Colecia DISCOBOLUL Coperta de CLIN STEGEREAN Descrierea CIP a Bibliotecii Naionale CORIN, BRAGA 10 Studii de Ar eti!

olo"ie / Corin Bra"a Cluj-Napoca: Dacia,^ !!! "#" p$% "& c' - (Di)co*olul+ ,i*lio-r$ IS,N !.#-#/-&0."-l 0# $ #/$l-1 2 Cop3ri-4t Editura Dacia, !!! Str$ 5aul C4ine6ul nr$ ", R7-#1&&, ClujNapoca tel$ &81/ !1! "% tel$/9a: &81/ ! 88/ Redactor ;I7RICA <RII Te4noredactor ANA<ARIA R=S= Co'anda nr$ #!88 In atenia di#u$orilor de carte% Ti'*rul literar )e >irea6? la =niunea Scriitorilor din@Ro'Ania, Cont 1/ &8"8", ,CR, Sucur)ala 'unicipiului ,ucureBti CORIN BRAGA 10 S&UDII D' AR('&IPOLOGI'

'DI&URA DACIA Clu)*Na!oca, 1+++ Tiparul e:ecutat la I'pri'eria de ;e)t )tr$ <areBal Ion Antone)cu nr$ &/ )u* co'anda nr$ 0" 7RADEA ARCETI57L7GIA CA <ET7D C7<5ARATIST Sc4iDat? ca di)ciplin? En c?ut?rile lui Goet4e a)upra F9eno'enelor ori-inareF ale unei Weltliteratur, literatura co'parat? a 9o)t 'odelat? ca BtiinD? de c?tre po6iti>i)'ul >eacului al GIG-lea$ <arii ei teoreticieni, de la Ho)ep4 Te:te la 5aul ;an Tie-4e' )i Iernand ,alden)per-er, erau intere)aDi de )tudiul )i)te'atic al in9luenDelor Bi relaDiilor, al c?ilor Bi canalelor de co'unicare Entre )criitori, 'iBc?ri Bi curente$ Scopul lor era de a )trEn-e toate in9or'aDiile nece)are pentru a ridica 4arta i)toric? Bi -eo-ra9ic? a 'i-raDiilor te'elor )i 9or'elor literare$ 7r, declinul 'entalit?Dii po6iti>i)te a l?)at literatura co'parat? Entr-o pro9und? cri6? 4er'eneutic? Bi identitar?, enunDat? de R$ JelleK En anii @/&$ 5rocedura FBtiinDi9ic?F e)te re)i'Dit? tot 'ai acut ca

>etu)t?, o*iecti>ul e'piric-in9or'aDional a de>enit tot 'ai ne)ati)9?c?tor, En ace)te condiDii, e)te ne>oie de o nou? 'etod? care )? o9ere de'er)ului co'parati)t o raDiune )u9icient? )i un in)tru'ent e9icient$ =na din alternati>ele cele 'ai *o-ate En po)i*ilit?Di e)te ceea ce a' putea nu'i pe )curt Far4etipolo-iaF$ Eti'olo-ic, ter'enul Far4etipF )e co'pune din Ap:Fn (Enceput, punct de plecare, principiu, )u*)tanD? pri'?+ Bi din tunoL (9or'?, 9i-ur?, tip, 'odel+$ Ar4etipul de)e'nea6?, aBadar, tiparele (atEt En ordine cronolo-ic?, cEt )i lo-ic?+ unor )erii de 9eno'ene$ El >ine )? r?)pund? unei Entre*?ri de ordin co-niti>, ce )e re-?)eBte Bi En de'er)ul co'parati)t: ce )Ent Bi cu' 9uncDionea6? ele'entele in>ariante ce apar En >i6iunea noa)tr? de)pre lu'eM Conceptul Encap)ulea6? trei r?)pun)uri di9erite, )trati9icate de-a lun-ul i)toriei )ale ce )e Entinde pe 'ai 'ult de dou? 'ilenii$ 5entru a-i con9eri aplica*ilitate 4er'eneutic?, tre*uie deli'itate ace)te accepDii di>er-ente, care, prin )uprapunere, duc la o in9laDie de )en)$ A)t9el, En ti'p, in>arianDii ar4etipali ce )tructurea6?

repre6ent?rile noa)tre a)upra realit?Dii au pri'it trei tipuri de e:plicaDii, dup? natura lor: 'eta9i6ic? (ontolo-ic?+, p)i4olo-ic? (antropolo-ic?+ Bi cultural?$ Iiecare dintre ele au 9o)t 9olo)ite, En epoci )i En conte:te culturale di9erite, drept in)tru'ente En anali6a te:telor reli-ioa)e, 9ilo)o9ice )au literare$ $ Ar4etipul 'eta9i6ic En accepDia 'eta9i6ic?, ar4etipul e)te o e)enD? (ouat?+ ontolo-ic?$ DeBi intr? En relaDie cu cate-oriile raDiunii (>or+td+, ar4etipul nu poate 9i redu) la o e:i)tenD? )u*iecti>?, el e)te 9unciar o pre6enD? o*iecti>?, de dincolo de 9iinDa u'an?$ Dup? locul (tonoL+ )u*6i)tenDei lor, ar4etipurile ontolo-ice au 9o)t concepute En dou? 'oduri: $ $ ca e)enDe tran)cendente% $"$ ca e)enDe i'anente lu'ii$ $ $ Ideea tran)cendenDei ar4etipurilor, pla)ate Entr-un ujtepoupA>ioL tonoL, e)te )peci9ic? tradiDiei platoniciene$ In Timaios, 5laton >or*eBte de eE/t+, e)enDe eterne Bi indi>i6i*ile, care au o natur? inteli-i*il? Bi i'aterial? Bi

)u*6i)t? En a9ara lu'ii 9eno'enale$ Toate lucrurile )en)i*ile (aicS-nta+, )upu)e ti'pului Bi di)tru-erii, )Ent 9a*ricate de c?tre Sriuioup3oL din 'ateria a'or9a dup? 'odelul ace)tor ei0-n$ Lu'ea tere)tr? e)te o i'a-ine ()EScoGo>+, o copie (ENO77;+ a lu'ii e)enDelor$ Iiecare cla)? de creaturi, naturale )au arti9iciale, are un e:0oL per9ect, ce -arantea6? unitatea En )Enul 'ultiplicit?Dii$ TradiDia iudeo-cre)tin? a preluat )i ea ideea tran)cendenDei ar4etipurilor, En De opificio mundi, Iilon din Ale:andria reuneBte En noDiunea de dp^etuTio> conceptele platoniciene de eE0oL (e)enD? tran)cendent?+ Bi iSea (e)enD? inteli-i*il?+: ar4etipurile )Ent ideile lui Du'ne6eu (>orDaeic% !eou+$ Cu' -Endirea di>in? e)te identic? Lo-o)ului creator, ideile lui Du'ne6eu nu )Ent altce>a decEt prototipurile tuturor )peciilor create En cur)ul Iacerii$ Ada' Bi E>a )Ent ar4etipurile ra)ei u'ane, pl?)'uite ca 9?pturi per9ecte de Du'ne6eu En)uBi% din ace)t cuplu deri>?, dup? c?dere, prin En'ulDire (procreaDie+, u'anitatea care populea6? p?'Entul$ En continuare, conceptul de Far4etipuri i'aterialeF

(principales formae, rationes rerum etc$+ ce alc?tuie)c intelectul di>in (quae divina intelligentia continentur) )e re-?)eBte En patri)tica creBtin?, la Irineu, Au-u)-tin, 5)eudo Dioni)ie Areopa-itul Bi alDii$ AccepDia ar4etipului ca e)enDa )upra9eno'enal? >a re>eni la toDi 9ilo)o9ii Bi 'eta9i6icienii care care acord? prioritate ontolo-ic? unui principiu tran)cendent (Du'ne6eu, 5lero'a -no)tic?, =nul la 5lotin, ;oinDa la Sc4open4auer+, din care deri>?, prin creaDie, e'anaDie, dec?dere, e>oluDie dialectic? etc$, trecEnd prin 'atricea ideilor, lu'ea 9eno'enal?$ $"$ Ideea i'anenDei ar4etipurilor caracteri6ea6? tradiDia ari)totelic?, En Metafizica, Ari)totel a )upu) unei critici apro9undate concepDia platonician? a )u*6i)tenDei )eparate a )tart$ 5entru el, ar4etipurile )Ent cau6ele 9or'ale ale lucrurilor, )Ent 9or'ele (uop1PrQ+ care con9i-urea6? 'ateria (uGrQ+, )Ent ener-ia (e>teA$RGeiS& care, prin actuali6are, d? naBtere 9eno'enelor concrete$ EiSt+ nu pot 9i )eparate de )u*)tanDa co'plet?

Bi )Ent deci i'anente lu'ii$ Ideea de ar4etip i'anent e)te pre6ent? Bi En conceptul )toic de raDiune )e'inal? (A,83oc% cntepuatiOoc%+$ Logoi )Ent )e'inDele paradi-'atice Bi inde)tructi*ile a tot ceea ce e:i)t?, )Ent Entr-un 9el re6er>a de in9or'aDii Bi codul -enetic care )tructurea6? 'ateria$ Teoria 'odern? a cro'o6o'ilor )e EntElneBte parDial (pe )upra9aDa *iolo-iei+ cu acea)t? >i6iune pe care )toicii o -enerali6au la toate re-nurile, or-anice )i anor-anice$ Din )toici)', logos spermatikos a 9o)t preluat atEt de tradiDia creBtin? (acelaBi Au-u)tin, )pre e:e'plu+, cEt Bi de -Endirea ocult? (arke, la alc4i'iBtii ,a)ile ;alentin Bi ;an Cel'ont, fenomen originar, la Goet4e+$ AccepDiunea 'eta9i6ic? a ar4etipului do'in? En interpret?rile teolo-ice Bi 9ilo)o9ice ale te:telor literare$ Dac? eESrQ )Ent e)enDele ontolo-ice ori-inare, literatura, care nu e)te decEt o copie a copiei (un eiScoA:i> al lu'ii 9eno'enale, care nu e)te la rEndul lui decEt un eEScoGo> al lu'ii nu'enale, dup? 5laton+, >a 9i o palid? re9lecDie a ace)tor e)enDe$ Ca'pionii ace)tui 'od de interpretare )Ent )coliaBtii

antic4it?Dii tEr6ii, din 'ajoritatea Bcolilor 9ilo)o9ice, de la )toici la neopita-oreici Bi neoplatonici$ 5entru a con9eri autoritate propriilor )i)te'e, ei EBi re>endicau ca predece)ori 'arile nu'e ale tradiDiei, En )pecial pe Co'er$ Re>i6itEnd epopeile 4o'erice, ei Encercau )? identi9ice En i'a-inile poetice propriile lor concepte 9ilo)o9ice )i teolo-ice$ 5rintr-o interpretare ale-oric?, 9ilo)o9ii ionieni )i cei )toici >edeau En 6ei per)oni9ic?rile principiilor 'ateriale (d$p:ai+ ale lu'ii$ Teu) Bi Cera 9?cEnd dra-o)te pe 'untele Ida (c9$ Iliadd) repre6entau pentru ei )9era 9ocului Bi )9era aerului care )e EntElne)c la li'ita dintre lu'ea a)tral? Bi lu'ea tere)tr?$ 5entru neopita-oreici, a>enturile lui =li)e pe 'are En c?utarea dru'ului c?tre It4aca (c9$ Odiseea) de)criu Entr-o 'anier? ale-oric? peripeDiile )u9letului a)tral, care, Entrupat, tre*uie )? r?t?cea)c? prin lu'ea )u*lunar? pEn? cEnd re-?)eBte, prin 'oarte, calea de acce) la lu'ea )uperioar?$ Cer'eneutica Fale-ori6ant?F ur'?reBte aBadar

)? recon)tituie 'odelele ori-inare copiate de art?, )? de)copere ar4etipurile 'eta9i6ice care )tau En )patele i'a-inilor pla)tice ale poe6iei$ Interpretul EBi propune )? p?trund?, prin de'er)ul critic, pEn? la reDeaua de )iSt+ ce alc?tuie)c )tructura de pro9un6i'e a realit?Dii$ 5entru critica 'odern?, o a)e'enea 4er'eneutic? e)te radical 9al)?, deoarece introduce criterii non-e)tetice En anali6a operei de art?$ I'a-inile Bi ideile poetice EBi pierd autono'ia Bi )Ent o*li-ate )? )e )u*ordone6e unor >i6iuni teolo-ice, 9ilo)o9ice )au BtiinDi9ice$ Dou? 'ari atacuri au )l?*it po6iDia interpret?rilor care 9ac tri'itere la lu'ea e:terioar?: critica 9eno'enolo-ic? Bi critica po)t)tructurali)t?$ 5ri'a a Fpu) Entre parante6eF raport?rile la realitate, cea de-a doua a decon)pirat )tatutul de Fte:t e:plicati>F al concepDiei 'eta9i6ice care pretinde )? l?'urea)c? >i6iunea arti)tic?$ Cele dou? )cenarii, cel 'eta9i6ic Bi cel arti)tic, nu )e a9l? En raport de )u*ordonare, precu' ta*loul 9aD? de ori-inal, ci )Ent dou? i'a-ini ale lu'ii ec4i>alente Entre ele Bi a9late En raporturi de o'olo-ie$ 5rin ace)t Fpa) EnapoiF, )e Fie)e din

ta*louF, te:tul teolo-ic )au 9ilo)o9ic ap?rEnd ca un di)cur) paralel te:tului literar$ Din acea)t? per)pecti>?, criticii ar4etipale (En accepDiunea 'eta9i6ic? a ar4etipului+ Ei re>ine rolul de a pune En e>idenD? reDeaua de concepte teolo-ice )au 9ilo)o9ice prin care autorul Bi cititorii )?i interpretau, En epoc? )au la date ulterioare, o anu'it? opera literar?$ Divina ommedia, )pre e:e'plu, a 9o)t predo'inant citit? prin pri)'a conceptelor )cola)ticii to'i)te% 'ult 'ai tEr6iu, Rene Guenon >a citi acelaBi te:t 9olo)ind decupajul conceptual al )i)te'ului teo)o9ic$ Critica ar4etipal?, En >arianta F'eta9i6ic?F, )er>eBte prin ur'are la e>idenDierea ori6ontului de concepte pe care )e proiectea6? actul creaDiei En p)i4olo-ia creatorului, Bi actul lecturii En p)i4olo-ia receptorului$ =neori, ar4etipurile 'eta9i6ice >i6ate )Ent nu'ite En 'od direct de c?tre autor, alteori ele )Ent doar )u-erate$ =n e:e'plu in)tructi> En ace)t )en) e)te !austul lui Goet4e$ En cadrul unei >i6iuni a)upra lu'ii 'ai de-ra*? 4er'etice decEt creBtine, Goet4e, pre)at de Sc4iller )? dea o )e'ni9icaDie ale-oric? operei )ale, aduce En

)cen? per)onaje nu'ite e:plicit Du'ne6eu, dia>olul, du4ul p?'Entului ("rdgeist), du4urile ele'entelor, 4o'unculu), adic? 9i-urile tutelare ale creBtini)'ului, ale 9ilo)o9i ei oculte, ale alc4i'iei$ Alte per)onaje )Ent con)truite pe un 9unda'ent ar4etipal 'ai puDin e:plicit, dar la 9el de e9icace$ Iolo)ind un cod de lectur? teolo-al, pute' Entre>edea En 9i-ura <ar-aretei ar4etipul -no)tic al En-erului care decade din cau6a dorinDei carnale, indu)e de dia>ol% En 9i-ura lui ;alentin, ar4etipul ar4an-4elului 'ilitar care, En 'aniera )i'Dului G4eor-4e, )e opune dia>olului% iar En 9i-ura 'a'ei <ar-aretei, ar4etipul S9intei Iecioare, )i'*olul iu*irii ca)te opu)e ere)ului )e:ual$ Sau, 9olo)ind un cod de lectur? 9ilo)o9ic, ela*orat de Goet4e En)uBi, pot 9i Entre6?rite En pali'p)e)t En 9i-ura lui Iau)t conceptul -oet4ean de daimonion, En 9i-urile <ar-aretei Bi Elenei conceptul de etern feminin, En <u'e conceptul de fenomene originare# "$ Ar4etipul p)i4olo-ic Cea de-a dou? accepDiune a conceptului, cea p)i4olo-ic?, nea-? realitatea o*iecti>? a ar4etipului, reducEndu-l la o di'en)iune

)u*iecti>?$ Ar4etipurile nu )Ent niBte realia, ci niBte nomi$na, cate-orii ale repre6ent?rii 'entale$ 7rdinea pe care o percepe' En a9ara noa)tr? nu e)te -arantat? de o reDea de eESri, ci e)te 'ai de-ra*? re6ultatul unei acti>it?Di ordonatoare ai c?rei al-orit'i )e a9l? En 9acultatea noa)tr? co-niti>?$ Ar4etipul Encetea6? )? 'ai 9ie de re)ortul ontolo-iei, c?6End )u* juri)dicDia antropolo-iei, En 9uncDie de ni>elul topic de a'pla)are En aparatul p)i4ic, pot 9i deli'itate dou? accepDiuni ale ar4etipului, ca in)tanD?: "$ $ conBtient?% "$"$ inconBtient?$ "$ $ 5la)area ar4etipurilor la ni>elul -Endirii conBtiente aparDine perioadelor de dinaintea ro'anti)'ului, perioade En care nu 9u)e)e Enc? ela*orat conceptul de )u9let inconBtient, ca opu) unui )pirit raDional$ <utaDia de pe ontolo-ie pe p)i4olo-ie e)te pre9i-urat? de pole'ica a)upra universaliilor dintre realiBti Bi no'inaliBti )i de 9ilo)o9ia neoplatonic? a RenaBterii$ <ar)ilio Iicino, En T%eologia &latonica, arat? c? ar4etipurile i'anente )piritului di>in (e'empla rerum in mente divina) )Ent i'pri'ate Bi En )piritul u'an ca

niBte tipare (formulae innatae) ce ne per'it cunoaBterea$ La e'piriBtii en-le6i Bi En )pecial la Oant, polul di>in di)pare din ecuaDie, in>arianDii 9iind di)tri*uiDi e:clu)i> 9acult?Dii co-niti>e u'ane$ Dup? Cu'e, le-ile naturii pot 9i redu)e la le-ile percepDiei$ Intero-Endu)e a)upra po)i*ilit?Dii 'eta9i6icii Bi a cunoaBterii u'ane En -eneral, Oant a ela*orat teoria categoriilor apriorice ale )en)i*ilit?Dii )i ale raDiunii, care ne or-ani6ea6? percepDia )en6orial? Bi cunoaBterea intelectual?$ En calitate de con)tante, ar4etipurile nu 'ai re6id? En lucrul-En-)ine, ci En )u*iectul care apre4endea6? lucrul-En-)ine$ NeoKantie-nii au de6>oltat critici)'ul Kantian, ur'?rind rolul jucat de cate-oriile apriorice En ela*orarea 9iec?rui tip de co-niDie, lin->i)tic?, 'itic?, BtiinDi9ic?, arti)tic? etc$ Ern)t Ca))irer, )pre e:e'plu, )e apleac? a)upra /*r'e/or sim(olice ale -Endirii u'ane, care, a)e'eni unui 'ediu de re9racDie, 'odi9ic? cu un un-4i preci) de de9or'are in9or'aDiile ce ne >in de la o*iectele e:terioare$ "$"$ Dup? de)coperirea Bi teoreti6area de c?tre ro'antici a topo-ra9iei etajate a 'inDii u'ane,

ar4etipurile Encep )? 9ie pla)ate En aparatul p)i4ic inconBtient$ Ideea cap?t? ri-oare BtiinDi9ic? o dat? cu p)i4anali6a 9reudian?, iar ter'enul de ar4etip de>ine o noDiune c4eie En )i)te'ul lui C$ G$ Hun-$ 5e '?)ur? ce )-a Endep?rtat de Ireud, ela*orEnd conceptul de inconBtient colecti>, p)i4iatrul el>eDian a utili6at )ucce)i> ter'enii de imagini primordiale, de dominante non$personale )au puncte nodale ale p)i4icului Bi, En )9ErBit, de ar4etipuri$ Ar4etipurile )Ent, En concepDia )a, tiparele )tructurante ale >ieDii p)i4ice$ <odele inconBtiente 'oBtenite -enetic, ar4etipurile or-ani6ea6? >iaDa 'ental? En aceeaBi 'anier? En care in)tinctele or-ani6ea6? >iaDa )o'atic?$ Cu toate c? ideea unui inconBtient colecti> a 9o)t unul din punctele ce au du) la ruptura lui Hun- de 'iBcarea p)i4analitic?, Ireud En)uBi a )9ErBit prin a accepta e:i)tenDa unor fantasme originare (patri'oniu ce )e tran)'ite pe cale 9ilo-enetic?+$ 5)i4analiBtii din Bcoala Kleinian?, I)aac) Bi ,ion )pre e:e'plu, >or*e)c Bi ei de fantasme incon)tiente )i de & preconcep*ii, )tructuri 'entale latente care )Ent

actuali6ate prin e:perienDa de >iaD?$ In9luenDat de Hun-, Lucian ,la-a teoreti6ea6? la rEndul )?u categoriile a(isale ale cunoaBterii, care )er>e)c drept 'ediator Entre ade>?rul a*)olut Bi i'a-inea ace)tuia En conBtiinDa u'an?$ A)e'eni unui 9iltru ne-ati>, ace)te cate-orii con)tituieo censur+ transcendent+, care EnlocuieBte apre4en)iunea direct? a misterului (En po)tura de lucru-En-)ine Kantian+ cu o apre4en)iune indirect?, 'eta9oric?$ Daca u'anitatea En Entre-ul ei particip? la acelaBi 9ond de repre6ent?ri )i )c4e'e i'a-inare, En)ea'n? c? producDiile 'itolo-ice, reli-ioa)e, arti)tice Bi 9ilo)o9ice )Ent tot atEDia re>elatori ai )tructurii de pro9un6i'e a p)i4icului u'an$FHun- crede ca 'arile 'ituri au 9o)t create de ae6ii pri'iti>i Entr-o )tare de sc+dere a nivelului mental, de c?dere a cen6urilor conBtiente, care per'ite con)telarea ar4etipurilor colecti>e$ Toate operele En care arti)tul reuBeBte )? )urprind? intuiDii a*i)ale e:ercit? o putere de 9a)cinaDie numinoas+# En accepDiunea p)i4olo-ic?, ar4etipul )er>eBte aBadar la punerea En relie9 a 'ecani)'elor li'inare ale creaDiei$ Identi9icarea ar4etipurilor

'eta9i6ice dintr-o oper? re>ine la a topo-ra9ia ori6ontul de concepte conBtiente prin care arti)tul EBi or-ani6ea6? >i6iunea% identi9icarea ar4etipurilor p)i4olo-ice pre)upune )tudierea rit'urilor or-anice )i a 9anta)'elor inconBtiente care conduc pana arti)tului, de 'ulte ori 9?r? Btirea )au E'potri>a >oinDei )ale$ Din ace)t punct de >edere, En per)onajele din !aust )e Entre>?d atEt idei 'eta9i6ice, cEt Bi ar4etipuri p)i4olo-ice$ Goet4e EBi proiectea6? En creaturi atEt conceptele teoretice cEt )i co'ple:ele autono'e$ 7perele concepute En ace)t 9el au o di'en)iune a*i)al? Bi ne apar ca niBte uriaBe )cene ale )u9letului arti)tului, pe care ace)tea EBi di)tri*uie di9eritele >oci )au per)onalit?Di interioare, cli>ate )i proiectate En per)onaje, Entr-un ade>?rat joc de roluri, Entr-o lectur? ar4etipal? (En accepDiunea p)i4olo-ic?+, doctorul Iau)t e)te o per)oni9icare a e-o-ului conBtient, care, din cau6a unei in9laDii a raDiunii, intr? En )tare de cri6? Bi e)te luat En po)e)ie de c?tre um(r+, per)oni9icat? de <e9i)to$ 5e '?)ur? ce de'onia )e r?)9rEn-e a)upra altor re-iuni ale p)i4icului, ea )9ErBeBte prin a cuprinde )i anima, per)oni9icat? de

<ar-areta$ C?derii <ar-aretei c?tre o )e:ualitate de)u*li'a-t? i )e opun 9i-uri ce repre6int? interdicDia re-re)iei, per)oni9il cari ale 6@'a-o-ului 9ratern Bi al celui 'atern$ Iau)t e)te )al>at de la da'nare prin 4iero-a'ia cu principiul 9e'inin (Elena, <ar-areta+, pe aceeaBi )c4e'? dup? care indi>iduaDia, En )en) jun-ian, )e o*Dine prin conjuncDia e-o-ului cu anima# Du'ne6eul lui Iau)t, pe care Goet4e El i'a-inea6? Entr-o 'anier? 'ai de-ra*? 4er'etic? decEt creBtin? (En '?)ura En care dia>olul nu e)te ad>er)arul, ci co'ple'entul )?u+, tri'ite la sinele jun-ian, ar4etipul totalit?Dii p)i4ice, )upraordonat atEt e-o-ului cEt Bi um(rei, E'plinirea lui Iau)t, ca di>ini6are, e)te con9ir'at? de apariDia copilului di>in (Eup4orion, Iau)t En)uBi En corul copiilor an-elici+, En )9ErBit, 9i-urile in)e)i6a*ile ale <u'elor par a 9i o >i6uali6are intuiti>? a ar4etipurilor p)i4ice En )ine, in)tanDe nerepre6enta*ile, deoarece nu )Ent niBte i'a-ini, ci niBte -eneratoare de i'a-ini$ Ar4etipolo-ia En >arianta antropolo-ic? a in)pirat cEte>a din de'er)urile 4er'eneutice

cele 'ai i'portante ale )ecolului no)tru, En do'eniul 'itolo-iei Bi al i)toriei reli-iilor, pentru care Hun- En)uBi a o9erit o c4eie de interpretare p)i4olo-ic?, poate 9i citat Oarl$ Oeren3i$ Dup? 9ericita )a EntElnire cu p)i4iatrul el>eDian, 'itolo-ul a decupat portretele eidetice ale 'ai 'ultor per)onaje di>ine din reli-ia -reac?: Teu) Bi Cera, i'a-ini ar4etipale ale Tat?lui Bi <a'ei, 5ro'eteu (Fi'a-ine ar4etipal? a e:i)tenDei u'aneF+, Dion3)o) (Fi'a-ine ar4etipal? a >ieDii inde)tructi*ileF+, De'eter Bi 5er)e9ona (Fi'a-ini ar4etipale ale <a'ei Bi IiiceiF+$ =n alt decupaj ar4etipal, care >i6ea6? cu prec?dere i'a-inaDia arti)tic?, e)te cel al lui Ga)ton ,ac4elard$ Dup? ce a e:plorat condiDiile )piritului BtiinDi9ic )i inter9erenDele ace)tuia cu -Endirea En i'a-ini, 9ilo)o9ul 9rance6 )-a dedicat unei p)i4anali6e e:ten)i>e a ele'entelor 'ateriale, En calitate de cate-orii apriorice ale percepDiei Bi i'a-inaDiei$ De la 9ilo)o9ii ionieni pEn? En 6ilele noa)tre, Iocul, Apa, Aerul Bi 5?'Entul au con)tituit un 9el de -ril? percepti>? care pro>oac? En 'od in>aria*il con)telarea aceluiaBi li'*aj de )i'*oluri, En aceeaBi

tradiDie Fcritici)t?F, Gil*ert DurAnd deli'itea6? Bi el structurile antropologice ale i'a-inarului, adic? re-i'urile Bi reDelele de )i'*oluri ce )e re-?)e)c En 'od con)tant En >i6iunile 'itice Bi arti)tice$ 7 >ariant? a ar4etipolo-iei antropolo-ice, ce tinde )? dep?Bea)c? accepDiunea p)i4olo-ic? c?tre cea de-a treia accepDiune a ar4etipului, e)te 'or9olo-ia cultural?, ela*orat? la Enceputul " ace)tui )ecol$ 5ornind de la di4oto'ia niet6)c4ean? Fapolinic / dion3)iacF, 'or9olo-i precu' Leo Iro*eniu) (care a )tudiat ci>ili6aDiile a9ricane prin co'paraDie cu cea european?+, Spen-ler (care a ela*orat ar*orele -enealo-ic al culturilor 'ondiale+, Jorrin-er (care a di9erenDiat culturile Fa*)tracteF de culturile FintropaticeF+, Jol99lin (care a contra)tat RenaBterea Bi ,arocul+ au lucrat cu in>arianDi (En )pecial de natur? 9or'al?+ pentru a alc?tui portretele-ro*ot ale cEte unui curent )au >i6iune de)pre lu'e$ =na dintre cele 'ai co'pre4en)i>e tentati>e En ace)t )en) e)te cea a lui Lucian ,la-a, care Bi-a propu) )? de-aje

