www.psihologpentrucopii.

ro Bine de stiut: Creativitatea se refera in principal la trei abilitati diferite: abilitatea de a crea idei noi si inedite (a fi original), abilitatea de a crea un numar mare de idei (a fi productiv), si abilitatea de a schimba cu usurinta perspectiva de a privi lucrurile (a fi flexibil). Fiecare persoana are mai dezvoltata o anumita abilitate creativa. Observa daca copilul tau este mai degraba original, productiv sau flexibil. in cauza ca micutii nu sunt stimulati la scoala sa fie creativi si sa dea raspunsuri neobisnuite, s!ar putea ca in prima faza copilul tau sa nu produca multe idei. "nsa, daca #ocul ii place si i se pare distractiv, repetati!l si cu alte ocazii, si o sa vezi ca in timp creativitatea lui va creste. Creativitatea este asemenea unei flori delicate: pentru a se deschide are nevoie de spri#in, caldura si incura#are. Fiind sensibila, trebuie prote#ata de critici excesive si de evaluari negative. "nsa atunci cand infloreste ii uimeste pe toti cu farmecul si frumusetea ei.

Joc de creativitate: Extrateretrii

scris de $aluca %osora (&asiliu) in '( )une, *+'( C,nd te!ai g,ndit ultima oar- la viitorul nostru ca oameni. ar la sensul vie/ii. ar la nevoile fundamentale ale omului. 0i bine, uneori este nevoie s- r-spundem 1i la 2ntreb-rile retorice, chiar dac- r-spunsurile sunt prin defini/ie incomplete. "ar dac- te acompaniaz- 1i copilul t-u, atunci c,1tigul este dublu. eci, dac- ave/i nevoie de pu/in- creativitate 1i 2n/elepciune 2n plus, te invit la #oc. 3u sunt necesare materiale Vrsta potrivit: peste 4 ani Ce trebuie fcut: 51a cum 1tii de#a, nu putem 2ncepe un #oc de creativitate c,nd suntem tensiona/i, certa/i sau crispa/i. 51adar, 2nainte s- 2ncepem, trebuie s- ne 2mp-c-m dac- suntem certa/i, s- ne binedispunem dacsuntem moroc-no1i 1i s- ne relax-m pu/in dac- suntem crispa/i. C,nd a/i intrat 2n dispozi/ia specific-, lua/i o pozi/ie relaxat- (2ntin1i pe spate e cel mai bine) 1i 2ncepe/i. 6pune!i copilului c- ast-zi v- ve/i imagina c- sunte/i ni1te extratere1tri care locui/i departe de tot, 2n 7nivers. escrie!i copilului cum este s- zbori printre stele (bine2n/eles, 1i copilul poate completa, dar 2n aceast- etap- tu e1ti cel care 2i vei diri#a imagina/ia). escrie!i planetele pe l,ng- care trece/i, pe care le vede/i mai 2nt,i din dep-rtare, ca ni1te puncte mici, 1i apoi tot mai de aproape. Fiecare planet- este diferit- 1i ciudat-. 6pre exemplu, po/i s- 2i descrii o planet- 2n care 2n loc de aer este o alt- substan/-, de alt- textur- 1i alt- culoare. 8e alta p-m,ntul este 2n exterior 1i aerul este 2n interior. 8e alta este doar foc 1i toate creaturile sunt f-cute din foc. 8e alta toate creaturile tr-iesc doar o secund-. 8e alta dimpotriv- toate tr-iesc ve1nic. 8e alta este doar o creatur-. 5lta are form- plat-. "magina/ia voastr- nu trebuie s- aib- limite, 1i cu c,t descrii mai mult o planet-, cu at,t 1i copilul va fi stimulat s- 21i imagineze 1i el via/a de acolo. up- ce v!a/i imaginat planete c,t mai ciudate 1i cum este via/a pe fiecare, este momentul s- merge/i pe propria planet- (fiecare va avea propria planet-). 5#ut-!/i copilul s- o descrie, mai ales pe locuitorii ei: cum arat-, ce fac, cum se poart- unii cu ceialalti, dac- se 2n/eleg 2ntre ei, ce puteri au, ce e cel mai neobi1nuit le ei, etc. 5poi, f- 1i tu la fel cu planeta ta. up- ce copilul 1i!a creat propria planet-, spune!i c- de aici, cum se uit- pe cer, se vede departe de tot o planet- numit- 8-m,nt. 9ocuitorii se v-d mici de tot, ca ni1te furnici (1i nici nu v- ve/i apropia mai mult cu imagina/ia de ei). :ntreab-!l pe copil ce crede c- fac p-m,ntenii, 1i mai ales de ce fac acele lucruri. Ce 21i dore1te fiecare 1i ce 21i doresc to/i. Cum se 2n/eleg unii cu al/ii. Ce 2i /ine 2mpreun- 1i ce 2i desparte. -!i timp copilului s- 21i formuleze r-spunsurile 1i las-!l c,t mai liber 2n g-sirea lor. 6timuleaz-!l s- se g,ndeasc- la viitorul planetei, la trecut, la probleme 1i solu/ii. ;ine2n/eles, 1i tu po/i ad-uga idei, spun,ndu!i ce se vede de pe planeta ta. 0ste important s- 2l la1i pe el s- 21i spun- primul ideile, ca s- nu se contamineze de r-spunsurile tale.

C,nd sim/i/i c- a/i epuizat discu/iile referitoare la oameni 1i la 8-m,nt, pute/i 2ncheia #ocul. 6f,r1itul se va face treptat: spune!i copilului c- va trebui o vreme s- v- 2ntoarce/i pe 8-m,nt, 2ns- c- el se poate re2ntoarce oric,nd acolo, pe planeta lui. 6pune!i s- se g,ndeasc- la un simbol, un cuv,nt sau un obiect, care 2i vor reaminti de planeta lui 1i 2l vor a#uta s- se re2ntoarc- acolo. Bine de tiut: 6copul principal al #ocului este s- schimb-m perspectiva de a vedea lucrurile 1i s- putem fi mai deta1a/i. intr!o perspectiv- mai de ansamblu asupra vie/ii, putem s- vedem altfel realitatea 2ncon#ur-toare. 8utem s- ne 2n/elegem mai bine pe noi dar 1i pe ceilal/i. <i mai ales putem s- ne g,ndim la felul 2n care func/ioneaz- lucrurile 1i la ce anume ar trebui s- facem. )ocul ne d- ocazia s- vorbim cu copiii despre valori: ce este cu adev-rat important s- facem, ce se 2nt,mpl- c,nd nu ne urm-m valorile, ce valori sunt benefice 1i ce valori sunt nocive. 8rin acest #oc po/i s- observi cum 21i reprezint- copilul via/a 2n general. :n momentul 2n care 21i construie1te planeta copilul vorbe1te de fapt despre dorin/ele lui, despre ce i se pare lui bine 2n general, despre c,t este de mul/umit cu via/a lui. ac- observi c- micu/ul descrie 8-m,ntul ca fiind un loc total nemul/umitor 1i este foarte pesimist cu privire la viitorul omenirii, 2l po/i a#uta indirect, prin intermediul #ocului. 6pune!i c- pe planeta lui sunt fel de fel de substan/e care 2i pot a#uta pe oameni, 1i c- poate trimite aceste substan/e c-tre p-m,nteni. "magina/i!v- 2mpreun- cum 1i 2n ce fel oamenii pot fi a#uta/i. 0vident, #ocul este excelent pentru adolescen/i 1i adul/i, 1i se poate desf-1ura 1i 2n grup. 7ltima oarc,nd l!am aplicat pe un grup de adul/i cele patru ore dedicate lui au zburat 1i doar foamea ne!a f-cut s- ne oprim. :/i recomand cu mare 2ncredere s- 2l aplici 1i s- observi ce schimb-ri poate produce pe termen lung 2n vie/ile voastre. :n urm-toarea mea c-l-torie imaginar- prin 7nivers, a1 vrea s- m- opresc 1i pe planetele voastre. Cum arat-. in ce sunt f-cute. Cum sunt oamenii de acolo. eabia a1tept s- aflu=

