UNIVERSITATEA TEHNICA GH. ASACHI IASI FACULTATEA DE CONSTRUCTII SI INSTALATII IASI SECTIA C.C.I.A.

SERAL

PROIECT DE DIPLOMA SEDIU BANCA MEMORIU TEHNIC

Se cere elaborarea unui proiect concretizat printr-o constructie ce indeplineste functia de sediu pentru filiala banca si spatii de cazare. Regimul de inaltime propus este de P+2E+M. Parterul si etajul 1 vor indeplini functia de sediu banca, accesul pe verticala se face prin intermediul unei scari elicoidale in consola, formata din 21 de trepte. Etajul II si mansarda sunt prevazute cu spatii de cazare destinate angajatilor pentru desfasurarea activitatilor de specializare in domeniul bancar. Pentru solutia constructiva analizata se disting urmatoarele aspecte : Arie construita Arie desfasurata Parter Etaj 1 493,21 m2 1801,78 m2 493,21 m2 493,21 m2

Etaj 2 Mansarda Volum construit

493,21 m2 322,15 m2 6382,2 m3

Amplasamentul constructiei se afla in centrul orasului VATRA DORNEI. Zona de calcul pentru orasul VATRA DORNEI conform Normativului P 100/91 este zona E unde Ks=0.12 iar perioada de colt este Tc = 0.7 . Sistemul constructiv recomandat este cel dictat de economicitate tinand seama de capacitatea portanta relativ mare a terenului de fundare cu fundatii ce pot fi:

- directe de suprafata

- continue - izolate

adancimea de fundare este dictata in primul rand de acoperirea adancimii de inghet, respectiv 1.25 m si apoi de atingerea stratului bun de fundare care este pachetul de pietris cu grohotis. Acesta din urma se afla la adancimea de 1.4.2.0 m fata de nivelul terenului. In consecinta adancimea de fundare esteHf = 2.0 m . Nu se recomanda realizarea unui subsol datorita nivelului ridicat al panzei freatice cu regim oscilant al apei care deseori actioneaza rapid si sub presiune. Betoanele folosite pentru executarea talpilor fundatiei vor fi din beton C10/12iar pentru grinzile de fundatie vom folosi beton C 12/15. Materialele folosite pentru armarea grinzilor de fundare sunt PC 52 si OB 37. Stratificatia terenului e data de studiul geotehnic.

Studiul geotehnic efectuat pe amplasamentul respectiv prezinta urmatoarea litografie: 0.0 - 0.85 . 1.4 0.851.40 - 1.42.0 1.42.0 - 20.0 - sol vegetal negru, umplutura de pamant si fragmente mari - praf argilos nisipos, putin malos cafeniu inchis, cu zone cenusii plastic consistent la plastic moale si curgator

- grohotis cu pietris in interspatiile umplute cu nisip argilos.

Infrastructura se va realiza din fundatii directe de suprafata care alcatuiesc o retea de grinzi din beton armat, acest sistem a fost adoptat pentru a asigura rigidizarea la nivelul fundatiilor, a sirurilor de stalpi, pe ambele directii. Calculul fundatiilor pe retele de grinzi se face cu ajutorul programului RETPLAN. Grinzile de fundatii sunt solicitate numai cu forte concentrate transmise din stalpi, influenta din momente incovoietoare fiind neglijate. Pentru respectarea cerintelor privind rezistenta, durabilitatea si stabilitatea impuse de clasa de importanta a cladirii, structura de rezistenta se va alcatui din cadre de beton armat monolit, dispuse dupa doua directii ortogonale, capabile sa asigure dezideratele de mai sus. Structura a fost calculata la actiunea incarcarilor gravitationale ( permanente, cvasipermanente, utile), incarcari din zapada si sarcini orizontale provenite din seism. Programele utilizate pentru calculul automat al structurii este AXIS-3D v3.6 si CADRE pentru a face o comparatie intre cele doua programe. Pentru a se asigura o execusie mai rapida, planseele se vor executa in buna parte din semipanouri prefabricate iar acolo unde nu este posibil, de tipul planseu casetat. Pentru alegerea materialelor pentru inchideri exterioare se efectueaza un calcul de dimensionare si verificare din punct de vedere higrotermic, a planseului peste mansarda si pereti exteriori rezultand urmatoarele: - peretii de inchidere se vor realiza din BCA - peretii de compartimentare interioara se vor realiza din gips carton pe structura metalica.

Aceasta solutie duce la micsorarea efectelor defavorabile ale actiunilor seismice prin micsorarea greutatii proprii a constructiei. Peretii de inchidere vor fi ancorati de elementele de rezistenta adiacente lor. Materiale utilizate in constructia de rezistenta sunt: - beton C 12/15 - oteluri pentru armaturi PC 52 si OB 37. Calculul si dimensionarea elementelor structurale se face la starea limita de rezistenta. Planseul peste mansarda se executa din beton armat monolit prezinta o panta de 8% fata de orizontala, pe directia longitudinala a cladirii. Planseele monolite se calculeaza in ipoteza continuitatii pe reazeme si se considera ca planseul lucreaza dupa doua directii. Pentru determinarea momentului maxim se considera incarcarea utila uniform distribuita pe toate campurile. La armarea elementelor structurale ( stalpi, grinzi, plansee) se respecta prevederile de armare recomandate de STAS 10107/0-90 si Normativul P100-92. Planseele vor fi calculate pentru a asigura conditia de rezistenta si deformatii si rezulta un necesar de 13 cm. In cadrul tehnologiei de executie se studiaza reteta betonului. Pentru partea de organizare si economie a constructiilor se intocmeste antemasuratoarea pentru infrastructura si devizul aferent pentru varianta de fundatie pe retele de grinzi.

STUDIUL GEOTEHNIC
Date generale

Studiul are ca obiect stabilirea conditiilor de fundare pentru constructia ce indeplineste functia de sediu banca si spatii de cazare. Amplasamentul constructiei se afla in centrul orasului VATRA DORNEI. Orasul este asezat in depresiune intre versanti pe care descarca ape pluviale traversand terasa catre emisar. Pentru informarea geotehnica directa au fost realizate 3 foraje cu diametrul de 2m, amplasate conform planului de situatie prin care se pune in evidenta coloana litologica si din care s-au recoltat probe de material. Totodata lucrarea de fata se sprijina si pe volumul de investigatii geotehnice efectuate in zona pentru diferite obiective. Cladirile ridicate pe platforma, in general cu 2 sau 3 niveluri, au o comportare buna in timp fara dificiente de ordin tehnic. Geomorfologic , locul de amplasare a obiectivului se situeaza in albia majora a raului Dorna in portiunea unde raul este regularizat si indiguit. Diferenta de talveg este de 3-4 m. Din punct de vedere geologic, perimetrul de referinta are un fundament de natura cristalina construit din situri epizonale. Acoperisurile cuaternale sunt de natura aluvionala cu granulozitate variata. La randul lui acest pachet este acoperit de o patura subtire de depozite fine-praf argilos si argila prafoasa cu unele elemente de pietris. Pe alocuri se semnaleaza prezenta unor lentile de turba. La suprafata mai apar si umpluturi antropice recente uneori asezate direct pe cristalin. De regula constructiile existente sunt fundate pe stratul grosier de bolovanis ce are o capacitate portanta ridicata. Prezenta apei subterane la cote ridicate si dificultatile in drenarea ei, constituie principala problema a perimetrului central. La ploi abundente si in special la cele torentiale sau la topirea zapezilor afluxul de apa nu este echilibrat ceea ce conduce la inundarea subsolurilor, a pivnitelor si a tuturor demisolurilor din care evacuarea naturala este in cele mai multe cazuri imposibila. Raul Dorna se umfla periodic la viituri provocand in multe locuri inundatii.

Lucrarile de adancire a albiei si de protejare a malurilor nu rezolva situatia cu o asigurare absoluta, fiind posibil ca la ape si nivele extraordinare ridicarea apei pana la suprafata terenului. Majoritatea pivnitelor existente sunt pline cu apa si nu sunt folosite. Caracteristicile principare ale constructiei pentru care se efectueaza studiul geotehnic sunt : - numar de niveluri P+2.E+M - arie construita 18 30=540m

zona de calcul pentru orasul VATRA DORNEI conform Normativului P100/92 este zona E unde Ks=0.12 iar perioada de colt este Tc=0.7 Pe suprafata de amplasare a noului obiectiv se afla in prezent o lociunta veche cu un singur nivel construita din lemn si uzata. Din istoria orasului rezulta ca anterior acestei generatii de cladiri, perimetrul orasenesc actual era cuprins intr-o fasie de lunca cu multe balti si izvoare iar drumul principal traversa o zona la cote superioare.

Date speciale
Din examinarea fiselor de stratificatie anexate pentru cele 3 foraje se desprinde urmatoarea litologie locala : 0.0 0.85.1.4 - sol vegetal negru, umplutura de pamant si fragmente mari - praf argilos nisipos, putin malos cafeniu inchis cu zone cenusii plastic consistent la plastic moale si curgator

0.851.40 - 1.42.0 1.42.0 20.0

- grohotis cu pietris in interspatiile umplute cu nisip argilos.