'odelul -eneral a ceea ce el nu'eBte matricea stilistic+ a(isal+# Iilo)o9ul ro'An nu )e 'ulDu'eBte doar cu e>idenDierea tr?)?turilor con)tante ale unei anu'ite culturi, el >rea )? ela*ore6e catalo-ul tuturor in>arianDilor Bi al >alenDelor po)i*ile ale ace)tora$ Cate-oriile )ale apriorice )Ent: ^ ori6ontul )paDial (in9init, *oltit, la*irintic, -e'inat, )9eric, ondulat, al>eolar+, ori6ontul te'poral (ti'pul-4a>u6, ca)cad?, 9lu>iu+, accentul a:iolo-ic (a9ir'ati>, ne-ati> )au indi9erent+, atitudinea (ana*a)ic?, cata*a)ic?, neutr?+, n?6uinDa 9or'ati>? (indi>iduali6ant?, tipi6ant?, )ti4ial?+$ Cu ace)t in)tru'ent de lucru, ce precede 4er'eneutica 9ractalic? a lui I$ 5$ Culianu, culturile Bi reli-iile pot 9i )tudiate Entr-un joc co'*inatorie, 9iecare )i)te' 9iind de9init prin actuali6area unei anu'ite con9i-uraDii de >alenDe di)poni*ile$ DeBi EBi propune )? re)pecte )peci9icitatea culturilor, 'or9olo-ia cultural? )e 9ondea6? Bi ea pe pre)upo6iDii apriorice$ 5e 9undalul unei concepDii *iolo-i6ante, con9or' c?reia culturile )e co'port? ca niBte or-ani)'e, ea tinde )? i-nore econo'ia intern? a te:turii de

ar4etipuri Bi )? o )u*ordone6e unor 9actori e:terni, precu' 'ediul -eo-ra9ic, i)toric )au etnic$ Cu toate c? o*)er>aDiile tipolo-ice o*Dinute En ace)t 9el )Ent ade)eori >alide, 'or9olo-ia cultural? le i'pri'? o orientare ideolo-ic? 9al)?, tran)9or'Endu-le En ar-u'ente pentru o teorie a ra)elor$ Cu alte cu>inte, En ciuda 9aptului c? EBi propune )? dea prioritate 9eno'enului cultural, 'or9olo-i)'ul )e )prijin? pe un apriori)' )u*iecti>, )u*ordonEnd ar4etipurile unui 9ond etnic, unui inconBtient colecti> naDional etc$ # #$ Ar4etipul cultural A9lat? En plin? e:pan)iune En pri'a ju'?tate a )ecolului no)tru, ar4etipolo-ia p)i4olo-ic? )au antropolo-ic? a intrat En 6ilele noa)tre Entr-un recul$ I )e aduc dou? critici 'ajore$ 5e de o parte, i )e reproBea6? c? reduce ()au FtraduceF+ li'*ajul arti)tic la ()au Entr-+ un alt li'*aj, p)i4olo-ic, p)i4analitic, p)i4oi)toric, pier6End En ace)t 9el )peci9icitatea literaturii Bi i'anenDa anali6ei$ 5e de alt? parte, i )e reproBea6? c? ar con)trui un 'odel a*)tract, care nu e:i)t? Bi nu 9uncDionea6? En realitatea e9ecti>?$ Ea pre)u-

pune e:i)tenDa unui %omo universalis, a unui %omo religiosus )au poeticus En a9ara ti'pului, con)tant Bi in>aria*il, autorul unei culturi paradi-'atice Bi ate'porale, 9aD? de care indi>i6ii concreDi Bi culturile date ar 9i niBte >ariante )au actuali6?ri$ 7r, 'odelul antropolo-ic total nu poate 9i re-?)it ca atare En nici una din creaDiile reli-ioa)e )au arti)tice concrete$ Iiecare oper?, 9iecare Weltansc%auung, 9iecare cultur? are o coerenD? intern? care e)te i-norat? atunci cEnd )e 9ace )altul la -eneral-u'an$ Ceea ce i )e reproBea6? En 9ond ar4etipolo-iei antropolo-ice e)te c? tran)port? ar4etipul (EnDele) ca e)enD? par'enidian? i'ua*il?+ din ontolo-ie En p)i4olo-ie$ AtEt En >ariant? 'eta9i6ic? cEt Bi En >ariant? 'etap)i4ic?, ar4etipul e)te denunDat ca un concept in9lat En 'od arti9icial, ipo)ta6iat )au -enerali6at de o 'anier? ile-iti'?$ AB )pune c? autorul ace)tei decon)trucDii a conceptului e)te critici)'ul po)t'odern, care >ede En ar4etip un in)tru'ent-c4eie En con)trucDia nara*iunilor legitimatoare# @@5o6iDia En care )-a retra) ar4etipolo-ia a6i )e *a6ea6? pe cea de-a treia accepDiune a

ar4etipului, accepDiunea cultural?$ E)te >or*a de o concepDie i'anenti)t?, care nu 'ai caut? 9unda'entul ar4etipurilor En a9ara do'eniului lor )peci9ic de e:i)tenD? -cultura$ Culturile nu 'ai )Ent EnDele)e ca e:pre)ii ale unui 9ond p)i4olo-ic a*i)al, ci ca@'ani9e)t?ri ireducti*ile ale )piritului u'an, ce )e ju)ti9ic? prin ele En)ele$ Ar4etipul nu 'ai de)e'nea6? 9uncDia p)i4ic? re)pon)a*il? de -enerarea i'a-inilor, ci i'a-inea En )ine, ca 9i-ur? recurent? a unui anu'it Weltansc%auung# Accentul )e depla)ea6? de pe planul potenDialit?Dii )u*iecti>e pe planul actuali6?rilor concrete, 'ani9e)tate prin opere$ Dup? cu' )pune ,la-a, acea)t? a*ordare Frelati>i6ea6? >ala*ilitatea 9or'elor )en)i*ilit?Dii Uc9$ OantV, punEndu-le En 1 9uncDie de realitatea, circu')cri)? Bi de)tul de preci) deli'itat?, a unei culturiF$ CEnd )Ent e:a'inate ar4etipurile unei 'iBc?ri culturale, nu )e 'ai caut? )ur)ele lor >irtuale, ci 'aterialitatea lor pre6ent? (te'ati)'+ Bi relaDiile lor reciproce En )i)te' ()tructurali)'+$ 5entru a ieBi din i'pa)ul concepDiei

antropolo-i6ante, a 9o)t ne>oie ca 9eno'enolo-ia, pe de o parte, Bi )tructurali)'ul, de cealalt?, )? taie cordonul o'*ilical ce lea-? in>arianDii de contrap?r-Dile lor p)i4olo-ice, etnice, -eo-ra9ice etc$ Bi )? pun? En e>idenD? 'odul de 9uncDionare intern? a 9iec?rui )i)te' cultural, En 6ilele noa)tre, )pre e:e'plu, i)toria reli-iilor e)te do'inat? de trei direcDii care re9u6? En 'od pro-ra'atic )? dea o di'en)iune aprioric? (antropolo-ic?+ con)tantelor pe care le de-aj? (i'a-ini )i )i'*oluri, 'ite'e, rite'e, 9uncDii+: anali6a )tructural? En de)cendenDa lui 5ropp% anali6a rituali)t? din Bcoala lui Jalter ,urKert% anali6a 9uncDional? din Bcoala lui H$-5$ ;ernant Bi <$ Detienne$ Deconectat? de la 'eta9i6ic? Bi de la p)i4olo-ie (indi>idual? )au colecti>?+, ar4etipolo-ia de>ine o BtiinD? i'anent? a culturii$ Ar4etipolo-ia cultural? poate 9i la rEndul ei E'p?rDit? En dou? direcDii, dup? cu' d? r?)pun) 9ie doar pri'ului, 9ie arnEn-durora dintre reproBurile adu)e ar4etipolo-iei p)i4olo-ice (lip)a de autono'ie Bi -enerali6area a*u6i>?+$ De'er)urile intere)ate doar de autono'ia

ar4etipului cultural aBa6? in>arianDii Entr-o per)pecti>? 9eno'enolo-ic?, punEnd Entre parante6e tri'iterile la realitatea e:terioar?, dar continu? )? Ei pri>ea)c? drept niBte con)tante -eneral-u'ane$ De'er)urile care Din cont )i de reproBul de -enerali6are ile-iti'? EBi propun )? pre6er>e )peci9icitatea ar4etipurilor En 9uncDie de conte:tul lor i)toric Bi cultural, 9?r? )? le proiecte6e a)upra Entre-ii culturi u'ane$ E)te >or*a aBadar de @di'en)iunea de uni>er)alitate care i )e concede ar4etipului: #$ $ total? (a*ordare care >i6ea6? cultura u'an? ca 9eno'en -lo*al+% #$"$ parDial? (a*ordare care ur'?reBte )inte6e En 'od pro-ra'atic parDiale )i i)torice+, En co'parati)'ul actual )e En9runt? un uni>er)ali)' radical, )incron Bi tipolo-ic, Bi un uni>er)ali)' 'oderat, diacronic Bi i)torici)t$ #$ $ En uni>er)ali)'ul radical poate 9i Encadrat? 4er'eneutica lui <ircea Eliade$ Ca *un 9eno'enolo- al e:perienDei reli-ioa)e, )a>antul pune Entre parante6e judec?Dile >i6End reali/

tatea ontolo-ic? )au 'etap)i4ic? a 9i-urilor ar4etipale Bi Encearc?, printr-o reducDie eidetic+, )? deduc? 'odelul paradi-'atic al i'a-inarului reli-io)$ ,omo religiosus de9init de <ircea Eliade -EndeBte Bi acDionea6? En 9uncDie de un )i)te' de 'ituri Bi de le-ende etiolo-ice, ce po>e)te)c modelele e'emplare de co'porta'ent o9erite de 6ei Bi de eroi in illo tempore# Tratatul de istorie a religiilor, propedeutic? la 'onu'entala Istorie a credin*elor si ideilor religioase, de)9?Boar? un ade>?rat ta*el )inoptic al )i'*olurilor prin care -Endirea reli-ioa)? con9i-urea6? i'a-inea lu'ii$ La rEndul )?u, loan 5etru Culianu i'a-inea6? 9a'ilia )ectelor Bi Bcolilor -no)tice ca un ar*ore 9ractalic, En care 9iecare )i)te' repre6int? cEte o con9i-uraDie )peci9ic? a unui nu'?r re)trEn) de in>arianDi$ Gno6ele, creBtini)'ul Bi ere6iile i)torice pot 9i dedu)e En 'od a:io'atic, ca >ariante o*Dinute prin actuali6area uneia )au alteia din >alorile unui 9a)cicol de pre)upo6iDii teolo-ice$ En 'od )i'ilar, En do'eniul literaturii$ Nort4rop Ir3e proiectea6? o anatomie a criticii, un ade>?rat ta*lou al in>arianDilor ce

)e re-?)e)c En 9ili-ran En toate operele literare EncepEnd cu antic4itatea, En acelaBi )en), Adrian <arino i'a-inea6? un proiect En care literatura co'parat? )e Frecapitulea6?F Entr-o teorie Bi o poetic? a literaturii 'ondiale, prin e:tra-erea in>arianDilor co'uni literaturilor europene, a)iatice, a9ricane etc$ Iiec?reia dintre ace)te con)tante, 9ie ea o idee )au un concept poetic, un 'ite' )au un 'oti>, o 9or'? retoric? )au o )pecie literar?, i )e poate apoi dedica cEte un )tudiu 'ono-ra9ic, care )?i ur'?rea)c? -ene6a, di9u6iunea, e>oluDia, 'eta'or9o6ele, ana'or9o6ele, declinul Bi di)pariDia etc$ (e:e'plar? En ace)t )en) e)te -iografia ideii de literatura)# Ceea ce En)ea'n? c? ace)te univer$salia ale i'a-inaDiei arti)tice nu )Ent concepute ri-id, ca niBte e)enDe )tatice, par'enidiene, ci 'ai de-ra*? Entr-o 'anier? dina'ic?, ca entit?Di )upu)e in9luenDelor )i relaDiilor En conte:t$ #,"$ En contra)t cu uni>er)ali)'ul radical, care are drept )cop ela*orarea unei ar4etipolo-ii -enerale a culturii u'ane, po6iDia 'oderat? 'ani9e)t? o 'ai 'are prudenD?$ Ea re9u6? )? lucre6e cu ta*louri -enerale, din tea'a de a nu

pierde di9erenDele )peci9ice Entr-un -en co'un unic$ 5entru co'parati)tul 'oderat, 9iecare >i6iune a)upra lu'ii are o ecuaDie )peci9ic? Bi ireducti*il? de ar4etipuri$ 5entru a EnDele-e >iaDa (de)tinul+ ar4etipurilor, ace)tea tre*uie in)erate En reDeaua cultural? care le )ecret? Bi le d? o anu'it? coloratur? Bi tonu)$ =n 'odel de panora'are a *opoi$loT unui anu'it curent (literatura 'edie>al? )cri)? En li'*a latin?+ El repre6int? )tudiul lui E$ R$ Curtiu), Literatura european+ )i "vul Mediu latin, En acea)t? direcDie )e En)criu de alt9el toate cercet?rile care EBi propun )? deli'ite6e poetica Bi in>arianDii unui curent, 'iBcare )au -rupare literar?$ <ai 'ult, En ulti'ii dou?6eci de ani, pEn? Bi ace)te a*ord?ri tipolo-ice parDiale (de)pre RenaBtere, <anieri)', ,aroc etc$+ )Ent re)i'Dite ca li'itati>e, tendinDa 9iind de a*andonare a tipolo-iilor pe curente (>e6i )pre e:e'plu Fde)p?rDireaF lui Hean Rou))et din O ultim+ privire asupra -arocului), En ulti'? in)tanD?, po6iDia -enerali)t? Bi po6iDia indi>iduali)t? nu )e e:clud, din 'o'ent ce, dup? cu' o*)er>? Adrian <arino, uni>er)alul poate 9oarte *ine )? 9ie -Endit prin indi>idual$

=tili6End punctul de >edere -eneral, cercetarea co'parati)t? Findi>iduali)t?F cE)ti-? un criteriu ce Ei per'ite )? di)tin-? 'ai uBor, En pro9ilul unei opere, al unei 'iBc?ri )au al unei epoci, tr?)?turile con)tante de cele accidentale$ Re)pectEnd punctul de >edere indi>idual, cercetarea co'parati)t? F-eneraEi)t?F e>it? eurocentri)'ul Bi tentaDia de ierar4i6are a culturilor$ 5entru ar4etipolo-ul culturali)t, nu e:i)t? culturi 'ai co'plete, 'ai pro9unde, 'ai reali6ate, 'ai >aloroa)e decEt alte culturi, cu' )e EntE'pEa En etnolo-ia de la Enceputul )ecolului, 'arcat? de co'ple:e de )uperioritate 9aD? de culturile Fpri'iti>eF$ Iiecare dintre culturile u'ane e:pri'? co'plet Bi e9icient o anu'it? )ocietate, Entr-o con9i-uraDie )peci9ic?, EncEt e)te )uper9luu ca ace)tea )? 9ie co'parate ca F>aloareF$ Re6ultatul *ene9ic al ace)tei atitudini e)te Fco'parati)'ul 'ilitantF al unui R$ Etie'*le, care 'ilitea6? pentru p?r?)irea *aricadelor canonului occidental, En >ederea recuper?rii Bi >alori9ic?rii culturilor e:centrice, )pre e:e'plu cele orientale$ Nu e)te 'ai puDin ade>?rat c? 'ulticulturali)'ul, punct al

ideolo-iei Fcorectitudinii politiceF, ri)c? )? duc? la ni>elare Bi di)tru-ere de criterii atunci cEnd nu 'ai e)te aplicat la ni>elul culturilor, ci la cel al co'par?rii operelor indi>iduale$ A' )? dau un e:e'plu a)upra po)i*ilit?Dii de a co'*ina per)pecti>a radical? cu cea 'oderat?, e:e'plu ce per'ite o 'ai *un? di)tincDie Entre ar4etipolo-ia cultural? Bi te'atolo-ic, pe de 8 . o parte, Bi ar4etipolo-ia cultural? )i 'or9olo-ia culturii, de cealalt?$ E)te >or*a de 9i-urile lui Don Huan )i Iau)t, ce e'er- En RenaBtere$ Ele au 9?cut o*iectul atEt al te'atolo-ici, cEt )i al 'or9olo-i)'ului$ N?)cut? la )9ErBitul )ecolului trecut, din Encerc?rile 9olcloriBtilor de a )i)te'ati6a te'ele Bi 'oti>ele culturii populare, En )pecial ale *a)'elor, te'atolo-ia pre'er-e ar4etipolo-ia cultural?$ Ceea ce Ei lip)eBte e)te un criteriu )tructural )i 9uncDional )u9icient de puternic care )?-i per'it? )? deli'ite6e cronolo-ic te'ele, En lip)a ace)tuia, *a6at? doar pe un criteriu tipolo-ic, te'atolo-ia are tendinDa de a proiecta Bi re-?)i te'a re)pecti>? pretutindeni unde apar te'e

)i'ilare$ Dup? te'atiBti, )pre e:e'plu, tipul donjuane)c cuprinde toate 9i-urile de )educ?tori, EncepEnd, )? )pune' cu Teu)$ La rEndul ei, nici 'or9olo-ia nu e)te capa*il? )? )urprind? )peci9icul cultural al unui 'it, cu' e)te cel 9au)tic, -enerali6Endu-l tot la un tip p)i4olo-ic$ La 9el @cu )piritul donjuane)c (aBa cu' El i'a-ina)e deja OierKe-aard+, )piritul 9au)tic ar caracteri6a, dup? Spen-ler, o Entrea-? cultur?, cea 7ccidental?$ Din per)pecti>a ar4etipolo-iei culturale, cele dou? 9i-uri )Ent, Enainte de toate, creaDiile )i'pto'atice ale unei >i6iuni de)pre lu'e )peci9ice, cea a RenaBterii, ce nu poate 9i con9undat? )au proiectat? a)upra altor >i6iuni$ ApariDia 9i-urilor lui Don Huan )i Iau)t e:pri'? Entoarcerea eroti)'ului Bi a 'a-iei p?-Ene, re9ulate ti'p de pe)te un 'ileniu de teolo-ia Bi 'orala creBtin?$ 5entru a EnDele-e pro9ilul ori-inal al ace)tor per)onaje e)te nece)ar )? )e Din? )ea'a de jocul dintre )upra9aD? )i pro9un6i'e )peci9ic RenaBterii$ Don Huan nu e)te principiul ro'antic al eroti)'ului 'u6ical, cu' crede OierKe-aard, Iau)t nu e)te )piritul *ur-4e6 En)etat de

acDiune Bi cunoaBtere, cu' )u)Dine Spen-ler$ La ori-ine, a'Endoi )Ent e:pre)ia con9lictului dintre pul)iunile Fp?-EneF ce )e Entorc la )upra9aD? )i )upraeul FcreBtinF care le culpa*ili6ea6?$ Din cau6a acea)ta, atEt la Tir)o de <olina cEt Bi la <arloWe, En ciuda )i'patiei autorilor 9aD? de per)onajele lor, Don Huan )i Iau)t )Ent niBte apo)taDi, care )9ErBe)c prin a 9i tErEDi En in9ern de apariDii de'oniace$ Dac? dori' )? pune' corect pro*le'a, Don Huan )i Iau)t tre*uie, prin ur'are, a*ordaDi dintr-o per)pecti>? co'parati)t? 'oderat?, capa*il? )? )urprind? )peci9icul lor rena)centi)t$ Dac? dori' apoi )? l?r-i' cercetarea )i )? ur'?ri' e>oluDia lor ulterioar?, e)te nece)ar )? adopt?' o per)pecti>? co'parati)t? capa*il? de a di)tin-e atEt in>arianDii cEt Bi di9erenDele pe care 9iecare epoc? Bi curent ce au adoptat ace)te 9i-uri le i'pun per)onajelor$ 5entru )piritul cla)ic al lui <oliere, la care RaDiunea tinde )? Enlocuia)c? credinDa, Don Huan nu 'ai e)te un apo)tat, ci un li*er cu-et?tor% pentru )piritul *aroc al lui Calderon, la care, En con)en) cu preceptele Contrare9or'ei, do-'a creBtin? cen6urea6?

i'a-inarul p?-En, Iau)t de>ine, )u* c4ipul lui Ciprian, un 'a- con>ertit la )9inDenie Bi 'artiriu, En ro'anti)', EnDele) ca o renaBtere a RenaBterii ce reuBeBte pentru pri'a oar? )? dea e:pre)ie co'plet? tuturor 9anta)'elor re9ulate ale inconBtientului european, Don Huan Bi Iau)t nu 'ai )Ent niBte titani En>inBi, ci titani En>in-?tori, al c?ror de'oni)' e)te recuperat )i i'pu) En lu'in? ca un principiu a9ir'ati>$ Xi aBa 'ai departe$ Iar dup? ace)te anali6e parDiale ()au *io-ra9ii ale unor ar4etipuri+ )e poate opera )i o )inte6? -lo*al? ()au o poetic? a ace)tor ar4etipuri+$ E:tra-erea in>arianDilor )i a )tereotipilor literaturii europene )i uni>er)ale ar duce, dup? Adrian <arino, la o Fre6u'areF a literaturii co'parate Entr-o teorie a literaturii$ Ar4etipolo-ia cultural? dep?BeBte En ace)t 9el incon>enientele te'atolo-ici$ Ea nu )e 'ai li'itea6? la a in>entaria recurenDa Bi di9u6iunea te'elor, ci le inte-rea6? En con9i-uraDii culturale )peci9ice, care le e:plic? -ene6a, pro9ilul, interrelaDiile )i tran)9or'?rile$ 5rin acea)ta, )e do>edeBte a 9i un in)tru'ent 4er'eneutic ideal pentru di)cliplina En

)u9erinD? a co'paraDia-'ului$ Cercetarea ar4etipal? per'ite anali6a di9erenDiat?, )pectral?, a 9iec?rei >i6iuni de)pre lu'e, pe *a6a c?reia pre-?teBte o anali6? -eneral? )i )ta*ilirea unei -ra'atici a literaturii uni>er)ale$ A>End -rij? )? )urprind? con9i-uraDia )peci9ic? 9iec?rei >i6iuni arti)tice, dar Bi nucleul in>ariant care )e perpetuea6? prin epoci Bi )paDii, ar4etipolo-ia 9ace po)i*il? ur'?rirea de)tinului 'odulat al 9iec?rei te'e$ Se poate )pune c? ar4etipolo-ia cultural? joac? la ni>elul i'a-inarului colecti> acelaBi rol pe care El joac? p)i4ocritica la ni>elul indi>idului creator$ ABa cu' C4arle) <auron ur'?reBte 'eta9orele o*)edante )i 'itul per)onal al 9iec?rui )criitor, ar4etipolo-ia EBi propune )? )coat? En relie9 i'a-inile )i'*olice Bi 'iturile colecti>e ale 9iec?rei culturi )i curent, Bi, En ulti'? anali6?, ale Entre-ii u'anit?Di$ En plu), cele trei accepDiuni ale ter'enului de ar4etip pot 9i 0 ! co'*inate Entr-un de'er) co'ple: Bi )trati9icat$ 5e trunc4iul accepDiunii culturale

()peci9ic? literaturii co'parate+ pot 9i -re9ate interpret?rile 'eta9i6ice, pe de o parte, )i cele p)i4olo-ice, de cealalt?$ Anali6a literar? poate 9i aBe6at? Entre >oletele a dou? o-lin6i critice co'ple'entare, cea 'eta9i6ic? )i cea antropolo-ic?, con9or' ideii lui Hun- c? e:plicaDia 'itolo-ic? e)te o amplificare a interpret?rii p)i4olo-ice$ Critica literar? ar 9i a)t9el En)oDit? de 'itocritic? Bi 'itanali6?, pe de o parte, Bi de p)i4o-critic? )i p)i4anali6?, de cealalt?$ Ar4etipolo-ia ar putea En ace)t 9el )? preia rolul de )ucce)or 4er'eneutic al po6iti>i)'ului, a'pli9icEnd Bi con9erind un a)pect or-anic de'er)ului co'parati)t$ -i(liografie orientativ+. $ 5laton, Timaios, En Opere ;II, ,ucureBti, Ed$ XtiinDi9ic?, !!#% Ari)totel, Metafizica, ,ucureBti, Editura Acade'iei R$5$R$, !8/% ErWin 5ano9)K3, Ideea# ontri(u*ie la istoria teoriei artei, ,ucureBti, Ed$ =ni>er), !./% Alain de Li*era, earta /niversa$liilor# De la &laton la sfirsitul "vului Mediu, Ti'iBoara, Ed$ A'arcord, !!0% Iranci) E$ 5eter), Termenii filozofiei grece)ti, ,ucureBti, Ed$ Cu'anita), !!#% Ieli: ,u99iere, Miturile lui

,omer si g0ndirea greaca, ,ucureBti, Ed$ =ni>er), !0.% "$ I$ Oant, ritica ra*iunii pure, ,ucureBti, Ed$ XtiinDi9ic?, !8!% Ern)t Ca))irer, La p%ilosop%ie des formes s1m(oliques (# >oi$+, 5ari), LeB Edition) de <inuit, !."% C$ G$ Hun-, &uterea sufletului (1$ >oi$+, Ed$ Ani'a, !!1% C$ G$ Hun-, 0n lumea ar%etipurilor, Ed$ FHurnalul literarF, !!1% C$ G$ Hun-, C$ Oeren3i, opilul divin, !ecioara divin+ (Introducere 0n esen*a mitologiei), Ti'iBoara, Ed$ A'arcord, !!1% C$ Oeren3i, Dion1sos# 2rc%e$t1pal Image of Indestructi(le Life, 5rinceton =ni>er)it3 5re)), !8/% Ide', "leusis# 2rc%et1pal Image of Mot%er and Daug%ter, NeW YorK, Sc4ocKen ,ooK), !..% Ga)ton ,ac4elard, &si%analiza focului, ,ucureBti, Ed$ =ni>er), !0!% Ide', 2pa )i visele# "seu despre imagina*ia materiei, ,ucureBti, Ed$ =ni>er), !!/% Ide', 2erul si visele# "seu despre imagina*ia mi)c+rii, ,ucureBti, Ed$ =ni>er), !!.% Ide', &+m0ntul si reveriile voin*ei, ,ucureBti, Ed$ =ni>er), !!0% Gil*ert DurAnd, 3tructurile antropologice ale imaginarului, ,ucureBti,

Ed$ =ni>er), !..% Leo Iro*eniu), &aideuma# 3c%i*+ a unei filosofii a culturii (2specte ale culturii si civiliza*iei africane), ,ucureBti, Ed$ <eridiane, !0/% 7)Wald Spen-ler, Declinul Occidentului# 3c%i*+ de morfologie a istoriei, Craio>a, Ed$ ,eladi, !!8% J$ Jorrin-er, 2(strac*ie )i intropa$tie, ,ucureBti, Ed$ =ni>er), !.&% C$ Jol99lin, &rincipii fundamentale ale istoriei artei# &ro(lema evolu*iei stilului 0n arta modern+, ,ucureBti, Ed$ <eridiane, !80% Lucian ,la-a, Trilogia culturii, En Opere, >oi$ !, ,ucureBti, Ed$ <iner>a, !0/% #$ Ern)t Ro*ert Curtiu), Literatura european+ si "vul Mediu latin, ,ucureBti, Ed$ =ni>er), !.&% <ircea Eliade, Tratat de istorie a religiilor, ,ucureBti, Ed$ Cu'anita), !!"% loan 5etru Culianu, 2r(orele gnozei# Mitologia gnostic+ de la cre)tinismul timpuriu la ni%ilismul modern, ,ucureBti, Ed$ Ne'ira, !!0% " Nort4rop Ir3e, 2natomia criticii, ,ucureBti, Ed$ =ni>er), !."% Adrian <arino, -iografia ideii de literatur+ (/$ >oi$+, Cluj, Ed$ Dacia,

!!l-l!!0% Ide', omparatism si teoria literaturii, IaBi, Ed$ 5oliro', !!0% C4arle) 5aul <auron, Des metap%ores o(sedantes au m1t%e personnel# Introduction + la &s1c%ocritique, 5ari), Li*rairie Ho)e Corti, !8#% Gil*ert DurAnd, !iguri mitice )i c%ipuri ale operei# De la mitocritic+ la mitanaliz+, ,ucureBti, Ed$ Ne'ira, !!0$ 7EDI5 - Entre 'itanali6? Bi p)i4ocritic? Co'ple:ul 7edip e)te ecuaDia nuclear? a p)i4anali6ei$ 5rin relaDiile )peci9ic oedipiene (atracDia 9aD? de 'a'?, concurenDa cu tat?l+ din triun-4iul 'a'?-copil-tat?, Ireud a de9init con9i-uraDia de *a6? a p)i4i)'ului u'an$ El a >?6ut En le-enda lui 7edip un 'it ori-inar, un pattern care 'odelea6? >iaDa l?untric? a copilului$ <itul lui 7edip deDine prin ur'are En doctrina lui Ireud o pree'inenD? 'etodolo-ic?, 9iind utili6at ca un in)tru'ent interpretati>, ca o a:io'? ce )er>eBte la identi9icarea )i de9inirea celorlalte )tructuri Bi 'ani9e)t?ri p)i4ice$ Acea)t? prioritate 'etodolo-ic? atra-e ur'?toarea con)ecinD?, aparent parado:al?: En para'etrii p)i4anali6ei, 'itul oedipian nu poate 9i anali6at$ =n

in)tru'ent 9olo)it ca in)tru'ent pentru propria anali6? cade )u* ri)cul tautolo-iei$ 5)i4anali6a (Bi 'itocritic?+ lui ,amlet de S4aKe)peare )au a !ra*ilor 4aramazov de Do)toie>)Ki (aBa cu' a 9o)t Entreprin)? de Ireud+, )pre e:e'plu, con)t? En a interpreta co'porta'entul per)onajelor c?utEnd En 9ili-ranul operelor )cenariul oedipian$ 5)i4anali6a (Bi 'itanali6?+ lui Oedip 5ege de So9ocle (aBa cu' a 9o)t condu)? de Ireud, Hone) )au DrieK >an der Sterren+, En )c4i'*, con)t? En a prezenta )cenariul pie)ei$ Din cau6a condiDiei a:io'atice acordate de Ireud naraDiunii oedipiene, di9erenDa dintre ,amlet Bi Oedip 5ege )ea'?n? cu di9erenDa dintre conDinutul 'ani9e)t Bi conDinutul latent al unui >i)$ En ti'p ce En pri'ul ca6 a>e' de Entreprin) un de'er) 4er'eneutic, de de)coperire a unui )en) Enci9rat ()au ca'u9lat+, En cel de-al doilea nu r?'Ene altce>a 'ai 'ult de 9?cut decEt o e:plicitare Bi o punere En lu'in? a nuanDelor unui )en) 'ani9e)t$ 5entru a interpreta 'itanalitic le-enda, e)te ne>oie de o )c4i'*are a cadrului teoretic, a)t9el EncEt triun-4iul oedipian )? de>in?

