Sunteți pe pagina 1din 57

UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI

FACULTATEA URBANISM ŞI ARHITECTURĂ

CATEDRA ARHITECTURĂ

ARTE APLICATE

STUDIUL FORMEI. PEISAJ ARHITECTONIC

Indicaţii metodice

Chişinău

U.T.M.

2009
2009

Aceste indicaţii metodice sînt destinate studenţilor specialităţii 581.1- Arhitectura,din anul I,II de studii,cu scopul de îndrumare şi susţinere la orele practice la disciplina Studiul formei.

Autor : lector universitar Angela Munteanu

Redactor responsabil : conf. univ.,dr. Vladimir Gaidaş

Recenzent : conf. univ.,dr.Vladimir Gaidaş

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

Bun de tipar 16.06.09.

Hârtie ofset. Coli de tipar 3,5

Tipar RISO

Formatul hârtiei 60x84 1/8. Tirajul 100 ex. Comanda nr. 57

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––– U.T.M., 2004, Chişinău, bd. Ştefan cel Mare, 168. Secţia Redactare şi Editare a U.T.M. 2068,Chişinău, str. Studenţilor, 9/9

2

©U.T.M.,2009

1. Introducere

1.1.Vedere generală a peisajului

peisajul

arhitectural

Obiectivul de referinţă al disciplinei studiul formei este de a ajuta viitorul arhitect să observe, analizeze lumea înconjurătoare, să perceapă şi să posede principii de reflectare a structurilor naturale. Aspectul practic al disciplinei este de a iniţia studenţii cu bazele desenului academic, cu legile perspectivei, cu principiile paginaţiei, proporţionării, cu valoraţia desenului prin desenul după natură din atelier cât şi la plein-air (desenul exteriorului). Desenul exteriorului cuprinde complexe arhitecturale într-un anturaj, numit peisaj arhitectonic. Pornind de la definiţia termenului de peisaj unde ca gen independent, peisajul se impune în sec. XVI-XVII, până atunci fiind utilizat doar în calitate de fundal în tablouri. După tematica sa peisajele se disting în: marin, montan, industrial, rural, urban, etc., unde se întâlnesc şi vaste panorame arhitecturale.

se disting în: marin, m ontan, industrial, rural, urban, etc., unde se întâlnesc ş i vaste

3

4
4

4

4
5

5

Sarcina principală în redarea peisajului cu o panoramă vastă a edifciilor arhitectonice este amplasarea lor în forme mai generale prismatice, cubice (asemănătoare corpurilor geometrice), echilibrându-le compoziţional.

forme mai generale prismatice, cubice (asem ă n ă toare corpurilor geometrice), echilibrându-le compozi ţ ional.
forme mai generale prismatice, cubice (asem ă n ă toare corpurilor geometrice), echilibrându-le compozi ţ ional.
forme mai generale prismatice, cubice (asem ă n ă toare corpurilor geometrice), echilibrându-le compozi ţ ional.

6

Acest tip de desen necesită de la studenţi cunoaşterea şi aplicarea principiilor de bază a desenului, prin metoda de la simplu la compus, adică o formă complicată a unui edificiu va fi distrusă în forme geometrice mai simple, creând piramida edificiului. Peisajul arhitectural este o sarcină pentru plasticieni, dar in deosebi pentru viitorii arhitecţi, necesar pentru activitatea profesională, perfectionarea desenului liber. Astfel de lucrări permit de a lucra mai amplu, mai virtuos, să se practice diverse materiale şi tehnici de lucru in desenul arhitectonic, cit şi in realizarea schitelor pentru proiect, pentru realizarea lucrarilor la practica de desen si pictura.

realizarea lucrarilor la practica de desen si pictura. 1.2. Diverse materiale si tehnici de lucru În

1.2. Diverse materiale si tehnici de lucru

În « Indicatiile metodice », Studiul formei anul I, 2007,au fost enumerate diverse materiale şi tehnici de lucru. Adăugăm doar câteva completări. Atunci cind se realizează lucrări de lungă durată se folosesc materiale de lucru de o duritate mijlocie,

7

8

8

9

9

10
10
10

10

pe cind la elaborarea lucr ă rilor de scurt ă durat ă , a schi

pe cind la elaborarea lucrărilor de scurtă durată, a schiţelor, elementele apar cu o tonare rapidă. Se utilizează materiale cum ar fi : cărbunele presat, sanghina, acuarela etc, combinându-le în tehnici mixte de lucru. Suportul poate fi facturat faţă de cel obişnuit sau colorat.

