. Pete de lapte sau ou - cufundati mai intai tesatura in apa rece, apoi frecati pata cu putin detergent de vase si, in cele din urma, spalati rufa in mod obisnuit. 'rme de grasime pe guler - pentru a le inlatura, preparati o pasta din bicarbonat de sodiu si putin detergent de vase. ,recati locurile murdare,
%6

lasati sa actioneze o ora, apoi clatiti in mai multe ape. Pete de ciocolata - tergeti pata cu o carpa imbibata cu apa o#igenata, insistand. ,aceti o pasta din putin bicarbonat si apa, aplicati-o pe pata, apoi spalati rufa ca de obicei.

Intretinerea naturala a vesmintelor

$uratirea vesmintelor cu detergenti naturali, precum bicarbonatul si otetul, este preferabila detergentilor chimici puternici, care pot afecta epiderma si mediul Pentru improspatarea !ainelor e intampla adesea ca !ainele, desi nu sunt foarte murdare, sa aiba nevoie de un miros mai proaspat si mai curat. Pentru a inlatura din ele mirosul de transpiratie sau de vec!i, puneti in masina de spalat A5 de grame de bicarbonat, fara alt detergent, apoi fi#ati pe programul de clatire. Ca sa nu iasa culorile Pentru a evita sa iasa culorile in timpul spalatului, adaugati in masina de spalat o lingura de alcool alb -menajer.. "pa o#igenata pentru albit "pa o#igenata contine pero#id de o#igen, care are o actiune cu mult mai blanda decat clorul. Pentru albirea rufelor, cel mai bine e sa le inmuiati doua ore in apa amestecata cu apa o#igenata, iar apoi sa le spalati in masina automata, la cea mai inalta temperatura. "er mult, pentru rufele curatate c!imic Pentru a reduce la ma#imum riscul purtarii !ainelor curatate c!imic, dupa ce le aduceti de la >ufarul, atarnati-le intr-un loc bine aerisit -cel mai bine afara, daca vremea e buna. vreme de o saptamana, inainte de a le purta. 3: "pret natural (aca va plac !ainele apretate, preparati urmatorul produs* amestecati o jumatate de lingura de amidon cu $%5 ml apa si puneti-le intr-un vaporizator. cuturati puternic si stropiti panza camasii inainte de a o calca.

Diverse
O felie de cartof proaspata aplicata pe o taietura opreste imediat sangele Ceapa n-o sa mai stoarca lacrimi cand o taiati, daca tineti intre dinti o bucata de paine si respirati numai pe nas. Ceapa nu se mai desface la fiert daca dupa curatare o crestati in zona coditei. +irosul neplacut pe care il iau vazele cand florile raman mai multa vreme in ele poate fi evitat, daca in apa se pune o moneda de cupru. ;orsul adaugat la ciorbe aduce, pe langa gustul placut, si o importanta cantitate de vitamina ;. ,ructele uscate se !idrateaza rapid daca se pune in apa putina drojdie de bere.
#0

Oc!ii umflati se dezumfla daca aplicati comprese reci cu infuzie de levantica. +asajul cu ulei de levantica face minuni, daca aveti matreata si parul gras. Persoanele care consuma zilnic cafea prezinta un risc mai scazut in privinta aparitiei calculilor biliari. $5 grame de unt consumate zilnic asigura un sfert din nevoile organismului, de vitaminele ", ( si betacaroten. Ceaiul verde este foarte eficient la deto#ifierea organismului. (oua picaturi de ulei de lavanda pulverizate pe perna, cu =5 minute inainte de a va duce la culcare, va asigura un somn profund si linistit.

Sfaturi pentru congelarea alimentelor +I,

*u e chiar asa de simplu cum pare7 $a sa(si pastreze valorile nutritive si prospetimea, alimentele trebuie congelate dupa reguli... de fier. %ltfel, riscul e mare& sa mancam 'mortaciuni', fie ele legume, fructe sau carne $um se ingheata fructele si legumele ,asolea verde, varza, morcovii, conopida, guliile, spanacul, merele si perele trebuie fierte inainte de congelare. e pune apa usor sarata la fiert, se scufunda alimentele in ea trei minute, apoi se clatesc cu apa cat mai rece -de la g!eata.. 2n felul acesta, spatiile de aer din legume si fructe se ingusteaza, o#idarea din timpul congelarii incetineste, iar actiunea bacteriilor scade. alata verde, castravetii si strugurii nu pot fi, din pacate, ing!etati. Contin prea multa apa si se transforma in terci. La fel se intampla si cu capsunile, care isi pierd forma si se inmoaie prin ing!etare, fiind bune doar de pus in branza de vaci, creme si spume dulci. $arnea si pestele unt facute sa reziste prin ing!etare. )itaminele si mineralele nu se pierd la congelare indelungata. (oar gustul si consistenta au de suferit, datorita proceselor petrecute in proteine si grasimi. Pentru ca o#igenul -aerul. participa la deprecierea alimentelor, e bine ca ele sa fie impac!etate cat mai strans si uniform. (aca regula nu este
#1

respectata, apar acele urate portiuni de carne ing!etata, decolorata si uscata, care nu mai primeste apa, nici la inmuiere si nici la gatit. 2n general, carnea slaba rezista mai mult si mai bine la ing!etat decat carnea grasa. La fel si carnea animalelor tinere, fata de cele batrane.

!etete casnice de detergenti

"ichid de sters geamurile "cest otet parfumat va face sa straluceasca geamurile sau pa!arele pe care le spalati, dandu-le un iz de curat. 2ngrediente* $5 ml otet de mere, $5 picaturi ulei aromat de lamaie, $5 picaturi ulei aromat de portocale, $ linguri de apa. +od de folosire* puneti ingredientele intr-o sticla de plastic, scuturati-le bine si folositi produsul pe post de lic!id de clatit. #asta pentru obiecte din inox ,aceti o pasta din otet de mere si bicarbonat de sodiu, aplicati-o pe vasele de ino# si frecati bine. Clatiti din abundenta cu apa calduta, apoi stergeti vasele cu un prosop absorbant. Spra8 pentru curatirea suprafetelor din bucatarie "cest aerosol usor e genial pentru curatitul suprafetelor pe care se pregateste mancarea si c!iar si pentru peretii de faianta. 2ngrediente* &$% ml otet de vin, &34 lingurita detergent obisnuit de vase, &$% ml apa, &34 lingurita ulei aromat de lavanda, &34 lingurita ulei aromat de lamaie. +od de folosire* amestecati toate ingredientele intr-un flacon vaporizator. cuturati bine, inainte de a-l folosi pentru curatatul suprafetelor din bucatarie. Detergent pentru cuptorul aragazului Pentru a evita folosirea produselor de curatat to#ice -cele vandute in comert., pulverizati interiorul cuptorului cu apa calda, apoi presarati pe fund un strat fin de bicarbonat de sodiu. )aporizati din nou cu apa, apoi lasati sa actioneze peste noapte. " doua zi, frecati peretii cuptorului cu un burete de sarma, apoi clatiti cu apa.

$uratenie dupa sarbatori

$um se scot petele de pe covoare Pete de alcool. Tamponati mai intai covorul cu un burete umed, inmuiat in solutie de apa cu sare, pana ce observati ca pata a iesit aproape complet. (aca persista, puneti o picatura de detergent pe covor, apoi clatiti. Pete de ciocolata. ,recati usurel pata de pe covor cu un amestec facut din parti egale de glicerina vegetala si apa calda. Clatiti cu apa calduta. (aca e necesar, repetati operatia. Pete de ceai si cafea. ,recati-le cu solutie de apa cu sare, pana ce locul ramane curat. (aca e necesar, stergeti cu un amestec preparat dintr-o lingurita de acid boric diluat in $%5 ml apa. Clatiti apoi cu apa rece. Pete de grasime. Presarati pe pata bicarbonat de sodiu si frecati bland. Lasati sa actioneze peste noapte, apoi folositi aspiratorul. (aca au ramas urme, mai stergeti usor cu putin clabuc de sapun de fata.

#2

Pete facute de animale. 0le trebuie scoase repede pentru a nu vatama covorul. 2ngrediente* &$% ml alcool alb, &$% ml apa, o lingurita de detergent pentru spalat vasele. +od de folosire* amestecati ingredientele intr-un vaporizator si scuturati bine. Tamponati mai intai petele cu servetele de !artie, apoi vaporizati produsul pe pete. ,recati usor cu un burete umed, apoi clatiti cu apa curata.

O noua stralucire pentru obiectele din metal

Obiecte din arama 'mpleti un vaporizator cu otet de spirt alb si stropiti generos suprafata terna a obiectelor. Presarati apoi sare fina si frecati cu o carpa moale. Clatiti cu apa calda. "rama puternic o#idata va avea nevoie de mai multe tratamente similare. Obiecte de alama "mestecati suc de lamaie cu bicarbonat de sodiu, pana dobandesc consistenta pastei de dinti. ,recati obiectul cu ea si lasati-o sa actioneze % minute. Clatiti bine cu apa calduta. $a sa straluceasca alama Pentru ca alama sa dobandeasca si luciu, dupa ce a fost curatata, frecati-o cu putin ulei de masline aplicat pe o carpa. Obiecte din argint matizate 'mpleti un lig!ean de bucatarie cu apa foarte fierbinte si puneti in el o folie de aluminiu pentru menaj. "daugati o lingura de sare grunjoasa si amestecati pana se dizolva. cufundati tacamurile de argint in apa si lasati-le % minute. Clatiti-le apoi abundent, cu apa curata, apoi stergeti-le cu un prosop absorbant. "rgintul mat e mai usor de intretinut daca se curata dupa modul de mai sus, regulat. "ustruirea argintului "rgintul isi regaseste luciul originar daca e curatat cu bicarbonat. 'meziti un burete curat si presarati pe el putin praf de bicarbonat. ,recati argintaria pana cand vedeti ca luceste. Clatiti-o in mai multe ape, apoi uscati-o. (aca nu dobanditi rezultatul dorit, faceti o pasta din bicarbonat amestecat cu putina apa, apoi aplicati-o pe obiecte. Lasati-le sa se usuce, apoi clatiti-le cu apa calda.