anali6a*il$ 5)i4olo-ia analitic? ela*orat? de Hun- o9er? un punct de re9erinD? e:terior ideal pentru o a)e'enea Entreprindere$ "# $ 5role-o'ene En ! , Hun- con)u'a ruptura )a de Ireud prin pu*licarea )tudiului Metamorfoze )i sim(oluri ale Li(idoului# Aici apar En e'*rion toate 'arile te'e din care )e >a con)titui aparatul conceptual al p)i4olo-iei analitice j un-i ene$ Anali6End 9anta)'ele unei paciente, do'niBoara <iiler, Hun- de)coper? c? ace)tea utili6ea6? acelaBi )u*)trat i'a-inar ca toate 'arile 'ituri Bi creaDii ale lu'ii, En con)ecinD?, el >a 9olo)i de acu' Enainte 'aterialul 'itic ca un in)tru'ent de a'pli9icare a 9anta)'elor indi>iduale, deci6ie care i'plic? po)tularea unui inconBtiMnt colecti>, co'un Entre-ii u'anit?Di$ CreaDiile )pirituale ale o'enirii )Ent pu)e Entr-un paraleli)' *iuni>oc cu 'ecani)'ele p)i4ice, a)t9el EncEt 'arile epo)uri 'itice >or 9i citite ca e:pre)ia unor traiecte pul)ionale ale li*idoului$ En ! , Hunnu ela*ora)e Enc? 'odelul ar4etipal al inconBtientului Bi 9olo)ea, pentru a ur'?ri

tran)9or'?rile li*idoului, o )c4e'? de )or-inte 9reudian?$ De acea)t? )c4e'?, a9lat? la con9luenDa dintre concepDia 9reudian? Bi ar4etipolo-ia de 'ai tEr6iu a lui Hun-, '? >oi )er>i pentru a interpreta En )pirit jun-ian 'itul lui 7edip$ E>oluDia li*idoului e)te tratat? de Hun- Entr-o concepDie topic?, de in)piraDie 9reudian?$ 5)i4i)'ul e)te >?6ut ca o )ucce)iune orientat? de )i)te'e, pe care pul)iunile li*idinale le )tr?*at pro-redient, Entr-o ordine deter'inat? onto-enetic$ Succe)iunea de o*iecte p)i4ice En care li*idoul )e in>e)teBte pro-e)i> ar 9i ur'?toarea: Li*ido P )Enul 'atern P 'a'a P tat?l P Uunc4iulV P U)oraV 6 )oDia P )i'*olurile culturale$ Spre deo)e*ire de Ireud, care >ede En li*ido ener-ia pul)i-unii )e:uale, Hun- denu'eBte prin li*ido ener-ia p)i4ic? En -eneral$ El de)e:uali6ea6? li*idoul Bi reali6ea6? un 'oni)' pul)ional, )u)DinEnd c? ener-ia p)i4ic? are o ori-ine unica Bi are un a)pect neutru, ea FcolorEndu-)eF En 9uncDie de o*iectul En care e)te in>e)tit?$ 7 alt? ino>aDie, care >a 9i

adoptat? Bi de p)i4anali6?, con)t? En tratarea ace)tor o*iecte drept imago$uri, ter'en prin care Hun- )u*linia6? condiDia lor 9anta)'atic?, calitatea lor de Frepre6ent?ri inconBtienteF$ Imago$ul 'atern, cel patern, cel 9ra"1 tern etc$ nu )e re9er? prin ur'are la per)oana real? a 'a'ei, tat?lui, 9ratelui etc$, ci la i'a-inile interioare pe care le are copilul a)upra ace)tor in)tanDe$ Dac? p)i4anali6a 9reudian? pune accentul 'ai de-ra*? pe proce)ul de introiecDie a 9i-urilor reale (deBi Ireud ajun-e )? >or*ea)c? Bi de)pre F9anta)'e ori-inareF+, Hun- )u*linia6? calitatea Enn?)cut? a i'a-inilor Bi proce)ul de proiecDie a lor a)upra per)oanelor reale$ ;iaDa p)i4ic? a copilului )e con9i-urea6? En relaDie cu ace)te imago$7m -enerate )u*iecti>, pe *a6a 9anta)'elor inconBtiente$ Hun- corelea6? imago$urile unor tipolo-ii 'itice, iar 'ai tEr6iu le >a )u*ordona ar4etipurilor$ <ai tre*uie ad?u-at c?$ )upunEndu-)e unor ne>oi p)i4ice Bi nu criteriului coincidenDei cu realitatea, imago$ imie pot 9i En contradicDie cu caracterul per)oanelor reale core)pun6?toare (imago$u7

unei F'a'e teri*ileF poate )? core)pund? unei 'a'e reale indi9erente+% de a)e'enea, c?, la 9el cu ar4etipurile, imago$urile )Ent a'*i>alenDe, putEnd 9i >alori9icate di9erit En 9uncDie de conte:tul p)i4ic (<area <a'? vs# 'a'a teri*il?, Tat?l di>in vs# c?pc?unul etc$+$ 5ri'ul imago En care )e in>e)teBte li*idoul copilului e)te deter'inat de pul)iunile )ale de autocon)er>are, Entre care Ireud tratea6? ca 9actor pri>ile-iat 9oa'ea, Fpul)iunea de ali'entareF$ Ne>oile nutriti>e duc la )ta*ilirea unei relaDii de o*iect orale a copilului cu )EnuE 'atern$ Dup? cu' >a ar?ta ,ion, ace)ta e)te per)oni9icat ca un -ea'?n i'a-inar$ Acea)t? per)oni9icare per'ite depla)area ener-iei p)i4ice de la o*iectul parDial repre6entat de )En la un o*iect total, care are natura unei per)oane, la imago$ul 'atern$ IuncDia nutriti>? e)te )u*ordonat? relaDiei pri>ile-iate cu 'a'a, al c?rei imago e)te ipo)ta6iat En 'ituri En 9i-ura <arii TeiDe telurice, a 5?'Entului<u'?, din care ne naBte' Bi care ne 4r?neBte pe toDi$ Entr-un )tadiu ulterior, co'uniunea )i'*iotic? dintre copil Bi 'a'? >a 9i )9EBiat? de apariDia

unui al treilea o*iect 'ental, imago$u8 patern$ Acu' )e con)tituie triun-4iul oedipian, En care tat?l ia c4ipul unui concurent ce Ei inter6ice copilului acce)ul la 'a'?, )u* a'eninDarea ca)tr?rii$ 5ro4i*iDia ince)tului deter'i-t na ruperea eului in9antil de )u* in9luenDa imago$ ului 'atern, a)t9el EncEt, de acu' Enainte, *?iatul EBi >a lua drept 'odel imago$u7 patern, ipo)ta6iat 'itic En 9i-ura 'arelui 6eu uranian, al Du'ne6eului tran)cendent, En unele culturi pri'iti>e, )tructu"/ rate pe principiul e:o-a'iei, co'ple:ul 7edip e)te e>itat, dup? Claude Le>3-Strau)), prin Enlocuirea tat?lui de c?tre unc4iul patern, care joac? acelaBi rol educati> ca Bi tat?l, tar? )? 9ie En)? la 9el de pro*le'atic in>e)tit a9ecti>, En unele ca6uri, rolul de i'a-ine e:e'plar? >a putea 9i trecut de la imago$u7 patern la cel 9ratern$ =n 9rate 'ai 'are )e >a con)titui En 'odelul 'a)culin pe care *?iatul Encearc? )?-l i'ite% o )or? 'ai 'are >a 9i la Enceput un )u*)titut 'atern, iar 'ai apoi, odat? cu apropierea pu*ert?Dii, un )u*)titut al >iitoarei i'a-ini a iu*itei$

En preaj'a pu*ert?Dii, are loc o nou? e>oluDie$ Se:uali6area li*idoului deter'in? in>e)tirea lui Entr-un nou imago, cel al 9e'eii, al iu*itei, al )oDiei$ 5entru a )ta*ili o a)e'enea relaDie de o*iect )e:ual?, eul tEn?rului tre*uie )? )e 9i eli*erat de )u* tutela /Wa-o-urilor parentale, )? )e 9i indi>iduali6at$ 7rice 9i:aDie prelun-it? pe un imago de>ine 'aladi>?, E'piedicEnd 'aturi6area$ TEn?rul )au *?r*atul ale c?rui pul)iuni r?'En dirijate a)upra uneia din 9i-urile anterioare ale e>oluDiei )ale p)i4ice nu poate de6>olta o relaDie a9ecti>? nor'al? cu o 9e'eie, En )pirit p)i4analitic, di>er)ele tipuri de 9i:aDie ar putea 9i e:e'pli9icate prin ur'?toarele per)onaje literare: 7edip e)te *locat a)upra imago$ului 'atern, per)onajele lui Oa9Ka (Bi )criitorul En)uBi+ nu )e pot c?)?tori En 'od nor'al din cau6a prepotenDei imago$ului patern, iar =lric4 =ntel (din Omul f+r+ 0nsu)iri al lui Ro*ert <uBii+ e)te 9a)cinat de imago$u7 9ratern, tr?ind o iu*ire 9araonic? cu )ora )a$ En )9ErBit, dup? ce tEn?rul *?r*at a Enceput o >iaD? )e:ual? nor'al? (cel 'ai ade)ea prin contractarea unei c?)?torii+, el EBi reorientea6?

o parte din ener-ia p)i4ic? a)upra unor acti>it?Di creatoare$ Li*idoul e)te rein>e)tit En o*iecte culturale, care repre6int? )u*)tituDi )i'*olici ai o*iectului )e:ual, En >i6iunea din ! a lui Hun- (conte)ta*il?, de alt9el+, 9uncDiile ci>ili6atoare )e de6>olt? pe cana>aua 9uncDiei )e:uale$ Spre e:e'plu, aratul (Bi a-ricultura En -enere+, EnDele) ca o 9ecundare a -liei, e)te un )u*)titut )i'*olic al actului )e:ual% producerea 9ocului prin 9recare (Bi te4nica En -eneral+ e)te un )u*)titut al 'a)tur*?rii$ 5ro'eteu care 9ur? 9ocul pentru a aduce oa'enilor 'eBteBu-urile )i'*oli6ea6? dup? Hun- )u*li'area li*idoului )e:ual En acti>itate cultural?$ Cu' actele )u*)tituti>e nu produc En)? o )ati)9acDie real?, in)ati)9acDia El >a 9ace pe o' )? pro-re)e6e din de)coperire En de)coperire, 9iind a-entul ci>ili6aDiei u'ane$ ,E>oluDia topic? pro-redient? a li*idoului e)te nu'it? de Hun- )u*li'are, Entoarcerea lui )pre co'ple:e 'ai >ec4i ale e>oluDiei e)te nu'it? re-re)ie$ A'Endou? conceptele )Ent preluate de Hun- din >oca*ularul lui Ireud, dar, dac? pri'ul p?)trea6? )en)ul iniDial, de de>iere a

pul)iunii de la acti>itatea )e:ual? la acti>itatea intelectual?, -enerali6Endu-l la Entre- tra)eul li*idoului, cel de al doilea, En )c4i'*, pune En lu'in? o di9erenD? 'ajor? Entre concepDiile celor doi p)i4olo-i$ Ireud concepe re-re)ia ca pe un proce) ne-ati>% c4iar dac? nu d? Entotdeauna naBtere unor 9eno'ene p)i4opatolo-ice, ea i'plic? o co*orEre de la un ni>el )uperior la unul in9erior, de la un )tadiu de6>oltat la unul re>olut, En linii 'ari, re-re)ia poate 9i )u*ordonat? tendinDei pe care Ireud o nu'eBte, En ulti'a )a teorie a)upra pul)iunilor (din Dincolo de principiul pl+cerii), pul)iune de 'oarte, ca tendinD? de reEntoarcere la )tadii pri'iti>e de or-ani-6are Bi, la li'it?, la anor-anic$ AcceptEnd di'en)iunea pato-en? a re-re)iei in>oluntare, Hun- in)i)t? En )c4i'* a)upra re-re)iei >oluntare, Entreprin)? En 'od deli*erat, c?reia Ei atri*uie o >aloare inte-ratoare$ Ea e)te o 9or'? de Entoarcere la )ur)ele li*idoului, de reconectare a eului alienat prin )u*li'?ri )ucce)i>e la i6>orul ener-iei p)i4ice$ 9uesta 'i)tic?, e:pediDia eroic? pe lu'ea cealalt? En c?utarea ne'uririi, ur'ea6?, dup? Hun-, )c4e'a unui regressus

c?tre imago$ul 'atern, co*orEre ce per'i-te Entoarcerea la )tarea de e'*rion, re-e)taDia Bi renaBterea eroului$ Din punct de >edere 'etap)i4olo-ie, di9erenDa dintre >i6iunea lui Ireud Bi cea a lui Hun- e)te cea dintre o >i6iune duali)t? Bi una 'oni)t?$ En ti'p ce Ireud concepe aparatul p)i4ic En ter'eni de perec4i opu)e (ulti'a perec4e conceptual? propu)? de el 9iind pul)iunea de >iaD? / pul)iunea de 'oarte+, Hun- i'a-inea6? in)tanDele p)i4ice En ter'eni de co'ple'entaritate$ Dac? En concepDia )c4i6o'or9a a lui Ireud opuBii )e e:clud, )i i'punerea unuia deter'in? di'inuarea )au )upri'area celuilalt, En concepDia ciclic?, F4er'etic?F, a lui Hun-, opuBii )e co'pletea6? En crearea totalit?Dii$ Cu alte cu>inte, pentru Ireud e>oluDia, Fa)cen)iuneaF, e)te inco'pati*il? cu re-re)ia, cu Fc?dereaF% pentru Hun-, En )c4i'*, e>oluDia nu )e poate de)?>ErBi 9?r? a include la un 'o'ent dat re-re)ia, recuperarea ori-inilor$ Dru'ul )pre E'plinire nu nu'ai c? nu e)te pur a)cen)ional, ci nece)it? En 'od o*li-atoriu o de)cindere, o e:perienD? a tene*re-

". lor, deci o co*orEre Bi o ilu'inare a co'ple:elor inconBtiente$ Ireud concepe 9i:aDia Bi re-re)ia ca pe o *locare a li*idoului En dru'ul )?u pro-redient, iar >indecarea con)t? Entr-o )par-ere a ace)tor *ariere, Entr-o eli*erare a li*idoului Bi En continuarea e>oluDiei$ Hun-, En )c4i'*, >ede En )u*li'area continu? un 9actor de )terili6are a eului, care, pe '?)ur? ce )e in9lea6?, )e rupe tot 'ai 'ult de )ur)ele ener-iei p)i4ice Bi )e 'orti9ic?$ 5entru a o*Dine indi>iduaDia Bi a atin-e totalitatea p)i4ic?, indi>idul tre*uie )? re9ac? ec4ili*rul ener-etic dintre conBtiinD? Bl inconBtient, )?-Bi conBtienti6e6e co'ple:ele ar4etipale, dar nu pentru pentru a le reduce, ci pentru a le inte-ra Bi a le 9olo)i drept )ur)e de ener-ie$ Acea)t? re>alori6are a >ectorilor e>oluti>i Bi in>oluti>i )e corelea6? unei alte 'ari r?)turn?ri de accent pro>ocate de Hun- En conceperea inconBtientului$ Dac? pentru Ireud )inele (id din al doilea )i)te' topic+ repre6int? palierul in9erior al p)i4icului, c?ruia Ei e)te )upraordonat eul Bi )upraeul, pentru Hun-

)inele e)te centrul Entre-ului p)i4ic, al totalit?Dii 9or'ate de conBtiinD? Bi inconBtient$ Ca centru al conBtiinDei, eul care re-re)ea6? )pre )ine nu in>oluea6?, ci )e reinte-rea6? En )tructura )uperioar? care El En-lo*ea6?$ 5rin coniunctio cu celelalte co'ple:e inconBtiente (anima, u'*ra, *?trEnul EnDelept+, eul )e recentrea6? En )ine, iar 9iinDa u'an? do*EndeBte acea plenitudine pe care reli-ia, 'itolo-ia, te4nicile 'i)tice Bi e:tatice o re)i't ca pe o apoteo6?, o atin-ere a atotpotenDei Bi i'ortalit?Dii$ Ceea ce nu En)ea'n? c? re-re)ia nu i'plic? di9icult?Di Bi pri'ejdii$ Reacti>area unor co'ple:e dep?Bite ri)c? Entotdeauna )? 9i:e6e En 'od 'aladi> li*idoul a)upra ace)tora% de aceea, rein>e)tirea >ec4ilor o*iecte p)i4ice )t? )u* )e'nul unor cen6uri, care 'odi9ic? En ne-ati> tonalitatea lor a9ecti>?, E'piedicEnd re-re)ia$ Spre e:e'plu, dac? relaDia pruncului cu 'a'a nu e)te pri>it? de Hun-, )pre deo)e*ire de Ireud, En ter'eni )e:uali, En )c4i'* relaDia re-re)i>? a adultului cu imago$ul 'atern e)te una ince)tuoa)a, deoarece de la pu*ertate Encoace pul)iunile ace)tuia )-au )e:uali6at$ De aceea, interdicDia

ince)tului Bi co'ple:ul ca)tr?rii acDionea6? ca un 9iltru ne-ati> a)upra /'a-o-ului 'atern, tran)9*r'End c4ipul 'a'ei protectoare En c4ipul unei 'a'e teri*ile$ 5e acea)t? )c4e'? re-re)i>?, pe care Hun- o re-?)eBte En toate 'iturile En care eroul Entreprinde o Oatdpacnc% siq d>tpo>, "0 >oi analiza Bi le-enda lui 7edip$ 5entru acea)ta, >oi Encepe prin a trece En re>i)t? 'ite'ele din care e)te concatenat de)tinul re-elui te*an, )upunEndu-le la ceea ce Hunnu'eBte o a'pli9icare$ "$ A'pli9icare 'itanalitic? &rofe*ia paricidului# 7racolul del9ic El pre>ine pe Laio) c?, dac? loca)ta Ei >a naBte un 9iu, ace)ta >a 9i uci-aBul tat?lui )?u$ Enlocuirea prin 9orD? a unui )u>eran de c?tre ur'aBul )?u e)te o te'? cu o 'are recurenD? En 'itolo-ia -reac?$ 5recedentul e:e'plar )e con)tituie c4iar la ni>el di>in, teo-onia 4e)iodic? En9?DiBEnd o )ucce)iune de u6urp?ri prin care 6eii pantocratori preiau pe rEnd autoritatea re-al? de la p?rinDii lor$ La *a6a ace)tei te'e )t? un ritual de tran)'itere >iolent? a puterii, cu

ori-inea En reli-ia populaDiilor din )u*)tratul preindoeuropean$ CredinDele neolitice a>eau En centru o 'are 6eiD? 'u'?, )ur)? a tuturor >ieDilor, a c?rei 9ecunditate era a)i-urat? de un 6eu )atelit, 9iu Bi a'ant$ Re-ele preot e)te un )u*)titut al ace)tui 6eu, el a)i-urEnd *o-?Dia )i 9ertilitatea 'a-ica a Entre-ului re-at$ De aceea, En 'o'entul En care E'*?trEneBte Bi >i-oarea )a intr? En declin, el tre*uie Enlocuit rapid cu un re-e tEn?r, ale) pe )ea'a >itejiei Bi a >irilit?Dii )ale$ En lu'ea 4o'eric? )i cla)ic?, deBi )e culti>? ideea de pietate 9ilial?, re'ini)cenDe ale >ec4ii credinDe din )u*)tratul e-eean )Ent de re-?)it En condiDia a*)olut deri6orie a re-ilor a9laDi la *?trEneDe$ AceBtia nu 'ai au nici o autoritate, 9iind total dependenDi de )prijinul Bi *un?>oinDa 9iilor care le-au luat locul la tron$ Con9lictul pentru putere dintre -eneraDii, pe care oracolul del9ic El proiectea6? a)upra de)tinul la*daci6ilor, e)te potenDat deci de ideea c?, la un 'o'ent dat, Enl?turarea )u>eranului *?trEn de c?tre unul tEn?r de>ine ur-ent? pentru pre6er>area e9icienDei >irile a re-alit?Dii$

"'punerea copilului, En ciuda a>erti)'entului, Laio) concepe un copil, 9ie din ne-lijenDa )a, 9ie printr-un Biretlic al loca)tei, pe care )oDul ei nu o pre>eni)e a)upra pro9eDiei apolinice$ Speriat, el 4ot?reBte )? e:pun? copilul, l?)Endul prad? ani'alelor )?l*atice pe 'untele Cit4erion, )au, Entr-o >ariant?, Enc4i"! 6Endu-l Entr-o arc? aruncat? En >oia >alurilor, En lu'ea -reac?, riturile de e:punere )Ent *ine pu)e En contra)t 9aD? de riturile de adopDiune$ 5?rintele care 4ot?r?Bte )? recunoa)c? copilul El ia, i'ediat la naBtere, din *raDele 'oaBei )au ale doicii Bi El aBa6? pe >atra ca)ei$ ;atra, )i'*ol al 6eiDei Ce)tia, e)te un omp%alos, iar dedicarea copilului )e'ni9ic? inte-rarea lui En co)'o)ul 9a'ilial, punerea lui )u* protecDia di>in?Dilor ce ocrote)c )tirpea Bi cetatea$ Copilul pe care tat?l )e decide En)? )? nu-l recunoa)c? e)te e:pu) Entr-o p?dure, pe un 'unte )?l*atic, la o r?)cruce de dru'uri, pe ape, )paDii ce )i'*oli6ea6? cel 'ai ade)ea Cade)ul, En 9elul ace)ta, el e)te )co) de )u* tutela 6eilor 9a'iliei Bi l?)at prad? di>init?Dilor 'ale9ice Bi 9atale 4toniene )au ac>atice$ 5rin

-e)tul lui Laio), de)tinul lui 7edip e)te pu) pe o traiectorie e:centric?, 'enit? )?-l Endep?rte6e pe >iitorul paricid de centrul )acru al cet?Dii Bi al )tirpei re-ale$ Copilul *?nuit a 9i purt?torul unor 9orDe 'ale9ice nu e)te uci) direct, pentru a )e e>ita i'puri 9i c ar e a, ci e)te e:pu) unor condiDii care Ei 9ac )upra>ieDuirea i'pro*a*il?$ El e)te En 9elul ace)ta )upu) unei ordalii, unei judec?Di di>ine, En care oa'enii Ei la)? pe 6eii )? 4ot?ra)c? )oarta celui re)pin)$ Dac? el trece cu *ine pro*a Bi )cap? ca prin 'iracol En)ea'n? c? e)te un ale) al 6eilor, 'enit unui de)tin de e:cepDie$ Nu'eroBi eroi 'itici Bi le-endari, precu' 5elia), A'9ion, E-i)t, <oi)e, Ro'ulu) )au Ciru), au )upra>ieDuit e:punerii pe 'unte )au pe ape$ Sacrul e)te o 9orD? a'*i>alenD?, En e-al? '?)ur? *ene9ic? )au di)tru-?toare% dac? )cap? cu *ine din Encercare, copilul )e tran)9or'? dintr-un paria al )ociet?Dii Entr-un erou ci>ili6ator, ca Bi cu' 9orDa care El En)oDeBte Bi-ar )c4i'*a )e'nul$ Ace)t du*lu )en) a9ectea6? Bi ordalia, EnDelea)? ca un recur) la ju)tiDia )upre'?% dac? 6eii El procla'? ne>ino>at pe acu6at, En)ea'n? c?

>ino>at e)te acu6atorul$ 7edip nu EBi ucide aBadar tat?l En >irtutea propriilor )ale re)enti'ente, ci acDionea6? ca un in)tru'ent En 'Einile 6eilor, care El 9olo)e)c pentru a-l pedep)i pe cel de)e'nat prin lo-ica ordaliei$ A>e' de a 9ace cu proiecDia re)pon)a*ilit?Dii 9aptelor indi>iduale a)upra in)tanDelor di>ine: 7edip nu e)te un copil ce )e r?6*un? E'potri>a tat?lui per)ecutor, ci un e:ecutor in>oluntar al ju)tiDiei di>ine$ Acea)t? concepDie ar4aic? pre'er-e Bi deculpa*ili6ea6? concepDia 'odern?, de natur? p)i4olo-ic-'oral?, con9or' c?reia -e)tul in9anticid al tat?lui e)te cau6a dorinDei paricide a 9iului$ Laio) nu )e 'ulDu'eBte )?-l a*andone6e pe 7edip Entr-un loc pu)tiu, ci, En plu), Ei lea-? picioarele, )au, Entr-o >ariant? a le-endei, i le )tr?pun-e cu un piron, ceea ce ar e:plica, Entro eti'olo-ie popular?, nu'ele de 7edip (Fpicioare u'9lateF+$ <?rie Delcourt arat? c? e)te po)i*il ca, En le-enda ori-inar?, 7edip )? 9i a>ut picioarele di9or'e din naBtere Bi c? toc'ai acea)t? di9or'itate )? 9i 9o)t cau6a e:punerii )ale$ Copiii cu 'al9or'aDii con-enitale erau con)ideraDi 'ale9ici En lu'ea

ar4aic?, 9iind Enl?turaDi din co'unitate, credinD? ce )e p?)trea6?, )pre e:e'plu, En co'porta'entul )partanilor 9aD? de noun?)cuDii )c4ilo6i$ Di9or'itatea e)te En)? Bi ea a'*i>alenD?$ 7'ul di9or' e)te te'ut En *a6a a-nor'alit?Dii )ale, a di9erenDei 9aD? de 'edia u'an?% cu alte cu>inte, el e)te 0nsemnat, el a 9o)t ales dintre )e'eni Bi 'enit unui de)tin e:traordinar$ Dac? )upra>ieDuirea la e:punere anunD? o apoteo6? eroic?, En)e'nul anunD? o >ocaDie )piritual?, cel 'ai ade)ea 'a-ic?$ 7edip, eroul care En>in-e S9in:ul nu prin lupt?, ci prin EnDelepciune (9olo)ind pro*a*il o 9or'ul? apotropaic?+, are acelaBi *eteBu- cu Ce9ai)to), 6eu ci>ili6ator Bi 'a-ician, care Bc4ioap?t? En ur'a unei ordalii p?rinteBti (aruncarea din 7li'p+$ Dac? la un ni>el ale-oric pute' )pune c? Laio) Ei lea-? picioarele lui 7edip pentru a-i 0mpiedica de)tinul, la un ni>el )i'*olic picioarele )c4ilodite )Ent c4iar En)e'nul )orDii )u* care )e de)9?Boar? de)tinul lui 7edip$ onsultarea oracolului delfic si fuga lui Oedip din orint# Copilul a*andonat e)te -?)it, )au predat direct, unui p?)tor de la curtea lui 5oli*,

re-ele Corintului, En >arianta e:punerii pe ap?, copilul e)te -?)it de 5eri*ea, re-ina din Corint, care, nea>End copii, )e pre9ace c? Ei d? naBtere ad %ac# 5runcul e)te adoptat de re-ii )terpi Bi cre)cut de aceBtia ca propriul lor copil Bi ur'aB la tron$ E)te intere)ant c?, En ciuda 'oti>aDiei )ale aparte, de)tinul lui 7edip )e En)crie Entr-un pattern narati> co'un 'ajorit?Dii 'iturilor -receBti, En *a6a unui )cenariu iniDiatic, tEn?rul erou e)te cel 'ai ade)ea cre)cut Bi educat nu la ca)a p?rintea)c?, ci la curtea unui alt re-e$ De a)e'enea, la 'aturitate eroul nu 'oBteneBte tronul patern, ci porneBte Entr-o e:pediDie En ur'a c?reia e)te Encoronat re-e al unei alte cet?Di Bi )e c?)?toreBte cu 9iica re-elui local, uneori dup? Enl?turarea >iolent? a ace)tuia$ Se pare c? 'itolo-ia -reac? 9ace ecou le-endelor de )ucce)iune 'atrilinear? la tron din epoca neolitic?, En )i)te'ul 'atrilinear, 30 # re-ina e)te ereditar? Bi re-ele e)te electi>, ceea ce En)ea'n? c? eroul do*Ende)te coroana nu prin 'oBtenire pe linie patern?, ci printr-o pro*? En care cucereBte 'Ena re-inei ce

repre6int? cetatea$ Ajun) la >Er)ta 'aturit?Dii, 7edip pleac? )? con)ulte oracolul del9ic pentru a a9la dac? )Ent )au nu ade>?rate )pu)ele pe care i le arunca)e En 9aD? un corintean, cu' c? nu ar 9i 9iul natural al re-elui 5oli*$ 53t4ia El alun-? En)? din te'plu, din cau6a i'purit?Dii de)tinului )?u >iitor$ Speriat de pro9eDia paricidului, 7edip decide )? nu )e 'ai Entoarc? En Corint, pentru a nu da prilej )orDii de a-l con9runta cu tat?l )?u$ 5rin c4iar Encercarea de a-Bi e>ita de)tinul, 7edip de>ine in)tru'entul ace)tui de)tin, iar oracolul, deBi )pune ade>?rul, nu pare )?-l ilu'ine6e pe 7edip cu ade>?rat, ci )?-l E'pin-? c4iar el pe dru'ul )pre paricid$ E:i)t? aBadar o pro*le'? de co'unicare Entre oracol Bi o'ul de rEnd$ AtEt p3t4ia, cEt Bi Tire)ia) (care pare )? 9ie Bi el un nu'e -eneric pentru o cla)a de pro9eDi+ >or*e)c acoperit, pe ocolite, Apolo En)uBi, 6eul oracolelor, 9iind )upranu'it Lo:ia), pie6iBul$ Spectatorul pre>enit, En )c4i'*, care )e E'p?rt?BeBte din >i6iunea poetului in)pirat de 'u6e, EnDele-e de la *un Enceput )pu)ele clar>i6ionarilor$ Ceea ce En)ea'n? c? oracolul nu e)te ininteli-i*il, ci

e)te de neEnDele) doar pentru cei care nu )e E'p?rt?Be)c din EnDelepciunea pro9etic?$ 7a'enii de rEnd nu )Ent capa*ili )? de)ci9re6e pro9eDia deoarece tr?ie)c Entr-un alt re-i' co-niti>, in9erior celui di>in, 9iind prad? ilu6iilor )i 9al)elor repre6ent?ri$ 7edip nu p?trunde )pu)ele p3t4iei, Bi nici pe cele ale lui Tire)ia), deoarece tr?ieBte En con>in-erea eronat? c? e)te 9iul re-elui din Corint$ I'pactul cu oracolul del9ic pro>oac? o r?)turnare En e:i)tenDa prota-oni)tului, con)tituind un >erita*il punct de in9le:iune a de)tinului )?u$ E:punerea de c?tre Laio) El pla)a)e pe o traiectorie e:-centric?, ce El ducea Entr-o direcDie di>er-ent? 9aD? de propria 9a'ilie% con)ultarea p3t4iei El Entoarce din dru' Bi El redirijea6? Enapoi )pre T4e*a, )pre centru$ Cele*ra e'*le'? del9ic? @T>c' aauro>F, FCunoaBte-te pe tine En)uDiZF reorientea6? atenDia lui 7edip din)pre lucrurile din a9ar?, EnBel?toare Bi >ane, )pre cele din?untru, tra-ice, dar ade>?rate, Entoarcerea )pre cetatea natal? >a 9i o re>enire$En )ine, i'plicEnd di6ol>area >iolent? a 9al)ului Bi re>elarea ade>?rului, oricEt de durero) >a 9i ace)ta$

&aricidul# Deci) )? nu re>in? En Corint, 7edip porneBte )pre T4e*a$ Dar, c4iar la r?)crucea celor trei dru'uri, )e EntElneBte cu tat?l )?u care, Entr-un car re-al, En)oDit de >i6itiu, )au c4iar de o 'ic? )uit?, )e Endrepta Bi el )pre Del9i, pentru a a9la re'ediul la ra>a-iile 9?cute de S9in:$ Cu' nici unul nu >rea )? )e dea la o parte din dru', Entre cei doi are loc o altercaDie >iolent?, En care Laio) e)te uci), 9?r? ca 7edip )? Btie c? e)te >or*a de tat?l )?u$ <ito-ra9ii )au )tr?duit )? locali6e6e -eo-ra9ic acea)t? )trE'toare ce nu per'ite trecerea )i'ultan? a dou? per)oane$ Se pare En)? c? 'oti>ul trec?torii e)te o in>enDie tEr6ie, 'enit? )? e:plice o )ituaDie a c?rei )e'ni9icaDie ori-inar? )-a pierdut: cei doi nu )e EntElne)c EntE'pl?tor, ci )e En9runt? pe >iaD? Bi pe 'oarte En cadrul deja a'intitului rit de tran)'i)iune >iolent? a puterii$ Succe)iunea re-al? En )i)te'ul 'atrilinear preindoeuropean )e de)9?Bura pe *a6a unei En9runt?ri Entre deDin?torul puterii Bi pretendent, ritual de)cri) de Ira6er En ca6ul te'plului Dianei de la Ne'i$ <ai 'ulte 'ituri -receBti p?)trea6? a'intirea unei co'petiDii

Entre )ocru Bi >iitorul -inere, En care En>in)ul e)te do*orEt din carul de lupt? Bi )9Ertecat de cai$ DeBi -Andirea cla)ic? -reac? Ei atri*uie lui 7edip cu totul alte 'oti>aDii p)i4olo-ice, EntElnirea cu tat?l )?u ur'ea6? aceeaBi )c4e'? de preluare )En-eroa)? a re-alit?Dii$ Dincolo de acea)t? )e'ni9icaDie )i'*olic?, ar4eolo-ia o9er? Bi o e:plicaDie 'ai *anal? En9runt?rii dintre tat? )i 9iu$ En Grecia cla)ic?, 'arile cet?Di erau le-ate prin dru'uri *ine EntreDinute (c4iar Bi En >re'e de r?6*oi+, En care erau a'enajate dou? BanDuri )peciale pentru roDi$ Toate carele a>eau di)tanDa Entre roDi )tandardi6at?, la 9el ca trenurile din 6iua de a6i, adaptate )? 'ear-? nu'ai pe un anu'it 9el de )ine$ Atunci cEnd dou? c?ruDe )e EntElneau pe acelaBi tra)eu, unul din c?ruDaBi tre*uia )?-Bi ridice c?ruDa din BanDuri pentru a-i 9ace loc celuilalt )? treac?$ Nu e)te o*li-atoriu aBadar ca Laio) Bi 7edip )? )e 9i EntElnit Entr-o )trE'toare -eo-ra9ic?, 9iindc? oricu' unul ar 9i 9o)t ne>oit )?-i cede6e celuilalt trecerea, En orice ca6, pentru pu*licul lui So9ocle nu era nici o pro*le'? )? EnDelea-? )u*te:tul con9runt?rii de or-olii dintre cei doi

conduc?tori de c?leBti$ /ciderea 3fin'ului# Ajun) En 9aDa T4e*ei, 7edip EntElneBte S9in:ul, 'on)tru care Ei de>or? pe toDi cei care nu Btiu )? r?)pund? corect eni-'elor )ale$ S9in:ul 9u)e)e c4e'at din Etiopia de #" 33 c?tre Cera, ap?r?toare ca Entotdeauna a 'oralei 9a'iliale, pentru a pedep)i cetatea i'puri9icat? de r?pirea de c?tre Laio) a copilului Cri)ip$ R?)pun6End corect (F7'ulZF+ la Entre*area Fo*lic?F a S9in:ului (FCe 9?ptur? u'*l? di'ineaDa En patru picioare, la prEn6 En dou? picioare Bi )eara En trei picioareMF )au, En alt? >ariant?, FCe 9?ptur? e)te 'ai pre)u) decEt de)tinulMF+, 7edip pro>oac? )inuciderea ia)'ei, )al>End cetatea$ G4icitoarea e)te o pro*? iniDiatic?, ce 9ace parte din ritualul prin care pretendentul la tron )e c?)?toreBte cu re-ina )i preia puterea re-al?$ S9in:ul e)te un 9el de -ardian al )ecretului cet?Dii, ce tre*uie En>in) pentru a do*Endi acce) la c?'ara )acr?, la alco>ul )acra'ental$ S9in:ul e)te din aceeaBi )tirpe cu Cer*erul (e)te 9iica lui Ti9on cu

Ec4idna, )au a lui 7rtro cu Ci'era+, p?6ind o tain? de)tinat? nu'ai iniDiaDilor, aBa cu' )9incBii e-ipteni p?6e)c l?caBurile inter6i)e, pira'idele Bi 'u'iile 9araonilor$ De)ci9rEnd eni-'a, ce Ei 9u)e)e EncredinDat? S9in:ului de c?tre 'u6e, 7edip )par-e En 9apt *ariera )pre cunoaBterea )ecret?, )pre tainele di>ine, )e'n c? En acea)t? reEntoarcere )pre )ine el accede treptat la clar>i6iunea pro9etic? (ceea ce >a a9la la 9inalul a>enturii )ale e)te c? Fo'ulF din r?)pun)ul c?tre S9in: nu e)te 9iinDa u'an? En -eneral, ci el, 7edip En)uBi+$ S9in:ul are *u)t Bi cap de 9e'eie, trup Bi la*e de leu, aripi de >ultur Bi coad? de Barpe$ Dac? )9in:ul e-iptean, 'a)cul, El repre6int? pe 9araon Bi, prin ace)ta, pe 6eul )olar, )9in:ul -rec, 9e'el?, pare )? repre6inte o di>initate 9e'inin? lunar?, luna Enaripat? t4e*an?$ E)te o di>initate pre4elenic?, de tipolo-ie oriental?$ Anato'ia ei co'po6it? a'inteBte de 'onBtrii orientali (cu' >a 9i Aion 'it4raic+ ce )i'*oli6ea6?, prin En)u'area unor ani'ale ce repre6int? 9iecare cEte un )e'n 6odiacal, anul ca totalitate, eonul Bi calendarul )?u$ Ro*ert Gra>e) e)te de p?rere c? leul repre6int? partea

cre)c?toare a anului, iar Barpele partea de)cre)c?toare$ 5rin co'ponenta o9idian?, )9in:ul intr? En cate-oria dra-onilor )au a Berpilor uriaBi ce 9?ceau parte din cultul <arii 6eiDe din reli-ia 'inoic?$ En9rEn-End S9in:ul, 7edip co'ite acelaBi )acri9iciu Ente'eietor ca Bi Teu) En>in-Endu-l pe Ti9on, Apolo uci-Endul pe 53t4on )au Cad'o) o'orEnd dra-onul, -e)t )i'*oli6End Enlocuirea cultelor c4toniene pre4elenice cu cele ale in>adatorilor indoeuropeni$ 34 Incestul, En ur'a >ictoriei a)upra S9in:ului, 7edip e)te ale) re-e En T4e*a, En locul lui Laio) di)p?rut, Bi o pri'eBte de )oDie pe >?du>a ace)tuia, En 9elul ace)ta, periplul prota-oni)tului$)e Enc4eie cu re>enirea En punctul central de unde El alun-a)e tat?l )?u: 7edip )e Entoarce En cetatea natal?, En palatul 9a'ilial, En alco>ul naBterii )ale Bi, Entr-un 9el, c4iar En pEntecul 'atern$ <odul En care are loc acce)ul la tron (co'petiDia cu re-ele *?trEn, pro*a uciderii unui 'on)tru, c?)?toria cu re-ina Bi En)c?unarea ca re-e+ con9ir'?

