Sunteți pe pagina 1din 142

ORGANIZAREA ACTIVITATII TRANSFUZIONALE IN SPITAL

Lector Dr. Corina POSEA

OBIECTIVELE CURSULUI
DOBANDIREA DE CATRE PARTICIPANTI A CUNOSTINTELOR DESPRE: - INTOCMIREA DOCUMENTATIEI PENTRU AUTORIZARE SI ACREDITARE - ETAPELE PROCESULUI TRANSFUZIONAL IN SPITAL - PSL SI INDICATII - ADMINISTRAREA PSL - MONITORIZAREA PACIENTULUI TRANSFUZAT - RECUNOASTEREA SI MANAGEMENTUL REACTIILOR ADVERSE ABILITATILOR DE GESTIONARE CORECTA A ACTULUI TRANSFUZIONAL IN SPITAL

ACTIVITATEA TRANSFUZIONALA IN SPITAL


Scopul organizarii procesului transfuzional in spital, este acela de a asigura o transfuzie disponibila pentru pacienti, sigura, eficace clinic, cu folosirea eficienta a stocurilor ASIGURAREA PRODUSULUI POTRIVIT PENTRU PACIENTUL POTRIVIT, LA MOMENTUL POTRIVIT, IN CONDITII ADECVATE, IN CONFORMITATE CU REGLEMENTARILE IN VIGOARE

LEGISLATIE COMUNITARA
Transfuzia sanguina domeniu al sanatatii publice bine reglementat CE 4 Directive Europene - liniile directoare ale reglementrilor activitatii transfuzionale pentru SM - asigura un nivel de calitate adecvat si echivalent pentru SM

LEGISLATIE COMUNITARA
Dir. CE 2002/98

Standarde de calitate si siguranta - colecta, testare, procesare, stocare, distributie sange si comp.

Dir. CE 2004/33 Info + criterii de eligibilitate donatori Stocare , transport, distributie sange Dir. CE 2005/61 Trasabilitate si hemovigilenta

Dir. CE 2005/62 Calitate standarde si specificatii

LEGISLATIE NATIONALA
LEGEA 282/2005 Organizarea TS , donarea de sange , asigurarea calitatii si securitatii sanitare

OMS 1224/2006 OMS 1225/2006 OMS 1226/2006

OMS 1227/2006 OMS 1228/2006

OMS 1343/2006 OMS 1214/2006

OMS 1132/2007 OMS 1193/2007

Legislatie pentru UTS


Lege nr. 282/2005 Ordin MSP nr. 1224/2006 Norme privind activitatea UTS Ordin nr. 1343/2007 Ghidul naional de utilizare terapeutic raional a sngelui i a componentelor sanguine umane Ordin MSP nr. 1228 /2006 Norme privind organizarea sistemului de hemovigilen, de asigurare a trasabilitii, precum i a Regulamentului privind sistemul de nregistrare i raportare n cazul apariiei de incidente i reacii adverse severe legate de colecta i administrarea sangelui

Legislatie pentru UTS


Ordin MSP nr. 1132/2007 Norme privind sistemul de calitate n domeniul TS Ordin MSP nr. 1226/2006 Norme privind colecta, controlul biologic, prepararea, conservarea, distribuia i transportul sngelui i componentelor sanguine umane Ordin MSP nr. 1237/2007 Nomenclatorul naional al componentelor sanguine umane pentru utilizare terapeutic

Legislatie pentru UTS


Ordin MSP nr. 1225/2006 Norme privind autorizarea INHT, CTST, UTS Ordin MSP nr. 1214/2006 Norme privind formarea profesional adecvat a personalului Ordin MSP nr. 1227/2006 Norme privind transfuzia autolog

Unitatea de transfuzie spital


Definitia: structur n cadrul spitalelor, care stocheaz sngele i componentele sanguine umane destinate livrrii i utilizrii terapeutice exclusiv n serviciile spitalului unde i desfoar activitatea; aceste uniti efectueaz testele imunohematologice obligatorii pentru actul transfuzional;

HARTA PROCESELOR UTS -SPITAL


SECTIE UTS

STABILIREA INDICATIEI TRANSFUZIONBALE:

RECEPTIE PROBE -verificare probe -verificare cerere -inregistrare cerere+probe COMANDA PSL LA CTS -transport
TESTE PRETRANSFUZIONALE SELECTIE PSL COMPATIBIL

- evaluarea pacient
-tipul si cant. de PSL -consimtamant informat -inregistrarea in FO CERERE PSL -completarea formularului RECOLTAREA PROBELOR -identif. pac, recoltare probe, transport

SECTIE

PRELUARE< TRANSP
CONTROLUL ULTIM

Identificare pacient Inregistrare FO ADMINISTRARE PSL


Evaluare pacient Proba clinica Monitorizare RA

-verificare ABO/D -compatibilitate -identificare, pregatire


LIVRARE PSL SELECTAT RAPORTEAZA RA si IA

MONITORIZARE PACIENT TRANSFUZAT


Puls, TA, nr. resp diureza

Proceduri de operare
Pentru fiecare stadiu al procesului de transfuzie clinica: - cererea de sange pentru proceduri medico-chirurgicale elective - cererea de sange pentru situatii de urgenta - recoltarea si etichetarea probelor inainte de transfuzie - preluarea probelor de la UTS - transportul si conservarea sangelui dupa preluarea acestuia din UTS - administrarea sangelui, inclusiv verificarea finala a identitatii pacientului - monitorizarea pacientului inainte, in timpul si dupa terminarea transfuziei - gestionarea, investigarea si inregistrarea reactiilor transfuzionale Instructiuni de lucru pentru tehnicile de laborator

AUTORIZARE
Inspectia Sanitar de stat (ISS) trebuie s desfsoare cel putin o dat la 2 ani inspectii si controale n structurile sistemului national de transfuzie sanguin, pe baza unei planificri, precum si inspectii n vederea autorizrii acestor structuri.

Tipuri de inspectie -UTS


Inspectia in vederea autorizarii (OMS 1225/2006) Inspectia - la fiecare 2 ani (Legea 282/2005) Inspectia cu privire la un produs/proces (de ex. introducerea informatizarii) Inspectia in caz de eveniment Inspectia exceptionala/neanuntata

CERINTELE DE AUTORIZARE
UTS depune un dosar la DSP cerere de solicitare a autorizrii documentaia referitoare la organizarea instituiei (organigrama, indicnd funciile i numele responsabililor i seciilor asupra crora se face raportarea) documentaia referitoare la sistemul calitate (manualul calitii, numrul i calificrile personalului cu documente doveditoare, precum i programul de pregtire a personalului) documentaia privind spaiul (numrul de ncperi, destinaia, circuite funcionale) documentaia privind dotarea cu echipamente lista procedurilor operatorii standard pentru activitile de baz

DOCUMENTATIA SMC (CF. ISO/TR 10013:2003)


Politica Obiective Manualul calitatii

Aplicare Principii, organizare, responsabilitati, competente la nivel de organizatie, cu referire la calitate

Difuzare Interna si externa

Interna si numai in cazuri deosebite externa, compartim.

Procedurile de sistem controlul doc, al inregistrarilor, al prod. nec., audit intern, actiuni corective, actiuni preventive
Proceduri de proces, proceduri/ instructiuni de lucru, desene, diagrame, scheme de proces Specificatii, planul calitatii, inregistrari, Legi, standarde

Domenii de activitate

Numai interna Detalierea activitatilor

ELEMENTE DE ORGANIZARE A ACTIVITATII IN UTS


Organizarea activitii de transfuzie sanguin n spital este condiionat de: a) crearea unitii de transfuzie sanguin din spital, autorizat de Autoritatea de sntate public (OMS 1225/2006) b) numirea comisiei de transfuzie i hemovigilen a unitii sanitare (OMS 1224/2006, OMS 1228/2006).

Comisia de transfuzie i hemovigilen


Responsabilitati: monitorizarea nivelului de asigurare a securitii transfuzionale elaborarea i implementarea documentaiei necesare aplicrii n practica din spital a ghidurilor de utilizare clinic a PSL evaluarea nivelului de pregtire profesional a tuturor categoriilor de personal implicate n activitatea de transfuzie sanguin monitorizarea utilizrii corecte a terapiei transfuzionale n secii organizarea i monitorizarea funcionrii sistemului de hemovigilen din spital i colaborarea cu CTST n analiza reaciilor i incidentelor adverse elaborarea i implementarea, n colaborare cu responsabilul cu asigurarea calitii din spital, a sistemului de calitate n UTS i la nivelul seciilor, privind activitatea de transfuzie sanguin.