Nivelul hidrostati a fost interceptat in fiecare sondaj la nivelul orizontului de granulatie mare (grohotis sau pietris)

Concluzii , recomandari

Stabilitatea terenului este asigurata prin orizontalitatea suprafetelor, prin stratificarea uniforma si prin absenta componentelor orizontale de impingere. Sistemul constructiv recomandat este cel dictat de economicitate tinand seama de capacitatea portanta relativ mare a terenului de fundare cu fundatii care pot fi : - directe de suprafata - continue - izolate adancimea de fundare este dictata in primul rand de acoperirea adancimii de inghet, respectiv 1.25 m si apoi de atingerea stratului bun de fundare care este pachetul de pietris cu grohotis. Acesta din urma se afla la adancimea de 1.4..2.0 m fata de nivelul terenului. In consecinta adancimea optima de fundare este Hf = 2.00 m. Nu se recomanda realizarea unui subsol datorita nivelului ridicat al panzei freatice cu regim oscilant al apei care deseori actioneaza rapid si sub presiune. Permeabilitatea stratului de grohotis este de 10 .10 cm/sec. (permeabilitate mare).

In conformitate cu prevederile STAS 3300/2-89 terenul se incadreaza in categoria terenurilor bune de fundare ( tabel 1, pozitia 1 blocuri, bolovanisuri sau pietrisuri continand mai putin de 40% nisip si mai mult de 30% argila in conditiile unei stratificatii practice uniforme si orizontale, avand inclinarea mai mica de 10%). Constructia proiectata se incadreaza in categoria constructiilor obisnuite nesensibile la tasari. Fiind indeplinite simultan ambele conditii, calculul se face pe baza presiunilor conventionale. Se adopta presiunea conventionala de baza Pconv = 250 Kpa. In acest calcul se considera indeplinite implicit conditiile de tasare orientativ-admise de prevederile STAS 330/2-89 pentru constructii neadaptate special la tasari. Pamantul sapat se incadreaza in categoria terenurilor mijlocii si tari.

FISA STRATIFICATIE LABORATOR GEOTEHNIC IASI LUCRARE: SEDIU BANCA NUMAR FORAJ : 1

COTA COTA FATA STRAT DENIVELUL NUMAR FATA DEFORAJ MARII

GROSIME COTA STRAT APEISUPTERANE

DENUMIREAST RATELOR

211

0.0.

794 m

SOL VEGETAL NEGRU

-0.9

793.2

0.9
PRAF ARGILOS NISIPOS CU GROHOTIS

-1.42

792.7

0.52

NH

MARUNT ,GALBEN, UMED

GROHOTIS CU INTERSPATIILE UMPLUTECU NISIP

-3.0

791

-1.40
GROHOTIS CU INTERSPATIILE UMPLUTE CU NISIP

FISA STRATIFICATIE LABORATOR GEOTEHNIC IASI LUCRARE: SEDIU BANCANUMAR FORAJ: 2

STRAT NUMAR COTA

COTA FATA DE MARII GROSME STRAT COTA APEISUPTERANE DENUMIREA RATELOR ST FATA DEFORAJ NIVELUL

 211

0.0

794 m

UMPLUTURA DE PAMANT

-0.85

793.1

0.85

NH
PRAF ARGILOS NISIPOS PUTIN MALOS, CAFENIU INCHIS CU ZONE CENUSII, PLASTIC CONSISTENT -MOALE

-1.85

792.1

1.00

-0.90
GROHOTIS CU INTERSPATIILE UMPLUTE CU NISIP ARGILOS ,GALBEN

-3.0

791

GROHOTIS CU INTERSPATIILE

1 3

UMPLUTE CU NISIP

FISA STRATIFICATIE LABORATOR GEOTEHNIC IASI LUCRARE: SEDIU BANCANUMAR FORAJ : 3

STRAT NUMAR COTA COTA FATA GROSIME COTA DENIVELUL FATA APEISUPTERANE STRAT DEFORAJ MARII DENUMIREAST RATELOR

211

0.0

794 m

UMPLUTURA DE PAMANT SI RESTURI DE CONSTRUCTIE

-1.5

792.5

1.5

NH-0.93

PRAF ARGILOS NISIPOS CU .GALBEN , CU ZONE CAFENII, PLASTIC ,MOALE, CURGATOR GROHOTIS CU INTERSPATIILE UMPLUTE CU NISIP ARGILOS ,GALBEN GROHOTIS CU INTERSPATIILE UMPLUTE CU NISIP ARGILOS
1 3

-2.00

792

0.5

-3.0

791

,GALBEN

CALCULUL HIGROTERMIC
1. CALCULUL TERMIC Calculul termic al terasei Structura acoperisului terasa este formata din: 1.Tencuiala tavan M50: 2. Planseu BA: 3. Strat mortar egalizare 4. Bariera de vapori 1C + 2B: d1 = 0.015 m d2 = 0.13m d3 = 0.01 m d4 = 0,015 m

5. Termoizolatie BCA: 6. Strat sapa egalizare 7. Astereala : 8. Hidroizolatie IC + 2B: 9. Tabla tip Lindab:

d5 = x d 6 =0.05 m d7 = 0,02 m d8 = 0,001 m d9 = 0,004 m

Calculul grosimii termoizolatiei se face verificand relatia: C107/1997

Ros = ROef = RSl +

> ROnec

; i - coeficient de schimb de caldura la suprafata interioara e- coeficient de schimb de caldura la suprafata exterioara

m2k/W

m2k/W

Rsi - rezistenta la transfer termic la suprafata interioara Rse - rezistenta la transfer termic la suprafata exterioara d - grosimea stratului [m] b - coeficient de calitate al materialului - conductibilitatea termica a materialului [W/m2k]

Calculul termic al peretilor exteriori

1. Tencuiala din mortar Ml00 2. Beton celular autoclavizat (b.c.a.) 3. Placaj piatra naturala (granit)

Se adopta peretele exterior din zidarie de b.c.a. cu grosimea de 60 cm

CALCULUL COEFICIENTULUI GLOBAL DE IZOLARE TERMICA

(Normativul C107/2-1997)
Destinatia: cladire cu alta destinatie decat locuinta - SEDIU BANCA Succesiunea etapelor: 1. Stabilirea planurilor si sectiunilor caracteristice ale cladirii 2. Caracteristici: - amplasament: Vatra Dornei - tipul cladirii: - zona climatica IV; Te = -21 C

categoria birouri si cladiri comerciale categoria 2 - cu ocupare discontinua

3. Calculul suprafetelor a) Pereti exteriori (parte opaca si tamplarie) Pparter =25.075 + 22 + 17.3 x 2 =81.675 m H parter = 3.60 m A pereti parter =81.675 x 3.60 =294.03 m2 Petaj 1=26.525 x 2 + 17.25x 2 =87.55 m H etaj 1 = 3.68 m A pereti etaj 1 =87.55 x 3.68 =322.184 m2 Petaj 2=26.525 x 2 + 17.25x 2 =87.55 m H etaj 2 = 2.98 m A pereti etaj 2 =87.55 x 2.98=260.899 m2 P mansarda=21.60 x 2 + 13.55x 2 =70.30 m H mansarda = 3.25 m A mansarda =70.30 x 3.25=228.473 m2

elementelor

de

inchidere

Total pereti = A pereti parter + A pereti etaj 1+ A pereti etaj 2 + A mansarda A 1 = 294.03 + 322.184 +260.899 + 228.473 = 1105.59 m 2 b) Acoperis

A 2 =14.32 x 22.65 =324.348 m2 c) Planseu inferior: pe sol

A 3 = 22.4 x 18.05 = 404.32 m2 d) Tamplarie exterioara tip termopan Aparter =9 x 1.6 x 1.0+3 x 2.4x 1.6 +6 x 2.6 +11.65 x 2.6+1.2x 3.6+11.375 x 2.6 =109.84m Aetaj 1 = 3.15x20.25+11 x 2.4x 1.6 + 2x2.6x0.6 + 2.2x 1.6= 114.667m 2 Aetaj 2= 2 x 2.4 x 2.35 +2 x 1.4x2.35 + 1.8 x 2.35 + 13 x 1.6x1.6+13x0.8x2.35 + x 1.6 + 2 x 1.6 +1.2 x 2.3 = 89.67m2 Amansarda = 2.4x1.6x6 +2x1.6x1.6+2x2.1 x 0.8 + 1.2x2.2+ 5 x 1.2 x 0.9 =39.56 m 2 Total pereti = A parter + A etaj 1 + A etaj 2 + A mansarda A4= 109.84+114.667 + 89.67 + 39.56 = 353.737 m 2 4. Calculul perimetrului Total anvelopa = Al +A2 + A3+A4 exterior al spatiului incalzit

A=735.75 + 369.837 +324.348 +404.32 =1834.26 m 2 5. Calculul volumului incalzit V = Aparete x hparter + A etaj lx hi + Aetaj2x h 2+ Amansarda x hmansarda V=407.2 x 3.6 + 457.55 x (3.68 +2.98) +292.68 x 3.25 = 5464.4 m3 6. Rezistente termice medii corectate pe element si pe cladire:

Pereti exteriori: Terasa: sau polistiren cu = 0,04

Rmed =1,4 m2k/W Rmed=4,0 m2k/W => minim 10 cm Rmed =4,0 m2k/W vata minerala

Placa pe minerala sau polistiren cu = 0,04 Tamplarie exterioara: Rmed=0,5 m2k/W

sol:

=> minim

10 cm

de vata

7. Coeficientii a, b, c, d, e (Normativul CI07/2-1997)

< 0,5 => nu se ia in considerare efectul de sera. Pentru zona IV climatica tab. 2; pg. 43 (C107/2-1997) a = 0,85 m2k/W d = 1,4 m2k/W b = 2,45 m2k/W c=l,lm 2 k/W 8. Factor de corectie i i= 1 cladire pe sol 9. Calculul coeficientului global de izolare termica G1 <> G 1 ref e = 0,3 m2k/W

W/m3k

= 0.522 W/m3k

G1 =0,144 <G1ref =0,522

W/m3k

Cladirea este bine conformata din punct de vedere al compactitatii si are elemente de inchidere izolate corespunzator.

