Nu Vor Mai Exista Surzi Muti, Vor Exista Doar Surzi Care Stiu Sa Vorbeasca

Mioara-Maria Salloum
Nu vor mai exista surzi mui, vor exista doar surzi care vorbesc
Tristeea unui zmbet
Editura NAPOCA STAR Piaa Mi#ai $iteazul nr" %&'%() a!" *+ tel"'-a.: /01&'&%0"(&2 tel": /2&/'*12&13 */2&&'2+&4/+ Director general: 5abriel 6rdlics7a Redactor ef: ;leana $ere<
e-mail: contact na!ocastar"ro #tt!:'',,,"na!ocastar"ro
Director de editur: 8inu $ir9il-:rec#e
Referent: Prof. Dr. Nicolae Jurcu, Prof. Dr. Vasile Preda Lector de carte: Mariana Nistor, Teodor Srcu-Comnescu, Gabriela C i!u
= Mioara-Maria Salloum) 0//1
8escrierea C;P a >ibliotecii Naionale S"##$%M, Mioara-Maria&
Clu?-Na!oca'Na!oca Star) 0//1 0* cm ;S>N-*/: +2%-1&2-%+%-2 ;S>N-*%: +24-+2%-1&2-%+%-2
Mioara-Maria Salloum
Tristeea unui zmbet
Cu o prefa de Conf. Dr. Maria "nca
'ditura N"P$C" ST"( Clu?-Na!oca) 0//1
Dedic aceast) carte feti*elor mele DamiaM)d)lina +i Dalia C)t)lina, care mi-au deslu+it semnifica*ia ,rofund) a cu!-ntului mam@ +i .mi amintesc .n fiecare cli,) c) aceasta este su,rema menire a unei femei ,e ,)m-nt.
!iaa unui copil este ca o coal alb pe care fiecare om las un semn" #autor anonim$
"(G%M'NT
Aceast@ carte nu se dore<te a -i o carte <tiini-ic@ <i nici rezultatul unor cercet@ri e-ectuate de autoare" Ea s-a n@scut din dorina de a Am!@rt@<i din e.!eriena de cadru didactic <i) res!ectiB) !@rinte) acelora care Bor s@ a-le mai multe detalii des!re e.!eriena de !ersoan@ cu dizabilitate de auz) de !@rinte al unui co!il care are aceast@ dizabilitate) de cadru didactic care lucreaz@ cu un co!il inte9rat sau) !ur <i sim!lu) de !ersoan@ care dore<te s@ a-le detalii des!re o ast-el de e.!erien@" Am ado!tat un limba? ct mai sim!lu) mai accesibil lund An considerare -a!tul c@ cititorul) c@ruia i se adreseaz@) este interesat s@ a-le toate aceste detalii <i nu este nea!@rat cercet@tor sau om de <tiin@" Cartea de -a@ abordeaz@ !roblema !ersonalit@ii de-icientului de auz) -elul cum a -ost acesta acce!tat <i inte9rat An societatea din care -@cea !arte de-a lun9ul tim!ului) m@sura An care el a -ost sau nu subiect de cercetare) !recum <i cteBa recomand@ri de abordare a eleBului de-icient de auz inte9rat An AnB@@mntul de mas@"
S%NT'M 'G"#/010
%urd este cel care nu vrea s aud i orb este cel care nu vrea s vad& C!roBerbD Suntem att de asem@n@tori <i totu<i att de di-eriiE Pe strad@) sute de oameni trec !e ln9@ noi -@r@ a ne atra9e !riBirea) dar cnd Antlnim !ersoane care arat@ alt-el de ct ne-am a<te!ta sau care) !entru a comunica) -olosesc semne !e care nu le Anele9em) suntem tentai s@ z@boBim o cli!@ <i s@ cu9et@m !e tema eternului Fto be or not to beG""" Cei care <tiu s@ se bucure de ceea ce au trec mai de!arte -ericii c@ 8umnezeu a -ost mai An9@duitor cu ei" Cei mai sensibili se 9ndesc la 9reut@ile semenilor mai !uin noroco<i) An tim! ce o !arte dintre trec@tori) consider@ c@ dis!reul lor trebuie a-i<at nea!@rat !entru a-i a<eza !e F#andica!aiG acolo unde le este locul CHEHD" In oc#ii lui 8umnezeu suntem cu toii la -el" Su-letele noastre) Anc#istate An ambala?e di-erite) au aceea<i consisten@) iar Baloarea lor este a!reciat@ du!@ -a!te) cuBnt sau 9nd" S@n@to<i sau de-icieni) aBem deo!otriB@ dre!tul la -ericire) la o Bia@ !ersonal@) la educaie <i inte9rare social@" 2andica,ul de au3 Auzul este unul dintre cele mai im!ortante simuri ale omului" Ji!sa auzului sau a B@zului sunt cunoscute <i sub denumirea de de-iciene senzoriale" Acestea ne a?ut@ s@ ne orient@m An mediul Ancon?ur@tor) s@ ne bucur@m de -rumuseea 6
naturii) s@ recunoa<tem 9lasurile celor din ?ur) s@ comunic@m cu semenii no<tri" In termeni medicali) li!sa auzului !oart@ numele de surditate sau #i!oacuzie) atunci cnd acesta li!se<te doar !arial" Surditatea nu este o boal@) ci un sim!tom !roBocat de di-erite cauze" Ereditar@ sau dobndit@) ea a-ecteaz@ !ersonalitatea de-icientului) relaiile lui cu cei din ?ur) modul s@u de Bia@" 8esco!erirea ct mai tim!urie a dizabilit@ii este deosebit de im!ortant@) !rote?area la o Brst@ ct mai mic@ Al a?ut@ !e co!ilul de-icient de auz s@ se dezBolte intelectual <i !si#ic ct mai normal" 8ia9nosticarea unui co!il ca FsurdG are un e-ect -oarte !uternic) uneori c#iar <ocant asu!ra membrilor -amiliei acestuia) Andeosebi asu!ra !@rinilor" 8intr-odat@ ei se B@d An situaia de a lua o mulime de decizii) toate im!ortante !entru Biitorul co!ilului <i sunt total ne!re9@tii) debusolai) -@r@ !rea multe cuno<tine des!re surditate sau des!re !a<ii !e care trebuie s@-i !arcur9@ Antr-o asemenea situaie" Muli dintre ei n-au cunoscut Breodat@ o !ersoan@ surd@) nu <tiu nimic des!re surditate ca -enomen <i des!re im!licaiile !si#olo9ice <i sociale ale acesteia <i au reacii -oarte Bariate" :nii dintre ei sunt dezam@9ii) alii simt dintr-odat@ o cruce mult !rea 9rea de dus !e umerii lor <i sunt tentai s@ abandoneze co!iii) dar) cei mai muli) Ancearc@ s@-i ocroteasc@ ct !ot mai bine) s@-i su!er!rote?eze) uitnd c@ sunt de -a!t co!ii ca toi ceilali) cu acelea<i neBoi <i c@ doar cerinele educatiBe ale acestora sunt di-erite) c@ metodele <i mi?loacele de a obine anumite rezultate sunt mai di-icile <i necesit@ a?utorul unor s!eciali<ti" Nu e.ist@ o reet@ si9ur@ a !a<ilor care trebuie -@cui Antr-o asemenea situaie" Co!iii surzi sunt la -el ca <i ceilali co!ii) -oarte di-erii" Kiecare dintre ei are un ba9a? 9enetic !ro!riu) !rin urmare Ba Fsem@naG cu !@rinii sau rudele sale) este crescut Antr-un mediu sau altul de c@tre !ersoane cu educaie <i conBin9eri di-erite) !e ln9@ toate acestea se mai !ot ad@u9a di-erenele normale dintre 7
-etie <i b@iei) co!ii cu Anclinaii artistice sau nu) 9usturi di-erite) Bise <i as!iraii !ro!rii etc" Statistic se !are c@ a!ro.imatiB +/ L dintre co!iii surzi sau #i!oacuzici se nasc An -amilii de auzitori" Acest lucru ne !oate -ace s@ concluzion@m c@ ma?oritatea co!ila<ilor cu de-icien@ de auz Bin !e lume Antr-o -amilie com!let ne!re9@tit@ !entru ei <i c@) de cele mai multe ori) a!ariia lor aduce mai de9rab@ tristee dect -ericire) cel !uin la Ance!ut) cnd !@rinii nu <tiu ce Ai a<te!t@" 8ac@ co!ilul s-a n@scut Antr-o -amilie de !@rini surzi) ace<tia se a<tea!t@ ca odrasla lor s@ le mo<teneasc@ #andica!ul) totul Ba !@rea normal) iar co!ilul Ba bene-icia de e.!eriena !@rinilor s@i" 8e aceast@ dat@) na<terea unui co!il cu auz normal !oate -i considerat@ o adeB@rat@ aBentur@) deoarece !@rinii surzi nu Bor <ti) la rndul lor) care sunt cele mai e-icace mi?loace <i metode de educare a co!ilului" Ji!sa !ro!riului limba? Ba -i) de asemenea) o mare !roblem@ !entru ei) Bor aBea neBoie de un auzitor !entru a-l AnB@a !e co!il s@ Borbeasc@) altminteri Ba cre<te <i el Antr-o lume a t@cerii) de<i) biolo9ic) el este a!t s@ Borbeasc@" E.ist@ o cultur@ a surzilor" Surzii sunt unii de un destin comun) cu toate c@ la rndul lor) la -el ca <i auzitorii) se sub9ru!eaz@ An -uncie de reli9ie) etnie) !asiuni etc" Ei se asociaz@ !entru a-<i dobndi identitatea att ca !ersoane surde) ct <i ca membri ai societ@ii" Este unanim recunoscut -a!tul c@ sunt mult mai unii dect auzitorii" $orbind des!re surzi <i auzitori) des!re cultura unora sau altora) nu !utem tra9e o line de demarcaie Antre cele dou@ 9ru!uri" E.ist@ numeroase !ersoane !e care nu le !utem Ancadra An niciuna dintre aceste dou@ cate9orii" Este Borba de #i!oacuzici" Pierderea de auz !oate Baria de la o -orm@ u<oar@ !n@ la una !ro-und@) ast-el Anct !utem Borbi de !ersoane cu #i!oacuzie u<oar@) medie sau seBer@" In ?urul nostru e.ist@ o mulime de !ersoane cu #i!oacuzie" Se !oate a!recia c@ a!ro.imatiB o !ersoan@ din zece mani-est@ !robleme auditiBe" Odat@ cu Brsta) auzul A<i sl@be<te acuitatea <i muli semeni de-ai no<tri se B@d 8
neBoii s@ recur9@ la !roteze auditiBe !entru a !utea comunica e-icient" Protezarea la b@trnee) la -el ca !urtatul oc#elarilor) nu mai mir@ !e nimeni) nu mai !are un lucru ciudat" Cu totul alt-el stau lucrurile atunci cnd este Borba des!re un co!il sau un tn@r" Cursul Bieii unui co!il care <i-a !ierdut auzul -oarte de mic sau s-a n@scut cu li!sa acestuia este di-erit de acela al !ersoanelor care l-au !ierdut la Brsta senectuii" Cnd co!ilul este desco!erit cu !ierdere de auz) trebuie s@ se e-ectueze o mulime de teste auditiBe la ambele urec#i !entru a se !reciza) cu o oarecare certitudine) dac@ acesta este surd sau #i!oacuzic" Cu toate acestea) este -oarte im!ortant !entru el s@ -ie Andre!tat c@tre un 9ru! sau altul) s@ con<tientizeze din ce 9ru! -ace !arte" Pentru #i!oacuzici Biaa este <i mai com!licat@" Ei nu au un destin comun cu surzii) dar nici cu auzitorii" Muli dintre ei sunt inte9rai An <coala normal@ -@r@ a -i luai An eBiden@ ca <i co!ii cu CES <i) An consecin@) -@r@ a li se asi9ura asistena !si#o!eda9o9ic@ necesar@ An asemenea situaii" Totu<i) dizabilitatea de auz re!rezint@ un obstacol Antre ei <i ceilali co!ii) Antre ei <i cadrele didactice din cauza e.!rim@rii de-icitare) a comunic@rii 9reoaie" Nu sunt nici surzi !entru a -i cu!rin<i An clase s!eciale <i nici auzitori) lucru care-i -ace di-erii att -a@ de unii) ct <i -a@ de ceilali" Ne!utnd ine !asul cu ceilali) ei se izoleaz@ de cele mai multe ori) au un con-lict interior An ceea ce !riBe<te identitatea lor !ersonal@ <i social@ CRossD) dar !entru ei e.ist@ aBanta?ul c@ atunci cnd sunt a?utai cores!unz@tor) cnd sunt educai s@-<i construiasc@ o stim@ de sine ridicat@) canalizndu-le a!titudinile s!re domeniile An care au <anse de succes) a?un9 la acce!tare de sine <i) im!licit) la acce!tarea 9ru!ului social din care -ac !arte" Terminnd o <coal@ normal@) au <anse mult mai mari de a-<i 9@si un loc de munc@) de a-<i Antemeia o -amilie" Perioada cea mai di-icil@ !entru ei este adolescena) !erioad@ An care simt neBoia s@ a!arin@ unui 9ru! de tineri cu 9
!robleme asem@n@toare) s@ se identi-ice cu ace<tia) <i care s@-i a!recieze An ciuda !ierderii de auz CRossD" O !arte a #i!oacuzicilor re-uz@ s@-<i acce!te #andica!ul) Ancercnd cu dis!erare s@ treac@ !este toate barierele !e care le-ar ridica destinul An drumul s!re atin9erea sco!urilor" Minimaliznd obstacolele) ei nea9@ c@ acestea ar e.ista" Cu tot e-ortul lor de a ascunde de-iciena) auzitorii A<i Bor da seama c@ e o !roblem@ cu interlocutorul lor) deoarece Bor obserBa -a!tul c@ nu Anele9 unele cuBinte uzuale) nu r@s!und Antotdeauna la subiect) re!et@ Antrebarea !entru a o con<tientiza mai bine" Cel mai r@u lucru care li s-ar !utea Antm!la ar -i ca !artenerii de discuie s@ nu realizeze c@ ar -i Borba de o de-icien@ de auz <i s@-i considere i9norani) senili sau c#iar Antrziai mintal"
10
S%4 S'MN%# D'ST/N%#%/

Ce' a putea s tiu eu oare Despre clipele ce vin( Doamne, nu pot ti deplin& Nu pot ti ce fi'va m)ine, Nici *n ceasul care vine+ %oarta mea'i *n m)na ta ,i sunt fericit aa& Ce' a putea s tiu eu oare( Despre zilele ce vin( Doamne, nu pot ti deplin& !in cu nori ori cu senin, Cu dulcea sau pelin, %oarta mea'i *n m)na -a, ,i sunt fericit aa& # .mil /ulgr $ Pentru a !utea -i su-icient de em!atici) !entru a -i ct mai desc#i<i) -iecare dintre noi trebuie s@ trecem m@car cu ima9inaia !rin e.!eriena de !@rinte al unui co!il cu o oarecare de-icien@" J@sai-B@ !urtai cu 9ndul An !erioada tinereii dumneaBoastr@ sau) dac@ suntei tineri) !ros!ectai !uin Biitorul" ;ma9inai-B@ c@ a<te!tai un co!il" Ce 9nduri B@ trec !rin minteH Cu ce s!erane Al a<te!taiH Kiecare dintre noi ne Antreb@m cu cine Ba sem@na co!ila<ul) cum Ba ar@ta) ce nume ar -i cel mai !otriBit !entru a-l -ace ct mai deosebit) unic) doar Ba -i !entru noi Fcel mai iubit dintre !@mnteniME Nu <tiu ci dintre noi se 9ndesc la -a!tul c@ cel mai im!ortant lucru este ca micuul mult a<te!tat s@ -ie An !rimul rnd 11
s@n@tos" Ja tineree totul este !osibil) suntem att de intan9ibili) Anct asemenea 9nduri FserioaseG) rareori ne trec !rin minte" Mer9nd cu su!oziia mai de!arte) Anc#i!uii-B@ c@ s-a n@scut co!ila<ul" A<te!tai cu emoii momentul An care o s@-l !utei lua cu dra9 An brae) s@-i !utei Borbi" ObserBai c@ asistenta) An tim! ce-i aduce !e ceilali co!ila<i m@micilor lor) Antrzie s@-l aduc@ <i !e al dumneaBoastr@) mai mult) din cnd An cnd B@ !riBe<te cu o oarecare com!asiune" Ce B@ trece !rin minteH Stai lini<tii <i a<te!tai la nes-r<itH Nu ai bombarda-o !e asistent@ cu o mulime de Antreb@riH Ni dac@ ai -i inBitai la !ediatrul maternit@ii <i Bi s-ar s!une s@ luai loc) deoarece a a!@rut o mic@ !roblem@O A-lai c@ mult a<te!tatul <i doritul dumneaBoastr@ co!il are o !roblem@ de s@n@tate" Il Bei acce!ta cu aceea<i dra9osteH Sau !oate i-ai s!une doctoriei: F8ac@ e a<a) -ie al dumneaBoastr@) eu nu-l mai dorescEG) <i ai mer9e acas@ lini<tii Ancercnd s@ B@ continuai Biaa ca <i cnd nimic nu s-ar -i Antm!lat""" Na<terea unui co!il cu de-iciene sc#imb@ destinul Antre9ii -amilii" Primele reacii sunt di-erite de la -amilie la -amilie" Cu toii trec) Ans@) !rintr-un <oc -oarte !uternic" Intrebarea) F8e ce mi se Antm!l@ una ca astaHG) este cea mai -ierbinte" Nimeni nu !oate conce!e c@ el este acela care merit@ un asemenea destin" Totu<i) An ?urul nostru Bedem mereu -amilii cu diBerse !robleme <i) An 9raba noastr@) nu realiz@m c@ oricnd !utem trece !rin situaii asem@n@toare) c@ nimeni nu este de neatins de mna destinului) uit@m s@-i mulumim lui 8umnezeu !entru ceea ce aBem" Multe dintre -amiliile An care s-a n@scut un co!ila< cu o anumit@ !roblem@ de s@n@tate) odat@ cu Benirea acestuia !e lume) se destram@" Intreb@ri -@r@ rost) c@utarea unui BinoBat) dar mai ales r@s!underea imens@ care a!as@ !e umerii acestor !@rini Ai -ace !e unii s@ dea bir cu -u9iii" 8e cele mai multe ori) t@ticii o iau la s@n@toasa) A<i re-ac Biaa Ancercnd s@ uite de co!il) de mama FBinoBat@G" Mai rar) e adeB@rat) <i mamele) !@r@site <i s!eriate de ceea ce le a<tea!t@) abandoneaz@ micul su-leel" Ast-el) co!ila<ul 12
mult dorit) boln@Bior <i ne!utincios) A<i Ance!e drumul An Bia@ condamnat la o imens@ sin9ur@tate <i tristee c#iar de c@tre cei care i-au dat Bia@" Cei care se iubesc cu adeB@rat <i care <i-au dorit cu adeB@rat co!ii r@mn s@-<i duc@ crucea 9rea Am!reun@" Nu le este deloc u<or" Rudele) !rietenii Bor Beni s@ le !rezinte com!asiunea lor An locul -elicit@rilor care se obi<nuiesc An asemenea ocazii" P@rinii A<i Bor da seama c@ Biaa lor s-a sc#imbat) !lanurile de Biitor trebuie a?ustate" O !erioad@ Bor -i An stare de <oc <i Bor !ln9e mereu) Bor Ancerca s@ se ada!teze la noua situaie" :nii dintre !@rinii Bor r@mne cu sec#ele toat@ Biaa) se Bor blbi de aici Anainte) nu se Bor mai !utea concentra la -el" 8ra9ostea !entru co!ila<ul neBinoBat) dorit) -rumos) sentimentul c@ el are c#iar mai mult@ neBoie de dra9oste dect ali co!ii) dorina de a -ace tot !osibilul !entru ca dizabilitatea !e care o are s@ -ie ct mai re!ede <i mai mult recu!erat@) Ai -ace !e !@rini s@ se re9@seasc@) s@ lu!te) s@ caute soluii o!time) s@ caute cei mai buni medici) indi-erent de costuri sau de distanele !e care ar trebui s@ le !arcur9@" Mult@ lume se Antreb@ cam ce-ar Ansemna a -i !@rinte <i a cre<te un co!il cu dizabilitate" Kornd !uin ima9inaia) am !utea s!une c@ a<te!tarea unui co!il seam@n@ cu !lani-icarea unei Bacane de Bis CCan-ield) 6ansen) 6o,t#orne) S#imo--D) de e.em!lu An ;talia" FCum!eri o 9r@mad@ de 9#iduri de c@l@torie) bro<uri) naBi9#ezi !e ;nternet An dorina de a a-la ct mai multe detalii) ct mai multe in-ormaii des!re monumentele din ara res!ectiB@) ora<ele !e care ar trebui nea!@rat s@ le Bizitezi" InBei c#iar cteBa cuBinte An limba italian@ <i totul i se !are minunat" 8u!@ mai multe luni de a<te!tare) sose<te) An s-r<it) ziua mult a<te!tat@" Ii -aci ba9a?ele ine ai Benit An OlandaE R S OlandaHE zici tu" Cum adic@ OlandaH 8oar am cum!@rat bilete !entru ;taliaE Toat@ Biaa mi-am dorit s@ a?un9 An ;taliaE 13
Se !are c@ s-a !rodus o sc#imbare An !lanul de zbor) c@ ai a?uns An Olanda <i trebuie s@ r@mi acoloE Cel mai im!ortant lucru este Ans@ -a!tul c@ nu ai a?uns Antr-un loc oribil) dez9ust@tor) ci doar Antr-un alt loc" Trebuie s@ cum!eri alte 9#iduri de c@l@torie) s@ AnBei o alt@ limb@) Bei Antlni aici o mulime de oameni noi !e care alt-el nu i-ai -i Antlnit niciodat@" Cu tim!ul realizezi c@ nu e c#iar att de r@u) c@ <i Olanda are -rumuseile ei: mori de Bnt) lalele) Rembrandt" 8e cte ori Bei auzi !e unii sau !e alii c@ Bin sau !leac@ An ;talia <i ct de bine au !etrecut acolo) Ai Bei s!une mereu: Qacolo trebuia s@ a?un9 <i euOR" Su-erina aceasta nu Ba dis!@rea niciodat@) !entru c@ re!rezint@ nerealizarea unui Bis" 8arO dac@ stai toat@ Biaa <i de!ln9i -a!tul c@ nu te-ai dus An ;talia) n-o s@ -ii niciodat@ liber s@ te bucuri de ceea ce are Olanda caracteristic <i Ancnt@tor"M :neori) Anc@ din tim!ul sarcinii) medicii !ot !reBedea eBentuale mal-ormaii !e care le !oate aBea co!ila<ul" 8e cele mai multe ori) Ans@) sarcina este Antr-o -az@ destul de aBansat@ <i im!lic@ luarea unor decizii deosebit de di-icile" O mam@ !oBeste<te CCan-ield) 6ansen) 6o,t#orne) S#imo--D cu durere e.!eriena !rin care a trecut cu ani An urm@) !riBind cu dra9oste s!re -iul ei) Andrei) care nu e la -el de a9er sau Borb@re ca <i ceilali co!ii) dar e la -el de dr@9@la< <i -rumos" Cnd Andrei urma s@ se nasc@) mai !recis cnd mama lui era Ans@rcinat@ de <a!te luni) !@rinii lui Bisau c@ -iul lor Ba -i cel mai !uternic) mai inteli9ent <i cel mai -rumos co!il din lume" Pe nea<te!tate) mama a Ance!ut s@ sn9ereze <i s-a dus de ur9en@ la s!ital" Medicii i-au administrat mai multe medicamente) dar du!@ eco9ra-ie) le-au s!us !@rinilor c@ s-ar !utea ca micuul lor s@ aib@ sindromul 8o,n) <i !e deasu!ra un bloca? intestinal care necesita o o!eraie ur9ent@ imediat du!@ na<tere) ast-el c@ e.ist@ !robabilitatea ca <i dac@ ar su!raBieui na<terii s@ moar@ !e masa de o!eraie" Mama A<i aminte<te cum st@tea !e !atul din s!ital cu minile An ?urul burii) con<tient@ c@ -iul ei nu Ba ?uca niciodat@ -otbal) nu Ba mer9e !oate la o <coal@ normal@) nu Ba !utea -ace o mulime dintre lucrurile la care au 14
Bisat !@rinii lui" Numai a -i mam@ i se !@rea o !roBocare uria<@) !entru c@ A<i dorea mult de tot co!ii <i dorea s-o -ac@ ct mai bine" Se Antreba cu nelini<te An su-let dac@ Ai Ba !utea o-eri co!ilului s@u combinaia corect@ de iubire) Anele9ere <i disci!lin@" Ii era team@ c@ nu se Ba descurca" In momentul acela a Benit ca un tr@snet Antrebarea medicului: FE<ti de acord s@ -acem totul !entru a salBa co!ilulHG Intrebarea a <ocat-o !e mam@" 8intr-odat@ a simit cum An su-letul ei cre<te o iubire nest@Bilit@) di-erit@ de tot ceea ce a simit !n@ atunci) s-a simit inBadat@ de dorina uria<@ de a-l !rote?a" R@s!unsul ei) F>ineAneles c@ Breau s@ se -ac@ totul !entru co!ilul meuEG) a Benit !rintre lacrimi <i cu 9ndul c@ Al Ba iubi indi-erent cum Ba -i el" ;mediat du!@ na<tere) cnd medicul i l-a !us An brae) mama l-a aco!erit cu s@rut@ri) iar cnd a -ost dus la o!eraie) i s-a ru!t inima" O!eraia a reu<it" Kericit@ l-a dus acas@" ;nima i se strn9ea de cte ori !rietenii sau cole9ii de serBiciu Ai aruncau lui Andrei !riBiri !line de mil@" Nu s-a l@sat AnBins@) a intrat An le9@tur@ cu ali !@rini a-lai An situaie asem@n@toare <i ast-el a a-lat c@ el Ba -i An stare s@ munceasc@) s@-<i -ac@ !rieteni) s@ aib@ o Bia@ a lui) s@ -ie -ericit" Ce altceBa <i-ar mai !utea dori o mam@H Si9ur c@ i se -rn9e inima 9ndindu-se la lucrurile !e care nu le Ba !utea -ace niciodat@) dar Ba -ace o mulime de lucruri minunate) toate An !ro!riul lui ritm" Ni toate acestea se !ot -ace cu cura? <i dra9oste" 8rumul 9reu Ance!e odat@ cu na<terea co!ilului" :rmeaz@ o mulime de inBesti9aii medicale) multe dintre ele Anseamn@ de!las@ri la distane destul de mari de localitatea de domiciliu) cu trenul) aBionul sau alte mi?loace de trans!ort) cu scutecele <i l@!ticul necesar bebelu<ului la Andemn@" :n !@rinte care s-a trezit An miez de noa!te s@-<i aco!ere co!ilul sau care a stat ln9@ !atul lui cnd a aBut un sim!lu 9uturai) !oate s@ Anelea9@ ce se Antm!l@ An su-letul !@rinilor care stau dincolo de o u<@ An s!ital) auzind i!etele co!ila<ului care este o!erat) Ane!at) inBesti9at !rin metode <i mi?loace care mai de care mai com!licate) -@r@ !osibilitatea de a interBeni) r@bdnd <i ei durerea deodat@ cu co!ilul) s!ernd c@ toate aceste sacri-icii ar !utea duce la ceBa mai bun !entru co!il) la recu!erarea unei !@ri m@car din 15
#andica!ul co!ilului" Muli !@rini Anc@runesc B@znd cu oc#ii trecnd !rin asemenea e.!eriene) au neBoie de mult cura? <i r@bdare s@ reziste !n@ la ca!@t" Costurile acestor de!las@ri <i ale analizelor medicale sunt de cele mai multe ori deosebit de mari" 8e multe ori este neBoie de un tratament medicamentos de lun9@ durat@) deosebit de costisitor) de ore de lo9o!edie sau alte ti!uri de interBenii de s!ecialitate care !ot Beni An s!ri?inul co!ilului) de !roteze so-isticate) care s@ corecteze) att ct se !oate) dizabilitatea de care su-er@ co!ilul" Ma?oritatea !@rinilor -ac e-orturi dis!erate !entru a trece !este asemenea obstacole -inanciare) muli co!ii nu !rimesc tot s!ri?inul medical sau !si#o!eda9o9ic necesar din li!s@ de -onduri sau din li!sa unei in-orm@ri corecte" 8e -oarte multe ori !@rinii) de<i bat la o mulime de u<i An dosul c@rora ar trebui s@ se a-le !ersoane com!etente s@-i Andrume) nu !rimesc r@s!unsuri !ertinente la Antreb@rile lor) nu a-l@ nimic util sau) mai r@u) uneori simt c@ deran?eaz@ cu insistenele lor" 8e multe ori cele mai utile in-ormaii Bin din !artea altor !@rini care au trecut !rin situaii asem@n@toare" Kiecare caz An !arte !resu!une un traseu unic) o e.!erien@ unic@" Succesul unui co!il cu de-icien@ de!inde enorm de e-orturile necontenite ale !@rinilor) ale cadrelor didactice care-l Bor educa) de <ansa de a Antlni oameni Anele9@tori) r@bd@tori) desc#i<i) bineBoitori" Mama 0ama este numele lui Dumnezeu din sufletul i de pe buzele copiilor mici+1 C2illiam 0a3epeace -4ac3era5D" Rolul mamei An Biaa oric@rui co!il nu !oate -i Anlocuit de nimeni" :n -rumos !roBerb arab s!une: FDumnezeu nu poate fi peste tot, de aceea le'a fcut pe mame1+ Mama este !ur <i sim!lu al@turi 16
de co!ilul ei sau las@ un 9ol imens !e !lan a-ectiB) care niciodat@ nu Ba !utea -i um!lut" Cu att mai indis!ensabil@ este ea !entru co!ilul cu dizabilit@i" Mama este sursa de c@ldur@) de lumin@) de lini<te !e care o simte co!ilul" Ja anan9#ie) adultul stri9@: F8oamneEG) co!ilul mic) necon<tientiznd Anc@ diBinitatea) stri9@: FMamaEG Ea) mama) trebuie s@ 9@seasc@ An sine !uterea de a 9ndi Antotdeauna !ozitiB) de a -i mereu o!timist@) de a -ace tot ce Ai st@ An !utere ca s@-i asi9ure co!ilului ei un climat de lini<te <i si9uran@) !ro!ice dezBolt@rii sale ct mai armonioase) s@-i insu-le co!ilului ener9ia necesar@ lu!tei 9rele care-l a<tea!t@ An b@t@lia sa cu inte9rarea An societate) cu acce!tarea de sine An !rimul rnd) cu dorina de a -i acce!tat <i a acce!ta la rndul s@u !e cei din ?ur An calitate de !rieteni) colaboratori) concet@eni" G-ndirea ,o3iti! 5ndirea !ozitiB@ este deosebit de im!ortant@ !entru -iecare dintre noi" Omul deBine ceea ce 9nde<te" 8ac@ se suba!reciaz@) se crede slab) nu Ba !utea -ace nimic m@re" C#iar dac@ Ba Ancerca) tot Ai Ba Beni An minte ideea c@ nu are t@ria s@ termine ceea ce a Ance!ut" Totul de!inde de -elul An care ne a!ro!iem de !robleme) de Ancrederea !e care ne-o acord@m nou@ An<ine" Totul !orne<te de la noi) din mintea noastr@) de la -elul An care 9ndim sau lu@m atitudine -a@ de o !roblem@ sau alta" >aza Ancrederii An sine este credina An !ro!ria !ersoan@ <i An ceea ce !oi realiza cu adeB@rat" Primul lucru de care aBem neBoie este Boina" Omul trebuie s@ -ie mereu !lin de s!eran@) s@ doreasc@ s@ -ie !ro!riul s@u st@!n) s@ nu se lase la Boia Antm!l@rii" Pentru a !utea -i -ericii) nu trebuie s@ l@s@m -antomele trecutului s@ ne bntuie" Trecutul este acela care nu ne las@ s@ ne bucur@m de !rezent) care nu ne d@ Boie s@ obserB@m o mulime de lucruri minunate care trec !e ln9@ noi: un !om An-lorit) un cer senin) un co!ila< delicat care tn?e<te du!@ o cli!@ de tandree" Cu-undai mereu An amintiri) !ierdem esenialul din Bedere) Biitorul nostru Ba -i 17
a-ectat" Ast-el) An locul Antreb@rilor de 9enul: Fde ce s-a Antm!lat a<aHG) Fcu ce-am 9re<itHG) e -oarte im!ortant s@ 9@sim An noi !uterea de a mer9e mai de!arte cu Antreb@ri de 9enul celei: Fcum <i ce s@ -ac de aici AnainteHG" 5ndirea o!timist@ este rezultatul 9ndirii !ozitiBe des!re noi An<ine) des!re tot ceea ce ne Ancon?oar@ <i ni se Antm!l@" Ea ne a?ut@ s@ ne destindem) s@ sc@!@m de Ancordarea !e care o simim cnd 9ndim ne9atiB" O nou@ 9ndire <i un nou sistem de Balori nu Anseamn@ nimic neobi<nuit) e mai de9rab@ o alt@ atitudine de acce!tare a Biitorului" Orice mam@ trebuie s@ -ie o!timist@) s@ Bad@ An co!ilul ei un Biitor om de Baloare) un AnBin9@tor) !entru a !utea trece cu bine !este Ancerc@rile Bieii" Cu att mai mult mama care este con<tient@ c@ micuul ei are o dizabilitate" Ea trebuie s@-<i masc#eze orice su-erin@ <i s@ a!ar@ An -aa co!ilului mereu zmbitoare <i !lin@ de o!timism" Atunci cnd co!ilul are momente de c@dere) de renunare) mama trebuie s@-i abat@ 9ndurile ne9re <i s@-i dea t@ria de a mer9e mai de!arte) de a nu se l@sa An9enunc#eat de #andica!) s@-i insu-le <i lui o 9ndire !ozitiB@) ast-el Anct s@ se ada!teze ct mai bine) s@ se !oat@ inte9ra An societate) s@ deBin@ ct mai inde!endent !osibil" :n e.em!lu concludent al celor susinute mai sus Al re!rezint@ o mam@ care) a trecut !rintr-o e.!erien@ deosebit@ CCan-ield) 6ansen) 6o,t#orne) S#imo--D" Co!ilul ei s-a n@scut normal) era !lin de Bia@) deosebit de inteli9ent" Intr-o diminea@) cnd 5eor9e aBea a!ro.imatiB o!t ani) s-a trezit cu tal!a Andre!tat@ An sus <i nu mai !utea mer9e dect !e c@lci" Au urmat o mulime de Bizite !e la doctori) An tim! ce in-irmitatea !ro9resa" O mulime de dia9nostice) care toate duceau la amara concluzie ca A<i Ba !ierde ca!acitatea de a mer9e) !oate <i controlul mu<c#ilor" Ja Ance!ut a -ost un -el de -urie Am!otriBa lui 8umnezeu) Am!otriBa sie<i sau c#iar a bietului co!il) tre!tat) Ans@) mama a Ance!ut s@ lu!te al@turi de co!il <i s@-i insu-le acestuia !uterea de a lu!ta Am!otriBa bolii necru@toare" Au Ancercat o mulime de tratamente) de tera!ii" 8u!@ ani de zile) starea lui s-a stabilizat) -uncionarea 9urii <i a minilor s-a normalizat) doar !icioarele nu !utea s@ <i le controleze <i aBea neBoie de cr?e" Ja o!ts!rezece ani a 18
reu<it s@ Andre!te un !icior) ceBa mai trziu <i cel@lalt <i a renunat la cr?e) <c#io!@ta Anc@) dar mer9ea -@r@ s@ -ie a?utat" In !erioada aceea) mama a !artici!at la o reAntlnire a cole9ilor de liceu) !rile? cu care -iecare se l@uda cu succesele co!iilor lor" O -ost@ cole9@ s!unea c@ -iul ei a deBenit muzician) o alta se mndrea cu -iica ei care era medic" Cnd i-a Benit rndul) s!une ea) Fm-am simit cea mai mndr@ mam@G) s-a ridicat <i a s!us: FKiul meu mer9e" Ni e !er-ectEG Suntem ,erfeci0 Nu conteaz faptul c urec4ea e surd dac mintea aude+ 6devrata surzenie, cea incurabil, este cea a minii& C!ictor 7ugoD Tr@im Antr-o lume im!er-ect@) An care e.ce!iile de la re9ul@ tind s@ An@bu<e re9ula An sine) o !erioad@ An care sistemul de Balori tinde s@ Ambrace o alt@ #ain@" Kiecare e!oc@ istoric@ A<i are !ro!riile conce!te <i !rinci!ii) iar e!oca !e care o !arcur9em este) !rin e.celen@) una a Bitezei) a sc#imb@rilor !ro-unde) att din !unct de Bedere te#nic) ct <i de mentalitate" Omul) -iin@ raional@) a -ost <i este obiectul <i subiectul multor cercet@ri" A c@utat idei) soluii la multe dintre misterele lumii) dar cu tim!ul <i-a dat seama c@ cel mai mare mister de !e !@mnt este !ro!ria sa -iin@" Suntem e-emeri) dar ma?oritatea dintre noi aBem conBin9erea c@ suntem cea mai reu<it@ creaie diBin@) cel mai reu<it e.em!lar uman" Normalitatea !are a -i o noiune u<or de de-init" Totul An ?urul nostru !orne<te de la !remisa normalit@ii: un om normal) o <coal@ normal@) o Bia@ normal@" Cu toate acestea) An ?urul nostru sunt o mulime de !ersoane cu dizabilit@i" Pare o idee Andr@znea@) dar) aBnd An Bedere c@ odat@ cu Brsta ca!acit@ile senzoriomotorii sl@besc) deBenim de!endeni de 19
oc#elari) a!arat auditiB) medicamente) baston etc") lucrurile Ance! s@ tind@ c@tre un alt ti! de normalitate" 8in ne-ericire) atunci cnd de-iciena a!are de -oarte tim!uriu) ea iese An eBiden@ mult mai !re9nant <i se !une !roblema educabilit@ii" :n co!il de-icient are neBoie de un anumit FtratamentG !entru a !utea recu!era di-erena dintre de-iciena sa <i normalitatea luat@ ca etalon !entru o anumit@ Brst@" E.ist@ o !re?udecat@ care subliniaz@ c@ o !ersoan@ de-icient@ este de re9ul@ o !ersoan@ Anc#is@) rece) 9reu abordabil@) urcioas@ c#iar" Premisa st@ An !icioare atta Breme ct) ma?oritatea celor care au o ast-el de o!inie) nu s-au a!ro!iat niciodat@ de o !ersoan@ de-icient@ din raiuni de dis!re) deza9reabilitate) auto!rotecie sau -ric@" Realitatea este) Ans@) cu totul di-erit@" Persoana de-icient@ este asemenea unui FariciM: un su-let mare) dornic de normalitate) a-eciune <i inde!enden@) Anc#istat Antr-un AnBeli< !rotector) esut de-a lun9ul anilor" 8e mic co!il) de-icientul este izolat) alun9at) ?i9nit) etic#etat) brutalizat" Posibilit@ile lui de comunicare) de cele mai multe ori) nu se !ot ridica la niBelul dorinei de a se e.!rima) iar atunci cnd dizabilitatea sa este Bizibil@) !rezena sa atra9e du!@ sine) An cel mai bun caz) com!@timire sau) mai r@u) mil@" Atitudinea celor din ?ur -a@ de e.istena sa concret@ Al -ace s@ deBin@ cu tim!ul neAncrez@tor) s@ -ie sur!rins atunci cnd Antlne<te un semen care-l trateaz@ ca !e un e9al" Este e.!licabil de ce) An tim!) se izoleaz@) deBine un introBertit c#iar <i atunci cnd tem!eramentul s@u ar -i trebuit s@ conduc@ la un alt ti! de com!ortament" Cu toate acestea) atunci cnd cineBa) An tim! <i cu abilitate) reu<e<te s@-i c<ti9e Ancrederea) A<i sc#imb@ atitudinea brusc) deBenind a-ectuos) desc#is unei !rietenii !entru care -ace c#iar <i sacri-icii" Cadrele didactice) care An actiBitatea lor au aBut ocazia s@ lucreze cu co!ii de-icieni) recunosc c@ la Ance!ut au -@cut-o din obli9aie) c@ !e !arcursul actiBit@ii s-au a!ro!iat -oarte mult de ace<ti co!ii) au aBut o relaie a-ectiB@ cu ace<tia) c#iar <i du!@ 20
absolBirea scolii) <i c@ acest com!ortament se datoreaz@) An mare !arte) iniiatiBei co!ilului" Numeroase e.em!le din istoria omenirii Bin s@ doBedeasc@ -a!tul c@ !ersoane) care au aBut #andica! Antr-un anumit domeniu) au reu<it s@ atin9@ !er-ormane deosebite An alte domenii C;nstruirea di-ereniat@) 9#id) !"&(D:
Domeniul *n care s' au remarcat Lingvistic Logic' matematic %paial De comuni' care 8emostene Mic#ael KaradaU Marc C#a9al Maurice RaBel 7andicap De compor' 8izic tament Ed9ar Ale.ander Allan Poe Po!e C#arles Ste!#en 8ar,in 6o,7in9 $incent 6enri de $an 5o9# ToulouseJautrec Robert ;tz#ac Sc#umann Perlman
De *nvare A9at#a Cristie Albert Einstein Jeonardo da $inci Ser9#ei Ra#manino--
6uditiv Samuel To#nson T#omas A" Edison 5ranBille Redmond Jud,i9 Ban >eet#oBe n
!izual RudUard Vi!lin9 To#anes Ve!ler Otto JitUel ToaWin Rodri9o
0uzical
E.em!lul lor <i al multor alte !ersoane din ?urul nostru) care) de<i au mari !robleme de s@n@tate) sunt neobosite An a-<i dezBolta de!rinderile !e care le au) ne doBedesc relatiBitatea im!osibilului"
21
T'ND/N5' 6/ $(/'NT7(/ 8N PS/2$#$G/" C$NT'MP$("N7