ELEMENTE DE ORGANIZARE A ACTIVITATII IN UTS


ntr-un spital se organizeaz o singur UTS. UTS este subordonat managerului spitalului. UTS poate fi organizat ca structur independent a spitalului sau n cadrul ATI. Programul de lucru este permanent.

ORGANIZAREA ACTIVITATII IN UTS


UTS are un spaiu special alocat, accesibil i cu acces facil n secii. - nu poate fi utilizat i n alte scopuri Compartimentarea: spaiu pentru stocarea sngelui i a componentelor sanguine, a probelor biologice ale pacienilor, a reactivilor, a altor materiale sanitare sau consumabile spaiu de lucru spaiu pentru echipamente de laborator spaiu de odihn pentru personal. Sa asigure circuite functionale, s fie adaptat volumului activitii de transfuzie din spital.

ATRIBUTIILE ASISTENTILOR DIN UTS


a) b) c) desfoar activitile specifice UTS, n limitele competenelor lor, sub directa ndrumare i supraveghere a medicului coordonator; efectueaz testrile pretransfuzionale; rspund de apariia reaciilor adverse severe i a incidentelor adverse posttransfuzionale provocate de stocarea, manipularea necorespunztoare a sngelui total i a componentelor sanguine sau de efectuarea greit a testrilor pretransfuzionale; supravegheaz funcionarea i ntreinerea echipamentelor din dotarea unitii de transfuzie sanguin, din spital, lund msuri n condiiile apariiei unor defeciuni n funcionarea acestora, conform procedurilor standard; ntocmesc documentaia pentru activitile desfurate.

d)

e)

ACTIVITATI UTS
1. Aprovizionarea cu PSL pe baza solicitrilor scrise din seciile spitalului - de la CTS furnizoare in baza unui contract care stabilete condiiile de distribuie i documentaia aferent obligatorie Scop: asigurarea PSL in cantitati suficiente pentru transfuzia in situatii de urgenta si pentru interventii medico-chirurgicale elective Ce verificati? - formularul cerere de PSL completat de medicul prescriptor in urma evaluarii nevoilor transfuzionale ale pacientului - cum se stabileste comanda PSL cu caracteristici speciale pentru categorii de pacienti - cum se transmite fax, telefonic - inregistrari, documentele

ACTIVITATI UTS
2. Recepia, evidena, stocarea i livrarea PSL ctre seciile spitalului RECEPTIA - echipa de receptie verifica: - TC din echipamentele de transport - Durata transportului - Documente de insotire si conformitatea cu acestea (aviz de insotire, tabel cu PSL distribuite) - Fiecare unitate de PSL, integritate, aspect macroscopic, absenta solutiilor de continuitate Procedura in caz de produse neconforme

ACTIVITATI UTS
Ordin MSP nr. 1132/2007 Norme privind sistemul de calitate n domeniul TS Procedurile pentru stocare, distribuie i livrare se valideaz pentru a asigura calitatea PSL pe toat perioada de stocare i pentru a exclude o posibil eroare de identificare a componentelor ntre ele. Toate aciunile de transport i de stocare, inclusiv recepia, distribuia i livrarea, vor fi definite prin proceduri i specificaii scrise.

ACTIVITATI UTS
EVIDENTA, INREGISTRAREA PSL Verificati: cum este asigurata trasabilitatea gestionarea stocurilor: stocul curent stocul de urgenta stocul pentru interventii elective

ACTIVITATI UTS
Stocarea si conservarea PSL Se face conform instruciunilor scrise ce corespund specificaiilor fiecrui produs identificarea clara si separata a zonelor de stocare: PSL, reactivi, probe de sange, produse neconforme echipamentele lantului de frig: s fie ntreinute i controlate printr-o procedur bine precizat verificarea si inregistrarea temperaturii de stocare

Condiii de stocare PSL


Produs sanguin CER, SI Echipament Temperatura Frigider +2C*- +6C *

CTS, CTA

Agitator de trombocite

+20C**22C Agiatare continua


-40C***

PPC, CP, PDCP

Congelator

*Limita superioar - riscul de contaminare bacterian *Limita inferioar hemoliza **CT meninute la o temperatur mai joas i pierd proprietile hemostatice. ! Nu punei niciodat CP la frigider. ***Factorii de coagulare sunt stabili la T < -25C, cu excepia fact. VIII i V. La T mai mari, nivelul fact. VIII scade rapid n 24 h iar fact. V scade mai lent. PPC stocata la T> -25C nu este indicata pentru tratamentul hemofiliei si CID dar poate fi utilizat pentru alte tulburri de coagulare.

ACTIVITATI UTS
Livrarea PSL catre sectiile spitalului proceduri/instructiuni scrise cu etapele livrarii: - selectia PSL pe baza prescriptiei medicale - efectuarea testelor pretransfuzionale - pregatirarea PSL - completarea etichetei de compatibilitate si a documentelor Livrarea prin procedura de urgenta

ACTIVITATI UTS
3. Efectuarea testelor pretransfuzionale a) determinarea GS ABO i Rh(D) la pacient; n cazul nou-nscuilor i sugarilor de pn la 6 luni se va efectua i testul Coombs direct pentru confirmarea grupului sanguin ABO; b) n situaii speciale (nou-nscui, sugari, copii, politransfuzai, femei de vrst fertil, transplant, imunodeprimai, imunizai) se impune efectuarea determinrilor de GS i n alte sisteme antigenice eritrocitare; c) depistarea de anticorpi iregulari antieritrocitari, n cazul pacienilor imunizai i politransfuzai; d) proba de compatibilitate pacient - unitate de snge. Se vor efectua toate cele 3 tehnici complementare: test salin, test enzimatic cu papain la temperatura de 37 grade C i test Coombs indirect; n cazul nou-nscuilor i sugarilor de pn la 6 luni, proba de compatibilitate se va efectua att cu serul pacientului, ct i cu serul mamei.

ACTIVITATI UTS
Efectuarea testelor pretransfuzionale Verificati existenta: instructiunilor de lucru pentru toate tehnicile mentionate (validare, martori) Control de calitate: reactivi, echipamente protocoale de transfuzie pentru categorii de pacienti protocoale de investigare a reactiilor adverse transfuzionale

ACTIVITATI UTS
4. Pregtirea unitilor de snge total i a componentelor sanguine n vederea administrrii; Incalzirea CER si SI se recomanda numai in: transfuzii rapide cu volume 50ml/kg/h exanguinotransfuzia la nnascuti prezenta aglutininelor la rece Decongelarea PPC echipamente speciale Numai in UTS

ACTIVITATI UTS
5. Consiliere privind utilizarea clinic a sngelui total i a componentelor sanguine - medicul coordonator consiliaz medicii prescriptori din spital n vederea unei ct mai corecte indicaii de terapie transfuzional, avnd obligaia de a se opune administrrii transfuziilor nejustificate

ACTIVITATI UTS
6. Prezervarea probelor biologice pretransfuzionale i a PSL administrate pentru o perioad de 48 de ore posttransfuzional n spaiile frigorifice cu aceast destinaie Scop: reevaluare imunohematologica in cazul reactiilor transfuzionale imediate

ACTIVITATI UTS
7.Pstrarea eantioanelor din ser sau plasm recoltate pretransfuzional, n cazul tuturor pacienilor transfuzai, pentru o perioad de minimum 6 luni, n spaii frigorifice (-15 - 18 grade C) cu aceast destinaie Scop testarea in cazul complicatiilor transfuzionale tardive (suspiciunea de transmitere MTS)

ACTIVITATI UTS
8. Intocmirea documentaiei corespunztoare tuturor activitilor desfurate formularele si registrele in vigoare trebuie identificate, codificate fac parte integranta din sistemul de inregistrari al spitalului completarea se face manual sau n sistem informatizat si permite identificarea persoanei care a nregistrat datele modificrile semnificative aduse documentelor trebuie revizuite, datate i semnate de o persoan autorizat s efectueze aceast sarcin