DETERMINAREA INCARCARILOR
GREUTATE ACOPERIS NR.CRT DENUMIRE STRAT GROSIME GREUTATETEHNICA daN INCARCARE COEF.INCARC. INCARCARE DE /m3 CALCUL NORMATA daN /m2 daN / m 2 0 0 0.02 0 0.05 0.2 0 0.01 0.13 0.02 0.43 2700 1000 1000 2100 600 2100 2500 1700 2.7 6 20 2.8 105 120 13 21 325 25.5 641 1.3 1.3 1.3 1.3 1.3 1.3 1.3 1.3 1.1 1.3 3.51 7.8 26 3.64 136.5 156 16.9 27.3

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

TABLA LINDAB CARTON ASFALTAT ASTEREALA RIGLE LEMN SAPA EGALIZARE TERMOIZOLATIE BCA BARIERA VAPORI STRAT MORTAR EGALIZARE PLANSEU BA TENCUIALA TOTAL

357.5 33.15 768.3 PLANSEU MONOLIT (cu mocheta)

NR.CRT DENUMIRE GROSIME GREUTATETEHNICA daN INCARCARENORMATA daN COEF.INCARC. INCARCARE DE STRAT /m3 /m2 CALCUL daN / m 2 357.5

2 3 4

GREUTATE PROPRIE PLACA GREUTATE SAPA TENCUIALA GREUTATE PLACI MOZAICATE MOCHETA TOTAL

0.13

2500

325

1.1

0.03 0.02 0.01

2000 2000 2800

60 30 94

1.3 1.3 1.1

78 39 103.4

0 0.19

6 515

1.3

7.8 585.7

PLANSEU MONOLIT (granit) NR.CRT DENUMIRE GROSIME GREUTATETEHNICA INCARCARENORMATA COEF.INCARC. INCARCARE DE STRAT CALCUL daN / m2 daN /m3 daN / m 2 1 GREUTATE PROPRIE PLACA GREUTATE SAPA TENCUIALA GREUTATE PLACI GRANIT 0.13 2500 325 1.1 357.5

2 3 4

0.03 0.02 0.01

2000 2000 2800

60 30 70

1.3 1.3 1.2

78 39 84

558.5 PLANSEU PREFABRICAT (cu mocheta) NR.CRT DENUMIRE GROSIME GREUTATE INCARCARENORMATA daN COEF.INCARC. INCARCARE DE STRAT /m2 CALCUL daN / m2 TEHNICA daN /m3 1 GREUTATE 0.13 2500 325 1.1 357.5 PROPRIE PLACA 2 GREUTATE 0.03 2000 60 1.3 78 SAPA 3 TENCUIALA 0.02 2000 30 1.3 39 4 GREUTATE 0.01 2800 94 1.1 103.4 PLACI MOZAICATE 5 MOCHETA 0 6 1.3 7.8 TOTAL 0.19 515 585.7 PLANSEU MONOLIT (gresie) NR.CRT DENUMIRE GROSIME GREUTATETEHNICA daN INCARCARE COEF.INCARC. INCARCAREDECALCUL STRAT /m3 NORMATA daN daN / m 2 2 /m 1 GREUTATE 0.13 2500 325 1.1 357.5 PROPRIE PLACA 2 GREUTATE 0.03 2000 60 1.3 78 SAPA 3 TENCUIALA 0.02 2000 30 1.3 39 4 GREUTATE 0.01 2800 13 1.2 15.6 GRESIE TOTAL 0.19 428 490.1

TOTAL 0.19

485

PLANSEU PREFABRICAT (gresie) NR.CRT DENUMIRE GROSIME GREUTATE INCARCARENORMATA daN COEF. INCARCARE DE STRAT /m2 CALCUL daN / TEHNICA daN INCARC. m 2 /m3 1 GREUTATE PROPRIE PLACA GREUTATE SAPA TENCUIALA GREUTATE GRESIE TOTAL 0.13 2500 325 1.1 357.5

2 3 4

0.03 0.02 0.01 0.19

2000 2000 2800

60 30 13 428

1.3 1.3 1.2

78 39 15.6

490.1 PERETI INTERIORI DIN CARAMIDA 25cm NR.CRT DENUMIRE GROSIME GREUTATETEHNICA INCARCARENORMATA daN COEF.INCARC. INCARCAREDE STRAT daN /m3 /m2 CALCUL daN / m 2 1 2 3 TENCUIALA CARAMIDA TENCUIALA TOTAL 0.01 0.24 0.01 0.26 2100 1800 2100 21 432 21 474 27.3 518.4 27-3 573 PERETI EXTERIORI DIN CARAMIDA 37.5cm 1.3 1.2 1.3

NR.CRT DENUMIRE GROSIME GREUTATETEHNICA INCARCARENORMATA daN COEF.INCARC. INCARCAREDE STRAT daN /m3 /m2 CALCULdaN / m2

1 2 3

TENCUIALA CARAMIDA TENCUIALA TOTAL

0.01 0.35 0.01 0.37

2100 1800 2100

21 630 21 672

1.3 1-2 1.3

27.3 756 27.3 810.6

PERETI INTERIORI DIN GIPS CARTON IZOLATI FONIC NR.CRT DENUMIRE GROSIME GREUTATETEHNICA INCARCARENORMATA daN COEF. INCARCAREDE STRAT daN /m3 /m2 INCARC. CALCUL daN / m 2 1 PLACAJ VATA MINERALA IPSOS PLACAJ VATA MINERALA TOTAL 0.04 100 4.2 1.3 5-46

2 3

0.07 0.04

1200 100

79.2 4.2

1.2 1.3

95.04 5-46

0.15

87.6

105.96 PERETI EXTERIORI DIN BCA 40cm

NR.CRT DENUMIRE STRAT GROSIME GREUTATETEHNICA INCARCARENORMATA COEF. INCARCAREDE INCARC. CALCULdaN / m2 daN /m3 daN / m 2 1 2 TENCUIALA ZIDARIE BCA SAPA EXTERIOARA PLACAJ PIATRA TOTAL 0.02 0.35 0.01 0.03 0.41 2000 850 2000 2800 40 297.5 20 122.75 480.25 1.3 1.2 1.3 1.3 52 357 26

159.575 594.575 PERETI EXTERIORI DIN BCA 60cm NRCRT DENUMIRE GROSIME GREUTATETEHNICA INCARCARENORMATAdaN COEF.INCARC. INCARCAREDE STRAT /m2 CALCUL 3 daN /m daN / m 2 1 TENCUIALA 0.02 2000 40 1.3 52 2 ZIDARIE BCA 0.55 850 467.5 1.2 561 SAPA 0-01 2000 20 1.3 26 EXTERIOARA 3 PLACAJ 0.03 2800 122.75 1.3 159575 PIATRA TOTAL 0.61 650.25 798.575 GRINZI CADRU TRANSVERSAL 30x65 NR.CRT DENUMIRE GROSIME GREUTATETEHNICA INCARCARENORMATA daN COEFINCARC INCARCARE STRAT /m2 3 daN /m DE CALCULdaN /m2

1 2

598.65 GRINZI CADRU TRANSVERSAL 30x65 NR.CRT DENUMIRE GROSIME GREUTATETEHNICA INCARCARENORMATA daN COEF. INCARCAREDE STRAT /m2 INCARC. CALCULdaN / 3 m2 daN /m 1 2 TENCUIALA 0.02 BETON ARMAT TOTAL 2000 2500 2000 48 487.5 535.5 1.3 1.1 62.4 536.25

TENCUIALA 0.02 BETON ARMAT TOTAL

2000 2500 2000

48 487.5 535.5

1.3 11

62.4 536.25

598.65 GRINZI CADRU TRANSVERSAL 30 x50 NR.CRT DENUMIRE GROSIME GREUTATETEHNICA INCARCARENORMATA daN COEF.INCARC. INCARCAREDE STRAT /m2 CALCUL 3 daN /m daN / m 2 1 2 TENCUIALA 0.02 BETON ARMAT TOTAL 2000 2500 2000 39 375 414 1.3 1.1 50.7 412.5 463.2 GRINZI CADRU LONGITUDINAL 25x65

NR.CRT DENUMIRE GROSIME GREUTATETEHNICA INCARCARENORMATA COEF INCARCAREDE 2 STRAT daN / m CALCULdaN / daN /m3 INCARC. m 2