$uratenia de $raciun
#3

(!etete de preparat acasa ( Detergent pentru podele 2ngrediente* &$% mg otet de vin alb, $ linguri de detergent pentru vase, &5 litri de apa calda, &5 picaturi de ulei aromat de lavanda, % picaturi de ulei esential de portocale. +od de preparare* e pun ingredientele intr-o caldare mare si se amesteca bine. e spala podelele cu o perie. e clatesc apoi cu apa curata. "mestecul de otet, uleiuri esentiale si detergent scoate repede murdaria si lasa un miros placut, dulce si proaspat. Solutie pentru inviorat mochetele 2ngrediente* $5 picaturi ulei esential de lavanda, $%5 g bicarbonat de sodiu. +od de preparare* ;ateti bine bicarbonatul cu uleiul aromat, cu o furculita. 2ntindeti un strat subtire din solutia obtinuta pe moc!eta, lasati sa actioneze cel putin doua ore, apoi dati cu aspiratorul. ;icarbonatul absoarbe mirosurile, iar uleiul de lavanda raspandeste o aroma proaspata si placuta. "ichid pentru scoaterea petelor din covoare 2ngrediente* o lingurita lic!id pentru spalat vasele, A cl otet de vin alb, $% cl apa calda. +od de preparare* amestecati bine ingredientele intr-un vaporizator -folositi un flacon golit in care a fost spraH pentru geamuri.. cuturati bine, apoi vaporizati petele. ,recati usor covorul cu un burete umezit. coate orice fel de pete. /iltru aromat pentru aspirator Pentru a neutraliza mirosul de inc!is al aspiratorului, puneti cateva picaturi din uleiul aromat care va place in sacul de filtru, c!iar inainte de a pune in functiune aspiratorul.

Intretinerea mobilelor

( !etete preparate acasa ( Lemnul, pielea, mobilele tapisate dureaza mai mult si au un aspect mai placut daca sunt intretinute regulat. Cu doar cateva ingrediente pe care le aveti la indemana puteti prepara acasa produse e#celente pentru curatat mobilele
#%

0rme lasate de obiecte fierbinti Obiectele de bucatarie fierbinti pot lasa pete albe pe lemn. Pentru a le inlatura, frecati petele cu o lumanare de culoare desc!isa sau inc!isa, in functie de nuanta mobilei. "coperiti apoi locul cu $-= servetele de !artie si asezati deasupra un fier de calcat cald. Lustruiti cu o carpa moale si repetati operatia daca e necesar. #ete de apa pe lemn "mestecati bicarbonat de sodiu cu maioneza, pana ce obtineti o pasta mai groasa. Puneti pe-o carpa, frecati cu ea usor, apoi lasati sa actioneze % minute. ,recati din nou cu o carpa curata. coaterea etic!etelor 'leiul vegetal scoate fara probleme etic!etele lipite de lemn. "plicati pe ele o cantitate generoasa de untdelemn, lasati sa actioneze peste noapte, apoi frecati cu o carpa moale. !eteta .-0"SI. $0 "%-%I. 120 ml untdelemn de masline, 1/4 lingurita de ulei aromat de lamaie. +od de folosire* se amesteca ingredientele intr-o sticla si se scutura bine. e aplica o cantitate mica pe o carpa moale de bumbac si se freaca mobila cu miscari circulare. 'ntdelemnul de masline virgin ajuta la protectia mobilelor din lemn, iar uleiul esential de lamaie curata si raspandeste un miros placut.

-iresme naturale pentru locuinta

0midificator aromat "sezati pe calorifer, pe un radiator sau pe o soba de teracota, un vas cu apa in care puneti doua picaturi de ulei aromat. Odata cu evaporarea, incaperea se va umple de miros de parfum. Dezodorizant cu vanilie Pentru a prepara un dezodorizant cat mai simplu, puneti cateva picaturi de esenta de vanilie pe un g!emotoc de vata, plasat intr-o casoleta de portelan. 2nlocuti vata, cand aroma se termina. "emne parfumate
##

(aca aveti in casa un semineu, puteti parfuma aerul din locuinta, punand una sau doua picaturi de ulei aromat pe fiecare bucata de lemn, inainte de a le pune in foc. 2ncercati uleiul aromat de cedru, brad sau pin. Ierburi flambate +irosul din casa se sc!imba si devine foarte placut, daca veti pune pe jarul din soba, teracota sau semineu un fir proaspat de rozmarin, salvie sau lavanda. *eutralizati mirosurile neplacute din bucatarie +irosurile din bucatarie, mai ales cele neplacute, de peste, varza sau usturoi, sunt adeseori rezistente. Pentru a improspata aerul, dupa ce-ati terminat de gatit, puneti la fiert cateva felii de portocale si de lamaie, cu trei cani de apa si lasati sa mijoteasca pe flacara mica, fara capac, vreme de =5 de minute. (aca va plac miresmele mai iuti, adaugati putina coaja de scortisoara sau cateva cuisoare aromate.

Deodorante naturale pentru parfumat locuinta

0n miros agreabil, de curatenie, este indispensabil pentru a face o locuinta placuta. -ajoritatea deodorantelor din comert nu fac decat sa mascheze mirosurile neplacute, cu substante chimice. #referati uleiurile aromate din plante si deschideti fereastra :; minute pe zi, chiar si iarna. Deodorant cu lavanda si citrice 'leiul de lavanda si grepfruit da un deodorant usor si proaspat. 2ngrediente* o lingurita de vodca, &% picaturi de ulei aromat de lavanda, &5 picaturi de ulei aromat de grepfruit, %5 cl de apa. +od de preparare* amestecati vodca si uleiurile aromate intr-un vaporizator -folositi recipientul golit al unui detergent pentru ferestre. si scuturati energic. "daugati apa si scuturati din nou. 0vitati sa pulverizati direct pe tapiserii sau suprafete de lemn. Deodorant cu pin "mestecul de ulei aromat de pin si lemn de santal da un deodorant cu miros de lemn si padure. 2ngrediente* o lingurita de vodca, &5 picaturi de ulei aromat de santal, &5 picaturi de ulei aromat de pin, %5 cl apa. +od de preparare* se amesteca intr-un pulverizator vodca cu cele doua uleiuri esentiale, se scutura bine, se adauga apa si se scutura vasul din nou. 1estrictiile sunt ca la reteta anterioara. Deodorant antiseptic 0ste un deodorant foarte puternic, care se foloseste cand un membru al familiei sufera

#,

de gripa sau raceala. 2ngrediente* o lingurita de vodca, $5 picaturi ulei aromat de eucalipt, $5 picaturi de ulei aromat de lavanda, %5 cl apa. e prepara si se utilizeaza ca deodorante enumerate mai sus. 'leiurile aromate sa gasesc in comert.

Igiena si cosmetica
Indiferent de natura lui ( gras, uscat sau sensibil, tenul se simte bine cand e spalat cu apa la temperatura camerei. "pa cea mai buna pentru igiena fetei este apa de ploaie si cea obtinuta prin topirea zapezii. 2nainte de a fi folosita trebuie filtrata prin vata sau tifon triplu. Cel putin o data pe saptamana e bine sa se faca o baie generala alcalina. 2n apa din cada se adauga 455 g bicarbonat de sodiu. Corpul se freaca bine cu o manusa din prosop. Pistruii de pe fata dispar cu timpul daca dimineata si seara se aplica pe ei o lotiune cu lapte batut, iaurt sau cu suc de ceapa. (aca pistruii sunt vizibili si multi, spalam in fiecare seara obrazul cu infuzie de flori de soc si o lasam sa se usuce pe fata. Transpiratia e#cesiva a mainilor se atenueaza, daca se frictioneaza dimineata si seara cu zeama de lamaiesau alcool camforat -seara.. Transpiratia e#cesiva a picioarelor se combate cu bai la picioare, cu apa calduta, in care s-au pus cateva linguri cu bicarbonat de sodiu. 2n pantofii cu talpa de cauciuc trebuie introdus un brant de carton panzat, pudrat in fiecare dimineata cu talc. 1iscul transpiratiei va fi inlaturat. Pentru a evita transpiratia subsuorilor, dupa ce ne spalam cu apa si sapun, cand pielea este inca umeda, aplicati bicarbonat de sodiu. Pentru purificarea respiratiei in general si a mirosului de tutun in mod special, se mesteca cateva bobite de cuisoare.

O locuinta... naturala +II,

#-

!educeti folosirea clorului. .ste banuit ca vatama sistemul imunitar si ca provoaca aparitia unor boli degenerative. Se stie, de asemenea ca, pus in apa, se combina cu alti poluanti, formand substante cancerigene. Instalati purificatori de apa in bucatarie +au aparut in comert si nu costa scump, si excludeti clorul complet din treburile gospodaresti. .vitati mobilierul toxic. (aca este posibil, alegeti pentru locuinta dvs. mobile din lemn natural -se gasesc la magazinele 2B0" si sunt foarte ieftine. si nu din materiale sintetice, lemn aglomerat, plastic. Preferati si tapiteriile naturale celor sintetice, care sunt tratate cu formalde!ida, un produs c!imic foarte to#ic. +ai ales perna pe care dormiti trebuie sa fie din bumbac, si nu din materiale sintetice. /ara poluare electrica in dormitor. coateti toate aparatele electrice din camera de dormit* perne electrice, cuverturi de incalzit, desteptatoare, calculatoare si televizoare. Campurile electromagnetice emise de aceste aparate pot sa va perturbe somnul si sa interfereze cu starea sanatatii dvs. Pot c!iar sa contribuie la aparitia cancerului. /olositi vase de gatit sigure. )asele din aluminiu sau antiadezive pot sa lase to#ine in alimente. 'tilizati mai bine vase de ino#, sticla, portelan, fonta emailata, ceramica.