FCuv)ntul progres nu are nici un sens, c)t exist pe lume copii nefericii1 C6lbert .nsteinD :n articol din anii X1/) care re-lect@ o!inia cadrelor didactice im!licate An educarea co!iilor #i!oacuzici <i surzi din Bremea res!ectiB@) recitit) <oc#eaz@ !rin radicalitatea sa) att de di-erit@ de !@rerile s!eciali<tilor de azi: Fco!ilul surdomut se duce la ?oac@ cu ceilali co!ii) Ans@ re!ede se descura?eaz@ <i Anele9e din atitudinea lor c@ este un intrus" Se retra9e A<i d@ seama de in-erioritatea sa) se iBesc com!le.e de in-erioritate care <i ele contribuie la -rnarea dezBolt@rii !si#ice) c@ci ?ocul e una din -ormele dezBolt@rii !si#ice <i -izice ale co!ilului" Kamilia im!resionat@ de nenorocirea co!ilului nu <tie ce s@ -ac@ <i ia atitudini <i m@suri ne?uste -a@ de co!il" Aceste m@suri !ot -i de dou@ -eluri <i anume: -ie c@ Al rz9ie) Al las@ de ca!ul lui <i An acest -el Ai An9reuneaz@ ada!tarea la Biaa social@ sau -amilia) de cele mai multe ori) se ru<ineaz@ cu asemenea odrasl@ <i atunci Al ascunde) Al 9one<te din societatea Bizitatorilor -amiliei s!re a nu mai da e.!licaii !enibile <i An acest -el Al s@lb@tice<teG C5#eor9#e So#oran) !" 2/D" Autorul) du!@ ce constat@ relaionarea de-ectuoas@ a co!ilului cu 9ru!ul de re-erin@ <i li!sa de educaie !recum <i su-erina !@rinilor) 9@se<te soluia !otriBit@ CEHED: FIn s-r<it co!ilul a?un9e la <coala de surdo-mui) !@rinii Al las@ <i !leac@) des!@rirea de !@rini Al des!ereaz@) !ln9e s-<ietor) Ancearc@ s@ -u9@) re-uz@ ?uc@riile <i mncarea) dar) cum orice ener9ie are o limit@) obose<te) adoarme) -oamea Al Andeamn@ s@ m@nnce) Ance!e a se orienta An mediul nou) o lume Cun colectiBD deosebit@ 22
de cea cunoscut@ de elO An scurt@ Breme <coala deBine o lume !l@cut@G" Azi) o asemenea o!inie !are cutremur@toare" ;zolarea co!iilor cu dizabilit@i este considerat@ o crim@ umanitar@" ;ncluziunea lor An societate tinde s@ deBin@ un -enomen internaional" In !lan educatiB) se militeaz@ !entru inte9rarea lor An AnB@@mntul de mas@) subliniindu-se necesitatea asi9ur@rii condiiilor unei Biei normale !entru !ersoanele cu cerine educatiBe s!eciale) !entru ca acestea s@ tr@iasc@ con-orm standardelor du!@ care tr@iesc ma?oritatea membrilor comunit@ii" Con-erina mondial@ !e tema educaiei s!eciale) des-@<urat@ sub e9ida :NESCO) la Salamanca) S!ania) Antre 2-*/ iunie *++&) a sti!ulat dre!tul -undamental la educaie al -iec@rui co!il) accesul co!iilor cu CES An <colile obi<nuite) care trebuie s@-<i ada!teze !rocesul didactic con-orm unei !eda9o9ii centrate asu!ra co!ilului" Ja s-r<itul anului *++() !rin 6ot@rrea 5uBernului Romniei) a -ost a!robat FPlanul Naional de aciune An -aBoarea co!iluluiG) care subliniaz@ o serie de !reBederi centrate !e inte9rarea co!iilor cu CES) aliniindu-se actelor normatiBe internaionale CAlois 5#er9u) !"04D" 8e asemenea) Ordinul M"E"N" &%24'/2"/+"*+++ !riBind unele m@suri de reor9anizare a AnB@@mntului s!ecial) menioneaz@ cteBa m@suri) sarcini) An curs de realizare: Facordarea de <anse e9ale An educaie) An <coala !ublic@) a tuturor co!iilor de Brst@ <colar@) indi-erent de !osibilit@ile lor de AnB@are) de !artici!areG) F!re9@tirea <colii !ubliceO An Bederea acce!t@rii co!iilor'eleBilor de-icieniO<coala !ublic@ s@ deBin@ Antr-adeB@r o <coal@ incluziB@)G Fcrearea condiiilor o!time de dezBoltare -izic@) intelectual@) !si#ic@) com!ortamental@) atitudinal@ a co!iilor de-icieni An comunitate) !rin: asisten@ !si#o!eda9o9ic@ de s!ecialitate An <coala !ublic@) asisten@ de s!ecialitate An -amilie) serBicii sociale s!ecializate acordate co!ilului) dar mai ales -amilieiG CM"E"N") FRe-orma 23
AnB@@mntului AC:MG) nr"2) acte normatiBe) comunicate) noti-ic@ri) mai 0///) >ucure<ti) !" %0D" Sinta9ma FCESG) tot mai uzitat@ An educaie) se re-er@ la cerinele An !lan educatiB ale unor !ersoane) datorat@ unor dis-uncii sau de-iciene de natur@ intelectual@) senzorial@) !si#omotric@) -iziolo9ic@ sau unor condiii !si#oa-ectiBe) socio-economice sau de alt@ natur@ care !laseaz@ eleBul Antr-o stare de di-icultate An ra!ort cu cei din ?ur" Starea res!ectiB@ nu-i !ermite Balori-icarea !otenialului intelectual <i a!titudinal <i Ai induce un sentiment de in-erioritate CAlois 5#er9u) !"*%D" ABnd An Bedere -a!tul c@ sinta9ma FneBoi s!ecialeG) utilizat@ anterior era im!ro!rie) deoarece FneBoileG umane CneBoia de #ran@) c@ldur@) a-eciune) se. etc"D sunt deo!otriB@ ale tuturor) s@n@to<i sau de-icieni) !rin sinta9ma FCESG s-a dorit sublinierea -a!tului c@ !ersoanele cu dizabilit@i au cerine s!eciale de ordin educatiB) care asistate cores!unz@tor le !ermite Balori-icarea !otenialului lor intelectual <i a!titudinal"
24
"SP'CT' "#' 'V$#%5/'/ P('$C%P7(/#$( 9"57 D' D'9/C/'N5// D' "%:

Scurt istoric 8e-a lun9ul tim!ului) !roblema !ersoanelor cu de-icien@ a -ost abordat@ di-erit de la e!oc@ la e!oc@" 8esc#am!s Ca!ud $r@<ma<) !"+D) analiznd atitudinea societ@ii -a@ de co!iii cu #andica!) eBideniaz@ !atru ti!uri de reacii: E.terminarea3 Se9re9area3 Acordarea cet@eniei reduse3 Recunoa<terea dre!turilor e9ale" S,arta Societatea s!artan@ re!rezint@ cel mai bine An istorie -orma radical@ a se9re9@rii !ersoanelor cu #andica!" Se9re9area se mani-esta ca o Fsoluie -inal@G) deoarece co!iii n@scui cu de-iciene erau eliminai -izic) -iind aruncai An !r@!astie C$r@<ma<) !"+D" Plutar# a -@cut An scrierile sale re-eriri la sacri-icarea co!iilor de-icieni din S!arta) ar@tnd c@ ace<tia erau aruncai !e r!a Tar!ea a muntelui Tai9et Ca!ud Pu-an) !"*2D" E.terminarea -izic@) a -ost) din !@cate) o metod@ utilizat@ <i An secolul YY) cnd) An la9@rele -asciste) au -ost sacri-icai toi cei care nu erau com!atibili cu rasa arian@" ';i,tul antic A -ost cea mai umanist@ societate din lumea antic@" O atenie deosebit@ era acordat@ neB@z@torilor) care erau AnB@ai 25
muzic@) arte An 9eneral) masa?" In !a!irusul e9i!tean FEbersG) datat *((/ Anainte de Cristos) e.ist@ re-erine des!re surzi An care se Borbe<te des!re !roblemele reli9ioase <i le9ale ale acestora CKeldman) a!ud Moores) !" %%D" Nu se !unea atunci !roblema educaiei surzilor sau a celorlalte !ersoane cu dizabilit@i) deoarece marea mas@ a !o!ulaiei era anal-abet@" Grecia <i (oma In !erioada de 9lorie a 5reciei <i a Romei) limba?ul a deBenit mult mai im!ortant) lucru care a -@cut ca situaia surzilor s@ deBin@ o !roblem@ mai eBident@" Aristotel) An anul %(( Anainte de Cristos) scria: FSurzii sunt -@r@ 9rai3 ei !ot emite sunete) dar nu !ot Borbi"G 5recii credeau c@ 9ndurile sunt atributul celor care Borbesc" Aristotel susinea c@ urec#ea este or9anul !entru instrucie <i auzul este indis!ensabil inteli9enei CMoores) !" %%D" In re-eririle sale istorice) Peet Ca!ud Moore) !"%%D aminte<te de surdul Zuintus Pedius) ne!otul unuia dintre consulii lui Tulius Caesar) care a -ost AnB@at s@ !icteze) a?un9nd ast-el unul dintre cei mai renumii !ictori din Roma" In secolul $;) era noastr@) Codul Tustinian !reBedea anumite dre!turi !entru anumii surzi" In Cartea a $-a) titlul JY$;;) se menioneaz@ c@ FOrbul) surdul) mutul) -uriosul <i cel care este atins de o maladie incurabil@ sunt e.clu<i de la tutel@ <i de la e!itro!ieG) iar An Cartea a $;-a) titlul YY;;) se arat@ c@: FMuii -iind de obicei surzi) aceste dou@ de-ecte se Antlnesc rar unul -@r@ altul) noi ordon@m c@ acela care este atins de amndou@ din na<tere) An sensul c@ nu !oate nici s@ Borbeasc@) s@ nu !oat@ -ace nici testament <i nici codicil) nici s@ lase tutele) donaii du!@ moarte) -ranc@ri) din r@zbunare sau din alt motiB" Noi su!unem la aceast@ le9e att !e b@rbai) ct <i !e -emei" 8ac@ surdul <i mutul) oricare ar -i se.ul s@u) nu s-a n@scut ast-el) dac@ aceast@ in-irmitate i-a surBenit An urma unei maladii) care i-a su!rimat Bocea <i i-a Anc#is urec#ile) i se !ermite s@ -ac@ actele !e care noi 26
le interzicem surzilor <i muilor din na<tere3 dar numai An cazul An care el Ba <ti <i Ba scrie cu mn@ !ro!rie" 8ac@ cele dou@ in-irmit@i sunt se!arate) ceea ce rar se Antm!l@) noi !ermitem celui care nu este dect surd) cu toate c@ An mod natural acest de-ect are mai multe 9rade) s@ -ac@ testament) s@ -ac@ codicil) s@ -ac@ donaii du!@ moarte) s@ -ranc#eze <i s@ -ac@ toate celelalte acteG Ca!ud Pu-an) !" *2D" 8u!@ c@derea Romei) An eBul mediu) surzii erau <i mai ne9li?ai" Je9ile le An9r@deau o !arte dintre dre!turi" Nu se !uteau c@s@tori dect cu a!robarea !a!ei) erau i9norai <i discriminai" Aceia dintre ei care aBeau norocul s@ se -i n@scut An -amiliile unor nobili) erau sin9urii care aBeau !arte de dre!turi <i !entru care se -@ceau e-orturi s@ -ie a?utai s@ Borbeasc@" /slamul Nu numai An Euro!a se !@streaz@ documente re-eritoare la situaia de-icienilor An 9eneral <i a surzilor An s!ecial" In E9i!t) a<a cum am ar@tat An cele amintite mai sus) e.ista o oarecare sim!atie !entru ace<ti ne-ericii" R#azes C4(/-+0/D) medic renumit arab) Am!@rea surzii An trei cate9orii: cu !ierderi u<oare de auz3 cu !ierderi mari de auz3 li!sii com!let de auz" Preocu!area lui !entru aceste !ersoane se !oate obserBa <i din -a!tul c@ el credea c@) dac@ recu!erarea co!ilului era Ance!ut@ tim!uriu) An ?urul Brstei de doi ani) e.istau <anse reale s@ !oat@ -i recu!erat" :n alt cunoscut medic <i !si#olo9 arab) ABicenna) cu numele s@u adeB@rat) ;bn Sina C+4/-*/%2D) scrie des!re cauzele surzeniei An o!era sa F8isabilitU and AntiWitUG) continund ideile lui 5alen C5recia antic@D Ca!ud Moores) !"%+D" In Coran se Borbe<te mai mult des!re de-icienii de Bedere) des!re care se -ac re-eriri s!eciale) An tim! ce surzii sunt -oarte rar !omenii) 27
recunoscndu-se c@ e.ist@ mari di-icult@i An relaionarea cu ace<tia" 8e-a lun9ul anilor) co!iii) <i An 9eneral !ersoanele cu #andica!) au -ost mar9inalizate <i izolate) Antr-un -el sau altul de c@tre ceilali membrii ai societ@ii" Erau considerai FanormaliG C$r@<ma<) !" */D) idioi" ',oca (ena<terii Aceasta aduce !rimele !reocu!@ri reale ale societ@ii -a@ de cei mai !uin dotai de natur@ <i se datoreaz@ <i -a!tului c@ !reocu!@rile 9enerale de dezBoltare a AnB@@mntului s-au intensi-icat" Ince!utul !reocu!@rilor instituionale de educare a co!iilor cu de-iciene a Ansemnat <i un !ro9res An atitudinea societ@ii) An 9eneral) -a@ de aceast@ cate9orie social@"
8nce,uturile educaiei ,entru sur3i /talia ;talienii au -ost) se !are) cei care s-au !reocu!at !rimii de soarta ne-ericiilor n@scui -@r@ auz) desconsiderai <i uitai de le9i <i omenire" Intotdeauna a e.istat o mai mare Anele9ere -a@ de !roblemele orbilor dect ale surzilor" Acest lucru se e.!lic@ !rin -a!tul ca neB@z@torii sunt mult mai u<or de obserBat datorit@ !roblemelor !e care le ridic@ de!lasarea) An tim! ce un surd se !oate orienta An s!aiu <i An mulime) s!re e.em!lu) iar dac@ nu se !une !roblema comunic@rii) !oate trece neobserBat" Rudol!#us A9ricola C*&&%-*&4(D a -ost !rimul om de <tiin@ care a -ost interesat de soarta surzilor" In cartea sa F;nBentione 8ialecticaG) el susinea c@ o !ersoan@ n@scut@ surd@ se !oate e.!rima mult mai bine An scris" Cartea sa a -ost !ublicat@
28
!ostum) du!@ a!roa!e *// de ani <i a -ost un !unct de !lecare !entru urma<ii s@i" :n alt italian) care a acordat o atenie deosebit@ educ@rii co!iilor surzi <i care a tr@it la PaBia) a -ost 5irolamo Cardano C*(/*-*(21D) medic) -ilozo- <i matematician" El a -ost de acord cu Anainta<ul s@u <i cu !@rerea acestuia care susinea c@ auzul <i e.!rimarea incorect@ nu-i Am!iedic@ !e surzi s@ comunice" In lucrarea sa FParali!omenonG a susinut -a!tul c@ surzii trebuie s@ AnBee s@ scrie <i s@ citeasc@" FEste -oarte 9reu) dar nu im!osibilG) susinea el" FIn realitate noi ne !utem transmite ideile -ie !rin cuBinte) -ie !rin 9esturiG" A Ancercat s@ -ac@ <i un -el de cod !entru a u<ura comunicarea) Ans@ nu l-a !us niciodat@ An !ractic@ CMoores) !" &/D" S,ania S!aniolii au continuat munca <i ideile Becinilor lor italieni <i au r@mas An istorie ca -iind !rimii care au educat e-ectiB !ersoane surde <i au aBut realmente rezultate !ozitiBe" Pedro Ponce 8e Jeon C*(0/-*(4&D) c@lu9@r catolic la o m@n@stire din a!ro!ierea Madridului) a !us bazele !rimei <coli !entru surzi din lume) An care a lucrat !n@ la moartea sa" A -ost !rimul care a -olosit limba?ul oral CBorbirea articulat@D ca -orm@ a demutiz@rii CPu-an) !" *4D" El a Ance!ut educarea surzilor !rin a ar@ta obiecte concrete ale c@ror denumire era scris@ ulterior" A!oi re!eta de -oarte multe ori -iecare cuBnt) insistnd asu!ra literelor din care era alc@tuit" A aBut rezultate bune An actiBitatea sa) dar) de<i a notat mare !arte dintre metodele !e care le-a a!licat) caietele sale au -ost mistuite de un incendiu) iar o!era sa a Ancetat odat@ cu el) cu toate c@ a -ost -oarte cunoscut <i a!reciat An tim!ul Bieii" Ca m@rturie a celor amintite mai sus e.ist@ un document datat 0& au9ust *(24) An care Ponce descrie ce rezultate a aBut Ca!ud Moore) !"&*D"
29
EleBii s@i erau co!ii de nobili s!anioli) !rintre care s-au num@rat doi -rai surzi) Krancisco <i Pedro de $elasco) membrii unei bo9ate -amilii) An care dintre cei 4 co!ii) ( erau surzi" Trei dintre surori au -ost c@lu9@rite) iar b@ieii trimi<i la <coal@" 8u!@ ce au AnB@at s@ scrie <i s@ citeasc@) Krancesco <i-a !utut !relua mo<tenirea) iar Pedro a studiat istoria) latina <i s!aniola <i) cu a?utorul unei dis!ense !a!ale) a a?uns !reot" Se !are c@ 8e Jeon a reu<it s@ le AnBee <i !e dou@ dintre surori <i !e Anc@ ali *0 co!ii surzi) ma?oritatea din -amilii aristocrate Ca!ud Moores) !" &*D" Mai bine de %/ de ani nimeni nu i-a continuat actiBitatea" 8in ne-ericire) n-a aBut nici un disci!ol" 8u!@ dou@ 9eneraii) !entru aceeaonet onet a !ublicat o carte: FReduccion de las lettras U arte !ara ensenar a #ablar a los mudosG) dar nu aminte<te deloc de cole9ul s@u sau de Ponce) de<i este -oarte !osibil s@ -i cunoscut actiBitatea acestuia) dar nu nea!@rat <i te#nica sa de lucru) deoarece An !re-aa acestei c@ri) Abbot Antonio Perez menioneaz@ munca de !ionierat a lui Ponce de Jeon Ca!ud Moores) !" &&D <i-l critic@ !e acesta c@ nu a aBut 9ri?@ s@-onet !are s@ aib@ o !ers!ectiB@ -oarte bun@ asu!ra educ@rii surzilor Ca!ud Moores) !"&&D" El a insistat asu!ra -olosirii unor dactileme -@cute cu o sin9ur@ mn@ Cla -el ca cel utilizat azi An S:A) Romnia etc"D onet este !rimul care a -olosit al-abetul tactil An sco!ul -orm@rii comunic@rii Berbale" In sco!ul demutiz@rii) el a -olosit mai multe mi?loace metodice: limba?ul scris) cel oral) al-abetul tactil <i limba?ul mimico-9estual CPu-an) !" *4D"
30
Ramirez de Carrion) ritanie interesul !entru educarea surzilor s-a n@scut du!@ a!ariia unui ra!ort al lui Sir Venelin 8i9bU des!re deosebita Andemnare a lui Juis $elasco !e care l-a Antlnit la Madrid" Acesta a-irma c@ Juis era att de surd) Anct !uteai tra9e cu !u<ca ln9@ el) Ans@ cu toate acestea conBersa -oarte bine" Sub in-luena acestui articol al lui 8i9bU) -ilozo-ul To#n >ul,er a !ublicat An anul *1&4 F0 !#iloco!#us3 or) t#e 8ea- and 8umbe Man s KriendG) An care scria des!re comunicarea cu a?utorul semnelor" Acesta aBea doi !rieteni surzi) care erau -rai: Sir [illiam <i Sir Ed,ard 5ost [ic7e) cu care Borbea !rin semne" 8e asemenea) el a subliniat im!ortana labiolecturii !e care o considera FsalBarea surzilorG" 8in !@cate nu a !ro-esat deloc" Primul educator de surzi An Marea >ritanie a -ost [illiam 6older C*1*1-*1+4D sau To#n [allis C*1*4-*2/%D) nu se !oate !reciza cu certitudine) deoarece -iecare dintre ei !retindea acest lucru ul,er sau >onet" Se !are c@ !rimul !ractician a -ost 6older) Ans@ [allis a reu<it s@-<i !ublice !rimul rezultatele !e care le-a obinut An urma muncii sale" 6older a -ost !ro-esorul lui Ale.ander Po!#am) -iul lui Admiral Po!#am <i al lui JadU [#arton" :n sumar al metodelor sale de lucru le-a !rezentat An anul *11+ la RoUal SocietU" Ca ritanie" ;noBaiile sale constau An atenia !e care a acordat-o sunetelor a!ro!iate 31
CbilabialeD: !'b'm etc" <i asu!ra utiliz@rii aceluia<i cuBnt An conte.te di-erite" [allis a -ost !ro-esor de matematic@ la O.-ord <i l-a aBut ca eleB !e 8aniel [#abU) An Brst@ de 0( de ani) b@iatul !rimarului din Nort#am!ton) An anul *11/" 8u!@ un an Am!reun@) acesta de?a !utea articula distinct" [allis a Ance!ut cu un limba? al semnelor <i a!oi a a?uns la scris" Concluzia la care a a?uns a -ost aceea c@ numai limba?ul scris !oate aduce o contribuie esenial@ la dezBoltarea !si#ic@ a surdului" El e.cludea -olosirea al-abetului tactil) iar labiolecturii Ai acorda un rol secundar CPu-an) !" *4D" :n contem!oran de-al lor) a -ost 5eor9e 8al9arno C*104-*124D) care nu a lucrat ca educator de surzi) dar a -@cut cteBa cercet@ri An domeniu) !e care le-a !ublicat An anul *14/ sub numele: F8idasco!#olus: or) t#e 8ea- and 8umb Man\s TutoreG" Articolul a -ost reti!@rit An S:A An FAmerican Annalso- t#e 8ea-G An anul *4(2D" 8e<i Al cuno<tea -oarte bine !e [allis) n-a amintit des!re acesta An cartea sa" 8al9arno a -ost directorul unei <coli !riBate din O.-ord" Printre ideile Baloroase susinute de el se a-l@ im!ortana utiliz@rii limba?ului semnelor de -oarte tim!uriu) necesitatea unui manual !entru a-i AnB@a !e co!iii surzi) utilizarea ambelor mini !entru dactileme Cla -el ca ritanie) !riBat@) mic@) dar -oarte select@) a -ost condus@ de 6enrU >a7er C*1+4-*22&D) care a Ance!ut !rin a-<i educa o ne!oic@ surd@" Metoda sa de instruire cu!rindea urm@toarele eta!e: citit-scris-Aneles-Borbit" 8in !@cate a -@cut aceea<i 9re<eal@ ca <i Anainta<ii lui) nici nu a !omenit niciodat@ des!re ace<tia) dar nici nu a <i-a diBul9at nim@nui metodele de lucru) mai mult c#iar) Ai amenina !e cei care au -ost An <coala sa cu o amend@ An eBentualitatea c@ ar -i -@cut !ublice actiBit@ile des-@<urate An <coala sa"
32
T#omas >raid,ood C*2*(-*4/1D) !rimul dintr-o serie de trei 9eneraii de educatori !entru surzi) a desc#is o <coal@ la Edinbur9# An anul *212 raid,ood) du!@ care munca lor a -ost continuat@ de B@duBa lui To#n) iar a!oi de c@tre un alt ne!ot) Tose!# [atson C*21(-*40+D) care a An-iinat !rima <coal@ ne!riBat@ !entru surzi din Jondra An anul *4/+" >raid,ood ar -i dorit s@ -ac@ !ublice metodele sale de lucru) dar ne!utnd -ace rost de -onduri) acestea au r@mas secrete de -amilie" Toat@ secretomania care a e.istat An ?urul acestor metode de lucru a -@cut ca -ondatorii !rimei <coli !ermanente de surzi din S:A s@ ado!te metode -ranceze" Americanii credeau c@ educaia surzilor este ori9inar@ din Krana) de<i ei <i-au Ance!ut actiBitatea la a!ro.imatiB 0// de ani du!@ s!anioli) -iind motiBai <i de c@tre ace<tia" 9rana Ja -el ca <i la britanici <i la -rancezi s-a dis!utat Antietatea An domeniu) Antre Tacobo Rodri9uez Pereira <i C#arles Mic#el 8e J] E!!e" Tacobo Rodri9uez Pereira C*2*(-*24/D s-a n@scut An S!ania) a emi9rat An Portu9alia) iar mai a!oi An Krana) !entru a sc@!a de !ersecuia reli9ioas@" Se !are c@ a -ost cel mai mare !ro-esor !entru surzi din Krana" Niciodat@ nu a lucrat cu mai mult de *0 eleBi" înea dou@ -eluri de cursuri: unul !entru s@raci) care dura *( luni <i c@rora le o-erea strictul necesar !entru e.isten@) <i un altul !entru cei bo9ai) care dura !atru ani) era un curs su!erior) <i le o-erea eleBilor !osibilitatea de a aBea succes <i de a-<i continua studiile" 8in !@cate <i el era -oarte secretos <i) nici m@car membrii -amiliei sale) nu i-au cunoscut Andea?uns metodele de lucru" Moto-ul s@u era: FNu Bor mai e.ista surzi mui) Bor e.ista doar surzi care BorbescG) !e care ne-am !ermis s@-l !relu@m ca <i titlu !entru aceast@ carte) considerndu-l su9estiB" 33
C#arles Mic#el 8e J\E!!e C*2*0-*24+D) n@scut la $ersailles) An Krana) era !reot <i <i-a Ance!ut actiBitatea An !lin@ maturitate" In anul *21/ a desc#is un ad@!ost !entru surzi la Paris) unde a deBenit <i !ro-esor" A !ublicat o carte: F;nstruirea surzilor <i idioilor -olosind metoda semnelorG) An anul *221) iar !uin mai trziu) un F8icionar !entru -olosul muilorG) cu care a deBenit cunoscut An toat@ Euro!a" Este considerat Antemeietorul metodei F-rancezeG de demutizare) care mai !oart@ denumirea de Fmetoda mimic@G sau Fe!eean@G" In lucr@rile sale susinea c@ demutizarea trebuie realizat@ innd seama de comunicarea !rin mimico-9esticulaie" 8u!@ !@rerea sa) surdul nu reu<e<te s@ se dezBolte intelectual ca !ersoanele normale) deoarece nu !osed@ un mi?loc de comunicare eBoluat) care s@ !oat@ -olosi relaiile lo9ice ordeau. ca s@ -ie !re9@tit de c@tre 8e J\E!!e) !entru a -i !ro-esor !entru surzi) iar du!@ ciBa ani) An anul *420) a desc#is) la >ordeau.) o <coal@ !entru surzi" In anul *2+0) An tim!ul masacrului reBoluiei -ranceze) Sicard a -ost Anc#is <i era s@-<i !iard@ Biaa" Mai bine de doi ani a -ost neBoit s@ se ascund@) Ans@ An acest tim! el a scris o carte: FTeoria semnelorG <i a elaborat <i un dicionar al semnelor" Germania In 5ermania) !rimul An domeniu a -ost Samuel 6einic7e C*202-*2+/D" El <i-a Ance!ut cariera ca tutore !riBat) iar succesul lui i-a atras muli eleBi" A desc#is o <coal@ la Je!zi9) An anul *224" Metodele sale erau strict orale) el -iind Am!otriBa utiliz@rii semnelor s!eciale) le acce!ta doar !e cele naturale <i dactilemele" 8e asemenea) el susinea c@ nu este recomandabil ca literele s@ -ie AnB@ate Anaintea cuBintelor) deoarece ar -i Am!otriBa ordinii
34
naturale a lucrurilor" A r@mas cunoscut An istoria de s!ecialitate ca -iind !@rintele metodei 9ermane" To#n >a!tist 5raser C*211-*4&* a susinut im!ortana metodelor !ro!use de -rancezi" A 9re<it) insistnd !rea mult !e comunicarea cu a?utorul semnelor Ca!ud Moore) !" &2D" A susinut inte9rarea co!iilor surzi An <coli obi<nuite <i) An anul *40*) iniiaz@ o <coal@ e.!erimental@ care a durat doar ciBa ani din cauza 9reut@ilor !e care le Antm!inau co!iii" Krederic7 Maritz 6ill C*4/(- *42&D susinea) la rndul s@u) c@ surzii trebuie s@ AnBee limba la -el ca <i auzitorii) utiliznd-o An -a!te din Biaa zilnic@" Pentru el dezBoltarea Borbirii A<i aBea baza An interaciunea cu ceilali" A utilizat multe ima9ini colorate) dar nu <i limba?ul semnelor" A !ro!us e-ectuarea unor !re9@tiri a !ro-esorilor care Bor lucra cu co!iii surzi) lucru care l-a consacrat" $landa In Olanda) un rol im!ortant l-a deinut Krancisc $an 6elmont C*1*4 S *1+%D) care) An lucrarea sa FAl!#abetum naturaeG) a!@rut@ la Sulzbac# An anul *112) a descris !entru !rima dat@ citirea !e buze ClabiolecturaD <i a recomandat -olosirea o9linzii !entru demutizare" Tot An Olanda) a des-@<urat o bo9at@ actiBitate de demutizator To#an Vonrad Amman C*11+ S *20&D) n@scut An ElBeia" In lucrarea sa FSurdus JoWuensG CSurdul BorbitorD) !ublicat@ la Amsterdam An anul *1+0 <i reeditat@ An anul *2// sub titlul F8issertatio de loWuelaG C8izertaie asu!ra BorbiriiD) a !us accentul !e Borbirea oral@ <i nu a mai recomandat -olosirea dactilemelor" Jui i se atribuie <i rolul de -ondator al <colii orale CoralisteD CPu-an) !" *+D"
35
Polonia Pentru Polonia) Ta7ob Kal7o,sc#i C*22(-*4&4D este considerat Antemeietorul ;nstitutului !entru surzi <i orbi din $ar<oBia C*4*2D" Ja Ance!ut a -ost ade!tul metodei 9esturilor) dar An anul *4*4 <i-a sc#imbat o!inia An !riBina metodelor de demutizare) susinnd introducerea metodei orale care s-a <i realizat la ;nstitutul res!ectiB) Ance!nd din anul acela CPu-an) !" 0*D"
(usia
Ni An Rusia Ca!ud Pu-an) !" 0/D a e.istat o continu@ !reocu!are !entru educarea surzilor" $" ;" KlerU a susinut c@ Fintelectul tn@rului mut este ca!abil de o dezBoltare tre!tat@) An -uncie de atenia <i bun@Boina cu care acesta este Ancon?uratG" 5" A"5ureB) An lucrarea sa FCurs enciclo!edicG) a -ormulat di-erite indicaii metodice !entru demutizare <i milita !entru metoda oral@" SelezneB a subliniat im!ortana -olosirii ilustraiilor) Antreb@rilor <i labiolecturii !entru demutizare" Cea mai im!ortant@ lucrare a sa a -ost FProducerea !ronun@rii <i citirii !e buze la surdomui) sau !oziia or9anelor Bocale An tim!ul !ronun@riiG" In anul *4++) Ostro9rads7i a Antemeiat o reBist@ numit@: FKoaie !entru AnB@area surdomuilor du!@ !rocedeul oral) educaia <i ocrotirea lorG" N" M" Ja9oBs7i a !reconizat or9anizarea actiBit@ii instructiB-educatiBe cu surdomuii !e trei cicluri) a cte trei ani -iecare" Pro!unea s@ se Ancea!@ cu AnB@area sunetelor <i s@ Anc#eie demutizarea cu -olosirea am!l@ a conBersaiei) a!licat@ la materialul Berbal Ansu<it" Ja rndul s@u) ;" A" $asileB s-a ocu!at) de asemenea) An s!ecial de !roblemele metodice" Tezele sale susin necesitatea -undament@rii !si#olo9ice a AnB@@rii"
36
(om-nia Primele meniuni des!re !ersoane cu dizabilit@i An Romnia le !utem 9@si An documente Bec#i romne<ti) care dateaz@ din Bremea lui Matei >asarab) Nte-an cel Mare) Petru Rare<) Mi#ai $iteazul <i conin re-eriri la a?utorarea <i FmiluireaG de-icienilor" Cele mai multe se re-er@ la s@raci) orbi) bolnaBi) Ans@ se !oate !resu!une c@ surzii au -ost inclu<i An semni-icaia unor termeni mai lar9i: Fmi<eiG) Fs@raciG) FcaliciG" CuBntul Fmi<elG) Andeosebi) era -olosit An acce!ia de in-irm <i-i includea att !e orbi) ct <i !e cei cu alte de-ecte Colo9i) surzi etc"D) !roBenii de !e urma r@zboaielor" FMiluireaG se re-erea doar la o asisten@ -ilantro!ic@ ucure<ti An anul *41%) !e ln9@ locuina doctorului Carol 8aBilla" :lterior) <coala a deBenit secie a Azilului FElena 8oamnaG <i a constituit nucleul !e baza c@ruia s-a An-iinat ;nstitutul !entru surdomui de la Koc<ani C*4+(D" Au e.istat <i alte <coli !entru surzi) dar au aBut o -uncionare s!oradic@) unele c#iar mai deBreme) Ans@ nu mai e.ist@ o eBiden@ !recis@ a acestora" 8in unele documente se !oate deduce c@ An anul *+04 s-a desc#is la 8umbr@Beni) un institut !articular !entru surdomui) din iniiatiBa unui localnic) -ost #usar An armata lui Na!oleon" In li!s@ de mi?loace materiale) <coala a -ost obli9at@ s@-<i Anceteze actiBitatea" 8in iniiatiBa !ro-esorului Carol Sc#a--er C*4&* S *+*0D) tot An anul *41%) la Timi<oara s-a An-iinat o <coal@ !articular@ !entru surzi) dar din !@cate nu se <tie !rea multe des!re modul An care a -uncionat" 8u!@ *44( s-a An-iinat o adeB@rat@ reea de <coli: Ja Arad C*44(D) Clu? C*444D) >ucure<ti C!entru -ete An *+0*) iar !entru b@iei An *+02D) ;a<i C*+%0D" In anul *+0&) Je9ea AnB@@mntului !rimar) An ca!itolul $;) amintea des!re clase s!eciale de de-icieni <i des!re AnB@@torii 37
asisteni <i titulari care Bor -i neBoii s@ aib@ un sta9iu de cte doi ani Antr-o <coal@ s!ecial@ CPu-an) !" %/D" Recens@mntul instituiilor de asisten@ social@ <i de ocrotire din anul *+%1 ar@ta c@ e.istau la acea dat@ 2 <coli s!eciale !entru surzi" InB@@mntul era 9ratuit <i erau <colarizai co!ii de 2 ani) dar <i mai mari" Printr-o le9e din anul *+1() s-a instituit <colarizarea obli9atorie !entru toi de-icienii CPu-an) !" %0D" Azi) An Romnia) e.ist@ multe <coli <i 9r@dinie !entru co!ii cu de-icien@ de auz" Ni !entru c@ noul curent al inte9r@rii s-a r@s!ndit An toat@ ara) s-au An-iinat clase s!eciale de surzi inte9rate An <coli normale" 8e asemenea) e.ist@ muli co!ii inte9rai indiBidual An clase normale"
38
P'(S$N"#/T"T'", 8NT(' C'(T/T%D/N' 6/ P('S%P%N'(/, 8NT(' 6T//N5/9/C 6/ 'MP/(/C=