1 2

507.325 GRINZI CADRU LONGITUDINAL 25x50 NR.CRT DENUMIRE GROSIME GREUTATE INCARCARENORMATAdaN COEF. INCARCAREDE STRAT /m2 CALCULdaN / TEHNICA INCARC. m 2 daN m3 1 2 TENCUIALA 0.02 BETON ARMAT TOTAL 2000 2500 2000 39 312.5 351.5 1.3 1.1 50.7 343.75

TENCUIALA 0.02 BETON ARMAT TOTAL

2000 2500 2000

46.5 406.25 452.75

1.3 1.1

60.45 446.875

394.45 GRINZI CADRU LONGITUDINAL 25x40 NR.CRT DENUMIRE STRAT GROSIME GREUTATE INCARCARENORMATA daN COEF. INCARCARE /m2 TEHNICA daN INCARC. DE m3 CALCULdaN /m2 1 2 TENCUIALA BETON ARMAT TOTAL 0.02 2000 2500 2000 31.5 250 281.5 1.3 1.1 40.95 275 315.95

2. INCARCARI VARIABILE ACTIUNEA ZAPEZII Localitatea Vatra Dornei se afla in zona climatica E. Conform STAS 10101/21-92

gz - greutatea de referinta a stratului de zapada [kN/m2] Czi - coeficient prin care se tine seama de aglomerare cu zapada pe suprafata constructiei expusa zapezii Ce - coeficient care tine seama de conditiile de expunere a constructiei gz = 1,5 Pc = 1,1 95.04 = 104.54 kN/m2 pentru o revenire de 10 ani Ce = 0,8 Czi= 1 Pnz = Czi Cegz =10,8180 = 144 daN/m2 Pzn=144 daN/m2 Coeficient partial de siguranta Starea limita ultima de rezistenta si stabilitate, sub actiunea incarcarilor fundamentale

Ya = 2,2 g'p = 638.48 daN/m2

yF = 0.66 daN/m2 INCARCARE UTILA

planseu curent

terasa pn = 300 daN/m2 pn = 35 daN/m2

necirculata

pn =

75

daN/m2

- instalatii + plafon

INCARCARI EXCEPTIONALE - Seism Orasul Vatra Dornei se afla in zona E, conform zonificarii teritorului din punct de vedere al valorilor coeficientului ks. Determinarea incarcaturii seismice orizontale conform normativului P100-92 PROCEDEUL INDIRECT: St=CrG unde: Cr=ks rr care: Cr = coeficient seismic global corespunzator modulului 'r' de vibratie G = rezultanta incarcarilor gravitationale pentru intrega structura = coeficient de importanta a constructiei, functie de clasele de importanta = 1,2 - cladiri facand parte din clasa II-a de importanta conform tab. 5.2 din Normativul P 100-92 ks - coeficient de intensitate functie de zona seismica de calcul a amplasamentului

Vatra Dornei - zona E

ks = 0,12 conf. Tab. 5.1

r - coeficient de amplificare dinamica in modul 'r' de vibratie, functie de compozitia spectrala a miscarii seismice de amplasament Vatra Dornei - Tc = 0.7 - perioada de colt - coeficient de reducere a efectelor actiunii seismice tinand cont de ductilitatea structurii, de capacitatea de redistructie a eforturilor, de ponderea cu care intervin rezervele de rezistenta neconsiderate in calcul, precum si de efectele de amortizare a vibratiilor, altele decat cele asociate structurii de rezistenta = 0,20 conf.Tab. 5.4 r - coeficientul de echivalenta intre sistemul real cu n GLD si un sistem echivalent cu un grad de libertate corespunzator modului propriu 'r' de vibratie Se determina cu relatia :

unde: Ukr - ordonata dupa GLD k in forma r de vibratie |kr coeficient de forma Gk - rezultanta incarcarilor gravitationale ale nivelului 'k'

1>2>3>..

Skr forta seismica care actioneaza la nivelul k corespunzator modului r de vibratie

Skr = Sr r = 2,5 pt. Tr Tc

Sr = r = 2,5 - Tr -Tc 1pt. Tr > Tc

PROCESUL DIRECT: Skr= ckr Gk ckr=ks kr Skr - forta seismica corespunzatoare gradului de libertate k si modului r de vibratie ckr - coeficient seismic corespunzator gradului de libertate k si modului r de vibratie

- coeficient de forma Gk - greutatea corespunzatoare gradului de libertate dinamica k

CALCULUL STATIC
Predimensionarea elementelor de rezistenta

1 . Plansee : = 12/11 =540/360 =1.5 < 2 ----------------- hP =13 cm placa armata pe doua directii

hP =11/45 =540/45 -12 cm se adopta

l1,l2 = deschiderea placii curente dupa cele doua directii l1 = deschiderea mai mica

2. Grinzi: hgrmin =(1/15-1/20)1 =(1/151/20)600 = 3040 cm Din conditii de functionalitate si pentru preluarea incarcarilor de armatura si etrieri:

Se adopta hgr = 50,60,65 cm bgrmin=(l/2.1/3)hgr =(1/21/3)65 = 2030cm Se adopta bgr = 20.. .30 cm

3.Stalpi

Abnec =

(cm)

Ab =aria sectiunii transversale a stalpului N = efortul axial de compresiune din stalp din incarcari gravitationale Rb =marca betonului (B250-Bc20) N = qSafm

q =incarcare conventionala

m = numar de niveluri cu incarcari identice n =coeficient functie de pozitia stalpului in cadrul structurii si de gradul de seismicitate al zonei de amplasare a cladirii n= 0.2 stalp de colt

0.25 0.30

stalp marginal stalp central

S marginal

Stalpul central S af =(6/2 +5.4/2) x 3.6 =20.52 cm2 N =Q terasa x S af + Qplanseu x S af x 3 +Q util x S af x 3 +Qpereti despartitori x S af x 3 +Qgrinda x (11+12)=768.3 x 20.52 + 585.7 x 20.52 x3 +300 x 20.53 x3 +573 x 20.53 x 3 +598.65 x (3.6+5.7) =111156.72 daN

bS = hS = 45 cm Stalpul marginal Saf=5.4/2x3.6=9.72cm 2 N =Q terasa x S af + Qplanseu x S af x 3 +Q util x S af x 3 +Qpereti despartitori x S af x 3 +Qgrinda x (11+12)=768.3 x 9.72 + 585.7 x 9.72 x3 +300 x 9.72 x3 +573 x 9.72 x 3 +598.65 x (3.6+2.7) =53787.46 daN

bs= hs = 45 cm Stalpul de colt Saf = 5.4/2 x 3.6/2 = 4.5 cm 2 N =Qterasa x Saf + Qplanseu x Saf x 3 +Qutil x Saf x 3 + Qpereti despartitori x Saf x 3 +Qgrinda x (11+12) = 768.3 x 4.5 + 585.7 x 4.5 x3 +300 x 4.5 x3 +573 x 4.5 x 3 +598.65 x (3.6+5.4) /2 =25849.46 daN

bs =hs = 45 cm Calculul incarcarilor ce actioneaza asupra cadrelor CADRUL Incarcari Etaj 1 TRANSVERSAL permanente

distribuite, din n G planseu =gpl 11L2=515 x 3.6 x 16.8 =31147.7 daN Gngrinda = 414 daN/m Gnpereti = 150 daN/m q= Gnplanseu/L2 + Gngrinda +Gnpereti = 31147.7/16.8+414+150=2414daN/m

actiuni

Etaj

Gnplanseu = gp1x l1 L2= 515 x 3.6 x 16.8 =31147.7 daN Gngrinda =414daN/m

Gnpereti = 150 daN/m q= Gnplanseu/L2 + Gngrinda +Gnpereti = 31147.7/16.8+414+150=2414daN/m Etaj 3 Gnplanseu = gp1x l1 L2= 515 x 3.6 x 16.8 =31147.7 daN Gngrinda =414daN/m Gnpereti = 150 daN/m q= Gnplanseu/L2 + Gngrinda +Gnpereti = 31147.7/16.8+535.5+150=2539,5daN/m Mansarda Gnacoperis = gacoperis x l1L2=638.48 x 3.6 x 16.8 =38615.27 daN

Gngrinda = 414 daN/m q= Gnacoperis/L2+Gngrinda =38615.27/16.8+414 =2712.52 daN/m Incarcari distribuite, din incarcari utile Etaj 1.2.3 Gnutil = gutil x 11 x L2 = 300 x 3.6 x 16.8 =18144 daN q= Gnacoperis/L2 = 18144/16.8 =1080 daN/m Gnutil =gutil x l1 x L2 = 400 x 3.6 x 16.8 = 24192 daN q = Gnacoperis /L2 = 24192/16.8 1440 daN/m G n ulil =g util x 1 1 x L2 = 150x3.6x 16.8-9072daN q = Gnacoperis /L2 = 9072/16.8 = 540 daN/m Incarcari distribuite, din actiunea zapezii Mansarda Gnzapada = gzapadaxl1 x L2= 144 x 3.6 x 16.8 =8709.12 daN q = Gn zapada /L2 = 8709.12/16.8 -518.4 daN/m