O locuinta... naturala

/eriti(va de formaldehida. .ste un gaz toxic si cancerigen, care se gaseste in placile din lemn aglomerat, lambriuri, covoarele noi, mobile, unele tesaturi si produse de intretinere casnica. #entru a limita emisia, mentineti temperatura interioara a camerelor la :<(=: grade, si umiditatea intre >? si ?;@. Instalati higrometre si termometre, si cititi(le regulat. .vitati curatitul chimic al hainelor. +ulte substante utilizate contin percloretil, un solvent care ramane in vesminte si care este cancerigen. (aca, totusi, trebuie sa apelati la >ufarul, lasati !ainele curatate sa se aeriseasca cateva zile, inainte de a le baga in dulap. Scoateti(va pantofii. "doptati o noua politica. coateti-va pantofii, imediat ce ajungeti acasa. Cereti-le invitatilor dvs. sa faca la fel. 2n felul acesta veti lasa la usa si poluantii de afara, care se iau pe talpi. #uneti(va podele netoxice. +oc!etele sunt poluanti notorii. >u doar pentru ca contin formalde!ida, folosita la fabricarea lor, dar ele absorb de asemenea emanatiile to#ice, praful si ceilalti poluanti din aer, pentru ca apoi sa-i degaje. (aca puteti, inlocuiti-le cu planseuri din lemn. Podelele din vinil reprezinta un alt pericol potential, pentru ca degaja substante c!imice, plastifianti. Preferati podelele din ceramica sau linoleum natural. /ara culori pe baza de plumb. Cand vreti sa zugraviti, cumparati produse care se dizolva in apa. )opselele pe baza de plumb pot crea probleme neurologice pe termen lung, carora primii care le cad victime sunt copiii.

#4

1erificati prezenta radonului. )erificati daca in locuinta nu e#ista radon, un gaz radioactiv care e#ista in stare naturala in anumite soluri si pietre. 0l se poate acumula in casa, pana la a atinge un nivel periculos, care declanseaza cancerul pulmonar. "pelati la un specialist.

#recautii in folosirea plantelor medicinale +III,

#apadia ( nu trebuie folosita ca adjuvant in regimul de slabit. $onsultati medicul, inainte de a o utiliza pentru tratamentul calculilor biliari. *u trebuie administrata in caz de afectiuni ale vezicii biliare. Ghimbir - solicitati avizul medicului in caz de sarcina. 1adacina uscata si pulberea sunt contraindicate in caz de calculi biliari. 2rean - contraindicat in caz de ulcer gastric, de probleme tiroidiene sau boli renale. >u se da copiilor mai mici de 4 ani. Inul - semintele de in sunt contraindicate in caz de ocluzie intestinala sau probleme tiroidiene. 2nainte de folosire, semintele trebuie macinate sau pisate. e administreaza cu multa apa. Pot frana absorbtia medicamentelor -trebuie luate cu minimum doua ore inainte sau dupa medicamente.. -enta iute - poate sa destinda sfincterul esofagian, crescand riscul arsurilor de stomac. Planta trebuie folosita cu precautie, in caz de reflu# gastric. #atrunjelul - nu trebuie folosit in cantitati e#agerate -mai mult de patru pumni pe zi. in caz de afectiuni renale, pentru ca poate sa sporeasca flu#ul urinar. !ozmarinul - in doze mari, poate provoca menstre foarte abundente. Contraindicat pe timp de sarcina. Soc - scoarta, frunzele si fructele verzi pot provoca voma si diaree puternica. ,ructele -boabele. trebuie consumate foarte bine coapte sau fierte. 0leiul de in - nu trebuie incalzit. e tine la frigider si se consuma imediat dupa ce a fost desc!is recipientul. 0rzica - contraindicata pe timp de sarcina. Poate provoca neplaceri stomacale fara gravitate sau reactii cutanate. 1aleriana - nu trebuie folosita alaturi de alte medicamente calmante -(iazepam, somnifere etc... >u beti alcool cand o folositi. 2ntrerupeti tratamentul, in caz de palpitatii, nervozitate, dureri de cap sau insomie

#recautii in folosirea plantelor medicinale +II,

#6

GinAgo iloba ( in cazuri rare, poate sa provoace dureri de cap, de stomac, agitatie sau iritabilitate. Sa nu fie asociata cu antidepresive, aspirina sau alte antiinflamatoare nesteroidiene, nici cu fluidificanti sanguini. #oate sa provoace eruptii cutanate, diaree si voma, daca dozele depasesc =B; mg de extract concentrat. 0c!inacea - nu se administreaza in caz de boli imune sau autoimune cronice, ca de pilda tuberculoza, lupus, scleroza in placi sau poliartrita reumatoida. >ici in paralel cu tratamente anticanceroase si an#iolitice, imunosupresoare sau !ipocolesterolemiante. 0vitati sa o folositi alaturi de medicamente care prezinta to#icitate !epatica. Le este interzisa persoanelor alergice la plante apropiate* crizantema. Tratamentul nu trebuie sa depaseasca G saptamani. Coaja de salcie - nu se recomanda in caz de alergie la aspirina sau tratamente cu anticoagulante. Poate declansa o criza de astm sau alergie si sa provoace sangerari stomacale, disfunctii !epatice, tulburari de coagulare, leziuni renale sau soc anafilactic. Poate sa interactioneze cu anumite sedative si sa irite stomacul, in caz de consum de alcool. 7inseng - contraindicat in timpul sarcinii. olicitati un aviz medical in caz de probleme cardiace, !ipertensiune sau an#ietate. Poate antrena insomnii, diaree, dureri de cap, nervozitate si o crestere a presiunii sanguine. 'neori provoaca sangerari menstruale la femeile aflate la menopauza. >u este recomandat in caz de febra sau edem. >u il asociati cu alte plante energizante si micsorati consumul de cofeina. Jameiul - nu trebuie luat in timpul sarcinii. Proscris in caz de depresie. Trebuie folosit cu precautie, pentru ca provoaca uneori eruptii cutanate.

trabunica stie tot

#recautii in folosirea plantelor medicinale +I,

0sturoiul ( evitati sa il folositi in acelasi timp cu medicamentele anticoagulante si cele antidiabetice. Coada soricelului - in cazuri rare, manipularea florilor poate provoca o eruptie cutanata. >u trebuie folosita in timpul sarcinii. "dministrata in doze mari, poate provoca dureri de cap si ameteli. 1isc de fotosensibilitate* nu va e#puneti la soare dupa ce o folositi. "nasonul - nu trebuie administrat in timpul sarcinii. a nu fie asociat cu preparate pe baza de fier. Contraindicat in caz de tratament !ormonal.
,0

"rnica - nu trebuie aplicata direct pe rani desc!ise sau sangerande. (e evitat in timpul sarcinii. Poate provoca eruptii alergice la persoanele predispuse sau in caz de folosire prelungita. +usetelul - contine un anticoagulant natural. Trebuie utilizat cu precautie in caz de tulburari de coagulare sau tratament anticoagulant. cortisoara - in timpul sarcinii nu trebuie consumata in cantitati mari. Telina -inclusiv semintele. - trebuie utilizata cu precautie in caz de tulburari renale. a nu fie luata in paralel cu un alt diuretic. (e evitat in cazul administrarii de fluidifianti sanguini -aspirina.. Poate provoca o fotosensibilitate a pielii. (e evitat e#punerea la soare.

Despre flori

%pa din vaza cu flori se schimba zilnic, adaugand in ea o lingura de apa oxigenata. /runzele care ajung in apa se indeparteaza, iar tijele se scurteaza, la =(> zile, cu cate doi centimetri. Daca florile se transporta de la vanzator pana la domiciliu pe distante mari, tijele lor se infig intr-un cartof crud ori se inconjoara cu vata umezita si se pun intr-o punga de material plastic perforata. Tijele florilor se taie cu un cutit -niciodata cu foarfeca., tinand florile sub apa. 2n felul acesta, pe canalul tijelor nu patrunde aer care opreste circuitul apei prin tulpina. %pa din vaza trebuie sa ocupe doar &3= din lungimea tijelor. /lorile rezista mai mult daca in apa din vaza se pun un carbune de lemn, za!ar -pentru crizanteme, trandafiri si maci. sau o ramura de iedera. Daca o floare s(a rupt, faceti-i o punte de legatura astfel* ascutiti la ambele capete un bat de c!ibrit care va lega tija de floare si in acelasi timp ii va transmite umiditatea. 1azele de cristal in care se tin flori pot sa faca o pelicula de tartru. Pentru a o indeparta, se freaca bine cu o rondela de cartof crud sau se tin catva timp umplute cu otet de vin cald. #entru a reda stralucirea vazelor din cristal, acestea se spala cu o solutie de scrobeala de rufe albastra, cu apa amoniacala sau cu un tifon imbibat in alcool de E5 de grade.