FIA TRANSFUZIONAL A PACIENTULUI


Se consemneaza urmatoarele date: Date de identificare a pacientului Grup dsanguin, DAI, fenotip, compatibilitate Tipul i volumul fiecrui produs transfuzat Numrul de inregistrare i numrul unic de donator al fiecrei uniti transfuzate Grupa sanguin a fiecrei uniti de PSL transfuzate Ora la care a fost livrata unitatea de PSL Semntura persoanei care a livrat sngele

FORMULAR DE MONITORIZARE A PACIENTULUI TRANSFUZAT


Se completeaza de catre personal medical sectie: Tipul si volumul PSL Controlul ultim Data/ora inceperii transfuziei Monitorizarea: puls, TA, T, diureza - pre-,in timpul transfuziei, post-transfuzional Ora terminarii transfuziei Semnatura persoanei care a administrat transfuzia

INREGISTRARI
Nr. Crt. 1 2 Identific are F-xxx-12 Denumire inregistrare Registru PSL Nr. Ex. 4 2 Emitent Difuzar Durata e de pastrare UTS UTS 30 ani 15 ani

Medic coordonator Medic coordonator Medic coordonator

F xxy-12 Registru seroteca

F- xyy

Formular notificarea RAS la primitor

UTS

FO

ACTIVITATI UTS
9. Raportarea tuturor evenimentelor legate de actul transfuzional ctre CTS - reactii adverse transfuzionale la primitorul de PSL - incidente aparute pe lantul transfuzional Formular de notificare a reactiei transfuzionale Responsabilul de hemovigilenta stabileste impreuna cu personalul medical care a constat reactia nivelul de imputabilitate si gradul de severitate al acesteia prin aplicarea unui protocol de investigare/confirmare specific. Se notifica obligatoriu AC reactia/incidentul sever (cf. OMS 1228/2006)

DOTAREA OBLIGATORIE
1. Echipamente de stocare a PSL validate pentru transfuzie, prevazute cu sistem de monitorizare a T, sistem de ventilaie i alarm sonor Echipamente de stocarea a reactivilor, probelor, unitatilor administrate 2. Dispozitiv omologat pentru dezghearea PPC, PDCP, CP factor VIII 3. Dispozitiv omologat pentru nclzit sngele i produsele sanguine labile; 4. Centrifug; 5. Geni de transport al sngelui i al produselor de snge; 6. Mas de lucru cu suprafa lavabil; 7. Reactivi: seruri test ABO, Rh(D), papain, eritrocite test, reactivi micrometod 8. Containere pentru deeuri biologice i contaminate; 9. Termometre avizate metrologic; 10. Documente (registre, formulare, etichete autocolante); 11. Logistic (computer, imprimant).

DOTAREA OBLIGATORIE
Echipamentele : - validate pentru transfuzie, calibrate i ntreinute - instruciuni de folosire scrise, evidene zilnice privind starea lor. Reactivii i materialele se procur de la furnizori autorizai, respectndu-se cerinele i specificaiile documentate. Lista echipamentelor, reactivilor, materialelor critice.

PERSONAL
Categorii de personal: medic coordonator, asisteni medicali, personal auxiliar Numr suficient (2 as.med./tura pentru validarea rezultatelor) Instruit i evaluat n vederea stabilirii competenei de a ndeplini sarcinile specifice dovezi de instruire Fia postului actualizat, cu descrierea clar a sarcinilor i responsabilitilor Cursuri de formare iniial i de educaie medical continu, adecvate sarcinilor specifice Instruciuni scrise referitoare la securitatea i sntatea n munc

ACTIVITATEA TRANSFUZIONALA IN SECTII


Ordin nr. 1343/2007 Ghidul naional de utilizare terapeutic raional a sngelui i a componentelor sanguine umane - material didactic elaborat de OMS destinat personalului medical din spitale - prezinta aspecte de organizarea a activitatii transfuzionale la nivelul sectiilor - utilizarea corespunzatoare a sangelui pentru reducerea la minimum a necesarului transfuzional

ATRIBUTIILE ASISTENTILOR DIN SPITAL


a) iau cunotin de indicaia de transfuzie fcut de medicul prescriptor b) recolteaz eantioanele pretransfuzionale, completeaz i semneaz formularul "cerere de snge", n vederea efecturii probelor pretransfuzionale; c) efectueaz controlul ultim pretransfuzional la patul bolnavului; d) efectueaz transfuzia sanguin propriu-zis i supravegheaz pacientul pe toat durata administrrii i n urmtoarele ore; e) nregistreaz n foaia de observaie rezultatele controlului ultim pretransfuzional i toate informaiile relevante privind procedura efectuat; f) n caz de reacii transfuzionale aplic procedurile operatorii standard de urgen i solicit medicul prescriptor sau de gard; g) returneaz unitii de transfuzie sanguin din spital recipientele de snge total sau componente sanguine transfuzate, precum i unitile netransfuzate.

PRODUSE SANGUINE LABILE


1 CER
Anemie acuta Anemie cronica

1 PP

Deficit cong. de f. coag. Boli hepatice Consum de factori Supradozare de anticoag.

1 CT Trombocitopenii

Deficite functionale

CONCENTAT ERITROCITAR RESUSPENDAT


200 ml eritrocite + plasma reziduala + 100 ml SAGM - SAGM salin, adenin, glucoza, manitol - suport al metabolismului eritrocitar Conservare: +2C - +6C - leziuni de stocaj ( ioni de K) Valabilitate: 35 zile Risc de infectie: orice agent infectios prezent in celule sau in plasma: HIV, HTLV, VHB, VHC, sifilis, malarie, etc Randament transf. 1u Hb cu 0,6-1g/l

CONCENTAT ERITROCITAR RESUSPENDAT


Calificari suplimentare, in functie de nevoile pacientului: Fenotipat in sistemul Rh-Kell femei varsta fertila, copii, politransfuzati, transplantati Deleucocitat pacienti cu reactii frison-febra in antecedente Deplasmatizat pacienti cu reactie alergica in antecedente Iradiat pentru prevenirea bolii grefa-contragazda in cazul pacientilor imunodeprimati

CONCENTRAT TROMBOCITAR STANDARD


Tr. provenite de la un donator intr-un volum de 50-60 ml plasma: - 10 trombocite, 10 eritrocite, 10 leucocite Conservare: 5-7 zile la 20-24C in agitare continua O conservare prelungita creste riscul de proliferare bact. Nu stocati in frigider Doza: 1 unitate/ 10 kg corp Randament: 20-40 x 10 /l, mai scazut in caz de: splenomegalie, CID, septicemie. Complicatii: reactii alergice, febrile nonhemolitice

PLASMA PROASPATA CONGELATA


Punga ce contine plasma separata dintr-o unitate de sange in primele 6 ore de la recoltare si congelata rapid la -25C. Contine: factori de coagulare, albumina, Ig - nivelul fact. 8 este de cel putin 70% din cel al plasmei normale Conservare : 1 an la -25 C Precautii: - poate da reactii alergice sau reactii anafilactice severe - in compensarea hipovolemiei Doza 15 ml/kg corp Risc de infectie: acelasi ca la MER

FILM
CUM SE OBTIN PRODUSELE SANGUINE LABILE?

ETAPE ALE PROCESULUI TRANSFUZIONAL PE SECTIE


MEDIC PRESCRIPTOR 1. Evalueaz nevoile clinice de snge ale pacientului i precizeaz momentul cnd acestea sunt necesare. 2. Informeaz pacientul i/sau rudele acestuia cu privire la transfuzia propus i nregistrez n FO faptul c s-a fcut informarea. 3. Inregistreaz indicaia de transfuzie n FO 4. Alege produsul sanguin i precizeaz cantitatea necesar, conform ghidurilor de practica medical

Consimtamantul informat al pacientului transfuzat


Informatii scrise furnizate pacientuluidespre indicatiile, avantajele, riscurile, alternativele transfuziei. De ce si cand este necasara transfuzia ? Produsele de sange si indicatiile lor Cum se transfuzeaza sangele si componentele sanguine? Care sunt riscurile transfuziei de sange si componente sanguine? Care sunt alternativele transfuziei?