Mase concentrate in noduri dupa directia gradelor de libertate dinamica M5 = M8 =b2stalp h stalp + 1/2 ggrinda + h stalp gplanseu d +1/2 gperete d =0.452 4.35+5.4/2 414 +4.35 650.2 3.6 +515 3.6 5.4/2 =16306.61 daN M6 = M7 = b2stalp h stalp + 1 ggrinda + hstalp gplanseu d + 1 gperete d = 0.452 4.35+5.7 414 +4.35 650.2 3.6 +515 3.6 5.7 = 21979.26 daN M9 = M12 = b2stalp h stalp + 1/2 ggrinda + hstalp gplanseu d + 1/2 gperete d =0.45 2 3.5+5.4/2 414 +3.5 650.2 3.6 +515 3.6 5.4/2 = 14316.8 daN M10 = M11 = b2stalp h stalp + 1/2 ggrinda + hstalp gplanseu d + 1 gperete d = 0.45 2 3.605+5.7 414 +3.605 650.2 3.6 +515 3.6 5.7 = 21120 daN Ml3 = Ml8 = b2stalp h stalp + 1/2 ggrinda + hstalp gplanseu d + 1/2 gperete d =0.452 3.605+5.4/2 414 +3.605 650.2 3.6 +515 3.6 5.4/2 =14316.8 daN M15 = M16 = b2stalp h stalp + 1 ggrinda + hstalp gplanseu d + 1 gperete d = 0.45 2 3.605+5.7 414 +3.605 650.2 3.6 +515 3.6 5.7 = 21120 daN M19 = M22 = b2stalp h stalp + 1/2 ggrinda + hstalp gplanseu d + 1/2 gperete d =0.302 4.06+3.925/2 414 +3.925/2 650.2 3.6 = 5323.7 daN M20 = M21 = b2stalp h stalp + 1 ggrinda + hstalp gplanseu d + 1 gperete

d =O.3O2 4.06+4.9625 414 +4.9625 650.2 3.6 =13461.28 daN

Gruparea incarcarilor Gruparea fundamentala : Gruparea speciala : CADRUL LONGITUDINAL Incarcari distribuite, din actiuni permanente Etaj 1.2.3 Gnplanseu =gpl x 11 L2 = 515 x 5.7 x 25.2 =73974.6 daN = 351.5 daN/m Gngrinda = 351.5 daN/m Gnpereti = 150 daN/m q = Gnplanseu/L2 + Gngrinda +Gnpereti = 73974.4/25.2+351.5+150 =3437 daN/m

Mansarda

Gnacoperis =gacoperis x l1L2 = 638.48 x 5.7 x 25.2 = 91711.26 daN Gngrinda= 315.5 daN/m q

q = Gnacoperis/L2 + Gngrinda = 91711.22/25.2 +315.5 =3990.83 daN/m

Incarcari distribuite,din incarcari utile Etaj 1.2.3 Gnutil =gutil x 11 x L2 = 300 x 25.2 x 5.7 = 43092 daN

q = Gnacoperis/L2 = 43092/25.2 =1710 daN/m Gnutil = gutil x 11 x L2 = 400 x 25.2 x 5.7 =57456 daN q = Gnacoperis/L2 = 57456/25.2 =2280 daN/m Gnutil = gutil x 11 x L2 = 150 x 25.2 x 5.7 =21546 daN q = Gnacoperis/L2 = 21546/25.2 = 850 daN/m Incarcari distribuite, din actiunea zapezii Mansarda Gnzapada =gzapada x l1 xL2= 144x25.2 x 5.7 =20684.16 daN q = Gnzapada/L2 = 20684.16/16.8 =820.8 daN/m Mase concentrate in noduri dupa directia gradelor de libertate dinamica M 8 = M 14 = b2 stalp hstalp + 1/2 ggrinda + hstalp gplanseu d + 1/2 gperete d = =0.45 2 4.35 +3.6/2 351.5 +4.35 474 5.7 +515 5.7 3.6/2 =17670.3 daN M 9 = M 10 = b2 stalp hstalp + 1ggrinda + hstalp gplanseu d +1 gperete d = = 0.45 2 4.35 +5.1 351.5 +4.35 474 5.7 +515 5.1 5.7 =28517.41 daN M 11 = M12 = M13= b2 stalp hstalp + 1ggrinda + hstalp gplanseu d +1 gperete d + 1 gperete d = =0.45 2 4.35 +3.6 351.5 +4.35 474 5.7 +515 5.7 3.6 = 23587 daN M15 = M21 = M22= M28 = b2 stalp hstalp + 1/2 ggrinda + hstalp gplanseu d + 1/2 gperete d =

= 0.45 2 3.5+3.6/2 351.5 +3.5 474 5.7 +515 5.7 3.6/2 =15383 daN M16 = M17 = M23= M24= b2 stalp hstalp + 1ggrinda + hstalp gplanseu d +1 gperete d = =0.45 2 3.5+5.1 351.5 +3.5 474 5.7 +515 5.1 5.7 =15383 daN M18 = M19 =M20 = M25 = M26 = M27 b2 stalp hstalp + 1ggrinda + hstalp gplanseu d +1 gperete d = = 0.45 2 3.5+3.6 351.5 +3.5 474 5.7 +515 5.7 3.6 =21290 daN M31 = 5b2 stalp hstalp + 1ggrinda + hstalp gplanseu d +1 gperete d = = 5 0.45 2 1.815+3.6 515 5.7+5.7 638.48 3.6 =76109.54 daN

Calculul grinzilor Calculul la starea limita de rezistenta in sectiuni normale Grinzile cadrului transversal Dimensionarea sectiunii de armatura in camp

Stabilirea latimii active bp a placii A. b =1/6 Ic =300/6 =50 cm Lc= 0.5 1 =0.5 x 600 =300 (distanta dintre punctele de moment nul al grinzii)

B.

hp/h =0.13/0.6 =0.216< 1

nu sunt plafonari ale lui bp fata de punctul A C . bp real = (b1 +b2)/2 =(6.00+3.60)/2 =480 cm D. bp =b+2b = 30 + 2x 50=130 cm < bp real= 600 cm Stabilirea axei neutre Se calculeaza Mcap placa pentru cazul x= hp Mcap placa =bp hpRc(hp - 0.5hp) =130 xl3 x 125 x (56.5-0.5 x 13) =10562500 daNcm

Daca Mcamp < Mcap placa

axa neutra trece prin placa iar sectiunea se

calculeaza cu o sectiune dreptunghiulara cu dimensiunile bp hp

Dimensionarea sectiunii de armatura in reazem

Calculul si armarea grinzilor Utilizand programul CADRE

GRINDA 1(19 din cadrul transversal)

Tj (x)=0 120.08-x 38.18=0 x =120.08/38.18 =3.145 m

Mcamp= 120.08 x 3.145 -91.73-38.18 x 3.1452/2 =97.10kN m Mcamp= 97.10 kNm < Mcap placa = 1056 kNm Mcamp < Mcap placa

=1-

= 0.0279

cm2

Mreazemmax = 121.29 kNm

=1-

= 0.179

cm2

Calculul la starea limita de rezistenta in sectiunile inclinate Qmax =131.03 kN

0.5< Q<4 este necesar sa se faca calculul la forta taietoare se impun etrieri 8 din OB37 cu Ae =0.503 cm 2

Se impune distanta dintre etrieri ae=10cm

A e e f =0.503 cm 2 < Ae =

cm 2

Efortul limita preluat de etrieri pe unitatea de lungime

Q eb =16658.4 daN >Q max = 13103 daN nu este necesara prevederea de armatura inclinata, efortul fiind preluat de etrieri si beton

Tj (x)=0 x =3 m Mcamp= 139.51x3 -137.8146.5x3 2 /2=71.47kNm

GRINDA 2(18 din cadrul transversal) Mcamp= 71.47 kNm < Mcap placa = 1056 kNm M camp < Mcap placa

=1-

= 0.0205

cm2

Mreazemmax = 121.29 kNm

=1-

= 0.207

cm

Calculul la starea limita de rezistenta in sectiunile inclinate Qmax =139.51 kN

O.5 < Q < 4 este necesar sa se faca calculul la forta taietoare se impun etrieri 8 din OB37 cu Ae =0.503 cm2

Se impune distanta dintre etrieri a e = 10 cm

Aeef =0.503 cm2 < Ae =

cm2

Efortul limita preluat de etrieri pe unitatea de lungime

cm2

Qeb= 18876.67 daN >Qmax=13951 daN nu este necesara prevederea de armatura inclinata efortul fiind preluat de etrieri si beton

GRINDA 4 (30 din cadrul longitudinal)

Tj (x)=0 203.91-x 61.06=0 x =203.91/61.06 =3.33 Mcamp= 203.91 x 3.33 -190.7461.06 x 3.3372 =149.74kN m

Mcamp= 149.74 kNm < Mcap placa = 1656 kNm Mcamp< Mcap placa

=1M reazem max= 305.32 kNm

= 0.0435

cm2

=1-

= 0.57

cm2

Calculul la starea limita de rezistenta in sectiunile inclinate

Qmax =235.73 kN 0.5< Q< 4 este necesar sa se faca calculul la forta taietoare se impun etrieri 8 din OB37 cu Ae =0.503 cm2