,1

Tainele gradinii...
Tainele gradinii.... %nghinarea. $a sa creasca mare si frageda& taiati(i tulpina pe lungime si introduceti in ea o aschie de lemn, in asa fel ca seva sa se concentreze in partea superioara a plantei. . $a sa creasca mai repede& o bucata de panza neagra, asezata pe pamant, la baza plantei, va favoriza c... Tainele gradinii... %nghinarea L$a sa creasca mare si frageda* taiati-i tulpina pe lungime si introduceti in ea o asc!ie de lemn, in asa fel ca seva sa se concentreze in partea superioara a plantei. L$a sa creasca mai repede* o bucata de panza neagra, asezata pe pamant, la baza plantei, va favoriza cresterea. >egrul atrage soarele si incalzeste pamantul. %zaleele L#entru a conserva o azalee inflorita mai mult timp, taiati-i staminele. L%zaleele detesta pamantul si apa calcaroasa. Puneti-le in g!ivece de pamant amestecat cu turba -se gaseste la magazinele cu plante.. L#uneti pe fundul ghiveciului un strat de pietris, pentru ca radacinile plantei sa nu zaca in umezeala. #lante cu bulbi L #entru un efect natural& nu e#ista nimic mai anost decat plante cu bulbi -lalele, !ortensii, dalii etc.. aliniate militareste in straturi. Pentru a obtine un efect natural in timpul plantarii, mai ales pe gazon, aruncati bulbii in aer si bagati-i in pamant in locul unde au cazut. LDupa inflorire& nu cedati tentatiei de a taia frunzele. 0le trebuie lasate sa se ingalbeneasca de tot, inainte de a le inlatura, pentru ca prin ele isi reface bulbul rezervele pentru anul viitor. LIngrijire - stropiti florile cu apa combinata cu un ingrasamant bogat in potasiu si fosfor, care favorizeaza inflorirea. LStocare - pentru a stoca bulbii florilor, se pot utiliza foarte bine ciorapi vec!i sau cartoane pentru oua. Pudrati-i cu fungicide si puneti-i la adapost de rozatoare, care se dau in vant dupa bulbi.

Despre plantele ornamentale...

Despre plantele ornamentale.... . 0nele plante +craciunite, gardenii, floarea de ceara, nu infloresc daca le schimbam locul. #uneti un semn pe ghiveci pentru a le pastra pozitia. . . $itricele +lamaii, portocalii, infloresc mai repede cu >(B ani daca le altoiti, le pulverizati frunzele cu apa si a... Despre plantele ornamentale... L 0nele plante -craciunite, gardenii, floarea de ceara. nu infloresc daca le sc!imbam locul. Puneti un semn pe
,2

g!iveci pentru a le pastra pozitia. L $itricele -lamaii, portocalii. infloresc mai repede cu =-4 ani daca le altoiti, le pulverizati frunzele cu apa si aplicati ingrasaminte. L #lantele cu lastari foarte lungi, cu frunze decolorate si fara flori ne spun ca sunt nemultumite de locul rezervat. L#lantele decorative cresc mai repede si produc mai multe flori cand 9asculta9 muzica instrumentala, mai ales de vioara si flaut. L$uratirea periodica a florilor ofilite -muscate, petunii. contribuie la dezvoltarea frumoasa a plantelor si la cresterea altor flori in locul lor. L $actusul, cala etc. iubesc caldura, se simt foarte bine si infloresc, intre ferestre, in verande si balcoane inc!ise, pozitionate spre sud sau est. L/olosirea unor ghivece prea mari contribuie la dezvoltarea e#agerata a frunzelor in dauna florilor. L 1ioleta de camera trebuie udata numai dimineata, cu apa la temperatura camerei, bine o#igenata, fara a-i stropi frunzele. LInlaturand puii care s-au format in jurul aloei vera dam posibilitatea plantei sa-si indrepte toata energia spre mugurii florali si sa infloreasca mai repede. L #ulverizarea cu apa a plantelor e#puse direct la soare le poate provoca acestora opariri si c!iar arsuri.

$um sa economisim apa...

$um sa economisim apa.... Schimbarea dura a climei face ca apa sa fie tot mai rara si scumpa, la nivelul intregii planete. *ici noi nu facem exceptie. #e zi ce trece, va fi tot mai important sa stim cum sa o economisim, mai ales ca volumul consumului casnic reprezinta C?@ din consumul total. Iata cat... $um sa economisim apa... Sc!imbarea dura a climei face ca apa sa fie tot mai rara si scumpa, la nivelul intregii planete. >ici noi nu facem e#ceptie. Pe zi ce trece, va fi tot mai important sa stim cum sa o economisim, mai ales ca volumul consumului casnic reprezinta A%D din consumul total. 2ata cateva sfaturi de folos* L 2nstalati-va un 9ceas9 de apa. "sta va va incita sa reduceti consumul cu &5-$5D. L "sigurati-va ca nu aveti scurgeri in casa. O picatura pe secunda reprezinta 4 litri pe zi. L palati vasele intr-un lig!ean, fara sa lasati sa curga apa non-stop. L 1obinetele de bucatarie cu dus spala bine fructele si legumele si consuma mai putina apa. L Cand va spalati pe dinti, opriti apa. 2ntr-un minut curg la robinet &5-&4 litri de apa. L Preferati sa faceti dus decat baie. 0 mai putin gurmand de apa.
,3

L La temperaturi ridicate, reduceti consumul de apa folosita in gradina, pentru stropit. 2ntr-o jumatate de ora, un furtun cu aspersor consuma la fel de multa apa cat o familie de patru persoane intr-o zi. "dica &555 de litri pe ora. L "dunati apa de ploaie in caldari, pentru a o folosi la stropit.

Sfaturi practice
Sfaturi practice. #estele se curata usor de solzi cu ajutorul razatoarei mari. . !osiile se maruntesc extrem de usor +pentru supa sau sos, daca se dau pe razatoarea mica. Taiati(le la un capat, apoi dati pulpa pe razatoare. 1eti ramane in mana cu pielita. . -amaliga iese fara cocoloase daca atunci ca... Sfaturi practice L#estele se curata usor de solzi cu ajutorul razatoarei mari. L !osiile se maruntesc e#trem de usor -pentru supa sau sos. daca se dau pe razatoarea mica. Taiati-le la un capat, apoi dati pulpa pe razatoare. )eti ramane in mana cu pielita. L -amaliga iese fara cocoloase daca atunci cand turnati malaiul in ploaie, folositi telul, iar dupa ce se ingroasa, invartiti cu un facalet sau cu o lingura de lemn. L $ompozitia pentru clatite se face bine si repede daca puneti faina in ploaie si o bateti cu telul. /Gemurile care nu sunt bine inc!egate pot fi 9reparate9 cu ajutorul merelor. Curatate de coaja si date pe razatoare, se fierb cu putina apa si za!ar. "daugati peste ele gemul si il fierbeti pana la consistenta dorita. L%luaturile neindulcite devin mai gustoase daca sarea care se pune in ele este dublata de aceeasi cantitate de za!ar. L %luatul fraged se prepara si se faramiteaza mai usor daca ungeti vasul in care il prelucrati cu ulei. L$ojile de mere uscate in cuptor sunt un calmant e#celent pentru persoanele nervoase. L$oaja de pe sfecla fiarta se indeparteaza foarte usor daca o tineti o vreme sub apa rece. L$arnea care capata miros se opareste cu ceai de musetel. L/ructele uscate se umfla mai repede daca in apa in care sunt tinute se pune si putina drojdie.

Gatiti fara riscuri

%limentele preparate in vase de aluminiu formeaza saruri de aluminiu cand vin in contact cu acizi +castraveti, rosii,. "ceste saruri sunt una dintre cauzele maladiei "lz!eimer si provoaca tulburari de coordonare motrica si oculara. ,olositi, deci, numai farfurii din sticla sau ceramica si cratite din fonta emailata. Otelul inoxidabil poate sa degaje metale to#ice -crom si nic!el..
,%

$ratitele si tigaile antiadezive plastifiate trebuie aruncate daca se zgarie. Contamineaza alimentele cu substante to#ice. -ancarea ramasa neconsumata trebuie pusa imediat la frigider. Cand ramane la temperatura ambianta - fie ca e vorba de mancare gatita sau legume fierte in aburi - ea formeaza rapid bacteria care produce botulismul. Temperatura ideala a frigiderului trebuie sa fie apropiata de 4 grade, iar a congelatorului de -&G grade. >u lasati usa desc!isa prea mult, pentru a impiedica aerul rece sa se piarda si sa se formeze g!eata pe pereti. $ongelati alimentele rapid si in cantitati mici. 0sa frigiderului este cea mai putin rece parte a lui. >u puneti acolo nici carne, nici produse lactate. 0 locul vinului, al sucurilor de fructe etc. Decongelati alimentele inghetate in frigider si nu in bucatarie. )eti impiedica inmultirea rapida a bacteriilor.

Igiena in bucatarie...
Igiena in bucatarie.... ucataria e inima casei. . . esential sa fie mereu curata si tinuta in ordine . %lungati fara mila mustele si celelalte insecte din bucatarie. Sunt purtatoare de boli grave. . Sertarele deschise atrag praful si murdaria. #referati(le pe cele care se inchid. . *u lasati anim... Igiena in bucatarie... ucataria e inima casei. . esential sa fie mereu curata si tinuta in ordine L "lungati fara mila mustele si celelalte insecte din bucatarie. unt purtatoare de boli grave. L ertarele desc!ise atrag praful si murdaria. Preferati-le pe cele care se inc!id. L >u lasati animalele sa se urce pe masa unde preparati mancarea. unt purtatoare de bacterii care pot deveni patogene. L C!iuveta nu trebuie utilizata decat pentru spalatul alimentelor si-al vaselor. ,eriti-o de obiectele ce pot contamina alimentele cu germeni. L "runcati zilnic resturile de mancare din bucatarie. Presarati pe fundul pubelei putin bicarbonat de sodiu, pentru a o dezodoriza. L Pa!arele spalate trebuie lasate sa se scurga pe un servet, cu gura in jos. 0 mai igienic decat sa le stergeti. L 2n caz de rani sau taieturi pe maini, lucrati cu manusi de cauciuc. L palati-va bine pe maini cu apa calda si sapun, inainte de a atinge alimentele. L palati fructele si legumele, frecandu-le sub apa curenta, inainte de a le consuma, mai ales daca sunt cultivate industrial.
,#

L (aca este posibil, preparati alimentele direct congelate. (aca nu e posibil, lasati-le sa se decongeleze in frigider. unt mai bine protejate de contaminarea cu bacterii. L palati cat mai des fundul de lemn pe care il folositi, iar daca mirosurile persista, frecati-l cu o jumatate de lamaie taiata. L 2deal ar fi sa folositi la fiecare aliment un fund de lemn diferit. a nu se amestece pestele cu fructele si legumele. L ,ierbeti carnurile pana cand sucul lor nu mai are culoare rosie. L 7atiti mancarea la temperaturi inalte si lasati-le suficient pe foc, pentru a neutraliza bacteriile patogene. 1egula se aplica si atunci cand reincalziti mancarea.

