Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Jean-Paul Marat
Jean-Paul Marat (24 mai 1743 – 13 iulie, 1793), a fost un medic, filozof şi om de ştiinţă
francez de origine elveţiană cunoscut pentru implicarea sa în Revoluţia franceză ca jurnalist
radical şi politician.
Activitatea politică
Era deja un personaj celebru. Consilier în Parlamentul din Paris, el s-a ilustrat susţinând
rezistenţa Parlamentelor la Edictele lui Loménie de Brienne[4]; pentru aceasta, a fost închis la
Doullens în 1788. De aceea, nobilimea liberală din regiunea Melun, ostilă Curţii, l-a ales în
primăvara lui 1789.
La Versailles, s-a alăturat repede nobililor liberali care doreau să conteste absolutismul şi să
reunească cele trei ordine într-o Adunare Naţională. În dezbateri, a intervenit frecvent:
Mirabeau[5] l-a supranumit "cumătra Fréteau". A fost ales în două rânduri Preşedinte al
Adunării. Partizan convins al Monarhiei Constituţionale, el a propus să i se dea Regelui titlul
de "Rege al francezilor".
După 10 iunie 1792, fiind în dezacord cu noua orientare luată de Revoluţie, s-a retras pe
proprietatea sa de la Vaux-le-Pénil, pe care o cumpărase bunicul său Héracle Fréteau de
Saint-Just, în 1728, şi pe care tatăl său construise castelul care există şi astăzi.