ETAPE ALE PROCESULUI TRANSFUZIONAL


MEDIC PRESCRIPTOR 5. Completeaz corect i lizibil formularul de cerere. Indica motivele transfuziei pentru ca personalul UTS s poat alege produsul cel mai potrivit pentru situaia clinic a pacientului. 6. Pentru situatii de urgent solicita la UTS, CE O Rh(D) negativ mai ales atunci cnd exist riscul unor erori de identificare a pacientului. ASISTENT MEDICAL SECTIE 7. Recolteaza i eticheteaza corect probele de snge pentru efectuarea testelor pretransfuzionale (inclusiv pentru constituirea serotecii pacienilor transfuzai). 8. Trimite formularul de cerere de snge i probele pretransfuzionale la UTS

TRANSFUZIA IN SITUATII DE URGENTA


Se face cu CER O -/+ fara hemolizine Sa existe o PO pe care sa o cunoasca tot personalul medical implicat in actul transfuzional, inclusiv UPU. Descrie toate etapele livrarii in functie de gradul urgentei: - se recolteaza probe pretransfuzional - se livreaza fara teste pretransfuzionale, acestea urmand a fi efectuate ulterior - se inregistreaza unitatile livrate

ETAPE ALE PROCESULUI TRANSFUZIONAL


ASISTENT MEDICAL UTS 9. n UTS se efectueaz: testele pretransfuzionale: determinarea/verificarea grupei sanguine, fenotiparea eritrocitar depistarea de anticorpi iregulari, testele de compatibilitate, consemnarea n fia transfuzional a pacientului a urmtoarele date: - Tipul i volumul fiecrui produs transfuzat - Numrul de inregistrare i numrul unic de donator al fiecrei uniti transfuzate - Grupa sanguin a fiecrei uniti de PSL transfuzate - Ora la care s-a livrat unitatea de PSL - Semntura persoanei care a livrat sngele

ETAPE ALE PROCESULUI TRANSFUZIONAL


ASISTENT MEDICAL SECTIE 10. PSL compatibile sunt livrate de UTS si sunt ridicate de personalul clinic al seciei. 11. n cazul n care nu sunt folosite imediat pentru transfuzie, PSL sunt sunt pstrate n condiiile recomandate n procedur 12. nainte de administrarea PSL se verific: -identitatea pacientului -identitatea PSL -documentele medicale ale pacientului i concordana datelor menionate pe unitatea de PSL i n FO

ETAPE ALE PROCESULUI TRANSFUZIONAL


ASISTENT MEDICAL SECTIE 13. Administreaz PSL. 14. Inregistreaz n FO: - Ora la care a nceput i s-a terminat transfuzia PSL - Controlul ultim la patul bolnavului - Semntura persoanei care a administrat transfuzia MEDIC SI ASISTENT MEDICAL SECTIE 15. Monitorizeaz pacientul nainte, n timpul i la terminarea transfuziei 16. Identific i acioneaz n conformitate cu PO n momentul apariiei reaciilor adverse. Inregistreaz n FO reacia adversa. Anun personalul UTS .

RECOLTAREA PROBELOR PRETRANSFUZIONALE


S existe o PO Etape: 1. Pacient constient i se cere s se identifice cu nume, prenume, data naterii i eventual alte informaii necesare 2. Se verific datele prin confuntare cu : -FO -Formularul de cerere de snge completat 3. Recoltarea probelor

RECOLTAREA PROBELOR PRETRANSFUZIONALE


4. Inscriptionarea eprubetelor se face la patul bolnavului imediat dupa recoltare: -data naterii pacientului -nr. FO -salon -data -semntura persoanei care recolteaz proba Nu etichetai eprubetele nainte de recoltarea probei, deoarece exist riscul unor greeli de identificare n momentul recoltrii!

RECOLTAREA PROBELOR PRETRANSFUZIONALE


Dac pacientul are nevoie de o nou transfuzie trimitei la UTS o alt eprubet pentru efectuarea testelor de compatibilitate. Orice abatere de la procedurile corecte poate duce la apariia accidentelor transfuzionale. Nu se accept probele de snge dac acestea sunt incorect sau incomplet inscripionate sau dac exist discordan ntre datele de identificare de pe eprubet i documentele medicale ale pacientului.

Preluarea PSL din UTS


Numai personalul clinic are voie s transporte PSL din UTS n secie. Este indicat ca preluarea produselor de snge s fie fcut de persoana care recoltat probele pretransfuzionale i care urmeaz s transfuzeze produsul. Se va aduce la UTS FO pacient Se verific concordana datelor de pe eticheta PSL, FO i Fia transfuzional pacient

Condiii de stocare i transport PSL


Echipamentele lanului de frig: - sisteme automate de monitorizare i nregistrare aT - sisteme de alarm sonora si vizuala Stocarea PSL in sectie trebuie facuta in aceleasi conditii ca in UTS Administrarea PSL trebuie s nceap n urmtoarele 30 de minute de la scoaterea acestora din frigider.

Administrarea PSL
Sa existe o PO in care sa fie descris modul in care se face: - controlul final al identitii pacientului - identitatea unitatii de snge/ eticheta de compatibilitate - documentaie

Verificarea unitatii de sange


Punga de snge va fi examinat de fiecare dat att nainte de livrare ct i nainte de transfuzie. Se verific urmtoarele : prezenta semnelor de hemoliz la linia de separare dintre eritrocite i plasm Semnificatie: - contaminare bacteriana - congelare sau expunere la temperaturi

Verificarea unitatii de sange


Modificarea culorii eritrocitelor nuan mai nchis, aproape neagr Semnificatie: contaminare bacteriana Prezena cheagurilor Semnificatie: - sg. nu a fost amestecat cu AC n tp recoltrii - contaminare bacterian (utilizarea citratului prin proliferare bacterian) Fisurarea pungii i scurgerea coninutului sau semne c punga a fost deja deschis Semnificatie: - manipulare defectuoasa

Verificarea identitatii pacientului si a PSL inaintea transfuziei


1. Cerei pacientului s se identifice : nume, prenume, data naterii i orice alte informaii complementare Dac pacientul este incontient cerei unei rude sau altui membru al echipei s spun care este identitatea pacientului 2. Verificai identitatea i genul pacientului prin confruntare cu datele din FO.

Verificarea identitatii pacientului si a PSL inaintea transfuziei


3. Verificai ca urmtoarele detalii din eticheta de compatibilitate ataat de unitatea de snge i din fia transfuzional a pacientului se potrivesc exact cu datele din documentele pacientului Numele pacientului FO pacient, salon GS pacient Data la care s-a efectuat testul de compatibilitate

Verificarea identitatii pacientului si a PSL inaintea transfuziei


4. Verificai s nu existe discrepane ntre numrul unic de donare nregistrat pe unitatea de snge i pe eticheta de compatibilitate 5. Verificai s nu existe discrepane ntre grupa de snge ABO Rh marcat pe unitatea de snge i pe eticheta de compatibilitate. 6. Verificai ca data de valabilitate nregistrat pe unitatea de snge s nu fie depit. Efectuati controlul ultim la patul bolnavului Verificarea final la patul pacientului este ultima ocazie de a detecta o eroare de identificare i de a preveni efectuarea unei transfuzii potenial incompatibile, care ar putea fi fatal.

Studiu de caz 1
Spitalul A, certificat ISO: Exista PO scrise pentru activitatea transfuzionala. Pacientele X si Y se interneaza in sectia ORT, in acelasi salon, paturi alaturate, ambele cu dg. Fractura pertrohanteriana . Sectia ORT. - ora 8,30 as. med. aduce probele pacientelor X si Y, in UTS, pentru efectuarea GS UTS - ora 9,30 : GS pac. X A; GS pac. Y O Sectia ORT. ora 23,30 starea pacientei Y se degradeaza, consult ATI, medicul prescrie 2 u CER (Hb 8,8) - as. med. recolteaza probe pretransfuzionale de la mai multi pac. pe care le inscriptioneaza in camera de garda si le duce la UTS, impreuna cu cererea de sge. UTS ora 0,30: GS pac. Y A - livreaza 1 u MER A+ compatibila pacientei Y Sectia ORT. - as. med efectueaza controlul ultim si constata ca grupa pacientei este O si punga este incompatibila.
NU ADMINISTREAZA PUNGA SI O RETURNEAZA IN UTS

UTS ora 4,30 as. med. Realizeaza ca exista o discordanta intre cele 2 determinari si solicita pe sectie o alta proba a pacientei. As. med. din sectie refuza sa mai recolteze o noua proba motivand ca este foarte ocupata.