Intretinerea bucatariei cu produse de curatat naturale

Intretinerea bucatariei cu produse de curatat naturale. Sucul de lamaie, bicarbonatul de sodiu si otetul alb . sunt produse naturale de curatat ideale . #odele. #entru a inlatura petele de grasime de pe lemn, ceramica sau piatra, utilizati produsul recomandat in reteta alaturata. . #udrati petele m... Intretinerea bucatariei cu produse de curatat naturale Sucul de lamaie, bicarbonatul de sodiu si otetul alb sunt produse naturale de curatat ideale #odele L Pentru a inlatura petele de grasime de pe lemn, ceramica sau piatra, utilizati produsul recomandat in reteta alaturata. L Pudrati petele mai profunde cu bicarbonat, lasati sa actioneze =5 de minute si clatiti. /unduri de lemn pentru prepararea mancarii L ,recati suprafetele murdare sau rau mirositoare cu sucul obtinut de la o jumatate de lamaie, amestecat cu o lingura de sare. La fel de eficienta este pasta pe baza de bicarbonat din reteta alaturata. $hiuveta de bucatarie L ,recati suprafata c!iuvetei cu o solutie compusa din $% g sare de masa si =55 ml apa. L Petele de cafea ies daca sunt frecate cu o lamaie taiata in doua. oluri L ,recati-le cu pasta pe baza de bicarbonat -vezi reteta. pusa pe un L Pentru a scoate urmele de arsuri alimentare, pudrati fundul vasului cu un strat de bicarbonat si turnati deasupra apa fierbinte. Lasati sa actioneze toata noaptea, apoi frecati locul cu un burete moale de sarma.
,,

!eteta #asta De $uratat Ingrediente& C;; ml otet alb, >;; ml apa, =;(>; picaturi ulei aromat de eucalipt. .fect 0limina petele de grasime si murdaria, miroase placut, nu este to#ic, are efect pe termen lung. e foloseste la curatatul c!iuvetelor din otel ino#idabil, suprafete de lemn, gresie, plastic.

Intretinerea casei cu produse naturale

Intretinerea casei cu produse naturale. #ereti acoperiti cu tapet. In general, folosirea aspiratorului pentru tapetele cu desene geometrice sau inflorate este suficienta pentru a le mentine curate. . #entru a le curata in profunzime, iata cateva sfaturi usor de aplicat& . ( stergeti urmele de mo... Intretinerea casei cu produse naturale #ereti acoperiti cu tapet L 2n general, folosirea aspiratorului pentru tapetele cu desene geometrice sau inflorate este suficienta pentru a le mentine curate. L Pentru a le curata in profunzime, iata cateva sfaturi usor de aplicat* - stergeti urmele de mobile, darele de creion, stilou sau grasime de pe tapetele mate sau cele lucioase, cu o pasta formata din bicarbonat de sodiu amestecat cu apa. Lasati sa actioneze &5 minute, apoi stergeti cu o carpa umeda. - pentru tapetele matasoase sau lucioase - utilizati o solutie preparata din $% g bicarbonat de sodiu, A55 ml apa si &55 ml otet alb. - pentru petele de grasime de pe tapetele inflorate sau cu desene geometrice* aplicati o foaie de sugativa si treceti peste ea un fier de calcat fierbinte. #odele L Podelele din lemn brut, nelacuite, se curata cu ulei de in. e lasa sa patrunda bine in ele, apoi se da lustru cu o carpa moale, frecand insistent. L Ceara de parc!et, amestecata cu putina neofalina, este un mijloc ideal de intretinere a parc!etului din lemn masiv. "inoleum L palati-l cu un detergent natural -vezi reteta. diluat. L tergeti urmele cu un burete din sarma fina, inmuiat in esenta de terebentina. tergeti apoi cu o carpa umeda. Detergent menajer natural 2eftin, usor de preparat, elimina petele de grasime si murdaria. +iroase placut, nu este to#ic si are efect de lunga
,-

durata. e foloseste la curatatul c!iuvetelor si al vaselor din otel ino#idabil, pentru suprafetele de lemn, podele de ceramica si suprafete din plastic. Ingrediente& A55 ml otet alb, =55 ml apa, $5-=5 picaturi de ulei aromat de eucalipt -se gaseste in magazinele naturiste.. -od de preparare si folosire& L e pune otetul intr-un flacon, se adauga apa si uleiul de eucalipt, apoi se scutura bine. L e varsa putin produs pe o carpa moale si umezita inainte si se freaca suprafata de curatat. >u trebuie clatit.

Intretinerea casei
Intretinerea casei. /olositi produse naturale de curatat. #rodusele din comert destinate curatirii ferestrelor, peretilor si podelelor, contin adesea substante chimice si parfumuri sintetice netestate, multe din ele banuite a fi cancerigene. Ocrotiti(va sanatatea si faceti economie la bani, optand pen... Intretinerea casei /olositi produse naturale de curatat #rodusele din comert destinate curatirii ferestrelor, peretilor si podelelor, contin adesea substante chimice si parfumuri sintetice netestate, multe din ele banuite a fi cancerigene. Ocrotiti(va sanatatea si faceti economie la bani, optand pentru produse de curatat naturale $uratatul ferestrelor L Preparati-va propriul dvs. mijloc de curatat ferestrele, amestecand in parti egale apa si otet alb, apoi adaugati o picatura de sapun lic!id. L tergeti ferestrele, vertical pe o parte si orizontal pe cealalta, in felul acesta observati mai usor dungile care raman pe sticla. L 2ndepartati pelicula grasa lasata de produsele c!imice, cu o solutie formata din apa -A55 ml. si $ linguri de soda -e produs natural.. L >u spalati ferestrele din plastic cu produse pe baza de amoniac. (evin opace. ,olositi un amestec compus din fulgi de sapun -dat pe razatoarea mare., o lingura de soda si A55 ml apa calda. L Curatati-va jaluzelele cu bucati de paine proaspata, pe care o treceti de-a lungul lamelelor. #ardoseli L (in dale de piatra* nu folositi sapun, piatra devine alunecoasa. Preparati o solutie formata dintr-un litru de apa si $ linguri de soda. L (in gresie sau ceramica -nelustruite.* utilizati un amestec in parti egale de apa si otet.

Intretinerea lenjeriei de pat

,4

Intretinerea lenjeriei de pat. #entru ca fiecare din noi petrecem, in medie, D ore pe noapte in pat, el trebuie sa fie cat mai curat cu putinta. Sfatul este important mai ales pentru persoanele care sufera de astm sau de alergii, pentru ca acarienii care le provoaca se aciuiesc mai ales in saltele.... Intretinerea lenjeriei de pat Pentru ca fiecare din noi petrecem, in medie, 6 ore pe noapte in pat, el trebuie sa fie cat mai curat cu putinta. fatul este important mai ales pentru persoanele care sufera de astm sau de alergii, pentru ca acarienii care le provoaca se aciuiesc mai ales in saltele. "erisiti-va bine camera de dormit si tineti seama de sfaturile care urmeaza. c!imbati si spalati cearceafurile si fetele de plapuma si de perna in fiecare saptamana. palati, periodic, pernele, cu mana, in apa cu clabuc de sapun ras, clatiti-le bine si lasati-le sa se usuce la soare. 2n cazul cand saltelele sunt invelite in !use, duceti-le la curatat. +usafirii nepoftiti vor fi lic!idati fara urma. 2ntoarceti-va saltelele pe ambele parti, ca sa se uzeze egal, si scoateti-le afara, la soare, de doua ori pe an. (aca folositi plapume umplute cu puf, spalati-le in masina, la fel ca imbracamintea sintetica, pe ciclul scurt. 2arna, cand e ger, scoateti-le afara si lasati-le vreme indelungata, ca sa moara toate ouale de acarieni. Cand va sc!imbati cearceafurile de pat, treceti cu aspiratorul peste suprafata saltelei. (aca sunteti astmatici, protejati-o cu o !usa anti-acarieni care impiedica inmultirea parazitilor.

4
Din nou despre tesaturi...
.ste una din materiile naturale cele mai confortabile si sanatoase, indiferent daca intra in compozitia hainelor, a covoarelor sau a cuverturilor de pat. #astreaza caldura, datorita continutului de lanolina, dar lasa pielea sa respire, pentru ca fibrele ei sunt poroase. Intretinerea lanei 1espectati intotdeauna instructiunile de spalare. palata in apa prea calda, lana se strange, cu e#ceptia amestecurilor care contin si fibre sintetice. Tesaturile din lana care risca sa faca cocolosi trebuie intoarse pe dos inainte de-a fi spalate. Lana se pateaza greu, datorita continutului de lanolina, fapt care permite curatarea simpla, cu un burete sau o carpa. Obiectele din lana care inteapa trebuie bagate, dupa clatire, intr-o punga de plastic, in congelator. Le veti scoate a doua zi 9imblanzite9. Lana e adorata de mol ii. 2n caz de atac, nu folositi substante to#ice, ci apa in care ati macerat, cateva zile la rand, tutun din tigari. 2n dulapul unde tineti !aine de lana, puneti boabe de eucalipt sau !artie stropita cu ulei aromat de eucalipt. -atasea 0 facuta din coconii de viermi de matase. ,ina, usoara si lejera, n-a fost niciodata reprodusa identic pe cale artificiala. (in matase se fabrica diverse materiale, incepand cu organda, satinul si voalul, si terminand cu catifelele usoare sau grele. Intretinerea matasii 2n general, cel mai simplu e curatatul c!imic. "deptii ecologismului recurg, insa, la spalatul manual, cu fiertura de
,6

castane salbatice sau cu fulgi de sapun. palati obiectele de matase separat, pentru ca isi lasa usor culoarea. >u le puneti la inmuiat, fiindca se aplatizeaza. M 'scati-le la umbra si calcati-le pe dos, cat sunt inca umede, cu un fier nu foarte fierbinte.