9ersonalitatea uman este o totalitate+ 8iecare om este o fiin unic, valoroas *n sine+ CElena Pam-irD Normalitate FJa su-let nu se a?un9e nici cu bisturiul) nici cu #rleul) nici cu laserul) nici cu cele mai so-isticate a!arate) nici m@car cu Borba) ci doar cu su-letul) c#eia sui 9eneris a !enetr@rii cet@ii !e care o Antruc#i!eaz@" Ni) An -ine) s@ !resu!unem c@ cineBa a a?uns totu<i An adncurile sale" Ni An acest caz re-eririle sau relat@rile r@mn deseori) subiectiBe) dubitabileG C8r@9an <i Petroman) !" 1D" Pentru a !utea r@s!unde la Antrebarea: FCe este !ersonalitateaHG) este -oarte im!ortant s@ -acem distincie Antre termenii: !ersoan@ <i !ersonalitate" FTermenul de persoan desemneaz@ indiBidul uman concret" 9ersonalitatea) dim!otriB@) este o construcie teoretic@ elaborat@ de !si#olo9ie An sco!ul Anele9erii <i e.!lic@rii S la niBelul teoriei <tiini-ice - a modalit@ii de -iinare <i -uncionare ce caracterizeaz@ or9anismul !si#o-iziolo9ic !e care Al numim !ersoan@ uman@G C8a-inoiu) !"%*D" Caracteristici comune ale de-iniiilor date !ersonalit@ii sunt eBideniate de c@tre Perron Ca!ud 8a-inoiu) !" %*D: :lobalitatea: ansamblul de caracteristici care !ermit descrierea unei !ersoane) identi-icnd-o !rintre celelalte3 39
Coerena: e.istena unei anumite or9aniz@ri <i interde!endene a elementelor com!onente ale !ersonalit@ii3 un sistem -uncional -ormat din elemente interde!endente3 9ermanena CstabilitateaD tem!oral@: coerena 9enereaz@ le9i de or9anizare a c@ror aciune este !ermanent@3 -iina uman@ are con<tiina e.istenei sale) sentimentul continuit@ii <i identit@ii !ersonale) An ciuda trans-orm@rilor !e care le su-er@ de-a lun9ul Antre9ii sale Biei" Cele trei caracteristici subliniaz@ -a!tul c@ !ersonalitatea este o structur@) lucru subliniat de c@tre All!ort C*+4*D: FPersonalitatea este or9anizarea dinamic@ An cadrul indiBidului a acelor sisteme !si#o-izice care determin@ 9ndirea <i com!ortamentul s@u caracteristicG Ca!ud 8a-inoiu) !" %0D" Psi#olo9ia a!lic@ atributul de !ersonalitate -iinei umane a?uns@ An !rocesul deBenirii sale socio-culturale la sinteza unor determinani: Autonomie relatiB@ An relaiile cu mediul de Bia@ Cca!acitate de autoAn9ri?ire) autoadministrare) meninere a ec#ilibrului <i identit@iiD3 Ca!acitate de antici!are <i autocontrol3 ;nte9rare actiB@ An comunitate) atin9erea unui sistem !ro!riu de Balori3 Prestarea unor actiBit@i An -olosul societ@ii3 NiBelul intelectual su-icient de Analt !entru a aBea o autonomie !ersonal@3 Con<tientizarea !ro!riei e.istene) elaborarea Eului <i a Jumii" Elementele comune din de-iniia !ersonalit@ii sunt consistena <i sc#imbarea) distinctiBitatea <i asem@narea) as!ectul !ublic <i as!ectul intim) !ersonalitatea normal@ <i tulbur@rile de !ersonalitate CKilimon) !" ((D" Consistena are An Bedere Ansu<irile stabile ale !ersonalit@ii) di-er@ de la un indiBid la altul) de la o dimensiune a 40
!ersonalit@ii la alta) dar An mai multe !lanuri com!ortamentale sau mentale este !rezent la -iecare) cel !uin) un niBel mediu al consistenei" Nu este incom!atibil@ cu sc#imbarea) e.ist@ doar di-erene !riBind -actorii 9eneratori) am!loarea sau sensul trans-orm@rilor C>aron) *+++) a!ud Kilimon) !" (1D" 8istinctiBitatea conine atributele ce con-er@ unicitate !ersonalit@ii <i rezult@ din !otenialul 9enetic An interaciune cu mediul di-ereniat) !entru -iecare -iin@ An !arte !recum <i din e.!eriena de Bia@ ire!etabil@ <i se concretizeaz@ An s!eci-icitatea indiBidual@ a modului de a 9ndi) de a simi <i aciona) An ca!acitatea de e-ort <i de ada!tare) dinamism) ener9ie) stil de munc@) reele de relaii" Nu !oate -i se!arat@ de similitudine) care este dat@ de asem@n@rile coninute An ereditatea uman@) de elementele comune coninute An rolurile <i actiBit@ile sociale Croluri de 9en) !ro-esionale sau ocu!aionale) !arentale) de AnB@are etc"D" E.ist@ mai multe similitudini <i An secBenele <i stadiile deBenirii umane" Asem@n@rile <i inte9rarea An 9ru! stau la baza -orm@rii identit@ii sociale" Con<tiina identit@ii sociale !oate -i !rotectoare <i dinamizatoare) dar <i o surs@ de su-erin@ C8esc#am!) Vaes) a!ud Kilimon) !"(1D" Pe identitatea social@ <i !e desco!erirea elementelor unicit@ii se constituie identitatea !ersonal@) <i se -ormeaz@ conce!tul de E:" Relaia !ersonalitate S com!ortament im!lic@ <i re-erirea) !e de o !arte) la !ersonalitatea !ublic@) adic@ la ceea ce ceilali obserB@ An mani-est@rile obiectiBe ale unei !ersoane Cdis!oziie 9eneral@) modul de mani-estare An situaii amenin@toare) e.!resii ale atitudinilor) !atternuri de Borbire) maniere) inut@D) iar !e de alt@ !arte) la !ersonalitatea !riBat@) intim@ a !ersonalit@ii) care include -antezii) dorine) as!iraii) 9nduri <i e.!eriene neAm!@rt@<ite CAt7inson et al) *+4%) a!ud Kilimon !" (1D" Personalitatea normal@ !oate -i descris@ An termeni de tr@s@turi sau -actori <i atunci este Borba de moduri relatiB stabile de co9niie <i relaionare cu mediul sau !ro!ria -iin@) cu -inalitate ada!tiB@ <i emer9ent@" 8ac@ tr@s@turile deBin in-le.ibile <i 41
malada!tatiBe <i a-ecteaz@ -uncionarea social@ <i ocu!aional@ a indiBidului) se !oate a!recia e.istena unei tulbur@ri de !ersonalitate" Acestea sunt de -a!t moduri neadecBate <i imature de a -ace -a@ stresului sau de a rezolBa !roblemele Bieii" Ele inter-ereaz@ cu starea de bine a indiBidului <i a 9ru!ului) a!ar An adolescen@ sau la debutul Brstei adulte" Patternul com!ortamental <i e.!eriena subiectiB@ se abat considerabil de la e.!ectanele culturii din care -ace !arte indiBidul sau de la normele care 9uBerneaz@ e.istena uman@ transcultural@" 8eBierile a!ar An !lanul co9niiei C!erce!ia <i eBaluarea !ro!riei !ersoane) a celorlali <i a eBenimentelorD) al a-ectiBit@ii CniBelul) intensitatea) labilitatea) r@s!unsul emoional) al -uncion@rii inter!ersonale <i controlului im!ulsurilorDC8SM-;$ *++&) a!ud Kilimon) !" (2D" 8e-inirea normalit@ii este mai di-icil@ -a@ de de-inirea anormalit@ii) considerat@ ca tulburare) deoarece tradiional) ada!tabilitatea a -ost considerat@ ca o not@ de-initorie a st@rii de normalitate) iar) !entru a nu se con-unda termenul de ada!tare cu cel de con-ormism) se subliniaz@ atributele de !ersonalitate: indiBidualitatea) unicitatea) creatiBitatea) Am!linirea !otenialului) autorealizarea CMaslo,) a!ud Kilimon) !" (2D" Conce!tul de !ersonalitate nu se !oate reduce la o sim!l@ de-inire) ci mai de9rab@ la o inBentariere a numeroaselor Ancerc@ri de elaborare a unei de-iniii ct mai com!le.e <i cu!rinz@toare" Se !oate Borbi mai de9rab@ de teorii ale !ersononalit@ii) adic@ de un ansamblu structurat de conce!te care -ac !osibil@ Anele9erea com!ortamentului <i elaborarea !rediciilor) de i!oteze testabile CKilimon) !" (2D" Printre cele mai im!ortante !uncte de Bedere se num@r@: Kreud Ca!ud Kilimon) !" (4D S co!il@ria este eta!a decisiB@ An deBenirea !ersonalit@ii) !rin urmare traumele din trecutul subiectului stau la baza tulbur@rilor de mai trziu3
42
Adler C*++*) a!ud Kilimon) !"(+D S sentimentul de in-erioritate are caracter uniBersal) motiBeaz@ com!ortamentul <i st@ la baza dezBolt@rii !ersonalit@ii3 acesta se dezBolt@ atunci cnd a!ar de-icite or9anice) r@s-@ e.cesiB) ne9li?are sau res!in9ere3 All!ort Ca!ud Kilimon) !" (+D - tr@s@turile sunt calit@i interne care 9#ideaz@ com!ortamentul <i !redis!oziii de a r@s!unde similar la di-erii stimuli3 ele sunt reale <i e.ist@ An -iecare dintre noi) Bariind An -uncie de anumite situaii3 Cattell C*++2) a!ud Kilimon) !" (+D S de-ine<te !ersonalitatea ca -iind ceea ce !ermite !redicia An le9@tur@ cu ceea ce Ba -ace !ersoana Antr-o situaie dat@3 de-iniia ar trebui s@ coreleze dou@ conce!te incluse An studiul com!ortamentului) <i anume !ersoana <i situaia stimul3 Cattell a de-init *1 tr@s@turi) unit@i structurale relatiB !ermanente ale !ersonalit@ii dintre care a des!rins cinci dimensiuni c#eie: e.troBersiunea) a9reabilitatea) con<tiinciozitatea) stabilitatea emoional@ <i desc#iderea la e.!erien@3 Maslo, C*+2/D S !entru a !utea e.!lica !ersonalitatea !ro!une un sistem ierar#ic al trebuinelor) care actiBeaz@ <i direcioneaz@ com!ortamentul uman" 8in cele amintite mai sus) se !oate a?un9e la concluzia c@ !ersonalitatea uman@ re!rezint@ FAmbinarea unitar@ nonre!etitiB@ a Ansu<irilor !si#olo9ice care caracterizeaz@ mai !re9nant <i cu un mai mare 9rad de stabilitate omul concret <i modalit@ile sale de conduit@G CTurc@u <i Me9ie<an) !" 11D" Cornel 6aBrneanu C!" 0&D consider@ diBersitatea !unctelor de Bedere) !riBind Anele9erea conce!tului de !ersonalitate) ca -iind rezultatul ateniei acordate as!ectelor eseniale <i de durat@ a !ersoanei" Pornind de la aceast@ constatare) el obserB@ e.istena a ctorBa as!ecte comune An de-iniiile teoretice ale !ersonalit@ii: 43
:nele de-iniii descriu !ersonalitatea ca un ti! de structur@ sau or9anizare i!otetic@) o abstracie bazat@ !e in-erene deriBate din obserBarea com!ortamentului3 Altele !un accentul !e neBoia de a Anele9e semni-icaia di-erenelor indiBiduale3 An acest caz) !ersonalitatea este B@zut@ ca unicitatea !al!abil@ a tuturor indiBidualit@ilor) ast-el) studierea !ersonalit@ii !ermite di-erenierea unei !ersoane de alta !rin tr@s@turi s!eciale sau combinaii ale acestor tr@s@turi3 O alt@ !arte a de-iniiilor eBideniaz@ im!ortana abord@rii !ersonalit@ii An termenii istoriei !ersonale a indiBidului sau a !ers!ectiBei An dezBoltare" Ka!tul) c@ e.ist@ att de multe de-iniii contradictorii <i nu se a?un9e la un !unct de Bedere unitar) deriB@ din Ansu<i conce!tul de !ersonalitate care este considerat un construct !rea 9eneral C6aBrneanu) !" 01D sau din 9eneralitatea conce!telor la care se recur9e !entru e.!licarea conduitelor) care etic#eteaz@ <i nu e.!lic@ aceste conduite C 6aBrneanu) !" 01D" Subiectul uman !oate -i studiat <i Aneles din !unct de Bedere co9nitiB) emoional) com!ortamental <i biolo9ic" Pornind de la aceast@ a-irmaie) !ersonalitatea uman@ !oate -i considerat@ un !attern co9nitiB) emoional) com!ortamental @ban) !"(/D" Inc@ din o!erele unor autori din antic#itate CAristotel) 6omer) So-ocle etc"D) se !oate obserBa c@ a!recierea <i cunoa<terea !ersonalit@ii re!rezint@ una dintre cele mai Bec#i !reocu!@ri ale omului) n@scut@ din necesitatea !ractic@ a conBieuirii" Cunoa<terea tr@s@turilor !si#ice) a tr@s@turilor de !ersonalitate) ale colaboratorilor) !artenerilor !rietenilor <i du<manilor) a -ost <i a r@mas una dintre condiiile lu@rii unor decizii adecBate) o !remis@ indis!ensabil@ a e-icienei An aciunile Antre!rinse de om CP_r9_) !" (+D"
44
Tiberiu Vulcsar C!"**D remarca -a!tul c@ F!si#olo9ul) mai ales cel !ractician) e.!loreaz@ mereu Biaa omului concret) co!il sau adult) normal sau anormalG" In acest sens) acestuia i se cere s@ cunoasc@ Fatt niBelul de dezBoltare) modul de structurare) zi9-za9urile <i -orele motrice ale !ersonalit@ii normale) ct <i sim!tomele) -ormele de e.teriorizare ale diBerselor tulbur@ri !si#omotorii) Berbale) mintale) emoionale) caracteriale <"a"G" In !lan educatiB) cunoa<terea !ersonalit@ii eleBului) !articularit@ile lui indiBiduale <i de Brst@) constituie !entru -iecare educator obiect de studiu" Modernizarea AnB@@mntului demonstreaz@ aceast@ necesitate) subliniind -a!tul c@ aceasta nu !oate -i conce!ut@ -@r@ un studiu !realabil a celor care bene-iciaz@ de ea: eleBii CTurc@u <i Me9ie<an) !"4&D" Practica !eda9o9ic@ demonstreaz@ c@ An domeniul instruciei <i educaiei) strate9ii didactice identice au dus) adeseori) la rezultate di-erite) acestea datorndu-se caracteristicilor indiBiduale <i de Brst@ ale educailor) niBelului intelectual) structurii a!titudinale) o!iunilor) atitudinilor <i conBin9erilor !ro!rii) care determin@ o rece!tare <i o !relucrare di-ereniat@ a mesa?elor transmise" Pentru o aciune e-icient@) educatorul trebuie s@ renune la ti!are ri9ide <i la !re?udec@i) s@ cunoasc@ ca!acit@ile reale ale eleBilor) interesele <i atitudinile lor) !otenialul -iec@rui eleB s@ -ie !us An Baloare) o-erindu-i-se !osibilitatea de e.!rimare cu Baloare indiBidual@ <i social@ CCosmoBici <i ;acob) !" 44D" Pentru a interBeni adecBat) un cadru didactic trebuie s@ identi-ice eBentualele di-icult@i ale eleBilor) s@ !reBin@ un eBentual e<ec sau) mai r@u) abandon <colar" In concluzie) An toate re-eririle la !ersonalitate menionate se !oate obserBa e.istena unei tolerane) care subliniaz@ <i mai mult relatiBitatea unor termeni utilizai" ReBenind la o idee !e care am mai susinut-o anterior) am !utea !reciza relatiBitatea unui alt conce!t) acela de normalitate" :nde <i dac@ se !oate trasa o linie 45
clar@ de demarcaie Antre normalitate <i anormalitate) este o Antrebare retoric@ la care) !robabil) nu se Ba !utea r@s!unde niciodat@" Aceasta se datoreaz@) !e de o !arte) -a!tului c@ o anumit@ abatere de la normalitate !oate -i mai eBident@ sau mai !uin semni-icatiB@) iar !e de alt@ !arte) -a!tului c@ e.ist@ o di-eren@ Antre cultura !o!oarelor) care duce la acce!tarea ca normalitate a unei situaii care) An alt conte.t <i An alt@ !arte a 9lobului) !oate -i considerat@ deBiere" Necesitatea unei !si#o!eda9o9ii s!eciale a a!@rut ca un remediu la dorina de a or9aniza di-ereniat educaia <i interBenia An cazuri s!eciale) !entru a Balori-ica la ma.imum dezBoltarea !otenialului uman" In urma studiilor a!ro-undate <i a cercet@rilor) s-au n@scut metodolo9ii recu!eratoare <i strate9ii de abordare educatiB@ s!eci-ice ti!urilor de dizabilit@i) Brstei subiecilor) !osibilit@ilor reale de recu!erare" Multe dintre cazurile FcliniceG sunt discutabile" 6andica!ul nu este Antotdeauna seBer" Sunt -oarte multe situaii An care s!eciali<tii nu !ot -ace o recomandare clar@) deoarece co!ilul) de<i este a-ectat de o de-icien@) aceasta este u<oar@ sau u<or accentuat@" Inscrierea lui la o <coal@ s!ecial@ ar Ansemna o !ierdere cantitatiB@ <i calitatiB@ la niBelul cuno<tinelor) iar Anscrierea la o <coal@ normal@) ar !utea) de asemenea) duce la o !ierdere) dac@ nu Ba bene-icia de o atenie deosebit@ din !artea cadrelor didactice <i nu Ba aBea a?utor de s!ecialitate" Odat@ cu trecerea tim!ului) multe dintre metodele a!licate iniial) care s-au doBedit ine-iciente) au -ost Anlocuite cu altele mai noi <i mai !er-ormante) conce!tele au -ost redenumite" In acest moment <colile s!eciale sunt !e cale de a se des-iina) de a se trans-orma An centre de resurse !entru <colile normale care) la rndul lor) Bor deBeni <coli inte9ratoare" Se9re9area este !e cale sa -ie Anl@turat@ de-initiB" EleBii cu dizabilit@i Bor -i inte9rai An <colile normale) urm@rindu-se incluziunea lor An societate"
46
Trans-ormarea <colilor s!eciale nu Anseamn@) Ans@) renunarea la cadre de s!ecialitate) dim!otriB@) Ba -i neBoie de <i mai muli socio-!si#o-!eda9o9i care s@ asiste An <coli) att !e co!ilul cu cerine educatiBe s!eciale) ct <i !e cadrele didactice im!licate An educarea lui" Pro-esorul de s!ri?in) !ro-esorul itinerant) !si#olo9ul) lo9o!edul) 7inetotera!eutul) sunt absolut indis!ensabili !entru inte9rarea reu<it@ a acestor co!ii" Sur3i <i i,oacu3ici Co!ilul auzitor !oate !ro-ita de !otenialul lin9Bistic !e care Al are Anc@ de la na<tere" Cnd Ance!e s@ Borbeasc@) el !oate !oBesti) !oate combina <i recombina cuBintele) !oate alc@tui di-erite !ro!oziii cu ele) Anele9e !ro!oziiile !e care le aude !entru !rima dat@) !oate -olosi limba An di-erite situaii concrete" Pentru co!iii surzi) limba?ul este o barier@" C#iar dac@ sunt inteli9eni) ei nu-<i !ot Ambo9@i niBelul de cuno<tine) e.!eriena de Bia@" Jimitarea !osibilit@ilor de comunicare Ai constrn9e" Ei Bor interaciona mult mai !uin cu semenii lor" Ji!sa abilit@ilor de comunicare le !oate Am!iedica dezBoltarea normal@ dac@ nu e.ist@ com!ens@ri CMoores) !" &D" Co!iii AnBa@ limba !e care o aud An ?ur" Modul e-ectiB de acumulare a limba?ului a -ost obiectul multor cercet@ri) dar !rocesul este att de com!le.) Anct Anc@ nu a -ost -oarte bine Aneles" E.ist@) Ans@ !@reri care conBer9 c@tre urm@toarele concluzii: 8e la na<tere) co!iii sunt e.!u<i unui anumit limba? de c@tre cei din ?ur) -amilie <i a!ro!iai ai -amiliei3 Prima limb@ este asimilat@ de co!ii !rin interaciunile de comunicare cu Borbitori com!eteni ai limbii res!ectiBe3 :tiliznd limba?ul) co!ilul cunoa<te !articularit@ile limbii) situaiile s!eciale de comunicare C5re9orU) !" &+D" Pentru co!ilul surd) toate aceste sunt reduse !ro!orional cu 9radul !ierderii auzului" 47
Co!ilul mic) auzitor) nu trebuie s@-<i !riBeasc@ mama An tim! ce aceasta Ai Borbe<te ar@tndu-i un obiect) !oate !riBi obiectul urm@rind e.!licaiile care i se dau An le9@tur@ cu acesta) An tim! ce) !entru co!ilul surd) situaia este cu totul di-erit@" 8ac@ i se e.!lic@ -ie utilizndu-se limba?ul semnelor) -ie labiolectura) el este neBoit s@ !riBeasc@ !e rnd la mama sa <i la obiectul res!ectiB" In acest -el) tim!ul necesar Anele9erii Ba -i mai mare <i necesit@ mult@ r@bdare <i din !artea adultului im!licat An comunicare C6arris and Mo#aU) a!ud 5re9orU) !" (0D" In ceea ce !riBe<te identitatea social@ a surdului) se !oate obserBa im!ortana mediului An care s-a n@scut <i a ale9erii !e care o -ac !@rinii An numele co!ilului" 8ac@ de la na<tere Ba tr@i Antre !ersoane surde) Ba AnB@a limba?ul semnelor <i Ba ado!ta com!ortamentul s!eci-ic) el !utnd -i considerat un membru al comunit@ii res!ectiBe" 8ac@) Ans@) co!ilul n@scut Antr-o -amilie de auzitori nu intr@ An contact cu ali co!ii ca <i el) Ba -i inte9rat de tim!uriu Antr-o comunitate obi<nuit@ de co!ii) Ba !ierde FidentitateaG de surd" In articolul s@u F8ealin9 ,it# t#e Keelin9sG) Mitc# Turbin identi-ic@ cinci eta!e !rin care trece surdul !n@ An momentul An care A<i acce!t@ identitatea de surd: Negarea S este momentul An care con<tientizeaz@ c@ este di-erit <i re-uz@ s@ acce!te realitatea3 8uria S se na<te din credina c@ nu merit@ s@ i se Antm!le tocmai lui <i c@ ar aBea <i el dre!tul la -ericire3 ;mpcarea S Ance!e s@ se obi<nuiasc@) este eta!a An care acce!t@ !roteza !entru a !utea comunica) de<i Anc@ o ascunde de !ersoanele str@ine3 Depresia S obose<te s@ se tot ascund@) cade Antr-o tristee adnc@3 6cceptarea S realizeaz@ c@ toi suntem muritori) Biaa mer9e mai de!arte cu bune <i rele" E.ist@ comunit@i ale surzilor) alc@tuite din !ersoane surde sau #i!oacuzice) care au interese comune) o literatur@ comun@) 48
!ublicaii de s!ecialitate" Acestea di-er@ de la ar@ la ar@) An -uncie de necesit@ile locale) de interesul <i !osibilit@ile !e care le au de a se 9ru!a" C#iar <i limba?ul semnelor este di-erit) nu e.ist@ un limba? internaional comun" Pentru ma?oritatea dintre noi) Facas@G Anseamn@ re-u9iul intim An care ne retra9em ca s@ ne simim bine" Pentru un surd) Ans@) atunci cnd este sin9urul cu aceast@ !roblem@ din -amilie <i tr@ie<te Ancon?urat de auzitori) Facas@G !oate -i locul An care !ermanena #andica!ului este con<tientizat@ din !lin" Este obli9at s@ -ac@ e-orturi mari !entru a !utea comunica <i) de multe ori) nici m@car !@rinii nu se str@duiesc !rea mult s@ AnBee semnele !entru a-i Anlesni comunicarea" Acest lucru Al -ace s@ se simt@ bine An comunitatea de surzi) unde A<i !oate dezBolta c#iar <i o mndrie de a -i surd" Muli co!ii nu au <ansa de a-<i ale9e sin9uri destinul) sunt su!er!rote?ai) -iecare !as -iindu-le calculat dinainte de c@tre !@rini) care #ot@r@sc totul !entru ei -@r@ a lua An considerare c@ <i ei ar !utea aBea !re-erine) temeri sau c@) de multe ori) se !ot descurca sin9uri" Nu sunt l@sai s@ -ie a<a cum sunt de -a!t) s@ -ie mndri de ceea ce simt" Surzii sunt unii de un destin comun) cu toate c@ la rndul lor) la -el ca <i auzitorii) se sub9ru!eaz@ An -uncie de reli9ie) etnie) !asiuni etc" Ei se asociaz@ !entru a-<i dobndi identitatea) att ca !ersoane surde) ct <i ca membri ai societ@ii" Este unanim recunoscut -a!tul c@ sunt mult mai unii dect auzitorii" Ei au <i o cultur@ a surzilor care An9lobeaz@ un set de credine <i !ractici) un mod comun de a comunica CPadden <i RamseU) !" +2D" (olul au3ului .n de3!oltarea co,ilului Maria Anca) An lucrarea sa FPsi#olo9ia de-icienilor de auzG o-er@ o !ers!ectiB@ asu!ra -elului An care li!sa auzului a-ecteaz@ dezBoltarea normal@) armonioas@) a co!ilului) a<a cum se !oate deduce din cele ce urmeaz@" 49
8e-iciena auditiB@ duce la limitarea limba?ului) in-luennd ne9atiB !rin acesta asimilarea de in-ormaii din mediu !recum or9anizarea memoriei <i -le.ibilitatea ada!tiB@" PriBarea senzorial@ altereaz@ toate construciile !si#o-iziolo9ice ale lumii co!ilului" C#iar !rin com!ensare te#nic@) Anele9erea mesa?ului este !erturbat@" In absena auzului) B@zul deBine o cale in-ormaional@ de !rim ordin) calea Bizual@ o-erind o mare !arte din in-ormaiile asu!ra limba?ului celor din ?ur" Perce!ia Bolumelor <i a distanei are <i Baloare acustic@) deoarece ecoul <i interBalul de tim! al acestuia in-ormeaz@ asu!ra distanei -a@ de obiectul care re-lect@ unda sonor@" Absorbia acestor unde !roBoac@ senzaia de !ro-unzime) !e care co!ilul surd nu o are" E asem@n@tor cu situaia An care auzitorii ar -i obli9ai s@ tr@iasc@ Antr-o lume cu dou@ dimensiuni" Printre cele mai im!ortante -uncii ale auzului se num@r@: 8uncia de fond S care !ermite monitorizarea !ermanent@ a mediului <i asi9ur@ stabilitatea <i ec#ilibrul or9anismului An) <i cu acel mediu3 nu solicit@ un anumit r@s!uns3 8uncia de avertizare S declan<eaz@ reacii de r@s!uns la modi-ic@rile mediului3 8uncia euristic - este declan<at@ de cele dou@ anterioare) care stimuleaz@ ca!acitatea de AnB@are !rin sur!rinderea stimulilor sonori cu Baloare in-ormatiB@ asu!ra sc#imb@rilor !roduse An mediu3 aceast@ -uncie conduce s!re noi e.!eriene CKraser) a!ud Anca) !"*0D" Jumea de-icienilor de auz este mai !uin si9ur@ <i stabil@) ei !ot -i luai !rin sur!rindere de sc#imb@ri !roduse An a-ara cm!ului Bizual sau distanei" Co!iii surzi deBin con<tieni de aceste sc#imb@ri) doar dac@ adulii le atra9 atenia asu!ra lor" Acest lucru este deosebit de im!ortant <i trebuie aBut An Bedere
50
!entru ca acestor co!ii s@ li se -urnizeze o cantitate ct mai mare de in-ormaii !entru a com!ensa limit@rile din co!il@rie" Se mai !oate Borbi des!re o funcie simbolic a auzului) care este le9at@ de ac#iziia <i dezBoltarea limba?ului <i de comunicarea inter!ersonal@" 8e<i !erce!erea elementelor -onetice este 9raB !erturbat@) melodia -razei <i ritmul !rozodic contribuie la s!orirea inteli9ibilit@ii Borbirii" F$orbirea este doar un 9est tradus An cuBinte datorit@ -lu.ului res!irator" $ederea mi<c@rilor Carticulatorii sau nuD este doar un as!ect necesar) dar nu <i su-icient !entru or9anizarea !si#omotricit@iiG CAnca) !"*%D" 8elius Ca!ud Anca) !" *&D a susinut c@) dac@ abilitatea senzorial@ este redus@ ca urmare a lez@rii unui rece!tor senzorial) este a-ectat cm!ul !ersonal !recum <i <irul de e.!eriene ambientale dis!onibile or9anismului" Atunci cnd aceast@ in-ormaie este incom!let@ sau Biteza ei de trans-ormare este ridicat@) cu a?utorul e.erciiilor de cunoa<tere) care !relucreaz@ in-ormaii din e.!eriena anterioar@) ea !oate -i) totu<i) com!let@ <i !recis@" Omul deine dou@ cate9orii de sensibilit@i: !entru distan@) concretizat@ !rin auz <i B@z <i !entru a!ro!iere) concretizat@ An miros) 9ust) !i!@it" Simurile !entru a!ro!iere sunt mai solicitate An !rimii doi ani de Bia@) !erioada numit@ de Pia9et stadiul senzorio-motor al dezBolt@rii) urmnd ca du!@ Brsta de doi ani) !onderea s-o dein@ simurile !entru distan@" [ood <i colab" Ca!ud Anca) !"*(D au subliniat dou@ as!ecte im!ortante !riBind in-ormaia auditiB@" Aceasta are o anumit@ durat@ cu!rins@ Antre momentele de Ance!ut <i Ancetare" Pentru a o !utea desci-ra) or9anismul A<i dezBolt@ anumite de!rinderi !e care le utilizeaz@: MS8 <i abilitatea de a stabili succesiunea tem!oral@" 8e<i nu con<tientiz@m acest lucru) aceast@ de!rindere se -ormeaz@ Anc@ din !erioada intrauterin@ <i are im!licaii multi!le) inclusiB An comunicare" Ja !ersoanele cu de-icien@ auditiB@ con9enital@ nu se constituie s!ontan) iar acest lucru a-ecteaz@ ca!acitatea lor de AnB@are" Acestea nu-<i Bor 51
reaminti dect ultima sau ultimele secBene) restul r@mnnd con-uz" :n alt as!ect deosebit de im!ortant este acela al Ftriun9#iului de re-erin@G" Co!ilul trebuie s@ -ac@ simultan cone.iuni Antre sine <i obiectul de re-erin@ des!re care Ai Borbe<te o alt@ !ersoan@" Auzitorul) An aceast@ situaie) are simultan dou@ e.!eriene din re9istre senzoriale di-erite) care se com!leteaz@ reci!roc) Ambo9@indu-se" El !riBe<te obiectul <i ascult@ e.!licaiile adultului) ceea ce Ambo9@e<te ima9inea <i duce la o ima9ine mintal@ com!le.@" Co!ilul surd trebuie s@ -ac@ le9@tura Antre dou@ tr@iri Bizuale care se !roduc simultan) dar !e care le !oate !erce!e doar succesiB) deoarece !e de o !arte el !erce!e Borbirea adultului sub -orma unei succesiuni ra!ide de ima9ini labiobucale) !e care trebuie s@ le asocieze cu ima9inea obiectului" Jabiolectura re!rezint@ !entru co!ilul surd <ansa de a !utea comunica cu auzitorii" Aceasta are Ans@ anumite limite" Pentru a !utea citi !e buze) co!ilul trebuie s@-l Bad@ !e cel care-i Borbe<te" 8istana ma.im@ acce!tat@ !entru labiolectur@ este de trei metri) iar An cazul unui co!il mic) distana de un metru este mult mai !ractic@ CMcCrac7en <i Sut#erland) !" 21D" 8atorit@ asem@n@rii unor sunete An !ronunare la niBelul buzelor) este im!osibil@ identi-icarea -iec@rui sunet An !arte) ast-el c@) un co!il surd Ba aBea di-icult@i An decodi-icarea unor cuBinte) <i Ba -i neBoit s@ deduc@ din conte.t Anelesul cuBntului res!ectiB" Co!ilul de-icient de auz trebuie s@ -ie atent An !ermanen@) dac@ Brea s@ Anelea9@ ceea ce i se s!une) s!re deosebire de cel care aude <i !oate asculta doar !e ?um@tate An tim! ce se 9nde<te la cu totul altceBa" Acest lucru Al obose<te) ast-el c@) uneori) dorind s@ -ac@ o !auz@ de labiolectur@) re-uz@ s@ se uite la interlocutor deBenind recalcitrant sau dezorientat CMcCrac7en <i Sut#erland) !" 24D" Pentru co!ilul surd) limba matern@ este o limb@ str@in@ !e care o asimileaz@ An tim! <i cu e-orturi su!limentare" Procesul de 52
9ndire este An9reunat de a!ariia unei eta!e su!limentare) aceea de a decodi-ica mesa?ul !rimit An limba?ul !ro!riu) !roces similar cu acela care interBine atunci cnd comunic@m Antr-o limb@ str@in@" 8e asemenea) atunci cnd dore<te s@ transmit@ un mesa?) An !rimul rnd Ba trebui s@-<i Ftraduc@G ideea recur9nd la norme lin9Bistice AnB@ate An tim! <i nu asimilate -iresc) An !rocesul de dezBoltare) a<a cum se Antm!l@ An cazul auzitorilor" Personalitatea surdului Ji!sa auzului !oate -i !riBit@ ca !e o !roblem@ medical@ care necesit@ un tratament sau ca !e o !roblem@ social@) obiectul ateniei oamenilor de <tiin@ antro!olo9i) medici) !si#olo9i) !eda9o9i) sociolo9i etc" Prin urmare) surzii !ot -i tratai ca !ersoane bolnaBe sau doar ca oameni di-erii de restul !o!ulaiei" Surditatea nu doare) celui care nu a auzit niciodat@ sunetele) nu-i li!sesc" Su-erina este mai de9rab@ su-leteasc@) datorat@ con<tientiz@rii -a!tului c@ !ersoana An cauz@ di-er@ de ma?oritatea semenilor) c@ !osibilitatea de comunicare cu ace<tia este An9reunat@ de limba?ul s@u s@rac <i c@ -ace !arte dintr-o minoritate" ABnd An Bedere !ersonalitatea uman@) a<a cum au B@zut-o cercet@torii An domeniu) se !une Antrebarea dac@ !utem Borbi des!re Fo !ersonalitate a surduluiG" Are surdul sau nu caracteristici !articulare ale !ersonalit@iiH Pintner a Ance!ut o ast-el de cercetare) Ca!ud 5re9orU) !" *1) Moores) !" *2/D) iar concluzia la care a a?uns a -ost aceea c@) An 9eneral) co!iii surzi sunt instabili emoional) introBertii <i imaturi An ceea ce !riBe<te a!titudinile sociale" MeUer C*+0*D a ad@u9at celor de mai sus rezultatele obserBaiilor sale) susinnd c@ surzii sunt nesociabili) moroc@no<i <i sus!icio<i) iar 6eider <i 6eider au susinut) An anul *+&*) ideea c@ testele obi<nuite nu sunt
53
a!licabile surzilor) dar interesul !entru !ersonalitatea lor s!eci-ic@ nu trebuie i9norat" Subiecii surzi CSoloman) *+&%D !ar s@ -ie nesi9uri) a!atici) a9itai <i sus!icio<i Ca!ud Moores) !" *2*D" Intr-un studiu -@cut unei adolescente utiliznd Scala de ;nteli9en@ [ec#sler <i testul Petei de cerneal@) Rorsc#ac#) JeBine C*+(1D a!recia c@ subiecii surzi sunt e9ocentrici <i im!ulsiBi CMoores) !"*2*D" In 9eneral) concluziile cercet@rilor -@cute la mi?locul secolului trecut conBer9 c@tre un consens) <i anume acela) c@ surzii dau doBad@ de o imaturitate emoional@" Rezultatele nu sunt satis-@c@toare) deoarece la o analiz@ mai atent@ se !ot obserBa cteBa mari nea?unsuri: ;nstrumentele -olosite !entru inBesti9are nu erau ada!tate la realitatea concret@) simindu-se neBoia 9@sirii unor metode <i mi?loace mai obiectiBe3 Trebuie s@ se ia An considerare <i reinerile) li!sa de Ancredere !e care o au surzii An !ersoanele str@ine cu care Bin An contact) com!ortamentul lor -iind in-luenat de mediul ne-amiliar An care se -ace inBesti9aia) de neAncrederea An !ersoanele cu care Bin An contact <i de ?ena datorat@ comunic@rii de-icitare3 C#estionarele <i testele cu!rind multe cuBinte noi) abstracte) de multe ori Antreb@rile nu sunt clare <i r@s!unsurile nu sunt concludente" Pentru a !utea studia ct mai e-icient !ersonalitatea surzilor <i !entru ca cercet@rile s@ -ie Balide) este deosebit de im!ortant s@ nu se ne9li?eze neBoile !ersoanei surde) s@ se colaboreze cu membrii comunit@ii de surzi <i s@ se cunoasc@ e.!eriena surzilor) de!endena lor de -amilie CMoores <i Meado,) !" 0+&D" Surzii au neBoie s@ -ie acce!tai <i recunoscui) s@ !artici!e intens la Biaa societ@ii din care -ac !arte" Co!iii trebuie s@ -ie !re9@tii !entru Antlnirea cu auzitorii !entru a nu -i bulBersai" 8ireciile s!re care !ot -i Andre!tai sunt -ie acce!tarea <i 54
a-irmarea An comunitatea de surzi) -ie inte9rarea An societatea normal@" Muli dintre surzi cred c@ auzitorii sunt mai de<te!i <i mai ca!abili de a se realiza An Bia@" In co!il@rie) o treime dintre co!iii surzi cred c@ Bor deBeni auzitori ca aduli" Acestea ar !utea -i ar9umente An -aBoarea dorinei lor de a se inte9ra An societate" ;ndi-erent ce #ot@rre Bor lua sau se Ba lua !entru ei) interBenia tim!urie este deosebit de e-icient@" O !rotezare cores!unz@toare) educarea resturilor de auz !recum <i labiolectura Ansu<it@ la o Brst@ ct mai mic@ Ai a?ut@ s@ comunice mai bine <i le o-er@ o Ancredere An !ro!riile !osibilit@i de a se descurca An Bia@ <i de a -i inde!endeni" Psi#olo9ia) <tiin@ a su-letului) are ca obiectiB !rinci!al reu<ita An Bia@ a tuturor oamenilor" 8e-icieni sau nu) cu toii ne dorim s@ -im -ericii) s@ ne realiz@m la !otenialul ma.im" E.ist@ !rintre noi !ersoane) care) cu !uin a?utor) cu r@bdare <i em!atie) !ot duce o Bia@ normal@" 8ac@ nu e.ist@ !reocu!are !entru recu!erarea lor) o mare !arte din !otenialul biolo9ic se !ierde" Cadrul didactic) !rin menirea lui) este c#emat s@ identi-ice co!iii care au neBoie de asisten@ s!ecial@ din !artea unor !ersoane com!etente" Se simte o mare neBoie de sc#imbare a mentalit@ii) a atitudinii) An s!ecial An <coli" 8asc@lul care iube<te co!iii) Ai Ancura?eaz@ <i Ai motiBeaz@ s@ AnBee) a?ut@ la -ormarea unei stime de sine ridicate a co!ilului) im!licit la obinerea unor rezultate <colare !e m@sura ca!acit@ii <i e-ortului de!us de c@tre acesta" E.ist@ Anc@ multe !robleme An eBaluarea <colar@) uitndu-se c@) !entru un !ro9res -oarte mic) un co!il cu dizabilit@i de!une e-orturi mari) c@ !ro9resul lui este) de multe ori) !este a<te!t@rile s!eciali<tilor care Al au sub su!raBe9#ere) <i) c@) !rin urmare) el trebuie r@s!l@tit !e m@sura abne9aiei sale"
55
In acest moment) An care se trece la o inte9rare masiB@ a co!iilor cu CES) se !oate a-irma c@) din !@cate) <coala romneasc@ nu este Anc@ bine !re9@tit@ !entru acest !as) c@ e.ist@ o mare neBoie de sensibilizare) !entru a nu se a?un9e la adeB@rate tra9edii sociale"
C%N$"6T'('" D' S/N'