A e e f =0.503 cm 2 < Ae =

cm 2

Se impune distanta dintre etrieri ae=10cm

Efortul

limita

preluat

de

etrieri

pe

unitatea

de

lungime

Q eb =24393,42 daN >Q max = 23573 daN nu este necesara prevederea de armatura inclinata, efortul fiind preluat de etrieri si beton

GRINDA 4(31 din cadrul longitudinal) Tj (x)=0 71.16-x61.06 = 0m x =1.16 m Mcamp= 71.16x1.16-4.4861.06xl.l6 2 /2=36.98kNm

Mcamp < Mcap placa

0,0105 =1-

= 0.01058

cm

Mreazemmax = 137,81 kNm

0,201

=1-

= 0.226

17,95 cm

Calculul la starea limita de rezistenta in sectiunile inclinate

1,391 Qmax =148.66 kN 0.5< Q< 4 este necesar sa se faca calculul la forta taietoare se impun etrieri 8 din OB37 cu Ae =0.503 cm2

Se impune distanta dintre etrieri ae=10cm

A e e f =0.503 cm 2 < Ae = Efortul limita preluat de etrieri pe unitatea de lungime

cm 2

Q eb =19321,38 daN >Q max = 14866 daN nu este necesara prevederea de armatura inclinata, efortul fiind preluat de etrieri si beton Calculul stalpilor Dimensionarea armaturilor pentru sectiunea stalpului ax 5/ax C utilizand programul CADRE Stalpul va fi calculat la compresiune excentrica dreapta ,dupa directiile X si Y apoi va fi verificat la compresiune excentrica oblica . Axele vor fi considerate : -X in planul cadrului longitudinal -Y in planul cadrului transversal In calcul se considera eforturile Mx max , My max , Ncorespunzator ,rezultate din gruparea speciala . Se utilizeaza materiale : BC 20 cu Re=105 daN/cm2 Rt =8 daN/cm2 PC52 cu: Ra=3000daN/cm 2 Tronson 1 - capetele 4-11 din cadrul longitudinal capetele 2-6 din cadrul transversal Din normativul P 100-92 se majoreaza momentele din stalp cu : Mx max calcul =k x Mx 1.1 =1.1x 1.2x6092 =8041.44 daNm

M
y

= k x Myx 1.1 =l.l x 1.2 x 10273 =13560.36daNm Deoarece seismul poate actiona dupa ambele directii se va lua aria de armatura in varianta
max calcul

Aef x = Aef y Nc = Nx +Ny = 56104 +69386=125490 daN Sectiunea de beton este 45 x 45 cm

AaRa Calculul coeficientilor n =N/b h Re =127945.31/(45 x 45 x 105) = 0.601 > lim = 0.55(PC52) Gstalp =0.452 x 4,85 x 2500 =2455.31 daN N= Nc+Gstalp = 125490+2455.31=127945.31 daN ea =max : h/30 =45/30 =1.5cm b/30 =45/30 =1.5cm 2 cm Mcx = 8041.44 +127945.31 x 0.02=10598.34 daN m Mcy -13560.36+127945.3) x 0.02 =16119.26 daN m

mx =

0,11

mx =

0,16

mx/my=0.11/0.16 =0.6875 functie de coeficientul n se alege din tabelul A (STAS 10107/6 -90) = 1,45 calculul coeficientului k y

0,729 calculul coeficientului m yo m y0 =my/ k, =0.16/0.729=0.23

cunoscand my si n se scoate din tabelul 9 INDRUMATOR PENTRU CALCULUL SI ALCATUIREA ELEMENTELOR STRUCTURALE DIN BETON ARMAT coeficientul =0.092 Aax=Aay = b h Rc/Ra = 0.092 452 105/3000 =6.52 cm2 Aef=8.04cm2 4 16

Verificarea la compresiune excentrica oblica Mx max calcul = k x Mx x 1.1 = l . 1 x 1.2 x6092 = 8041.44daNm My max calcul = k x My x 1.1 = l . l x 1.2 x 10273 =13560.36daNm

N=NC + Gstalp= 125490 + 2455.31 = 127945.31 daN Aax = Aay = b h Rc/Ra = 0.092 452105/3000 =6.52 cm2 Aef = 8.04 cm2 4 16 eax = eay = 2 cm Mcx = 8041.44 +127945.31 x 0.02 =10598.34 daN m Mcy = 13560.36 +127945.31 x 0.02 =16119.26 daN m Cu N si Aax se calculeaza Mxo considerand My= 0 a= 3.5cm n =N/b h Re =127945.31/(45 x 45 x 105) = 0.601> lim = 0.55(PC52) =Aax Ra/( b h Re )= 8.04 3000/( 45 2 x 105 ) = 0.11 Mxo= Myo = m b h2 Rc =0.11 x 45 x 45 x 45 x 105 = 1085400 daN cm

Se verifica relatia:

deci M<M cap Tronson 2 capetele 11-18 din cadrul longitudinal

capetele 6-12 din cadrul transversal Calculul dupa directia X Din normativul P 100-92 se majoreaza momentele din stalp cu : Mx max calcul =k x Mx x 1.1 = l . l x 1.2 x 3496 =4618.42daNm My max calcul = k x M y x 1.1 = l.l x 1.2 x 6403 =8451.96daNm Deoarece seismul poate actiona dupa ambele directii se va lua aria de armatura in varianta Aef x = Aef y Nc = Nx +Ny = 49915+33664 = 83579 daN Sectiunea de beton este 45 x 45 cm

Calculul coeficientilor n =N/b h Re = 83579/(45 x 45 x 105) = 0.39 < lim = 0.55 (PC52) Gstalp = 0.452 x 4,85 x 2500 = 2455.31 daN N = Nc + Gstalp = 83579+2455.31 = 86034.31 daN

ea =max :

h/30 = 45/30 =1.5cm

b/30 =45/30 =1.5cm My max calcul =k x My x 1.1 = l.l x 1.2 x 6403 = 8451.96daN Mcx = 4618.42 + 86034.31 x 0.02 = 6339.106 daN m Mcy = 8451.96 + 86034.31 x 0.02 = 10172.65 daN m

mx = my / mx = 0.04/0.06 =0.666

= 0,06

my =

0,04

functie de coeficientul n se alege din tabelul A (STAS 10107/6 -90)

=1.45

calculul coeficientului k y :

0.737 calculul coeficientului m y0 m y0 = my/ k y = 0.06/0.737=0.081

cunoscand my si n se scoate din tabelul 9 INDRUMATOR PENTRU CALCULUL SI ALCATUIREA ELEMENTELOR STRUCTURALE DIN BETON ARMAT coeficientul = 0 armare constructiva Aax = Aay = Aef = 8.04 cm Verificarea la compresiune excentrica oblica Mx max calcul = k x Mx x 1.1 = l . l x 1.2 x 3496 =4618.42daNm My max calcul = k x My x 1.1 = l.lx 1.2 x 6403 =8451.96daN m Aefx = Aef y Nc = Nx +Ny = 49915 +33664 = 83579 daN N= Nc + Gstalp = 83579 + 2455.31 = 86034.31 daN Cu N si Aax se calculeaza Mxo considerand My= 0 a= 3.5cm M cx = 4618.42+86034.31 x 0.02= 6339.106 daN m Mcy = 8451.96 +86034.31 x 0.02 = 10172.65 daN m n = N/b h Re = 86034.31/(45 x 45 x 105) = 0.39 < lim = 0.55 (PC52) = Aax Ra/( b h Re ) = 8.04 3000/ ( 452 x 105 ) = 0.11 Mxo = Myo = m b h2 Re = 0.11 x 45 x 45 x 45 x 105 =1085400 daN cm 4 16

Se verifica relatia deci M < M cap

CALCULUL PLANSEELOR
Plansee casetate Planseele caseta fac parte din categoria planseelor pe retele de grinzi. Ele se caracterizeaza prin aceea ca grinzile dupa cele doua directii au aceeasi latime si inaltime a sectiunii. Daca grinzile sunt distribuite paralel cu laturile conturului de rezemare, planseul se numeste casetat. Sunt indicate a se folosi atunci cand raportul dintre deschiderile spatiului ce urmeaza a fi acoperit este <1,5. In aceasta situatie sunt mai economice decat oricare tip de planseu cu conditia ca p 500 daN/m2. Distributia grinzilor se face astfel incat l1/l2 sa fie cat mai aproape de 1. Interaxul grinzilor este cuprins in intervalul 1,5-3 m, planseul fiind cu atat mai estetic cu cat interaxul este mai mic. L2 L2 L2 L2 L2 L L1 L1 L1 1 P e n t r u f i e c a r e t i p d e p l a c a distincta M1 si M2 (momentele incovoietoare in camp dupa cele doua directii), care servesc la calculul armarii inferioare si momentele incovoietoare pe reazeme, de asemenea dupa doua directii, pentru calculul armarii superioare. Placa planseului se calculeaza in domeniul elastic si deoarece l 1/l2 1,5 rezulta armata dupa doua directii. Pentru calculul momentelor incovoietoare maxime si minime din campuri placa se considera incarcata pe toata suprafata ei cu sarcina permanenta g, iar incarcarea utila p actioneaza in sah. In acest sens se considera doua scheme conventionale de incarcare si rezemare. Placa se considera simplu rezemata pe conturul exterior si incastrata pe reazeme care sunt date de reteaua de grinzi. Fiecare ochi de placa rezulta cu tipul de rezemare din figura.