Joc de creativitate: Cele mai bune soluii scris de $aluca %osora (&asiliu) in *> 3ovember, *+'* C,nd nu g-sesc solu/ii la probleme complexe, mul/i oameni de 1tiin/- le cer copiilor s- 21i dea cu p-rerea cu privire la posibile solu/ii. 0i cred c- uneori copiii pot g-si modalit-/i mai simple 1i mai ingenioase de rezolvare a problemelor dec,t ei, care nu mai sesizeaz- solu/iile evidente. e ce nu am aplica 1i noi aceast- tehnic- cu copiii no1tri. 0ste un prile# pentru ei s- 21i dezvolte creativitatea 1i pentru noi s- re!2nv--m s- g,ndim simplu. Vrsta minim: > ani Materiale necesare: 3u sunt Ce trebuie fcut: %ai 2nt,i trebuie s- te g,nde1ti la o situaie dificil-, pe care s- o po/i explica 2n limba# simplu. :ncepe de la o singur- idee central- 1i introdu treptat elemente noi. :ntreab-!l pe copil: Cum crezi c putem rezolva acest lucru? Ce am putea face n situaia asta? 3u expune problema 2n toat- complexitatea ei de la 2nceput, pentru c- s!ar putea ca micu/ul s- se simt- dep-1it. e exemplu, po/i 2ntreba: Ce putem face ca s nu ne certm cu ceilali? <i apoi s- completezi: uneori suntem nervoi, i din cauza asta ne vine s ipm la ceilali. Chiar dac spunem c nu mai vrem s ne certm, uneori este foarte greu s ne oprim cnd am nceput s ne certm. 8roblemele pot fi legate de rela/iile cu ceilal/i (ca 2n exemplul de mai sus), tehnice (de exemplu: ce putem face ca s construim o main care s ne duc napoi n trecut?), sociale (de exemplu: cum putem face s nu mai existe oameni sraci?) dar chiar 1i filozofice (de exemplu: ce s facem ca oamenii s nu mai sufere?) Cere!i copilului s- se g,ndeasc- la o solu/ie. "ndiferent care este solu/ia g-sit- de el 1i indiferent c,t e de fantastic- sau imposibil de aplicat nu o critica, ci cere!i s- o dezvolte pu/in. 8une 2ntreb-ri de

clarificare, contribuie 1i tu dac- vrei cu idei, ascult-!l cu aten/ie 1i mai ales ia!l 2n serios. 5sta 2l va a#uta s- se implice 1i mai mult 2n dezvoltarea solu/iilor. up- ce a/i vorbit despre prima solu/ie, trece/i la urm-toarele idei. 6pune!i copilului c- mai multe solu/ii 2nseamn- mai multe 1anse de rezolvare a problemei. 5#ut-!l s- dezvolte 1i s- 21i elaboreze 1i aceste solu/ii. ac- micu/ul mai are chef, trece/i la urm-toarele probleme, 1i g-si/i 1i acolo c,teva idei de rezolvare a lor. 0ste bine ca primele probleme s- fie mai simple 1i urm-toarele s- fie tot mai complexe. upce a/i terminat #ocul, mul/umi/i!i copilului pentru ideile sale. Bine de tiut: O s- fii surprins c,t de bine pot 2n/elege copiii problemele 1i c,t de simplu v-d ei solu/iile. ?otul este s- 1tii s- le explici situaia pe 2n/elesul lor 1i s- 1tii s- 2i iei 2n serios atunci c,nd 21i dau cu p-rerea. Chiar dac- pare c- copiii g,ndesc foarte simplu, de fapt 2n creierul lor au loc simultan foarte multe opera/ii. 0ste o mare asem-nare 2ntre felul 2n care caut- copiii solu/ii la o problem- 1i felul 2n care o fac oamenii de 1tiin/-: mai 2nt,i lanseaz- o ipotez- referitoare la cauza problemei, apoi g-sesc o solu/ie, o testeaz-, 1i dac- nu func/ioneaz- se g,ndesc la o alt- posibil- cauz- a problemei. 8recum pute/i vedea 2n filmule/ul de aici, 2ncep,nd cu minutul '+, copiii au o capacitate mai mare dec,t noi adul/ii de a g-si solu/ii complet diferite unele de celelalte. 9atura creativit-/ii pe care o rezolv- acest #oc este flexibilitatea. 0a presupune s- g-sim solu/ii c,t mai diferite unele de altele 1i s- nu ne fix-m asupra unui singur tip de idei. e asemenea, prin faptul c- micu/ul trebuie s- elaboreze solu/iile g-site 1i s- rezolve anumite probleme, el 21i va dezvolta capacitatea de ra/ionament concret. ?e invit 2n continuare s- aplici acest #oc 1i s- scrii 2ntr!un comentariu ce solu/ii a g-sit copilul t-u la problemele ridicate de tine. "ar apoi v- voi scrie 1i eu ce idei au elaborat micu/ii cu care am f-cut acest #oc.

Joc de creativitate: Novintele

scris de $aluca %osora (&asiliu) in (+ 5ugust, *+'( ac- ai chef de creativitaie (adic- distrac/ie, creativitate 1i de ce nu levita/ie) te invit la un #oc (de cuvinte) 1i nu numai. "a!/i copilgeraul, a1eza/i!v- pe canor (o canapea moale ca un nor) 1i s2nceap- #oc-l-toria= Materiale necesare: foi de caiet dictando, pixuri. Vrsta potrivit: de la > ani Ce trebuie fcut: Ca 2n orice #oc de creativitate, dispozi/ia #uc-u1- 1i atmosfera relaxat- nu trebuie s- lipseasc-. Fiecare din voi trebuie s- aib- 2n m,n- o foaie de caiet dictando, 2mp-r/it- 2n trei coloane. :n prima coloan- ve/i scrie o list- de zece cuvinte, alese la 2nt,mplare. 6ublinia/i prima parte a fiec-rui cuv,nt. :mp-turi/i 2n dou- coloan- scris-, astfel 2nc,t s- nu se vad- cuvintele (adic- se aduce marginea foii peste foaie, c,t s- acopere prima coloan-). 6chimba/i foile unul cu cel-lalt, 1i scrie/i 2n cea de!a doua coloan- 2nc- o list- de zece cuvinte. e data asta sublinia/i cea de!a doua parte a cuv,ntului. up- ce a/i terminat de scris desp-turi/i prima coloan- a foii, astfel 2nc,t s- se vad- cuvintele din ambele coloane. :n cea de!a treia coloan- scrie/i noile cuvinte, formate din 2nceputul primului cuv,nt 1i sf,r1itul celui de!al doilea din linie. C,nd ave/i lista cu noile cuvinte 2ncepe propriu!zis #ocul de creativitate. $,nd pe r,nd, fiecare ia c,te un nou cuv,nt 1i 2i explic- semnifica/ia, pe scurt. 5poi, dup- ce a/i terminat de explicat rapid semnifica/ia noilor cuvinte, este momentul pove1tilor. 8entru fiecare cuv,nt nou se va construi o poveste, care s- porneasc- de la situa/ia 2n care a ap-rut