;n lume's multe i mari minuni 0ai mari *ns ca omul, nu's& C%ofocleD 8e-a lun9ul a mii de ani) An lu!ta sa !entru su!raBieuire) omul a c@utat s@ a-le ct mai multe des!re lumea care An care tr@ie<te" Cnd) An s-r<it) <i-a Antors -aa c@tre sine <i semenii s@i) <i-a dat seama c@ a desco!erit cea mai Baloroas@) mai misterioas@) mai ine.!licabil@ -iin@ de !e !@mnt" Oameni de <tiin@ din toat@ lumea s-au trudit s@ a-le r@s!unsuri la mulimea de Antreb@ri care au a!@rut" Antro!olo9i <i medici au disecat cadaBre <i au descris alc@tuirea <i -iziolo9ia or9anismului uman) !ictorii i-au sur!rins -rumuseea) iar !si#olo9ilor le-a reBenit cea mai -rumoas@ <i mai 9rea dintre misiuni: s@-i desco!ere su-letul" Ani de-a rndul au obserBat <i au -@cut e.!erimente" Au lansat teorii) le-au con-irmat !e unele) le-au in-irmat !e altele" Ni !entru c@ toi erau de acord c@ dezideratul comun <i su!rem este -ericirea indiBidual@) au Ance!ut s@ se Antrebe de unde Bine -ericirea) de ce !entru -iecare indiBid -ericirea !oate Ansemna altceBa) de ce orice !ersoan@ -ericit@ este o !ersoan@ care are Ancredere An sine) se stimeaz@ !e sine) se acce!t@ !e sine) c#iar dac@ la !rima Bedere nu are nimic deosebit" 8e ce sunt !e lume oameni ne-ericii <i care sunt cauzele ne-ericirii lorH 56
Cunoa<terea de sine Bine ca o necesitate) o modalitate <i un sco! An conte.tul cunoa<terii An 9eneral" Ne-ericirea decur9e din necunoa<terea !ro!riei !ersoane" Aceast@ idee a dominat 9ndirea umanist@ a -ilozo-ilor antici) 9reci <i romani: Seneca) Plutarc#) Socrate etc" Indemnul lui Socrate) Bec#i de dou@ milenii: FCunoa<te-te !e tine AnsuiEG a deBenit un sco!) omul realiznd im!ortana cunoa<terii !osibilit@ilor unescu) !"4D" Kericirea !ersonal@) a<a cum am mai amintit) este cel mai mare deziderat al omului" Kiecare indiBid are sistemul s@u !ro!riu de Balori) !e careSl consider@ ideal <i la care ra!orteaz@ tot ceea ce se Antm!l@ An ?urul lui" Cu toate acestea) el se com!ar@ continuu cu semenii s@i) Ai cunoa<te) Ai a!reciaz@ sau Ai dis!reuie<te) A<i ale9e !rieteni dintre ei <i se autocunoa<te !rin oc#ii acestora" ;nte9rarea social@ este eta!a su!erioar@ a !rocesului de !re9@tire a omului !entru Bia@ <i) totodat@) este <i rezultatul acestei !re9@tiri CNuteu <i K@rca<) !"*4%D" ;storia cunoa<terii omului ne arat@ c@ autocunoa<terea este o !roblem@ di-icil@" $" PaBelcu a!recia cunoa<terea de sine ca -iind Fc#eia a!ro!ierii de cei din ?urG) deoarece Fm@ cunosc !rin alii) iar alii se identi-ic@ !rin mineG <i Fcristalizarea ima9inii adeB@rate des!re sine se !roduce !rin reBersibilitatea ima9inii des!re sine cu ima9inile altora des!re noi) !rin ca!acitatea de a ne !riBi cu oc#ii altora <i de a !riBi !e altul cu oc#ii no<triG CPaBelcu) !"12D" Ntiina !ro9reseaz@ Antr-un ritm alert <i) cu toate acestea) se !oate Borbi des!re Ancetineala !ro9resului An cunoa<terea -iinei umane" Niciodat@ cunoa<terea de noi An<ine nu Ba a?un9e la Fele9anta sim!litate <i la -rumuseea -iziciiG) s!re e.em!lu CCarrel !" *+D" Cu toate acestea) cu ct Bom -i mai ateni cu noi An<ine <i cu cei din ?urul nostru) cu att Bom -i mai -ericii" Kericirea este la 57
Andemna noastr@" Kiind mai tolerani) mai Anele9@tori cu cei care nu au aBut norocul s@ se nasc@ Fs@n@to<iG ca <i noi) s@ aib@ !@rini iubitori) educatori com!eteni sau m@car un caracter !uternic <i ec#ilibrat ca s@ r@zbat@ sin9uri !rintre ca!canele Bieii) !utem -ace un !as s!re -ericire" "utocunoa<terea % cunoti pe altul e tiin, s te cunoti pe tine e *nelepciune+ C!roBerb italianD Kiecare dintre noi aBem o istorie !ersonal@) care ne-a -@cut s@ -im ceea ce suntem" 8eterminaiile eseniale !ot -i mai mult sau mai !uin comune) dar ele r@mn Antotdeauna 9enerale) c#iar atunci cnd se desco!er@ una care nu a!arine dect unui sin9ur indiBid" FEle sunt -a!te care au loc Antr-un anumit tim! er9er !"&(D" Kuncionarea e-icient@ An mediul socio-!ro-esional este datorat@ autocunoa<terii <i autore9l@rii corecte a !ersoanei" 8e la na<tere) !e !arcursul dezBolt@rii sale -izice) con-runtndu-se cu situaii diBerse) co!ilul A<i dezBolt@ cunoa<terea de sine" Acesta e un !roces com!le.) dureaz@ Antrea9a Bia@ <i a?ut@ la conturarea <i Ambo9@irea ima9inii de sine" In strns@ le9@tur@ cu autocunoa<terea sunt <i conce!tele de autoa!reciere <i autoanaliz@" 8icionarul de Psi#olo9ie de-ine<te autoanaliza ca inBesti9aie <i meditaie orientat@ s!re !ro!ria !ersoan@) !entru obinerea unei ima9ini des!re sine <i are la baz@ autotr@irea) autoobserBarea <i ra!ortarea la alii) !entru !er-ecionarea modelului de com!ortare" Autoanaliza este o com!onent@ esenial@ a actiBit@ii de autocunoa<tere onc#i<) !"*%D" Cunoa<terea <i acce!tarea de sine sunt Bariabile -undamentale An -uncionarea <i ada!tarea o!tim@ la mediul social) 58
An meninerea s@n@t@ii mintale <i emoionale" Kamilia <i <coala creeaz@ cadrul !entru dezBoltarea armonioas@ a co!ilului) re!rezentnd <i locul unde eleBul se desco!er@ !e sine) A<i -ormeaz@ o ima9ine a !ro!riei !ersoane <i A<i dezBolt@ Ancrederea An sine" Res!ectul) a!recierea) recom!ensa sunt stimuli care contribuie la dezBoltarea !ersonal@) !reBin @ban !" 1(D" Psi#olo9ii umani<ti Carl Ro9ers <i Abra#am Maslo, au subliniat ideea c@ -iecare !ersoan@ este Baloroas@ An sine) are ca!acitatea de a-<i ale9e !ro!riul destin" Conce!tul de autocunoa<tere are An Bedere !rocesul de e.!lorare <i structurare a !ro!riilor caracteristici Cabilit@i) emoii) motiBaii) atitudini) credine) mecanisme de a!@rare <i ada!tare etc"D) An urma c@rora rezult@ ima9inea de sine a !ersoanei) care este re!erul esenial al autore9l@rii com!ortamentale <i emoionale CJemeni <i Miclea) !"02D" Conce!tul de sine Csel-D se bucur@ de un interes deosebit) An ?urul lui 9raBitnd !este 0/ de subconce!te) care se des!rind din ideea de baz@: Fstim@ de sineG) Fres!ect de sineG) Fima9ine de sineG) acce!tare de sine etc" CElena >onc#i<) !"01*D" FSel--ulG) Fcolecia de crezuri des!re noi An<ineG CTaUlor et" al) *++&) !" *%2D) este Fima9ineaG !e care o aBem des!re !ro!ria !ersoan@ C;lu) !" **D" ;dentitatea) ca dimensiune !si#osocial@) este le9at@ de !roblema sinelui" Prin identi-ic@rile sociale) sinele se ancoreaz@ An Biaa social@ C;lu) !"*(D" Sinele este o com!onent@ esenial@ a !ersonalit@ii) care este o entitate -oarte com!le.@" Ja rndul lui) acesta este -oarte com!le. datorit@ multitudinii elementelor sale distincte <i al numeroaselor <i Bariatelor relaii dintre ele" ;ndiBizii di-er@ Antre ei <i datorit@ 9radului de com!le.itate al sinelui) Funii aBnd o sc#em@ de sine s@rac@ <i dominat@ de -oarte !uine elemente) care-i -ace Bulnerabili An -aa circumstanelor ne!l@cute ale BieiiG C;lu) !" 00D" 59
Ja baza sinelui st@ e.!eriena noastr@) stocat@ An memoria de lun9@ durat@) care menine relatiB stabil@ sc#ema sa) care im!lic@ For9anizarea in-ormaiilor !e care oamenii le au des!re ei An<i<i) caracteristici) atribute) !rinci!ii) statut social) statul -amilial) se.)G) Antr-un cuBnt Fcine onc#i< onc#i< <i Secui) !" 01*D) sinele este un !rototi! care conine o colecie de date <i caracteristici !e care !ersoana res!ectiB@ le consider@ a-i -i s!eci-ice" ;ma9inea de sine este modul An care o !ersoan@ A<i !erce!e !ro!riile caracteristici -izice) co9nitiBe) emoionale) sociale <i s!irituale" Prin urmare) ima9inea de sine este un FtablouG) o re!rezentare mintal@ a !ro!riei !ersoane An care sunt incluse cuno<tinele des!re sine <i ne a?ut@ s@ ne re9l@m com!ortamentul An societate CJemeni <i Miclea) !"04 D" 8in !@cate) ea nu re-lect@ Antotdeauna realitatea" Cu ct este !erce!ut@ mai corect) cu att se dezBolt@ o conBin9ere mai realist@ des!re sine <i -uncionarea 9eneral@ este mai bun@" Ne-iind o structur@ omo9en@) An cadrul ei se !ot di-erenia mai multe com!onente CJemeni <i Miclea) !"04D: 'ul actual) care se re-er@ la ceea ce indiBidul consider@ ca este Antr-un anumit moment al dezBolt@rii sale3 'ul ideal) care re-lect@ ceea ce indiBidul ar dori s@ -ie3 'ul !iitor) care e.!rim@ ceea ce indiBidul !oate deBeni An Biitor" Eul actual sau Eul real este rezultatul e.!erienelor noastre <i al mediul An care tr@im" Ja rndul lui) el cu!rinde: Eul -izic - ceea ce cred des!re cor!ul meu) el !oate 9enera sentimente de nemulumire) nAncredere) izolare3
60
Eul co9nitiB - ce cred des!re modul An care 9ndesc) memorez etc"3 Eul emoional CEul intim' Eul !riBatD - ce cred des!re emoiile <i sentimentele mele" Cu ct este mai stabil) cu att indiBidul Ba !erce!e lumea <i !e cei din ?ur ca !e un mediu si9ur) care nu amenin@ ima9inea de sine" Ja adolesceni este labil) ei trebuie s@-<i dezBolte abilitatea de a identi-ica emoiile <i a <i le e.!rima An consecin@ cu situaia concret@" Eul social - cum cred c@ m@ !erce! ceilali) FBitrinaG !ersoanei3 Eul s!iritual - ce cred c@ este im!ortant <i re!rezint@ o Baloare !entru mine" Putem Borbi de !ersoane idealiste) altruiste) reli9ioase etc" Eul Biitor este Eul dorit) el se deosebe<te de Eul ideal) care re!rezint@ ceea ce ne-am dori s@ -im) suntem con<tieni c@ nu aBem resurse reale s@-atin9em" Eul Biitor !oate -i atins) este realizabil" ;lu C!"0%D subliniaz@ c@ ima9inea de sine este !uternic a-ectat@ de as!iraiile <i idealurile noastre <i c@) An elaborarea ei) interBine masiB scara Balorilor !ersonale <i eul dorit" 8u!@ !@rerea autorului) stima de sine este !ro-und le9at@ de ra!ortul dintre sinele auto!erce!ut S conce!tul de sine S <i sinele ideal CdoritD) adic@ modul An care am Brea s@ arate din mai multe !uncte de Bedere) !ersoana noastr@" 8istana !rea mare dintre sinele !erce!ut CactualD <i sinele dorit !oate duce la st@ri de!rimante) deoarece stima de sine este o com!onent@ eBaluatiB@ a conce!tului de sine) le9@tura dintre cele dou@" Stima de sine este mai mult o reacie a-ectiB@) o eBaluare a ceea ce <tii sau o atitudine !ozitiB@ ' ne9atiB@ -a@ de !ro!ria !ersoan@) mod de a te simi ca!abil sau nu) im!ortant sau nu) Baloros sau nu" Kiind !redominant a-ectiB@) !are a -i mai sensibil@ la -elul An care indiBidul realizeaz@ succese sau Anre9istreaz@ 61
e<ecuri) este in-luenat@ de idealuri <i as!iraii interBenind An sistemul de Balori la care ne ra!ort@m C;lu) !"0%D" ABnd ca su!ort co9nitiB conce!tul de sine) !utem concluziona c@ stima de sine este multidimensional@) !utnd oscila cu !riBire la un as!ect sau r@mne constant@ ori c#iar s@ creasc@ relatiB la alt as!ect C>onc#i< <i Secui) !" 01%D" 5ndindu-ne la eBoluia conce!tului de sine <i a stimei de sine) !utem conc#ide An acord cu 5" All!ort c@ !erioada de la / la % ani este delimitat@ de a!ariia <i dezBoltarea Fsimului Eu-lui cor!oralG <i a Fsimului unei identit@i de sine continueG) a res!ectului de sine <i a mndriei) susinute de ceea ce Eri7son numea Fraiune Bs" le9alitateG) AnB@area re9ulilor a ceea ce este !ermis <i ceea ce nu este Cidem) !" 012D" In !erioada !re<colar@ co!ilul deBine con<tient de !ro!riul s@u com!ortament <i !ro!riile intenii <i le distin9e de ale altora) este interesat de di-erenele se.uale dintre -etie <i b@iei) din !unct de Bedere !ia9entian) este eta!a 9ndirii simbolice <i !reconce!tuale cnd Ftotul este !osibilG S 9rania dintre real <i ima9inar -iind -oarte mobil@" Este FBrsta de aurG a co!il@riei) care are ca actiBitate dominant@ ?ocul) ra!ortat la care -ace a!recieri !ozitiBe sau ne9atiBe -a@ de sine" 8ac@ !n@ la Brsta <colar@ Fcentrul uniBersuluiG !entru co!il Al re!rezint@ -amilia) Brsta <colar@ mic@ este un moment de cotitur@ !entru el" 8intr-odat@) An Biaa lui se !etrec multe sc#imb@ri" El intr@ Antr-o colectiBitate) Ba trebui s@ stea nemi<cat !atru ore An banc@) s@ se subordoneze comenzilor AnB@@torului) s@ interacioneze cu cole9ii de clas@) cu care intr@ An com!etiie" $a trebui s@ res!ecte o mulime de re9uli le9ate de momentul <i -elul An care !oate Borbi) s@ eBite !ede!sele care i se !ot a!lica An caz de nesu!unere" 8in acest moment se modi-ic@ <i relaia !e care o are cu !@rinii) care deBin mai seBeri cnd este neatent sau cnd ne9li?eaz@ sarcinile de lucru" Rezultatele obinute de co!il se Bor re-lecta direct An con<tiina <i stima de sine a co!ilului) randamentul s@u eBaluat ca 62
!ozitiB sau ne9atiB Ba ar@ta locul !e care el Al ocu!@ An acest mediu com!etiional" Ja acestea se adau9@ a!recierile AnB@@torului <i ale cole9ilor" Acestea contureaz@ stima de sine !recum <i niBelul ei" Ja aceast@ Brst@ e.ist@ tendina de su!raeBaluare" Co!ilul deBine mult mai atent @ban) !" &/D" ;ntrarea An <coal@ !roduce o sc#imbare im!ortant@ <i de statut social" Ja sarcinile co9nitiBe) co!iii se ada!teaz@ di-ereniat) uneori) datorit@ unor dizabilit@i sau tulbur@ri de com!ortament) -iind necesar@ <i o interBenie educaional@ s!eci-ic@" S!re deosebire de !re<colari) la care sinele se de-ine<te An termeni de tr@s@turi -izice) co!iii de Brst@ <colar@ mic@ Ance! s@ se de-ineasc@ ra!ortndu-se la 9ru!urile c@rora le a!arin @ban !"&*D" Eta!a urm@toare de dezBoltare) !readolescena) se caracterizeaz@ !rin lu!ta cu sentimentele de identitate) !rin labilitate emoional@ <i im!ortana acordat@ !rieteniilor" Acum au o mai mare neBoie de inde!enden@) Ance! s@ se contureze anumite interese intelectuale) a!ar !reocu!@ri le9ate de atractiBitatea se.ual@ <i interes -a@ de !roblemele morale" Adolescenii sunt ca!abil@ s@-<i analizeze com!ortamentele lor din trecut <i au ca!acitatea de autore-lectare" Eri7son a!recia c@ adolescentul este !us -a@ An -a@ cu sarcina de a-<i -orma un conce!t des!re sine stabil <i -uncional" O bun@ sintez@ a stimei de sine) -@cut@ de un adolescent: FStima de sine este -elul An care ne Bedem <i dac@ ne !lace sau nu ceea ce BedemG CJelord <i Andr`) 0//%b) !"2D) doBede<te
63
ca!acitatea de sintez@ a acestuia atunci cnd este solicitat s@-<i e.!rime !@rerea des!re acest conce!t" Kiind o !erioad@ de F-urtun@G emoional@ @ban) !" &&D" Conce,tul de stim de sine ",tiina despre sine trebuie s duc la *nelepciune, iar aceasta spre arta de a tri, care nu este altceva dec)t omenie+" C$asile PaBelcuD Conce!tul de stim@ de sine este deosebit de r@s!ndit An occident <i An s!ecial An Statele :nite ale Americii) unde sinta9ma Fstim@ de sineG -ace !arte din limba?ul curent" Krancezii Ai dau o conotaie mai a-ectiB@) mai Boalat@) numind-o Famor !ro!riuG CJelord <i Andr`) 0//%b) !"2D" $erbul Fa estimaG !roBine din limba latin@: FoestimareG) Fa eBaluaG) <i are o dubl@ semni-icaie: Fa determina BaloareaG <i Fa aBea o !@rere des!reG" 8ac@ ne Antreb@m ct de im!ortant@ este stima de sine !entru -iecare dintre noi) trebuie s@ aBem An Bedere c@ !ersoanele care au o stim@ de sine ec#ilibrat@ sunt de re9ul@ !ersoane care au rezultate !ro-esionale deosebite) acce!t@ sarcinile <i !roBoc@rile cu res!onsabilitate) sunt mndri de ceea ce sunt <i ceea ce -ac) <i) An acela<i tim!) sunt tolerani) Ai res!ect@ !e ceilali) iubesc <i <tiu s@ se -ac@ iubii <i <tiu s@-<i tr@iasc@ <i s@-<i !reuiasc@ Biaa" P@rinii) educatorii) oamenii de a-aceri <i !oliticienii sunt !reocu!ai de o dezBoltare armonioas@ a co!iilor <i tinerilor <i
64
recunosc im!ortana !e care o are !ersonalitatea uman@ !entru a atin9e !er-ormane sau doar !entru a duce o Bia@ li!sit@ de 9ri?i" E.ist@) din !@cate) <i situaii cnd o bun@ stim@ de sine este Aneleas@ 9re<it <i sunt Ancura?ate com!ortamente) cum sunt e9oismul) narcisismul) aro9ana) care nu re!rezint@ dect o e.acerbare a conce!tului) -iind consecina acord@rii unei !rea mari im!ortane unor com!onente ale stimei de sine An detrimentul altora" Acestea sunt mani-est@ri care) mai de9rab@) alc@tuiesc o masc@ An s!atele c@reia se ascunde o !ersoan@ cu stim@ de sine sc@zut@) c#iar timid@" Probleme cum sunt alcoolismul) sinuciderile) dro9urile) Biolena) abandonul <colar rezultatele <colare sub !osibilit@ile reale <"a" A<i au r@d@cinile An dezec#ilibrul stimei de sine" :n obstacol An calea cercet@rilor acestui conce!t) a naturii sale) a -ost <i -a!tul c@ a -ost abordat din !ers!ectiBe di-erite" O !arte dintre cercet@tori au considerat c@ este Borba des!re un !roces de dezBoltare !si#odinamic) alii l-au !riBit ca o !roblem@ co9nitiB com!ortamental@) iar !si#olo9ia social@ Al consider@ o !roblem@ de atitudine" In cele din urm@) s-a a?uns la un consens care recunoa<te c@ stima de sine conine elemente co9nitiBe) a-ectiBe <i com!ortamentale" ABnd An Bedere dimensiunile sale multi!le) se !oate a-irma c@ stima de sine este destul de di-icil de de-init" Cu att mai mult cu ct) de<i a!arent) este stabil@) ea !oate -luctua) An9reunnd m@sur@torile <i umbrind rezultatele cercet@rilor" Stima de sine este una dintre neBoile !si#ice de baz@ ale omului" NiBelul sau li!sa acesteia are im!act asu!ra tuturor as!ectelor ma?ore ale Bieii: 9ndire) emoii) s!erane) Balori) ale9eri) sco!uri" Abaterile de la o stim@ de sine ec#ilibrat@ !ot duce la !robleme !si#ice) care la rndul lor !ot a-ecta niBelul acesteia) doBedind -a!tul c@ Antre ele e.ist@ o relaie reci!roc@" In ultima sut@ de ani) conce!tul de stim@ de sine a eBoluat de la o idee timid@ la una dintre cele mai im!ortante <i !roli-ice conce!te din cercetarea !si#olo9ic@) !si#otera!ie sau subiecte de 65
discuii cotidiene" NiBelul Analt al stimei de sine Anseamn@ !ersoane Anzestrate cu calit@i) !er-ormane academice Cc-" 8u7es uri) Virc#ner <i [als#) *+42) a!ud [ardD) c@snicii -ericite Cc-" T#ornstam) *++0) a!ud [ardD) An tim! ce o stim@ de sine sc@zut@ !oate duce la sinucideri Cc-" C#ouWuet) VoBess <i Pouti9nat) *++%) a!ud [ardD) sarcini la adolescente Cc-" Croc7enber9 <i SobU)*+4+) a!ud [ardD) in-raciuni Cc-" Jo,enstein) *+4+) a!ud [ardD" Considerat@ cauza !rinci!al@ a !roblemelor !si#ice) im!licit este un -actor care a !roBocat multe !robleme sociale" Neil Smelser C*+4+D susinea c@ ma?oritatea !roblemelor sociale au r@d@cini An stima de sine a celor care conduc destinele omenirii) iar $asconcellas C*+4+) a!ud [ardD Bedea o le9@tur@ Antre stima de sine <i !roblemele bu9etare) considernd c@ cei ce au o stim@ de sine ec#ilibrat@ !roduc Benit <i !l@tesc la tim! toate ta.ele) An tim! ce restul sunt consumatori de ta.e" E.tra!olnd) se !oate a-irma ca stima de sine este o !arte intrinsec@ <i uniBersal@ a e.!erienei umane C[ardD" Stima de sine este o dimensiune -undamental@ !entru orice -iin@ uman@) co!il sau adult) -emeie sau b@rbat) tn@r sau b@trn) s@n@tos sau bolnaB" Ea se re-er@ la modul An care ne eBalu@m !e noi An<ine) ct de buni ne consider@m An com!araie cu !ro!riile e.!ectane sau cu alii" Este de -a!t o dimensiune eBaluatiB@ @ban) !" 20D" Stima de sine !ozitiB@ este sentimentul de autoa!reciere <i Ancredere An -orele !ro!rii" 8ac@ stima de sine este sc@zut@) co!iii se simt neBaloro<i) au tr@iri emoionale ne9atiBe" Adulii au sarcina de a identi-ica /n;redientele? stimei de sine
66
E.ist@ o mulime de termeni <i e.!resii An limba?ul curent care se re-er@ la stima de sine: a aBea Ancredere An sine) a -i si9ur !e sine) a -i mulumit de sine etc" 8u!@ Jelord <i Andr` C 0//%b) !"*%D) stima de sine se -ondeaz@ !e trei Fin9redienteM: <ubirea de sine - elementul cel mai im!ortant) !entru c@ a ne stima Anseamn@ a ne eBalua) !e cnd iubirea este necondiionat@ <i nu de!inde de !er-ormanele noastre" Ea de!inde An mare !arte de dra9ostea !e care ne-au Am!@rt@<it-o -amiliile noastre atunci cnd eram co!ii <i de F#rana a-ectiB@G care ne-a -ost d@ruit@" 8e aceea este -oarte im!ortant ca la rndul nostru) An calitate de !@rini) s@ le amintim mereu co!iilor no<tri ct de mult Ai iubim <i s@-i -acem s@ Anelea9@) c@ atunci cnd 9re<esc <i Ai !ede!sim) Ai iubim la -el de mult <i o -acem !entru binele lor" Ei trebuie s@ -ac@ deosebirea Antre ceea ce Anseamn@ iubire <i ce Anseamn@ educaie <i s@ <tie c@ dac@ educaia este condiionat@) dra9ostea noastr@ este constant@" Concepia despre sine S !@rerea !e care o aBem des!re noi) o eBaluare -ondat@ sau nu) a calit@ilor <i de-ectelor noastre" Nu se re-er@ la cunoa<terea de sine) ci la conBin9erea c@ deinem anumite calit@i sau de-ecte" SubiectiBitatea ?oac@ un rol esenial An acest -enomen <i este -oarte 9reu de obserBat" 8ac@ este !ozitiB@) ne a?ut@ s@ ne bucur@m de <ansele noastre An ciuda 9reut@ilor" Aceast@ conce!ie !e care o aBem des!re noi An<ine o dator@m mediului nostru -amilial <i) An s!ecial) !roiectelor !e care !@rinii no<tri le -ac !entru noi" Co!ilul) de multe ori este Am!oB@rat incon<tient de !@rinii s@i s@ -ac@ ceea ce ei An<i<i nu au !utut sau nu au reu<it s@ realizeze An Biaa lor" Ka!tul c@ nu se ine cont de
67
dorinele co!ilului) !oate !roBoca la el) ulterior) o !ro-und@ Bulnerabilitate a stimei de sine" ;ncrederea *n sine S cu care se con-und@ adesea stima de sine S se a!lic@ la actele noastre" A -i Ancrez@tor) Anseamn@ c@ e<ti ca!abil s@ acionezi" Ka@ de iubirea de sine <i conce!ia de sine) este u<or de identi-icat" Este -oarte im!ortant@ !entru c@ ea ne asi9ur@ micile succese cotidiene necesare ec#ilibrului nostru !si#olo9ic" Ea !roBine din educaia insu-lat@ din -amilie <i <coal@" E<ecurile trebuie !rezentate co!ilului ca !e o consecin@ !osibil@ nu ca !e o catastro-@" El trebuie recom!ensat <i !entru c@ a Ancercat) nu numai !entru c@ a reu<it" Increderea An sine se transmite !rin e.em!lu <i !rin conBersaie" E bine s@ -ie AnB@at s@ nu se team@ de necunoscut <i s@ acce!te !roBoc@rile" Intre aceste trei com!onente ale stimei de sine e.ist@ o interde!enden@" ;ubirea de sine Ca te res!ecta indi-erent de ceea ce i se Antm!l@) a asculta de neBoile <i as!iraiile taleD creeaz@ o conce!ie !ozitiB@ des!re sine Ca crede An ca!acit@ile tale) a te !roiecta An BiitorD care) la rndul ei) in-lueneaz@ -aBorabil Ancrederea An sine C a aciona -@r@ teama e.cesiB@ de e<ec <i de ?udecata altuiaD" :nii cercet@tori consider@ c@ stima de sine este cumulul mai multor stime de sine) s!eci-ice di-eritelor domenii <i c@ acestea !ot -unciona relatiB inde!endent unele de altele" S!re e.em!lu) am !utea aBea o bun@ stim@ de sine An domeniul !ro-esional) dar una mai !uin bun@ An Biaa sentimental@" Ja ma?oritatea !ersoanelor) Ans@) un succes sau un e<ec dintr-un domeniu) a-ecteaz@ <i celelalte domenii" O su-erin@ din dra9oste !oate -i cauza unui sentiment de !ierdere a Balorii !ersonale 9lobale !entru cel res!ins CJelord <i Andr`) 0//%a) !" 0*D"
68
Pentru ali cercet@tori) este im!osibil de com!artimentat stima de sine" Ei susin c@ stima de sine nu se !oate Anele9e dect ca o conce!ie 9lobal@ des!re sine Ansu<i" 8ac@ aceast@ conce!ie este !ozitiB@) ne Ba a?uta s@ ne minimaliz@m de-ectele <i ne Ba !ermite s@ !ro-it@m de calit@ile noastre" 8ac@ este !rea -ra9il@) ne !oate -ace s@ -im -oarte seBeri cu noi An<ine) An ciuda tuturor reu<itelor randen C!" *4D) stima de sine este mai mult dect simul Ann@scut al !ro!riei Balori) ea se com!une din Ancrederea An ca!acitatea de a -ace -a@ !roBoc@rilor -undamentale ale Bieii <i Ancrederea An dre!tul nostru de a aBea succes An Bia@ <i de a -i -ericii" Alt-el s!us) este Borba de e-icacitatea sinelui <i consideraia -a@ de sine" O !ersoan@ cu o bun@ stim@ de sine este realist@) creatiB@) are o bun@ intuiie) inde!endent@) -le.ibil@) are ca!acitatea de a -ace -a@ la sc#imb@ri) A<i recunoa<te <i A<i Andrea!t@ 9re<elile) este 9eneroas@ <i coo!erant@" ",ariia <i de3!oltarea conce,tului de stim de sine Pentru !rima dat@ conce!tele de FsineG <i Fstim@ de sineG An !si#olo9ie au a!@rut An lucr@rile lui [illiam Tames) considerat F!@rinteleG !si#olo9iei americane) la s-r<itul secolului Y;Y" Acesta a -ost !rimul om de <tiin@ care a de-init FsineleG" In FPrinci!iile !si#olo9ieiG !ublicat@ An *4+/) Tames descrie sinele ca -iind ceea ce omul simte des!re sine Ansu<i An tim!ul relaion@rii cu ceilali3 el obserBnd c@ omul are ca!acitatea de a se Bedea !e sine ca obiect <i de a-<i dezBolta sentimente <i atitudini -a@ de !ro!ria !ersoan@ CTurner) !" %&%D" Tames era de !@rere c@ F-@r@ Ancercare nu e.ist@ e<ec3 -@r@ e<ec) nu e.ist@ umilin@" 8eci sentimentul sinelui !e lumea asta de!inde numai 69
de ceea ce susinem noi c@ suntem <i c@ -acem" El este determinat de ra!ortul dintre realiz@rile noastre randen) !" %*0D" 8u!@ *// de ani) >randen critic@ de-iniia lui Tames considernd c@ acesta Bedea stima de sine a unei !ersoane An com!araie cu com!etenele altora din acela<i domeniu de actiBitate" Prin urmare) dac@ nimeni nu !oate a?un9e la !er-ormanele sale) stima de sine Ai este satis-@cut@) iar dac@ Al de!@<e<te cineBa) stima de sine Ai este deBastat@" Acest lucru Anseamn@ c@ stima de sine este la Boia altora) omul ar -i tentat An Biaa !ro-esional@ s@ se Ancon?ure de in-eriori) s-ar teme de a!ariia unui talent An loc s@-l admire" 8e asemenea) dac@ Fstima de sine este e9al@ cu succesul Am!@rit la !reteniiG) stima de sine se !oate !rote?a) -ie !rin cre<terea succesului) -ie !rin sc@derea !reteniilor" Acest lucru ar Ansemna c@ o !ersoan@ care nu as!ir@ la nimic) nici An actiBitate) nici An ceea ce !riBe<te caracterul) este similar@ cu o !ersoan@ cu mari realiz@ri) de mare caracter) An ceea ce !riBe<te stima de sine C>randen) !" %*%D" Sociolo9ii C#arles CooleU) An anul *+/0 <i 6erbert Mead) An anul *+%&) au reluat studiul FsineluiG" Ei au subliniat -a!tul c@ Fsinele se construie<te An tim!ul interaciunii sociale) <i se bazeaz@ !e con<tientizarea rolurilor <i simbolurilor sociale" Mead susinea c@ Eul are o ori9ine social@) nu e.ist@ de la na<tere) ci se construie<te !ro9resiB cu e.!eriena <i actiBit@ile sociale) e un -el de altul internalizat) rezultat al asum@rii <i ?uc@rii rolurilor sociale CPlate) !"4+D" 8intre mecanismele !si#olo9ice !rin care se construie<te Eul) cel mai im!ortant este comunicarea) deoarece !rin intermediul ei indiBidul intr@ An relaii cu semenii s@i) iar 70
9esturile simbolice se trans-orm@ An limba?" Odat@ cu e.!eriena social@) sunt !reluate atitudinile <i Balorile sociale CSima) !"%2D" Minele du!@ Mead) este -iina biolo9ic@ a omului) ansamblul de atitudini bine or9anizat <i structurat An indiBid) ca urmare a contactelor lui inter!ersonale" Eul este reacia or9anismului Ca mineluiD la atitudinile altora) o -orm@ de ada!tare a Minelui Ca !ersona? conBenionalD la solicit@rile sociale" Minele <i Eul sunt Am!reun@ Sinele) Eul are rolul actiB <i !oate duce la sc#imbarea concomitent@ a Sinelui <i a mediului social) sau la de9radarea acestora CSima) !"%4D" Perioada anilor *+&/ S *+4/ este cunoscut@ sub denumirea de !si#olo9ia umanist@ sau !si#olo9ia Eului An acest domeniu de actiBitate" Accentul se mut@ de !e Sine !e Eu" Kondatorii !si#olo9iei Eului sunt 6artman) Jo,enstein) Vris <"a" Ori9inea Eului) du!@ autorii de mai sus) este Ann@scut@ ca <i a Sinelui) dar Eul se Ba di-erenia tre!tat" Eul este autonom !rin ori9inea sa <i !rin -uncionare Ba a?un9e la o autonomie !rimar@) a!oi secundar@ CSima) !" %+D" O contribuie im!ortant@ <i mult mai ec#ilibrat@ An !roblema Eului a adus-o Eri7 Eri7son) care a introdus conce!tele de e9o identitU Ccare !une accentul !e identitatea de sine) mai ales a adolescenilor) <i e9o Wualities C!une accentul !e calit@ile care-i !ermit omului s@ se o!un@ <i s@ trium-e asu!ra #azardului) s@ de!@<easc@ crizele sociale <i s@-<i dezBolte !ersonalitateaD CPlate) ! +(D" AdeB@ratul -ondator al !si#olo9iei umaniste !oate -i considerat Abra#am Maslo," 8ac@ !n@ la el Eul a -ost ne9at sub di-erite -orme) acum are loc redimensionarea locului <i rolului lui An structura !ersonalit@ii" Eul omului normal) membru al unei societ@i) im!licat <i neBoit s@ -ac@ -a@ unei multitudini de relaii sociale) ia locul Eului neBro!at) !si#o!at" Maslo, a -ost !reocu!at de edi-icarea unei !si#olo9ii a omului -ericit" Ceea ce caracterizeaz@ !oziia lui Maslo, este c@) du!@ !@rerea lui) FAn toate -iinele umane e.ist@ o Boin@ actiB@ de 71
s@n@tate) un im!uls s!re cre<tere <i s!re realizare a !otenialelor umaneG Ca!ud Jassus) !"&*D" El 9@se<te iertare c#iar <i !entru incon<tient: F;ncon<tientul este o surs@ de creatiBitate) de bun@tate) de bucurii) de -ericire"G Ca!ud Jassus) !"&*D" Omul este animat An toate 9ndurile lui) An toate aciunile sale de trebuine" Kreud le numea FdorineG" Cea mai im!ortant@ contribuie a lui Maslo, <i a <colii sale la cunoa<terea omului const@ An e.!lorarea a!ro-undat@ a trebuinelor umane) care s-a concretizat Antr-o or9anizare ierar#ic@ a acestor trebuine" Piramida necesit@ilor umane a lui Maslo, este celebr@) ea a deBenit instrument de lucru !entru toi cei care studiaz@ relaiile umane <i comunicarea" ;erar#ia sa cu!rinde: NeBoia de autorealizare NeBoia de stim@
NeBoia de recunoa<tere
NeBoia de securitate
NeBoia de su!raBieuire
In celebra sa !iramid@) Maslo, acord@ o -oarte im!ortant@ atenie stimei de sine) !e care o consider@ trebuin@ su!erioar@"
72
Al@turi de el) Ro9ers cerceteaz@ Eul autentic) a<a cum este el An realitate) netrucat" 8u!@ !@rerea umani<tilor) Eul este le9at de conce!tul de societate) considernd c@ numai Antr-o societate !rielnic@ s-ar !utea a?un9e la o de!lin@ realizare a !ersonalit@ii umane CPlate) !"+1D" Cercet@rile lui Morris Rosenber9 C*+1(D au a!@rut ca o rena<tere a interesului !entru studiul stimei de sine" Prin o!era sa FSocietatea <i ima9inea de sine a adolescentuluiG) Rosenber9 a desc#is un nou drum !si#olo9ilor <i sociolo9ilor) o-erindu-le <i un instrument de m@sur@ care !oate -i utilizat !entru a a-la cantitatea stimei de sine" Scala stimei de sine a lui Rosenber9) cu cei */ itemi ai s@i) este <i ast@zi unul dintre cele mai utilizate instrumente An acest domeniu) ea !oate ar@ta dac@ subiectul cercet@rii) com!arndu-se cu ceilali) A<i -ace o autoeBaluare !ozitiB@ sau ne9atiB@" Rosenber9 de-ine<te stima de sine ca -iind atitudinea !ozitiB@ sau ne9atiB@ !e care subiectul o are des!re sine) ca Antre9" Suntem con<tieni c@ suntem !erce!ui) obserBai <i eBaluai de ceilali) <i) !rin urmare) ne Bedem !e noi An<ine !rin oc#ii acestora" A !atra eta!@) din *+4/ <i !n@ azi) se !oate Borbi des!re un interes -oarte mare acordat acestei !roblematici" Cel mai s!ectaculos -a!t Al re!rezint@ redesco!erirea Eului de c@tre !si#olo9ia social@" De3!oltarea uman, .ntre ;eneral ?oac un rol esenial *n cunotina noastr+1 C:+ 6llport, p+ @@AD"
73
Conce!tul de dezBoltare se re-er@ la modi-ic@rile care a!ar An or9anism din momentul na<terii !n@ la moarte) modi-ic@ri datorate -ie unor !rocese biolo9ice) -ie interaciunii cu mediul" Ja rndul ei) dezBoltarea uman@ semni-ic@ !rocesul !rin care co!ilul) la o anumit@ Brst@) trece !rintr-o serie de sc#imb@ri calitatiBe onc#i< <i Secui) !" 0*D" Se !oate Borbi des!re o dezBoltare -izic@ - An@lime) 9reutate) modi-ic@ri ale structurii <i -unciilor creierului) inimii) ale celorlalte or9ane interne) a sc#eletului) musculaturii - care au re!ercusiuni asu!ra intelectului <i asu!ra !ersonalit@ii" :n co!il cu #andica! de auz) s!re e.em!lu) are im!licit <i o Antrziere de limba?) iar acestea au o in-luen@ <i asu!ra !ersonalit@ii" Pe de alt@ !arte) dezBoltarea co9nitiB@ cu!rinde modi-ic@rile ce a!ar la niBelul !erce!iei) AnB@@rii) memoriei) raionamentului) limba?ului) as!ecte le9ate de dezBoltarea motorie @ban) !" %2D" Cercet@torii au Ancercat s@ stabileasc@ o scal@ de dezBoltare etalon care s@ cu!rind@ ceea ce este caracteristic -iec@rei Brste" Ra!ortndu-se la aceasta) au obserBat c@ e.ist@ co!ii care nu !ot urma -iecare eta!@ la standardele stabilite @ban) !"%4D" In ultimii ani s-a reBenit asu!ra acestor as!ecte @ban) !"%4D" Co!iii cu dizabilit@i au o dezBoltare ati!ic@) -oarte 9reu de ra!ortat la o anumit@ Fsc#em@G" Ei sunt di-erii <i FuniciG An acela<i tim!" 8ezBoltarea lor normal@ este An9reunat@ datorit@ unei Fr@mneri An urm@G) datorit@ unui alt ritm de eBoluie) !ro!riu <i incon-undabil" Kiecare dizabilitate are 9radele ei de interaciune 74
cu or9anismul) intr@ An contact cu celelalte com!onente 9enetice <i cu mediul Antr-un mod !articular) a?un9ndu-se de cele mai multe ori la dizabilit@i asociate" O dizabilitate odat@ a!@rut@) duce la un #andica!) care) la rndul lui) !roBoac@ o alt@ dizabilitate <i lanul continu@ adncind di-erenele dintre co!il <i cole9ii s@i) recu!erarea lui -iind <i mai di-icil@" Ca!canele care Ai a<tea!t@ sunt de!resia) izolarea) li!sa de motiBaie" :na dintre !reocu!@rile cele mai im!ortante ale adolescentului o re!rezint@ -ormarea identit@ii !ersonale) Anele9erea !ro!riei !ersoane ca o identitate distinct@ de toi ceilali) dar An acela@ban) !" &2D" 8ac@ e.ist@ o discre!an@ !rea mare Antre conce!tul de sine @ban) !" &4D" 8i-erenele indiBiduale a!ar Anc@ de la na<tere" Tem!eramentul) care se re-er@ la tr@s@turi cu o anumit@ baz@ 9enetic@ ce a!ar imediat du!@ na<tere CniBelul de actiBism <i ener9ie) ada!tabilitatea la sc#imbare) reactiBitatea emoional@ @ban) !" (/D" Incercnd s@ se ada!teze la mediu) -iina uman@ <i-a elaborat un sistem de !relucrare a in-ormaiei care se re-er@ la conBin9eri) atitudini) e.!ectane etc" @ban !"(*D: ;n-ormaii des!re sine3 ;n-ormaii des!re ceilali3 ;n-ormaii des!re lume) societate3 ;n-ormaii des!re Biitor3 ;n-ormaii des!re Anele9erea modului de -uncionare a !ersoanei umane - metaco9niiile"
75
Toate acestea in-lueneaz@ com!ortamentul nostru) emoiile !e care le tr@im) le declan<eaz@ @ban !" (*D" Omul tinde s@ considere 9ndurile o re-lectare -idel@ a realit@ii) dar) de cele mai multe ori) ele sunt doar o inter!retare !ro!rie) care re!etat@ -recBent) !oate duce la F-ormarea unei stime de sine ne9atiBe) la neAncredere) la sc@derea !er-ormanelor sociale @ban !" (0D:
Co9niii FNu Boi reu<i la e.amenEM Emoii Stres) nerBozitate Com!ortamente Reducerea tim!ului alocat AnB@@rii) im!licarea An alte actiBit@i di-erite de cele de AnB@are 3 Su!raAnB@area care !oate determina oboseal@ <i ulterior reducerea !er-ormanelor <colare" Neim!licare ;zolare
FEste inutil s@ AnB@EM FNu am nici o calitateEM
Nemulumire Resemnare) neAncredere
Tendinele deza!tatiBe ale 9ndirii denumite <i distorsiuni cognitive A<i !ot aBea ori9inea An e.!eriene ne9atiBe din co!il@rie sau de mai trziu) ori An !reluarea modelelor de inter!retare a realit@ii de la !@rini) !ro-esori) care duc la an.ietate social@ <i creeaz@ com!le.e de in-erioritate" 8e asemenea) a-ectiBitatea ne9atiB@ se mani-est@ !rin an.ietate) de!resie) iritabilitate) li!s@ de s!eran@) sentimente de nea?utorare C$oli) !" +%D" FPilnic su-erim amenin@ri la adresa res!ectului -a@ de noi An<ine Ca stimei de sineD) ne simim in-eriori) umilii) BinoBai) nesi9uri) insu-icient iubii" C#iar @ban !" (2D" 76
Adolescenii sunt cei mai Bulnerabili la !resiunile mediului" Situaiile sociale ?enante creeaz@ condiiile a!ariiei unui anumit discon-ort) a an.iet@ii sau a sentimentelor de -rustrare" Ja rndul lor) acestea declan<eaz@ mecanismele de a!@rare care -uncioneaz@ ca soluii tam!on Antre ele <i Eul !ersonal" Mecanismele de a!@rare o!ereaz@ An mod incon<tient <i) dac@ sunt -olosite adecBat) !ot u<ura ada!tarea la situaii stresante" 8ac@) dim!otriB@) se !ermanentizeaz@ @ban !" (4D" Atunci cnd descriem o !ersoan@) ne baz@m !e im!resiile !ro!rii) care !ot -i 9re<ite" E.ist@ riscul de a 9eneraliza unele as!ecte s!eci-ice @ban !" 1/D" C#iar dac@ descrierea noastr@ este real@) nu se recomand@) Antotdeauna) sublinierea caracteristicilor sau tr@s@turilor obserBate) deoarece ele !ot duce la an.ietate sau izolare" S!re e.em!lu) un co!il cu de-iciene) con<tient de #andica!ul s@u) se str@duie<te s@-l de!@<easc@ <i s@-l ascund@ ct mai bine" Amintindu-i-se mereu situaia lui s!eci-ic@) real@) se Ba simi umilit <i Ba renuna) se Ba izola) iar rezultatele lui <colare Bor -i mai sc@zute" Suba!recierea Eului im!rim@ o coloratur@ de-aBorabil@ !ersonalit@ii) !e care o !redis!une la an.ietate" Ea dezBolt@ mecanisme s!eci-ice de a!@rare cum sunt -u9a de e-ort sau abandonarea sarcinii CNea9oe <i ;ordan) !" 00&D"
77
ST/M" D' S/N' #" C$P/// S%(:/