$um se intretin tesaturile de in si bumbac

$um se intretin tesaturile de in si bumbac. Inul. #rovine din planta cu acelasi nume. In stare naturala are culoarea fildesului, alb(galbui. $and e subtire, se spala si se usuca usor. $and tesatura e groasa, trebuie prespalata. Sensibil la atacul ciupercilor +in locuintele umede,, n(are treaba cu mo... $um se intretin tesaturile de in si bumbac Inul Provine din planta cu acelasi nume. 2n stare naturala are culoarea fildesului, alb-galbui. Cand e subtire, se spala si se usuca usor. Cand tesatura e groasa, trebuie prespalata. ensibil la atacul ciupercilor -in locuintele umede., n-are treaba cu moliile. "mestecul inului cu bumbacul in tesaturi e frecvent, dar adesea e tratat ca sa fie mai greu sifonabil si atunci are tendinta sa-si piarda te#tura, pe masura ce e spalat. !ecomandari& L >u stoarceti niciodata obiectele de in, in masina de spalat. ,ibrele se strive sc si se aplatizeaza. L ,olositi puterea de inalbire a soarelui, pentru draperiile si fetele de masa din in alb, dar obiectele colorate trebuie intinse la umbra, pentru a nu se decolora. L Pentru a nu lustrui tesatura, evitati folosirea unui fier de calcat prea fierbinte si calcati lenjeria pe dos, evitand cusaturile, ca sa nu apara dungi pe cealalta parte a materialului. L 2mpaturiti fetele de masa si draperiile de fiecare data altfel, ca sa nu se formeze indoituri. umbacul 0ste facut din fibre de celuloza si calitatea lui este in functie de lungimea lor. Planta verde, sensibila la insecte si boli, e tratata cu fungicide, pesticide si ierbicide, de aceea, spalati totdeauna imbracamintea de bumbac, inainte dea o purta. !ecomandari& L +ajoritatea articolelor de decoratiuni interioare precum si lenjeria de pat facute din bumbac se pot spala in masina. 2ntoarceti pe dos fetetele de perna si pe cele de plapuma, inainte de a le baga la spalat. 'scati-le intinse, ca sa nu se deformeze. L Pentru a albi cearceafurile si fetele de perna albe, intindeti-le la soare. L Obiectele colorate trebuie intinse la umbra, pentru a evita decolorarea. L Panzeturile din bumbac trebuie calcate cu un fier fierbinte, cu e#ceptia acelora ce-au fost tratate pentru a deveni impermeabile. 2n cazul acesta, folositi un fier caldut, si calcati-le pe dos, pentru a evita lustrul.

1ine vremea insectelor nedorite...

1ine vremea insectelor nedorite.... %lbine. . pacat sa le omorati. Daca va intra una in casa, deschideti usa si ferestrele ca sa poata iesi. . #aianjeni. #entru a le taia cheful sa va intre in casa, ungeti ramele usilor si ferestrelor cu otet alb. !epetati operatia de mai multe ori. . bine sa stiti ca...
-0

1ine vremea insectelor nedorite... %lbine. 0 pacat sa le omorati. (aca va intra una in casa, desc!ideti usa si ferestrele ca sa poata iesi. L#aianjeni. Pentru a le taia c!eful sa va intre in casa, ungeti ramele usilor si ferestrelor cu otet alb. 1epetati operatia de mai multe ori. 0 bine sa stiti ca detesta si mirosul de patrunjel, de frunze de menta piperata si rosii. ,aceti buc!ete si agatati-le in locurile unde paianjenii si-au facut domiciliul. LGandaci de buc atarie. (aca invazia lor e mare, ardeti sulf si lasati mirosul sa actioneze $-= ore. >u ramaneti in timpul acesta in incaperi. 0 preferabil sa procedati camera de camera. (aca va supara doar cativa gandaci plimbareti, instalati curse* pe fundul unui vas -borcan de dulceata. puneti putin za!ar, faina sau bere -se dau in vant dupa ea.. 2nconjurati recipientul cu o carpa umeda, ca sa poata urca pana la gura vasului. )or cadea in interior si nu vor putea sa mai iasa. L /urnici. Puneti pe drumul lor coji de lamai putrezite, frunze de patrunjel, zat de cafea, bile de naftalina. L1iespi - puneti-le capcane. Taiati o sticla de plastic in doua, faceti-i doua gauri ca sa o puteti atarna si puneti in ea apa cu miere sau za!ar. )iespile vor veni sa manance si se vor ineca. (aca tineti fructe in casa, acoperiti-le cu foi de plastic. L-olii. (usmanul lor de moarte e lemnul de cedru si uleiul de eucalipt. 'ngeti rafturile din dulap si acoperiti-le apoi cu foi de !artie.

$um se scot petele rezistente...

$um se scot petele rezistente.... !asina& daca pata se afla pe(o tesatura de canepa, bumbac sau in, folositi esenta de terebentina. Daca pata se afla pe o tesatura de lana, pudrati(o la inceput cu talc, apoi frecati cu o carpa imbibata intr(o solutie formata din parti egale de terebentina si alcool d... $um se scot petele rezistente... L !asina& daca pata se afla pe-o tesatura de canepa, bumbac sau in, folositi esenta de terebentina. (aca pata se afla pe o tesatura de lana, pudrati-o la inceput cu talc, apoi frecati cu o carpa imbibata intr-o solutie formata din parti egale de terebentina si alcool de E5 de grade. (aca tesatura este delicata, folositi o carpa imbibata in alcool de E5 de grade. >u frecati, tamponati usor locul de mai multe ori. L!uj de buze& frecati pata cu o carpa imbibata cu apa o#igenata, diluata usor cu apa. L.mail& frecati pata cu putin amo =55#$%5-6. --: niac amestecat cu sapun ras si bine inmuiat. LSos& frecati locul cu sapun de casa usor umezit, apoi clatiti cu apa rece. 1epetati operatia, apoi spalati cu apa fierbinte. L#asta de pix& frecati locul la inceput cu dizolvant de oja de ung!ii, apoi cu un amestec de apa cu alcool. LTranspiratie& spalati locul murdar cu apa amestecata cu amoniac sau suc de lamaie. L0rina& frecati cu apa gazoasa. LOja de unghii& folositi dizolvant pentru oja, dar fara sa decolorati locul, frecand prea tare tesatura. ,olositi mai multe tampoane de vata, pe care le sc!imbati dupa ce ati trecut o data peste pata. "tentie la materialele sintetice, care risca sa se topeasca la actiunea dizolvantului.

$um se scot petele rezistente...

-1

$um se scot petele rezistente.... !asina& daca pata se afla pe(o tesatura de canepa, bumbac sau in, folositi esenta de terebentina. Daca pata se afla pe o tesatura de lana, pudrati(o la inceput cu talc, apoi frecati cu o carpa imbibata intr(o solutie formata din parti egale de terebentina si alcool d... $um se scot petele rezistente... L !asina& daca pata se afla pe-o tesatura de canepa, bumbac sau in, folositi esenta de terebentina. (aca pata se afla pe o tesatura de lana, pudrati-o la inceput cu talc, apoi frecati cu o carpa imbibata intr-o solutie formata din parti egale de terebentina si alcool de E5 de grade. (aca tesatura este delicata, folositi o carpa imbibata in alcool de E5 de grade. >u frecati, tamponati usor locul de mai multe ori. L!uj de buze& frecati pata cu o carpa imbibata cu apa o#igenata, diluata usor cu apa. L.mail& frecati pata cu putin amo =55#$%5-6. --: niac amestecat cu sapun ras si bine inmuiat. LSos& frecati locul cu sapun de casa usor umezit, apoi clatiti cu apa rece. 1epetati operatia, apoi spalati cu apa fierbinte. L#asta de pix& frecati locul la inceput cu dizolvant de oja de ung!ii, apoi cu un amestec de apa cu alcool. LTranspiratie& spalati locul murdar cu apa amestecata cu amoniac sau suc de lamaie. L0rina& frecati cu apa gazoasa. LOja de unghii& folositi dizolvant pentru oja, dar fara sa decolorati locul, frecand prea tare tesatura. ,olositi mai multe tampoane de vata, pe care le sc!imbati dupa ce ati trecut o data peste pata. "tentie la materialele sintetice, care risca sa se topeasca la actiunea dizolvantului.

$ateva plante de folos...