acesta. 8entru a ne a#uta copilul s- fie c,t mai creativ 2i d-m timp s- 21i elaboreze povestea, nu 2l gr-bim, 1i eventual 2i punem c,teva 2ntreb-ri suplimentare: cine a inventat cuv,ntul. :n ce moment. Cu c,t explica/iile sunt mai inedite 1i mai haioase, cu at,t mai bine. e exemplu, pentru cuv,ntul strusnet, care este o combina/ie dintre 6tructur- 1i ?r-snet, un b-iat de '+ ani a spus c- acest cuv,nt a ap-rut 2n lumea spiridu1ilor care tr-iesc 2n nori, 1i a c-ror meserie este s- trimit- tr-snete pe 8-m,nt. 0i nu le trimit la 2nt,mplare, ci cu inten/ie, ca s- 2i tr-sneasc- pe cei p-c-to1i. 51a c- ei se g,ndesc ce form- s- le dea tr-snetelor, astfel 2nc,t s- 2i tr-sneasc- la fix pe cei p-c-to1i 1i s- nu nimereasc- din gre1eal- la al/ii. up- ce elaboreaz- un astfel de strusnet 2l lanseaz1i se uit- s- vad- dac- a picat bine. e multe ori gre1esc, spune b-iatul, chiar dac- au calculat zile 2ntregi, 1i atunci primesc 1i ei un strusnet de la piticii de mai sus, care 2i controleaz-. in fericire 1i piticii de mai sus gre1esc 1i de obicei strusnetul 2i love1te pe al/i spiridu1i. Bine de tiut: 5ceste cuvinte noi sunt provoc-rile ideale pentru a stimula creativitatea, pentru c- ne oblig- sfacem asocieri 2ntre cuvinte pe care de obicei nu le punem 2mpreun-. 5socierile de cuvinte ini/iale nu sunt spectaculoase, 1i de aceea ele trebuiesc dezvoltate 2ntr!o poveste. 8ove1tile sunt elaborate treptat 1i vei observa c-, pe m-sur- ce le inventeaz-, micu/ii sunt tot mai entuziasma/i 1i mai implica/i 2n ele. :n cazul 2n care copiii nu sunt prin1i 2n #oc putem s- 2i stimul-m 2ncep,nd noi sspunem o poveste, 1i apoi, c,nd e r,ndul lor, s- le punem 2ntreb-ri a#ut-toare. O s- observi c-, pornind de la acelea1i dou- cuvinte, fiecare 21i face propriile asocieri, diferite de ale celorlal/i. e aceea este important ca fiecare s- fie l-sat s- 21i construiasc- propria poveste, f-r- ca ceilal/i s- intervin- 2n ea 1i s- 2i schimbe cursul. 51adar, chiar dac- ne vine s- intervenim cu sugestii 1i idei noi este bine s- nu o facem, 1i s- a1tept-m p,n- c,nd ne vine r,ndul s- povestim. ac- #ocul este f-cut 2n grup, este 1i mai important s- punem accentul pe aceast- regul-. )ocul poate fi realizat 1i 2n grupuri mici (nu mai mult de @ copii). Cu c,t grupul este mai mare cu at,t exist- riscul ca ceilal/i s- 21i piard- r-bdarea 1i s- aib- tendin/a s- 2l gr-beasc- pe cel care spune povestea. e asemenea trebuie avut gri#- s- nu apar- competi/ia 2ntre copii, pentru c- ea diminueazcreativitatea. 51adar, dac- vrem s- facem #ocul 2n grup trebuie 2nainte s- fim siguri c- s!a creat o atmosfer- de relaxare 1i toleran/-. )ocul este 1i o surs- inepuizabil- de distrac/ie, mai ales 2n etapa 2n care elabor-m noile cuvinte. e obicei primele asocieri de cuvinte 1i primele explica/ii g-site st,rnesc r,sul tuturor (c,nd 2l vei 2ncerca o s- te convingi c- e chiar a1a). Ce s- mai. 51tept comentile voastre=

Joc: e la dorin la reali!are

scris de $aluca %osora (&asiliu) in @ )anuarA, *+'> :ndemnai de creativitate 1i de dorin/a de auto!perfecionare, oamenii ne uimesc prin ideile frumoase pe care le au. "deea #ocului de ast-zi 2i apar/ine unei prietene care, la 2nceput de an, a creat un instrument de dezvoltare personal- potrivit 1i pentru adul/i 1i pentru copii. 51adar suflec-!/i m,necile 1i preg-te1te!te s- faci ceva frumos= Materiale necesare: * borcane decorative, materiale decorative (textile, carioci sau acuarele, ab/ibilduri, h,rtie creponat-, lipici, etc), h,rtiu/e colorate de diferite m-rimi. Vrsta necesar: peste @ ani Ce trebuie fcut: Fiindc- ve/i face un #oc care presupune crearea unor obiecte decorative, etapa de preg-tire a materialelor este important-. 5lege materialele care crezi tu c- sunt potrivite pentru decorarea a douborc-na1e. e asemenea, av,nd 2n vedere c- va trebui s- sta/i la mas-, 2ncepe #ocul c,nd copilul are chef de lucru manual.