)c4e'a )ucce)iunii de tip 'atrilinear, En care puterea e)te deDinut? Bi tran)'i)? re-elui electi> de c?tre re-in?, En )cenariul ace)ta pre4elenic, re-ina e)te preotea)a Bi repre6entanta <arii 6eiDe, iar re-ele El )u*)tituie pe 6eul cel tEn?r, 9iu Bi a'ant al 6eiDei 'a'?$ Ciero-a'ia ince)tuoa)? care a)i-ur? 9ecunditatea naturii e)te un in>ariant al 'itolo-iei -receBti (Geea Bi =rano), C3*ele Bi Atti), 5er)e9ona -)au De'eter-$ Bi Dion3)o) lacc4o) etc$+$ <i)terele eleu)ine, )pre e:e'plu, perpetuea6? En nunta 'i)tic? dintre re-in? Bi 'arele ar4onte ideea de conjuncDie )acr? Entre 'a'a natur? Bi eroul EntrupEnd >i-oarea 9ecundant?$ Cu' toDi oa'enii )Ent 9iii <arii 6eiDe, Bi cu' de)cendenDa patern? nu joac? nici un rol En )ucce)iunea de tip Ne'i, En)ea'n? c? ritualul re-al preindoeuropean nu pre)upune paricidul Bi ince)tul decEt Entr-un )en) )i'*olic: re-ina luat? En c?)?torie nu e)te 'a'a En>in-?torului decEt En '?)ura En care o repre6int? pe <area 6eiD?, iar re-ele En>in) nu e)te tat?l ade>?rat al En>in-?torului, ci doar precedentul )oD al re-inei cucerite$ Lucrurile )e )c4i'*? En)? atunci cEnd tri*urile

indoeuropene introduc )i)te'ul patrilinear, En care 9iul Ei ur'ea6? tat?lui la tron$ 5ri>ite prin pri)'a riturilor de )ucce)iune patern?, Enl?turarea re-elui-preot de>ine Entr-ade>?r un paricid, 9iindc? ur'aBul e)te 9iul de )En-e al re-elui En>in), iar c?)?toria cu re-ina-preotea)a )e tran)9or'? Entr-un ince)t real, 9iind >or*a de En)?Bi 'a'a En>in-?torului$ S? 9ie 'itul oedipian e9ectul conju-?rii a dou? practici )ociale di9erite, ritul pre4elenic de )ucce)iune 9iind interpretat Bi r?)t?l'?cit de Grecia indoeuro-pean? prin propriul ei )i)te' patrilinealM Miasma, En >i6iunea 'oral? a Greciei cla)ice, 7edip e)te >ino>at de uciderea tat?lui, cri'? ce i'puri9ic? Entrea-a cetate$ Ciu'a ce )e a*ate a)upra T4e*ei e)te o 9or'? de 'ani9e)tare a 'ia)'ei, 9orD? 'ale9ic? in9ernal? ce pu)tieBte Dinutul i'pur, #/ )ec?tuind apele, di)tru-End 4oldele, deci'End ani'alele Bi pro>ocEnd )terilitatea 9e'eilor$ <ia)'a per)oni9ic? 'Enia unui 'ort care nu a 9o)t r?6*unat )au/Bi c?ruia nu i )-au adu)riturile 9unerare cu>enite, rituri 'enite nu

nu'ai )?-l E'*une6e, ci Bi )? rup? contactul periculo) dintre lu'ea >iilor Bi cea a 'orDilor$ Cetatea *Entuit? de 'ia)'? tri'ite o dele-aDie la Del9i, pentru a a9la cine e)te 'ortul care a pro>ocat-o Bi ce tre*uie 9?cut pentru a liniBti 'Enia ace)tuia, r?)pun)ul 9iind de o*icei acela de a de)c4ide un cult po)t'orte' eroului re)pecti>$ Din nou per)onajele cu 9acult?Di 'antice, p3t4ia Bi 'ai apoi Tire)ia), inter>in En de)tinul lui 7edip, Ende'nEndu-l )?-l -?)ea)c? pe uci-aBul necuno)cut Bi indicEndu-l pe ace)ta En 7edip En)uBi$ Re-ele nu EnDele-e En continuare )en)ul o*lic al pro9eDiilor, )e'n c? Entre EnDelepciunea di>in? Bi EnDele-erea )a u'an? )e 'enDine aceeaBi ruptur? de ni>el$ Dar anc4eta pornit? de 7edip are 'enirea de a acoperi toc'ai ace)t inter>al% un 7edip conBtient, care (crede c?+ nu a co'i) paricidul, El ur'?reBte pe un uci-aB care a co'i) cri'a, dar En 'od inconBtient$ De)coperirea de c?tre prota-oni)t a identit?Dii dintre eul )?u inconBtient uci-aB Bi per)onalitatea )a conBtient? e)te con)iderat? de c?tre Ari)totel punctul cul'inant al tra-ediei% prin oc>aY;9*pia>i% (recunoaBtere+ eroul con9er?

pr?*uBirii )ale tra-i)'ul conBtiinDei ace)tei pr?*uBiri$ 7edip ie)e din ilu6ia En care tr?i)e pEn? atunci Bi EBi EnDele-e de)tinul aBa cu' Ei 9u)e)e ace)ta ur)it de c?tre <oire Bi cu' i-l pre6i)e)e p43tia$ A-Bi a)u'a de)tinul En)ea'n? pentru el a-Bi lu'ina 6onele de u'*r? din ace)t de)tin, adu'*rite de o 9al)? cunoaBtere$ Or(irea# 5edeap)a pe care )i-o aplic? 7edip e)te un indiciu pentru >ino>?Dia pe care eroul )i-o atri*uie Bi o a)u'? cu ade>?rat$ DeBi el e)te cel care a co'i) atEt paricidul cEt Bi ince)tul, 7edip nu )e recunoaBte totuBi >ino>at de ace)te cri'e a c?ror re)pon)a*ilitate nu Ei re>ine decEt En calitate de in)tru'ent$ Xti' c? ju)tiDia ar4aic? 9uncDiona dup? le-ea talionului: oc4i pentru oc4i Bi dinte pentru dinte$ Cri'a )e pedep)eBte prin uciderea >ino>atului )au, En cel 'ai *un ca6, prin alun-area ace)tuia din cetate$ 7r, >ede' c? 7edip, cu toate c? En 'o'entul iniDial de ilu'inare tra-ic? e)te *Entuit de -Endul e:ilului, )e >a )i'Di totuBi le6at de 9aptul c? e)te alun-at din cetate Bi, En con)ecinD?, >a arunca *le)te'ul p?rinte)c a)upra 9iilor Bi a cet?Dii care l-au #8

nedrept?Dit$ Acea)ta En)ea'n? c? el nu )e con)ider? cu ade>?rat >ino>at de paricid$ In 'od a)e'?n?tor, )coaterea oc4ilor nu pedep)eBte nici ea cri'a de ince)t, En lo-ica talionului acea)ta pre)upunEnd 'ai de-ra*? o ca)trare (pEn? En )ecolul trecut Enc?, >iolul era la noi pedep)it cu Ft?ierea )cEr*a>nicului '?dulariuF+$ S-ar putea in>oca interpretarea 9reudian? dup? care or*irea e)te o ca)trare )i'*olic?% >erticalitatea a)i-urat? de pri>ire Bi lu'in? )e corelea6? cu >irilitatea, En ti'p ce ori6ontalitatea oar*? Dine de 9e'initate$ Dar -recii nu a>eau in4i*iDii >er*ale, care )? deter'ine o depla)are )i'*olic? de la 9alu) la oc4i% ei >or*eau li*er de)pre ca)trarea lui =rano) de c?tre Crono), )au de auto'utila-rea lui Atti)$ En)ea'n? c? or-anul con)iderat >ino>at de c?tre 7edip )Ent oc4ii EnBiBi Bi c? >ina pe care )i-o recunoaBte eroul nu e)te nici paricidul Bi nici ince)tul, ci ignoran*a En care el )-a a9lat, ilu6ia care a 9?cut po)i*ile ace)te tra-ice 9apte, En oc4i el pedep)eBte or-anul creator de 9al)e repre6ent?ri, ce l-a 'enDinut Entr-o lu'e a aparenDelor, DinEndu-l departe de cunoaBterea ade>?rului )ortit de <oire$ 7c4ii

)Ent En de9initi> >ino>aDi de En?lDarea oar*? a eroului, ei au 9o)t in)tru'entul 43*ri)ului )?u$ Dar )coaterea oc4ilor coincide cu 'o'entul En care 7edip accede la clar>i6iunea interioar?$ Depri>area )en6orial?, ruperea canalelor de co'unicare cu lu'ea 9eno'enal? )Ent, En toate te4nicile a)cetice, 'ijloace de a do*Endi o pri>ire )ecund?$ Dup? A>a3>copicnL, 7edip >ede lu'ea aBa cu' e)te ea 9?cut? de 6ei, >ede de)tinul aBa cu' a 9o)t el )cri) de <oire, >ede cu oc4ii pro9etului Bi nu cu cei ai o'ului de rEnd$ Cu alte cu>inte, el atin-e conBtiinDa pro9etic? a p3t4iei )au a lui Tire)ia), de acu' conDinutul oracolelor de>enindu-i li'pede, Endreptarea (EnDele-erea+ )en)ului Fo*licF al oracolului indic? tran)cenderea de c?tre prota-oni)t a condiDiei u'ane, iar )coaterea oc4ilor nu 9ace decEt )? con9ir'e acea)t? 'odi9icare de )tatut$ 7edip renunD? la >ederea 9i6ic?, 9eno'enal?, Bi cucereBte >ederea interioar?, nu'enal?, de>enind or* pe dina9ar? Bi clar>?6?tor En?untru, a)e'eni lui Tire)ia), pro9etul in)pirat de Apolo, )au lui Co'er, aedul or* in)pirat de 'u6e$ 2poteoza# Dup? recunoaBterea tra-ic?, 7edip

decade din condiDia )a, 9iind )ilit )? a*andone6e tronul Bi )a r?t?cea)c? din cetate En cetate, En)oDit doar de Anti-ona, )ora Bi 9iica )a$ S-ar 5utea En)? ca ace)t 9inal )? 9ie i'pre-nat de ne>oia de i)p?Bire Bi #. co'pen)aDie 'oral? a Greciei cla)ice, En epopeile 4o'erice, unde eroul nu e)te judecat prin pri)'a canoanelor etice, ci prin aceea a ne'?)urii (c4iar a 'on)truo6it?Dii ne'oti>ate a+ 9aptelor )ale, 7edip r?'Ene En continuare re-e al T4e*ei Bi )9rrBeBte -lorio) Entr-un r?6*oi$ Tra-icii nu pot i-nora nici ei aura de erou ce-l Enconjoar? pe 7edip (En ciuda )au poate toc'ai din cau6a acu'ul?rii de 9apte teri*ile+@, a)t9el EncEt, deBi eroul EBi duce *?trEneDea En dec?dere, 'oartea )a e)te apoteotic?$ Glori9icarea 9inal? a la*dacidului e)te clar )u-erat? de in)tru'entarea di)pariDiei )ale cu 'oti>e )i'*olice )i rituri din cultul eroilor$ A)t9el, dac? Entr-o >ariant? 7edip r?t?ceBte ur'?rit de Erinii, de'oni c4tonieni ce pedep)e)c cri'ele E'potri>a p?rinDilor, Bi 'oare torturat de ace)tea, la So9ocle el popo)eBte la Colo-no), En du'*ra>a

Eu'enidelor$ Orestia lui E)c4il de)cri)e)e deja 9elul En care Eriniile, du4uri r?6*un?toare Bi 'ale9ice, ce El ur'?re)c pe 7re)te pentru uciderea 'a'ei )ale, )e pot tran)9or'a En du4uri *ene9ice )i protectoare, prin 'ijlocirea Atenei Bi a lui Apolo$ <eta'or9o6a lor )u-erea6? )u*li'area pul)iunilor autodi)tructi>e (Eriniile per)oni9ic? re'uBc?rile, tortura interioar? pro>ocat? de >ino>?Die+ En pul)iuni creatoare, deci re6ol>area >inei tra-ice$ 7edip care ajun-e la Colono) e)te un 7edip puri9icat, di)culpat de cri'ele )ale, a c?rui dai'onie eroic? a ieBit de )u* )e'nul de6a)trului$ A)t9el EncEt el poate de>eni un protector al cet?Dii care El ad?po)teBte$ 5rota-oni)tul e)te conBtient c?, dup? 'oarte, >a deDine puterile unui erou tutelar, ale unui dai'on c4tonian$ En 'od )i'etric, dac? *le)te'ele )ale >or duce la di)tru-erea T4e*ei (En cele dou? r?6*oaie, al Fcelor BapteF Bi al epi-onilor+, *un?>oinDa )a En )c4i'* >a proteja At4ena unde El pri'i)e Te6eu$ Din acea)t? cau6?, cet?Dile -receBti e>itau pe cEt po)i*il 'Enia eroilor necuno)cuDi Bi erau intere)ate En FracolareaF cEt 'ai 'ultor

eroi protectori$ Colono) En)uBi, )?tucul de lEn-? At4ena unde )e n?)cu)e So9ocle, )i pe care dra'atur-ul El Enno*ilea6? pla)End aici 'or'Entul lui 7edip, poart? nu'ele unui alt erou tutelar, c?ruia la*dacidul >ine )? i )e adau-e$ S9ErBitul lui 7edip e)te Bi el )u-e)ti> pentru eroi6area per)onajului, Entr-o e:plo6ie de 9ul-ere oli'piene, el nu 'oare En )en) 9i6ic, ci di)pare Entr-o pr?pa)tie c?)cat? En p?'Ent, a)e'eni 38 altor per)onaje eroi6ate, A'9iarao) )au Tro9onio)$ ;ocea in>i6i*il? care Ei cere )? )e -r?*ea)c?, pro*a*il a lui Cer'e) p)i4opo'p, indic? )i ea c? a>e' de-a 9ace cu ceea ce ErWin Ro4de nu'eBte r?piri 'iraculoa)e$ Eroi precu' Sarpedon )au <enelau nu 'or prin de)p?rDirea lui </u^iE de trup, ci )Ent r?piDi 0n trup de c?tre un 6eu care Ei duce Entr-un Dinut lu'ino) Bi E'*elBu-at, di9erit de Cade)ul )u*teran de)tinat u'*relor$ La 9el cu A'9iarao), 7edip e)te un erou cu En)uBiri pro9etice apoteo6at$ Tr?)?turilor eroice p?)trate de le-end? (uciderea unui 'on)tru,

-u>ernarea unei cet?Di, 9apte Fne'?)urateF care tre6e)c )pai'a, 'oartea -lorioa)? En lupt?, En)?Bi 9ai'a care Ei perpetuea6? nu'ele criteriu pentru Co'er al )upra>ieDurii eroice Fprin cEntecul ae6ilorF+, So9ocle le adau-? di'en)iunea pro9etic?, En)uBirile clar>i6ionare (>ictoria prin inteli-enD? a)upra S9in:ului, ad'ira*ila >oinD? de autocunoaBtere+$ En con)en) cu )piritul epocii, autorul tra-ic 'oti>ea6? apoteo6a lui 7edip nu prin 9aptele de ar'e, ci prin 9aptele Fde 'inteF, cunoaBterea de )ine de>enind En 'i)tica or9icopita-oreic? Bi, 'ai apoi, platonician?, o d>cLj>rjCTO%, o redo*Endire a conBtiinDei Bi a condiDiei di>ine pierdute$ #$ Interpretare p)i4ocritic? De)tinul lui 7edip ur'ea6? o du*l? 'iBcare, d[e[pro-re)ie Bi de re-re)ie, 'DeEe-End aceBti ter'eni En )en) topic, Bi nu En )en) 'oral$ ;atra p?rintea)c?, conceput? ca un omp%alos, )i'*oli6ea6? centrul p)i4ic, unitatea ori-inar? prenatal?, de care eroul )e Endep?rtea6? >erti-ino)$ E:punerea copilului de c?tre Laio) are )e'ni9icaDia unei rupturi >iolente a eului de )ur)ele )ale li*idinale Bi )9EBierea

co'uniunii e'patetice cu lu'ea$ Copilul Encetea6? )? )e 'ai E'p?rt?Bea)c? din totalitatea 'a-ic?, ie)e din )iera de ener-ie a )inelui ori-inar, care con9er? )enti'entul de atotpotenD? Bi i'ortalitate, Bi e>oluea6? Entr-o lu'e a alterit?Dii$ Si'*olic >or*ind, el p?r?)eBte )paDiul nuclear Bi o'o-en al Ce)tiei, 6eiDa 9a'iliei, Bi )e re-?)eBte En )paDiul peri9eric Bi nei6otrop al lui Cer'e), 6eul c?l?toriilor Bi al inter'edierilor$ <untele )?l*atic, r?)crucea de dru'uri, 'area de)c4i)? En toate #! direcDiile, )Ent )paDii ale nonidentit?Dii, unde eul )e di9erenDia6? de )ine, )e de)-co'pune din Entre- Bi are EntElniri cu ceilalDi, cu alter-e-ouri$ Sin-ur?tatea El 9ace >ulnera*il% ne'ai9iind En contact direct cu )ur)a ener-iei p)i4ice, el re)i'te tran)9or'?rile pro>ocate de ti'p, e>oluea6?, E'*?trEneBte, e)te )upu) 'orDii$ E:pu) pe p?'Entul -ol )au Entr-o arc? pe >aluri, el e)te En contact periculo) cu lu'ea 'orDilor Bi a 9orDelor )u*terane$ CEt? >re'e )e a9la En 'area co'uniune, poporul du4urilor nu a>ea de ce )?-i pro>oace tea'?% ele de>in

an-oa)ante a*ia cEnd eul le re)i'te ca alterit?Di ce El pot )upune, ce Ei pot de>ia e>oluDia$ Cu alte cu>inte, e:punerea iuu7edip e)te un corelati> e:terior al de)9acerii )inelui ori-inar alDprota-oni)tului En co'ple:e autono'e, al rupturii eului din 'a)a inconBtientului$ 5ri'ul )e-'ent al de)tinului eroului ur'?reBte ceea ce, En )c4e'a 9reudian? adaptat? de Hun-, repre6int? tra)eul pro-redient al )u*li'?rii$ EntElnirea cu oracolul del9ic El >a 9ace pe 7edip )ELteaBii\]ti-6e6e ruptura interioar? dintre eu Bi )ine$ 5ro9eDiile En>?luite ale p3t4iei Ei rele>? 9aptul c? e:i)t? dou? ordini ale realit?Dii: lu'ea ca repre6entare a eului Bi lu'ea ca )tructur? e)enDial?, ca 'ani9e)tare a )acrului$ 5ri'a >i6iune, cea u'an?, e)te )u*ordonat? principiului realit?Dii Bi con)truieBte lu'ea En cadrul lo-ico-pra-'atic al raDiunii, al conBtiinDei diurne$ 7r, En '?)ura En care conBtiinDa are pretenDia de a e:plica totalitatea p)i4ic?, i-nor'd )au re9ulEnd co'ponentele inconBtiente, ea )u9er? o in9laDie 'ali-n?$ Ea )e ilu6ionea6? )in-ur?, in>entEnd e:plicaDii 9al)e, creEnd repre6ent?ri ilu6orii, -enerEnd cu alte cu>inte lu'ea 9eno'enal?$ Cea de-a doua

>i6iune, cea di>in?, )urcla)ea6? >i6iunea conBtient?, inte-rEnd-o Entr-o totalitate )uperioar?, cea a )inelui$ <odalit?Dile co-niti>e ale )inelui )Ent )upraraDionale, pie6iBe Bi ilo-ice, )i'*olice Bi ca'u9late, dar pline de )u*)tanD?$ 7edip, o'ul raDional 'ediu, nu EnDele-e pro9eDiile tran)conBtiente pe care le e'ite p3t4ia En 4iero'ania ei e:tatic?, )au Tire)ia) En EnDelepciunea lui en)tatic?$ En in)piraDia lor di>in?, cei doi de6>ele)c )en)ul e)enDial al lucrurilor, lu'ea nu'enal?, En care o'ul e)te EnBuru*at prin )inele )?u$ Ei joac? rolul *?trEnului EnDelept, ar4etip (>oce interioar?+ care Ei de6>?luie eroului )en)ul adEnc al e:i)tentei )ale$ 40 Din per)pecti>a eului, 7edip are o anu'it? i'a-ine, curat? dar 9al)?, de)pre el En)uBi (e)te 9iul lui 5oli* )i <eropa, e)te n?)cut En Corint etc$+% din per)pecti>a )inelui, al c?ror purt?tori de cu>Ent )Ent preotea)a po)edat? )i pro9etul clar>i6ionar, el pri'eBte o alt? i'a-ine, i'pur? dar ade>?rat? (9iu al lui Laio) Bi al loca)tei, deci paricid Bi ince)tuo)+$ E)te ca Bi cu' En el coa*itea6? dou? per)oane, una

conBtient? Bi *ine intenDionat?, Bi alta inconBtient? Bi di)tructi>?, Entre care a a>ut loc un cli>aj$ Cele dou? in)tanDe, cele dou? ar4etipuri coacti>e En 7edip, )Ent eul Bi u'*ra, per)onalitatea conBtient? Bi co'ple'entul ei re9ulat$ 7racolul del9ic El pre>ine indirect pe 7edip c? are un du*lu ne-ati>, c? el e)te altcine>a, care )?>ErBeBte 9?r? >oia )a lucruri a*o'ina*ile$ Dac? e:punerea de c?tre Laio) e)te cau6a )ci6iunii *rutale din 7edip Bi a potenD?rii 'ale9ice a u'*rei, con)ultarea oracolului >a a>ea drept e9ect re9acerea le-?turii dintre eu Bi u'*ra cli>at?$ T>?' aauto>, a*andonea6? cunoaBterea lucrurilor din a9ara ta Bi apleac?-te a)upra ta En)uDi, cere de>i6a del9ic?$ 5lecEnd En c?utarea ori-inii )ale, 7edip Encetea6? )?-Bi in>e)tea)c? atenDia En o*iecte e:terioare Bi Encepe )?-Bi ilu'ine6e imago$mile interioare$ Delii e)te punctul de in9le:iune unde atitudinea e:tro>ertit? a eroului )e tran)9or'? Entr-o atitudine intro>ertit?$ De aici Encepe cel de-al doilea )e-'ent al de)tinului )?u, cel al re>enirii )pre T4e*a, ce poate 9i citit ca un tra)eu interior, ca un regressus ad uterum En >ederea autode)co-

peririi, a re9acerii unit?Dii )inelui Bi a re-ener?rii$ 5e )c4e'a topic? 9reudian? adoptat? de Hun-, de)tinul lui 7edip EBi opreBte dru'ul a)cendent ()u*li'are+ En 'o'entui En care, ajun) la 'aturitate, eroul ar tre*ui )? contracte6e o relaDie )e:ual? cu o 9e'eie, deci o c?)?torie$ 5rota-oni)tului nu-i e)te En)? 'enit? o )oart? o*iBnuit?, el >a tre*ui )? )tr?*at? dru'ul in>er) (re-re)ie+ )pre T4e*a, trecEnd printr-o )erie de pro*e iniDiatice$ 5ri'ul o*)tacol apare la r?)crucea de dru'uri dintre Del9i, Corint Bi T4e*a, r?)cruce pe care, En )piritul ideii de re-re)ie la 'a'?, DrieK >an der Sterren o interpretea6? ca o i'a-ine a trupului Bi )e:ului 9e'inin, Entr-o po)tur? i'pre)ionant?, Entr-o caleaBca re-al?, Laio) )e opune trecerii lui 7edip, ca Xi cu' el ar p?6i calea ce duce )pre alco>ul re-al$ Tat?l e)te a'eninD?tor Bi a-re)i>, -ata )?-l 6dro*ea)c? pe 7edip dac? ace)ta 1 nu i )e )upune$ Citind neurop)i4olo-ic )ituaDia )paDial? a EntElnirii celor doi, )-ar putea )pune c? eul pornit En re-re)ie (7edip+ a ajun) Entr-un releu neuronal, Entr-o )inap)? (r?)crucea+, unde

o cen6ur?, o in4i*iDie (tat?l+, E'piedic? intrarea pe un anu'it tra)eu (dru'ul )pre T4e*a+$ Ii-ura lui Laio) are o Enc?rc?tur? 9anta)'atic?% a9ecti>, 7edip nu )e con9runt? cu o per)oan? real?, ci cu o i'a-ine interioar?, a c?rei ener-ie *area6? Entoarcerea pe un tra)eu p)i4ic )tr?*?tut pEn? acu' doar En )en) pro-redient$ Dup? cu' )punea' En prole-o'enele teoretice, )pre deo)e*ire de Ireud, Huncon)ider? c? li*idoul )e )e:uali6ea6? a*ia la pu*ertate$ RelaDia copilului cu 'a'a nu e)te o relaDie ince)tuoa)?% relaDia unui adult cu imago$ul 'atern e)te En )c4i'* ince)tuoa)?, deoarece li*idoul care rein>e)teBte ace)t imago e)te )e:uali6at$ Din cau6a acea)ta, re-re)ia e)te inter6i)? de o )erie de pro4i*iDii, care au co*orEt ca niBte cortine a9ecti>e pe)te etapele dep?Bite$ 5ri>ite prin ace)t 9iltru ana'or9otic, imago$unle care, )tr?*?tute pro-redient, erau >alori6ate po6iti>, acu', )tr?*?tute re-redient, cap?t? un a)pect teri9iant$ C4ipul unui tat? *un, ocrotitor, )e 'eta'or9o6ea6? En c4ipul unui tat? di)tru-?tor, care per)oni9ic? interdicDia re-re)iei En -eneral, Bi a ince)tului pre)upu) de acea)ta, En particular$ Co'ple:ul

ca)tr?rii )e reacti>ea6? Bi tran)9or'? imago$ul patern En cel al unui Cer*er$ 5entru a p?trunde En lu'ea cealalt?, )i'*oli6End inconBtientul, eroii tre*uie 'ai Entotdeauna )? En9runte 'onBtri in9ernali, 6'ei, uriaBi, c?pc?uni, )au c4iar 'Enia unui 6eu al adEncu-rilor, precu' Cade) )au 5o)eidon (En ca6ul lui =li)e+$ Dac? )uco'*?, ei r?'En pri6onieri En *e6ne, )Ent cuprinBi de parali6ie, )Ent 9?cuDi )cla>i ai 6'eilor, )au )Ent uciBi de aceBtia, ori )Ent 'EncaDi de c?pc?uni$ EBecul )e traduce printrun stupor (precu' Te6eu Bi 5irit4ou) DintuiDi pe o )tEnc? En Cade)+, care indic? pierderea controlului En e:pediDia re-re)i>?, c?derea eului En 6ona de 9a)cinaDie 'edu6eic? a unui co'ple: autono', care El FEn-4iteF$ Ca )? poat? continua cata*a6a, eroul tre*uie )?-Bi En9rEn-? teroarea Bi )? e:orci6e6e 9i-ura 'on)truoa)?, En9runtE-ndu-Bi Bi uci-Endu-Bi tat?l, 7edip )par-e, la ni>el )i'*olic, o cen6ur? p)i4ic?, di)ipEndu-i puterea parali6ant?$ La intrarea En T4e*a, 7edip )e con9runt? cu o alt? 9i-ur? 'on)truoa)?, cu rol de -ardian al )ecretelor a)cun)e: S9in:ul cu

