Tratatul de la Paris (1783)

Pictură de Benjamin West înfăţişând delegaţia americană a semnării Tratatului de la

Paris din 1783, John Jay, John Adams, Benjamin Franklin, Henry Laurens şi William
Temple Franklin. Pictura nu a fost niciodată terminată pentru că, deloc surprinzător,
reprezentanţii britanici au refuzat să fie înregistraţi.

Tratatul de la Paris din 1783, semnat în ziua de 3 septembrie 1783 şi ratificat de

Congresul Statelor Unite ale Americii în ziua de 14 ianuarie 1784, a încheiat formal Războiul
Revoluţionar American între Regatul Unit al Marii Britanii şi Cele 13 foste colonii ale
Regatului din America de Nord care s-au răsculat împotriva conducerii britanice în 1776.

Ca o parte separată a acestui Tratat, Marea Britaniei a încheiat tratate separate cu

Franţa şi Spania, cunoscute sub numele de Tratatele de la Versailles.

Destul de frecvent, în special în literatura istorică de limbă engleză, Tratatul de la

Paris din 1783 este cunoscut sub numele de Al Doilea Tratat de la Paris pentru a crea o
distincţie între acesta şi Tratatul de la Paris din 1763, care a fost evident anterior acestuia cu
20 de ani.

Termenii tratatului
Termenii generali ai Tratatului erau următorii:

• Recunoaşterea celor treisprezece colonii ca treisprezece state independente şi suverane

[Articolul 1];
• Stabilirea graniţelor între Statele Unite şi British North America [Articolul 2];
o Există două anomalii stranii rezultate din această parte a Tratatului, vedeţi
Northwest Angle şi [the] Republic of Indian Stream.
• Acordarea drepturilor de pescuit a pescarilor Statelor Unite în zona cunoscută sub
numele de Grand Banks, situată în largul coastei insulei şi în zona Golfului fluviului
Saint Lawrence [Articolul 3];
• Recunoaşterea tuturor datoriilor legal contractate de ambele părţi care urmau să fie
plătite conform termenilor existenţi la data semnării Tratatului [Articolul 4];
• Congresul Statelor Unite "va recomanda cu toată onestitatea" (în original "will
earnestly recommend") tuturor legislaturilor celor 13 state "să recunoască şi să aplice
restituirea tuturor drepturilor, bunurilor şi proprietăţilor confiscate ale subiecţilor
britanici reali" (în original, "provide for the restitution of all estates, rights, and
properties, which have been confiscated belonging to real British subjects").
[Niciodată aplicat Articolul 5];
• Statele Unite nu vor mai permite alte consfiscări în viitor [Articolul 6];
• Prizonierii de război de ambele părţi vor fi eliberaţi, iar proprietăţile lăsate de Armata
britanică pe teritoriul american nu vor fi subiect de confiscare (incluzând Negroes)
[Articolul 7];
• Atât Marea Britanie cât şi Statele Unite vor avea acces perpetuu la fluviul Mississippi
[Articolul 8];
• Teritoriile Marii Britanii care au fost ocupate de către americani vor fi returnate fără
nici o compensaţie [Articolul 9];
• Ratificarea tratatului urma să se realizeze în decurs de 6 luni de la semnarea sa
[Articolul 10].