Chiar dac- copilul este ner-bd-tor s- 2nceap- ornarea borc-na1elor, 2ncepe/i cu partea de dorin/e. 8ropune!i s- se g,ndeasc- la c,teva dorin/e care ar vrea s- se 2ndeplineasc- 2n cur,nd. :ntreab-!l dac- sunt dorin/e u1or sau greu de 2ndeplinit, 1i 2n func/ie de r-spunsul lui d-!i o foaie mai mare sau mai mic-. e asemenea, 2ntreab-!l dac- le poate 2mplini singur sau are nevoie de a#utor. Cele pe care le poate 2ndeplini singur vor fi scrise pe o h,rtiu/- de o culoare, celelalte pe o h,rtie de alt- culoare. 3u v- gr-bi/i, ci discuta/i despre fiecare dorin/-: 0ste ea realizabil-. 0ste greu de 2ndeplinit. %eritefortul de a o 2ndeplini. up- ce a/i r-spuns la aceste 2ntreb-ri 1i a/i ales h,rtiile potrivite pentru fiecare dorin/-, este momentul s- le scrie sau s- le deseneze. Odat- ce ave/i 2n fa/- h,rtiu/ele cu dorin/e, ve/i fi mai motiva/i de 2nceperea lucrului. 6pune!i c-, a1a cum 2n mintea noastr- trebuie s- facem loc acestor dorin/e, a1a trebuie s- preg-tim un loc 1i pentru dorin/ele de pe h,rtiu/-. Borcanul orinelor le va p-stra 1i v- va a#uta s- le duce/i la 2ndeplinire. Cu gri#- 1i r-bdare 2ncepe/i decorarea borcanelor, a1a cum v- dori/i. 5ctivitatea trebuie s- fie distractivdar conteaz- 1i rezultatul obinut. 51adar, a#ut-!l pe copil s- realizeze decora/iunile a1a cum 21i dore1te, f-r- s- intervii prea mult. O activitate corect realizat- trebuie s- 2l fac- pe copil s- se implice total 2n ea, s- 2i plac- ce a ie1it 1i s- 1tie c- produsul final este munca lui 1i nu a altcuiva. e asemenea, m,ndria pe care o resimte c- a realizat produse at,t de dr-gu/e 2l va a#uta s- r-m,n- 2n poveste mult timp dup- ce a terminat concret activitatea. :nainte de a realiza ;orcanul cu realizri explic-!i rolul acestuia: spune!i c- dorin/ele nu vor sr-m,n- toat- via/a 2n Borcanul orinelor, ele vor s- se transforme 2n realitate. ?oate dorin/ele care se adeveresc vor sta 2n Borcanul !ealizrilor, ca s- ne reaminteasc- c-, dac- vrem ceva, este posibil. 7mplerea Borcanului !ealizrilor va fi un motiv de bucurie 1i de m,ndrie pentru copil. Chiar dac- cele dou- borcane au fost confec/ionate, #ocul nu se termin-. 0l va dura mult timp, poate chiar un an. :n func/ie de v,rsta copilului 1i de nivelul de 2ncredere 2n sine po/i apela la Borcanul orinelor mai des sau mai rar. 9a 2nceput este mai bine s- 2l folose1ti des, chiar 1i pentru dorin/e mici, 1i treptat vei vedea c- micu/ul va pune 2n el doar dorin/ele mai semnificative. e asemenea, dac- copilul este mai mic sau dac- nu are mult- 2ncredere 2n el, alege dorin/e mici, concrete, u1or de 2ndeplinit. 0ste foarte important s- folose1ti des Borcanul !ealizrilor. 8o/i pune 2n el dorin/ele care s!au 2ndeplinit repede dar 1i alte realiz-ri de!ale copilului (la fel ca laudele, realiz-rile sunt cele pentru care micu/ul a depus efort). Borcanul !ealizrilor poate func/iona ca o recompens- pentru copilul t-u, motiv,ndu!l s- 21i ating- dorin/ele. 5dapteaz- #ocul 2n func/ie de copilul t-u astfel 2nc,t el s- se mobilizeze pentru atingerea dorin/elor 1i nu s- fie plictisitor sau 2mpov-r-tor pentru el. Cel mai reu1it #oc este cel 2n care copilul alimenteaz- singur Borcanul orinelor 1i verific- ner-bd-tor Borcanul !ealizrilor, cu speran/a de a!l umple. Bine de tiut: Chiar dac- pare un #oc 2n primul r,nd de creativitate 1i de fantezie, el este de fapt foarte realist. 0l 2l a#ut- pe copil s- 21i dezvolte partea ra/ional-, adic- cea care planific-, calculeaz-, mobilizeaz-. "deea din spatele #ocului este c- dorin/ele nu trebuie s- r-m,n- 2ntr!un loc (adic- 2n ;orcanul orin/elor) ci trebuie f-cut ceva astfel 2nc,t ele s- se 2mplineasc- (adic- s- se mute 2n cel-lalt borcan, al 2mplinirilor). Cele dou- borcane ne arat- c- nu e suficient s- 2/i pui o dorin/-, ci trebuie 1i s- faci ceva ca s- o 2ndepline1ti. 0le marcheaz- de fapt 2nceputul 1i sf,r1itul unei dorin/e. :nva/-!/i copilul s- 21i 2n/eleag- mai bine propriile dorin/e. 5rat-!i c- unele sunt doar fantezii aproape imposibil de 2ndeplinit (de exemplu dorin/a de a zbura pe 9un-). 0ste bine c- ele exist- 2nsne2ndeplinirea lor nu trebuie s- 2l fac- nefericit. 5lte dorin/e 2n schimb se pot 2ndeplini 2n anumite condi/ii, care depind de condiiile din exterior. 0xist- 1i dorin/e a c-ror 2mplinire depinde doar de el. 0le sunt cele mai pre/ioase, pentru c- sunt 2n controlul lui. 0ste important ca micu/ul s- 2nve/e s- 21i analizeze propriile dorin/e. 5rat-!i c- exist- dorin/e bune pentru toat- lumea (de exemplu de a!1i face prieteni), dorin/e bune doar pentru el 1i rele pentru ceilal/i (de exemplu de a primi o #uc-rie extrem de scump-), 1i chiar 1i dorin/e rele pentru to/i (de exemplu dorin/a sadic- de a distruge o #uc-rie). :nva/-!l cum s- se g,ndeasc- dac- dorin/ele lui sunt bune 1i pentru el 1i pentru ceilal/i. 5cest fel de a g,ndi pune bazele altruismului 1i al 2n/elepciunii.

ac- exist- dorin/e care totu1i nu se 2ndeplinesc, chiar dac- a 2ncercat, explic-!i c- uneori lucrurile nu se 2nt,mpl- a1a cum vrem noi, 1i c- este bine s- 1tim s- le l-s-m 2n urm-, f-r- regrete. :n felul acesta 2i vei dezvolta toleran/a la frustrare 1i 2l vei preg-ti pentru realitate. Borcanul !ealizrilor este 1i o modalitate excelent- de a!l face pe copil con1tient de valoarea lui. &-z,nd cum acest borcan se umple, copilul devine mai optimist, mai 2ncrez-tor 2n for/ele proprii 1i mai motivat s- 2ncerce 1i 2n viitor s- 21i 2ndeplineasc- dorin/ele. ac- finalul anului este un moment de bilan/, 2nceputul anului este un moment bun s- ne revizuim dorin/ele 1i s- ne alegem altele noi. 51adar scoate de la naftalin- dorin/ele vechi, uit-!te la ele, a#usteaz-!le, i 2ndr-zne1te s- 2i pui dorin/e noi. ar nu uita c- locul lor nu este 2n ;orcanul orin/elor, ci 2n cel al $ealiz-rilor= 6por=