Studiu de caz 1
Identificati erorile comise de catre as. med. din UTS si sectia ORT. - as. med. ORT a recoltat analiza de la pacienta X si a inscriptionat pe eprubeta datele pacientei Y - as. med ORT a inscriptionat eprubeta in camera de garda - as. med. UTS nu a validat GS inainte de a livra unitatea de MER - as. med. ORT nu a trimis proba de sange la solicitarea as. med. din UTS

Administrarea transfuziei
Set de administrare nou, steril, cu filtru integrat de 170-200 microni. Setul se va schimba la cel puin 12 ore sau dup fiecare 4 uniti de snge, dac acestea se administreaz ntr-un interval de 12 ore. Concentrate plachetare Set de transfuzie nou sau un set de transfuzie plachetar amorsat cu ser fiziologic.

Incalzirea sangelui
Sngele nu trebuie nclzit dac administrarea se face lent. Sngele nclzit se folosete n:
-Transfuzii rapide cu volume mari de snge -Exsanguinotransfuzia la nou nscui -Transfuzarea pacienilor cu aglutinine la rece semnificative clinic

Sngele nu se va nclzi niciodat n vase cu ap fierbinte deoarece exist riscul hemolizei eritrocitare, cu risc vital.

Limite de timp pentru transfuzie


Produs Concentrat eritrocitar, snge integral Concentrate palchetare Plasma proaspata congelata, crioprecipitat nceperea transfuziei n 30 min. De la scoaterea din frigider Imediat Ct de repede posibil Terminarea transfuziei n maximum 4 ore (sau mai puin, la temperatura ambiant ridicat) n 20 min. n 20 min.

MONITORIZAREA PACIENTULUI TRANSFUZAT


nainte de a ncepe transfuzia trebuie: S fie ncurajat pacientul de a anuna imediat un medic sau un asistent n cazul apariiei unor reacii cum ar fi: frison, nroirea tegumentelor, durere, dispnee sau anxietate S ne asigurm c pacientul poate fi observat direct

MONITORIZAREA PACIENTULUI TRANSFUZAT


Monitorizarea pacientului se face pentru fiecare unitate de snge transfuzat
nainte de nceperea transfuziei La nceperea transfuziei La 15 minute dup ce a nceput transfuzia Cel puin la fiecare or n cursul transfuziei La terminarea transfuziei La intervale de 4 ore dup terminarea transfuziei

MONITORIZAREA PACIENTULUI TRANSFUZAT


Pentru fiecare etap meniont se vor nregistra n FO (formular) urmtoarele date:
Aspectul general Temperatura Pulsul TA Ritmul respirator Echilibrul lichidian aportul oral i iv. de fluide debitl urinar

MONITORIZAREA PACIENTULUI TRANSFUZAT


3. Se vor nregistra urmtoarele date:
Ora la care a nceput transfuzia Ora la care s-a terminat transfuzia Volumul i tipul tuturor produselor transfuzate Codul unic al fiecrei uniti transfuzate Apariia oricrui efect advers

MONITORIZAREA PACIENTULUI TRANSFUZAT


Reaciile severe apar cel mai frecvent n primele 15 minute ale transfuziei. Toi pacienii, n special cei n stare de incontien, vor fi monitorizai pe parcursul acestei perioade Transfuzia fiectrei uniti de snge trebuie s fie terminat n 4 ore de la puncia pungii. Dac se depaete acest interval se ntrerupe administrarea i restul unitii este ndeprtat i distrus.

FORMULAR DE MONITORIZARE A PACIENTULUI TRANSFUZAT


Se completeaza de catre personal medical sectie: Tipul si volumul PSL Controlul ultim Data/ora inceperii transfuziei Monitorizarea: puls, TA, T, diureza - pre-,in timpul transfuziei, post-transfuzional Ora terminarii transfuziei Semnatura persoanei care a administrat transfuzia

HEMOVIGILENTA
LANT TRANSFUZIONAL HEMOVIGILENTA

DONATORI

REACTII

PRIMITORI REACTII

LANT TRANSFUZIO NAL INCIDENTE

Sa recunoastem reactiile si incidentele Sa le notificam Sa le investigam Sa stabileasca nivelul de imputabilitate Sa le confirmam Sa le raportam Sa luam masuri pentru prevenirea aparitiei si a reaparitiei

Reactii si incidente transfuzionale


Incident advers sever - orice eveniment inoportun legat de colect, controlul biologic, prepararea, conservarea sau distribuirea sngelui i a componentelor sanguine umane, susceptibil de a determina decesul ori de a pune n pericol viaa, de a determina o invaliditate sau incapacitate a pacientului ori care provoac sau prelungete spitalizarea ori morbiditatea; Reacie advers sever - o reacie neprevzut la pacient, legat de transfuzia de snge, care este mortal, pune viaa n pericol, determin o invaliditate sau o incapacitate, provoac ori prelungete spitalizarea sau morbiditatea;

SPITAL
SECTIE- PERSONAL MEDICAL NOTIFICA ORICE REACTIE SEVERA SAU NONSEVERA UTS RESPONSABIL HV

MS
DSP
CTS

STABILESTE: GRAVITATE NIVEL DE IMPUTABILITATE CONFIRMA REACTIA NOTIFICA REACTIA SEVERA

RAPORTAREA REACTIILOR ADVERSE


Termeni cheie: Definitia de caz crt. Clinice si de laborator - definitiv - probabil Severitatea reactiei Imputabilitatea reactiei legatura dintre transfuzie si reactie

REACTII ADVERSE NONSEVERE


Nu exista risc vital imediat pentru pacient si raspuns rapid la tratament simptomatic
REACTIA ALERGICA la proteinele plasmatice pentru prevenirea reaparitiei se administeaza produse deplasmatizate

REACTIA FRISON-FEBRA la antigenele HLA leucocitare la politransfuzati


- pentru prevenirea reaparitiei se administeaza produse deleucocitate

REACII UOARE
SEMNE SIMPTOME ETIOLOGIE POSIBIL Reacie cutanat localizat Prurit Hipersensibilitate la -urticarie proteinele plasmatice -eruptie cutanata Tratament 1. Se ncetinete transfuzia 2. Se administreaz antihistaminice im 3. Dac nu apare o ameliorare clinic n 30 min iar simptomele se agraveaz , cazul va fi tratat ca o reacie moderat sever

REACII MODERAT SEVERE


SEMNE
Congestia feei Urticarie Frisoane Febra Agitatie Tahicardie

SIMPTOME
Anxietate Prurit Palpitatii Dispnee usoara Cefalee

ETIOLOGIE POSIBIL
Hipersensibilitate Reactii febrile nonhemolitice -ac anti-leucocitari sau anti-plachetari sau anti-IgA Posibil contaminare bacterian

Tratament 1. Se oprete transfuzia. Se menine o cale iv deschis, perfuzat cu ser 2. Se anun medicul curant i UTS 3. Se trimit la UTS unitatea de PSL, 2 probe de snge recoltate din vena de la braul opus i se solicit formularul de notificare a RAP 4. Se administreaz antihistaminice pe cale im i antipiretice. 5. Bronhospasm, stridorse adm.corticosteroizi i bronhodilatatoare 6. Se rec. Urina/24 ore se trimite la laborator pentru eventuale semne de hemoliz. 7. Dac simptomele se agraveaz, se va trata cazul ca o reacie sever.