1" c4ip de 9e'eie, corp de leu Bi coad? de Barpe, En di>init?Dile 9e'inine in9ernale, cu' ar 9i Cecate, 5er)e9ona )au I)i), En Berpii, *alarurii Bi dra-onii c4tonieni )au ac>atici, Hun- >ede niBte per)oni9ic?ri ale imago$ului 'atern$ A)pectul lor teri9iant )e datorea6? interdicDiei ince)tului Bi a re-re)iei En -eneral, care colorea6? En ne-ati> c4ipul 'a'ei, pentru a-l 9ace inacce)i*il$ S9in:ul e)te o ]'a'? teri*il?^ din cau6a an:iet?Dii pe care o pro>oac? rein>e)tirea re-redient? a imago$ului 'atern$ FIat? cau6a pri'? a atri*utelor terio'or9e ale di>init?Dii, )crie Hun-$ Cu', En anu'ite condiDii, Li*idoul re9ulat )e 'ani9e)t? )u* 9or'a an-oa)ei, ace)te ani'ale au, En 'ajoritatea ca6urilor, o natur? En)p?i'Ant?toare, En )tarea conBtient?, )Ente' le-aDi de 'a'a noa)tr? printr-o pietate pro9und?% En >i), acea)t? 'a'? ne ur'?reBte )u* En9?DiBarea unui ani'al En-ro6itor$ <itolo-ic >or*ind, )9in:ul e)te de 9apt un ani'al teri*il En care )Ent uBor de recuno)cut tr?)?turile unui deri>at al 'a'ei: En le-enda lui 7edip, )9in:ul a 9o)t tri'i) de Cera, care

ura T4e*a din cau6a naBterii lui ,acc4u)$ Triu'9'd a)upra )9in:ului, care )i'*oli6ea6? pur Bi )i'plu tea'a de 'a'?, 7edip e)te con)trEn) )? o ia En c?)?torie pe loca)ta, 'a'a )a, deoarece tronul Bi 'Ena re-inei, >?du>? acu', aparDin de drept celui care eli*erea6? Dara de pla-a )9in:uluiF (Metamorp%oses et s1m(oles de la Li(ido, p$ .#+$ C?)?toria 9iului cu 'a'a poate 9i citit?, En acelaBi re-i)tru analitic, ca o 9i:aDie a lui 7edip a)upra imago$ului 'atern, la care accede dup? ce dep?BeBte co'ple:ul ca)tr?rii (prin uciderea F)i'*olic?F a tat?lui+$ Spre deo)e*ire de Ireud, care >ede doar a)pectul ne>rotic Bi in>oluti> al ace)tei 9i:aDii, Hun- de)ci9rea6? En 'iturile nunDii ince)tuoa)e dorinDa 9anta)'atic? de re-enerare printr-o a doua naBtere, dup? 'odelul )oarelui care, )eara, co*oar? En oceanul 'atern, El )tr?*ate ca Entr-o -e)taDie, Bi reapare la ori6ontul opu), nou Bi )tr?lucitor$ FAn)a'*lul 'itului )olar$ )crie Hun-, do>edeBte cu claritate c? *a6a 9unda'ental? a dorinDei ]ince)tuoa)e^ nu e)te atEt coa*itarea, ci ideea )pecial? de a rede>eni copil, de a rec?dea )u* protecDia p?rinDilor, de

a intra Enc? o dat? En )Enul 'a'ei pentru a 9i n?)cut a doua oar? de acea)ta$ Din ne9ericire, pe dru'ul ce duce la acea)t? Dint? apare ince)tul, adic? nece)itatea de a intra, prin orice 'ijloace, En corpul 'a'ei$ =na din 'odalit?Dile cele 'ai )i'ple ar con)ta En a-Di 9ecunda 'a'a Bi a te -enera identic Die En)uDi$ Dar interdic43 Dia ince)tului )e opune ace)tei )oluDii% din cau6a acea)ta 'iturile )olare Bi de renaBtere a*und? En propuneri a)upra 'odalit?Dii de a e>ita ince)tulF (p$ " /+$ De)tinul lui 7edip intr? Bi el 'ai de-ra*? En )c4e'a unei Lue)te eroice, care are drept Dint? apoteo6a, Bi nu En cea a unei ne>ro6e% de aceea, c?)?toria cu loca)ta tre*uie pu)? nu )u* )e'nul unei per>er)iuni, ci al unei iepoL 3ctuoi%, unde )en)ul )i'*olic Bi )piritual co>ErBeBte )en)ul concret Bi tri>ial$ <iturile co)'o-onice, riturile de 'i)tere, epica eroic? con)er>? ade)eori )cenariul unei coniunctio ince)tuoa)e, En care 'on)truo)ul )e E'*in? cu )acrul, iar pul)iunea per>er)? e)te )u*li'at? Entr-o )e'ni9icaDie 'i)tic?$

Te'ei renaBterii i )e )u*ordonea6? Bi un alt 'oti> al le-endei lui 7edip, )i anu'e 'oti>ul p?rinDilor du*li$ Spre deo)e*ire de 'uritorii de rEnd, eroii au ade)eori parte de dou? 'a'e, una natural? Bi una care Ei creBte Entr-un 'od 'a-ic$ A doua 'a'?, 'a'a doic?, are rolul de a re-e)ta (la propriu )au prin rituri alternati>e+ pruncul, pentru a-l aduce pe lu'e a doua oar?, nu din carne u'an? ci din trup di>in, nu din 'aterie ci din )pirit$ De'eter, intrat? doic? En ca)a lui Celeo) Bi <etaneira, re-ii din Eleu)i), procedea6? la i'ortali6area lui De'op4on, 9iul ace)tora$ Dion3)o) do*EndeBte di>initatea pentru c?, dup? 'oartea Se'elei, e)te -e)tat a doua oar? de c?tre Teu) En)uBi, En Mitul na)terii eroului, 7$ RanK anali6ea6? 'oti>ul celor dou? 'a'e, con9or' c?reia eroul a*andonat e)te cel 'ai ade)ea -?)it de un alt cuplu, care El 4r?neBte$ 7r, dup? cu' )u)Dine Hun-, F'oti>ul celor dou? 'a'e la)? )? )e Entre>ad? ideea de Entinerire )pontan?, e:pri'End dup? cEt )e pare dorinDa de a 9i ren?)cut de c?tre 'a'?$ Aplicat? eroului, acea)ta )ituaDie poate 9i 9or'ulat? a)t9el: E)te erou cel a c?rui 'a'? i-a 9o)t Bi a doua oar?

'a'?, adic?: E)te erou cel care Btie ce are de 9?cut pentru a 9i ren?)cut de c?tre 'a'a )aF (p$ #&8+$ Re-re)ia lui 7edip nu )e opreBte En)? aici, cu atEt 'ai 'ult cu cEt interdicDia ince)tului, doar En9rEnt? )i'*olic prin uciderea tat?lui Bi a S9in:ului, dar nu Bi anulat?, 9ace pre)iuni a)upra eului re-re)i> de a ieBi din )9era de iradiere a imago$ului 'atern$ Li*idoul re-redient )e depla)ea6? de pe 9i-ura 'a'ei )pre cea a )inului 'atern, deci )pre pri'ul o*iect parDial in>e)tit de copil, prin reEntoarcerea a)upra 9uncDiei nutriti>e FpreoedipieneF$ En ace)t )tadiu, accentul li*idinal )e depla)ea6? de pe 9e'eia-)oDie pe 44 <area TeiD? c4tonian?, pe p?'Antul 'u'? care ne 4r?neBte, a)i-urEnd *un?)tarea )i *o-?Dia Entre-ii cet?Di, En relaDia loca)tei cu 7edip, En )oDia-9e'eie Encepe )? )e )tr?>ad? tot 'ai puternic re-ina-6eiD?, din 'itolo-ia e-eean?$ InterdicDia re-re)iei )e 'ani9e)t? En)? Bi de a)t? dat?, de'oni6End imago$M7 )Enului c4tonian$ 5ri>it prin lentila ne-ati>?, p?'Entul

E'*elBu-at de>ine un deBert, 9ecunditatea 9ace loc )terilit?Dii, 'a'a 4r?nitoare )e tran)9or'? Entr-o 'aBter?$ E:pre)ia )i'*olic? a )c4i'*?rii de )e'n e)te 'ia)'a$ Ciu'a, 'oli'ele, in>a6iile de l?cu)te, 'oartea ani'alelor, u)carea 4oldelor, )eceta, u)carea i6>oarelor )Ent 'ani9e)t?rile apocaliptice ale 'ia)'ei$ SituaDia pro4i*it? En care a intrat 7edip e)te ipo)ta6iat? a)upra Entre-ului decor, ca Bi cu' cetatea ar 9i )paDiul 'ental al a>enturii )ale interioare$ Spai'a pierderii de )ine i'plicat? de re-re)ia c?tre )tadii pri'iti>e ale e>oluDiei 9ace ca )Enul 'atern, re)i'Dit de prunc ca un i6>or de >iaD?, )?-i apar? eului 'atur ca o 6eitate a 'orDii, ca o 5er)e9ona din al c?rei re-at urc? )pre lu'ea celor >ii 'oli'ele Bi *olile, Enrudite cu 'ia)'a )Ent Bi Eriniile, 9?pturi tri'i)e de )t?pEna Cade)ului pentru a pedep)i cri'ele E'potri>a p?rinDilor$ Eriniile care El >or ur'?ri pe 7edip pentru a r?6*una ince)tul per)oni9ic? teroarea pro>ocat? de 'a'a teri*il?, al c?rei )En a de>enit un i6>or de ap? 'oart?$ Cet?Dile >'de 7edip )au 7re)te ar >rea )? )e oprea)c? din r?t?cire le re9u6? a6ilul, de tea'a 9?pturilor care Ei En)oDe)c$

5entru e:orci6area ace)tora e)te ne>oie de un ritual de )u*li'are, care )? deculpa*ili6e6e li*idoul, care )? tran)9or'e Eriniile 'ale9ice, aduc?toare de 'oarte, En Eu'enide *ine>oitoare, protectoare ale >ieDii$ Tra)eul de pEn? acu' al lui 7edip a 9o)t parcur) En parte En 'od deli*erat, En parte or*eBte$ =r'End Ende'nul del9ic, prota-oni)tul a plecat pe un dru' al cunoaBterii de )ine, En care a Encercat )?-Bi recon)truia)c? )in-ur de)tinul$ Dar planurile de a e>ita )oarta pre6i)? la naBtere au 9o)t dejucate de el En)uBi, de acel 7edip care El ucide pe Laio) Bi care )e c?)?toreBte cu loca)ta, 9?r? )? Btie ce 9ace$ E)te ca Bi cu' 7edip ar 9i un per)onaj de*u*lat, e9orturile po6iti>e ale eului )?u *un 9iind contracarate de 9aptele unui eu tene*ro), En ulti'? in)tanD?, p3t4ia nu l-a Ende'nat: FI? ceea ce Di-e )cri) )? 9aci (paricid, ince)t+ZF, ci FCunoaBte-te pe tine En)uDiZF, FLu'inea6?-Di pul)iunile paricide Bi ince)tuoa)eZF$ CEt? >re'e nu )e cunoaBte cu ade>?rat, 7edip )e co'port? cli>at, o 1/ parte din el 9?cEnd lucrurile pe care partea

conBtient? le repri'?$ Ace)t co'ple: autono', ace)t du*lu nocturn, e)te, En ter'inolo-ia lui Hun-, um(ra, ar4etip En jurul c?ruia con)telea6? pul)iu-nile re9ulate, dorinDele inter6i)e$ In lo-ica ace)tei p)i4olo-ii, 7edip nu e)te erou pentru c+ a co'i) paricidul Bi ince)tul, ci pentru c? EBi conBtienti6ea6? pornirea paricida Bi ince)tuoa)?, Entoarcerea )a la T4e*a nu e)te doar o re-re)ie ne>rotic? )pre i'a-inea 'a'ei, ci Bi un proce) de autocunoaBtere$ Eroi)'ul lui 7edip nu con)t?, de)i-ur, En co'iterea inconBtient? a cri'elor, ci En dru'ul interior )pre ilu'inarea pul)iunilor cri'inale$ 5rin anc4eta a)upra uci-aBului lui Laio), 7edip nu 9ace decEt )?-Bi conBtienti6e6e tene*rele$ 5ri'a 'are pro*? En dru'ul )pre )ine e)te con9runtarea cu u'*ra, cu acel co'ple: autono'i6at care EBi ucide tat?l Bi )e c?)?toreBte cu 'a'a )a 9?r? )? ai*? conBtiinDa 'oral? a ceea ce 9ace$ En p)i4olo-ia analitic? jun-ian?, con9runtarea cu u'*ra Bi a)i'ilarea conDinuturilor ace)teia e)te de neocolit pentru reali6area totalit?Dii p)i4ice$ 7ricEt de dureroa)? Bi in)uporta*il? ar 9i conBtienti6area dorinDelor re9ulate, 7edip

tre*uie )?-Bi a)u'e ace)te dorinDe, )? Encete6e )? le proiecte6e a)upra altcui>a (uci-aBul Fnecuno)cutF al lui Laio)+$ 5rin de)coperirea ade>?rului, 7edip anc4etatorul (eul conBtient+, El prinde pe 7edip uci-aBul (u'*ra+$ Cu' eul deDine, En propriul )?u )paDiu de acDiune, li*erul ar*itru, En ti'p ce u'*ra repre6int? prede)tinarea la ni>el p)i4olo-ic, )e poate )pune c?, luEndu-Bi En )t?pEnire u'*ra, 7edip )e eli*erea6? de )u* de)tin$ De acu' Enainte, el nu >a 'ai 9i )upu) or*eBte tendinDelor inconBtiente care l-au purtat c?tre paricid Bi ince)t, Bi nici unui 9el de pul)iuni re9ulate, Entro interpretare jun-ian? a tra-ediei -receBti, a a)u'a de)tinul nu En)ea'n? a-l i-nora (o a)e'enea atitudine pro>oac?, di'potri>?, autono'i6area u'*rei+, ci a-l p?trunde En 'ecani)'ele )ale pro9unde$ 7edip care EnDele-e )oarta )cri)? de <oire e)te un 7edip ce EBi e:tinde conBtiinDa a)upra pul)iunilor li*idinale repri'ate Bi di)tructi>e$ Re9acerea punDilor de le-?tur? cu inconBtientul per'ite, arat? Hun-, e:pri'area ace)tuia prin inter'ediul )i'*olurilor )i riturilor, de)c?rcarea ten)iunilor e:plo6i>e Bi )u*li'area

lor$ 5reluarea )u* control a ener-iilor inconBtiente Bi contactul cu numinosum$ul interior 9ace din o' )t?pEnul unor 9orDe 18 ne*?nuite pEn? atunci (9acult?Dile paranor'ale - telepatia, 4ipno6a, clar>i6iunea etc$ - ar intra dup? Hun- En acea)t? cate-orie+$ Ilu'inat, 7edip de>ine clar>i6ionar, EnDele-End de acu', a)e'eni lui Tire)ia), ur)ita aBa cu' e)te croit? acea)ta de di>initate$ R?)pun)ul dat la Entre*area S9in:ului: FCine e)te 'ai pre)u) decEt de)tinulMF e:pri'a toc'ai acea)t? ecuaDie e)enDial? a conBtiinDei Bi inconBtientului$ F7'ul e)te 'ai pre)u) decEt de)tinulF e)te un r?)pun) corect pentru c?, pre'onitoriu, el indic? condiDia )pre care )e Endreapt? 7edip prin preluarea )u* control a u'*rei )ale$ Scoaterea oc4ilor 'arc4ea6? )c4i'*area de condiDie )u9erit? de prota-oni)t$ 7edip Encetea6? )? pri>ea)c? cu Foc4ii euluiF, deci cu or-anele )en6oriale, care El conectea6? la realitatea e:terioar?, Bi Encepe )? >ad? cu Foc4ii )ineluiF, prin insig%t Bi intuiDie

e'patetic?, care El racordea6? la realit?Dile pro9unde$ 7r*irea )i'*oli6ea6? plonjarea iniDiatic? a eroului En propriul inconBtient, EnDelea)? nu ca in>oluDie, ci ca o cucerire a >i6iunii de tip pro9etic (Tire)ia)+, c4re)'olo-ic (p3t4ia+ )au poetic (Co'er+ ce caracteri6ea6? totali6area En )ine$ C4iar dac? pierderea oc4ilor p?)trea6? )en)ul 9reudian de ca)trare )i'*olic?, co'entEnd riturile de auto'utilare Hnn- pune En e>idenD? ideea de )acri9icare a unui or-an Bi, 'ai ale), a li*idoului in>e)tit En el$ En e:pediDia )a interioar?, eroul 'itic tre*uie nu nu'ai )? ia cunoBtinD? de e:i)tenDa unor 'onBtri terio'or9i, ci Bi )?-i En9rEn--?$ Cu' aceBti 'onBtri per)oni9ic? un co'ple: p)i4ic 'ai puDin e>oluat, En care e)te 9i:ata o cantitate 'ai 'are )au 'ai 'ic? de ener-ie p)i4ic?, )acri9icarea lor (a taurului, )pre e:e'plu+ )i'*oli6ea6? de*locarea ace)tor ener-ii, En >ederea reutili6?rii lor$ Hert9a 'a:i'? e)te )acri9iciul c4ri)tic de )ine, prin care, )u)Dine Hun-, Entre- li*idoul in>e)tit En i'a-inea trupului e)te eli*erat Bi rein>e)tit En F)piritF, )er>ind retotali6?rii En )ine$ 7edip '?rturi)eBte c? )-a or*it pentru a nu 9i ne>oit

)? dea oc4ii nici cu copiii )?i >ii, care Ei )Ent totodat? 9raDi )i )urori, nici cu p?rinDii )?i 'orDi, 'a'a 9iindu-i totodat? Bi )oDie$ Cu alte cu>inte, el re9u6? )? 'ai ia contact atEt conBtient (lu'ea >iilor+, cEt Bi inconBtient (lu'ea 'orDilor+, cu 9i-uri pe care eul )?u 'atur, din cau6a )e:uali6?rii )ale, le tran)9or'? En o*iecte ale unei dorinDe ince)tuoa)e$ ScoDEndu-Bi oc4ii, el )acri9ic? li*idoul ince)tuo), in>e)tit En 'a'? Bi tat?, En )urori )i copii$ Luarea )u* control a pul)iunilor ^)e:uale e)te En toate te4nicile a)cetice, dup? cu' arat? Hun-, calea )pre tran)cendere Bi apoteo6?, ener-ia recupe47 rat? prin jert9a imago$urilor in>e)tite )e:ual 9iind F>e4icolulF cel 'ai e9icient pentru c?l?toria En lu'ea 6eilor$ , 5rin )u*li'area )e:ualit?Dii, eroul cap?t?, cel puDin pentru un ti'p, a)pectul unui copil, al unui Fn?)cut a doua oar?F$ Dou? 9i-uri, aparDinEnd a'Endou? )c4e'ei topice e:pu)e la Enceput, )u)Din ideea de re-re)ie a eroului la )tadiul in9antil: unc4iul Bi )ora$ Dup? ce imago$urile celor doi p?rinDi Bi interdicDiile

conota-te de ace)tea au 9o)t )pul*erate, 7edip, rede>enit )i'*olic copil, in>e)teBte cu 9uncDia de p?rinDi alte dou? per)onaje, pe Creon Bi Anti-ona$ Creon e)te unc4iul Bi cu'natul care, )u*)tituindu-)e imago$ului patern, preia i'perati>ul 'oral repre6entat de ace)ta$ 5rin e:ilarea lui 7edip, Creon ()au cei doi 9ii-9raDi, Eteo-cle Bi 5olinice+ e:ercit? din nou, retroacti>, *la'ul ince)tului$ =nc4iul El Endep?rtea6? pe 7edip de alco>ul p?rinte)c, cu o*)er>aDia c? interdicDia i'pu)? de Creon nu-l E'pin-e pe prota-oni)t FEnainteF, En )en)ul pro-redient al )c4e'ei topice (rol care Ei re>eni)e tat?lui a-re)i> de la r?)crucea de dru'uri+, ci FEnapoiF, )pre condiDia in9antil? ne)e:uali6at?$ Dup? ce ace)t al doilea tat? El alun-a a doua oar?, 7edip, or* Bi neajutorat ca un copil, e)te condu) de c?tre 9iica Bi )ora )a, Anti-ona$ A 9i purtat de 'En? de c?tre o 9e'eie care te ocroteBte e)te un )i'*ol -r?itor pentru re-re)ia la copil?rie$ 7edip pare a porni pentru a doua oar? En >iaD?, repetEnd tra)eul plec?rii din cetatea natal?, En r?t?cirea )a, eroul ajun-e En poiana de lin-?

Colono), )paDiu care a'inteBte, En re-i)tru FE'*lEn6itF, de p?durea )?l*atic? unde 9u)e)e e:pu) la naBtere$ Locul pu)tiu, p?durea la*irintic?, r?)crucea de dru'uri )Ent )paDii ale lui Cer'e), care lea-? lu'ea de )u) cu cea de jo), per'iDEnd co'unicarea Entre ni>eluri$ 7r, En poiana de la Colono) )e a9l? cre>a)a prin care Te6eu Bi 5irit4ou) au co*orEt En in9ern pentru a o r?pi pe 5ro)erpina$ 5rin aceeaBi cre>a)?, 7edip di)pare 'iraculo), )u* oc4ii aceluiaBi Te6eu, )in-urul iniDiat ad'i) )? a)i)te la r?pire, Bi de>ine un dai'on 4ipoc4tonian, un erou protector al Atenei$ Cata*a6a eiq @AiSoo red? )i'*olic o de)cindere En inconBtientul colecti>, populaDia 'orDilor )u-erEnd an)a'*lul a'intirilor Bi ur'elor 'ne6ice con)er>ate En 'e'oria ance)tral? a ra)ei, ca niBte u'*re )i-ilate En in9ern$ Cre>a)a e)te 10 un ade>?rat cordon o'*ilical, prin care pruncul )e racordea6? la 'a'? Bi la )pecie$ 5lonjarea En lu'ea 'orDii, atunci cEnd )e 9ace deli*erat (deci cEnd e)te >or*a de o re-re)ie >oluntar?+, are ca )cop iniDierea En tainele >ieDii, uterul c4tonian 9iind En acelaBi ti'p

lea-?n Bi 'or'Ent, i6>or de ap? 'oart? )i de ap? >ie$ Co'oara a)cun)? En adEnc, En c?utarea c?reia porne)c toDi iniDiaDii, are puterea de a con9eri i'ortalitatea, 9iind, p)i4olo-ic >or*ind, un )i'*ol al li*idoului, al ener-iei >itale$ Mama de care e)te atra) eroul 'itic e)te ace)t ar4etip atotputernic, al <arii 6eiDe din care )e tra-e ra)a u'an?$ FDar, co'entea6? Hun-, aBa cu' )pune <ep4i)to En partea a doua a lui Iau)t, En )cena 'u'elor, ]pri'ejdia e 'are^$ ]AdEnci'ea acea)ta e)te )educ?toare, e)te 'u'a$$$ e)te 'oartea^$ De Endat? ce Li*idoul p?r?)eBte lu'ea lu'inat? de )oare, 9ie prin >oinDa indi>idului, 9ie prin pierderea 9orDei >itale, el recade En propria pro9un6i'e, )e Entoarce la )ur)a de unde a DEBnit odinioar?, la *uric, pe unde a p?trun) En corpul no)tru$ Ace)t punct de ruptur? e)te 'a'a% ea e)te i6>orul Li*idoului$ Atunci cEnd o'ul )l?*it, ne)i-ur pe puterile )ale, renunD? la o 'are oper?, Li*idoul re9luea6? )pre ace)t i6>or% e)te 'o'entul periculo) En care Uo'ulV >a tre*ui )? decid? Entre neanti6are Bi o nou? >iaD?$ Dac? )e EntE'pl? )? EntEr6ie En Dinutul 'iri9ic al lu'ii

interioare, o'ul re)pecti> nu 'ai e)te decEt o u'*r? pentru lu'ea din a9ar?% el e)te, ca )? )pune' aBa, 'ort )au conda'natF (p$ "0 +$ In ace)t )en) interpretea6? Hun- a>entura lui Te6eu Bi 5irit4ou): FajunBi jo), ei au >rut )? )e odi4nea)c?, dar au r?'a) DintuiDi pe o )tEnc?% cu alte cu>inte, cra'ponEndu-)e de 'a'?, ei au 9o)t pierduDi pentru lu'ea tere)tr?$ <ai tEr6iu, Te6eu a 9o)t eli*erat de Ceracle, care de>ine a)t9el )al>atorul, cel care triu'-9ea6? a)upra 'orDii (la 9el cu Coru) r?6*unEndu-l pe 7)iri)+$ Dac?, di'potri>?, Li*idoul reuBeBte )? )e eli*ere6e )i )? ia)? Enapoi la )upra9aD?, atunci )e produce un 'iracol: r?)ti'pul petrecut En in9ern )e >?deBte a 9i a>ut a)upra lui e9ectul unei 9EntEni a tinereDii, l-a tran)9or'at, iar 'oartea )a aparent? d? naBtere unei noi 9ecundit?DiF (p$ "0#+$ Iaptul c? 7edip atin-e punctul 'a-ic unde 'oartea )e tran)9or'? En apoteo6? e)te )u-erat de e:plo6ia de 9ul-ere di>ine care Ei En)oDeBte di)pariDia 'iraculoa)?$ E)te ca )i cu' prota-oni)tul ar 9i )curtcircuitat polul ener-etic )u*teran care pro>oac? 1!

(auto+co'*u)tia lui or*itoare$ =terul c4tonian )e tran)9or'? dintr-un ca>ou 9une*ru Entr-un lea-?n de 9oc$ Cre>a)a 'ortuar? de la Colono) EntElneBte )i'*olic >atra din alco>ul p?rinte)c care con)acr? naBterea$ <odelul tare pentru riturile de inte-rare a copilului En 9a'ilie prin depunerea lui pe 'ar-inea >etrei El con)tituie scufundarea copilului 0n focul ,es0iei, aBa cu' a 9?cut De'eter cu De'op4on$ 5rin acea)t? *aie de ener-ie, trupul peri)a*il al pruncului e)te ar), 9iind Enlocuit cu un trup inde)tructi*il Bi i'ortal, de natur? piric?$ 5ri'a naBtere a lui 7edip, la condiDia de 'uritor, a )tat )u* )e'nul ilu6iei, al cri'ei Bi al 'orDii% cea de-a doua naBtere, la condiDia de )e'i6eu, >a )ta )u* )e'nul ade>?rului Bi al >ieDii >eBnice$ I'a-inEnd de)tinul 9iului lui Laio), 'itolo-ia -reac? pare a 9i ur'at En 9apt tra)eul unei intro>er)iuni )pre )ur)a inepui6a*il? a ener-iei p)i4ice$ Atin-End centrul 9iinDei )ale ()inele e)te, dup? Hun-, o imago Dei En o'+, 7edip EBi con)u'? di'en)iunea 'uritoare Bi e'er-e En di'en)iunea di>in?, aBa cu' Ba'anii de>in )t?pEni ai 9ocului, iar a)ceDii 4induBi EBi tre6e)c 9ocul interior$

-i(liografie. 5entru recon)tituirea 'itului oedipian: Co'er, Iliada (CEntul GGIII+ Bi Odiseea (CEntul GI+% Ce)iod, Teogonia #"8% 5indar, Ode nemeene, I, ! % E)c4il, ei )apte contra T%e(ei: So9ocle, Oedip rege, Oedip la olonos Bi 2ntigona: Euripide, !enicienele: 5au)ania), +l+torie 0n ;recia, G, /% 7>idiu, Metamorfozele, III, #"&, precu' Bi di>erBi )coliaBti la tra-icii -reci$ 5entru anali6a 'oti>elor din 'itul oedipian: Han ,re''er, Oedipus and t%e ;reek Oedipus omple', En Interpretations of ;reek M1t%olog1, London, Routled-e, !!1 ()ucce)iunea >iolent? la tron, ince)tul+% Hean ,run, Ideologie et dem1t%isation, En 2rc%ivio di !ilosofia, p$ 1&/-11" (cunoaBterea, S9in:ul+% Oe>in Clinton, T%e 3acred Officials of t%e "leusinian M1steries, 54iladelp4ia, !.1 (iniDierea de tip Ce)tia+% <?rie Delcourt, L<Oracle de Delp%es, 5ari), 5a3ot, !0 % Ide', ("dipe ou la legende du conquerant, Lie-e, !11 (e:punerea, paricidul, S9in:ul, ince)tul+% Toe Du'itre)cu-,u)ulen-a, 3ofocle )i condi*ia uman+, ,ucureBti, Ed$ Al*atro), !.1