$ateva plante de folos.... Iedera. 2ainele negre, dupa mai multe spalari, devin cenusii. Daca vreti sa isi recastige culoarea initiala procedati in felul urmator& puneti intr(o oala mai mare cam ?(< litri de apa, in care lasati la macerat, vreme de =B de ore, <;(:;; frunze de iedera. % doua zi, scoate... $ateva plante de folos... L Iedera 2ainele negre, dupa mai multe spalari, devin cenusii. (aca vreti sa isi recastige culoarea initiala procedati in felul urmator* puneti intr-o oala mai mare cam %-G litri de apa, in care lasati la macerat, vreme de $4 de ore, G5-&55 frunze de iedera. " doua zi, scoateti frunzele si inmuiati vesmintele respective in apa ramasa. Lasati-le peste noapte. toarceti-le si puneti-le la uscat. $ontra bataturilor. Lasati la macerat G zile, o frunza de iedera, intr-o cescuta de otet alb. "plicati apoi o bucatica de frunza pe batatura si acoperiti-o cu un pansame nt. Lasati-o astfel =-4 zile, fara a mai scoate bandajul. "poi faceti o baie de picioare foarte fierbinte. ;atatura va iesi cu radacina cu tot. L$rinul /rumusete - preparati in casa ulei de crin, punand la macerat vreme de o luna, un pumn de petale, intr-o jumatate de litru de untdelemn de masline. ,iltrati si puneti lic!idul intr-un flacon. tergeti-va fata si gatul cu acest produs regenerator, o data pe saptamana. %rsuri - uleiul de crin, aplicat pe arsuri, le vindeca repede si impiedica formarea basicilor. L*ucile 1in de nuci. 2ntr-un borcan mare de % litri, care se inc!ide ermetic, puneti 45 de nuci in coaja, usor zdrobite cu
-2

ciocanul de snitele. "daugati 45 de bucati de za!ar tos, iar deasupra turnati vin rosu bun, nu prea tare -cam &= grade.. Puneti recipientul in loc racoros si intunecat. (upa 45 de zile, se strecoara si se trage la sticle. 0 e#celent?

Diverse...
Diverse.... ijuteriile de aur si pietrele pretioase isi regasesc stralucirea daca le frecati cu bucatele de paine proaspata. . #ainea de graham sau de tarate de grau nu se mai farama cand o taiati, daca inainte de folosire o puneti doua ore la frigider. . Obiectele de cositor se curata foarte bine cu... Diverse... L ijuteriile de aur si pietrele pretioase isi regasesc stralucirea daca le frecati cu bucatele de paine proaspata. L#ainea de graham sau de tarate de grau nu se mai farama cand o taiati, daca inainte de folosire o puneti doua ore la frigider. LObiectele de cositor se curata foarte bine cu !artie de ziar. ,aceti un somoiog si frecati cu putere. Cerneala tipografica e preparata cu produse petroliere care fac metalul sa straluceasca. L$eapa se conserva perfect, fara sa se inmoaie sau sa incolteasca, daca in camara unde o tinet i, o asezati pe !artie de ziar. LIngrasamantul natural din gradina va fi mai spornic, daca il asezati in straturi alternative cu foi de ziar. Prin macerare, !artia se transforma in ingrasamant. L1azele de lut sau ceramica poroase devin impermeabile daca le acoperiti fundul -prin interior. cu un strat gros de ceara topita. L0mbrela pierduta poate fi usor regasita si restituita, daca scrieti pe maner numarul dvs. de telefon. L#archetul care scartaie poate fi constrans la tacere, daca presarati intre crapaturi, pudra de talc. L#escarii amatori isi pot conserva vreme indelungata momeala compusa din viermisori, daca acestia sunt tinuti intr-o cutie cu zat de cafea. L!amele de pescuit ies din pamant la comanda, daca udati locul in prealabil cu apa sarata. L /asolea si mazarea nu vor mai fi devorate de rozatoare, daca inainte de a le semana in gradina, lasati boabele o zi si o noapte in apa amestecata cu usturoi zdrobit.

Daca vreti sa evitati pielea cornoasa si bataturile, spalati-va pe picioare in fiecare dimineata si seara, si stergetiva perfect. +asati-le apoi cu alcool camforat si ungeti-le cu alifie de galbenele. LDaca aveti picioare obosite* faceti o baie calda cu un pumn de sare grunjoasa. LDaca vreti sa aveti picioare sanatoase* purtati pantofi potriviti, nici prea largi, nici prea stransi, si evitati talpile si branturile din plastic sau cauciuc. LDaca purtati cizme sau ghete de lucru, la tara sau in gradina * puneti in ele frunze de feriga pentru a evita senzatia de picioare grele. L0mblati cat mai des in picioarele goale prin iarba, inainte ca roua sa se evapore. L asici provocate de incaltaminte* spargeti-le in doua locuri cu un ac trecut prin flacara unui c!ibrit, pentru ca lic!idul sa iasa afara. >u rupeti pielea desprinsa, ci protejati-o cu un bandaj. L $ontra mirosului neplacut* pudrati usor interiorul pantofilor cu acid boric, care nu impiedica transpiratia, in sc!imb inlatura mirosul. L$ontra transpiratiei excesive* preparati o lotiune din $%5 ml alcool de E5 de grade, $% ml formol si %5 ml apa. "mestecati-le bine intr-un flacon. +asati-va picioarele in fiecare dimineata cu aceasta lotiune si uscati-le bine. L0nghiile* taiati-le totdeauna drept, veti evita astfel ung!iile incarnate.
-3

Daca vreti sa le deplasati& nu e prea usor sa misti din loc o mobila grea. Prima masura este sa scoateti toate lucrurile care se afla in ea. "poi, daca mobila e asezata pe parc!et, pe linoleum sau gresie, varati dedesubt bucati de lana sau fetru. (aca e asezata peste moc!eta, folositi bucati mari de plastic rigid. L Daca vreti sa le intretineti* frecati-le din vreme in vreme cu un tifon umezit cu ulei de in. 2si vor reveni, pierzandu-si aerul ofilit. (aca vreti sa aiba luciu, frecati-le usor cu o carpa inmuiata in otet alb, inainte de a le da cu ceara. Daca vreti sa acoperiti o zgarietura* aplicati pe ea o dara de dermatograf de aceeasi culoare cu lemnul, apoi stergeti cu o bucata de stofa. LDaca mobila are decoratii de bronz* protejati lemnul, curatand partile metalice cu o carpa imbibata in apa cu putin clabuc de sapun, in care adaugati cateva picaturi de amoniac. LDaca vreti sa dispara o umflatura aparuta in furnir* aplicati pe ea o bucata de carpa uscata sau o sugativa impaturita in patru, apoi puneti deasupra un fier de calcat fierbinte, pana cand umflatura se va resorbi. (aca metoda nu da rezultat, injectati, cu ajutorul unei seringi, putin clei de lemn si apasati pana ce se usuca. LDaca vreti sa stergeti o arsura de tigara* amestecati o bucatica de unt moale cu scrum de tigara si frecati locul cu pricina.

LDaca vreti sa indepartati carii din lemn* frecati locurile atacate cu o ceapa taiata in doua. 1epetati de mai multe ori operatia.

L (urerile de cap se combat cu frunze de vita-de-vie, bine spalate, apoi zdrobite si aplicate pe frunte. L ,runzele zdrobite, aplicate pe arsuri, calmeaza durerea. L 2nfuziile din frunze de vita combat eficient insomnia. L eva de vita-de-vie colectata primavara -cand vita 9plange9. vindeca unele leziuni ale pielii, bolile de oc!i, iar in amestec cu usturoi pisat, intareste radacina parului si impiedica formarea c!eliei. L (rojdia provenita din vin combate durerile artritice, prin impac!etari calde. : L emintele pisate de struguri combat parazitii intestinali. Pulverizate pe alimente, inlatura mirosurile tari si alunga mustele, actionand ca un agent antibiotic.

L (urerile de cap se combat cu frunze de vita-de-vie, bine spalate, apoi zdrobite si aplicate pe frunte. L ,runzele zdrobite, aplicate pe arsuri, calmeaza durerea. L 2nfuziile din frunze de vita combat eficient insomnia. L eva de vita-de-vie colectata primavara -cand vita 9plange9. vindeca unele leziuni ale pielii, bolile de oc!i, iar in amestec cu usturoi pisat, intareste radacina parului si impiedica formarea c!eliei.
-%

L (rojdia provenita din vin combate durerile artritice, prin impac!etari calde. : L emintele pisate de struguri combat parazitii intestinali. Pulverizate pe alimente, inlatura mirosurile tari si alunga mustele, actionand ca un agent antibiotic. L )inul alb, aplicat pe fata sub forma de comprese, stimuleaza tesuturile si invioreaza tenul. 0n sfat pe saptamana& "otiune impotriva incaruntirii $%5 miligrame vin rosu se amesteca cu 4 grame sulfat de fier. e inmoaie pieptenele in solutia obtinuta, apoi se trece bine prin par, pana ce se umezeste integral. Lasam parul sa se usuce. Procedeul se repeta &%-$5 de zile consecutiv, dupa care se reia de doua ori pe saptamana. 0n sfat pe saptamana& "otiune impotriva incaruntirii $%5 miligrame vin rosu se amesteca cu 4 grame sulfat de fier. e inmoaie pieptenele in solutia obtinuta, apoi se trece bine prin par, pana ce se umezeste integral. Lasam parul sa se usuce. Procedeul se repeta &%-$5 de zile consecutiv, dupa care se reia de doua ori pe saptamana. Obiectele de valoare -tablouri, bijuterii, vase si bibelouri. e bine sa fie fotografiate. 2n caz de furt, veti putea produce dovezi concrete pentru politie. LObiectele fragile pot fi transportate fara risc de-a se sparge, daca le bagati intr-o punga umflata cu aer si inc!isa la gura ermetic cu cauciuc. L-irosul de peste nu se mai raspandeste cand este gatit, daca in cuptor se pune un pumn de frunze de eucalipt. L-irosul de igrasie sau mucegai se inlatura aproape total, daca puneti pe mobilele inalt e, vase cu var nestins. ->u cumva sa fie la indemana animalelor sau copiilor.. - +ai putin periculos* ardeti intr-o scrumiera de metal frunze de dafin, menta uscata, coji uscate de portocale si mandarine. Plimbati-va prin casa, purtand vasul cu arome in mana. L ranzeturile cu miros prea puternic pot fi domolite daca in jurul lor se pun ramurele de cimbru. L-irosul de peste ce ramane imbibat pe farfurii, tigai si cratite, iese daca acestea sunt frecate cu zat de cafea sau faina de mustar. LOasele mici din carnea pestelui dispar, daca in apa unde il fierbeti adaugati un pumn de macris sau daca inainte de a-l baga la cuptor, il frecati cu aceeasi planta. +acrisul distruge oasele subtiri. LObiectele de arama innegrite devin curate si stralucitoare daca le frecati cu terci de macris. 0n sfat pe saptamana& $and se bea sucul de portocale) (aca sunteti mari amatori de suc proaspat de portocale, un adevarat eli#ir pentru sanatate, tineti, totusi, seama de un proverb frantuzesc care spune* 9 ucul de portocale e de aur, daca il bei dimineata, de argint, daca il bei la pranz, si de plumb, daca il bei seara9. )itamina C pe care o contine nu e tolerata oricand de ficat. 2n plus* nu-l preparati niciodata cu mult inainte de a-l bea. e o#ideaza repede si devine to#ic.