REACII SEVERE (PERICOL VITAL)


SEMNE
Frisoane Febra Agitatie Hipotensiune Tahicardie Hemoglobinurie Sngerare (CID)

SIMPTOME
Anxietate Durere toracic Durere la locul perfuziei Insuficien respiratorie Dureri lombare Cefalee Dispnee

ETIOLOGIE POSIBIL
Hemoliz intravascular acut Contaminare bacteriani oc septic Suprancrcare lichidian Anafilaxie Leziuni pulmonare acute asociate transfuziei (TRALI)

1. Se oprete transfuzia. Se menine o cale iv perfuzat cuser fiz. 2. Se menine permeabilitatea cilor resp.,se adm. O pe masc 3. Se adm. adrenalin 0,01 mg/kg corp prin injectare im lent 4. Bronhospasm, stidor, se adm. Corticost. iv i bronhodilat. 5. Diuretice, ex. furosemid 1 mg/kgcorp iv 6. Se verific hemoglobiunuria 7. Se examineaz locul de puncie i plgile pentru a vedea o sngerare. 8. Semne de insuficien renal acut (creterea concentraiei ionilor de K, creterea ureei, a creatininei): balana hidric, furosemid, dopamin dializ

REACTII ADVERSE SEVERE care se notifica


1. Reactia hemolitica acuta datorata incompatibilitatii ABO datorata aloAC imediata sau intarziata nonimunologica cauze mecanice, TC, presiune osmotica, pH 2. Anafilaxia = reactie alergica severa 3. Afectarea pulmonara de cauza transfuzionala 4. Transmiterea infectiilor bacteriene prin transfuzie 5. Transmiterea infectiilor virale prin transfuzie (HIV, HCV, AgHbs, etc)

REACTII ADVERSE PT care se notifica


6. Transmiterea infectiilor parazitare prin transfuzie (malaria) 7. Transmiterea prionilor prin transfuzie 8. Purpura posttransfuzionala 9. Boala grefa contra gazda 10. Reactia febrila nonhemolitica 11. Supraincarcarea circulatorie 12. Dispneea de cauza transfuzionala

Efectele adverse ale transfuziei


1. Dac pacientul prezint o RA: oprii imediat transfuzia anunai: asistenta medical /medicul curant sau de gard inregistrai semnele vitale cu regularitate, pn la intervenia medicului. 2. Anunai personalul UTS si: returnai punga n UTS pentru investigaii. inregistrati n FO detaliile clinice i msurile luate

REACTIA HEMOLITICA ACUTA TRANSFUZIONALA


Definitie: Distrugerea rapida a E transfuzate, in timpul, imediat dupa sau intr-un interval de maximum 24 de ore de la administrarea transfuziei, cu aparitia semnelor clinice si de laborator care definesc hemoliza. Analizele imunoserologice, respectiv testul Coombs si elutia sunt de obicei pozitive, dar absenta pozitivitatii nu exclude diagnosticul de reactie hemolitica transfuzionala. Cauze: incompatibilitatea in sistemul ABO incompatibilitatea in alte sisteme de grupe sanguine datorita prezentei aloanticorpilor iregulari (anti-Kell, anti-C, anti-c, anti-Jka..) actiunea factorilor fizici, chimici, biologici: presiune osmotica, temperatura, pH, medicamente, etc

REACTIA HEMOLITICA ACUTA TRANSFUZIONALA


Definitia
Semne si simptome
Laborator, Rx Sigura: f, frison, dureri lombare /flancuri/abdominale, hTA, oligoanurie, IRA, urini hipercrome, CID Si in plus -dovedirea incompatibilitatii Sigura: TCD + Si 2 dintre: LDH BI Haptoglobina Fibrinogen Hemoglobinurie Hemoglobinemie Probabila: nr. Incomplet de analize de laborator Posibila: NA

de caz

Severitate (gradul) Gradul 1-4

Imputabilitate

SIGURA: Apare in timpul, imediat dupa sau in 24 de ore dupa transfuzie SI Exista o incompatibilitate in sistemul ABO sau in alte sisteme de grupe sanguine cunoscuta sau dovedita serologic PROBABILA: Apare in timpul, imediat dupa sau in 24 de ore dupa transfuzie dar nu exista dovezi serologice de hemoliza; SI Investigarea serologica efectuata evidentiaza rezultate pozitive dar acesta se pot datora prezentei autoanticorpilor la primitor POSIBILA: Apare in timpul, imediat dupa sau intr-un interval de 24 de ore dupa transfuzie dar exista dovezi de hemoliza nonimunologica (ex. functionarea defectuasa a unei pompe in circulatia extracorporeala, a unui dispozitiv de incalzit sangele, administrarea unei solutii hipotone, etc

Probabila: orice combinatie a semnelor si simptomelor


Posibila: NA

STUDIU DE CAZ 2
Sectia Medicala pacienta A, dg. Colecistita ac. Anemie severa (Hb 6,2 g/dl), GS A+ - Ora 9,30 medicul presciptor solicita 2 u MER A+ UTS as. medicala compatibilizeaza 2 u MER A+ si le livreaza la 10,30. A 2-a zi medicul notifica UTS faptul ca dupa transfuzie pacienta prezinta icter sclero-conjunctival si valoarea BI este de 5,4. Suspicioneaza un accident hemolitic de tip imun, dar etiologia imuna este infirmata de TCD negativ. Medicul coordonator UTS efectueaza o ancheta transfuzionala si la analiza FO constata ca prima punga a fost administrata la orele 16,30 si urmatoarea la 18,30. Asistenta din sectie a afirmat faptul ca in intervalul orar 10,30 16,30 unitatile de MER au stat pe caloriferul din salon pentru a fi incalzite.

STUDIU DE CAZ 2
Ce tip de reactie transfuzionala a prezentat pacienta? - reactie hemolitica nonimunologica (punga a fost stocata la temperatura 6 ore) Identificati erorile comise de catre personalul medical implicat in actul transfuzional. - asistenta nu administrat transfuzia in primele 30 minute de la livrare - nu a stocat sangele pe sectie in conditii corespunzatoare - medicul nu a supravegheat administrarea transfuziei

REACTIA ALERGICA
Definitie: Semne si simpt. cutaneomucoase +/- respiratorii si cardiovasculare care apar in timpul sau intr-un interval de 4 ore de la transfuzie. Conform definitiei de caz diagnosticul se face exclusiv pe criterii clinice. Forma nonsevera (gradul 1) reactia alergica: - semnele si simpt. cutaneo-mucoase - tratament: antihistaminice si steroizi Formele severe: gradul 2 (severa), de gradul 3 (amenintatoare de viata), gradul 4 (deces) reactia anafilactica - semne si simpt. cutaneo-mucoase + manifestari respiratorii si cardiovasculare - tratament vasopresor. Reactia alergica este rezultatul interactiunii dintre un alergen si un anticorp preexistent in sangele primitorului. Este posibil ca anticorpii sa existe in sangele sau componentul sanguin administrat, daca acestea provin de la un donator atopic. Cresterea nivelului triptazei sustine diagnosticul de reactie alergica. Cauzele RA sunt numeroase, una dintre acestea este reprezentata de deficitul de IgA si/sau prezenta anticorpilor anti-IgA la primitor. Aceasta situatie se asociaza cu o RA severa.

AFECTAREA PULMONARA DE CAUZA TRANSFUZIONALA


Definitie: Afectare pulmonara ce apare intr-un interval de 6 ore dupa transfuzie, la un pacient cu functie pulmonara indemna. - evolutie acuta, hipoxemie, infiltrate pulmonare bilaterale pe Rx, absenta hipertensiunii atriale stangi (supraincarcarea circulatorie), absenta unui alt factor de risc pentru afectare pulmonara in timpul sau in primele 6 ore PT Conform definitiei de caz diagnosticul se face exclusiv pe criterii clinice. Cauza: prezenta anticorpilor anti-HLA sau anti-HNA la primitor. Pentru confirmarea diagnosticului este necesara de asemenea dovedirea prezentei antigenului corespunzator in sangele sau componentul sanguin administrat.

CONTAMINAREA BACTERIAN I OCUL SEPTIC


0,4% din CER, SI i 1-2% din CPS, CPA sunt contaminate bacterian Provenienta bacteriilor : - tegumentele donatorului - bacteriemia donatorului n momentul donrii - manipulare incorect n timpul pregtirii componentelor sanguine - defectelor sau a deteriorrii pungii de plastic - dezghearea PPC sau a CP n baie de ap

CONTAMINAREA BACTERIAN I OCUL SEPTIC


0,4% din CER, SI i 1-2% din CPS, CPA sunt contaminate bacterian Provenienta bacteriilor : - tegumentele donatorului - bacteriemia donatorului n momentul donrii - manipulare incorect n timpul pregtirii componentelor sanguine - defectelor sau a deteriorrii pungii de plastic - dezghearea PPC sau a CP n baie de ap

CONTAMINAREA BACTERIAN I OCUL SEPTIC


Pseudomonas creste si se multiplica +2C-+6C. Riscul de contaminare bacterian crete cu timpul in care unitatea este n afara frigiderului. Stafilococii cresc si se multiplica n CP la +20C-+24C, limitand durata de pastrare a acestora. Semnele contaminrii bacteriene apar de obicei la scurt timp dup nceperea transfuziei dar se pot manifesta i cu o ntarziere de cateva ore. O reacie sever este caracterizat de instalarea brutal a frisoanelor, hipertermiei i hipotensiunii Este necesar adoptarea de urgen a unor msuri terapeutice de suport i administrarea iv. a antibioterapiei

INFECTII TRANSMISE PRIN TRANSFUZIE


Transmiterea, prin intermediul sangelui si componentelor sanguine, a infectiilor virale, bacteriene, parazitare sau a unui alt agent patogen, la un primitor.