11

12

12

13
13

13

13
13
V ă propun s ă exersa ţ i : • Pe un suport de acuarel

Vă propun să exersaţi :

V ă propun s ă exersa ţ i : • Pe un suport de acuarel ă

Pe un suport de acuarelă ( o factură structurată ) - tehnica graficii colorate. La prima etapă se acoperă sectoarele necesare cu culoare, apoi se prelucrează cu pixul, creionul (8B-6B), rapid raful, pix, carioca etc.,

sectoarele necesare cu culoare, apoi se prelucreaz ă cu pixul, creionul (8B-6B), ra pid raful, pix,
sectoarele necesare cu culoare, apoi se prelucreaz ă cu pixul, creionul (8B-6B), ra pid raful, pix,

14

15
15

15

16

16

Suprafaţa suportului poate fi tonată acoperind-o cu o soluţie de ceai sau cafea. Pe astfel de suport, la fel, se poate de desenat cu creionul simplu, de pictat cu acuarela (nuanţe apropiate suportului), pastel, cărbune , de acoperit umbra cu un ton mai închis sau haşurat, iar lumina să fie delimitată cu culoarea albă. Acelaşi procedeu de lucru se realizează pe carton colorat.

lumina s ă fie delimitat ă cu culoarea alb ă . Acela ş i procedeu de

17

18
18

18

1.3.Diverse haşuri pe structuri naturale diferite

Într-o lucrare se întâlnesc mai multe structuri naturale : frunze, ierburi, piatră, cărămidă, sticlă, metal, nouri, oglinda apei etc. Pentru a le diversifica se aplică tonări cu hasuri mai energice, folosind linii drepte aspre, sau ondulate moi. Când sunt redate suprafeţele plantelor din urmă, nourii, oglinda apei, depunerea liniilor de haşură se direcţionează într-o direcţie cu linii moi, uşoare, liniştite .

depunerea liniilor de ha ş ur ă se direc ţ ioneaz ă într-o direc ţ ie
depunerea liniilor de ha ş ur ă se direc ţ ioneaz ă într-o direc ţ ie

19

20
20

20

21

21

-Scoarţa copacului este haşurată energic după structura lemnoasă cu efecte de lumină şi umbră, iar pentru coroana copacului se va folosi alt tip de haşură, evidenţiind unele elemente ale frunzei cu o linie continuă, încheind forma luminii şi umbrei pe coroană .

eviden ţ iind unele elemente ale frunzei cu o linie continu ă , încheind forma luminii

22

23

23

-Se va deosebi ha ş ura depus ă pe suprafa ţ a unei case, unui
-Se va deosebi ha ş ura depus ă pe suprafa ţ a unei case, unui

-Se va deosebi haşura depusă pe suprafaţa unei case, unui edificiu, în comparaţie cu vegetaţia (ierburi, flori, crengi), pietrele, cărămizile etc.

unei case, unui edificiu, în compara ţ ie cu vegeta ţ ia (ierburi, flori, crengi), pietrele,

24

unei case, unui edificiu, în compara ţ ie cu vegeta ţ ia (ierburi, flori, crengi), pietrele,
25