%inguri ne construim fericirea sau nefericirea+ .fortul e acelai" CCarlos CastanedaD
Din ,ers,ecti!a cercettorilor au3itori Persoanele surde n-ar trebui s@ -ie !riBite ca un 9ru! de oameni cu tr@s@turi ciudate sau s!eciale) deoarece -iecare indiBid) auzitor sau nu) este unic" El di-er@ de toi ceilali a<a cum di-erim de -a!t -iecare dintre noi unii de alii" ;dentitatea <i autoa!recierea !ot -i Bitale <i stau la baza stimei de sine" Kiecare !ersoan@ este Baloroas@ <i trebuie s@ con<tientizeze acest lucru !entru a aBea o Bia@ Am!linit@" Crai9 C*+1() a!ud Mores <i Meado,) !" (&D) com!arnd eleBii surzi care au studiat Antr-o <coal@ s!ecial@ cu eleBi surzi care au -ost inte9rai) a a?uns la concluzia c@ eleBii <colii s!eciale au o stim@ de sine mai ridicat@" E.!licaia !e care a 9@sit-o este c@ ace<tia sunt de re9ul@ co!ii surzi ai unor !@rini surzi) au tr@it Antr-un mediu s!eci-ic de la na<tere) -olosesc acela<i ti! de comunicare <i acce!tarea de sine este le este u<urat@" 78
Karru9ia <i Austin C*+4/) a!ud Mores <i Meado,) !"((D au a?uns <i ei la concluzia c@ stima de sine a co!iilor surzi inte9rai An <colile !ublice este mai sc@zut@ dect a celor care -recBenteaz@ <colile s!eciale" Se na<te ast-el Antrebarea dac@ An <colile s!eciale ace<ti co!ii sunt su!er!rote?ai <i nu au o cunoa<tere de sine real@ sau dac@ nu cumBa <coala !ublic@ le o-er@ celor inte9rai o Fdoz@G de realitate" Sunt oare co!iii din <colile s!eciale se9re9ai <i sti9matizai ca #andica!aiH Reic#) 6ambleton <i 6ouldin C*+22) a!ud Mores <i Meado,) !" ((D au -@cut cercet@ri asu!ra a & 9ru!uri de co!ii surzi) a-lai An !atru situaii di-erite de <colarizare) de-a lun9ul ciclului !rimar <i ciclului 9imnazial: ;nte9rai An clase normale) -@r@ su!ort de s!ecialitate3 ;nte9rai An clase normale) cu !ro-esor de s!ri?in3 ;nte9rai !arial) adic@ au o !arte dintre actiBit@ile <colare comune cu cole9ii auzitori <i restul An clasa s!ecial@3 Clas@ de surzi a-lat@ Antr-o <coal@ normal@) dar -@r@ actiBit@i comune" Cei trei cercet@tori au a?uns la concluzia c@) dac@ An ciclul !rimar nu e.istau di-erene semni-icatiBe) la 9imnaziu co!iii din al doilea 9ru!) inte9rai An clase normale cu !ro-esor de s!ri?in) aBeau conce!tul de sine cel mai dezBoltat" Cu toate acestea) cnd rezultatele au -ost analizate lon9itudinal) s-a constatat c@ erau izolai <i aBeau mari !robleme de socializare" Jadd) Munson <i Miller C*+4&) a!ud Mores <i Meado,) !" ((D au re-@cut e.!erimentul) ad@u9ndu-i o nou@ dimensiune: introducerea unui num@r mare de ore de arte <i meserii" 8u!@ doi ani <colari) +/L dintre co!iii surzi aBeau !rieteni dintre co!iii auzitori" Concluzia lor este o adeB@rat@ !roBocare !entru cadrele didactice care sunt obli9ate s@ 9@seasc@ cele mai bune soluii !entru rezolBarea acestor situaii" 8ale C*+4&) a!ud Mores <i Meado,) !" (1D a e-ectuat o cercetare la Jondra care a durat cinci ani" E<antionul a -ost -ormat din co!ii surzi inte9rai care au aBut !arte de a?utor de 79
s!ecialitate) !recum <i de im!licarea e-ectiB@) al@turi de ace<tia) a !@rinilor eleBilor" Concluzia la care s-a a?uns a -ost c@ din !unct de Bedere social co!iii sunt mai maturi) au !rieteni !rintre cole9ii auzitori" Practic) inte9rarea Ai arunc@ An arena social@ a Bieii" Ja liceu) ma?oritatea eleBilor inte9rai) care au bene-iciat <i de a?utor de s!ecialitate) A<i a!reciaz@ e.!eriena ca -iind !ozitiB@ Cc-" Mertens *+4+) a!ud Mores <i Meado,) !" (1D" Mare !arte dintre cei care nu au bene-iciat de a?utor au aBut o e.!erien@ ne9atiB@) marcat@ de con-uzie social@ <i izolare" :n 9ru! de o!t studii di-erite C8aU *+413 5oss *+2/3 5reenber9 *+4/3 6en99eler <i Coo!er *+4%3 6Ude) Po,er <i Elias *+4/3 Meado, et" al" *+4*3 Sc#lesin9er <i Meado, *+203 [edell-Monnin9 <i JumlU *+4/D <i-au Andre!tat cercet@rile c@tre atitudinea !@rinilor <i Andeosebi) a mamelor -a@ de co!iii lor surzi !recum <i asu!ra e-ectelor !e care atitudinea acestora o au asu!ra com!ortamentului <i dezBolt@rii !ersonale a co!iilor" Ja co!iii !re<colari <i <colari mici) s-a constatat o mare di-eren@ Antre co!iii mamelor auzitoare <i cei ai mamelor surde" Ast-el) mamele auzitoare sunt mult mai !rotectoare <i !rezente An Biaa !ro!riului co!il) iar co!iii lor sunt de!endeni de ele) sunt timizi) retra<i <i mai !uin res!onsabili" Ei sunt mereu bombardai cu mesa?e !e care nu le Anele9) uneori deBin im!ulsiBi <i sunt -oarte !uin coo!erani" Cu ct comunicarea cu !@rinii este mai de-icitar@) cu att !@rinii tind s@ deBin@ mai #i!er!rotectori" In acela<i tim!) !@rinii sunt mult mai !ermisiBi cnd este Borba de re9uli care -ormeaz@ de!rinderi de Bia@) cum ar -i ora de culcare) ?ocurile" C#iar <i !ede!sele <i -elul acestora sunt di-erite" Ne!utnd -i mustrai Berbal) li se a!lic@ !ede!se cor!orale sau sunt izolai" P@rinii simt neBoia de a -i mereu An !ro.imitatea co!ilului <i-<i mani-est@ Anele9erea -a@ de acesta !rin ado!tarea unui set de re9uli mult mai restrns"
80
P@rinii surzi sunt mult mai !ermisiBi <i le o-er@ co!iilor mai mult@ inde!enden@) mai multe res!onsabilit@i" Co!iii) la rndul lor) au mai mult@ autonomie indiBidual@" Ja co!iii din 9imnaziu) situaia este asem@n@toare" 6i!er!rotecia !@rinilor auzitori su-oc@ An continuare libertatea co!ilului) trans-ormndu-l Antr-o !ersoan@ de!endent@ de alii) care nu se im!lic@ sin9ur An nimic) renun@ u<or <i acce!t@ e<ecul ca !e ceBa -iresc" Ace<ti co!ii nu au deloc Ancredere An !ro!riile -ore) au o stim@ de sine -oarte sc@zut@" Co!iii !@rinilor surzi sunt mult mai inde!endeni) mai res!onsabili cnd au de Ande!linit o sarcin@ Cc-" Meado,) a!ud Mores <i Meado,) !" 0+*D" Concluzia 9eneral@ la care s-a a?uns este c@ e.ist@ o strns@ le9@tur@ Antre abilitatea de comunicare <i controlul im!ulsurilor la co!ii" Co!iii surzi au !rea !uine e.!eriene din care s@ AnBee ceBa) s@ realizeze c@ au 9re<it sau cum !ot a-ecta -a!tele lor !e ceilali ori cum ar trebui s@ se com!orte) de -a!t) Antr-o situaie sau alta" Ei nu au !osibilitatea de a AnB@a din !ro!riile lor 9re<eli" Sunt naiBi) u<or de in-luenat" In ceea ce !riBe<te ima9inea lor de sine) se !oate concluziona c@ au mai !uine idei !ozitiBe des!re ei An<i<i" Ni de aceast@ dat@ se !oate -ace aceea<i di-ereniere" In 9ru!ul co!iilor surzi) cu !@rini surzi) e.ist@ un climat -amilial !ozitiB) !ro!ice unei ima9ini de sine !ozitiBe" Ja co!iii surzi cu !@rini auzitori) e.!ectanele !@rinilor BizaBi de situaia <colar@ <i !osibilit@ile de comunicare se trans-orm@ mereu An dezam@9iri) acestea se trans-orm@ An iritabilitate la co!il <i acesta Ba aBea o slab@ ca!acitate de a se autoeBalua" Cu ct co!ilul reu<e<te s@ comunice mai bine <i Berbal) cu att <i stima sa de sine are <anse s@ -ie mai ridicat@" In ceea ce !riBe<te rezultatele <colare ale acestor eleBi) s-a a?uns la aceea<i concluzie ca <i cu comunicarea" Ja co!iii surzi ai
81
!@rinilor surzi) rezultatele <colare au mai !uin@ le9@tur@ cu stima de sine datorit@ <i e.!ectanelor mai modeste ale !@rinilor" Rodda <i 5roBe C*+42) a!ud Mores <i Meado,) !" 0+%D An cercet@rile lor au 9@sit o strns@ le9@tur@ Antre stima de sine <i rezultatele <colare) care se in-lueneaz@ reci!roc" Ei au subliniat) de asemenea) com!le.itatea -actorilor care in-lueneaz@ stima de sine <i !roblemele di-icile de limb@ <i comunicare) care An9reuneaz@ mult acurateea rezultatelor" Situaia adolescenilor este destul de di-icil@" Ei se a-l@ An !erioada desco!eririi de sine) Bor s@ a-le r@s!unsul la Antrebarea FCine sunt euHG <i-<i doresc cu dis!erare s@ -ie acce!tai An 9ru!ul de cole9i) s@ le9e !rietenii" ;zolarea <i etic#etarea ca Fdi-eritG sunt e.!eriene ne9atiBe" Reic#) 6ambleton <i 6oudin CMores <i Meado,) !"0+&D au subliniat c@ inte9rarea co!iilor surzi este bene-ic@ !entru rezultatele lor <colare) dar ace<tia au mult mai multe !robleme !ersonale <i sociale dect co!iii surzi se9re9ai An <coli s!eciale" Ma?oritatea co!iilor surzi comunic@ deosebit de 9reu acas@ cu !@rinii lor) toat@ e.!eriena lor de Bia@ se AnBrte An ?urul acestui as!ect" 8e-iciena de limba? are un mare im!act asu!ra dezBolt@rii lor !ersonale) muli au !robleme de com!ortament" Ni cercet@rile sunt An9reunate de comunicarea 9reoaie) <i) din aceast@ cauz@) este recomandat@ colaborarea cu inter!rei care a!arin 9ru!ului cultural ' lin9Bistic din care -ace !arte co!ilul" ;deal@ <i semni-icatiB@ ar -i !re9@tirea unor cercet@tori ridicai dintre surzi) care ar cunoa<te toate aceste as!ecte din interiorul 9ru!ului <i le-ar !utea inter!reta An cuno<tin@ de cauz@" Pentru co!ilul surd) n@scut din !@rini auzitori) de!endena Ance!e la na<tere" A -i de!endent mereu de oameni care aud) Anseamn@ <i o de!enden@ emoional@) care in-lueneaz@ <i relaia !@rinte-co!il" 8e!endena Ba continua toat@ Biaa) ti!ul de educaie ales) reli9ie) loc de munc@) domiciliu - ie#l) An articolul s@u FParents: 6aBe Uou EBer As7ed bour c#ildrenOH A 8ea- C#ild\s $ie,G CA 8ea- American Mono9ra!#D) descrie e.!eriena !ro!rie !e care a aBut-o ca !ersoan@ cu dizabilitate de auz <i subliniaz@ im!ortana trat@rii co!ilului ca <i co!il normal) -@r@ a -ace ca toat@ Biaa co!ilului s@ 9raBiteze An ?urul con<tientiz@rii continue a identit@ii de surd" Ea subliniaz@ -a!tul c@ nu e.ist@ durere mai mare !entru o mam@) dect s@ desco!ere c@ -iul Csau -iicaD ei nu este !er-ect" Toi ne dorim -ericire) s@n@tate) co!ii !er-eci) dar Biaa real@ nu este a<a) din !@cate" Muli cercet@tori au -@cut e.!erimente <i au scris des!re eta!ele !rin care trece !ersona cu dizabilitate sau -amilia acesteia de la ne9are) -urie !n@ la acce!tare) dar omul trebuie s@ -ie !re9@tit) s@ <tie c@ Biaa e nedrea!t@ <i c@ i se !oate Antm!la orice -@r@ a a-la r@s!unsuri la Antrebarea Fde ceHG" Cu ct acce!tarea Bine mai re!ede) cu att recu!erarea este mai tim!urie <i rezultatele !ot -i mai semni-icatiBe" Primul -oarte im!ortant FdarG care !oate -i o-erit co!ilului) este baia de limb" El trebuie FbombardatG cu cuBinte) !oate c#iar mai mult dect un co!il auzitor" Are neBoie s@ i se citeasc@) s@ i se Borbeasc@ tot tim!ul" Este -oarte im!ortant teleBizorul) radioul) absolut orice mi?loc de comunicare) c#iar dac@ aBem sentimentul c@ nu Anele9e !rea mare lucru" Co!ilului auzitor) !n@ cnd AnBa@ s@ Borbeasc@) ni se !are -iresc s@-i s!unem tot -elul de !oBe<ti) s@-i ar@t@m tot -elul de ima9ini" Co!ilul surd este la -el ca oricare co!il) are acelea<i neBoi) dac@ nu c#iar mai mari" Al doilea FdarG !reios !e care-l !ot o-eri !@rinii co!ilului lor surd) este stima de sine" Este unanim recunoscut@ im!ortana acesteia !entru o Bia@ s@n@toas@" Ji!sa stimei de sine st@ la baza
83
multor !robleme de ordin com!ortamental) <i la ne-ericirea !ersonal@" Pentru co!ilul cu dizabilitate) res!ectul de sine este deosebit de im!ortant" Ma?oritatea acestor co!ii au mai de9rab@ !robleme de inte9rare social@ dect !robleme de ada!tare <colar@" Co!ilul trebuie s@ simt@ c@ este im!ortant) c@ are Baloare ie#l recomand@ !@rinilor s@ a-le ct mai multe de la s!eciali<ti) dar s@ aib@ An Bedere c@ nu e.ist@ o reet@ uniBersal Balabil@" P@rintele este acela care A<i cunoa<te cel mai bine co!ilul) el trebuie sa ia #ot@rrile cele mai !otriBite <i) An nici un caz) s@ nu-<i centreze toat@ actiBitatea de cre<tere <i educare a co!ilului !e dizabilitatea acestuia" Co!ilul trebuie dus la s!ectacole) la teatru) la 9r@dina zoolo9ic@) An c@l@torii" 8ac@ este !re9@tit <i i se dau cteBa detalii Anainte de s!ectacol) s!re e.em!lu) el Ba obserBa o mulime de detalii care Ai Bor uimi c#iar <i !e !@rini" P@rinii trebuie s@ -ie -oarte reali<ti <i s@ in@ cont de -a!tul c@ este deosebit de -rustrant s@ nu !oi comunica) s@ nu te !oi -ace Aneles" Co!iii surzi obosesc mai re!ede dect ceilali co!ii datorit@ e-orului mare !e care-l de!un !entru a -ace labiolectur@ sau !ur <i sim!lu !entru a Anele9e) iar !roteza auditiB@ nu este att de !er-ormant@ Anct s@ nu am!li-ice <i z9omotele de -ond) camerele 9@l@9ioase -iind adeB@rate co<maruri !entru co!ii" Ei au mai mult@ neBoie de odi#n@ aia de limb@3 S@ le insu-le credina c@ !ot s@ -ac@ <i s@ se -ac@ tot ceea ce A<i doresc An Bia@) la -el ca oricare alt@ !ersoan@3 S@ Ai !re9@teasc@ !entru -rustr@rile care-i a<te!t@3 84
S@-i lase s@-<i alea9@ sin9uri !rieteni) indi-erent dac@ !re-er@ s@ aib@ !rieteni surzi ca <i ei sau auzitori3 S@ nu a<te!te !er-eciunea de la co!ii sau de la ei An<i<i) deoarece lumea este im!er-ect@" Conclu3ii
Co!iii sunt sinceri <i nu <tiu s@ se !re-ac@" 8e aceea) de -oarte multe ori) cole9ii co!iilor surzi sunt -oarte cruzi" Ei rd de !roteza !e care o !oart@ cole9ul lor cu dizabilitate) rd ori de cte ori el Ancearc@ s@ se e.!rime An cuBinte <i nu !ot a!recia e-ortul !e care acesta Al de!une !entru a comunica cu ei" Pentru co!ilul An cauz@) durerea emoional@ este mult mai mare <i mai 9reu de su!ortat dect orice durere -izic@ <i reduce drastic stima de sine" 8incolo de -a!tul c@) An 9eneral) cadrele didactice nu sunt !re9@tite An mod s!ecial !entru Antlnirea cu ace<ti co!ii <i educarea lor) e.ist@ o mare caren@ <i An ceea ce !riBe<te !re9@tirea !ro-esional@ a Fs!eciali<tilorG care au calitatea de !ro-esor de s!ri?in) lo9o!ed sau !si#olo9 etc" Pentru ei co!ilul surd este un co!il cu cerine educaionale s!eciale) ca oricare alt co!il cu alte dizabilit@i" ;deal ar -i ca acesta s@ cunoasc@ -oarte bine situaia concret@ a co!ilului) s@ se ocu!e de co!ii cu acelea<i !robleme <i nu s@ lucreze cu 9ru!e -ormate din co!ii cu de-iciene de auz) retard) de-iciene motorii etc" Am!reun@) deoarece -iecare dintre ei au !articularit@i <i metodele de lucru sunt -oarte di-erite" O mare !roblem@ o re!rezint@ <i -a!tul c@ Anc@ An Romnia nu sunt su-icieni s!eciali<ti an9a?ai s@ o-ere s!ri?in co!iilor cu CES" Mai mult) <i acolo unde sunt) ei nu sunt re!artizai de la Ance!ut An -uncie de co!ii) ci arondai !e ln9@ <coli s!eciale) cu cte o zi) dou@ An cte o <coal@ <i atunci sunt An situaia de a se Antlni cu toi co!iii din <coala res!ectiB@ indi-erent de dizabilitate) Antr-un tim! scurt" 85
Mai mult) nu e.ist@ continuitate) de la an la an) de cele mai multe ori !ro-esorii de s!ri?in sunt An -iecare an alii" Jucrul acesta An9reuneaz@ <i mai mult !rocesul de recu!erare a co!ilului" Pe de o !arte !utem Borbi des!re neAncrederea !e care o are co!ilul Antr-o !ersoan@ nou Benit@ <i de s@!t@mnile) sau cteodat@ lunile) care trec !n@ cnd acesta Ba coo!era cu adeB@rat) iar !e de alt@ !arte este Borba de !erioada de tim! de care are neBoie s!ecialistul !entru a o lua de la Ance!ut) adic@ !entru identi-icarea co!iilor) documentarea !riBind rezultatele lor <colare) 9reut@ile !e care le Antm!in@ ace<tia) dizabilit@ile !e care le au <i !entru Antocmirea !lanurilor de interBenie" 8e -orte multe ori) !ro-esorul de s!ri?in se Bede neBoit s@ lucreze cu un num@r mare de co!ii Antr-un tim! -oarte scurt" Pentru a aBea ct de ct succes) !ro-esorul de s!ri?in trebuie s@ aib@ tim! <i !entru sensibilizarea cadrelor didactice" Necunoscnd colectiBul de cadre didactice) este destul de 9reu s@ se -ac@ ascultat" Este -oarte im!ortant ca el s@ -ac@ recomand@ri re-eritoare la abordarea unui co!il cu un anumit ti! de de-icien@) la metodele cele mai !otriBite de eBaluare a acestuia) la !ro9resele !e care le !oate atin9e co!ilul <i la e-orturile !e care le de!une el !entru a a?un9e la rezultate mulumitoare" Cele mai im!ortante Balori care i se !ot insu-la co!ilului sunt cele le9ate de autonomia indiBidual@ 4"%-4"%@010