BACTERII Escherichia coli Klebsiella oxytoca Klebsiella pneumoniae Pseodomonas aeruginosa Staphylococcus aureus Staphylococcus epidermidis Staphylococcus lugdunensis Treponema pallidum Yersinia enterocolitica

VIRUSURI
Cytomegalovirus (CMV) Enterovirus Epstein Barr (EBV) Hepatita A Hepatita B Hepatita C Virusul imunodeficientei umane 1 (HIV-1) Virusul imunodeficientei umane 2 (HIV-2) Parvovirusul B-19 HTLV-1 HTLV-2

PARAZITI Babesia (babesiosa) Trypanosoma cruzi (Boala Chagas) Plasmodium (Malaria

ALTI AGENTI PATOGENI Boala CreutzfeldtJakob (vCJD)

ACREDITAREA UTS

STANDARDUL 1- CONAS
Conducerea institutiei defineste politica de securitate transfuzionala Din proceduri trebuie sa reiasa ca circuitele pentru livrarea sangelui, conditiile pentru transfuzii,sunt bine definite. De asemenea ca este asigurata permanenta la nivelul UTS. Sunt prevazute relatiile interinstitutionale cu CTS: contractul de furnizare PSL in care sunt prevazute toate conditiile de distributie a PSL de retragere a acestora. Formulare sau registre de monitorizare a temperaturilor in echipamentele liniei de frig. Evidenta verificarii echipamentelor Evidenta gestionarii deseurilor de sange Afise de informare pentru promovarea donarii de sange la nivelul serviciului internari

STANDARDUL 2
Institutia are o politica de aprovizionare si utilizare a produselor sanguine consum mediu lunar de PSL evaluat Formulare tipizate pentru comanda de sange si PSL existente Bonuri cerere de sange existente Norme de hemovigilenta respectate pe sectii Fisele de post ale personalului completate cu atributii caracteristice serviciului Evidenta stocului de sange existenta Evidenta testarilor GS ABO Rh existenta Evidenta probelor de compatibilitate si a reactiilor transfuzionale precum si a rezultatelor anchetelor transfuzionale, existente Repertoir cu pacientii testati ABO/Rh si DAI/IAI Evidenta speciala pt. transfuzie autologa si etichetare speciala existeta

STANDARDUL 3
Institutia asigura securitatea transfuzionala prin pregatirea specialistilor 3.1. Specialistii sunt informati cu privire la utilizarea produselor sanguine 3.1.1. Plan de formare continua a personalului existent in UTS pe anul in curs 3.1.2. Plan de formare continua a personalului care administreaza produse de sange pe anul in curs 3.1.3. Norme de hemovigilenta cunoscute de personal 3.1.4. Protectia personalului care recolteaza, manipuleaza si transfuzeaza PSL asigurata in mod specific 3.2. Specialistii sunt informati despre necesitatea notificarii reactiilor si incidentelor adverse severe care fac ulterior obiectul raportarilor la nivelul Comisiei Europene 3.2. 1. Reactii adverse notificate 3.2.2. Evidenta numarului de reactii pe ultimele 12 luni 3.2.3. Informatii nationale si international cu privire la riscurile transfuziei, comunicate

STANDARDUL 3
3.3. Securitatea transfuzionala face obiectul unei evaluari continue 3.3.1. Proceduri operationale actualizate 3.3.2. Activitatea este urmarita prin indicatori definiti 3.3.3. Reactii adverse si incidente, analizate de comisia de transfuzie si hemovigilenta 3.3.4. Recomandari europene privind utilizarea PSL, aplicate

GRUPE SANGUINE

Clasificarea grupelor sanguine


ISBT recunoaste aprox. 600 antigene eritrocitare organizate in 30 sisteme de GS n funcie de caracteristicile antigenelor i anticorpilor, sistemele de grupe sanguine se clasific n:
sisteme tisulare sisteme imunogene

Membrana eritocitului

Sistemul ABO
Descoperit de Karl Landsteiner in 1930 Premiul Nobel Exista dou AG, notate A i B, i a doi AC specifici: (anti A) i respectiv (anti B). Regula excluziunii reciproce: indivizii care prezint pe eritrocite un AG nu au niciodat n plasm AC omolog.

SISTEME TISULARE
Sist. ABO, HhSese, Ii, MNSs, P Antigenele localizare:
eritrocit, rinichi, plmn, vase de snge, inim ! Transplant ABO compatibil

Anticorpii:
naturali de tip IgM, activi la 22C

Sisteme imunogene
Sitemul Rh, Kell, Duffy, Kidd. Antigenele strict pe eritrocit. Anticorpii sunt ntotdeauna de tip imun (IgG), activi la 37 C apar ca urmare a unei stimulri antigenice prin sarcin sau transfuzie.

DETERMINAREA GS ABO

Sistemul ABO
4 grupe principale

Grupa Landsteiner

Grupa Jansky

Antigen Aglutinogen

Anticorp Aglutinina

O
A B AB

I
II III IV

A B A, B

,
-

Antigenele ABO
apar n luna a III-a de via intrauterin Au structura polizaharidica Nu isi schimba structura in timpul vietii Ag. A i B au o structur de baz comun = antigenul H gena H codific o glicoziltransferaz, neaprat necesar pentru a sinteza att A ct i B.

ANTICORPII SISTEMULUI ABO


1. AC NATURALI- de tip IgM, activi la 4-22C 2. AC IMUNI de tip IgG, activi la 37C , trec placenta AC IMUNI = hemolizine Implicatii: -10% din indivizii de grup O (O periculos)

IMPORTANTA DETERMINARII HEMOLIZINELOR


Donatorii de GS O sunt testati pt. hemolizine Prezenta lor defineste donatorul periculos Hemolizinele accidente hemolitice. Transfuzia compatibila nonizogrup se face cu sange O fara hemolizine Gravida GS O cu partener GS: A, B sau AB. hemolizinele (IgG) trec prin placenta produc anemie hemolitica la prima sarcina daca fatul este A, B sau AB

ANTICORPII SISTEMULUI ABO


Titrul: nul la natere, detectabil 6 luni creste constant pn la 8-10 ani, apoi se menine pe tot parcursul vieii adulte scade la btrnee dar nu dispare Cum se sintetizeaza in organism? Nu se stie!

GENETICA SISTEMULUI ABO


Cromozomul 9 Exista 3 gene principale O, A, B Reguli de transmitere genetica: -genele A si B se exclud in meioza -genele A si B sunt dominante fata de O Genotipul se deduce din fenotip.

GENETICA SISTEMULUI ABO

Fenotip O

Genotip OO

Genotipul parintilor OO/OO, AO/AO, BO/BO

A
B AB

AA/AO
BB/BO AB

OO/AA, OO/AO, OO/AB, AA/AB


OO/BB, OO/BO, OO/AB, BB/AB AO/BO, AA/BB, AO/BB, AA/BO

FRECVENTA FENOTIPURILOR

Grupa sanguina OI AII BIII ABIV

Frecventa in RO % 34 41 19 6

Frecventa globala % 46 40 10 4

Variante antigenice slabe


Ag. A are 2 variante : A1 si A2 GS: A1, A2, A1B, A2B Identice dpdv biochimic Diferite dpdv: al nr. situsuri antigenice (200000 pt. A1 si 20000 pt. A2) - al structurii tridimensionale (lanturi ramificate la A1, liniare la A2)

A3, Ax, Am, Ay, Ael, Aend

IMPORTANTA TRANSFUZIONALA GRUPE SLABE


A2 in 8% din cazuri pot sa apara anticorpi anti-A1
Acesti indivizi se transfuzeaza cu O fara hemolizine

Determinarea GS apare aspect de dubla populatie!