(cunoaBtere vs# intelect+% L$ R$ Iarnell, ;reek ,ero ults and Ideas of Immortalit1, 7:9ord, Clarendon 5re)), !.& (cultul eroilor, i'ortali6area+% Ro*ert Ilaceliere, 2divinos 1 or=culos griegos, ,ueno) Aire), Eude*a Editorial =ni>er)itaria, !8/ (pro9etul+% H$ G$ Ira6er, reanga de aur, ,ucureBti, Ed$ <iner>a, !0& ()ucce)iunea >iolent? la tron+% Loui) Gernet, Andre ,oulan-er, Le ;enie ;rec dans la religion, 5ari), !#" (cultul eroilor+% <i4ai Gra'atopol, Moira, m1t%os, drama, ,ucureBti, E$5$L$=$, !8! (de)tinul+% Ro*ert Gra>e), Los mitos griegos, <adrid, Alian6a Editorial, !!", >oi$ " (S9in:ul, Tire)ia), )ucce)iunea >iolent? la tron+% C$ Oeren3i, T%e ,eroes of t%e ;reeks, T4a'e) and Cud)on, !.0, (Cap$ G, 7idipu)+% <artin 5$ Nil))on, T%e M1cenaean Origin of ;reek M1t%olog1, =ni>er)it3 o9 Cali9ornia 5re)), !." (ori-inea 'itului+% R$ 5arKer, Miasma, 7:9ord, !0#% ErWin Ro4de, &s1c%e, ,ucureBti, Ed$ <eridiane, !0/ (cultul eroilor, r?pirea 'iraculoa)?+% I''anuel ;eliKo>)K3, Oedipus and 2k%naton# M1t% and ,istor1, SidWicK and HacK)on Li'ited, !8& ()ur)e

e-iptene, S9in:ul+% Hean-5ierre ;ernant, M1t%e > &ensee c%ez Ies ;recs, / 5ari), Edition) de la Decou>erte, !00 (Ce)tia Bi i'ortali6area prin 9oc, Cer'e) Bi e:punerea+$ 5entru )cenariul p)i4ic ar4etipal: C$ G$ Hun-, Metamorp%oses et s1m(oles de la Li(ido, Traduit de @alle'and par L$ de ;o), 5ari), Edition) <ontai-ne, !".$ 5entru ar4etipolo-ia inconBtientului: T%e 2rc%et1pes and t%e ollective /nconscious Bi 2ion# 5esearc%es into t%e &%enomenolog1 of t%e 3eif, Tran)lated *3 R$ I$ C$ Culi, ,ollin-en Serie), >oi$ IG (l Bi "+, 5rinceton =ni>er)it3 5re)), !.0% In lumea ar%etipurilor, Traducere din li'*a -er'an?, pre9aD?, co'entarii Bi note de ;a)ile De'$ Ta'9ire)cu, Ed$ FHurnalul LiterarF, ,ucureBti, !!1$ 5entru co'ple:ul 7edip En concepDia lui Si-'und Ireud, Totem si ta(u, En Opere I, Traducere, e)eu introducti> Bi note de dr$ Leonard Ga>riliu, ,ucureBti, Ed$ XtiinDi9ic?, !! % Interpretarea viselor, En Opere II, !!#% Trei studii privind teoria se'ualit+*ii Bi

ontri(u*ii la psi%ologia vie*ii erotice, En Opere III, !!1% "seuri de psi%analiz+ aplicat+, ,ucureBti, Ed$ Trei, !!1$ Alte p)i4anali6e ale 'itului: Erne)t Hone), ,amlet et Oedipe, 5ari), Galli'ard, !8.% DrieK >an der Sterren, &si%analiza literaturii# Oedip 5ege, ,ucureBti, Ed$ Trei, !!8$ 5entru per)pecti>a p)i4analitic? actual?: Hean Laplanc4e Bi H$-,$ 5ontali), ?oca(ularul psi%analizei, ,ucureBti, Ed$ Cu'anita), !!1$ 5entru o alt? di)tri*uDie a relaDiilor En triun-4iul oedipian: Rene Girard, ?iolen*a si sacrul, Traducere de <ona Anto4i, ,ucureBti, Ed$ Ne'ira, !!/$ 7edip Bi tra-edia -reac?: C$ Ired Al9ord, T%e &s1c%oanal1tic T%eor1 of ;reek Traged1, NeW Ca>en and London, Yale =ni>er)it3 5re)), !0/$ 7edip Bi literatura: <art4e Ro*ert, 5omanul 0nceputurilor si 0nceputurile romanului, ,ucureBti, Ed$ =ni>er), !0#$ ., C=LTELE RELIGI7ASE NN DACIA R7<AN SI 57STR7<AN 5e cEt de *ine cuno)cut? docu'entar Bi ar4eolo-ic e)te Dacia En perioada ro'an?, pe

atEt de o*)cur? de>ine ea En perioada po)tro'an?$ FEpoca *ar*ar?F a 'i-raDiilor e)te una dintre cele 'ai ne*uloa)e Bi 'ai 9a)cinante perioade din i)toria noa)tr?$ Dup? retra-erea aurelian?, Dacia )-a tran)9or'at Entr-un no m=n <s land, a)upra localnicilor a*?tEndu-)e >aluri continue de populaDii de cele 'ai 9elurite ori-ini$ =nul dintre pri'ii cercet?tori care )-a apropiat de ace)t melting pot cultural a 9o)t Ale:andru 7do*e)cu, con)iderat, al?turi de ,$ 5$ Ca)deu, drept unul dintre Ente'eietorii ar4eolo-iei, re)pecti> ai i)torio-ra9iei, ro'AneBti $ SEnt ui'itoare intuiDiile Bi dia-no)ticele pe care autorul !alsului tratat de v0n+toare le punea acu' 'ai *ine de o )ut? de ani, rupEnd cu tradiDia ar4eolo-iei diletante a anticarilor Bi de)c4i6End calea ar4eolo-iei BtiinDi9ice, critice, ce a>ea )? Enceap? cu Tocile)cu$ A*ordEnd de)coperirile ar4eolo-ice pe *a6a unei 'etode co'parati)tanalo-ice, ce nu a>ea Enc? ri-oarea 'etodei tipolo-ice a lui 7)Kar <onteliu), 7do*e)cu a reuBit totuBi )? 9ac? o pri'? radio-ra9ie, neaBteptat de e:act?, a ace)tei perioade atEt de i'portante En con9i-urarea pro9ilului )piritual

al protoro'Anilor$ Entr-o Con9erinD? ro)tit? la Ateneul Ro'An la . dece'*rie 0."", Ale:andru 7do*e)cu E'parte 'onu'entele ar4eolo-ice de)coperite En Dara noa)tr? En patru -rupuri, ce core)pund ur'?toarei cronolo-ii: + F5eriodul prei)toricF: de la ori-ini pEn? la cucerirea Daciei ()ec$ II+% "+ F5eriodul ro'anF: de la Traian pEn? la retra-erea aurelian? ()ec$ III+% #+ F5eriodul *ar*arF: de la retra-erea aurelian? la Ente'eierea )tatelor ro'AneBti ()ec$ GII+% 1+ F5eriodul ro'Ane)cF: de la Fde)c?lecatF pEn? En pre6ent, En 'are, cronolo-ia e)te e:act?, c4iar dac? Entre ti'p decupajul i)toric a 9o)t oarecu' 'odi9icat Bi puternic nuanDat, 'ai ale) En ceea ce pri>eBte Fperiodul prei)toricF#, care a 9o)t li'itat pEn? la ./ >enirea tri*urilor indoeuropene ale traco--etodacilor, En preaj'a anului "&&& E$e$n$ Inter>alul care ne intere)ea6? cuprinde Fperiodul ro'anF Bi Enceputul Fperiodului *ar*arF, deci a epocii pre9eudale a 'i-raDiilor$ El deli'itea6? populaDia ro'ani6at? din Dacia, din )ecolul II

pEn? En )ecolul ;I, de dinainte de >enirea )la>ilor$ 5rincipalele in>a6ii din ace)te )ecole au 9o)t cele ale -oDilor, 4unilor, -epi6ilor Bi a>arilor, iar pro9ilul reli-io) al perioadei poate 9i recon)tituit prin conju-area cultelor din perioada daco-ro'an? cu cele ale tri*urilor -er'anice Bi turanice in>adatoare$ A)upra ace)tui inter>al )e concentrea6? cele 'ai i'portante contri*uDii ar4eolo-ice Bi i)torice ale lui 7do*e)cu$ C4iar dac? el nu Bi-a propu) niciodat? )? ela*ore6e un ta*lou e:4au)ti> al perioadei, En )crierile )ale )Ent di)e'inate )u9iciente in9or'aDii Bi anali6e, din care )? poat? 9i )c4iDat un portret ro*ot cu tr?)?turi e)enDiali6ate$ Entr-o )cri)oare din 8 ianuarie 08! c?tre )a>antul 'a-4iar Ro'er Ilori), pu*licat? de ace)ta En re>i)ta 2rc%aeologiai ertesito@, Ale:andru 7do*e)cu alc?tuieBte ur'?torul in>entar al Fdi>init?Dilor )peci9ice care )-au *ucurat de o cin)tire deo)e*it? En DaciaF: + <it4ra% "+ Diana-Arte'i)-Cecate% #+ Ca>alerul trac% 1+ di>init?Di e-iptene, 9eniciene Bi )iriene (I)i)+, pu)e de autor )u* )e'nul -no6ei, care ar 9i 9?cut o concurenD? reduta*il? creBtini)'ului,

En ciuda 'arii )?r?cii de date epi-ra9ice Bi 'aterial )culptural de la data re)pecti>?, e)te ui'itoare corectitudinea cla)i9ic?rii, care, Entro ter'inolo-ie actual?, ar )una a)t9el: + Culte per)ane% "+ Culte -reco-ro'ane% #+ Culte dacice% 1+ Culte e-iptene Bi )iriene, En cadrul c?rora )Ent di)cutate /+ -no6a Bi creBtini)'ul$ La ace)tea, tre*uie ad?u-ate, pentru )ecolele ulterioare retra-erii ro'anilor din Dacia, 8+ Cultele -er'anice% Bi .+ Cultele a)iatice, turanice (4unii+$ Ar4eolo-ia conte'poran? a E'*o-?Dit con)idera*il ta*loul, pe *a6a nu'eroa)elor de)coperiri 9?cute Entre ti'p, 9?r? En)? )?-i 'odi9ice cu 'ult liniile principale$ A)t9el, En !01, <i4ai ,?r*ule)cu trece En re>i)t? pe)te && de di>init?Di ate)tate En pro>incia Dacia, -rupEndu-le En 9uncDie de ori-ine En: + di>init?Di -reco-ro'ane% "+ di>init?Di iraniene (per)ane+% #+ di>init?Di 'icroa)iatice% 1+ di>init?Di )iriene Bi pal'iriene% /+ di>init?Di e-iptene% 8+ di>init?Di nord-a9ricane% .+ di>init?Di celtice Bi -er'anice% 0+ di>init?Di traco-inoe)ice% !+ creBtini)'ul% &+ di>init?Di 'i)tice /1

(-no)tice etc$+ Bi 'a-ice, le-ate En )pecial de cultul 9unerar/$ Ace)t repertoriu e:traordinar de *o-at re9lect? de)i-ur >iaDa reli-ioa)? din Entre- )paDiul i'periului En antic4itatea tEr6ie, 9iind re6ultatul toleranDei reli-ioa)e a ro'anilor, di)puBi )? accepte orice cult care nu )e E'potri>ea politicii de )tat$ En ace)t 9el, prin i'porturi, a)ocieri, a)i'il?ri Bi interpret?ri (interpretatio romana), Dacia a de>enit )i ea locul de con9luenD? a nu'eroa)e culte Bi credinDe, adu)e de 'ilitari Bi de coloniBti e' toto or(e romano# Acea)ta nu En)ea'n? c? Entrea-a populaDie practica un )uperpolitei)' Enc4inEndu-)e tuturor ace)tor 6ei, ci, dup? cu' o*)er>? judicio) <i4ai ,?r*ule)cu, c? 9iecare -rup etnic )au pro9e)ional, 9iecare indi>id c4iar, putea Fale-eF din i'en)ul panteon, pe *a6a a9init?Dilor electi>e, un -rup de 6ei En u6 per)onal$ Co'parEnd cele dou? repertorii di>ine, cel )i)te'ati6at de 7do*e)cu Bi cel actual, )e o*)er>? c?, deBi datele Bi de)coperirile ar4eolo-ice e:i)tente la data re)pecti>? erau e:tre' de redu)e, 7do*e)cu )cap? din >edere doar -rupurile di>init?Dilor 'icroa)iatice

(C3*ele Bi Atti), <en etc$+ Bi nord-a9ricane (Caele)ti) Bi Dii <auri+, En ce pri>eBte celelalte -rupuri, c4iar dac? nu le de6>olt? e:4au)ti>, el le no'inali6ea6? prin di>init?Dile cele 'ai repre6entati>e$ ;o' recon)titui En continuare, )ur>olEnd Entrea-a oper? ar4eolo-ic? a lui 7do*e)cu, ta*loul cultelor reli-ioa)e din Dacia ro'an? Bi po)tro'an? ()ec$ II-;I+ a)upra c?rora )e opreBte )a>antul ro'An$ l$ Cultul lui <it4ra <i)terele lui <it4ra, i'portate En i'periul ro'an En pri'ele )ecole ale 'ileniului I, )Ent, al?turi de 6ur>ani)' Bi 'ani4ei)', unul din )increti)'ele de tip duali)t care au luat naBtere En 5er)ia pe 9ondul reli-iei lui Toroa)tru$ En cadrul En9runt?rii dintre dou? principii di>ine, *inele Bi r?ul, lu'ina Bi Entunericul, <it4ra e)te un erou )au 6eu )olar care a)i-ur? >ictoria lu'inii$ La incitaDia lui Sol, cu care ajun-e )? )e con9unde printr-o solificatio, <it4ra )acri9ic? 'arele Taur co)'ic, deter-'inEnd a)t9el apocalip)a Bi renaBterea uni>er)ului, apoi )e EnalD? 55 En cer la un *anc4et di>in$ <i)terele )ale )Ent

con)truite pe ideea de re-enerare a iniDiatului$ Ele )e de)9?Boar? Entr-un te'plu )u*teran, mit%raeum, ce a'inteBte de )tEnca (peBtera+ En care )e naBte 6eul$ =nul din rituri con)t? En jert9irea unui taur pe un altar )pecial, a)t9el EncEt iniDiatul, a9lat dede)u*t, )? 9ie )c?ldat En )En-ele )acri9icial$ IniDierea cuprinde Bapte -rade (Cor*, SoDie, Soldat, Leu, 5er)an, Soare Bi Tat?+, core)pun6End pro*a*il celor Bapte ceruri planetare prin care are loc ana*a6a la o)p?Dul di>in$ 5re-?tind '3)tul pentru o >iaD? de lupt? cu 9orDele Entunericului, 'i)terele au un a)pect r?6*oinic, )o*ru Bi au)ter, ceea ce e:plic? )ucce)ul lor En rEndul 'ilitarilor8$ Le-iunile ro'ane au 9o)t cele care au adu) cultul En Dacia, dup? cu' o*)er>? 7do*e)cu En Istoria ar%eologieiA, En articolul de )inte6? 2ntic%it+*ile Bude*ului 5omana*fi, 7do*e)cu pu*lic? un raport al lui <i4alac4e G4ica de)pre de)coperirea unui mit%raeum la Sl?>eni En 0#., En care au 9o)t -?)ite *a)orelie9uri cu )cene )i'*olice Bi >a)e de cult, o 'ic? )tatuet?, o t?*liD? >oti>? cu in)cripDia S7LIS IN;ICT7 <ITCRAE (FEnc4inat lui <it4ra, )oarele neEn>in)F+, Bi un altar cu in)cripDia

ARA S7LIS (FEnc4inat )oareluiF+$ (Din p?cate, te'plul a 9o)t di)tru) din cau6a lip)ei de pro9e)ionali)' a )?p?torilor, iar colecDia de o*iecte )-a pierdut, raportul 9iind tot ce a 'ai r?'a)$+ 5ornind de la ace)t raport, 7do*e)cu pre6int? icono-ra9ia )peci9ic? cultului, re9eritoare la F)acri9icarea taurului de c?tre tEn?rul 6eu care e)te repre6entat En co)tu' oriental )au dacic Bi e)te Enconjurat de acce)orii ale cultului oriental: )oarele r?)?rind Bi apunEnd, luna, bonipueri &%osp%ori, cor*ul )au *u9niDa, )corpionul, Barpele, cEinele etc$F! E)te i'pro*a*il? ipote6a unui )increti)' dacic, a)t9el EncEt E'*r?c?'intea lui <it4ra, cu *onet? 9ri-ianA, tre*uie con)iderat? drept pur oriental?% de a)e'enea, cei doi purt?tori de torDe, pe care 7do*e)cu, pe ur'a lui G4ica, Ei interpretea6? -reBit drept Luci9er Bi Ce)peru) din cultul 6eului )irian A6i6o) &, )Ent dadop4orii Caute) Bi Cautopate)$ En )c4i'*, ani'alele )i'*olice )Ent corect identi9icate, c4iar dac? interpretarea 6odiacal? (taurul, )corpionul, )oarele, luna, )teaua cEinelui+ dat? lor de G4ica a 9o)t relati>i6at? a)t?6i, En totul, 7do*e)cu are dreptate )? aBe6e cultul 'it4raic

pe pri'ul locF, ar4eolo-ia ro'Anea)c? conte'poran? Enre-i)trEnd 1& de *a)orelie9uri, 0/ de in)cripDii, / )tatui " Bi, En an)a'*lu, "0& de 'onu'ente, in)cripDii Bi repre6ent?ri pla)tice ale )ale #$ /8 "$ Cultul D i anei Dintre toate di>init?Dile panteonului -recolatin, 7do*e)cu )e opreBte, En 'od )e'ni9icati>, a)upra Dianei, 9?cEnd re9erire la un *a)orelie9 al 6eiDei a9lat la <u6eul NaDional de Antic4it?Di% En alte locuri, citea6? un 9ra-'ent de )tatuie Bi o 'oned? 1$ In>entarele actuale do>ede)c Entr-ade>?r c?, dup? lupiter 7pti'u) <a:i'u), Diana e)te cea 'ai *ine repre6entat? En En)cripDii Bi de)coperiri ar4eolo-ice /$ 7r, dac? pentru lupiter nu'?rul 'are de ate)t?ri )e e:plic? prin po6iDia pri>ile-iat? pe care )t?pEnul 7li'pului o deDinea En reli-ia ro'an?, En ca6ul Dianei e)te ne>oie de un 9actor )upli'entar care )? 'oti>e6e de>oDiunea$ Se pre)upune c? ea preia, En interpretatio romana, atri*utele unei di>init?Di trace 8 a p?durii )au ale unei

di>init?Di celtice .$ Tr?)?turile care per'it acea)t? a)i'ilare au un a)pect ar4aic )i par a Dine de 9ondul co'un indoeuropean, )au c4iar de )u*)tratul neolitic$ 5otnia T4eron, St?pEn? a tuturor >ieDuitoarelor )?l*atice, Arte'i) era la ori-ine patroana clanurilor tote'ice, c?reia i )e o9ereau En 4olocau)t ani'ale, p?)?ri )au plante tote'ice >ii, )acri9iciu care a )upra>ieDuit pEn? En epoca cla)ic?, la 5atra)$ Tran)'iterea 9uncDiei )acerdotale )e 9?cea printr-un ritual ordalie, En care 'arele preot, de-4i6at En ani'alul tote'ic, era En9runtat Bi )9EBiat de )ucce)orul )?u 0, ca En 'itul lui Acteon, tran)9or'at En cer*, )au En riturile de )ucce)iune de la te'plul Dianei de la Ne'i anali6ate de Ha'e) Ira6er !$ Cere'oniile de iniDiere a>eau un caracter or-ia)tic, 6eiDa inducEnd participanDilor 4iero'ania"&, dar )e deo)e*eau de cele ale lui Dion3)o) 9iindc? pre)upuneau ca)titatea )e:ual?" , atEt pentru -rupurile de 9e'ei, cEt Bi pentru cele de *?r*aDi (cu' e)te ca6ul )ectei Farte'i)iaceF a lui Cipolit+$ 7r, cu 'ult Enaintea >enirii ro'anilor, -recii re-?)eau o Arte'i) En C4er)one)ul tauric, adic? En SciDia, Bi atri*uiau

6eiDei, ca Bi 9ratelui ei, Apollo, le-?turi cu nordica Ciper*oree$ Ca' ace)ta tre*uie )? 9i 9o)t Bi pro9ilul 6eiDei -eto-dace (,endi)M""+, )au celtice, preluate En i'a-inea Dianei ro'ane, din 'o'ent ce, En 9olclorul no)tru, Sancta Diana (SEn6i-ana+, 6eiD? lunar? (6En?+, pro>oac? dianati)'ul, adic? Ei 9ace pe oa'eni dianatici (6?natici+"#$ Diana, F6eiDa cu trei 9or'eF de care >or*eBte 7do*e)cu, e)te re6ultatul unui )increti)' anterior i'portului ei En Dacia, En ana)to'o6? nu intr? En)? Diana/. Arte'i)-Cecate, cu' )pune -r?*it autorul Tezaurului de la &ietroasa, ci Arte'i), 6eiDa )?l*?ticiunilor Bi a >En?torii, Selene, 6eiDa lunii Bi a 9e'init?Dii, Bi 5er)e9ona, 6eiDa pe)te 'orDii din Cade), toate trei a)i'ilate triplei Cecate, 6eiDa preindoeuropean? a 9orDelor 4toniene 'ale9ice Bi a >r?jitoriei$ Acea)t? tripl? 6eiD? intr? En )increti)' cu Diana ro'an? Bi ea >a 9i re-?)it? En *a)orelie9urile Bi )tatuile de cult din Dacia ro'ani6at?"1$ #$ Culte traco-'oe)o-dacice Deo)e*it de in)pirat )e arat? 7do*e)cu atunci

cEnd pre6int? cultul Ca>alerilor danu*ieni$ DeBi nu a>ea cunoBtinD? decEt de patru repre6ent?ri, En ti'p ce a)t?6i )-a ajun) la pe)te dou? )ute de de)coperiri, el intuieBte c? e)te >or*a de un 9eno'en r-li-io) autono', di)tin-Endu-l, )pre e:e'plu, de cultul 'it4raic([cu care are En co'un anu'ite ele'ente icono-ra9ice$ Datorit? 9aptului c? relie9urile de)coperite )Ent de o*icei de di'en)iuni 'ici, c? de pe ele lip)e)c in)cripDiile >oti>e, precu' Bi nu'ele dedicanDilor, c? )Ent lucrate En plu'* )aturnian, 'etal pre9erat al 'a-ilor, Iran6 Cu'ont a pre)upu) c? ace)te t?*liDe )Ent 'edalioane Bi a'ulete (_jPuGaOt9Qpia+ cu caracter 'a-ic apotropaic, p?)trate En ca)? )au depu)e En 'or'Ent, cu rolul de a proteja indi>idul En ti'pul >ieDii )i dup? 'oarte$ Du'itru Tudor, care Entr-un )tudiu de re9erinD?"/ a Bi i'pu) nu'ele de Fca>aleri danu*ieniF, de'on)trea6? c? e)te >or*a de o reli-ie or-ani6at?, 'ai e:act de un cult de 'i)tere$ Dup? 'odelul altor practici 'i)terice (<it4ra, <a-na <ater, Sa*a6io), Ca*iri+, ea 9?cea apel la pronunDarea cere'onial? a unor 9or'ule )acre (ta

Ge3oue>a+, la pre6entarea dra'atic? a unor o*iecte (ta /euc>uue>a+ Bi a unor i'a-ini )acre (ta CT=upoGct+, la e:plicarea unor )cene de cult (ta opo^iE>a+ Bi la or-ani6area unui )pectacol litur-ic in)pirat din 'itul 6eilor"8$ <itul Bi conDinutul iniDierii poate 9i parDial recon)tituit din *a)orelie9urile p?)trate, 7do*e)cu dEnd o corect? lectur? a i'a-inilor, En centrul repre6ent?rilor )e a9l? o 6eiD?, a>End de-o parte )i cealalt? )oarele Bi luna, )au dou? )tele (luce9eri+$ In 9aDa ei )e a9l? un trepied del9ic pe care e aBe6at un peBte, En dreapta Bi En )tEn-a )e a9l? doi c?l?reDi E'*r?caDi cu 4la'id? )i cu *onet? 9ri-ian?, ridicEnd *raDul En )e'n de >ictorie$ Caii lor, dea)upra 58 c?rora )e a9l? cEte un Barpe, '?nEnc? din pal'ele Entin)e ale 6eiDei$ Su* copitele lor )e a9l? dou? trupuri pr?*uBite$ C?l?reDii )Ent eroi )olari, r?)pl?tiDi cu i'ortalitatea de c?tre 6eiDa 'orDilor )i a pro9eDiilor, pentru 9aptul de a 9i En>in) 9orDele r?ului$ Caii )Ent ani'ale 9unerare Bi )olare, care Ei ajut? pe ca>aleri En lupta cu duB'anii c4tonieni Bi per'it a)cen)iunea Bi solificatio# Ca>alerii danu*ieni )Ent -4i6i ai

)u9letelor )pre i'ortalitatea a)tral?, iniDiatul En 'i)tere trecEnd printr-o 'oarte )i'*olic?, repre6entat? prin acoperirea )a de c?tre cei doi 6ei cu o piele de *er*ec$ Co'*?tEnd alte ipote6e, Du'itru Tudor ar-u'entea6? (inclu)i> )tati)tic+ c? 'i)terele Ca>alerilor danu*ieni )Ent de ori-ine daco--et?, con9ir'Endu-l En ace)t 9el pe 7do*e)cu, care >edea En ele un Fcult local En Entre-i'e, care a 9o)t preluat de coloniBtii ro'ani de la locuitori *?BtinaBi ai DacieiF".$ E)te ade>?rat, i)torio-ra9ia actual? pre9er? )? p?)tre6e o po6iDie 'ai prudent?, con)iderEnd Ca>alerii danu*ieni niBte di>init?Di daco-'oe)o-tracice$ I)toria con)tituirii cultului Ca>alerilor danu*ieni e)te En)? 'ai co'plicat?, )tEnd En relaDie cu alte culte pe care 7do*e)cu le po'eneBte En alte )tudii, Ca>alerul trac, T4eo) <e-a) (<arele Teu, pro*a*il 6eul trac Dar6ala)M+ Bi <i)terele ca*irice$ Din lip)? de date )u9iciente, )a>antul ro'An nu putea En)? i6ola corect ace)te di>init?Di, )uprapunEndu-le$ I?r? a 9olo)i ace)t nu'e, care )e >a i'pune doar En )ecolul no)tru, 7do*e)cu >or*eBte de)pre Ca>alerul trac En )tudiul 2rtele 0n

5om=nia 0n periodul preistoricCD, 9?cEnd pre)upunerea eronat? c? 'onedele pe care 9i-urea6? 'oti>ul c?l?reDului ar 9i 'onedele -eDilor$ Ca>alerul trac e)te un 6eu care era adorat En Tracia (>alea <?ritei, 'unDii Rodope etc$+ Bi de unde )-a r?)pEndit En cele dou? <oe)ii Bi de aici, odat? cu cucerirea ro'an?, En Dacia$ Era o di>initate cu o >ec4i'e >enera*il? care, En perioada ro'an?, prin )increti)', a de>enit 6eu al naturii, al >ieDii, al >En?torii, al lu'ii )u*terane, cu atri*ute e)c4atolo-ice$ 5e 'odelul ace)tui cult au luat naBtere, En )paDiul *alcanic din )ecolul al II-lea e$n$, 'i)terele Ca>alerilor danu*ieni, care au ajun) la cea 'ai puternic? de6>oltare pe teritoriile 9o)telor tri*uri -eto-dacice, )e'n c? aici e:i)ta un 9ond reli-io) aniconic (En -eneral reli-ia -eto-dac? era aniconic?, ceea ce e:plic? )?r?cia de in9or'aDii ar4eolo-ice+, ce a>ea ne>oie de un )et de repre6ent?ri pentru a )e e:pri'a$ La Enceput, au do'inat /! repre6ent?rile cu un )in-ur ca>aler% apoi, )u* in9luenDa 'i)terelor ca*irice, )increti6ate cu cultul dio)curilor, c?l?reDul a 9o)t reduplicat,

dEnd naBtere repre6ent?rilor cu doi ca>aleri$ Su)DinEnd ideea E'pru'uturilor 9?cute de cultul Ca>alerilor danu*ieni din icono-ra9ia 'i)terelor de la Sa'otrac4e, 7do*e)-cu arat? c? Fnou) a>on) recuelli dan) la >allee du *a) Danu*e, une )erie no'*reu)e de 'onu'ent) -ro))ier) ou )ont )culpte), )ur pierre et )ur 'etal, de) ca>alier) portant de) *onnet) p4r3-ien) )ur la tete, de) dracones ou en)ei-ne) an-uir*r'e) et Ie) dou*le) 4ac4e) ou *ipenne) A la 'ain, et 9oulant toujour) )ou) Ie) pied) de leur) c4e>au: un cada>re 4u'ain$ En ne-li-eant Ie) acce))oire) no'*reu: Lui acco'pa-nent cette )cene, nou) ne )aurion) e:pliLuer ce) i'a-e) Lue par un culte de) deu: Ca*ire), >ainLueur) de leur troi)ie'e 9rere, culte Lui, de) ri>e) orientale) du 5ont-Eu:in, )erait pa))e en DacieF"@$ Reli-ia ca*irilor, di>init?Dile de la Sa'otrac4e, era Entr-ade>?r cuno)cut? En cet?Dile -receBti de pe D?r'ul <?rii Ne-re, D$ <$ 5ippidi pu*lic? )pre e:e'plu o in)cripDie de la I)tro) En care e)te >or*a de un preot al <arilor Tei#&$ Con)truit En )ecolele ;-I; E$e$n$, )anctuarul de la Sa'otrac4e -?6duia etapele )ucce)i>e ale

iniDierii (nur7aiq, ertonteia Bi o)p?Dul ritual+# $ Ca*irii, la 9el cu Dactilii, CureDii, Cori*anDii Bi `elc4inii, erau preoDi ai <arii <a'e, 6eiD? 9ri-ian? din )u*)tratul e-eean$ Ca Bi En <i)terele Eleu)ine, iniDierea a>ea o di'en)iune e)catolo-ic? Bi )oteriolo-ic?, cele patru di>init?Di de la Sa'otrac4e, A:iero), A:ioKer)a, A:ioKer)o) Bi Oad'ilo) 9iind interpretate de -reci ca identice lui De'eter, 5er)e9ona, Cade) Bi Cer'e)#"$ De)pre Ca*iri )e )pune c? erau trei 9raDi, dintre care doi l-au o'orEt pe al treilea, 'oarte iniDiatic?, 9?r? Endoial?, 'oti> 'itic care poate 9i pu) En le-?tur? cu ocultarea iniDiatului (cu pielea de *er*ec+ de c?tre Ca>alerii danu*ieni Bi, poate, de ce nu, cu te'a 'ioritic?$ 5entru a ajun-e En Colc4ida, En c?utarea lEnei de aur a *er*ecului 'a-ic al lui Cer'e), ar-onauDii, )pune le-enda, )-au iniDiat la Sa'otrac4e En 'i)terele 5er)e9onei Bi ale )lujitorilor ei, Ca*irii, ce )al>ea6? na>ele de la nau9ra-ii$ En acea)t? ipo)ta6?, de protectori ai c?l?toriilor 'ariti'e Bi de iniDiatori En cata*a6e, Ca*irii au intrat En )increti)' cu o alt? perec4e di>in?, Dio)-curii, 9raDii apoteo6aDi de Teu) Bi tran)9or'aDi En

aBtri$ Su* acea)t? 9or'?, Ca*irii au ajun) pe D?r'urile -etice ale <arii 8& Ne-re, in9luenDEnd Entr-o oarecare '?)ur? cultele locale$ 5e *a6a unor a)e'enea )i'ilitudini )au E'pru'uturi, 7do*e)cu con9und?, En )tudiul apul de (ou 0ntre(uin*at ca ornament sim(olic 0n antic%itateE, pe T4eo) <e-a) trac, di>initate pro>enind din )u*)tratul local, repre6entat DinEnd En 'En? un corn de *?ut, cu unul dintre Ca*iri, nu'iDi Entr-ade>?r Bi ei T4eoi <e-aloi$ 1$ Cultul lui I)i) En 'od eronat, citEnd doua )tatuete cultuale ale 6eiDei I)i), 7do*e)cu inte-rea6? di>init?Dile e-iptene, 9eniciene Bi )iriene En cultele -no)tice$ Dintre toate di>init?Dile e-iptene, cei doi 9raDi Bi )oDi, I)i) Bi 7)iri), au a>ut cea 'ai lar-? audienD? En lu'ea -reco-ro'an?, )tEnd la *a6a unor )increti)'e )pectaculoa)e$ Dorind )? cree6e o reli-ie accepta*il? En Entre- )paDiul eleni)tic, En )ecolul al III-lea E$e$n$ 5tole'eu Soter Ei En)?rcina)e pe <anet4on, un preot e-iptean erudit, Bi pe Ti'ot4eo), unul din 4iero9anDii din 9a'ilia Eu'olpi6ilor, care

a)i-ura )acerdoDiul la Eleu)i), )? a-lutine6e Entr-un pro9il unic di>init?Dile do'inante din Grecia Bi E-ipt$ Teo)o9ia or9ico-pita-oreic? ela*ora)e, En 9i-ura lui 5an, )inte6a lui Dion3)o), )oarele nocturn, c4tonian, cu Apolo, )oarele diurn, cele)t% Dion3)o) de>ine a)t9el 6eu pe)te lu'ea 'orDilor Bi )oD al 5er)e9onei ()u* nu'ele de Li*er Bi Li*era, perec4ea in9ernal? >a 9i preluat? )i de ro'ani+, En 'od )i'ilar, En E-ipt, teolo-ii Noului I'periu reali6a)er? )inte6a lui 7)iri), 6eu al 'orDilor Bi )oare )u*teran, cu Ra, )oarele$ 5e *a6a ace)tei )i'ilitudini Entre Dion3)o)-Apolo Bi 7)iri)-Ra, cei doi teolo-i l-au creat prin a)i'ilare pe Sarapi) (Serapi)+, al c?rui cult )e >a prelun-i En i'periul ro'an$ 5uterea de acreDie a lui I)i) a 9o)t c4iar Bi 'ai 'are, 6eiDa 9iind a)i'ilat? lui De'eter Bi 5er)e9ona din 'i)terele eleu)inice, lui 5alla) Atena, A9roditei Bi lui ;enu), Cerei, lui Arte'i)-Diana, ca 6eiD? a lunii, a >ir-init?Dii Bi a 'orDilor, lui Cecate, ca 'are >r?jitoare, )au <arii 6eiDe C3*ele-R4ea etc#1$ Riturile ei de 'i)tere, condu)e de o cla)? )peciali6at? de preoDi, con)tau Entr-un )cenariu dra'atic care

reproducea tra)eul 'i)tic )tr?*?tut de )u9let la 'oarte$ Dup? )pu)ele >oalate ale lui Apuleiu), '3)tul co*oar? pEn? la 4otarele 'orDii, trece pra-ul 5ro)erpinei, >ede 8 )oarele )tr?lucind cu o lu'in? or*itoare En 'ijlocul nopDii, Ei conte'pl? pe 6ei En 9aD? Bi Ei ador? de aproape, apoi re>ine En lu'ea >iilor trecEnd prin toate ele'entele#/$ Ca ur'are a iniDierii, el e)te E'*r?cat En dou?)pre6ece )tole )acerdotale, repre6en-tEnd cele dou?)pre6ece con)telaDii ale 6odiacului, )e'n c?, )u* in9luenDa 'i)ticii neopita-oreice, teolo-ia i)iac? concepea Cade)ul ca un Dinut a)tral, Bi nu ca unul )u*teran$ Enainte de a continua cu di)cuDia a)upra -no6ei Bi a creBtini)'ului, aruncEnd o pri>ire retro)pecti>? a)upra cultelor Fp?-EneF in>entariate de 7do*e)cu, )e o*)er>? c? toate )Ent reli-ii de 'i)tere: <it4ra, I)i) Bi Sarapi), Ca>alerii danu*ieni, c4iar Bi Diana or-ia)tic?$ E)te oare o EntA'plare c? )a>antul ro'An nu )i'te ne>oia )? cite6e di>init?Dile reli-iei cla)ice, o9iciale, nici c4iar pe Hupiter 7pti'u) <a:i'u), )au e >or*a de o pre9erinD?