-armura alba se curata cu apa o#igenata in care s-a dizolvat sare fina. L#etele de tinctura de iod de pe piele se inlatura cu un amestec dintr-o lingurita de amoniac si doua linguri de apa o#igenata.
-#

L!amele din lemn de stejar se curata cu lapte dulce, iar dupa ce se usuca, se lustruiesc cu o carpa moale. L-anusile din piele prea stramte se tin impac!etate % ore intr-un prosop ud, ap oi se intind pe degete. LSticlele de untdelemn se curata usor, cu un amestec de sare si otet. Nb ull/#ieptenele se curata foarte bine, cu o cana de apa calda, in care se adauga o lingurita de amoniac. L#etele de vin rosu de pe covor se curata cu apa rece amestecata cu putin amoniac. In bucatarie... L#ainea nu se usuca, daca in punga in care se tine, punem si un mar taiat. L-aioneza se adauga in salate numai dupa ce acestea sunt reci. L-orcovul calit in putin untdelemn coloreaza frumos supele de legume sau carne. L$artofii in coaja nu plesnesc cand sunt fierti, daca in apa se adauga putin otet.

$otletele nu se mai usuca la prajit, daca inainte de a le condimenta, se pun scurta vreme in apa cu otet. L ranzeturile fermentate de tip ;rie, Camembert, >asal sau ;ucegi se pastreaza cel mai bine sub un clopot de sticla. Puneti alaturi si o bucata de za!ar. "bsoarbe umezeala. L1arza acra dobandeste o aroma deosebita, daca la gatit se fierbe cu suc de mere sau citronada. L"amaile coapte se pastreaza timp indelungat, daca sunt puse in vase cu apa, inc!ise cu capac. L$ozonacul uscat se p oate reimprospata de minune* ungeti-l din belsug cu lapte, apoi bagati-l la cuptor vreme de % minute. )a fi ca proaspat. L ananele foarte coapte pot fi pastrate la congelator. Curatati-le cojile, bagati miezul in mi#er, iar pasta obtinuta turnati-o in formele pentru cuburi de g!eata. La nevoie, pot fi folosite pentru torturi usoare, ing!etata si alte umpluturi. LGlazura prajiturilor plesneste adesea in mod neplacut. Puteti evita neajunsul, daca inainte de-a o intinde, puneti in compozitie o lingura de iaurt. L%luatul de prajituri nu se rupe, daca il intindeti pe un servet presarat cu faina, si in loc sa-l puneti in forma, asezati forma deasupra lui. "poi, cu o miscare rapida, rasturnati totul, tinand de capetele servetului. "luatul se va desprinde usor, apasand servetul cu degetele. >u se va farama si va lua forma vasului. Gutuia L%roma. Cand faceti dulceata sau compot de gutui, nu aruncati cojile. palati-le, uscati-le si varati-le in pungi mici de panza. "tarnate in dulap, raspandesc o aroma e#trem de agreabila. L/iarta in cuptor. "legeti gutui bine coapte. Curatati-le de coaja, puneti-le intr-o tava, pudrati-le cu za!ar si puneti peste fiecar e din ele gem sau dulceata de zmeura sau capsuni. "daugati putina apa si dati-le la cuptor, pana ce se inmoaie. L$ompot. Curatati-le de coaja si taiati-le bucati mici. "daugati za!ar tos, un praf de scortisoara, un baton de vanilie si puneti totul sa fiarba in apa, la fel cum se prepara compotul de mere. L/rumusete. (aca aveti pielea grasa, aplicati pe fata, un sfert de ora, putina pulpa rasa de gutuie. coateti masca cu un prosop umed, clatiti-va. Pielea va deveni foarte fina. L Sanatate. Compotul de gutui fara za!ar sau o jumatate de fruct mancat pe stomacul gol va scapa de crampele intestinale. -arul L/ara zbarcituri. e freaca fructele cu o carpa curata imbibata cu glicerina. Plasati pe raftul sau in lada unde le
-,

tineti un borcan de iaurt umplut cu apa. +erele nu se mai vestejesc. L"a microunde. cobiti merele, umpleti-le cu putin unt si puneti deasupra gem de zmeura, capsuni sau coacaze. "daugati putina apa. Lasati-le in cuptor A-G minute. L"a cuptor. 2nmuiati felii mari de paine de tara in lapte. Curatati merele de coaja si scobiti-le in interior. Puneti-le pe feliile de paine. 'mpleti merele cu dulceata, puneti deasupra o bucatica de unt, pudrati-le cu putin za!ar si datile la cuptor. unt delicioase.

1asele de aluminiu se innegresc mai greu daca inainte de prima intrebuintare se fierbe in ele lapte. "poi frecati-le inauntru cu un somoiog de urzici si clatiti-le bine cu apa. L1asele de inox nu trebuie frecate cu un burete de sarma. e zgarie. L1asele din arama trebuie curatate cu sare fina amestecata cu putin otet. >u le frecati cu burete de sarma. L1asele arse se recupereaza ca prin farmec daca puneti in ele un pa!ar de otet si le lasati pe flacara mica, pana ce lic!idul se evapora. L$art onul poate sa intre in compozitia ingrasamintelor care se pun in gradina. 0l face parte din materialele de origine vegetala, la fel ca cenusa de lemn, zatul de cafea si turba. LDaca scara care duce in beci nu e bine luminata, vopsiti-i ultimele trepte in alb. )eti evita accidente periculoase. LSticla de sampanie se desc!ide foarte usor, daca in loc sa invartiti dopul, invartiti sticla, tinand dopul fi#. L#etele de pe podelele de ciment dispar daca le frecati cu o perie aspra, inmuiata in otet clocotit. L!ugina imprimata intr-o podea de ciment dispare daca impregnati locurile murdare, vreme de cateva ore, cu o solutie de acid o#alic -&55 g la un litru de apa.. ,recati bine si clatiti cu apa multa. L $eara de parchet si de mobila poate fi inmuiata, nu doar cu benzina, ci si cu lapte. L-obilele primesc o patina frumoasa, de vec!i, daca le ungeti cu o pensula inmuiata in ceara topita. Lasati sa se usuce, apoi lustruiti.

Scortisoara nu e buna doar pentru a parfuma gemurile si prajiturile, ci si pentru a ne apara sanatatea. 0 suficient sa opariti o jumatate de lingurita de scortisoara cu o cana de vin fiert cu miere, pentru a obtine o bautura gustoasa, dar si e#trem de eficienta impotriva racelii, atunci cand ea se afla la inceput. L9aharul caramel ramane lic!id, daca atunci cand e fiert, turnati in el un jet de suc de lamaie fierbinte. L Proportia ideala pentru un caramel perfect reusit* % bucati de za!ar, puse la fiert cu o lingura de apa. L-orcovii tineri nu trebuie curatati cu cutitul, ci cu sare grunjoasa. Puneti-i intr-un servet, impreuna cu un pumn de sare, apoi frecati-i energic. Coaja se va indeparta usor. L-orcovul poate fi transformat in planta decorativa. Taiati-l cam la = cm inaltime si asezati-l peste cateva pietricele, intr-un vas adanc. Puneti apa pana in locul de unde ies frunzele. )or creste repede, si morcovul va deveni o frumusete de planta verde, la timp de iarna. L -orcovii rasi, asezonati cu suc de lamaie, sunt un leac e#celent pentru piele si pentru par. L#ardoselile compuse din bucati de gresie sau faianta trebuie spalate din cand in cand cu apa ramasa dupa fiertul cartofilor. )eti avea o surpriza placuta. L$artile de joc se curata cu praf de talc. Puneti-le intr-un prosop, presarati-le cu talc pe ambele fete, acoperiti-le cu alt prosop, apoi frecati-le pe fiecare in parte cu palma. )or fi ca noi.
--

Substantele amare din hamei si acidul carbonic continute in bere atenueaza iritatiile stomacului si bolile ulceroase. erea are proprietati diuretice si sudorifice. Preparata e#clusiv cu malt si !amei, ea poate fi data tuturor bolnavilor, e#cluzandu-se persoanele care tin un regim lactat, cu care pare a fi incompatibila. ogata in hidrati de carbon, berea poate fi recomandata in regimurile de supraalimentare, de convalescenta, in tuberculoza, cu conditia de a nu se face abuz de ea. erea e interzisa in cazul dilatarilor stomacale, fermentatiilor diges tive, obezitatii, diabetului, albuminuriei si gutei. %ccidente mici, remedii sigure Inflamatia pleoapelor cedeaza prin aplicarea de doua ori pe zi a unui amestec de glicerina neutra -o lingurita. cu o ceasca de ceai de musetel. $and vi se opreste un os in gat faceti gargara cu otet, astfel ca lic!idul sa ajunga in locul unde simtiti ca e infipt. Taieturile provocate cu briciul sau cu aparatul de ras se vindeca usor, daca aplicati pe ele o foita de tigara lipita cu saliva.

-4