Dificultate in interpretarea GS

SISTEMUL RH
Sistemul Rh - Rhesus sau CDE In practica inem cont de antigenul D D prezent = Rh+ (pozitiv) D absent = Rh- (negativ). Sistemul Rh absena antigenului nu presupune existena anticorpilor specifici Indivizii Rh- nu au n mod normal n ser anticorpi anti D

SISTEMUL RH
Antigenele C,c, E,e Se determina obligatoriu pretransfuzional la femeia de varsta fertila, copii, politransfuzati Fenotipuri frecvente: CcDee, ccdee Fenotipuri rare: ccDEE, CCDEE Antigenele D, C, c, E, e: sunt imunogene, adica determina raspuns imun cu sinteza de anticorpi imuni anti-E Calea de imunizare: sarcina si transfuzia

Genetica sistemului Rh
Gena D situata pe cromozomul 1 Alel recesiv d Indivizii cu fenotip Rh+ pot avea genotip DD sau Dd, pe cnd cei Rh- doar dd. n aceeai zon a cromozomului mai exist i un locus pentru altfel de alele: C, c, E, e (locusul CE). Alelele C, c, E, e, D, d se transmit nlnuit. Astfel, pot exista 8 haplotipuri (haplotipul reprezint configuraia genelor pe un singur cromozom dintr-o pereche): Dce, DCe, DcE, DCE, dce, dCe, dcE, dCE.

Rh

% glob

% EU

% RO

% eschimosi Africani, asiatici 95 5

pozitiv negativ

84 16

85 15

86 14

O+

A+

B+

AB+

O-

A-

B-

AB-

38%

34%

9%

3%

7%

6%

2%

1%

Frecventa integrata a GS

Antigenul D slab (Du)


Antigenul D slab este identificat cu anumiti reactivi (mai ales reactivii policlonali) ca fiind RhD negativ in timp ce cu alti reactivi este identificat RhD pozitiv. Confirmarea D slab se face cu testul Coombs indirect pentru a exclude p In literatura se mentioneaza faptul ca donatorii de sange cu Rh Du sunt etichetati Rh pozitiv iar primitorii de sange si gravidele cu Rh Du vor fi considerati RhD negativi. Aceasta deorece exista teoretic posibilitatea ca acesti indivizi sa se imunizeze fie prin transfuzie fie prin sarcina.

IMPORTANTA TRANSFUZIONALA A SISTEMULUI RH


Daca transfuzam un individ Rh(D) neg. cu sange Rh(D) poz, acesta va produce Ac anti-D si la urmatoarea transfuzie cu sange Rh(D) poz va prezenta un accident hemolitic. Gravida cu Rh (D) neg. cu partener Rh(D) poz. se poate imuniza la prima sarcina (apar AC anti-D). La urmatoarea sarcina, AC trec placenta si duc la boala hemolitica a nn, daca fatul este Rh(D) poz.

Eritroblastoza fetala

COMPATIBILITATE
Problema compatibilitii se pune atunci cnd se dorete realizarea unei transfuzii sanguine. Clasic, n sistemul AB0, exist noiunile de donator universal - GS O primitor universal GS AB Transfuzie compatibila izogrup Transfuzie compatibila nonizogrup !!! Tinem cont de AC primitorului.

Compatibilitatea grupelor sangvine

Transfuzia de plasma
Pentru tranfuzia de plasm (care nu poate conine nici un fel de antigene, indiferent de grupa donatorului, dar poate conine anticorpi) compatibilitatea nu mai ine cont de Rh, ci doar de AB0. PPC AB =poate fi administrata la toate grupele PPC O = se administreaza numai la GS O

Tehnici de baza in imunohematologie


Metodologia transfuziei presupune determinarea : GS ABO Rh(D) Depistarea/identificarea anticorpilor iregulari anti-E (DAI,IAI): - enzimatic - test Coombs indirect compatibilitatii transfuzionale prin 3 metode: -salin -enzimatic -test Coombs direct fenotipul eritrocitar in sistemul Rh-Kell Fenotipul eritrocitar extins Fya, Fyb, Jka, Jkb, Lea, Leb, etc

Determinarea GS
PRINCIPIU 1. Diagnosticul de grup sanguin se face prin efectuarea concomitenta a celor 2 probe complementare, proba eritrocitara si proba serica. Principiul metodei de determinare a GS este reactia antigen-anticorp cu aparitia aglutinarii. 2. Reactivii utilizati trebuie sa fie conformi cu specificatiile tehnice definite de reglementarile in vigoare si validati de INHT.

Determinarea GS
PROBA ERITROCITARA (Beth Vincent) E de testat (pacient) + serurile hemotest, anti A+B, anti-B, anti-A. Se citeste reactia notnd prezena sau absena aglutinrii Aglutinarea apare rapid datorita aviditatii crescute a anticorpilor din serurile hemotest. PROBA SERICA (Simonin) serul de testat + hematii test, de grup O, A, B. Se citete reacia notnd prezena sau absena aglutinrii In proba serica aglutinarea apare mai lent datorita aviditatii mai scazute a anticorpilor din serul uman. Regula lui 2 Cele 2 probe se efectueaza de 2 ori, de 2 asistenti diferiti, din 2 probe diferite, la 2 momente diferite

Interpretare GS ABO
Anti-AB + + +

Anti-B + +

Anti-A + +

O -

A +
+ -

B +
+ -

Grup sanguin O
A B AB

VALIDAREA ANALITICA A GS
1. Rezultate conforme ale controlului de calitate al reactivilor 2. Absenta dublei populatii 3. Absenta discordantei dintre proba Beth Vincent si proba Simonin 4. Absenta discordantei cu rezultatele anterioare Pentru a valida GS trebuie indeplinite cumulativ toate conditiile mentionate.

Dificultati de grup sanguin


I. Dubla populatie in Beth-Vincent Definitie: prezenta de hematii aglutinate pe fondul rosu de hematii neaglutinate. Cauze: 1. Transfuzie compatibila nonizogrup (ex. Pacient cu GS A transfuzat cu CER GS O) sau transfuzie incompatibila (ex. Pacient cu GS O transfuzat cu CER GS A) 2. Grupe slabe ( Se va testa esantionul de GS cu ser anti-H) 3. Hemopatii maligne antigenele de GS pot fi alterate 4. Transplant de maduva incompatibil in sistemul ABO 5. Poliaglutinabilitate (se va testa cu seruri anti-T)

2. Grupe slabe:
Se testeaza esantionul la care s-a constatat prezenta dublei populatii si la care s-a infirmat transfuzia compatibila sau incompatibila cu ser anti-H. Grupele A1, A1B, B, nu reactioneaza (aglutineaza) cu ser anti-H, in timp ce toate variantele antigenice slabe, A2, A2B, A3, Ax etc, reactioneaza cu serul anti-H. Va fi transfuzat cu CER de GS O fara hemolizine.

Testele Coombs
Testul Coombs direct Prezena pe E a IgG i C3d fixate in vivo SAG puni de legtur ntre E sensibilizate i va antrena aglutinarea lor

Testul Coombs indirect


Demonstreaza prezenta alo- si autoanticorpilor in ser Adugarea SAG ntr-o faz ulterioar va da o aglutinare vizibil acolo unde se produce reacia antigen-anticorp

Semnificaia TCD pozitiv


1. AHAI-

prezena autoanticorpilor mpotriva propriilor antigene E 2. hemolizele postransfuzionale-prezena aloanticorpilor antiE aprui prin transfuzii sau sarcini anterioare care se vor fixa pe eritrocitele transfuzate. 3. boala hemolitic a nou-nscutului- situaie n care anticorpii formai n circulaia matern vor trece placenta i se vor fixa pe eritrocitele ftului. 4. hemolize legate de administrarea medicamentelor

Indicatiile testului Coombs indirect


-depistarea/ identificarea aloac antiE la donatorii de sange, la pacientii in situatie pretransfuzionala, la gravide pe perioada sarcinii -testul de compatibilitatea -fenotiparea anumitor sisteme de grupe sanguine (Duffy, Kidd) -antigenul D slab (Du ) -depistarea autoanticorpilor in anemia hemolitica autoimuna