Joc: "artea luminoas din fiecare

scris de $aluca %osora (&asiliu) in @ FebruarA, *+'( 6e spune c- orice lucru pe care 2l facem are un scop pozitiv (nimeni nu se mobilizeaz- s- fac- ceva f-r- s- vrea s- ob/in- un avanta#). 0i bine, dac- este u1or s- vedem buna inten/ie din spatele unui gest frumos, lucrurile sunt diferite c,nd trebuie s- 2n/elegem de ce unii sunt r-ut-cio1i sau nep-s-tori cu ceilal/i. 5vem impresia c- lucrurile rele sunt f-cute 2ntotdeauna inten/ionat 1i cu rea voin/-, f-rs- realiz-m ce nevoi au stat 2n spatele lor. :n #ocul de fa/- 2/i propun s- explorezi 2mpreun- cu copilul t-u motivele din spatele unor comportamente nedorite, pentru a!l a#uta s- le schimbe. Vrsta de #nceput: peste B ani Materiale necesare: h,rtie 1i creion Ce trebuie fcut: 5lege/i ca subiect de discu/ie un gest sau un comportament negativ al copilului, despre care sunte/i am,ndoi dispu1i s- discuta/i. 8entru ca acest #oc s- nu se transforme 2ntr!o ceart- sau 2ntr!o lec/ie de moral- asigur-!l mai 2nt,i c- nu vrei s- 2l cer/i, ci s- 2n/elege/i mai bine ce s!a 2nt,mplat. accopilul t-u este de acord, 2ntreab-!l: Ce te"a fcut s te compori aa? e ce anume ai fcut asta? :ncearc- s- pui 2ntrebarea astfel 2nc,t el s- nu se simt- tras la r-spundere ci mai degrab- s- vad- ce1ti dornic s-!l 2n/elegi mai bine. up- ce a r-spuns, continu- cu 2ntrebarea: e fapt care era nevoia ta pozitiv atunci? ?rebuie s- 2l a#u/i s- g-seasc- motiva/ia pozitiv- din spatele comportamentului lui. e exemplu, dac- 2/i spune cl!a lovit pe un coleg pentru c- acesta i!a vorbit ur,t, s!ar putea s- fi avut nevoie s- se simt- respectat de el. C,nd a/i identificat nevoia din spatele comportamentului lui, trece/i la urm-torul pas. 6pune!i cu calm 1i c-ldur-: s presupunem c nevoia ta de#. $n exemplul de mai sus, nevoia de a fi respectat% este ndeplinit complet i total. &magineaz"i pentru o clip c ai fi respectat n totalitate, aa cum i doreti. 'n acest caz, ce alt nevoie s"ar mai mplini? 6pre exemplu, copilul ar putea spune: pi dac a fi respectat, a sta i eu mai linitit. up- ce a/i identificat aceast- nevoie, noteaz!o pe h,rtie 1i continua/i. :ntreab-!l pe copil cu o voce calm-: ac i aceast nevoie s"ar mplini deplin i complet, aa cum i doreti, ce alt nevoie, i mai important pentru tine, s"ar mai mplini? :n exemplul de mai sus, 2ntrebarea ar suna a1a: Cnd ai fi n totalitate linitit, aa cum i doreti, ce alt nevoie, i mai important pentru tine, s"ar mplini? 9as-!i timp de g,ndire p,n- g-se1te r-spunsul, noteaz-!l 1i apoi continu- 2n aceea1i manier-, cu aceea1i 2ntrebare, p,n- c,nd a#unge la o nevoie sau o stare care de obicei este descris- ca fiind fericire, pace, mplinire sau iu(ire. e exemplu, el ar putea spune cvrea s- se simt- lini1tit ca s- fie mai relaxat, c- are nevoie s- fie relaxat ca s- se simt- mai 2ncrez-tor 2n el, c- are nevoie s- fie 2ncrez-tor 2n el ca s- se simt- mai liber s- fac- ce 21i dore1te, c- are nevoie

s- fie liber ca s- poat- s- 21i 2ndeplineasc- visele, 1i c- vrea s- 21i 2ndeplineasc- visele ca s- se simt2mplinit 1i recunosc-tor. "ar atunci c,nd este recunosc-tor simte c- poate oferi iubire tuturor 1i este mai fericit. 51adar, pe foaie va fi scris: respect$% liniste$% relaxare$% #ncredere #n sine$% libertate $% #mplinire$% recunotin$% fericire& e obicei, dac- acest exerci/iu este f-cut bine, copilul chiar simte 2n acest punct starea de fericire sau 2mplinire. 0i bine, acesta este semnul c- a/i a#uns la #um-tatea drumului. 9as-!l c,teva clipe str-iasc- aceast- stare 1i apoi parcurge/i nevoile identificate 2n ordine invers-. :n exemplul nostru, vei trece la starea de recuno1tin/-. :ntreab-!l pe copil: Crezi c poi fi fericit chiar dac uneori nu te simi i recunosctor? 5#ut-!l s2n/eleag- c- nu este obligatoriu s- se simt- recunosc-tor ca s- fie fericit 1i c- uneori, chiar dac- nu simte recuno1tin/-, tot poate avea acces la fericire. ?reci la urm-toarea nevoie (2n exemplul nostru este 2mplinire). :ntreab-!l: Crezi c dorina ta de a fi fericit se poate realiza i dac uneori nu te simi mplinit? 9a fel, a#ut-!l s- 2n/eleag- c- fericirea nu /ine neap-rat de 2mplinire, ci putem fi ferici/i chiar dac- nu suntem (2nc-) 2mplini/i. ?reptat, parcurge/i 2n ordine invers- lista de nevoi, pun,nd aceea1i 2ntrebare: Crezi c dorina ta de a fi fericit se poate realiza i dac uneori nu te simi#.? ac- lucrurile merg bine, cu fiecare pas el 21i va schimba perspectiva asupra propriilor nevoi, 2n/eleg,nd c- ele nu sunt neap-rat legate unele de altele, ci c- scopul lui suprem, de a fi fericit, se poate 2mplini 1i dac- nu 21i satisface celelalte nevoi. C,nd a#unge/i p,n- la comportamentul ini/ial 1i nedorit, el ar trebui s- 21i dea seama c- acesta nu l!a a#utat neap-rat s- 21i 2ndeplineasc- nevoia de a fi fericit, ci chiar l!a 2mpiedicat 2ntr!o oarecare m-sur-. :ncheie exerci/iul mul/umindu!i pentru implicare. Bine de tiut: 5cest #oc are foarte multe beneficii, dar cred c- cel mai mare este c- 2l a#ut- pe copil s- 21i refacstima de sine. Cei mai mul/i dintre noi credem c- cei care fac lucruri rele sunt oameni r-i. e cele mai multe ori 2i acuz-m pe copii pentru ceea ce fac, spun,ndu!le c- sunt r-i, egoiti, obraznici, etc. :n urma acestui #oc copilul 21i poate da seama c- de fapt inten/iile lui sunt bune, chiar dac- a ales o metod- gre1it- de a le realiza. 5stfel, el 21i poate schimba p-rerea negativ- despre el 1i se poate accepta mai mult. e c,te ori am f-cut acest #oc cu copii care erau convin1i c- sunt r-i, efectul a fost foarte puternic. 0 ca 1i cum 1i!ar fi dat 2nc- o 1ans- s- cread- c- pot fi 2n esen/a lor buni 1i cscopurile lor sunt curate. 7n alt beneficiu al #ocului este c- 2l a#ut- pe copil s- devin- con1tient de nevoile 1i dorin/ele lui. 0l poate 2n/elege c- exist- nevoi mai superficiale, de moment, 1i nevoi mai profunde. :n plus, faptul c2n #oc 21i imagineaz- c- nevoile lui sunt satisf-cute deplin 1i complet 2l poate face s- simt- c- 2ntr!o oarecare m-sur- chiar 1i le 2mpline1te. ;ine2n/eles, este o 2mplinire imaginar- a acestor nevoi, 2nscopilul 2n/elege c- 2ntr!o zi este posibil ca nevoile lui chiar s- se realizeze. 8rin acest #oc deseori copilul chiar a#unge s- tr-iasc- o stare de bine 1i fericire. 5ceast- tr-ire 2l a#uts- obin- o perspectiv- mai deta1at- de a privi celelalte nevoi 1i 2l poate a#uta s- g-seasc- noi modalit-/i de a!1i 2mplini nevoile. 3u 2n ultimul r,nd, #ocul 2l va a#uta pe copil s- 2neleag- mai bine c- inteniile bune nu duc neap-rat la comportamente bune, i va putea s- schimbe 2n viitor ceva. Faptul c- tie c- 2n esena lui are doar intenii bune 2l va face mai dornic s- fac- lucruri mai bune, i 2l va a#uta s- renune la a c-uta scuze i #ustific-ri pentru faptele lui rele. Fiind un #oc mai complex, 2i recomand mai 2nt,i s- 2l faci singur, pentru a!l sim/i pe pielea ta 1i a 2n/elege din interior la ce anume te poate a#uta. 5poi aplic-!l cu c-ldur- 1i 2n/elegere 1i copilului, astfel 2nc,t s- aib- i el acces la partea luminoas- din el 2nsu1i.