FCauza principal a greelilor omeneti trebuie cutat *n pre?udecile *nsuite *n copilrie&" CDescartesD Pentru o de!lin@ reu<it@ An ceea ce !riBe<te inte9rarea co!iilor cu CES An <coala de mas@ este necesar@ !arcur9erea mai multor eta!e distincte) !rin care se urm@re<te asi9urarea condiiilor o!time !entru o nou@ -orm@ de or9anizare a <colii <i a curricumului a!licat An <coala An care se acce!t@ co!ii cu CES" Pentru a !orni cu dre!tul An aceast@ am!l@ re-orm@ a sistemului actual de AnB@@mnt) este deosebit de im!ortant s@ se !arcur9@ cteBa eta!e im!ortante C5#er9u) !"&0D: Sensibilizarea S urm@re<te !re9@tirea cadrelor didactice) eleBilor) !ersonalului administratiB) !@rinilor co!iilor3 An aceast@ eta!@ se urm@re<te Andeosebi *nlturarea pre?udecilor cauzate de re!rezent@ri de-ormate ale realit@ii) de in-orm@ri unilaterale cu !riBire la Biaa <i eBoluia !ersoanelor cu #andica!) promovarea unor informaii corecte, mediatizarea bunelor rezultate din <colile care au de?a ciBa ani de e.!erien@) ridicarea gradului de empatie An rndul acelor !ersoane care Bor intra An contact cu co!ii cu CES" Trainingul S este !asul An care !ersoanele care A<i mani-est@ desc#iderea -aa de ideea inte9r@rii) *nva principii, metode i te4nici adecvate actiBit@ilor instructiB-educatiBe An munca cu eleBii de-icieni) !recum <i modalitile !rin care aceste metode !ot -i 87
a!licate An tim!ul orelor la clas@ !entru -iecare cate9orie sau ti!uri de eleBi An !arte" Luarea deciziei S este eta!a decisiB@) ea are o conotaie mana9erial@ <i im!lic@ reorganizarea structurilor -uncionale ale <colii) !recum <i revizuirea atitudinii tuturor an9a?ailor <colii -a@ de actul educaional An noile condiii im!use de actul inte9r@rii" Tran3iia S eta!a cea mai di-icil@) const@ An aplicarea noilor modaliti de lucru An !lan didactic, reorganizarea conce!tului de statul'rol con-orm noilor !oziii o-erite de relaia !ro-esor-eleB3 de asemenea sunt necesare sc4imbri !riBind structura claselor) dot@rile necesare) alc@tuirea unui nou curriculum) stabilirea unor modaliti noi de relaionare <i colaborare cu !@rinii co!iilor etc" Evaluarea procesului A este eta!a care asigur reuita integrrii) ea trebuie -@cut@ !eriodic) !rin im!licarea tuturor !@rilor interesate: cadre didactice) !@rini) inBitarea la discuii a unor s!eciali<ti" Ast-el se menine o trans!aren@ care insu-l@ mai mult interes din !arte tuturor" Prioritate) An acest moment) are sensibilizarea" Abia du!@ ce mediul <colar Ba con<tientiza im!ortana i#or) am e-ectuat o cercetare la niBelul ?udeului) att An ora<e ct <i An <colile din mediul rural" In acest sco!) am adresat urm@toarea Antrebare unui num@r de (// cadre didactice: G%untei educatoare, *nvtoare, profesor, conductorul unei uniti colare+ La dumneavoastr se prezint o mam cu rugmintea ca fiul B fiica sa, care are o deficien #de auz, de vz, locomotorie>$, s fie acceptat *n grupa B clasa B coala dumneavoastr+ 6cceptai sau nu( 88
.numerai mai ?os cel puin trei motive pentru care ai fcut respectiva alegere+" ;n urma analizei rezultatelor) am a?uns la urm@toarea concluzie: O ast-el de Antrebare este !rimit@ cu mari rezerBe de c@tre cei interBieBai" :nele cadre didactice sunt reBoltate c@ li s-ar !utea cere a<a ceBa CGdoar nu lucrez la Ncoala s!ecial@EMD) altele ezit@ <i) doar o mic@ !arte r@s!und FdaG" Ar9umente pro <i contra sunt u<or de 9@sit" Cel mai 9reu este s@ iei o #ot@rre" Pentru un da sau un nu) e neBoie de mult@ c#ibzuin@) de mult@ r@bdare <i mult@ em!atie" Acestea sunt calit@i care ar trebui s@ se des!rind@ din !ortretul -iec@rui dasc@l" Ar trebuiE 8in !@cate) de cele mai multe ori) r@s!unsul e un FnuG #ot@rt) !ersoana An cauz@ re-uznd !n@ <i o discuie cu acest subiectO Ar9umentele contra !e care le-am re9@sit An r@s!unsurile cadrelor didactice sunt urm@toarele: Imi !lace s@ lucrez numai cu co!ii -oarte buni) !@rinii m@ caut@ <tiind c@ Antotdeauna am o clas@ de elit@E :n co!il cu CES e o !acoste !entru un cadru didactic) nu am r@bdare !entru a<a ceBaE Nu <tiu s@ lucrez cu asemenea co!iiE Pentru ct c<ti9 <i a<a -ac !rea multE A< aBea !robleme cu !@rinii celorlali co!ii) care nu Bor ca -iul sau -iica lor s@ -ie An clas@ cu asemenea co!ii" Ar9umentele pro conBer9 c@tre urm@toarele concluzii: Ni ace<ti co!ii au dre!tul la educaie la -el ca ceilali" Este mai !otriBit !entru un co!il cu CES s@ r@mn@ An snul -amiliei) s@ -ie ocrotit cu dra9oste de -amilie) dect s@ -ie trimis de!arte de cas@) Antr-un mediu rece <i ostil" M@ 9ndesc la !@rinii care Ai iubesc a<a cum <i eu Ami iubesc co!iii" Am mai lucrat cu co!ii care aBeau di-erite de-iciene <i consider c@ a -ost o e.!erien@ deosebit@"
89
Consider c@ aBem cu toii ce AnB@a de la !ersoanele cu #andica!) care de multe ori se doBedesc a -i mai ambiioase sau mai #arnice) !ot -i un e.em!lu !entru cei din ?ur" Co!iii care au cole9i de clas@ co!ii cu CES sunt mai em!atici) mai sensibili <i mai bine !re9@tii !entru Bia@" Consider acce!tarea unui asemenea co!il o !roBocare) o <ans@ de a m@ auto!er-eciona"
8atele !e care le-am cules din teritoriu) !ornind de la Antrebarea de mai sus) le !utem concretiza ast-el: Ja Ance!utul cursului) An Oradea: *" a!ro.imatiB 1/L dintre cadrele didactice) r@s!und FN:G) 0" %/L sunt ne#ot@rte) %" */L s!un F8AG) dar) o !arte dintre acestea o -ac din Fmil@G sau din ?en@ -a@ de titularul de curs" Pe m@sur@ ce ne de!@rt@m de ca!itala ?udeului) !ro!oria se sc#imb@" In ora<e mai mici ca Salonta) >eiu< sau Ntei !ro!oriile se ec#ilibreaz@) cele mai Ancura?atoare rezultare) !arado.al) deoarece cadrele de la ar@ sunt mai de!arte de in-ormaie) sunt An localit@ile mici) la sate) res!ectiB comune" 8asc@lii de la ar@) de multe ori realizeaz@ c@ ele) de -a!t) au inte9rat de-a lun9ul anilor) o mulime de co!ii din satele lor) c@ au de?a o e.!erien@ An domeniu" 8atele !roBenite din mediu rural le-am !utea trans!une matematic ast-el: *" 4(L) cadre didactice s!un F8AG) a!roa!e -@r@ rezerBe) 0" *&L sunt ne#ot@rte) %" *L s!un FN:G" 8i-erena co!le<itoare de rezultate dintre mediul urban <i mediul rural) are urm@toarele e.!licaii:
90
!reteniile !recum <i ambiiile co!iilor) ale !@rinilor <i c#iar ale cadrelor didactice din mediul urban) sunt mult mai mari3 An comunit@ile mici) cadrele didactice au o relaie mult mai a!ro!iat@ cu !@rinii) res!ectiB rudele co!iilor) unii dintre ace<tia le-au -ost <i ei eleBi cndBa) le sunt !rieteni sau cel !uin cuno<tine3 ma?oritatea cadrelor didactice din mediul rural sunt !ersoane de !este &( de ani) cu o bo9at@ e.!erien@ la catedr@3 e-ectiBele de eleBi care alc@tuiesc clasele din mediul rural sunt mai mici) deci <i tim!ul) alocat -iec@rui co!il An !arte) este mai mare3 ora<ul) !rin a9lomeraia sa) li!sa locurilor de munc@ etc" !rezint@ un 9rad de stres mult mai ridicat) !rin urmare r@bdarea este !e cale de a deBeni un FidealG 9reu de atins3 em!atia este mult mai eBident@ <i mai mare la cadrele didactice din mediul rural" Ce le ,utem oferi0 1!iaa unui copil este ca o coal alb pe care fiecare om las un semn" Cautor necunoscutD E.ist@ co!ii !e care nu-i dore<te nimeni) eleBi cu de-iciene u<oare care nu-<i 9@sesc locul An societate) de<i) teoretic) sunt ocrotii de mai multe instituii" 5uBernul Romniei a demarat o am!l@ aciune de inte9rare An AnB@@mntul de mas@ a eleBilor cu de-iciene a-lai An <colile s!eciale" M@sura Ans@) c#iar dac@ este 9eneroas@ la niBel de 91
intenii) dac@ nu este corect a!licat@ S <i c#iar <i An acest caz S risc@ s@ !roduc@ adeB@rate tra9edii sociale) deoarece An momentul de -a@) sistemul educaional nu este !re9@tit !entru o ast-el de sc#imbare" ConBenia O"N":" cu !riBire la dre!turile co!ilului sti!uleaz@ c@ FOrice co!il are dre!tul la educaie" Educaia trebuie s@ !re9@teasc@ co!ilul !entru Bia@) s@-i dezBolte res!ectul !entru dre!turile omului <i s@-l -ormeze An s!iritul Anele9erii) !@cii <i toleraneiG) iar An 8eclaraia de la Salamanca se menioneaz@ c@ FKiecare co!il are dre!tul -undamental la educaie <i -iec@rui co!il trebuie s@ i se o-ere <ansa de a a?un9e <i de a se !utea !@stra la un niBel acce!tabil de AnB@areG" Pentru a realiza aceste deziderate) 5uBernul Romniei a #ot@rt eBaluarea din !unct de Bedere social) medical <i !si#o!eda9o9ic a situaiei co!iilor care -recBenteaz@ AnB@@mntul s!ecial" Ast-el) !rin Ordinul nr" 022'1"/1"0//* s-a dis!us An-iinarea Comisiei de or9anizare) coordonare <i monitorizare a eBalu@rii) la niBel naional) a co!iilor care -recBenteaz@ AnB@@mntul s!ecial) la aciune !artici!nd re!rezentani ai Ministerului Educaiei <i Cercet@rii) Autorit@ii Naionale !entru Protecia Co!ilului <i Ado!ii CA"N"P"C"A"D) Ministerul S@n@t@ii <i Kamiliei) !recum <i ai consiliilor ?udeene" In urma eBalu@rii s-a constatat c@ An <colile s!eciale e.ist@ trei cate9orii de eleBi cu de-icien@: cu de-icien@ u<oar@3 cu de-icien@ medie) moderat@3 cu de-icien@ seBer@) !ro-und@" S-a decis ca cei cu de-icien@ u<oar@ s@ -ie inte9rai An unit@ile de AnB@@mnt din localit@ile An care domiciliaz@) iar cei cu de-icien@ moderat@) medie s@ AnBee An clasele s!eciale inte9rate An AnB@@mntul de mas@" Pro9ramul !reBede <i reor9anizarea <i modernizarea AnB@@mntului s!ecial !entru e9alizarea <anselor <i Ambun@t@irea condiiilor de acces la orice -orm@ de educaie !entru toi co!ii) -@r@ nici o discriminare" Primele m@suri Bizeaz@ inte9rarea An AnB@@mntul de mas@ a eleBilor cu #andica! u<or sau mediu -ie indiBidual) -ie An clase s!eciale inte9rate" Co!iii inte9rai 92
indiBidual Bor bene-icia de profesor de spri?in B itinerant care le Ba acorda asisten@ !si#o!eda9o9ic@ <i de s!ecialitate) iar co!ii din clasele s!eciale inte9rate A<i Bor des-@<ura actiBitatea de AnB@are An <coala de mas@) urmnd) ca masa) actiBit@ile educatiBe) iar tera!iile s!eci-ice sau ocu!aionale s@ se des-@<oare An continuare An <coala s!ecial@" Toi co!iii !ro!u<i s@ -ie inte9rai An <coala de mas@ Bor bene-icia de toate dre!turile !riBind !rotecia s!ecial@" Prin reor9anizare) <colile s!eciale Bor deBeni centre de resurse <i !er-ecionare) care Bor o-eri: s!eciali<ti An educaia s!ecial@ !entru comunitate) serBicii s!ecializate) serBicii de consultan@) asisten@ !si#o!eda9o9ic@) serBicii de -ormare continu@ a !ersonalului din s-era educaiei" Tot An !ro9ramul de m@suri al 5uBernului) se !recizeaz@ c@) An toate aceste aciuni) se Ba res!ecta !rinci!iul Fresursa urmeaz@ co!ilulG) A"N"P"C"A" urmnd s@ acioneze !entru res!ectarea <i satis-acerea neBoilor sociale ale co!ilului de-icient" Ja niBel de intenii) acest !ro9ram de reor9anizare a AnB@@mntului s!ecial este modern <i 9eneros" Realitatea din teritoriu releB@) Ans@) -a!tul c@ sistemul educaional romnesc nu este Anc@ !re9@tit !entru asemenea m@suri" Nu trebuie uitat -a!tul c@ !ro9rama de AnB@@mnt e total di-erit@ An <colile s!eciale" Prin trans-erarea acestor co!ii An AnB@@mntul de mas@) nu se realizeaz@ o inte9rare Antotdeauna) uneori se a?un9e la o izolare a co!iilor de-icieni) care nu !ot -ace -a@ !ro9ramei <colare -@r@ o ada!tare a acesteia) An !lus sunt su!u<i micilor r@ut@i din !artea celorlali cole9i" Pe deasu!ra) ne loBim de reticena directorilor sau a !ro-esorilor din AnB@@mntul de mas@ de a !rimi eleBi de-icieni sau de atitudinea !@rinilor) muli nedorind ca -iul sau -iica lor s@ -ie An clas@ cu eleBi de-icieni" Nici inte9rarea !rin clase com!acte nu este a9reat@) !entru c@ <colile de mas@ nu au cadre didactice s!ecializate !entru lucrul cu eleBii de-icieni"
93
8n!m-nt inte;rat -oi oamenii sunt ologi din natere din punct de vedere spiritual&" Cautor necunoscutD Preocu!@rile le9ate de normalizarea <i inte9rarea !ersoanelor cu #andica! s-au declan<at An anii 1/" In aceast@ !erioad@ s-a !us !entru !rima dat@ !roblema or9aniz@rii unei educaii ada!tate !osibilit@ilor <i neBoilor !ersoanelor cu #andica! An sistemul obi<nuit de AnB@@mnt. Ja a *&-a sesiune a Con-erinei 5enerale :NESCO) din anul *+11) s-a subliniat necesitatea Felabor@rii unui !ro9ram de educaie s!ecial@ !entru co!ii <i tineri de-icieniG" Ja a 0/-a sesiune s-a recomandat s@ se !un@ la !unct un !ro9ram de ansamblu <i de !ers!ectiB@) Biznd accentuarea dre!tului -iec@rei !ersoane cu #andica! de a !rimi o educaie cores!unz@toare neBoilor <i as!iraiilor sale" Rezultatele studiilor e-ectuate s-au concretizat Antr-o 8ECJARA^;E 8E PR;NC;P;: An anul *+2+) destinat@ s@ 9#ideze !ro9ramele :NESCO An continuare" Considerat la Ance!ut un deziderat al normaliz@rii) mai a!oi ca inte9rare <i recent ca incluziune) e-ortul comun de !unere An !ractic@ a <ansei de educaie !entru toi co!iii) de a le o-eri condiii normale de Bia@) este a!licabil <i util An cadrul oric@rei societ@i) deoarece !oate -i ada!tat oric@ror sc#imb@ri sociale" /nte;rarea semni-ic@ -a!tul c@ relaiile dintre indiBizi sunt bazate !e o recunoa<tere a inte9rit@ii lor) a Balorilor <i dre!turilor comune ce le !osed@" Cnd li!se<te recunoa<terea acestor Balori) a!are se9re9area Antre 9ru!urile sociale" Relaia care se instaureaz@ Antre indiBid <i societate st@ la baza inte9r@rii) care se realizeaz@ !e mai multe niBeluri) de la sim!lu la com!le. CPo!oBici) !" *+D: *" Integrarea fizic S !ermite !ersoanelor de-iciente satis-acerea neBoilor de baz@ ale e.istenei 94
0"
%"
&"
("
<i se re-er@ la or9anizarea claselor <i 9ru!elor An <coli normale) !ro-esionalizarea An domenii diBerse) !etrecerea tim!ului liber An condiii obi<nuite" Integrarea funcional S se a-l@ An !relun9irea celei -izice3 se re-er@ la asi9urarea -uncion@rii !ersoanei An mediul Ancon?ur@tor) !rin -olosirea tuturor -acilit@ilor <i serBiciilor !e care acestea le o-er@ Ce." Kolosirea mi?loacelor de trans!ort An comun) restaurante) #oteluri etc"D Integrarea social S se re-er@ la ansamblul relaiilor dintre !ersoanele a-ectate de un anumit #andica! <i !ersoanele s@n@toase) indiBizi sau 9ru!uri sociale cu care acestea se intersecteaz@ CBecini) cole9i de munc@) membri ai societ@iiD " Aceste relaii sunt in-luenate de atitudinile de res!ect <i stim@ !e care trebuie s@ se bazeze" Integrarea personal S este le9at@ de dezBoltarea relaiilor de interaciune cu !ersoane semni-icatiBe) An diBersele !erioade ale Bieii Crelaiile cu !@rinii) rudele) !rietenii) mai trziu cu !artenerul de Bia@ <i co!iii !ro!riiD" :n co!il mutat din -amilia sa este traumatizat !rin se9re9are <i !ierde elemente eseniale ale inte9r@rii !ersonale" :n adult care nu se !oate muta din casa !@rinilor s@i <i nu !oate duce o e.isten@ inde!endent@) con-orm Brstei) de asemenea) su-er@ la niBelul inte9r@rii !ersonale" Ja -el se Antm!l@ cu adultul !riBat de la c@s@torie" Integrarea n societate S se re-er@ la asi9urarea de dre!turi e9ale <i res!ectarea autodetermin@rii indiBidului cu #andica!) deoarece adesea) 9ru!urile de !ersoane de-iciente sunt tratate di-erit -a@ de ceilali cet@eni) inte9rarea lor ne-iind res!ectat@" Pro9ramele <i deciziile !ersoanelor cu #andica! trebuie s@ le a!arin@ An totalitate" Este necesar s@ -ie res!ectate 95
dre!turile de e.!rimare ale acestor !ersoane la niBel de 9ru!) la -el cu ale celorlalte 9ru!@ri sociale" 1" Integrarea organizatoric S se re-er@ la -ormele <i structurile or9anizatorice) care s!ri?in@ inte9rarea !ersoanelor cu #andica! An interiorul societ@ii" In concluzie) trans!unerea An !ractic@ a inte9r@rii) necesit@ des-@<urarea unui sistem de aciuni Anc#e9at) din domenii diBerse: !si#olo9ie) !eda9o9ie) sociolo9ie) asisten@ social@) or9anizatoric) ?uridic <i !olitic" /nclu3iunea A!licarea) An ultimele decenii) An @rile dezBoltate) a !rinci!iilor normaliz@rii <i inte9r@rii a determinat a!ariia) la Ance!utul anilor +/) a unui !rinci!iu mai cu!rinz@tor) care l@r9e<te s-era de cu!rindere a celor anterioare) denumit !rinci!iul incluziunii" F;ncluziune se re-er@ la -a!tul c@ oricine) indi-erent de de-iciena sa sau de di-icult@ile !e care le Antm!in@ An AnB@are) trebuie tratat ca un membru al societ@ii) iar diBersele serBicii s!eciale) de care are neBoie) trebuie -urnizate An cadrul serBiciilor sociale) educaionale) medicale <i celelalte serBicii !use la dis!oziia tuturor membrilor societ@iiG CF;nclusiBe education) a 9lobal a9endaG) *++2) S"T" MeUer) T"[" 6e9artUD" ;ncluziunea este) deci) un conce!t mai lar9 care se re-er@ att la inte9rarea co!ilului #andica!at mintal An sistemul educaional) ct <i al celui comunitar) An ansamblul s@u CPo!oBici) !" 02D" T" T" 6all Ca!ud Po!oBici) !" 02D elaboreaz@) An acest sens) o de-iniie mai clar@ <i mai nuanat@) ar@tnd c@ incluziunea total@ a unui co!il cu de-icien@ semni-ic@ Fs@ -ie membru de!lin Antr-o clas@ cu eleBi de Brst@ a!ro!iat@) An <coala local@) -@cnd acelea<i lecii ca <i ceilali eleBi) contnd dac@ el nu este acolo" 8e asemenea) co!ilul cu neBoi s!eciale are !rieteni) cu care s@-<i 96
!etreac@ tim!ul An a-ara orelor de curs) !lus alii c@rora s@ nu le -ie indi-erent <i s@ lucreze mult !entru a-l a?uta !e co!il) s@ -ie !e de!lin inclus An Biaa comunit@ii) -olosind serBiciile 9enerice) Am!reun@ cu ceilali cet@eniG" In Biziunea autorului) elaborarea unui !ro9ram educaional !entru co!ii cu CES se des-@<oar@ con-orm tabelului de mai ?os" ObiectiBul -inal al oric@rei actiBit@i de inte9rare Al re!rezint@) de -a!t) o incluziune total@ a !ersoanelor cu #andica!" Pentru atin9erea acestui obiectiB) este necesar@ rezolBarea res!in9erii sociale) !e care aceste !ersoane o Antm!in@ din !artea societ@ii" Reacia de res!in9ere se !roduce la niBeluri di-erite) necesitnd modalit@i de rezolBare s!eci-ice) du!@ cum se !oate obserBa <i din urm@torul tabel CPo!oBici) !" 04D:
Ni!eluri la care a,are res,in;erea sociala ;ndiBidual 8in !artea cole9ilor) rudelor Modaliti de de3!oltare ;ndiBidual Prin s-@tuirea <i a?utarea concret@ a !@rinilor <i <colilor3 A?utndu-l !e co!il sa aib@ o Barietate de e.!eriene An interiorul <i An a-ara <colii" Or9anizaional A?utnd sistemul educaional normal s@ coo!ereze An direcia dezBolt@rii unei inte9r@ri mature" Societal Prin Ambun@t@irea ima9inii) serBiciilor <i a bene-iciilor3 Stimularea ocaziilor de interaciune cu !ublicul"
Or9anizaional 8in !artea <colilor) cluburilor etc" Societal Co!ilul cu CES este B@zut ca -iind alt-el) di-erit de ceilali) nea!arinnd societ@ii"
97
9actorii inclu3iunii BPo,o!ici, ,. CDE ;ncluziunea nu este numai o sarcin@ !entru dasc@li" 8e<i -oarte mult de!inde de atitudinea sa -a@ de co!ilul cu CES <i de e.!ertiza care se -ace An Bederea ada!t@rii curriculare) incluziunea acestor co!ii necesit@ sc#imb@ri la di-erite niBeluri ale AnB@@mntului" Modul An care !ro-esorul realizeaz@ incluziunea An clas@ de!inde An mare m@sur@ de atitudine lui -a@ de co!iii cu CES <i de resursele dis!onibile !entru AnB@area acestora" Aceste resurse sunt considerate a -i metodele de !redare) materialele utilizate) tim!ul dis!onibil !entru instruire) cuno<tinele <i de!rinderile dasc@lilor) dobndite !rin educaia <i instruirea !ersonal@" Atitudinea <i resursele !ro-esorilor sunt anterioare An !rocesul de !redare !entru co!iii cu CES) din <colile normale) !redare care se -ace con-orm curriculum-ului !entru toi eleBii" S!re deosebire de ceilali eleBi) cei cu CES au neBoie de un tim! de instruire mai mare) de -olosire a unor metode de !redare ada!tate cerinelor lor <i de cuno<tine !ro-esionale" Ncoala are An Bedere) !e ln9@ rolul de a asi9ura co!ilului cu CES un !ro9ram de lucru Antr-o clas@ obi<nuit@) <i urm@toarele lucruri: Brsta a!ro!iat@ a co!iilor3 !rezena la <coala local@3 !artici!area An comun la lecii3 Antemeierea !rieteniilor <i Anele9erea dezBolt@rii"
98
$(G"N/:"('" C#"S'/ D' '#'V/ 8N C"(' 'ST' /NT'G("T %N C$P/# C% D'9/C/'N57 "%D/T/V7
GCnii oameni *i dau din timpul lor, alii ofer bani, alii priceperea i relaiileD sunt unii care *i dau, la propriu, s)ngele> fiecare are ceva de oferit&" C/arbara /us4D Tr@im Antr-o e!oc@ de tranziie) ne con-runt@m cu o mulime de !robleme <i nici AnB@@mntul nu este scutit de o mulime de sur!rize mai mult sau mai !uin !l@cute" Num@rul co!iilor) Antr-o continu@ sc@dere) -ace ca <i num@rul claselor de eleBi din <colile romne<ti s@ se reduc@ anual) lucru care a-ecteaz@ numeroase cadre didactice !rin -a!tul c@ r@mn -@r@ un loc de munc@) sau) An cele mai -ericite cazuri) se B@d neBoite s@ -ac@ naBeta cu ciBa ani Anainte de !ensie) du!@ ce toat@ Biaa au aBut un !ost comod) a!roa!e de cas@" In ultimii ani s-a Borbit mult des!re inte9rarea co!iilor cu CES An AnB@@mntul de mas@) des!re trans-ormarea <colilor s!eciale An centre de resurse <i mi9rarea co!iilor de aici c@tre <colile normale" Primele reacii au -ost) cate9oric) Am!otriB@) -ie c@ erau mani-est@ri ale cadrelor didactice din <colile normale) care nu Boiau s@ aib@ de a -ace cu co!ii F#andica!aiG) -ie a celor din <colile s!eciale care se Bedeau dintr-odat@ -@r@ obiectul muncii" Odat@ ce anual s-a !us !roblema: care !leac@ <i care r@mne An <coala Y sau b) cnd ne Bedem neBoii s@ !artici!@m la ct mai multe actiBit@i !entru a aduna ct mai multe !uncte) subiectul inte9r@rii a Ance!ut s@ deBin@ interesant" Tot mai muli directori de <coli <i 9r@dinie coc#eteaz@ cu ideea -orm@rii unor clase s!eciale An <colile lor sau a inte9r@rii indiBiduale a unor 99
co!ii cu CES An clase obi<nuite) deoarece acest lucru !oate Ansemna clase cu e-ectiB mai redus" Cadrele didactice cu cel mai mic !uncta?) care se B@d An situaia de a !leca !rin reducere de actiBitate) nu mai stau !e 9nduri <i !re-er@ s@ lucreze la aceste clase dect s@ -ac@ naBeta" 8in !@cate) dincolo de rezolBarea unor !osturi didactice) se ascund o mulime de !robleme la care cei An cauz@ n-au meditat su-icient de !ro-undE A inte9ra un co!il cu CES nu Anseamn@ a-l a<eza An !rima banc@ <i a uita de el) adic@ a-l inte9ra doar -izic" Pentru reu<ita inte9r@rii) cadrul didactic trebuie s@ a-le ct mai multe lucruri des!re de-iciena co!ilului) des!re -elul An care trebuie s@ se des-@<oare actiBitatea Antr-o situaie sau alta) des!re !ro9resele reale !e care le !oate -ace co!ilul <i !rin urmare des!re cele mai !otriBite metode de eBaluare a acestuia <i notarea sa An concordan@ cu munca de!us@ <i rezultatele concrete care !ot -i obinute aBnd An Bedere de-iciena co!ilului" Or9anizarea clasei de eleBi An care e.ist@ co!ii cu CES de!inde <i de de-iciena !e care o are co!ilul inte9rat" Nu la -el Bom aciona atunci cnd co!ilul are o de-icien@ locomotorie) sau o de-icien@ de auz <i a<a mai de!arte" Pentru -iecare caz An !arte trebuie s@ se cum!@neasc@ <i s@ se ado!te cele mai !ro!ice mi?loace <i metode) ast-el Anct rezultatele scontate s@ -ie ct mai u<or de atins" Atunci cnd este Borba de inte9rarea unui co!il cu de-icien@ auditiB@) se im!un anumite cerine !riBind modul de or9anizare a clasei) a metodelor de !rezentare a coninuturilor) a strate9iilor de comunicare An clas@ Antre cadru didactic <i eleB !recum <i Antre eleB <i colectiBul clasei CNeamu <i 5#er9uD" Pierderea auzului la Brste -oarte mici determin@ im!osibilitatea dezBolt@rii normale a limba?ului <i) im!licit) a 9ndirii co!ilului) cu re!ercusiuni <i asu!ra dezBolt@rii sale !si#ice" 8in acest motiB) dia9nosticul !recoce al !ierderii auzului) !rotezarea ct mai tim!urie) este cea mai e-icient@ cale de
100
com!ensare a auzului <i) totodat@) 9arania reu<itei inte9r@rii co!ilului cu tulbur@ri de auz C5#er9u) !" */1D" :n co!il cu o !ierdere de auz !oate -i a?utat s@ comunice) este un co!il ca toi ceilali" Poate -olosi sunetele) dar are 9reut@i An Borbire) are di-icult@i An Anele9erea limbii Borbite) -olose<te mai mult 9esticulaia !entru a se e.!rima) se ?oac@ la -el ca ceilali co!ii) are acelea<i abilit@i motorii" Punctele lor -orte constau An -olosirea 9esturilor) ?ocului) ateniei) actiBit@ilor cotidiene <i abilit@ilor motorii de baz@" Inele9erea lor este bun@) atunci cnd se -olosesc 9esturile An comunicare" Trebuie s@ reinem) Ans@) c@ -iecare co!il re!rezint@ o indiBidualitate <i are neBoi !ro!rii" :nii bene-iciaz@ mai mult de !e urma !rotezelor auditiBe) alii mai !uin <i e.ist@ co!ii care nu !ot bene-icia deloc" Proteza auditiB@ este un dis!ozitiB care cre<te intensitatea sunetelor" Ka!tul c@ un co!il !oart@ o !rotez@ auditiB@ nu Anseamn@ c@ el Ba auzi normal" A!aratul auditiB -ace toate sunetele mai !uternice: o u<@ trntit@) scritul unui scaun) un str@nut) !a<ii dasc@lului etc" 8e asemenea) la trecerea !rin !rotez@) sunetele se sc#imb@ <i nu seam@n@ cu sunetele !e care le aud oamenii cu auz normal" Prin urmare) !roteza nu !oate corecta !ierderea auzului a<a cum oc#elarii corecteaz@ de-icitul de Bedere) !entru c@ nu !oate selecta sunetele !e care Brea s@ le aud@" 8e asemenea) ,rote3a nu este eficient la o distan mai mare de F,G m de Borbitor" #abiolectura sau citirea buzelor se re-er@ la ca!acitatea de a desci-ra un te.t) !e care Al s!une cineBa) !rin urm@rirea cu atenie a buzelor" Pentru de-icienii de auz) aceasta ?oac@ un rol -oarte im!ortant <i com!enseaz@ !arial li!sa auzului" 8in !@cate unele sunete seam@n@ mult Antre ele <i !ot -i con-undate u<or" Pentru a !utea citi !e buze) co!ilul trebuie s@ Bad@ -aa celui care Borbe<te) distana accesibil@ !entru labiolectur@ este de maHim
101
trei m. Pentru a ne -ace Anele<i) trebuie s@ res!ect@m cteBa cerine: s@ Borbim natural) -@r@ 9rab@) dar nici !rea rar3 s@ Borbim clar) -@r@ a e.a9era3 s@ nu i!@m <i s@ nu e.a9er@m cu mi<carea buzelor !entru a nu An9reuna labiolectura3 s@ aBem 9ri?@ s@ st@m Antotdeauna cu -aa c@tre co!il3 s@ !unem accentul !e cuBintele mai im!ortante) !e ct este !osibil s@ Ansoim descrierea unui obiect de ar@tarea obiectului3 s@ nu uit@m c@ un co!il nu !oate citi !e buze un cuBnt !e care nu Al cunoa<te) c@ labiolectura !resu!une mult@ concentrare) co!ilul obose<te <i A<i !ierde atenia" In ceea ce !riBe<te clasa) se !oate interBeni cu cteBa modi-ic@ri u<or de e-ectuat <i deosebit de utile nu numai co!iilor cu de-icien@ de auz) ci c#iar <i celorlali co!ii" Ast-el) !ereii clasei !ot -i Am!odobii cu desene) -oto9ra-ii) !lan<e) #@ri etc") !entru a -acilita o mai bun@ cunoa<tere a realit@ii <i a aBea su!ort Bizual concret An anumite situaii" Cea mai !otriBit@ or9anizare s!aial@ a b@ncilor este sub -orm@ de semicerc) aceasta Ai o-er@ co!ilului !osibilitatea de a Bedea att !e !ro-esor) ct <i !e oricare dintre cole9ii s@i care Borbe<te" Pentru citirea labial@ se recomand@ ca scaunul !e care st@ !ro-esorul s@ -ie la aceea<i An@lime cu scaunele co!iilor) iar iluminarea clasei s@ -ie o!tim@" Tabla <colar@) un -li!-c#art sau un retro!roiector sunt deosebit de utile) deoarece ast-el co!ilul Ba aBea su!ort Bizual <i An eBentualitatea c@ a !ierdut o !arte din e.!unerea !ro-esorului Ba !utea Anele9e mai bine subiectul) sc#ema etc" Strate;iile cele mai indicate de comunicare An clas@ cu!rind urm@toarele cerine: 102
S@ se Borbeasc@ eleBilor cu de-icien@ auditiB@ doar atunci cnd !riBesc s!re !ro-esor3 Cadrul didactic s@ nu-<i aco!ere 9ura) s@ nu se Antoarc@ cu s!atele) s@ nu se Ande!@rteze !rea mult cnd Borbe<te3 S@ se comunice ct mai mult non-Berbal) aBnd orientarea ca!ului s!re co!il3 S@ se utilizeze ct mai des modalit@i de ilustrare Bizual@ a coninutului celor !rezentate3 Pe tim!ul dialo9ului) co!ilul s@ con<tientizeze de -iecare dat@ cine este !ersoana care comunic@3 Cadrul didactic s@ -ie !re9@tit s@ re!ete anumite comentarii) Antreb@ri sau r@s!unsuri ale unui anumit co!il !entru ca toi co!iii s@ bene-icieze de comunicare3 Atunci cnd se dau sarcini de lucru) -ie An scris) -ie oral) !ro-esorul trebuie s@ se asi9ure An !rimul rnd c@ cerina a -ost corect Aneleas@3 nu este su-icient ca eleBul s@ -ie Antrebat dac@ a Aneles) de multe ori) el Ba r@s!unde da) <i atunci cnd nu a Aneles cerina din timiditate sau din ?en@" Cel mai indicat este s@ -ie ru9at s@ re!ete cerina An cuBintele sale3 Atitudinea !ro-esorului s@ denote Anele9ere <i im!licare" 8eoarece co!iii care !rezint@ o !ierdere de auz au li!suri An ceea ce !riBe<te cuno<tinele <i abilit@ile !e care le re9@sim la ceilali co!ii) dasc@lul trebuie s@ acorde o !ondere Ansemnat@ actiBit@ilor care inte9reaz@ AnB@area limba?ului cu asimilarea de!rinderilor !ractice <i a cuno<tinelor des!re lume <i Bia@" Tocurile <i e.!eriena de cunoa<tere direct@) An s!ecial la Brste mai mici sunt -oarte im!ortante" Jeciile <i e.cursiile An a-ara <colii Ai a?ut@ s@ se -amiliarizeze cu natura <i mediul Ancon?ur@tor" PoBestirile <i lecturile Ansoite de ct mai multe ima9ini) de 9esturi Ai a?ut@ s@-<i dezBolte ba9a?ul de cuno<tine <i s@ se e.!rime ct mai bine"
103
înnd cont de -a!tul c@ !erce!ia limba?ului scris) la co!ilul cu surditate) de<i se realizeaz@ mai u<or dect limba?ul oral) este totu<i di-erit" Pentru de-icienii de auz scrierea este o -orm@ secundar@ de limba?) baza este Borbirea" Cu toate acestea scrierea re!rezint@ <i un mi?loc de AnB@are corect@ a cuBintelor noi) Andeosebi la !redare <i se recomand@ -olosirea tablei) a retro!roiectorului sau a oric@rui alt mi?loc cu a?utorul c@ruia !oate -i -olosit@ scrierea" /dee ,entru o lecie de diri;enie Cele mai im!ortante Balori !e care <coala le !oate o-eri unui co!il cu CES sunt ridicarea 9radului de autonomie <i socializarea" Pentru a sensibiliza clasa de eleBi An sco!ul acce!t@rii ct mai desc#ise a unui co!il cu o anumit@ !roblem@) recomand@m AnB@@torilor <i diri9inilor o lecie de 9enul celei !rezentate mai ?os: #ecie de informare F8ii bun, pentru c fiecare om ce' l *nt)lneti duce o btlie mai grea&" CPlatonD 8ac@ aBei An clas@ un co!il cu de-icien@ !utei recur9e la un ti! de lecie !rin care s@-i in-ormai corect !e ceilali co!ii An !riBina im!licaiilor le9ate de de-iciena cole9ului lor) Ancercnd s@-i sensibilizai !e aceast@ cale An a<a -el Anct ei s@ deBin@ mai Anele9@tori <i mai a!ro!iai de acest co!il"" Scopuri! inte9rarea unui co!il cu de-icien@3
104
!romoBarea unor in-ormaii corecte des!re de-iciene) cunoa<terea <i Anele9erea -elului An care o de-icien@ !oate a-ecta !ersoanele An cauz@3 sensibilizarea co!iilor !entru ca ei s@ deBin@ mai An9@duitori) mai desc#i<i An eBentualitatea c@ ar Antlni !ersoane de-iciente3 s@-i Ancura?eze !e co!ii) !unndu-i s@ se 9ndeasc@ la !roblemele !e care le im!lic@ situaia de a tr@i cu o de-icien@) dezBoltndu-le em!atia3 s@ le dezBolte co!iilor abilitatea de a Bedea F!ersoanaG <i nu as!ectele -izice cauzate de de-icien@3 bun@ relaionare social@ An colectiBul clasei de eleBi3 in-ormare corect@) util@ An Bia@" "nainte de lecia propriu zis) Ancercai s@ aBei o discuie cu eleBul !e care dorii s@-l inte9rai <i cu !@rinii acestuia <i s@ !l@nuii Am!reun@ lecia" Ale9ei Am!reun@ cuBintele <i -razele re-eritoare la de-iciena lui !e care urmeaz@ s@ le transmitei co!iilor !entru ca acesta s@ nu -ie su!us ?i9nirilor" Pentru lecia res!ectiB@) le !utei da din tim! co!iilor de -@cut o com!unere cu titlul: FCel mai 9roaznic co<mar al t@uG) cu recomand@rile ca aceasta s@ cu!rind@ un scenariu An care co!ilul sau un a!ro!iat al s@u s@ -ie -oarte bolnaB <i s@ aib@ neBoie de o s!italizare Andelun9at@" Ja s-r<itul com!unerii co!ilul este s-@tuit s@ !un@ cteBa Antreb@ri re-eritoare la lucruri care i-au strnit curiozitatea <i s@ lase loc liber !entru r@s!unsuri" "n timpul leciei! aDBeri-icai temele3 bD or9anizai clasa An !erec#i An care cte unul s@ aib@ un sindrom' o boal@) iar cel@lalt s@ -i cel mai bun !rieten al !rimului) care Al Ancura?eaz@" Punei-le urm@toarele Antreb@ri: *" Cum te simi acum cnd tu sau cel mai bun !rieten al t@u are con-irmat dia9nosticul unui sindrom sau al unei boli <i cel 105
mai bun lucru !e care !oi s@-l s!eri este) eBentual) c@ nu Ba -i mai 9raBH 0" Cum reacioneaz@ ceilali oameni cnd te B@d !e tine sau !e !rietenul t@uH Ce !resu!uneri <i ce 9re<eli -ac ceilali re-eritor la noua situaieH %" Cum te descurci tu <i !rietenul t@u An -aa reaciilor celorlali) An -aa comentariilor) Antreb@rilor !e care le !un ace<tiaH &" Ce calit@i deosebite trebuie s@ ai tu <i !rietenul t@u !entru a !utea trece !este acest necazH (" 5ndindu-B@ la -elul An care ceilali oameni reacioneaz@ An autobuz) !e strad@ etc") a!ro!o de as!ectul t@u deosebit sau al !rietenului t@u) ce ai dori s@ 9ndeasc@ sau s@ s!un@ eiH Ja aceast@ Antrebare cele mai multe r@s!unsuri Bor -i cam a<a: S S@ se Antoarc@ An alt@ !arte) An loc s@ se F#olbezeM3 S S@ te Antrebe ce i s-a Antm!lat) CAntrebare !rosteasc@ din !artea unui necunoscutD3 S S@ Ancerce s@ se !oarte normal) Cde<i se Bor uita continuu la as!ectul t@u -@r@ a te !riBi An oc#iD3 A S@ se !oarte normal) Cdar tu Bei <ti c@) de -a!t) tot tim!ul se 9nde<te la ceea ce i s-a Antm!latD" 1" Ce i-ai s!une tu sau !rietenul t@u des!re sc#imbarea ta unei !ersoane la care ii <i ai dori s@-i r@mn@ a!roa!eH Acest ti! de lecie dezBolt@ em!atia co!iilor <i Ai !re9@te<te !entru o bun@ acce!tare a unui eBentual co!il cu CES" Sco!ul dumneaBoastr@ ma?or este o bun@ inte9rare a co!ilului cu de-icien@) care nu este su-icient s@ -ie inte9rat doar -izic ct mai ales inte9rat social) sin9urul lucru care !oate s@-i dea ari!i An zborul s@u 9reu" $iaa este -oarte 9rea <i !entru !ersoanele care au aBut norocul s@ se nasc@ -@r@ de-iciene) dar@mite !entru o !ersoan@ condamnat@ s@ duc@ toat@ Biaa o cruce 9rea" :n !roBerb Bec#i s!une: FOaia care nu-<i !oate !urta lna) s-o m@nnce 106
lu!iiEG" In re9nul animal este Balabil acest !roBerb) numai c@ omul) -iin@ su!erioar@) se su!une altor le9i) 8umnezeu ocrote<te <i !e cel slab <i !e cel !uternic) An oc#ii Jui suntem cu toii la -el" Este An !uterea noastr@) a celor care !re9@tim !entru Bia@ 9eneraii du!@ 9eneraii) s@ le insu-l@m mai mult@ em!atie co!iilor) mai mult@ r@bdare <i Anele9ere !entru a!roa!ele ce su-er@" S@ Ancerc@m Am!reun@ s@ -im mai buni) s@ nu uit@m c@ suntem su!u<i destinului) c@ nu suntem nemuritori <i nici nu !utem !reBedea Biitorul" S@ aBem 9ri?@ de ace<ti co!ii neBinoBai) s@-i a?ut@m s@ aib@ Ancredere An sine) s@ -ie lu!t@tori) s@ a?un9@ s@ se descurce sin9uri An Bia@) An limitele !osibilului) desi9ur) s@ nu -ie o !oBar@ !entru -amiliile lor <i !entru societate" Tot ceea ce a<tea!t@ ei de la noi este s@-i trat@m ca !e ni<te oameni normali) s@ nu-i ?i9nim sau s@-i bat?ocorim) s@-i acce!t@m ca <i cole9i) !rieteni) Becini) concet@eni care au dre!tul la o Bia@ normal@ <i la res!ect ca oricare dintre noi" Ei au o mare calitate: sunt deosebit de Fli!icio<iG) a-ectuo<i cu !ersoanele care-i trateaz@ normal" Ne Bor recom!ensa cu dra9ostea lor) cu res!ectul lor) cu recuno<tina lor" Res!in9erea) ?i9nirile Ai dezam@9e<te <i Ai descura?eaz@" Acest lucru duce la reacii a-ectiBe ne9atiBe) c#iar la tulbur@ri caracteriale) la re-uzul e-ortului" :n bun dasc@l trebuie s@ <tie s@ se a!ro!ie de co!il) s@-l Ancura?eze -@r@ a-l cocolo<i) s@-i or9anizeze sarcinile An a<a -el Anct s@-i !ermit@ s@ -ac@ -a@) s@-l -ereasc@ de un e<ec continuu care i-ar !utea distru9e entuziasmul" 8ac@ le-am !utea demonstra c@ !ot reu<i) -olosind metode mult mai a!ro!iate de sc#ema lor a!titudinal@) rezultatele obinute !e aceast@ cale le-ar cre<te interesul <i 9radul de im!licare" Nu e nimic mai Ancura?ant dect succesul" Adolescenii care ale9 s@ !@r@seasc@ <coala au Antotdeauna An s!ate o serie de e<ecuri" EBaluarea reu<itei <colare se bazeaz@ !e 9radul de asem@nare cu rezultatele co!iilor normali" Ace<ti co!ii) din !unct 107
de Bedere al !osibilit@ilor) nu sunt la -el cu ceilali" Ei sunt di-erii) mentalitatea romneasc@ nu uit@ s@ le-o reaminteasc@ mereu) <i orice abordare care nu ia An considerare aceast@ di-eren@) dect ca ceBa ce trebuie de!@<it) e !ractic condamnat@ e<ecului" Sco!ul Bizat de educarea de-icienilor Cde orice -el ar -i eiD e de ordin social) datorit@ -a!tului c@ #andica!ul de care sunt atin<i e de ordin social: izolare) inca!acitate de a-<i 9@si locul !rintre ceilali) de!enden@" Comunicarea, ,robleme ,e care le ridic acestea ,entru co,ilul cu di3abilitate de au3 In <coala !rimar@ <i 9imnazial@) studiul limbii <i literaturii romne !resu!une ore de literatur@ <i ore de 9ramatic@ sau comunicare" Co!iii cu dizabilitate de auz Antm!in@ 9reut@i la ambele com!onente ale acestei disci!line" In ceea ce !riBe<te literatura) se !oate constata -a!tul c@) An clasele mici) cnd se !un bazele scrisului <i cititului) !roblemele nu sunt mult mai mari dect ale celorlali co!ii" 8esi9ur) -@cnd aceast@ a-irmaie) trebuie menionat -a!tul c@ ea este Balabil@ An situaia co!iilor inte9rai An clase obi<nuite) care -olosesc limba?ul oral <i nu cel mimico-9esticular) c#iar dac@ !er-ormanele lor la acest ca!itol sunt reduse" Pentru co!iii surzi a-lai An clase s!eciale) unde se utilizeaz@) de re9ul@) limba?ul semnelor) !roblemele sunt <i mai mari" 8atorit@ -a!tului c@ structurile lin9Bistice sunt mai numeroase <i mai a!ro-undate dect com!onentele limba?ului mimico-9esticular) sunt <i mai 9reu de !erce!ut" Co!iii demutizai) c#iar dac@ sunt surzi) !ot s@-<i -oloseasc@ Bocea articulnd cuBinte" Cu toate acestea) datorit@ -a!tului c@ nu aud) nu !erce! toate subtilit@ile limbii) ast-el c@ nici nu Bor !utea utiliza e-icient toate cuBintele uzuale" 108
$ocabularul lor de baz@ este mult mai restrns) se rezum@ la cuBintele indis!ensabile e.!rim@rii -a!telor e.isteniale" :na dintre consecinele celor menionate mai sus) este to!ica Berbal@ s!eci-ic@) 9enerat@ de to!ica Berbal@ s!ecial@ a mimico-9esticulaiei" Aceasta) de<i este in-luenat@ de to!ica Berbal@) nu se Ande!@rteaz@ !rea mult de modelul !rimar al simbolisticii ima9inilor" To!ica limbii Borbite este AnB@at@ s!ontan de co!ilul Borbitor) Anainte de a mer9e la <coal@" KrecBentarea <colii <i AnB@area limbii ca obiect de studiu modeleaz@ <i Ambo9@e<te structurile to!ice !e care el le are) An tim! ce de-icientul de auz este constrns de situaie s@-<i Ansu<easc@ to!ica limbii An mod diri?at) CPu-an) Bol" 0) !" 12D la -el ca a unei limbi str@ine" To!ica comunic@rii !rin mimico-9esticulaie are cteBa caracteristici CPu-an) Bol" 0) !" 14D: Kolosirea la Ance!utul comunic@rii a cuBntului care are rolul de subiect3 Kolosirea imediat@ du!@ acesta a !redicatului3 Ji!sa cuBintelor de le9@tur@) res!ectiB !re!oziii <i con?uncii3 Tendina de a include An 9estul care denume<te obiectul <i a Ansu<irilor acestuia3 Eliminarea 9esturilor care !ot -i subAnelese3 Re!etarea !rioritar inBariabil@ a 9esturilor care Ande!linesc acela<i rol sau acelea<i -uncii3 ;m!rimarea unor note de a-eciune 9esturilor care dein rol mai im!ortant An comunicarea unei idei" Ordinea cuBintelor An !ro!oziie An limba romn@ nu este) An 9eneral) -i.@" Cu toate acestea) ordinea -ireasc@ a cuBintelor Antr-o !ro!oziie dezBoltat@) este urm@toarea: subiect) atribut) !redicat) com!lement direct <i indirect) com!lemente circumstaniale" Aceasta este ordinea care cores!unde des-@<ur@rii lo9ice a 9ndirii de la autorul unei aciuni la aciunea !ro!riu-zis@ 109
a!oi la obiectul ei <i doar du!@ aceea la Am!re?ur@rile An care aceasta este s@Br<it@" Trecerea de la limba?ul mimico-9esticular aduce cu sine o !arte dintre aceste !articularit@i" Mai mult) datorita limba?ului relatiB s@rac) <i co!iii care nu au utilizat niciodat@ limba?ul mimico-9esticular) au acelea<i tendine" Este recomandabil) ca Anainte de a mer9e la <coal@) co!ilul s@ se -amiliarizeze cu literele sau c#iar s@ !oat@ citi m@car cu litere de ti!ar" Clasa ; nu Ba ridica !robleme deosebite) deoarece el are abilitatea de a imita <i scrie semnele !remer9@toare scrierii !recum <i literele al-abetului" 8e asemenea) luate rnd !e rnd) el le !oare reine la -el ca <i ceilali co!ii" 8ac@ are ca!acitatea de a articula sunete) Ba !utea citi u<or ast-el c@) la citire sau scriere) a!roa!e trece neobserBat -a!tul c@ este neauzitor" Problemele Ance! atunci cnd trebuie s@ r@s!und@ la Antreb@ri) s@ desci-reze o sarcin@ de lucru sau s@ scrie du!@ dictare" 8ac@ AnB@@torul nu este aBizat sau nu <tie !rea multe des!re im!licaiile li!sei auzului) se !ot Antm!la o mulime de neAnele9eri de -elul e.em!lului urm@tor: Co!ilul de clasa ; <tie toate culorile <i -ormele 9eometrice Anc@ de la 9r@dini@" In manualul de matematic@ e un e.erciiu !e care AnB@@torul Al !ro!une ca actiBitate indiBidual@ An clas@) care are urm@toarea indicaie: FColorai -i9urile 9eometrice de mai ?os ast-el: cu culoarea albastr@) !@tratele3 cu culoarea ro<ie) cercurile3 cu culoarea Berde) triun9#iurileG" Co!iii -iind la Ance!utul clasei ;) Anc@ nu !ot citi) ast-el c@ AnB@@torul) !limbndu-se !rintre co!ii) le cite<te sarcina de lucru" Co!ilul de-icient de auz) a<ezat An !rima banc@) nu aude indicaiile) dar) B@zndu-<i cole9ii colornd Ance!e s@ coloreze <i el) neinnd cont de indicaia !e care nu a Aneles-o" Rezultatul Ba -i Andoielnic3 co!ilul Ba colora tot) dar nu con-orm recomand@rilor" InB@@torul Ba -i conBins c@ eleBul nu cunoa<te culorile) res!ectiB -ormele 9eometrice) An tim! ce co!ilul nu Ba 110
Anele9e de ce domnul AnB@@tor este nemulumit atta Breme ct el a colorat a<a cum au -@cut <i cole9i lui" :n alt e.em!lu de comunicare de-icitar@ AnB@@tor S <colar Al !utem des!rinde dintr-o alt@ Antm!lare: C@t@lina) eleB@ An clasa ;) este timid@) st@ cuminte An !rima banc@) nu are !rietene" Nici An !auz@ nu se mi<c@ de la locul ei) deoarece) de cteBa ori a Ancercat s@ deseneze <i ea An !auz@ !e tabl@) dar celelalte -etie au An9#iontit-o <i nu i-au dat Boie" 8u!@ cteBa luni de la Ance!erea <colii) co!iii din clas@ s-au obi<nuit) oarecum) cu sarcinile !e care le au atunci cnd sunt) !e rnd) eleBi de serBiciu: <tersul tablei) udatul -lorilor" Cnd i-a Benit rndul) ea nu Anele9ea deloc aceast@ sinta9m@ <i ce !resu!une ea" InB@@toarea) su!@rat@ i-a re!etat de cteBa ori -a!tul c@ este de serBiciu) iar -etia bucuroas@ c@ AnB@@toarea Ai acord@ mai mult@ atenie <i Borbe<te cu ea) a zmbit) dar tot n-a Aneles ce trebuie s@ -ac@ <i s-a a<ezat lini<tit@" Su!@rat@ -oc) AnB@@toarea o sun@ !e mama -etiei s!unndu-i c@ a -ost obraznic@) nu s-a su!us sarcinilor <i) !e deasu!ra) a <i zmbit" Mama) Andurerat@) c#eam@ -etia <i) lini<tit@) o Antreab@: S C@t@lina) tu ai -ost azi de serBiciuH S OOOOOOO"H S Tu <tii ce Anseamn@ Fde serBiciuMH S NuE S Asta Anseamn@ c@ tu trebuie s@ <ter9i tabla) s@ uzi -lorile""" S 8ar) nu m@ las@ -eteleE S Cum nu te las@H S Ni eu Breau desenez acolo <i nu m@ las@E A s!us nu-i Boie eu la tabl@E S Cine a s!usH S KeteleE S Ai Borbit urt cu doamna AnB@@toareH 111
SEHE S A Borbit cu tine <i tu i-ai zmbitH S 8a) a -ost dr@9u) Borbit cu mineE Eu -ost mulumit" Nu <tim ce s-ar !utea ad@u9a acestui e.em!lu" A -ost Bina cuiBaH A -etiei) c@ s-a n@scut #i!oacuzic@ <i) !entru a Anele9e unele lucruri) trebuie s@ i se e.!lice am@nunitH A mamei c@ n-a !reB@zut <i nu !oate -i cu un !as Anainte AntotdeaunaH A doamnei AnB@@toare c@ nu i-a trecut !rin minte c@ un co!il surd are neBoie de e.!licaii su!limentare sau nu i-a Benit ideea s@ se asi9ure c@ -etia a Aneles ce i se cereH Ni !entru dnsa este un Ance!utE Ji!sa de e.!erien@) a tuturor celor im!licai este) de -a!t) BinoBata" ;ar aceasta cere tim!) sacri-icii <i c#iar ?ert-@) An s!ecial !entru co!ilul neBinoBat" 8in !@cate) e.ist@ numeroase e.em!le ca cel de mai sus" Acestea se datoreaz@ -a!tului c@) atunci cnd un dasc@l acce!t@ un co!il cu o anumit@ cerin@ educaional@) nu <tie nimic des!re de-iciena res!ectiB@) des!re modul de abordare a unui asemenea co!il" Cu un minim e-ort) din !artea acestuia) multe dintre aceste nea?unsuri se !ot rezolBa" Neatenia dasc@lului !oate duce la adncirea di-erenelor care e.ist@ Antre co!ilul res!ectiB <i ceilali <i la li!sa de dezBoltare a tuturor ca!acit@ilor de care dis!une co!ilul" 8esi9ur) numai !rin e.!erien@ !utem a?un9e la adeB@rata inte9rare" O mulime de am@nunte) An a!aren@ -@r@ !rea mult@ im!ortan@) !ot duce la dezBoltarea unei !ersonalit@i armonioase) care are la baz@ Ancrederea An -orele !ro!rii" E.!erien@ Anseamn@ munca e-ectiB@ cu co!ilul) obserBarea atent@ a acestuia) cititul unor materiale des!re de-iciena res!ectiB@) des!re e.!eriena altora) dar mai ales dorina sincer@ de a -ace totul !entru a-l a?uta !e co!il" Toi co!iii trebuie Ancura?ai <i stimulai" Nu se recomand@ tratarea di-ereniat@ a co!ilului de-icient din acest !unct de Bedere" A!laudarea lui de c@tre toat@ clasa sau remarca de 9enul FBedei c@ <i el <tieHG) nu -ace altceBa dect s@-l arate cu de9etul 112
de -iecare dat@ cnd s!une ceBa sau s@-l sus!ecteze de ne!utina de a reaciona normal) adncindu-i <i mai mult sentimentul c@ este alt-el" Co!ilul care are o !roblem@ de auz nu are nea!@rat <i o !roblem@ de intelect" Este) mai de9rab@) Borba de -a!tul c@ el are neBoie de mai mult tim! <i mai multe e.!licaii !entru a decodi-ica sarcina de lucru InB@@torul este tentat s@-l Antrebe !e co!il mereu: FAi AnelesHG) iar co!ilul sa r@s!und@ FdaG) de cele mai multe ori) mai mult din ?en@ sau de ru<ine -a@ de cole9ii care mereu FAnele9G" Recomandabil este ca eleBul s@ -ie ru9at s@ re!ete ce i s-a s!us <i atunci AnB@@torul Ba !utea -i si9ur dac@ a Aneles sau nu" O mare !roblem@ !entru co!iii de-icieni de auz) dar <i !entru !@rinii acestora o constituie tema !entru acas@) recomand@rile de a aduce anumite materiale !entru orele de lucru manual sau desen ori !artici!area la anumite eBenimente Biitoare" 8e obicei tema este anunat@ Berbal) la s-r<itul orei cnd eleBii sunt !reocu!ai de sosirea !auzei" Co!ilul) dac@ nu i se Bor Beri-ica notiele re-eritoare la tem@) Ba -i mereu nesi9ur) s!re dis!erarea !@rintelui care se a-l@ An situaia de a deran?a zilnic la tele-on alte -amilii in dorina de a a-la e.act ce e.erciii sunt recomandate ca tem@" Pilele An care co!ilul are desen sau lucru manual sunt a<te!tate cu nelini<te din aceea<i cauz@" Pentru eBitarea unei asemenea situaii) recomand@m ca eleBul s@ aib@ Antotdeauna la el un carneel An care AnB@@torul s@ noteze Am!reun@ cu co!ilul tema !entru data Biitoare) !recum <i orice noti-ic@ri !e care dore<te s@ le comunice !@rinilor" ReBenind la literatur@) cele mai mari !robleme se datoreaz@ ne!utinei de e.!rimare coerent@) -elului An care sunt -ormulate r@s!unsurile la Antreb@ri) care dau im!resia de ne<tiin@ celui neaBizat" E.!rimarea de-icitar@) a<a cum am amintit mai sus) se datoreaz@ unor limite biolo9ice 9reu) dac@ nu im!osibil) de trecut) mai de9rab@ dect limitelor de intelect" 8ac@ Antreb@rile sunt susinute de Antreb@ri a?ut@toare) dac@ e.ist@ r@bdare din
113
!artea cadrului didactic <i nu o catalo9are ra!id@) neutr@) rezultatele sun sur!rinz@toare" In ceea ce !riBe<te 9ramatica) e.ist@) de asemenea) ni<te as!ecte care ar trebui s@ -ie cunoscute) !entru a nu -ace con-uzie Antre limitele intelectuale <i cele biolo9ice) s!eci-ice dizabilit@ii res!ectiBe" Aceste 9re<eli le -ac toi surzii) indi-erent de 9radul lor de inteli9en@) de tim!ul alocat temelor) sunt consecinele -a!tului c@ au o dizabilitate care Ai Am!iedic@ s@ comunice obi<nuit" A nu ine cont de acest lucru este ca <i cum am -i nemulumii de -a!tul c@ un co!il) care nu are urec#e muzical@) nu !oate cnta ;mnul naional <i merit@ a -i sancionat !entru aceasta) sau un co!il su!ra!onderal nu !oate e.ecuta anumite comenzi la ora de educaie -izic@" Prezent@m mai ?os cteBa dintre cele mai mari 9reut@i cu care se Antlne<te co!ilul surd la orele de ;ramatic: Ja substanti!) cele mai -recBente 9re<eli sunt: Scrierea unor substantiBe !ro!rii cu liter@ mic@ sau a unor substantiBe comune cu liter@ mare) datorit@ nesi9uranei n@scute de -a!tul ca uneori substantiBele comune se scriu cu liter@ mare Cla Ance!utul !ro!oziieiD3 5re<eli le9ate de -le.ionare: nesi9urana 9enului) 9reut@i la trecerea cuBintelor de la un num@r la cel@lalt) -olosirea substantiBului cu -orma de N <i la celelalte cazuri3 E.em!lu: 8ana Kratele Benit" 5re<eli de !ronunare: E.em!lu: Ce !eru aiE C!@rD Substituirea unor substantiBe cu Berbe: E.em!lu: Mama -ace mannc@" CMama -ace mncare"D Ce cre amE Cce !@r creD" "dIecti!ul ridic@ mai !uine !robleme <i se re-er@ la: Kolosirea !luralului <i sin9ularului3 114
E.em!lu: P@!u<a are roc#ia ru!t <i murdar" Kolosirea 9radelor de com!araie" E.em!le: Sora cel mare este -rumos" "rticolul este o !arte de Borbire care aduce nesi9uran@" In s!ecial articolele demonstratiBe <i cele !osesiBe) dar <i !robleme de declinare la articolul #ot@rt <i ne#ot@rt" E.em!le: Am un carte -rumos" Kat@ a Benit mai trziu" Ja ,ronume) ne Antlnim adesea cu utilizarea e.cesiB@ a substantiBului) cu re!etarea su!@r@toare a acestuia datorit@ neAnele9erii corecte a !ronumelui" In locul !ronumelui FeuG) s!re e.em!lu) co!ilul !re-er@ s@-<i s!un@ numele: C@t@lina scrie" CAn loc de: Eu scriu"D" In clasele 9imnaziale) du!@ o a!ro-undare a acestei !@ri de Borbire) tendina este inBers@) utilizarea e.cesiB@ a !ronumelui" Cele mai mari !robleme r@mn cele de -le.ionare: E.em!lu: Ce -aciH' >ine"' CuiH' Eu" CMie"D Ni numeralul su!ort@ cteBa di-icult@i) de asemenea) de -le.ionare: E.em!lu: Ja doilea are" Cate9oria mor-olo9ic@ care ridic@ cele mai multe di-icult@i de AnB@are) este !erbul" 8atorit@ -recBenei <i com!le.it@ii sale) este <i mai 9reu de asimilat" Printre cele mai Antlnite 9re<eli sunt cele le9ate de: :tilizarea e.cesiB@ a Berbelor Fa aBeaG <i Fa -aceM: E.em!le: Mama -ace !ia!t@n@" Ketia are mannc@" :tilizarea sin9ularului An locul !luralului <i inBers: E.em!lu: Eu mnc@m" Noi scriu" Inlocuirea unor moduri sau tim!uri cu altele: 115
E.em!lu: Ea s@ !rinde mine" Kar-uria este s!ar9e" "d!erbul nu ridic@ !robleme deosebite) se !oate obserBa doar tendina de a -olosi e.cesiB cteBa: mult) !uin) bine) r@u) tot" Cele mai -recBente 9re<eli Antm!inate de eleBii cu de-icien@ de auz An ceea ce !riBe<te ,re,o3iia <i conIuncia) sunt le9ate de omisiunea acestora) introducerea lor inutil@ sau c#iar inBersarea lor: E.em!lu: Eu !rieten@ Andrèa" Sanda mers la acasa" /nterIecia) -iind mai rar -olosit@) nu ridic@ !robleme deosebite" Poate AnB@@torul sau un !ro-esor s@ rezolBe sin9ur toate aceste !roblemeH In mare !arte) daE Primul lucru de care trebuie s@ -ie mereu con<tient este c@ An clasa res!ectiB@ e.ist@ un co!il cu o !roblem@ de auz) c@ acest lucru este totodat@ o !roBocare !ro-esional@ <i o r@s!undere -a@ de sine An !rimul rnd" :n cadru didactic care se res!ect@ <i dore<te s@ !resteze un AnB@@mnt de calitate trebuie s@ <tie ct mai multe des!re co!iii cu care lucreaz@) des!re abilit@ile <i limitele -iec@ruia) !rin urmare <i a celui de-icient de auz" E.ist@ !osibilitatea unei ada!t@ri curriculare) a ado!t@rii unui !lan de interBenie !ersonalizat CP;PD) !e care orice dascl are libertatea s@-l iniieze An con-ormitate cu !ro9rama <colar@ a clasei res!ectiBe) coroborat@ cu limitele im!use de dizabilitatea co!ilului" Aceasta Anseamn@ c@ se !oate selecta o !arte din curriculumul 9eneral !entru eleBii normali) !e care AnB@@torul' !ro-esorul consider@ c@ !oate -i !arcurs de c@tre eleBul An cauz@ <i se !oate renuna la ceea ce este considerat !rea com!le." 8e asemenea) o !arte a unor ca!itole din curriculum !ot -i sim!li-icate !entru a -i mai accesibile sau com!letate cu alte actiBit@i indiBiduale) com!ensator tera!eutice Clo9o!edie etc"D) care !ot Ambun@t@i randamentul eleBului"
116
Trebuie s@ ne a<te!t@m ca un co!il care nu aude bine s@ nu Borbeasc@ -oarte corect" Este e.traordinar dac@ Borbe<te) Anseamn@ c@ el -ace e-orturi e.traordinare <i A<i de!@<e<te limitele" A nu a!recia ca dasc@l ceea ce !entru medic este o minune Anseamn@ a -i dezinteresat de !ro!ria !ro-esiune" Co!ilul surd inte9rat comunic@ ct mai bine !oate el s-o -ac@) dar comunic@ <i trebuie Ancura?atE S@ nu uit@m) atunci cnd st@m de Borb@ cu un str@in) suntem tot tim!ul An9ri?orai de corectitudinea Borbelor !e care le rostim Antr-o alt@ limb@ <i) An cele din urm@) cel mai im!ortant lucru este s@ ne -acem Anele<i" Koarte im!ortant@ este !rezena !ro-esorului de s!ri?in !entru eleBul cu dizabilitate" Acesta este o !ersoan@ s!ecializat@ An actiBit@i educatiBe recu!eratorii adresate co!iilor cu cerine s!eciale de educaie" Pro-esorul de s!ri?in) !e ln9@ actiBit@ile s!eci-ice !e care le des-@<oar@ An cabinetul s!ecial amena?at) !artici!@ <i la actiBit@ile didactice din clas@ !entru a obserBa com!ortamentul eleBului An mediul <colar <i !entru a identi-ica !roblemele reale cu care acesta se con-runt@" El !oate -ace recomand@ri cadrelor didactice <i este un mediator Antre co!il <i cole9ii s@i) Antre cadre didactice <i !@rini"
117
T$"T' "C'ST'" M'(/T7 '9$(T%# N$ST(%0