nee:pri'at? conBtient pentru 9eno'ene reli-ioa)e care per'it o participare e'oti>?, e'patetic?M (<? -Ende)c la cel?lalt 'are erudit conte'poran lui 7do*e)cu, Ca)deu, care, En ulti'a parte a >ieDii, dup? 'oartea luliei, )-a intere)at de 9eno'enele de 'ediu'nitate Bi )piriti)'$+ Sau a>e' de-a 9ace din partea )a cu o conclu6ie r?'a)? la ni>el )u*li'inal Bi, deci, ne9or'ulat? BtiinDi9ic, Bi anu'e aceea c? En Dacia, dup? re9or'area politei)'ului cla)ic indoeuropean de c?tre Ta'ol:e#8, )en)i*ilitatea reli-ioa)? )e orienta)e )pre iniDierile letale Bi cata-*atice, aniconice, Bi c? ace)t ori6ont de aBteptare a deter'inat a)i'ilarea cu predo'inanD? din o9erta reli-ioa)? ro'an? a di>init?Dilor de tip 'i)tericM /$ Gno6a Bi creBtini)'ul 7do*e)cu )e arat? 9a)cinat de tali)'anele Bi a'uletele (gemmae a(ra'ae) -no)tice de)coperite En Dacia$ Ace)tora, ar4eolo-ia conte'poran? le-a ad?u-at de)coperiri 'ai co'ple:e, cu' e)te 'or'Entul de rit iudeo-no)tic de la Dierna, En care, al?turi de alte o*iecte rituale, )e a9l? Bi pl?cuDe 'a-ice de

aur, cu te:te -receBti, )a*eene )au latine, cu rol pro*a*il apotropaic, p)i4opo'p Bi de protecDie a 'or'Entului prin *le)te' (defi'ionis ta(ella)FG# E)te intere)ant 9aptul c?, dintre toate )ectele -no)tice, cea 'ai *ine repre6entat? e)te cea *a)ilidian?, Enaintea altor 8" Bcoli cu o r?)pEndire 'ai 'are, cu' )Ent cele ale lui ;alentin, <arcion )au <ani$ SituaDia )e e:plic? prin re-i'ul di9erit pe care ace)te )ecte El a>eau En >iaDa reli-ioa)? a i'periului: En ti'p ce cultele orientale Fp?-EneF erau acceptate Bi di9u6ate ca reli-ie o9icial?, cele iudeo-creBtine Bi -no)tice t?ceau )u*iectul per)ecuDiilor$ I?r? )prijin o9icial, 'i)ionarii EntElneau 'ult 'ai 'ari di9icult?Di En a p?trunde Bi, cu atEt 'ai 'ult, En a Ente'eia co'unit?Di Bi *i)erici -no)tice En pro>inciile 'ai dep?rtate, En ace)t condiDii e)te e:plica*il de ce 'i)tica -no)tic? ajun-ea aici En 9or'e )incretice, E'*inEnd 'a-ia Bi rituri )oteriolo-ice, Bi de ce nu e:i)t? o*iecte Flitur-iceF Bi 'onu'entale$ Teolo-ia lui ,a)ilide alc?tuieBte cel 'ai co'ple: Bi )tu9o) )i)te' -no)tic$ 7 di>initate

ori-inar?, )upracate-orial?, apo9ati-c?, FDu'ne6eu care nu e:i)t?F, creea6? totul printr-o pan)per'ie uni>er)al?, din care iau naBtere trei F9ilialit?DiF, )piritul, )u9letul Bi trupul creaDiei$ 5ri'a 9ilialitate, Iiul lui Du'ne6eu, locuieBte lu'ea 4iperco)'ic?% a doua 9ilialitate, Du4ul (5neu'a+ )9Ent, 9or'ea6? o *arier? ani'ic? Entre 4iperco)'o) Bi co)'o)% a treia 9ilialitate d? naBtere co)'o)ului 'aterial$ Ace)ta din ur'? apare En 9elul ur'?tor: din )?'EnDa celei de-a treia 9ilialit?Di ia naBtere 5ri'ul ar4onte, care >a 9or'a 7-doada, al optulea cer (cerul )telelor 9i:e+% apoi ia naBtere Al doilea ar4onte, care >a 9or'a Ce*do'ada, cele Bapte )9ere planetare% apoi )e de-aj? eterul, care )epar? lu'ea a)tral? de cea tere)tr?% apoi aerul )i, En )9ErBit, apele Bi p?'Entul$ TendinDa teleolo-ic? a 9ilialit?Dilor e)te de a )e En?lDa )pre Du'ne6eul care nu e:i)t?, dar cea de-a treia 9ilialitate nu poate 9ace acea)ta decEt puri9icEndu-)e de c4in-ile 'ateriei care o Din le-at? En lu'ea ar4onDilor$ Din condiDia celei de-a treia 9ilialit?Di )e E'p?rt?Be)c Bi oa'enii, 9?pturi pneu'atice, care )Ent En)? )ortite )? tran)'i-re6e din trup En

trup )i )? nu )e poat? En?lDa En a*)enDa re>elaDiei -no)tice Bi a >ieDii a)cetice cerute de acea)ta$ Te4nicile Bi 9or'ulele cat4artice au En >edere tran)cen-derea a nu 'ai puDin de #8/ de FcercuriF care Din )piritul u'an pri6onier#0$ A*ra)a:, )au A*ra:a), ale c?rui litere, En)u'ate arit'olo-ic, dau totalul de #8/, e)te un 6eu cu a)pect co'po6it care, dup? un 'odel pro*a*il caldean, )i'*oli6ea6? Entrea-a )tructur? a)tral?, totalitatea )9erelor, Eonul, 'arele an co)'ic$ E)te o 9?ptur? terio'or9? cu trunc4i Bi *raDe de o', cu cap de cocoB (indicEnd caracterul )olar, precu' cel al lui 54ane) or9ic+, 8# cu Berpi En loc de picioare (indicEnd caracterul c4tonian, ca -i-anDii )au ca 6eul or9ic Orono)+, cu un *ici En 'Ena dreapt? (care tri'ite la caleaBca )olar?+ Bi cu un )cut En 'Ena )tin-? (prin care e)te identi9icat lui lao, Ia4>e, din ;ec4iul Te)ta'ent+#!$ Ii-ura ace)tei di>init?Di pantei)te, a)e'?n?toare lui Aion 'it4raic (6eu cu corp u'an, cap de leu, aripi de >ultur, Enconjurat de un Barpe+, e)te de)enat? pe a'uletele A*ra)a:1&, pentru a 9acilita 'a-ic

puri9icarea En >ederea do*Endirii condiDiei pneu'atice$ Ace)te culte -no)tice, En icono-ra9ia c?rora Barpele ap?rea ca Fe'*le'? a eternit?DiiF *a)ilidieni,@o9iDi, naa)eeni etc$ (pe care 7do*e)cu le -rupea6? eronat )u* )e'nul unei )in-ure )ecte, cea a lui ,a)ilide1 + - au 9?cut o concurenD? periculoa)? creBtini)'ului pri'iti> din )paDiul nord-dun?rean: FEu Enclin )? cred c? En D?rile noa)tre creBtini)'ul a tre*uit )? duc? o lupt? 'ai apri-? cu acea)t? din ulti'? 9a6? a p?-Eni)'ului decEt En apu), lupt? care poate c? a durat pEna la aBe6area )la>ilor pe 'alurile Dun?rii in9erioare, Entr-ade>?r, En Dacia >e)ti-iile creBtini)'ului pri'iti> )Ent 'ai puDine decEt cele ale cultelor -no)tice, iar acele cEte>a date care )e re9er? la introducerea creBtini)'ului pri>e)c 'ai de-ra*? creBtinarea popoarelor *ar*are (-oDii -=l9ila), )la>ii C4irii )i <etodiu+ decEt pe cea a coloniilor ro'aneF1"$ Din per)pecti>a i)torio-ra9iei actuale, ideea con9runt?rii creBtini)'ului cu -no6a En Dacia ro'an? e)te i'pro*a*il?$ Sectele (o9iDi, peraDi, *ar*elo--no)tici, naa)eeni, cainiDi, )et4ieni+ Bi Bcolile -no)tice

(Si'on, ,a)ilide, ;alentin, <arcion+ au 9uncDionat, Entr-ade>?r, ca e:plicaDii alternati>e la interpretarea creBtin?, iar *i)erica, En )pecial dup? adoptarea de c?tre Con)tantin a creBtini)'ului ca reli-ie o9icial? a i'periului, a du) o lupt? EndErjit? pentru li'itarea r?)pEndirii )i apoi eradicarea lor$ En Dacia ro'an?, En)?, creBtini)'ul nu a p?trun) ca reli-ie o9icial?, ci prin i'porturi EntE'pl?toare, c4iar ilicite, Bi nu a a>ut deci de luptat En 'od )pecial cu )ectele -no)tice, ci cu per)ecuDia o9icial?$ 7do*e)cu a>ea cunoBtinD? de acea)t? )ituaDie, deoarece reproduce un raport ar4eolo-ic al lui Ce6ar ,olliac En care )e pu*lic? un 'or'Ent daco-ro'an de rit criptocreBtin: FSe'nul crucii la c?p?tEi >?deBte c? 9e'eia a 9o)t creBtin? Bi a)cunderea ace)tei cruci >?deBte c? creBtin)i'ul era pri-onit% era periodul pri-onirii a Ba)ea, care a 9o)t )u* Septi'iu Se>er% 'or'Entul )i celelalte >?de)c c? 9e'eia a 9o)t dintr-o cla)? 81 )uperioar? a )ociet?-Dii, din care )e poate tra-e c? creBtini)'ul era prin Dacia pre la Enceputul

)ecolului al treilea, adec? cu un )ecol pEna )? nu-l i'pun? Con)tantin DacieiF1#$ TotuBi, '?rturiile a)upra creBti-ni)'ului din perioada ro'an? )Ent puDine, 9iind >or*a cel 'ai ade)ea de creBtini i6olaDi >eniDi din orient, )i 'ai puDin de localnici con>ertiDi pe teritoriul Daciei11$ En ace)te condiDii, e)te -reu de >or*it de o En9runtare Entre credinDe% cel 'ult )e poate accepta ideea unei concurenDe Fli*ereF Entre ele, din care )increti)'ul 'a-ico-'i)tic de tip -no)tic pare )? ia)? a>antajat$ Acea)ta e)te ade>?rat En)? nu'ai pentru )ecolele al II-lea Bi al III-lea, deoarece pentru perioada po)tro'an? do>e6ile ar4eolo-ice tot 'ai *o-ate ale creBtini)'ului la daco-ro'Ani1/ in9ir'? pre)upunerea lui 7do*e)cu En ce pri>eBte predo'inanDa -no6ei$ En )ecolul al I;lea, cEnd, dup? cEte>a decenii de colap), Con)tantinopolul reia le-?turile cu 9o)ta pro>incie Dacia, creBtini)'ul de>enea Bi el reli-ia o9icial? a i'periului, c?p?tEnd )prijinul )tatului$ A)t9el EncEt, dac? ideea unei creBtin?ri ti'purii, En ti'pul )t?pEnirii ro'ane, e)te -reu de )u)Dinut18, acea)ta tre*uie )? 9i a>ut En )c4i'* loc En perioada po)tro'an? de pEna la

)o)irea )la>ilor ()ecolele I;-;I+$ Coro*orEnd do>e6ile ar4eolo-ice, <i4ail <acrea ajun-e la conclu6ia c? creBtinarea e9ecti>? a populaDiei daco-ro'ane a a>ut loc En )ecolul al I;-lea1., prin acti>itatea 'i)ionarilor >eniDi din dreapta Dun?rii$ =n a)t9el de 'i)ionar a 9o)t Niceta, epi)copul Re'e)ianei, En care ;$ 5Ar>an, C$ C$ Giure)cu Bi alDii au >?6ut, En 'od eronat totuBi, pe Fapo)tolul no)tru naDionalF10, En orice ca6, e:i)t? '?rturii a)upra 'ai 'ultor 'i)ionari care propo>?duiau En rEndul localnicilor Bi al 'i-ratorilor )ta*iliDi En Dacia, per)ecutaDi Bi 'artiri6aDi de c?tre c?peteniile tri*urilor -ote$ 7do*e)cu )u*linia6? pe *un? dreptate c? @Tanta-oni)'e et Ie) per)ecution) entre Ie) adora-teur) de) 9au: dieu: -er'aniLue) et Ie) c4retien) co''encerent de *onne 4eure$ II e)t certain Lue l@in>a)ion de) Got4) trou>a en Dacie de) adepte) du C4ri)t Lui eprou>erent *ientot Ie) e99et) de l@intolerance de) pa3en)F1!, En ace)t )en) putEnd 9i citat? o '?rturie din 2cta sanctorum. F5unEndu-le la cale iar?Bi o Encercare, ca de o*icei, de c?tre -oDi, unii din *?BtinaBii din acel )at, aducEnd jert9e 6eilor, erau -ata )? jure Enaintea pri-onitorilor c? nu

e)te ni'eni creBtin En )atul lorF/&$ At4anaric, re-ele >i6i-ot 8/ c?ruia 7do*e)cu Ei atri*uie te6aurul de la 5ietroa)a, a declanBat 'ai 'ulte per)ecuDii (#10-#1!, #8!-#."+ E'potri>a reli-iei creBtine, care a'eninDa nu nu'ai FcredinDa )tr?*un?F -er'anic?, ci c4iar or-ani6area lor 'ilitarotri*al?$ ;i6i-oDii creBtinaDi (En >ariant? arian?+ de Jul9ila, epi)cop care a tradu) ,i*lia En li'*a -otic?, Entr-un al9a*et runic E'*un?t?Dit dup? al9a*etul -rec/ , )-au rupt de )u* autoritatea re-elui lor p?-En Bi au trecut En )udul Dun?rii, En i'periu$ 5entru a )t?>ili in9luenDa ro'an? En rEndul populaDiei -otice Bi a celei auto4tone au 9o)t 'artiri6aDi Bi preotul Sa>a FGotulF/", )au cei patru creBtini de ori-ine -reco-'icroa)iatic?, TotiKo), Attalo), Oa'a)i), 54ilippo), En-ropaDi En cripta unei *a6ilici de)coperit? la NiculiDel, lEn-? I)accea/#$ Acti>itatea apo)tolic? a continuat Bi En rEndul 4unilor Bi al celorlalte popoare *ar*are, din )ecolul al cincilea p?)trEndu-ni-)e Btiri re9eritoare la un T4eoti'o) FScitulF, epi)cop al To'i)ului, care a r?)pEndit

creBtini)'ul printre 4uni$ Epoca de creBtinare a daco-ro'anilor acoper? prin ur'are perioada po)tro'an?, En )c4i'* nu poate 9i prelun-it? pEn? la creBtinarea )la>ilor, deoarece 9ondul le:ical creBtin din li'*a ro'An? e)te de ori-ine latin?, Bi nu )la>?/1$ Dup? retra-erea aurelian?, ta*loul >ieDii reli-ioa)e din Dacia )u9er? o )i'pli9icare dra)tic?$ <ajoritatea di>init?Dilor de )or-inte )tr?in?, En )pecial a)iatic?, di)par, 9iind e>ident c? ele nu )e Enr?d?cina)er? En >iaDa )piritual? a pro>inciei Bi c? e:i)tenDa lor depin)e)e de pietatea unor indi>i6i particulari, 'ilitari )au coloniBti, unii a9laDi doar te'porar En Dacia$ AcelaBi lucru )e EntE'pl? cu dii consentes, 6eii panteonului cla)ic -reco-latin, al c?ror cult, erodat ire'edia*il c4iar En i'periu, pierde Bi )uportul politico-'aterial al in)tituDiei )tatului$ 5rin con>ertirea lui Con)tantin cel <are, creBtini)'ul, En )c4i'*, cap?t? un )prijin in)tituDional care Ei >a per'ite )? iradie6e Bi )? )e i'pun? )i En 9o)ta pro>incie, r?'a)? Enc? En )9era )piritual? a i'periului$ In ace)te condiDii, credinDele din Dacia po)tro'an?, de la Enceputul perioadei 'i-raDiilor, pot 9i redu)e

)c4e'atic la patru cla)e$ 5ri'a e)te repre6entat? de credinDele de tip 'i)teric, deri>End din cultele de 'i)tere cele*rate En i'periu Bi -re9ate pe un )u*)trat daco--etotrac$ De)i-ur, te'plele )Ent di)tru)e Bi o*iectele acce)orii ale iniDierii di)par% de a)e'enea, pro9ilul di>init?Dilor, <it4ra, Diana-Cecate, I)i) Bi Sarapi), Ca*iri, Ca>aler trac, Ca>aleri danu*ieni, )e e)to'pea6? rapid$ Supra>ieDuieBte En )c4i'* )en)i*ilitatea pentru e)c4atolo-ie Bi Flu'ea de dincoloF, precu' Bi anu'ite te4nici a)cetice Bi )oteriolo-ice, le-ate de reclu6iune Bi depri>are )en6orial?$ Dup? Con)tantin Daniel, nu'eroa)ele >etre de )i4?)trie din Dara noa)tr? pro>in din 'i)terele dace, )increti6ate cu 'i)terele dacoro'Ane Bi a)i'ilate apoi En creBtini)'$ FAceBti )i4a)tri nu acceptau >iaDa En o*Bte or-ani6at? Bi >oiau )? tr?ia)c? i6olaDi dup? propriile lor rEnduieli$ ,a c4iar En o*Bte, unii )i4a)tri )e 6ideau En c4iliile lor )pre a 9i cEt 'ai i6olaDi de lu'e$ Acea)t? clau)trare con)tituia@ 9?r? Endoial? o continuitate inconte)ta*il? cu )piritualitatea di)cipolilor lui Ta'ol:e, de tr?ire

En)in-urat?F//$ Tot 'ai di9u6e )i i'preci)e, ace)te credinDe )e p?)trea6?, uneori En a)pecte aproape de nerecuno)cut, En 9olclor$ A doua cla)? o con)tituie creBtini)'ul (concurat, la >i6i-oDi Bi -epi6i, de ere6ii precu' ariani)'ul+ care, dup? cu' a' >?6ut, )e -enerali6ea6? toc'ai En acea)t? perioad? pre9eudal?, de pEn? la >enirea )la>ilor$ A treia cla)? )Ent credinDele popoarelor -er'anice 'i-ratoare, de pEn? la creBtinarea lor$ A patra cla)? )Ent credinDelor 'i-ratorilor a)iatici, En )peD? 4unii Bi alte popoare turanice, credinDe de natur? En )pecial Ba'anic?$ 8$ Culte -er'anice En Dacia ro'an?, di>init?Dile -er'anice apar doar )poradic, 9iind adu)e de 'ilitari de ori-ine celt? )au -er'anic? ajunBi EntE'pl?tor En pro>incie, )au de localnici care au )er>it En le-iunile de la Rin$ Ace)te di>init?Di )Ent cuno)cute En interpre$tatio romana. Cercule) <a-u)anu), <atre), Sule>iae/8$ En Dacia po)tro'an?, En )c4i'*, tri*urile 'i-ratoare p?-Ene aduc Entre- panteonul 'itolo-iei -er'ane, pe care Encearc?, dup? cu' a'

>?6ut, )?-l i'pun? Bi localnicilor, per)ecutEndu-i pe creBtini$ 7do*e)cu citea6? )ur)e ale creBtini)'ului pri'iti> En care )e po>e)teBte c? Fle -rand jude: de) ;i)i-ot4) T4er>in-e), At4ana-ric, enne'i ac4arne de la reli-ion du C4ri)t, 9ai)ait pro'ener, )ur de) c4ar), Ie) idole) de Be) dieu:, A tra>er) Ie) pa3) Lu@il do'inait )ur la ri>e -auc4e du Danu*e, et Lu@il puni))ait de 'ort 88 8. tou) ceu: Lui re9u)aient de Ie) adorerF/.$ 5e colu'na ridicat? En 1&1 de c?tre Arcadiu) la Con)tantinopol pentru a )?r*?tori >ictoria tat?lui )?u, Teodo)iu, a)upra *ar*arilor din nord, pot 9i >?6ute i'a-inile (e9/coG,a+ 6eilor adoraDi de -oDii de la Dun?re, purtate pe trei c?'ile$ Cele trei )tatuete (^oa>a+ pri'iti> lucrate, din trunc4iuri 9?r? *raDe Bi picioare, doar cu capete *?r*oa)e, repre6int? triada teutonic? )au )candina>? 9or'at? din 7din (Jodan )au Gutan+, interpretat de ro'ani drept <ercur, Donar (T4or+, interpretat drept Cercule, Bi Tio (T3r )au Sa:not+, interpretat drept <arte$ Ace)te trei di>init?Di, repre6entate

En )tatui de 'etal, au 9o)t adorate de popoarele -er'anice p?-Ene En tot E>ul <ediu/0, ulti'ul te'plu al lui 7din, T4or Bi Ire3r din =p)ala 9iind tran)9or'at Entr-o *i)eric? creBtin? a*ia En anul 8 $ De alt9el, 7do*e)cu e'ite ipote6a c? En)uBi te6aurul de la 5ietroa)a, En co'ponenDa c?ruia nu intr? ar'e )au o*iecte 9unerare, con)tituia le tresor al unui te'plu Enc4inat lui 7din, pe care At4anaric, En calitate de re-e-)acerdot al cultului -otic, l-a En-ropat En preaj'a lui #0 , cEnd ulti'ii >i6i-oDi p?-Eni au tre*uit )? )e re9u-ie6e En i'periu, )u* pre)iunea in>a6iei 4unilor$ El pre)upune c? >a)ele )er>eau o9randelor )acre, o*iectele de E'*r?c?'inte Dineau de recu6ita re-elui-preot, iar pe *r?Dara (armilla) cu in)cripDie runic? )e 9?ceau jur?'intele )ole'ne/!, En cele 8 9i-uri ce Enconjoar? 'ica )tatuet? central? de pe >a)ul (patera) din te6aur, 7do*e)cu >ede, E'preun? cu C4arle) de Lina), FIe) di>inite) de la Jal4alla -er'aniLue, Lui ont e'prun-te Ie) 9or'e), Ie) >ete'ent) et 'e'e certain) attri*ut) de) dieu: de la Grece, tout en con)er>ant plu) d@un tr?it caracteri)tiLue de la

'3t4olo-ie de) Got4)F8&$ Iar En in)cripDia runic? de pe *r?Dar?, dup? o anali6? 9?cut? cu 'ult? acri*ie, el )9irBeBte prin a de)ci9ra o 9or'ul? de con)acrare a SciDiei (aici Dacia+ 9ie lui 7din, 9ie c4iar cuceritorilor ei -oDi8 $ Cercet?rile ulterioare au 'odi9icat puDin conclu6iile lui 7do*e)cu$ 5rin caracteri)ticile orna'entaDiei, te6aurul pare a )e )itua Entr-o perioad? ce>a 'ai tEr6ie, Bi anu'e nu la )9irBitul )ecolului al I;-lea (9u-a >i6i-oDilor lui At4anaric din 9aDa 4unilor+, ci la ju'?tatea )ecolului al ;-lea (de)co'punerea re-atului 4unic dup? 'oartea lui Attila+$ El nu ar aparDine deci >i6i-oDilor, ci unei alte 9a'ilii a tri*urilor -otice, o)tro-oDilor, 80 incluBi cu )tatutul de con9ederaDi En 'arele con-lo'erat etnic condu) de 4uni8"$ De a)e'enea, nu e:i)t? )u9iciente do>e6i pentru a pro*a e:i)tenDa >reunui te'plu -otic En Dacia% 'ult 'ai pro*a*il? e)te ipote6a c? te6aurul a 9o)t depu) intenDionat En p?'Ent, ca o9rand? )acr? adu)? 6eilor, practic? de)tul de r?)pEndit? En lu'ea -er'anic?$ 5ie)ele ce El alc?tuie)c nu au 9o)t deci 9olo)ite Entr-un cult propriu-6i), ci

au 9o)t acu'ulate En ti'p, din tri*uturi, ja9uri )au din co'en6ile c?tre atelierele locale$ A)t9el, patera ar pro>eni dintr-un te'plu din A)ia <ic?, din Antioc4ia, unde 4unii 9?cu)er? o incur)iune la )9irBitul )ecolului al I;-lea% icono-ra9ia ei nu repre6int? di>init?Dile -er'anice, ci corte-iul 'i)teric al <arii TeiDe C3*ele, al c?rei cult a cuno)cut o )curt? re)urecDie En ti'pul lui Iulian Apo)tatul8#, En )9ErBit, in)cripDia runic? nu a 9o)t per9ect de)ci9rat? nici a)t?6i, cele 'ai plau6i*ile lecturi 9iind cea a lui R$ LoeWe, FLui Hupiter al -oDilor con)acratF, Bi cea a lui <$ I)*?)e)cu, FAl -oDilor )t?pEn ereditar )acro)anctF$ .$ Culte a)iatice Enainte de a 9i a)i'ilate Bi/)au creBtinate, popoarele a)iatice 'i-ratoare au adu) En )paDiul european propriile lor credinDe$ Cele 'ai uBor de cercetat ar4eolo-ic )Ent riturile 9unerare, -raDie pre6enDei a nu'eroa)e 'or'inte princiare, con)truite ca niBte 'o>ile FEntre*uinDate ca 'onu'ente co'e'orati>e ce )e ridicau dea)upra cada>rului unui Be9 de popoare, unui erou, )au c4iar totalit?Dii lupt?torilor c?6uDi Entr-o *?t?lieF81$ Ale:andu

7do*e)cu )e opreBte En 'ai 'ult rEnduri a)upra ace)tor Kur-ane (la noi, -or-ane+, i'pre)ionante atEt prin *o-?Dia te6aurelor En-ropate o dat? cu c?petenia re)pecti>?, cEt Bi prin di'en)iunile lor, cu' ar 9i Kur-anul )citic Oul-7*a (<untele de aur+ de lEn-? Oerci, En Cri'eea, a>End o *olt? interioar? de " 'etri En?lDi'e Bi . 'etri En dia'etru$ Ia)tul ace)tor 'or'inte, En care 'ortul era En-ropat c?lare, En)oDit de nu'eroa)e ar'e, *ijuterii, o*iecte ca)nice etc$, )e e:plic? printr-o e)c4atolo-ie de tip r?6*oinic, En care c?p?tenia )u9erea o eroi6are ec>e)tr? )i EBi continua e:i)tenDa po)t'orte'$ FEn c4ipul ace)ta, )crie 7do*e)cu, e:plicEnd 'or8! 'intele cu do' circular, li )-a 4?r?6it U'orDilorV, drept locuinD? >ecinic?, un )paDiu '?r-init carele En)?, prin rotunjeala liniilor )ale, atEt En cercuitul ori6ontal )au pie6iB al pardo)elilor Bi al p?reDilor, cEt Bi En *oltirea >ertical? a ta>anului, putea )? dea 'orDilor ilu/iunea unui microcosm, Entr-En)ul ei p?reau c?-Bi prelun-e)c >iaDa de >eci Entr-o lu'e re)trEn)?, dar cercuit? Bi ea printr-o roat?, ca a

6arei de pre p?'Ent Bi )u*t un do' circular, ca En)?Bi *olta ceruluiF8/$ La noi En Dar?, o i'portant? -rupare de Kur-ane o)tro-otice de Frit 4unicF a 9o)t de)coperit? En 6ona So'eBului (cele dou? 'or'inte princiare de la Apa4ida, te6aurele de la Xi'leul Sil>aniei Bi de la So'eBeni+$ Tot unui conduc?tor de nea' 4unic (=ldinM+, din preaj'a anului 1&&, Ei aparDine Bi 'or'Entul de la ConceBti, pe care, Entr-o pri'? 9a6?, 7do*e)cu El pla)ea6? te'poral de)tul de corect ()ec$ II-III+$ <ai apoi, cre6End, printr-o con9u6ie, c? din 'or'Ent ar pro>eni Bi un 'anu)cri) pe 4Ertie de *u'*ac, pe care recunoaBte pri'ele >er)uri din Dorge$ciodpa (T+ietorul de diamante), unul din tratatele p)i4opo'pe din *udd4i)'ul ti*etan, reli-ie la care )-au con>ertit Bi 'on-olii ce a>eau )? in>ade6e Europa, autorul tra-e conclu6ia )pectaculoa)?, dar eronat?, c? FEn 'alul de la ConteBti a 9o)t En'or'Entat de pe u6urile tradiDionale ale popoarelor )citice Bi ale *udi)'ului, Ka-anul )au 'Ar6acul U'on-olV, c?ruia i )-au pu) En *olta-i 9unerar? calul cu 4a'utul )?u, ar'ele Bi podoa*ele-i cele preDioa)e, >a)ele adunate de dEn)ul En

prad? Bi En 9ine )entenDe Bi te:turi litur-ice, )cri)e En li'*a reli-iunii, cu litere^ al*e pe 9ABii de 4Artie nea-r?F88$ En )9ErBit, En panora'a reli-iilor din )paDiul Daciei tre*uie a'intit un co'ple: de credinDe Bi rituri 'ult 'ai -reu, dac? nu i'po)i*il, de atri*uit unei etnii anu'e: Ba'ani)'ul$ La data re)pecti>?, 7do*e)cu di)punea de in9or'aDii a*)olut in)u9iciente a)upra te'ei (c4iar Bi a)t?6i, pro*le'a di9u6iei a r?'a) En *un? '?)ur? o*)cur?+, a)t9el EncEt ipote6ele )ale, de o*icei atEt de te'perate critic, de>in 9ante6i)te$ CercetAnd e>oluDia 9i-urilor ani'aliere androce9ale, el pre)upune, En 'od 4a6ardat, c? ace)tea pro>in En )paDiul european dintr-un 9ond FturanicF )au 9ino-uralo-)i*erian$ Acea)t? )e'inDie ar 9i >enit En Europa Enaintea popoarelor indoeuropene Bi ar 9i 9o)t E'pin)? de ace)tea En laturile >e)tice ale continentului, En 9elul ace)ta, *retonii ar aparDine aceleiaBi F)e'inDii *ra4ice9aleF cu popoarele )i*eriene, ceea ce ar e:plica Enrudirile de *e)tiariu 9anta)tic din 'itolo-iile lor$ FCredinDa lor En tot 9elul de -enii '?runDi, >icleni Bi r?ut?cioBi: 70