Joc de creativitate: 'c(imb de perspectiv

scris de $aluca %osora (&asiliu) in '4 ecember, *+'* ?e!ai g,ndit vreodat- cum ar fi s- fii pentru o zi o alt- persoan-. 5i fost vreodat- curios s- aflii cum se vede lumea prin ochii unei furnici. ac- crezi c- ar fi interesant 1i distractiv pentru tine 1i copilul t-u s- privi/i lumea dintr!o alt- perspectiv-, v- provoc s- v- desc-tu1a/i imagina/ia 2n urm-torul #oc: Vrsta potrivit: peste 4 ani Materiale necesare: nu sunt Ce trebuie fcut: 0xerci/iul 2n sine va fi asemenea unui #oc de rol, care trebuie preg-tit de dinainte. 51adar, mai 2nt,i g,nde1te!te 2mpreun- cu copilul la un persona# interesant pentru am,ndoi, din perspectiva c-ruia a/i vrea s- vede/i lumea pentru c,teva minute. :nainte s- trece/i la #ocul de rol, va trebui s- preg-ti/i CdecorulD. 5sta 2nseamn- s- v- g,ndi/i cum arat- mediul 2n care tr-ie1te persona#ul: ce se vede 2n #ur, cine mai este prin prea#m-, care sunt zgomotele 1i sunetele 2ncon#ur-toare, ce mirosuri 1i gusturi pot ap-rea. Cu c,t v- imagina/i decorul mai 2n am-nunt cu at,t v- va fi mai u1or s- intra/i 2n EpapuciiD persona#ului. ac- ave/i chef 1i materiale, pute/i chiar s- crea/i decorul folosindu!v- de obiecte, haine 1i accesorii. up- ce decorul este preg-tit, va trebui s- descrie/i c,t mai bine persona#ul, a1a cum v- imagina/i ceste. :ncepe/i cu aspectul general: cum arat-, cu ce este 2mbr-cat, ce gesturi face, cum miroase, cum are vocea. F,ndi/i!v- apoi ce crede despre cei de l,ng- el i ce crede despre sine. "magina/i!v- care este atitudinea lui fa/- de via/- 1i mai ales cum se simte 1i ce emo/ii tr-ie1te cel mai des. a/i!v- timp s- v- forma/i o imagine c,t mai complex- a lui. Odat- persona#ul creat, este momentul s- 2ncepe/i #ocul de rol propriu!zis. Copilul t-u va interpreta persona#ul iar tu vei fi povestitorul. 8ovestitorul 2ncepe, spun,nd 2nc- o dat- cine este persona#ul 1i tot ce a/i aflat despre el, precum 1i locul 2n care se afl- acesta. 5poi, copilul trebuie s- 2l interpreteze pe persona#, de aceast- dat- tr-ind felul 2n care acesta se simte, g,nde1te 1i mai ales ac/ioneaz-. C,nd observi c- a intrat 2n pielea persona#ului, 2ntreab-!l pe copil mai multe referitor la ce 21i dore1te acest persona#, ce vise 1i temeri are 1i mai ales cum face fa/- problemelor de peste zi. :ntreab-!l dacacest persona# trece prin anumite momente dificile 1i cum reu1e1te s- fac- fa/a acestora. e asemenea 2l po/i 2ntreba 1i cine este 2n #urul lui s- 2l a#ute. :n finalul #ocului de imagina/ie roag-!l s- spun- din perspectiva persona#ului un sfat sau un motto dup- care 21i ghideaz- via/a. 5poi, roag-!l pe copil s- ias- din pielea persona#ului 1i vorbii dac- i!a pl-cut s- interpreteze acest persona#, dac- i s!a p-rut interesant 1i ce anume a 2nv-/at 2n urma acestui #oc. Bine de tiut: )ocul poate fi f-cut at,t pentru dezvoltarea imagina/iei c,t 1i pentru a!l a#uta pe copil s- 2i 2n/eleagmai bine pe ceilal/i. ac- copilul are dificult-/i 2n rela/ia cu un alt copil, po/i s- te #oci cu el cum ar fi s- te pui o vreme 2n papucii celuilalt copil. 5stfel, 2l vei a#uta s- 2l 2n/eleag- mai bine pe cel-lalt 1i s21i dezvolte empatia. Cu c,t vei face acest exerci/iu mai des cu at,t creativitatea copilului va cre1te. %ai 2nt,i este indicat s- 2ncepi prin a interpreta persona#e umane, 2ns- adev-rata creativitate se dezvolt- c,nd v- pune/i 2n locul unui animal, erou sau chiar a unei plante. 5cest #oc este 1i o excelent- modalitate prin care copilul poate vorbi mai liber despre propriile preocup-ri. C,nd interpreteaz- un persona#, este posibil ca micu/ul s- vorbeasc- de fapt despre sine. :n acest caz, f-r- s- p-r-se1ti #ocul 2l po/i 2ntreba pe Epersona#D care sunt nevoile lui, ce anume face ca s- 1i le 2ndeplineasc-, dac- 2nt,mpin- anumite dificult-/i, c,t de grele i se par, 1i mai ales cine ar putea s- 2l a#ute. %ereu am v-zut imagina/ia ca pe un dar care ne poate 2mbog-/i via/a. Cu a#utorul ei putem explora lumi noi 1i putem tr-i tot ceea ce realitatea nu ne permite. :n imagina/ie putem c-l-tori 2n alte locuri, 2n alte timpuri 1i 2n pielea altor persona#e. 8utem s- fim oricine vrem s- fim 1i s- avem orice calit-/i ne dorim. 51adar, de ce s- nu folosim acest cadou 1i s- nu ne dezvolt-m fantezia.