;ncontestabil) da" 8ac@ nu Al de!unem) risc@m s@ contribuim la e<ecul unui co!il" $a aBea loc o risi!@ de ener9ie <i intelect neBalori-icate la !otenialul real) Bom -i BinoBai de ne-ericirea unui co!il" :na dintre cele mai !retenioase Antreb@ri din !artea cole9ilor no<tri este cea le9at@ de continuarea studiilor" 8e ce trebuie nea!@rat s@-<i continue <coala) nu sunt de a?uns 4 claseH Il !utem l@sa s@ dea e.amenul de testare naional@H Nu Ba s!ori num@rul celor care ne -ac !robleme !rin nereu<ita lorH Je9ea Ai d@ dre!tul co!ilului cu dizabilitate s@ solicite !rin !@rinii s@i la ;ns!ectoratul Ncolar Tudeean) alocarea unui tim! de lucru mai Andelun9at) o or@ An !lus" 8ac@ are neBoie de un inter!ret) de asemenea) Ai este asi9urat" Prin urmare) are dre!tul de a se !rezenta" 8ac@ nu Ba reu<i) nu este o tra9edie) atta Breme ct o mulime de co!ii normali nu reu<esc s@ treac@ !este acest e.amen" Pentru a reu<i la o <coal@ de ucenici) nici nu este nea!@rat@ neBoie de di!loma de ca!acitateE Co!ilul !oate s@ deBin@ un muncitor -oarte bun) un om care Ba reu<i Antr-o meserie <i) ast-el) Ba aBea o mai mare autonomie indiBidual@ An Bia@" InB@@torul <i diri9intele trebuie s@ colaboreze ct mai mult !osibil cu !@rinii eleBului" ;deale ar -i iniierea unor actiBit@i de su!ort destinate !@rinilor co!iilor cu CES) An -iecare <coal@" 8ac@ uneori Bi se !are c@ au neBoie de o Ancura?are) B@ recomand@m s@-i Ancura?ai) !oBestindu-le urm@torul lucru: #ndeva, sus, n cer, are loc o $edin a ngerilor% La un moment dat, un nger se ridic $i spune! 118
&'oamne, a venit vremea s se nasc un copil% Numai c acest copil nu este la fel ca toi ceilali copii, este unul cu totul special( El nu va putea alerga la fel, nu va putea vorbi la fel, toate le va face ntr& un ritm mai lent, propriu% )*ut&ne, 'oamne, s gsim ni$te prini care sunt de acord s ndeplineasc aceast nobil misiune pentru Tine( ;ar atunci cnd Ai Bedei An9ndurai) bucurai-B@ de ceea ce aBei <i mn9iai-i s!unndu-le c@ n-a -ost 9#inionul lor) ci norocul co!ilului care are !arte de !@rini deosebii) de s!ri?inul ideal"
119
4iblio;rafie
A 8ea- American Mono9ra!#) Bolume &0) C*++0D" !ieEpoints on Deafness) :"S"A": Edited bU MerBin O" 5arretton" All!ort) 5" [" C*++*D" %tructura i dezvoltarea personalitii " >ucure<ti: Editura didactic@ ucure<ti: Editura 8idactic@ <i Peda9o9ic@" Anca) M" C0///D" <ntervenii psi4opedagogice *n antrenarea funciei auditiv verbale+ Clu?-Na!oca: Editura Presa :niBersitar@ Clu?ean@" Anca) M" C0//*D" 9si4ologia deficienilor de auz" Clu?- Na!oca: Editura Presa :niBersitar@ Clu?ean@" >@ban) A" C0//%D" Consiliere educaional+ :4id metodologic pentru orele de dirigenie i consiliere+ Clu? Na!oca: Editura S"C" PS;NET SRJ" >ie#l) T" C*++0D" Parents: 6aBe bou EBer As7ed bour C#ildrenO A 8eaC#ild s $ie," Krom $ie,!oints on 8ea-ness" 6 Deaf 6merica 0onograp45, volume FG+ Edited bU MerBin O" 5arretson" >er9er) 5aston) C*++2D" -ratat practic de cunoatere a omului+ >ucure<ti: Editura ;R;" >onc#i<) E" C*++2D" %tudierea imaginii de sine *n copilrie i preadolescen+ Oradea: Editura ;m!rimeriei de Best" >onc#i<) Elena) Secui) Monica) C0//&D" 9si4ologia v)rstelor+ Oradea: Editura :niBersit@ii din Oradea" >randen) Nat#aniel, B*++&E. Cei ase st)lpi ai respectului de sine" >ucure<ti: Editura Coloseum" >unescu) Ale.andru Cs"a"D" Cunoate'te pe tine *nsui) Editura PACO) >ucure<ti" Carrel) Ale.is Cs"a"D" Hmul, fiin necunoscut" >ucure<ti: Editura Tedit K"P"N" Cle9#orn) Patricia) C0//%D" Como desarrollar la autoestima+-ecnicas eficaces para aprender a valorarnos 5 respetarnos " S!ania) >arcelona: Editura Robinboo7" Cor7er) Mairian Cs"a"D" Counsseling ' -4e Deaf C4allenge" Cs"n"D" Tessica Vin9slez Publis#ers" Jondon and >ristol) PennsUlBania" CosmoBici) A") ;acob) J" C*++4D" 9si4ologie colar" ;a<i: Editura Polirom" Cristina Neamu) Alois 5#er9u C0///D" 9si4opedagogie special) ;a<i: Editura Polirom" 8a-inoiu) ;" C0//0D" 9ersonalitatea+ 0etode calitative de abordare+ Hbservaia i interviul+ ;a<i: Editura Polirom" 8r@9an) ;") Petroman) P" C*++4D" 9si4ologie educaional) Timi<oara: Editura Mitron" 8uWue) 6ernando C0//*D" 6utoestima en la vida familiar+ Colombia) Santa-e de >o9ota) 8"C": Taller San Pablo" 5#er9u) A" C0//*D" 9si4opedagogia persoanelor cu cerine speciale+ %trategii de educaie integrat" ;a<i: Editura Polirom"
120
5re9orU) S") Vni9#t) P) McCrac7en) [") Po,ers) S") [atson) J" Cs"a"D" <ssues in Deaf .ducation" Jondon: 8aBid Kulton Publis#ers" 6alla#an) 8" P") Vau--man) T"M" C*++*D" .xceptional C4ildren+ <ntroducing to %pecial .ducation+ 8ift4 .dition " Prentice 6all) E9le,ood Cli--s) Ne, TerseU /21%0" 6arlan) J" C*+4&D" 24en t4e mind 4ears+ 6 7istor5 of Deaf " Publis#ed in :nited States bU Random 6ouse" ;nc" 6aBrneanu) C" C0///D" Cunoaterea psi4ologic a persoanei+ 9osibilitile de utilizare a computerului *n psi4ologia aplicat " ;a<i: Editura Polirom" 6e,ard" ["J" C*+44D" .xceptional C4ildren+ 6n <ntroductor5 %urvez of %pecial .ducation+ -4ird .dition" Merrill Publis#in9 Com!anU" A >ell and 6aBell ;n-ormation Com!anU" ;lu) Petru C0//*D" %inele i cunoatere lui+ -eme actuale de psi4iosociologie" ;a<i: Editura Polirom" Turc@u) N) Me9ie<an) 5" M" C0//*D" 9si4ologie general i a dezvoltrii " Clu? Na!oca: Editura :" T" Pres" Vulcsar) T" C*+4/D" Lecii practice de psi4odiagnostic+ 9entru uzul studenilor" Clu? Na!oca: curs lito9ra-iat la :niBersitatea F>abe<->olUaiG) Kacultatea de ;storie-Kilozo-ie) Catedra de Peda9o9ie-Psi#olo9ie" Jassus) Rene de C0//&D" Descoperirea sinelui" >ucure<ti: Editura Teora" Jelord) Krancois) Andr`) C#risto!#e C0//%aD" Cum s ne exprimm emoiile i sentimentele" >ucure<ti: Editura Trei" Jelord) Krancois) Andr`) C#risto!#e C0//%bD" Cum s te iubeti pe tine pentru a te *nelege mai bine cu ceilali" >ucure<ti:" Editura Trei" Jemeni) 5abriela) Mircea) Miclea C0//&D" Consiliere i orientare ' :4id de educaie pentru carier" Clu? Na!oca: Editura ASCR" Marcu) $") Kilimon J" C0//%D" 9si4opedagogie pentru formarea profesorilor) Ed" :niBersit@ii din Oradea" McCrac7en) [") Sut#erland) 6" C*++1D" .ficient = nu deficient+ Cn g4id pentru prinii copiilor deficieni de auz" >ucure<ti: Ti!o9ra-ia Semne \+&" Mc5rau) P#illi! C0//%D" ;n cutarea sinelui" >ucure<ti: Editura Curtea Bec#e" Ministerul Educaiei ucure<ti" Moores) 8" K" C*+42D" .ducating t4e Deaf" 9s5c4olog5, 9rinciples, and 9ractices) 6ou9#ton Mi--lin Cam!anU) S:A" Moores) 8"K") Meado, S Orlans) V"P" C*++/D" .ducational and Developmental 6spects of Deafness " 5allaudet :niBersitU Press) [as#in9ton 8"C" Neculau) Adrian C*++1D" 9si4ologia social+ 6specte contemporane " ;a<i: Editura Polirom" Nea9oe) Maria) ;ordan) Ale.andru 8" C0//0D" 9si4opedagogia adaptrii i problematica anxietii colare" >ucure<ti: Editura 6umanitas"
121
Padden) C") 6um!#ires) T" C*+44D" Deaf in 6merica+ !oices from a Culture" 6arBard :niBersitUPress) Cambrid9e) Massac#usetts and Jondon) En9land" Padden) C) Ramsez) C" C*++*D" Deaf Culture and Literac5" American Annals o- t#e 8ea-) *%4" PaBelcu) $asile C*+2/D" <nvitaie la cunoaterea de sine" >ucure<ti: Editura Ntiini-ic@" Pia9et) Tean) C0//%D" Reprezentarea lumii la copil+ C#i<in@u: Editura Cartier" Po!oBici) 8" $" C*+++D" .lemente de psi4opedagogia integrrii+ >ucure<ti: Editura Pro 6umanitate" Pu-an) C" Cs"a"D" 9robleme de surdo = psi4ologie" >ucure<ti: Editura didactic@ <i !eda9o9ic@" Ross) M" C*++1D" 9ersonal and %ocial <dentit5 of 7ard of 7earing 9eople " Articol !ublicat An ;K6O6 Tournal) EEE+4earing+researc4+org+BDr+RossB personalIandIsocialIidentit5IofI4tm" Sima) Tudora C0//&D" .lemente de personologie) Editura $ictor) >ucure<ti" So#oran) 5#" C*+10D" 8e-ectele de auz ucure<ti: Ministerul S@n@t@ii ucure<ti: Editura Albatros" TaUlor) S") Pe!lau) J"A") Sears) 8"O" C*++&D" %ocial 9s5c4olog5" Prentice 6all) En9le,ood Cli--s" Turbin) M" C0//&D" Dealing Eit4 t4e feelings" EEE+s444orBourmembers+4tm" $oli) Kranco Cs"a"D" 6utoestima 5 vida" S!ania) Madrid: PPC) Editorial U 8istribuidora) S"A" Traian $r@sma< C0//*D) F;nvm)ntul integrat iB sau incluziv G) Ed" FAramisG) >ucure<ti" :N;CEK Cs"aD" % comunicm cu > plcere, :4id pentru prini i alte persoane implicate *n lucrul cu copii care au dificulti de comunicare, Jucrare ti!@rit@ cu s!ri?inul Re!rezentanei :N;CEK An Romnia" Pam-ir) E" C*++2D" 9si4ologie social" >ucure<ti: Editura An7arom" Plate Mielu C0//&D" .ul i personalitatea" >ucure<ti: Editura Trei" P_r9_) >") Radu) ;" C*+2+D" %tudii de psi4ologie colar" CraioBa: Editura Oltenia" [ard) SteBen C*++1D" 8illing t4e Eorld Eit4 %elf .steem: a %ocial 7istor5 of -rut4 ma3ing) Canadian Tournal o- Sociolo9U) nr"0*) *++1" [innicott) 8" [" C0//&D" 9rocesele de maturizare" >ucure<ti: Editura Trei"
122
Cu,rins
CuBnt Anainte CCon-" uniB" dr" +aria )ncaD""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""i
AR5:MENT"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""( S:NTEM E5AJ;HEH""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""1