Reteaua de grinzi se calculeaza deasemenea in domeniul elastic, grinzile considerandu-se simplu rezemate la capete si incarcate cu forte concentrate la noduri. Deci grinzile sunt static determinate exterior, dar reteaua de grinzi este static nedeterminata interior

L2 L2 L2 L2 L2 L L1 L1 L1 1

Intr-un nod interior ,,i actioneaza forta concentrata formata din incarcarea transmisa de placa si pentru simplificarea concentrata 1 greutatea proprie a celor doua grinzi aferenta nodului i. PI = (g+P) l1l1 + Gpr Gpr = b( h - hpl )l1 + b ( h h pl) ( l2 b )

al P i care calculului,

tot

retelei este ca forta

Reteaua de grinzi se calculeaza deasemenea in domeniul elastic, grinzile considerandu-se simplu rezemate la capete si incarcate cu forte concentrate la noduri. Deci grinzile sunt static determinate exterior, dar reteaua de grinzi este static nedeterminata interior.

Forta P1 se imparte in X1 si Y1 care reprezinta cota parte din sarcina totala P1, care revine celor doua grinzi dupa directiile 1 si 2. Impartirea se face proportional cu rigiditatea la incovoiere a celor doua grinzi. Deci pentru fiecare nod avem doua necunoscute X1 si Y1 si daca reteaua are n noduri inseamna ca avem 2n necunoscute. Pentru rezolvarea carora trebuie sa scriem un sistem de 2n ecuatii care sa contina aceste necunoscute. Pentru fiecare nod se poate scrie: P1= X1 + Y1 si xi=yi .Datorita simetriei geometrice si de incarcare numarul necunoscutelor se micsoreaza, anume ca in nodurile in care se intersecteaza grinzi simetrice sarcina P1 se imparte la jumatate. Calculul placii planseului casetat

L2 Li, L2 si p se cunosc din datele proiectului L2 L2 L2 L2 L L1 L1 L1 1 L1=L1/4 =1.575 (m); l2=L2/4=1.8(m); hp=(l/40-l/45)min(l1;I2) hp=13 cm hp min = 6 cm

Predimensionarea grinzilor planseului casetat hmin=Li/20 (max. 60 cm)=630/20=31.5 > 50cm b = 20, 25, 30 cm, astfel incat 2 h/b 3 Stabilirea incarcarilor Nr Denumire incarcare 1 2 Greutate proprie Total incarcari permanente incarcari utile 638.44 g = 638.44 p = 50
n n

2 60/30<3

Valorinormate(daN/m2)

Valori decalcul(daN/m2)

1,3 1.2

768.3 g = 768.3 p = 65

incarcari din zapada

144 q =g
n n

95.04 q = g +p = = 928.64

TOTAL INCARCARI

+pn ==831.44

Calculul static 1. Panourile se rezemate pe conventionala 848.32(daN/m2) 2. considera contur. Pe dirijata incastrate suprafata de sus pe tuturor reazemele intermediare si simplu panourilor se aplica o incarcare in jos, care are valoarea: q'=g+p/2=

Panourile se q' = p/2 = 80.02 (daN/m2)

considera

simplu

rezemate

pe

tot

conturul

si

incarcate

cu

Caseta de tip 1 l = 12/11 = 1.8/1.575 = 1.147 11 = 0.0385 Caseta de tip 111 = 12/11 = 1.8/1.575 = 1.147 11 = 0.0401 12 = 0.0275 11= 0.6320 12 = 0.3680 12 = 0.0286 11= 0.6160 12 = 0.3840

Caseta de tip 4 = 12/11 = 1,127 41 = 0.0335 Caseta de tip 51 = 12/11 =1.775/1.575 = 1.127 51 = 0.0264 Caseta de tip 511 = 12/11 =1.575/1.775 = 0,87 51 = 0.0179 Caseta de tip 6 = 12/11 = 1,148 61 = 0.0228 62 = 0.0132 61= 0.6328 62= 0,3672 52 = 0.0274 51= 0.5335 52= 0,4465 52 = 0.0144 51= 0.7717 52= 0,2283 42 = 0.0209 41= 0.6159 42 = 0.3841

Calculul momentelor maxime si minime in campuri Caseta de tip 4 M41 = 41q'l12 11q'l12 = 78.1384(daNm) M42 = 42q'l22 12q'l22 = 63.0706(daNm) Caseta de tip 5

M51 = 51q'l12 11q'l12 = 63.1974(daNm) M52 = 52q'l22 12q'l22 = 46.914 (daNm) Caseta de tip 5' M51 = 51q'l12 11q'l12 = 45.3103(daNm) M52 = 52q'l22 12q'l22 = 82.7254 (daNm) Caseta de tip 6 M61 = 61q'l12 11q'l12 =55.622(daNm) M62 = 62q'l22 12q'l22 = 43.696 (daNm) Calculul momentelor pe reazeme A E C E C E C E F C F D F D F B F C F C F C F E A E A E Mb= - l/12 51ql12 = - 148.07(daNm) E Mc = -l/10 52ql12 = - 52.5936(daNm) Md = - l/12 52ql12 = - 121.482(daNm) Me = -l/10 52ql12 = - 134.258 (dNm) Mf = l/10 62ql12 = -110.4877(daNm) Ma= - l/1051ql12 = -177.685 (daNm)

Calculul la starea limita de rezistenta in sectiuni normale Armarea campurilor h 01 = h p - a b - l,5d = 13-l-1.5*0.8 = 10.8cm h02 = hp- ab - 0,5d = 13 - l- 0.5*0.8 = 11.6cm Se cunoaste: Ob37Ra=2100daN/cm2 a b = l cm, d = 8 b = 100cm, hp=13cm

Caseta 4

B=

0,095 =1-

= 0,1 Aa nec= bh01 8 / 15

= 3,6 (cm2/m)

Aefectiv = 3,35 cm2

B=

0,0066 =1-

=0,0067 Aa nec=bh02 8 / 15

=3,6(cm2/m)

Aefectiv = 3,35 cm2 Caseta 5

B=

0,0555 =1-

= 0,057 Aa nec=bh01 Aefectiv = 3,35 cm2 8 / 15

= 2,05(cm2/m)

B=

0,0877 =1-

= 0,0919 Aa nec=bh02 8 / 15

=3,55(cm2/m)

Aefectiv = 3,35 cm2 Caseta 5

B=

0,0782 =1-

= 0,0816 Aa nec= bh01 Aefectiv = 3,35 cm2 8 / 15

= 2,93(cm2/m)

B=

0,0498 =1-

= 0,0511 Aa nec=bh02 8 / 15

=1,97(cm2/m)

Aefectiv = 3,35 cm2 Caseta 6

B=

0,0681 =1-

=0,070Aa nec=bh01 8 / 15

= 2,54(cm2/m)

Aefectiv = 3,35 cm2

B=

0,0463=1-

=0,0474Aa nec=bh02 Aefectiv = 3,35 cm2 8 / 15

=1,833(cm2/m)

Armarea reazemelor ( hor = hp ab 0.5d = 13 1 0.5 0.8 = 11.6 )

B=

0,0188 =1-

= 0,190 Aa nec= bh0r Aefectiv = 3,35 cm2 8 / 15

= 0.736(cm2/m)

B=

0,0157 =1-

=0,0158Aa nec=bh0r Aefectiv = 3,35 cm2 8 / 15

=0.612(cm2/m)

B=

0,0055=1-

=0,0056Aa nec= bh0r Aefectiv = 3,35 cm2 8 / 15

=0.215(cm2/m)

B=

0,0128 =1-

=0,0129Aa nec=bh0r Aefectiv = 3,35 cm2 8 / 15

=0.502(cm2/m)

B=

0,0142 =1-

=0,0143 Aa nec=bh0r 8 / 15

=0.555(cm2/m)

Aefectiv = 3,35 cm2

B=

0,01172 =1-

=0,0118Aa nec=bh0r 8 / 15

=0.453(cm2/m)

Aefectiv = 3,35 cm2

Schita preliminara de armare

Calculul grinzilor planseului casetat Stabilirea elementelor geometrice b = 20(cm) h =50 (cm).