Joc: etectivul emoiilor

scris de $aluca %osora (&asiliu) in '( 5ugust, *+'*

8oate /i s!a 2nt,mplat 1i /ie s- crezi c- cineva era trist c,nd de fapt era furios, sau s- /i se spun- cpari sup-rat c,nd de fapt erai obosit. 5cest lucru se 2nt,mpl- pentru c-, de1i tr-im acelea1i emo/ii, fiecare le exprim-m 2ntr!un mod diferit. :nc- de la na1tere suntem receptivi la emo/iile celor din #ur, 2ns- doar prin observare atent- 1i antrenament 2nv-/-m s- detect-m cu acurate/e ce simt ceilal/i. )ocul de ast-zi v- a#ut- pe tine 1i copilul t-u s- v- 2mbun-t-/i/i capacitatea de a recunoa1te emo/iile celuilalt. Vrsta potrivit: peste > ani Materiale necesare: h,rtie, creioane colorate 1i op/ional plastilinCe trebuie fcut: Ca orice #oc de dezvoltare emo/ional-, 1i acesta trebuie f-cut 2ntr!o atmosfer- destins-, 1i 2ntr!un moment 2n care ave/i chef de un #oc provocator. )ocul are mai multe nivele, aflate la un grad de dificultate tot mai mare. 8rimul nivel este un #oc de mim- a emo/iilor. 5stfel, unul din voi va mima o emo/ie, lu,nd o postur- 1i f-c,nd gesturi c,t mai expresive. Cel-lalt trebuie s- ghiceasc- despre ce emo/ie este vorba, 2n * minute. %ima/i fiecare c,te (!> emo/ii, 1i apoi preg-ti/i!v- de nivelul doi. 8entru c- ma#oritatea emo/iilor sunt transmise prin intermediul fe/ei, 2n momentul 2n care nu putem vedea expresia facial- a celuilalt, e mai greu s- recunoa1tem ce simte. 3ivelul * presupune mimarea unor emo/ii folosind doar postura corporal-. 8entru asta, va trebui ca cel ce mimeaz- emoia s- 2i acopere fa/a cu o masc- sau cu o e1arf-. C,nd reu1i/i s- ghici/i emo/iile celuilalt, pute/i trece la nivelul (. 3ivelul ( presupune recunoastrea emo/iilor celuilalt f-r- a#utorul mimicii 1i gesturilor, ci doar din felul 2n care vorbe1te. 51eza/i!v- spate 2n spate, astfel 2nc,t s- nu v- pute/i vedea unul pe altul. 7nul dintre voi va trebui s- spun- o propozi/ie neutr-, de exemplu: afar este soare, 1i s- transmit- o emo/ie prin felul 2n care o spune. Cel-lalt trebuie s- ghiceasc- emo/ia din spatele propozi/iei. C,nd reu1i/i s- identifica/i emo/iile transmise astfel, pute/i trece la urm-torul nivel. 8utem s- transmitem emo/ii nu prin intermediul corpului, ci prin ceea ce facem. 3ivelul > presupune ca unul din voi s- realizeze un mic desen sau o form- din plastilin-, care s- reprezinte c,t mai sugestiv o emo/ie, iar cel-lalt s- ghiceasc- despre ce emo/ie este vorba. ac- a/i reu1it s- trece/i 1i de acest nivel, v- pute/i declara adev-ra/i detectivi ai emoiilor, care reu1esc s- recunoasc- 1i cel mai greu de ghicit emo/ii. Bine de tiut: 8,n- nu 2ncerci acest #oc, s!ar putea s- /i se par- destul de simplu. up- ce 2l 2ncerci vei deveni mult mai con1tient de dificultatea real- de a recunoa1te emo/iile celorlal/i. in oficiu, to/i avem impresia c- 1tim s- citim emo/iile celor din #ur, 1i c- la r,ndul nostru exprim-m destul de limpede ce sim/im. :n realitate, lucrurile nu stau deloc a1a, 1i de multe ori comunicarea emo/iilor este un proces complicat. at fiind acest lucru, este de preferat s- 2nve/i cum s- spui direct ceea ce sim/i, 2n loc sa1tep/i ca ceilal/i s- ghiceasc- ce este 2n interiorul t-u. )ocul merit- s- fie f-cut de mai multe ori 1i poate fi folosit 1i 2n grupuri de copii sau adul/i. 0l este ca un fel de antrenament pentru recunoa1terea c,t mai bun- a emo/iilor. $ecunoa1terea emo/iilor celuilalt este o component- a inteligen/ei emo/ionale, despre care mul/i spun c- ne a#ut- 2n via/- chiar mai mult dec,t inteligen/a. Chiar dac- e sau nu a1a, cert este c- atunci c,nd suntem aten/i la ce simt ceilal/i putem s- fim mai 2n/eleg-tori cu ei 1i s- le fim mai aproape. "ndiferent ce facem, transmitem emo/ii celor din #urul nostru, 1i la r,ndul nostru primim emo/ii de la ei. 51a c- 2nva/- s- detectezi emo/iile din #ur, ca s- comunici 2ntr!un mod mai profund=

Joc: ) inim plin de culoare

scris de $aluca %osora (&asiliu) in 'B 5pril, *+'*

ac- emo/iile pe care tu 1i copilul t-u le tr-i/i zi de zi ar prinde form- 1i culoare, cum crezi c- ar ar-ta ele. Ce emo/ii ar ocupa cel mai mare loc 2n inima copilului t-u. Care sunt emotile pe care le tr-ie1te cel mai rar. 8entru a r-spunde la aceste 2ntreb-ri, te provoc la urm-torul #oc. 5cesta te va a#uta s- construie1ti o hart- a emo/iilor cu care te po/i ghida 2n lumea tr-irilor interioare a copilului t-u. Vrsta potrivit: peste > ani Materiale necesare: foi de h,rtie, creioane colorate. Ce trebuie fcut: 8e o foaie de h,rtie scrie denumirea unor emoii, astfel: dac- micuul t-u are mai puin de G ani, scrie cuvintele: bucurie, triste/e, furie, cura#, fric-, iubire. ac- este mai mare de G ani adaug- i emoii mai complexe, cum sunt: linite, ner-bdare, entuziasm, plictiseal-, curiozitate, optimism, gelozie, etc. 8e o alt- foaie de h,rtie deseneaz- o inimioar- mare. Ca introducere, spune!i micu/ului t-u c- 2n inima fiec-ruia din noi se afl- foarte multe emo/ii, pe care le tr-im mai des sau mai rar. ac- fiecare emo/ie ar avea o culoare, inima noastr- ar fi plin- de culori, care se schimb- mereu. 6pune!i copilului s- aleag- c,te o culoare pentru fiecare emo/ie scris- pe h,rtie. 5poi, propune!i s21i imagineze cum ar ar-ta inima lui dac- ar fi colorat- cu aceste culori. "nvit-!l pe copil s- aleag- o emoie i s- se g,ndeasc- unde anume ar vrea s- apar- ea 2n inimioar-. 6pre exemplu, un copil poate spune: )*reau mai nti s desenez iu(irea aici, n partea de sus+. $oag-!l s- delimiteze o poriune 2n interiorul inimioarei pe care s- o coloreze cu culoarea respectivei emoii. $oag-!l s- spun- 2n ce momente tr-iete el cel mai intens respectiva emo/ie. $,nd pe r,nd, folosii toate creioanele care desemneaz- emoiile i umplei inimioara cu culori. 5minte1te!i copilului faptul c- trebuie ca 2n inimioar- s- apar- toate emoiile, pentru c- 1i 2n via/a de zi cu zi fiecare din noi le tr-im pe toate, chiar dac- pe unele le tr-im mai rar 1i pe altele mai des. up- ce a terminat desenul, 2ntreab-!l pe micu dac- 2i place inimioara desenat- sau dac- vrea sschimbe ceva la ea. 8ermite!i s- fac- orice modific-ri dorete. Bine de tiut: 5cest #oc este o modalitate foarte simpl- de a!/i da seama care sunt emo/iile pe care copilul t-u le tr-ie1te cel mai des (fiind cele pe care el le!a desenat primele 1i care ocup- cel mai mare loc 2n inimioar-). e asemenea, po/i s- 2/i dai seama care este propor/ia 2ntre emo/iile pozitive 1i cele negative pe care le tr-ie1te micu/ul. :n mod normal, to/i copiii deseneaz- emo/iile pozitive mai mari 1i mai 2n centru fa- de cele negative. 0ste firesc ca unii copii s- afirme c- ei nu simt 2n inima lor dec,t iubire sau bucurie. ac- 1i micu/ul t-u zice la fel, spune!i c- oamenii tr-iesc toate emo/iile, chiar dac- pe unele le simt foarte rar. F-c,nd loc 2n inimioar- 1i emo/iilor negative, copilul poate 2n/elege c- acestea sunt acceptabile 1i nu este nimic ciudat s- le simt-. 5 accepta emo/iile copilului nu 2nseamn- a 2ncura#a exprimarea nepotrivita acestora= 0ste bine s- le spunem acest lucru i lor. "nimioara emoiilor te poate a#uta mai ales 2n momentele 2n care nu prea tii ce este 2n inima copilului t-u sau atunci c,nd crezi c- i lui i!ar prinde bine s- 2i deschid- inima 2n faa ta. "ar eu vdoresc din inim- un #oc pl-cut=