25

2. Peisajul arhitectonic-perspectiva

2.1. Perspectiva spaţială, liniară în elaborarea peisajului Perspectiva spaţială, sau cum i se mai spune iluzia spaţiului, unde obiectele ce sunt îndepărtate de desenator se micşorează nu numai în dimensiuni dar şi în intensitatea tonului în amplasarea pe plane, şi invers ,cu cât obiectul desenat se află mai aproape de desenator, tonul este mai intens, lumina mai curată, dimensiunile mai mari. În procesul de lucru asupra lucrărilor ce reflectă un peisaj arhitectural, se realizează o lucrare de lungă durată, cu o panoramă mai vastă, o detalizare şi o prelucrare tonală profundă cât şi lucrări tonale; fragmente sau edificii mai simple cu o uşoară tonare, ce pot fi o lucrare independentă sau o bază compoziţională la o lucrare mai detalizată.

oar ă tonare, ce pot fi o lucrare independent ă sau o baz ă compozi ţ

26

oar ă tonare, ce pot fi o lucrare independent ă sau o baz ă compozi ţ
27
27
27

27

Realizarea imaginii arhitecturale necesit ă nu numai cunoa ş terea legilor desenului în perspectiv ă

Realizarea imaginii arhitecturale necesită nu numai cunoaşterea legilor desenului în perspectivă şi tehnicii de redare a imaginii, dar şi felul de a alege centrul cel mai interesant al compoziţiei, care să cuprindă sarcina vizată. Centrul de interes ales corect şi interesant explică şi nivelul orizontului şi elaborarea unei compoziţii reuşite. De exemplu, un nivel jos al orizontului obiectului reprezentat sugerează impresia grandorii şi masivităţii, iar printr- un nivel înalt al orizontului această impresie dispare, de aceea este folosită mai des la desenul unor edificii mijlocii. Cel mai simplu de a găsi din natură o compoziţie interesantă, este imaginea văzută prin geamul din hârtie, pozitivul vertical sau orizontal, selectând o panoramă dorită .

28

Construc ţ ia imaginilor cu ansamble arhitecturale se realizeaz ă dup ă acelea ş i

Construcţia imaginilor cu ansamble arhitecturale se realizează după aceleaşi principii ale perspectivei, cum se aplică şi în realizarea corpurilor geometrice sau a altor forme mai complicate.

ale perspectivei, cum se aplic ă ş i în realizarea corpurilor geometrice sau a altor forme

29

30
30

30

30
31
31

31

Peisajul arhitectural cuprinde în esen ţă o varietate larg ă de construc ţ ii, case,

Peisajul arhitectural cuprinde în esenţă o varietate largă de construcţii, case, poduri, drumuri, transport, tehnică industrială.

în esen ţă o varietate larg ă de construc ţ ii, case, poduri, drumuri, transport, tehnic

32

Un astfel de desen începe cu realizarea unei schi ţ e, cu amplasarea perspectivei edificiilor

Un astfel de desen începe cu realizarea unei schiţe, cu amplasarea perspectivei edificiilor şi încadrarea lor într-o formă generală prismatică fără a detaliza elementele, mai apoi planele doi, trei mai puţin concrete în detalizări, iar primul plan să fie redat cu precizie. In reprezentarea constructiei unui edificiu este necesar să fie luat şi raportul dintre proporţiile figurii umane şi elementelor faţadei : geamuri, usa. Pentru crearea mediului de peisaj neapărat trebuie să fie reprezentate animale, păsări, oameni. In expunerea lor pe fundal este necesar proportionarea, simplificarea formelor apoi detalizarea. Astfel de desene, schiţe pentru viitoarele proiecte, studenţii realizează pentru temele de acasă in anul doi de studiu, în timpul practicii la desen şi pictură.

33

2.2.Cerinţe faţă de paginaţia unui peisaj

Compoziţia unui peisaj, intr-o mare masură depinde de intuiţia fiecăruia, cu toate că trebuie de luat in considerare şi de evitat unele compoziţii nedorite.

Sfaturi practice :

i de evitat unele compozi ţ ii nedorite. Sfaturi practice : - 1. str ă dui
i de evitat unele compozi ţ ii nedorite. Sfaturi practice : - 1. str ă dui
i de evitat unele compozi ţ ii nedorite. Sfaturi practice : - 1. str ă dui

- 1. străduiţivă să nu amplasaţi elementele principale in mijlocul compoziţiei.