6andica!ul de auz""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""1
Sub semnul destinului""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""**

Mama""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""*1 5ndirea !ozitiB@""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""*2 Suntem !er-eciH"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""*+
Tendine <i orient@ri An !si#olo9ia contem!oran@"""""""""""""""""""""""""""""""""00 As!ecte ale eBoluiei !reocu!@rilor -a@ de de-icienii de auz"""""""""""""""0(
Scurt istoric"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""0( Ince!uturile educaiei !entru surzi""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""04
Personalitatea) Antre certitudine <i !resu!uneri) Antre <tiini-ic <i em!iricO"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""%+

Normalitate"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""%+ Surzi <i #i!oacuzici"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""&2 Rolul auzului An dezBoltarea co!ilului""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""&+ Personalitatea surdului """"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""(%
Cunoa<terea de sine""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""(1
Autocunoa<terea"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""(4 Conce!tul de stim@ de sine """"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""1& F;n9redienteleG stimei de sine"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""11 A!ariia <i dezBoltarea conce!tului de stim@ de sine"""""""""""""""""""""""""""""""""""1+ 8ezBoltarea uman@) Antre 9eneral <i !articular"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""2%
Stima de sine la co!iii surzi""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""24

8in !ers!ectiBa cercet@torilor auzitori"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""24 8in !ers!ectiBa cercet@torilor surzi""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""4% Concluzii"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""4(
;nte9rarea co!iilor cu CES) un F>au->auMHEH""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""42

Ce le !utem o-eriH""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""+* InB@@mnt inte9rat"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""+& ;ncluziunea """"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""+1 Kactorii incluziunii CPo!oBici) !" %/D""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""+4
123
Or9anizarea clasei de eleBi An care este inte9rat un co!il cu de-icien@ auditiB@""""""""""""""""""""""""""""""++

;dee !entru o lecie de diri9enie""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""*/& Comunicarea) !robleme !e care le ridic@ acestea !entru co!ilul cu dizabilitate de auz"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""*/4
Toate acestea merit@ e-ortul nostruH""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""**4

>iblio9ra-ie"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""*0/
124

Nu Vor Mai Exista Surzi Muti, Vor Exista Doar Surzi Care Stiu Sa Vorbeasca

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Nu Vor Mai Exista Surzi Muti, Vor Exista Doar Surzi Care Stiu Sa Vorbeasca

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Mioara-Maria Salloum

e-mail: contact na!ocastar"ro #tt!:'',,,"na!ocastar"ro

Director de editur: 8inu $ir9il-:rec#e

= Mioara-Maria Salloum) 0//1

8escrierea C;P a >ibliotecii Naionale S"##$%M, Mioara-Maria&

'ditura N"P$C" ST"( Clu?-Na!oca) 0//1

S%4 S'MN%# D'ST/N%#%/

De *nvare A9at#a Cristie Albert Einstein Jeonardo da $inci Ser9#ei Ra#manino--

!izual RudUard Vi!lin9 To#anes Ve!ler Otto JitUel ToaWin Rodri9o

T'ND/N5' 6/ $(/'NT7(/ 8N PS/2$#$G/" C$NT'MP$("N7

"SP'CT' "#' 'V$#%5/'/ P('$C%P7(/#$( 9"57 D' D'9/C/'N5// D' "%:

P'(S$N"#/T"T'", 8NT(' C'(T/T%D/N' 6/ P('S%P%N'(/, 8NT(' 6T//N5/9/C 6/ 'MP/(/C=

C%N$"6T'('" D' S/N'

FEste inutil s@ AnB@EM FNu am nici o calitateEM

Nemulumire Resemnare) neAncredere

ST/M" D' S/N' #" C$P/// S%(:/

/NT'G("('" C$P//#$( C% C'S, %N >4"%-4"%@010

T$"T' "C'ST'" M'(/T7 '9$(T%# N$ST(%0

CuBnt Anainte CCon-" uniB" dr" +aria )ncaD""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""i

AR5:MENT"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""( S:NTEM E5AJ;HEH""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""1

Sub semnul destinului""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""**

Personalitatea) Antre certitudine <i !resu!uneri) Antre <tiini-ic <i em!iricO"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""%+

Stima de sine la co!iii surzi""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""24

;nte9rarea co!iilor cu CES) un F>au->auMHEH""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""42

Or9anizarea clasei de eleBi An care este inte9rat un co!il cu de-icien@ auditiB@""""""""""""""""""""""""""""""++

Toate acestea merit@ e-ortul nostruH""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""**4

S-ar putea să vă placă și