Joc: "ropria mea poveste scris de $aluca %osora (&asiliu) in '@ 5ugust, *+''

,cum ziceam c eu sunt -t -rumos i tre(uia s m (at cu dragonul... "at- un 2nceput obi1nuit de poveste pe care o spun copiii. 5 crea fel de fel de aventuri cu persona#e bune 1i rele, cu b-t-lii, 2nvin1i 1i 2nving-tori, este una din activit-/ile preferate ale copiilor. "nvent,nd aventuri ale eroilor preferai, copiii 2i dezvolt- creativitatea i 2i dau fr,u liber imaginaiei. e asemenea, ei 2nva- screeze un fir logic al povetii, s- planifice aciunea, dezvolt,ndu!i 2n felul acesta g,ndirea. Cum copiii se transpun 2n poveste, ei experimenteaz- fel de fel de emoii, de la team- sau 2ngri#orare p,nla speran-, cura# i bucurie. 5adar a crea poveti este o activitate foarte potrivit- pentru dezvoltarea emoional-, a g,ndirii i a imaginaiei copilului. Vrsta potrivit: peste @ ani. Materiale necesare: O foaie de h,rtie 1i creioane colorate Ce trebuie fcut: C,nd observi c- micu/ul t-u are chef de povestit, propune!i s- crea/i 2mpreun- o poveste. ie 2i va reveni sarcina s- 2l ghidezi, iar el va fi creatorul propriu!zis al povetii. 6pune!i cpovestea va fi mai interesant- dac- o 1i desena/i. "a o foaie de h,rtie 1i 2mparte!o 2n 4 c-su/e. 8e m-sur- ce se desf-1oar- povestea, copilul va desena 2n fiecare c-su/- c,te ceva. 8ovestea se construie1te 2n 4 pa1i, astfel: "asul *: %ai 2nt,i va trebui ca micuul s- aleag- cine va fi eroul povestirii. up- ce l!a ales, roag-!l s-!l deseneze 2n prima c-su-, i s- 2l descrie c,t mai detaliat (ce puteri are, cum arat-, ce 2i place sfac-, unde locuiete, etc). "asul +: 6pune!i copilului s- se g,ndeasc- la misiunea eroului, adic- o sarcin- m-rea- pe care acesta trebuie s- o 2ndeplineasc-& up- ce copilul a decis care este misiunea eroului, roag-!l s- se g,ndeasc- la un obiect sau la un persona# reprezentativ pentru respectiva misiune, i s- 2l deseneze 2n c-sua * (de exemplu, dac- misiunea lui F-t Frumos este s- o g-seasc- pe "leana Cos,nzeana, copilul ar putea desena!o 2n c-sua * chiar pe "leana Cos,nzeana). "asul -: 8ovestea a a#uns 2n momentul 2n care eroul pleac- s- 2i 2ndeplineasc- misiunea. :ns- se tie c- 2n orice drume/ie apar obstacole: fie sunt persona#e negative, fie sunt fel de fel de dificult-/i. 6timuleaz-!i copilul s- creeze r,nd pe r,nd obstacole i piedici 2n calea eroului. :n acest moment povestea ar trebui s- fie 2n plin- desf-urare a aciunii. 8e m-sur- ce copilul descrie obstacolele care apar, roag-!l s- le i deseneze 2n c-sua (. "asul .: 6pune!i copilului c- 2n orice poveste, de1i apar obstacole, mereu exist- persona/e care #l a/ut pe erou. $oag-!l s- se g,ndeasc- la alte persona#e care s- 2l a#ute, i s- le descrie c,t mai mult: cum arat-, ce puteri au, cu ce 2l a#ut- pe erou, etc. e asemenea roag-!l s- le deseneze 2n c-sua >. "asul 0: Orice poveste are un punct culminant, si anume marea confruntare dintre bine i ru& "mpulsioneaz-!i copilul s- descrie c,t mai am-nunit cum se desf-oar- b-t-lia final-, c,t dureaz-, cum se desf-oar-, c,t este de grea. 6pune!i copilului s- aleag- o scen- de b-t-lie i s- o deseneze 2n c-sua @. "asul 1: Fiecare poveste are un final& :ntreab-!l pe micu cum se termin- aceast- poveste. $eu1e1te eroul s- 21i duc- la bun sf,r1it misiunea sau nu. Ce se 2nt,mpl- la final cu eroul. ar cu persona#ele negative. ar cu a#utoarele. up- ce copilul a descris cum se termin- povestea, roag-!l ca 2n ultima c-su- s- 2l deseneze pe erou aa cum arat- acum, la finalul povetii. :n timp ce copilul t-u construie1te povestea, 2ncura#eaz-!l s- 21i dezvolte c,t de mult ideile, s- adauge detalii, dar 1i s- 21i exprime diferitele sentimente care apar pe parcursul construirii ei. 8une 2ntreb-ri suplimentare doar dac- sim/i c- 2l stimuleaz- s- dezvolte povestirea 1i mai mult. Cel mai important este s- nu 2i influen/ezi 2n nici un fel povestea (chiar dac- tenta/ia e mare). Bine de tiut: Crearea unei poveti este o activitate foarte antrenant- pentru copil, care deabia ateapt- s- 2i dea fr,u liber imaginaiei. Copiii se implic- emoional 2n povetile create de ei, si pentru ei este foarte important ca eroul s- reueasc- 2n cele din urm- s- 2i ating- scopul. 0ste ca un fel de confirmare cindiferent c,t de multe obstacole ar ap-rea, p,n- la urm- totul se termin- cu bine. e aceea, daccopilul a ales un final nefericit la povestea lui, a#ut-!l s- mai introduc- 2n scen- i alte persona#e, care s- 2l a#ute pe erou s- 2i ating- misiunea.

:n m,inile unui psiholog, povestea 2n 4 pai este un instrument prin care se pot afla mai multe informaii despre g,ndurile copilului, despre atitudinea lui in situaiile nepl-cute, precum i despre eventualele neliniti sau fr-m,nt-ri ale acestuia. 6pre exemplu: 0roul reprezint- un model al copilului 1i 2ntruchipeaz- calit-/ile pe care acesta dore1te s- le aib%isiunea aleas- de copil ne ofer- informa/ii despre dorin/ele si eventualele preocup-ri ale copiilor Obstacolele care apar 2n poveste ne duc cu g,ndul la dificult-/ile copilului 5#utoarele ne ofer- informaii despre persoanele 2n care copilul are 2ncredere Felul 2n care se desf-oar- b-t-lia i finalul povetii ne arat- 2ncrederea copilului 2n propria lui capacitate de a rezolva problemele de zi cu zi. e asemenea, aceast- poveste poate fi folosit- i de c-tre adulii care doresc s- se cunoasc- mai bine pe ei 2nii sau care doresc s- 2i dezvolte creativitatea. 5a c- te provoc i pe tine s- re!descoperi lumea lui , fost odat ca niciodat#

http:HHwww.nlpmania.roHcurs!nlp!obiective!*+'>HI.7zc'"4JfJo0