- 2. linia orizontală să nu impartă desenul in doua parti egale.

- 3.

compoziţia desenului in două ce contrastează una cu alta : deschisă, inchisă, aglomerată, ce duce la dezechilibru.

după marimea posibilităţilor nu impărţiţi

34

- 4. s ă r ă mîn ă spa ţ iu in jurul elementului principal,
- 4. s ă r ă mîn ă spa ţ iu in jurul elementului principal,
- 4. s ă r ă mîn ă spa ţ iu in jurul elementului principal,

- 4. să rămînă spaţiu in jurul elementului

principal, să nu dea impresia masivităţii.

- 5. de evitat delimitarea compoziţiei in doua parti strict simetrice.

- 6. de evitat monotonia, de activizat cu verticale.

35

- 7. de evitat unirea in centrul compozitiei , în intersectia liniilor. - 8. nu
- 7. de evitat unirea in centrul compozitiei , în intersectia liniilor. - 8. nu

- 7. de evitat unirea in centrul compozitiei , în intersectia liniilor.

- 8. nu uitaţi că centrul de interes purtat de

linia de perspectivă trebuie să se oprească in

compozitie, si nu in afara ei.

centrul de in teres purtat de linia de perspectiv ă trebuie s ă se opreasc ă

36

2.3. Valoraţia desenului

Valoraţia desenului este tratarea tonală a desenului artistic, adică amplasarea clarobscurului (din franceza deschis-inchis), pe forme, ce este numita legea luminii si umbrei. Observarea vizuală a formelor naturale si desenate, amplasate pe diferite plane in spatiu intr-o mare masura o poarta legitatile clarobscurului formelor, legile perspectivei spatiale si perspectivei liniare. Indicii edificiilor din prim plan vor fi mari, la fel si intensitatea tonului va fi intens pronuntată, iar luminile clare si curate. Dimensiunile formelor se micsoreaza in planul doi, la fel si intensitatea tonului, luminile sunt mai putin clare iar planele trei, patru si mai mult lumina si umbra se vor contopi intr-un ton slab comun. Toate cele scrise mai sus le regăsim in anexele din ultimul compartiment.

se vor cont opi intr-un ton slab comun. Toate cele scrise mai sus le reg ă

37

Anexe

Anexe 38

38

39

39

40

40

41

41

42

42

43
43

43

44
44

44

45

45

46

46

47

47

48

48

49

49

50

50

51

51

52

52

53

53

54

54

Cuprins

1. Introducere

3

1.1.Vedere generală a peisajului – peisajul arhitectural

3

1.2. Diverse materiale si tehnici de lucru diferite

7 …

1.3.Diverse hasuri pe structuri naturale diferite

19

2.

Peisaj arhitectonic – perspectiva

26

2.1.Perspectiva spatiala, liniara in elaborarea peisajului…………

26

2.2.Cerinte fata de paginatia unui peisaj

34

2.3.Valoratia desenului

37

Anexe

38

Bibliografie

56

55

Bibliografie

1.Л. Гордон « Рисунок». Москва ,2007

2. Курцев « Рисунок и живопись». Москва, 1992

3. Д. Гоодалл « Форма и творческие процессы »

4. C.Radinschi „Desen artistic”.Bucureşti, 1980

5. Д. Чиварди « Пейзаж: методы, техника и композиция».Москва, 1980

6. Н. Ли « Основы учебного академического рисунка». Москва, 2007

7.A. Верделли «Искусство рисунка. Рисунок ». Москва, 2002

56

UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI

ARTE APLICATE

STUDIUL FORMEI. PEISAJ ARHITECTONIC

Indicaţii metodice

TEHNIC Ă A MOLDOVEI ARTE APLICATE STUDIUL FORMEI. PEISAJ ARHITECTONIC Indica ţ ii metodice Chi ş

Chişinău

2009

57