Calculul incarcarilor incarcari normate: Pn = qnl1l2 + Gn = 2942.83(daNm); Gn = (l1+l2-b)(h-hp)bb = 582.75(daN) incarcari de calcul: P=ql1l2+nGn = 3046.01(daN), n=l,l Calculul static C D C

XI Yl

X2 Y2

xi A Yl

X3 Y3

X4 Y4

X3 B Y3

X3 Y3

X4 Y4

X3 B Y3

XI

X2

X3 A

Yl

Y2

Yl

X1=0,45P =1370.7(daN) X2=0,60P =1728.6(daN)

X3=0,26P =791.96(daN)

X4=0,39P =1187.9(daN) Y1=0,55P =1675.3(daN) Y2=0,40P =1218.4(daN) Y3=0,74P =2254.05(daN) Y4=0,61P =1858.067(daN)

grinda A-A:

Q = 0,580P=l766.8 (daN) M=0,145PL1=2782.53 (daNm) Mmax=0,177PL1=3396.608 (daNm)

grinda B-B:

Q = 0,795P=2421.57(daN) M=0,199PL!=3818.75 (daNm) Mmax=0,247PL,=4739.89 (daNm) Q = 0,750P=2284.5(daN) M=0,187PL2=5097.95 (daNm) Mmax=0,237PL2=6461.04 (daNm)

grinda C-C:

grinda

D-D:

Q=l,045P=3183.08(daN) M=0,261PL2=7115.33 (daNm) Mmax=0,337PL2=9187.22 (daNm)

Calculul la starea limita de rezistenta in sectiuni normale Stabilirea hnec a grinzilor planseului casetat

Se impune: p=1,15%

= 0.0115

= 0.276

B= (1-0.5) = 0.2379

r=

=2.0503

honec = r

=0.4802

hnec= honec+ ab + d/2= 51.3 hef = 50, astfel incat 2 h/b 3 hoef = hef - ab d/2 (cm) = 46,7 cm; ab = 2,5 cm ; d = 16

Dimensionarea grinzii A-A

lc=L1= 630 si b = l/61c=105 bp= b + 2Ab = 230 b < l/212 = 90 bp= b + 2Ab = 200 Se B= verifica: = 0,0111 MA max =9187.22 Mcap pl = =1= 0,0111 bphpRc (h0 0,5hp) = 73164(daNm) se alege valoarea cea mai mica bp=200 cm

Aanec = bp h0

(cm2) = 3.48 cm2

Aefectiv = 9.42 cm2

30 20

Dimensionarea grinzii B-B' Se verifica: MB max = 4739.89 Mcap pl = bphpRc(ho- 0,5hp) = 73164(daNm)

B=

=1-

= 0,0156

Aanec = bp h0

(cm2) = 4,87 cm2

Aefectiv = 9.42 cm2

30 20

Dimensionarea grinzii C-C lc=L2=890 si b = l/61c = 149 bp= b + 2Ab=318 cm se alege valoarea cea mai mica bp=177.5cm

b l/21,= 78.7 bp = b + 2b =177.5cm

Se verifica: Mcmax= 6461.04 Mcap pl bphpRc (ho - 0,5hp) = 64933(daNm)

B=

= 0,0238

=1-

= 0,0241

Aanec = bp h0

(cm2) = 6.66 cm2

Aefectiv = 9.42 cm2

30 20

Dimensionarea grinzii D-D Se verifica: MDmas = 9187.22 Mcap pl bphpRc (ho - 0,5hp) = 64933(daNm)

B=

= 0,0339

=1-

= 0,0345

Aanec = bp h0

(cm2) = 9.53 cm2

Aefectiv = 9.42 cm2

30 20

Plansee monolite Placa planseului se calculeaza in domeniul elastic si deoarece l 1/l2 1,5 rezulta armata dupa doua directii. Pentru calculul momentelor incovoietoare maxime si minime din campuri placa se considera incarcata pe toata suprafata ei cu sarcina permanenta q. In acest

sens se considera doua scheme conventionale de rezemare. Placa se considera simplu rezemata pe conturul exterior si incastrata pe reazeme care sunt date de reteaua de grinzi. Fiecare ochi de placa rezulta cu tipul de rezemare fig.

P e n t r u f i e c a r e t i p d e p l a c a distincta Mi si M2 (momentele mcovoietoare in camp dupa cele doua directii), care servesc la calculul armarii inferioare si momentele incovoietoare pe reazeme, de asemenea dupa doua directii, pentru calculul armarii superioare.

Planseu tip 1 cu:

l 1=3.3 m

l 2=3.75 m

Caseta de tip 1

 = l2/l1 = 3.75/3.3 = 1.136

11 = 0.0466

12 = 0.0281

11 = 0.6232

12 = 0.376

Caseta de tip 5 = l2/l1 = 1.136 51 = 0.0225 camp M51= 51q l12 52 = 0.0136 51 = 06232 reazem 52 = 0.3768 M51= -1/12 51ql12

M52= 51q l12 Planseu tip 2 cu: l1 = 3.3 m

M51= -1/12 51ql12 l2 = 5.75 m

Caseta de tip 1 = 12/11 = 5.75/3.3 =1.742

11= 0.0847

12 = 0.0092

11= 0.9014

11= 0.986

Caseta de tip 5

5l = 0.0062

52=0.0504

5l=0.1792

52=0.8208

camp

M5l = 5l q l12

reazem

M5l = -1/12 5l q l 1 2

M5l = 5l q l12

M52 = -l/8 52 q l 1 2

Caseta de tip 6 =12/11 = 1.742

61 = 0.0345

62 = 0.0076

61 = 0.9014

62 = 0.0983

camp

M61= 61 q l12 M62= 62ql12

reazem

M 61 = -1/12 61q l12 M 62 = -1/12 62q l12

Calculul momentelor maxime si minime in campuri Planseu tip 1 Caseta de tip 4 M41= 4lq'll2 nq'l12 = 352.04(daNm) =274.309 (daNm) M42 = 42q'l22 + 12q'l22 = 276.175(daNm) =212.934 (daNm) Caseta de tip 5 M5l = 51 q'll2 11q'li2 =248.46(daNm) =167.25(daNm) M52 = 52 q'l22 12q'li2 =193,86 (daNm) =130.62 (daNm) Planseu tip 2 Caseta de tip 5 M5l = 51 q'll2 11q'li2 = 131.086 (daNm) = -16.533(daNm)

M52 = 52 q'l22 12q'li2 = 1349.32 (daNm) = 1303.69(daNm) Caseta de tip 6 M6l = 61 q'll2 11q'li2 = 392.527(daNm) = 244.909(daNm) M62 = 62 q'l22 12q'li2 =1078.93(daNm) =1030.25 (daNm) Calculul momentelor pe reazeme Planseu tip 1 M41= -l/8 41qli2 = - 787.82 (daNm) M42 = -l/8 42qli2 = - 615.108 (daNm) M 51 = -1/12 51qli2 = -525.218 (daNm) M52 = -l/8 52qli2 = -615.108 (daNm) Planseu tip 2 M51 = -1/12 51qli2 = - 151.025 (daNm) M52 = - l/8 52qli2 = - 3150.28 (daNm) M61 = - l/12 61qli2 = -759.68 (daNm) M62 = - 1/12 62 qli2 = - 252.288 (daNm) Armare placa tip 1 Caseta 4 Camp

B=

0,0431 =1-

= 0,044Aa nec=bh0r Aefectiv = 3,35 cm2 8 / 15

= 1,587(cm2/m)

B=

0,00293 =1-

= 0,0297Aa nec= bh0r

= 1,15(cm2/m)

Aefectiv = 1,41 cm2 Reazem

6 / 20

B=

0,0964 =1-

= 0,101 Aa nec= bh0r 8 / 15

= 3,66(cm2/m)

Aefectiv = 3,35 cm2

B=

0,00653 =1-

= 0,0675Aa nec=bh0r 10/ 10

= 2,613(cm2/m)

Aefectiv = 2,82 cm2 Caseta 5 Camp

B=

0,0304 =1-

= 0,0309Aa nec= bh0r 8 / 15

=1,11(cm2/m)

Aefectiv = 3,35 cm2

B=

0,0205=1-

=0,0207Aa nec= bh0r 6 / 20

=0,803(cm2/m)

Aefectiv = 1,41 cm2 Reazem

B=

0,0643 =1-

= 0,0665 Aa nec= bh0r 8 / 15

=2,39(cm2/m)

Aefectiv = 3,35 cm2

B=

0,0653=1-

=0,0675Aa nec= bh0r 6 / 15

=2,613(cm2/m)

Aefectiv = 2,88 cm2 Armare planseu tip 2 Caseta 5 Camp

B=

0,016 =1-

= 0,017 Aa nec= bh0r 8 / 15

=0,577(cm2/m)

Aefectiv = 3,35 cm2

B=

0,143 =1-

= 0,155 Aa nec= bh0r 10 / 10

=6,005(cm2/m)

Aefectiv = 7,85 cm2 Reazem

B=

0,0185 =1-

=0,0186Aa nec= bh0r 8 / 15

=0,672(cm2/m)

Aefectiv = 3,35 cm2

B=

0,334 =1-

= 0,46 Aa nec= bh0r 10 / 10

=7,77(cm2/m)

Aefectiv = 7,85 cm2 Caseta 6 Camp

B=

0,048 =1-

= 0,0492Aa nec= bh0r Aefectiv = 3,35 cm2 8 / 15

=1,774(cm2/m)

B=

0,114 =1-

= 0,122 Aa nec= bh0r Aefectiv = 5,02 cm2 8 / 10

=4,71(cm2/m)

Reazem

B=

0,093 =1-

= 0,0945 Aa nec= bh0r

=3,402(cm2/m)

Aefectiv = 3,35 cm2

8 /15

B=

0,026=1-

= 0,0271Aa nec= bh0r Aefectiv = 1,41 cm2 6 / 15

=1,045(cm2/m)