-no'i, 9ar9adeDi, cori-oni, loups$garou' Bi 9el de 9el de )tri-oi, de )ta9ii, de ie)'e, de >Ercolaci locali, n-are ea, oare, aparenDele )piriti)'ului EntreDinut Enc? Bi a6i de preoDii Ba'ani printre popoarele 9ine6e Bi 'on-olice ale 'ai Entre-ii Si*erii: iacuDi, o)tiaci, tun-uBi, cere'iBi, ciu>aBi, >otiaci Bi alDiiMF8. E)te ade>?rat c? di9u6iunea aproape uni>er)al? a unor practici Ba'anice conduce la ipote6a c? Ba'ani)'ul era reli-ia prei)toriei, En ace)t )en) putEnd 9i interpretate, )pre e:e'plu, picturile rupe)tre )au co'ple:ele de 'en4ire Bi dol'ene$ Din )u*)tratul neolitic, credinDele Ba'anice au 9o)t preluate Bi inte-rate En reli-iile indoeuropene, <ircea Eliade anali6End 'ai 'ulte 9i-uri de 6ei )au 'a-i din 'itolo-iile celtic?, -er'an?, -reac?, trac?, )au )citic? care au tr?)?turi Ba'anice80$ En epoca i)toric?, 'i-raDiile continue din)pre A)ia, de la )ciDi, turanici (4uni, *ul-ari+ pEn? la 9ino-u-rici Bi unele tri*uri 'on-olice necon>ertite la *udd4i)', au putut reEnnoi 9ondul Ba'anic$ ;r?jitoria eurpoean? ar 9i, En opinia unor cercet?tori 'ai recenDi8!, 'oBtenitoarea practicilor Ba'anice, culpa*ili6ate En)? Bi

)atani6ate de creBtini)'$ Iolclorul no)tru p?)trea6? Bi el ui'itor de 'ulte practici 'a-ice, 9?pturi 9anta)tice (din cele citate de 7do*e)cu+ )au tipare narati>e ce )e Encadrea6? En tipolo-ia Ba'ani)'ului$ <ircea Eliade de9ineBte Ba'ani)'ul ca o te4nic? a e:ta6ului$ Su* in9luenDa unor plante 4alucino-ene, Ba'anul )e decorporali6ea6? Bi c?l?toreBte En 6*or 9ie En lu'ea acea)ta (pentru a re-?)i un ani'al pierdut, o co'oar? a)cun)?, pentru a-Bi )piona duB'anii Bi a-i ataca etc$+, 9ie pe lu'ea cealalt? (unde )piritele )tr?'oBilor El )9Ertec?, pentru ca, pornind de la )c4elet, )A-i recon)tituie un trup inde)tructi*il+$ E:i)t? teorii etnop)i4olo-ice care, de6>oltEnd a:io'a 9ilo)o9ic? a relati>it?Dii cunoaBterii (lu'ea ca repre6entarea noa)tr?+ Bi aplicEnd 'etodele 9eno'enolo-iei, e:plorea6? 'odul En care 9iecare -rup cultural EBi creea6? propria realitate$ 5lantele 4alucino-ene utili6ate En Ba'ani)' nu )Ent )i'ple 'odalit?Di de a crea ilu6ii, ele )Ent 'ijloace de a dere-la percepDia o*iBnuit? Bi a de)c4ide acce)ul la di'en)iuni paralele ale lu'ii, e:clu)e de >i6iunea raDional?$ A)t9el, Ba'anul EntElne)te Fani'ale

de putereF (cu' )Ent ani'alele 9er'ecate din *a)'e, al*ina, 9urnica, lupul, calul, care toate >or*e)c+, 9olo)eBte Fo*iecte de putereF pentru a-Bi En9runta duB'anii (n?9ra'a, peria, piapt?nul din *a)'e+, c4ea'? )piritele i6>oarelor, 71 peBterilor, locurilor cu ajutorul unor in)tru'ente >i*rante )peciale ((ull$roarer), 6*oar? purtat de un cal Enaripat ()au o '?tur?, un co>or, o pa)?re+, co*oar? prin -Erliciul p?'Entului pe un alt plan al realit?Dii, EBi cEBti-? drept aliaDi 9iinDe )pirituale non-or-anice cu 9or'e 'on)truoa)e (S9ar'?-5iatr?, ,u6il?, 7c4il? etc$+, )e tran)9or'? En cor*, lup )au alte ani'ale, )e lupt? cu alDi >r?jitori )au cu du4uri (6'ei, -4eonoaie+ care au r?pit )u9letul unui o' (o 9at? de E'p?rat+, ce )t? din cau6a acea)ta )? 'oar?, ajun-e la )t?pEnii lu'ii celeilalte (un 'oBnea-, o )9Ent?+, care El pun la Encerc?ri ciudate, r?)plata 9iind uneori do*Endirea i'ortalit?Dii (apa >ieDii, '?rul de aur etc$+$ Co'*?tEnd, Entr-un articol plin de >er>? ironic?, a9ir'aDia lui ,olliac c? tracii ar 9i practicat 9u'atul.&, 7do*e)cu 9ace un erudit

e:cur) prin i6>oarele antice care ate)t? practica Ba'anic? a in4al?rii de 9u' 4alucino-en de c?tre popoarele din nordul Bi >e)tul 5ontului Eu:in$ Cerodot relatea6? c? F'a)a-eDii de)coperi)er? un copac ale c?rui 9ructe ei le aruncau pe j?ratic, )tEnd cu -r?'ada adunaDi E'prejurul 9ocului Bi din 9u'ul ce )e En?lDa, Bi pe care-l 'iro)eau, ei )e E'*?tau, precu' -recii din >inF% acelaBi Cerodot )pune c? F)ciDii, intrEnd )u* niBte acoperiBuri de pE)l?, pun )?'EnD? de cEnep? pe pietre roBite En 9oc% Bi cEnd acea )?'EnD? Encepe a arde, ea r?)pEndeBte un 9u' 'ai tare decEt a*urul *?ilor din Grecia% Bi )ciDii, a'eDiDi de acea a*ureal?, )e pun pe urleteF% 5o'poniu <ela a9ir'? c? Flocuitorii Tracici nu cunoBteau u6ul >inului, ci c?, 'EncEnd ei )e aBe6au E'prejurul 9ocului, aruncau pe j?ratic niBte )e'inDe Bi prin 'iro)ul lor deBteptau Entr-EnBii o >e)elie analo-? cu a *eDieiF% Stra*on Ei nu'eBte pe locuitorii <oe)iei Fcapno*ataiF (cei care 'er- En 9u'M, cei care c?l?tore)c cu ajutorul 9u'uluiM+% 5lutar4 arat? c?, 9olo)ind 'u-urii unei plante a)e'?n?toare cu Bo>Er9ul, tracii F)e E'*at? Bi pic? Entr-un )o'n adEncF% iar 5liniu cel *?trEn

a'inteBte c? *ar*arii din nord in4alau 9u'ul unei plante, )?*iuDa, pentru a-Bi )pori puterile$. En 9ond, ca' acelaBi e)te 'aterialul antic pe care Carlo Gin6*ur- EBi Ente'eiea6? ipote6a c? Ba'ani)'ul a 9o)t adu) En Europa de popoarele )citice$ Enc4eie' acea)t? panora'? cu o*)er>aDia c? )ecolele de la )9irBitul antic4it?Dii Bi Enceputul perioadei *ar*are, cEt a durat in9luenDa ro'an? a)upra Daciei, au tran)9or'at radical pro9ilul )piritual al ace)tei 6one$ Reli-ia a*)tra)? a dacilor, r?'a)? En *un? '?)ur? Bi a)t?6i En penu'*r? pentru noi, a 9o)t di6locat? 72 l )au Enecat? de re>?r)area de culte adu)e de i'periu Bi, 'ai apoi, de populaDiile 'i-ratoare$ 5rotoro'Anii )-au 9or'at En ace)t %umus cultural e:traordinar de *o-at$ Iar dac? creBtini)'ul )-a i'pu) de)tul de curEnd Bi En 9o)ta pro>incie -eto-dac?, a)t9el EncEt )e poate )pune c? ro'Anii )-au n?)cut creBtini, nu e)te 'ai puDin ade>?rat c? ei au un FinconBtient Enc?rcatF, c? )Ent 'oBtenitorii unei culturi reli-ioa)e e9er>e)cente, cu nu'eroa)e latenDe

creatoare$ E>ul <ediu ro'Ane)c nu poate 9i EnDele) En a9ara unui a)e'enea ()u'ar+ ta*lou al culturilor de la )9irBitul antic4it?Dii Bi din perioada 'i-raDiilor, lucru per9ect ade>?rat Bi pentru ci>ili6aDia occidental?$ CreBtini)'ul, de>enit reli-ie o9icial?, identi9icat deci unui )upraeu colecti>, )e con)truieBte pe un 9undal de adEnci'e alc?tuit din toate credinDele Bi riturile p?-Ene, pe care le repri'?, )au, En cel 'ai *un ca6, le a)i'ilea6?, prin interpretatio# Ceea ce deo)e*eBte En)? E>ul <ediu r?)?ritean de cel apu)ean e)te 9aptul c?, En apu), cultura p?-En? e)te o cultur? refulat+ de creBtini)', En ti'p ce En r?)?rit cultura p?-En? e)te doar o cultur? uitat+, En i'periu, atEt cultele p?-Ene, cEt Bi creBtini)'ul, de>enit reli-ie de )tat, au a>ut parte de o *a6? lo-i)tic? Bi ad'ini)trati>?, deci o latur? in)tituDional?$ Dup? retra-erea ro'an? Bi de-a lun-ul 'i-raDiilor, populaDia proto-ro'An? a 9o)t lip)it? de )tructuri politico-ad'ini)trati>e proprii, 9iind 'ereu la li'ita aculturaDiei$ ,i)erica creBtin?, radiind a)upra 9o)tei pro>inciei Dacia din)pre ,i6anD, nu a a>ut, deci, de En9runtat ca)te preoDeBti,

reDele de te'ple, Bcoli, *i)erici )au )ecte eretice, adic? tot ceea ce con)tituie )u*)tratul )ocio-'aterial al unei 'iBc?ri reli-ioa)e$ ;ec4ile culte, lip)ite de )uport litur-ic, erau treptat uitate, iar creBtini)'ul, *ene9iciind de pre)ti-iul Bi )prijinul 'i)ionar al 'arilor centre de iradiere cultural?, )-a i'pu) oarecu' de la )ine, Entr-o 'iBcare -eneral? de con>ertire a Europei$ Nea>End a En9runta o ideolo-ie reli-ioa)? *ine or-ani6at? teoretic Bi cultual, ci doar re'ini)cenDele 9a*ulatorii ale >ec4ilor credinDe, el nu a )u9erit, En p?rDile noa)tre, o cri)tali6are accentuat?, pro>ocat? de ne>oia de deli'itare prin opo6iDie Bi contra)t$ Cred c? acea)ta e)te e:plicaDia pentru ceea ce <ircea Eliade nu'eBte FcreBtini)' co)'icF$ Nu e)te >or*a de o >ariant? ()au ere6ie+ pantei)t? a creBtini)'ului, ci doar de un creBtini)' 'ai puDin cri)tali6at, care tolera 9?r? pro*le'e 'icile ere6ii Bi 73 )uper)tiDii 'ai 'ult )au 'ai puDin in9or'ale ale populaDiei$ 5entru a de>eni cu ade>?rat o a'eninDare, o ere6ie tre*uie )? -?)ea)c? un FcanalF in)tituDional de di9u6are, lucru pe care

El 9ace de o*icei para6itEnd Bi deturnEnd, pe anu'ite )e-'ente, En)?Bi reDeaua *i)ericea)c?% aBa )e e:plic? de ce, )? )pune', *o-o'ili)'ul, una din cele 'ai 'ari ere6ii din 6ona r?)?ritean?, nu )-a e:tin) la nord de Dun?re, -re9Endu-)e doar pe pro>inciile i'periului *i6antin$ En lip)a unei )tructuri politico-ad'ini)trati>e, >ec4ile culte au 9o)t treptat uitate, iar noile ere6ii nu au putut prinde r?d?cini$ En )c4i'*, te'ele rituale Bi i'a-i)tica lor 9a*uloa)?, oarecu' de)acrali6ate En lip)a )uportului litur-ic, deci 9?cute Fa)epticeF din per)pecti>a *i)ericii creBtine, au putut 9i preluate de i'a-inarul colecti>, En r?)?rit nu a e:i)tat o F'are cen6ur? a i'a-inaruluiF precu' En apu), unde, Entr-o 'iBcare conju-at?, re9or'a Bi contrare9or'a au pornit o9en)i>a E'potri>a -Endirii 'a-ice )i p?-Ene ree'er-ente En RenaBtere, Entr-o ade>?rat? En9runtare teoretic? Bi cultural?, Entr-o coa*itare relati> paBnic? cu *i)erica, cultura noa)tr? popular? a de>enit 'oBtenitorul Bi depo6itarul a'intirilor pe ju'?tate uitate ale credinDelor p?-Ene Bi eretice$ De aceea, nu aB >edea En 9olclor un

9eno'en de creaDie colecti>? )pontan?, ci 'ai de-ra*? un 9el de 'e'orie tot 'ai palid? a unor 'ituri Bi ideolo-ii reli-ioa)e care, prin di)pariDia in)tituDiilor-)uport, Bi-au pierd tot 'ai 'ult li'pe6i'ea i'a-i)tic?, ritualic? Bi conceptual? iniDial?$ 74 Hote. $ 5entru rolul jucat de Al$ 7do*e)cu En con)tituirea ar4eolo-iei ro'AneBti, >e6i L$ ,oia, "volu*ia istoriografiei rom=ne, ,ucureBti, !.8, p$ ""0% Ale:andru A>ra', FStudiu introducti>F la Ale:andru 7do*e)cu, Opere, >oi$ ;, ,ucureBti, Editura Acade'iei Repu*licii Sociali)te Ro'Ania, !0!, p$ /-1.$ "$ FArtele En Ro'Ania En periodul prei)toricF, En Al$ 7do*e)cu, Opere alese, >oi$ II, ,ucureBti, Cu-etarea - 7eor-e)cu Dela9ra), p$ #&"-#&#$ #$ 5rei)toria a 9o)t re)trEn)? la epoca pietrei Bi, En cadrul ace)teia, al?turi de 9a6ele in>ocate de 7do*e)cu, ale pietrei cioplite Bi a celei Ble9uite (paleolitic Bi neolitic+, a 9o)t de9init 'e6oliticul$ 1$ F5annonia e) Dacia re-e)6eti erdeKeiF

(FIntere)ele ar4eolo-ice ale 5annoniei Bi ale DacieiF+, En Ale:andru 7do*e)cu, Opere, >oi$ ;, p$ #/.-#8"$ /$ <i4ai ,?r*ule)cu, Interferen*e spirituale 0n Dacia roman+, Ed$ Dacia, Cluj-Napoca, !01, #l-l#0$ 8$ Iran6 Cuinont, T%e M1steries of Mit%ra, NeW YorK, Do>er 5u*lication) Inc$, !/8% <ircea Eliade, Istoria credin*elor si ideilor religioase, >oi$ II, ,ucureBti, Editura XtiinDi9ic? Bi Enciclopedic?, !08, p$ # #-#"&$ .$ Al$ 7do*e)cu, Opere omplete, >oi$ I;, Istoria ar%eologiei, ,ucureBti, Ed$ <iner>a, ! !, p$ "!.-"!0$ 0$@ En Opere, >oi$ ;, p$ &, 1/$ !$ FIntere)ele ar4eolo-ice ale 5annoniei Bi ale DacieiF, p$ #8 $ &$ Sil>iu Sanie, ultele orientale 0n Dacia roman+# ultele siriene si palmiriene, ,ucureBti, Editura XtiinDi9ic? Bi EneK$opedic?, !0 , p$ .-l""$ $ Acea)ta >a 9i Bi p?rerea unuia dintre cei 'ai 'ari )pecialiBti En cultul 'it4raic, Iran6 Cu'ont, care o*)er>? c? FW4erea) one cannot

9ind in Dacia, )o 9ar a) I KnoW, t4e )li-4te)t >e)ti-e o9 a C4ri)tian co''unit3, 9ro' t4e 9ortre)) S6a'o) =j>ar to t4e nort4era 9rontier and a) 9ar a) Ro'ula in Jallac4ia, 'ultitude o9 in)cription), o9 )culpture), and o9 altar) W4ic4 4a>e e)caped t4e de)truction) o9 'it4raeu') 4a>e *een 9oundF$ Op# cit#, p$ 1/18$ "$ Ale:andru A>ra', En Hote la Ale:andru 7do*e)cu, Opere, >oi, ;, p$ 11"$ #$ <$ H$ ;er'a)eren, orpus inscriptionum et momimentorum reli$gionis mit%riacae, I, !/8, p$ ".l-###, apud <i4ai ,?r*ule)cu, op# cit#, p$ #1$ 1$ FAntic4it?Dile judeDului Ro'anaDiF$ p$ /ll/", re)pecti> 8!$ /$ <i4ai ,?r*ule)cu, Interferen*e spirituale 0n Dacia roman+, p$ # $ 5entru catalo-ul de)coperirilor ar4eolo-ice care o pri>e)c pe 6eiD?, <i4ai ,?r*ule)cu, FDer DianaKult i' Ro'i)c4en Da6ienF, En Dacia, 5evue d<arc%eologie et d<%istoire ancienne, nr$ G;I, !.", p$ "&#-""#$ 8$ <i4ail <acrea, FCultul lui Sa*a)iu) la Apulurn Bi En DaciaF, m De la -ure(ista la

Dacia postroman+# 5epere pentru o permanen*+ istoric+, Cluj-Napoca$ Ed$ Dacia, !.0, p$ &0$ .$ Carlo Giu6*ur-, Istorie nocturn+# O interpretare a sa(atului# IaBi, Ed$ 5oliro', !!8, p$ $ ./ 0$ Ro*ert Gra>e), Los mitos griegos, <adrid, Alian6a Editorial, !0/, p$ &"-l&#$ !$ Ha'e) Geor-e Ira6er, reanga de aur, >oi$ I, ,ucureBti, Ed$ <iner>a, !0&, p$ 0-"!$ "&$ <ircea Eliade, Istoria credin*elor *i ideilor religioase, >oi$ I, p$ "!#-"!1$ " $ JalterI$ 7tto, Ieii ;reciei# Imaginea divinit+*ii 0n spiritualitatea greac+, ,ucureBti, Ed$ Cu'anita), !!/, p$ 00-!/$ ""$ G4$ <uBu, F,endi), 6eiDa luniiF, En Din mitologia tracilor, ,ucureBti, Ed$ Cartea Ro'Anea)c?, !0", p$ 1!-/&, >olu' care alt9el tre*uie citit cu 'are precauDie$ "#$ Eu-en Lo6o>an, Dacia sacra, EdiDie En-rijit? Bi repere *io-ra9ice de I$ 7priBan, Traducere din li'*ile en-le6? Bi 9rance6? de <$ 5ope)cu, ,ucureBti, Ed$ Saeculu' I$7$, !!0, p$ ".$

"1$ Ale:andru A>ra', En Hote la Ale:andru 7do*e)cu, Opere, >oi$ ;, p$ 11"$ "/$ D$ Tudor, I avalierJ danu(iani, Ro'a, !#.$ "8$ D$ Tudor, FDi)cu))ioni intorno al culto dei ca>alieri danu*ianiF, En Dacia, nr$ ;, !8 , p$ # .-#1#$ ".$ FIntere)ele ar4eolo-ice ale 5annoniei Bi ale DacieiF, p$ #8 $ "0$ En Opere alese, >oi$ II, p$ # .-# 0$ "!$ Ale:andru 7do*e)cu, Opere, >oi$ I;, Tezaurul de la &ietroasa, ,ucureBti, Editura Acade'iei Repu*licii Sociali)te Ro'Ania, !.8, p$ #.0$ #&$ D$ <$ 5ippidi, FIn)cription) d@I)tro)$ Decret inedit du Ce )iecleF, En Dacia, nr$ ;, !8 , p$ # #-# /$ # $ Su)an Guettel Cole, T%eoi Megaloi. T%e ult oft%e ;reat ;ods at 3amot%race, Leiden, E$ H$ ,rill, !01, p$ l-"/$ #"$ C$ Oeren3i, T%e ;ods oft%e ;reeks, T4a'e) and Cud)on, !/ , p$ 08-0.$ ##$ En Opere, >oi$ ;, p$ #"1$ #1$ R$ E$ Jitt, Isis in t%e ;raeco$5oman World, It4aca, NeW YorK, Corneli =ni>er)it3

5re)), p$ ""$ #/$ Luciu) Apuleiu), M+garul de aur# Metamorfoze, ,ucureBti, Editura pentru literatur? Bi art?, !/0, p$ "0 $ #8$ <ircea Eliade, op# cit#, >oi$ II, p$ ."-l.8$ #.$ <i4ai ,?r*ule)cu, op# cit#, pa-$ #0$ #0$ C$ Lei)e-an-, La ;nose, 5ari), 5a3ot, !. , p$ /"-l.8$ #!$ Gille) aui)pel, En ;nosis# !estsc%rift fur ,ans Konas, Gottin-en, ;anden4oecK b Ruprec4t, !.0, p$ 1!!-/&&$ 1&$ FU$$$V 9i-uri ciudat E'*inate, )crie 7do*e)cu, precu' trupuri o'eneBti cu capete de cocoB )au de leu Bi cu Berpi En loc de picioare% tot pe ele )e >?d Bi 9elurite in)cripDiuni -rece, e*raice ori )iriace, dintre care cele 'ai clare )unt cu>intele ]A*ra:a), lao, Cnou9i), Sa*aot4^ Bi alteleF$ FI)toria ar4eolo-ieiF, En Opere complete, >oi$ I;, p$ #"8$ 1 $ I(idem# 1"$ FIntere)ele ar4eolo-ice ale 5annoniei Bi ale DacieiF, p$ #8l-#8"$ .8 1#$ FAntic4it?Dile judeDului Ro'anaDiF, En

Opere, >oi$ ;, p$ 80-l8!$ 11$ 5entru aportul creBtin ne-latin Bi ne-elen al daco-)ciDilor con>ertiDi, >e6i Eu-en Lo6o>an, op# cit#, cap$ FDacia )acraF$ 1/$ N$ Gudea, I$ G4iurco, Din istoria cre)tinismului la rom=ni# M+rturii ar%eologice, 7radea, !00$ 18$ ;e6i di)cuDia lui D$ <$ 5ippidi a)upra FI6>oarelor creBtini)'ului daco-ro'anF, En ontri(u*ii la istoria vec%e a 5om=niei, ,ucureBti, Editura XtiinDi9ic?, !8., p$ 10l-1!8$ 1.$ <i4ail <acrea, Fc propo) de LuelLue) decou>erte) c4retienne) en DacieF, En op# cit, "&#-"".$ 10$ FCreBtini)'ul a 9o)t cuno)cut En Dacia Enc? din ti'pul do'inaDiunii ro'ane% con>ertirea En 'a)? En)? a populaDiunii dacoro'ane din )tin-? Dun?rii )-a 9?cut Entre #/& Bi 1/&, cu ajutorul 'i)ionarilor, dintre care cel 'ai En)e'nat e)te Niceta din Re'e)iana$F C$ C$ Giure)cu, Istoria rom=nilor, >oi$ I, ,ucureBti, !#/, p$ !.$ ;e6i En)? contraar-u'entele En pri>inDa acti>it?Dii 'i)ionare a lui Niceta En )tEn-a Dun?rii adu)e de D$ <$ 5ippidi, FNiceta din Re'e)iana Bi

ori-inile creBtini)'ului daco-ro'anF, En op# cit#, p$ 1!.-/ 8$ 1!$ Opere, >oi$ I; p$ / "$ /&$ S$ Doline)cu-Ierc4e, F7n )ocio-econo'ic relation) *etWeen nati>e) and 4un) at t4e loWer Danu*eF, En 5elations (etLeen t%e autoc%tonous populations on t%e territor1 of 5om=nia, ,ucureBti, !./, p$ !"$ / $ 5e care 7do*e)cu El pre6int? 'ai pe larEn Tezaurul de la &ietroasa, En Opere, >oi$ I;, p$ 18., 1. etc$, unde di)cut? in)cripDia runic? de pe *r?Dara (armilld) de aur din Te6aur /"$ De)pre care )e )pune En 2cta 3anctorum c? a 9o)t Enecat En apele rEului <u)aio), pe care 7do*e)cu El identi9ic? dup? toate pro*a*ilit?Dile corect drept rEul ,u6?u, En i(idem, p$ / "$ /#$ <ircea ,a*eB, En Hote la i(idem, p$ !80$ /1$ Ale:andru A>ra', co'entariile din Hote la Ale:andru 7do*e)cu, Opere, >oi$ ;, p$ #8 $ //$ Con)tantin Daniel, FTa'ol:i), ucenicii )?i Bi clau)trareaF, En Luceaf+rul, nr$ 8-./ !01, p$ 0$ /8$ ;e6i <i4ail <acrea, ultele germanice 0n Dacia, Cluj, Tip$ Cartea Ro'Anea)c?, !1.$

/.$ Tezaurul de la &ietroasa, p$ / "$ /0$ 7do*e)cu citea6? din ;ita Sancti Galii de Jala9rid cu' )9lntul Colo'*an a -?)it, En 8 ", Entr-o localitate pe 'alul lacului Con)tant: FTre) i'a-ine) aerea) et daurata) )uper)titio)a -entilita) i*i cole*at, Lui*u) 'a-i) Lua' creatori 'undi >ota reddenda crede*atF, En i(idem, p$ .##$ /!$ I(idem, p$ .#l-.#1$ 8&$ I(idem, p$ 8#!$ MG# I(idem, p$ 1!8$ 5entru tradiDia per)oni9ic?rilor ale-orice ale Daciei cucerite de ro'ani, >e6i <i4ail <acrea, F5er)oni9ic?rile Daciei En arta Bi pe 'onedele ro'aneF, En op$ cit$, p$ /0-l88$ 8"$ Radu Car4oiu, FTe6aurul de la 5ietroa)a En lu'ina noilor cercet?riF, En Tezaurul de la &ietroasa, ed$ cit$, &#&-l&#/$ 77 8#$ <ircea ,a*eB, Hote la i(idem, p$ !."-!.#$ 81$ Al$ 7do*e)cu, Opere alese, >oi$ II, p$ # "# #$ 8/$ FAteneul ro'An Bi cl?dirile antice cu do' circularF, En Opere, >oi ;, p$ ".., re)pecti> "./-".8$

88$ FI)toria ar4eolo-ieiF, p$ #&1-#&!$ 8.$ FCeraldica naDional?$ 5atrupedele androce9ale 9i-urate En 'onu'ente Bi ori-inea lorF, En Opere, >oi$ ;, p$ ##!-#1&$ 80$ <ircea Eliade, Le %amanisme et Ies tec%niques arc%a0ques de l<e'tase, 5ari), 5a3ot, !.1$ 8!$ Carlo Gin6*ur-, / (enandanti, Torino, !88% Istorie nocturn+# O interpretare a sa(atului, )u)Dinut de loan 5etru Culianu, +l+torii 0n lumea de dincolo, ,ucureBti, Ed$ Ne'ira, !!1, p$ 8#-.8$ .&$ FRelaDiuneaF lui Ce6ar ,olliac e)te reprodu)? de 7do*e)cu En FAntic4it?Dile judeDului Ro'anaDiF, p$ !#$ . $ FIu'uri ar4eolo-ice )cornite din lulele prei)torice, de un o' care nu 9u'ea6?F, En Opere alese, >oi$ II, p$ #"1-#".$ ;IS=L ,AR7C - SI<,7L AL C7LA5S=L=I 7NT7L7GIC l$ Scurt? *io-ra9ie a >i)ului ;i)ul e)te una din te'ele care a En)oDit cultura u'an? Enc? de la apariDia ace)teia$ De-a lun-ul

ti'pului, el a 9o)t EnDele) Bi utili6at En cele 'ai di>er)e 'oduri, 9iind inte-rat Bi adaptat >i6iunii de)pre lu'e a ci>ili6aDiei re)pecti>e$ Cu' )e EntE'pl? cu orice ar4etip lon-e>i>, accepDiile date >i)ului pot 9i -rupate En trei 'ari cate-orii$ Cea 'ai >ec4e accepDiune e)te cea 'eta9i6ic?% con9or' ace)teia >i)ul are o realitate ontolo-ic? Bi e)te o poart? de co'unicare cu )uprarealitatea$ Cea de-a doua e)te cea p)i4olo-ic?, >i)ul 9iind >?6ut ca o 'ani9e)tare )u*iecti>? a p)i4icului u'an Bi o uB? )pre inconBtient$ Cea de-a treia e)te cea e)tetic?, >i)ul 9iind pri>it ca o te'? literar? Bi arti)tic?, cu o e:tin)? di9u6iune En di>er)e epoci Bi )paDii -eo-ra9ice$ Toate 'arile reli-ii Bi curente au >alori6at te4nica oniric? de e:plorare a lu'ilor paralele, ar4etipul >i)ului trecEnd prin tot atEtea 'eta'or9o6e Bi ana'or9o6e$ $ $ 0n )amanism# Culturile pri'iti>e neolitice nu a>eau o repre6entare uni9icat? a)upra )u9letului$ Dup? cu' reie)e din )tudiile antropolo-ilor ce )-au aplecat a)upra ace)tor populaDii, de la L$ Le>3-,ru4l la E$ E>an)5ritc4ard, E$ Ar*'an Bi A$ CultKrant6,

pri'iti>ii deo)e*e)c 'ai 'ulte )u9lete care locuie)c )i'ultan En o', )u9lete corporale (cele care )e 'ani9e)t? En )tarea de >e-4e Bi con9er? trupului >iaD? Bi conBtiinD?+ Bi )u9lete li*ere (care )e 'ani9e)t? En )tare de inconBtienD?, la 'oarte etc$+$ FSu9letul de jun-l?F ((us%$soul), )pre e:e'plu, repre6int? 9or'a Feteral?F pe care o ia o'ul (En pri'ul rEnd Ba'anul+ En )tare de tran)?, identi9icEndu)e ani'alului tote'ic, Entre ace)te )u9lete, un rol i'portant El are F)u9letul de >i)F, 9or'a pe care per)onalitatea o'ului o ia En ti'pul )o'nului$ 5entru concepDia pri'iti>?, .! En tran)a oniric? o'ul )e dedu*lea6?, eli*erEnd din trup )u9letul de >i), care are po)i*ilitatea de a c?l?tori 9?r? li'it?rile 9i6ice )peci9ice lu'ii concrete$ So'nul e)te, din ace)t punct de >edere, ec4i>alent tran)elor pro>ocate de plantele 4alucino-ene, per'iDEnd o'ului acce)ul la planuri paralele ale realit?Dii, En Ba'ani)'ul 'odern, cu' e)te cel de)cri) de Carlo) Ca)taneda, )e >or*eBte c4iar de o Fart? de a >i)aF (art ofdreaming), care con)t? Entr-o )erie de e:erciDii ()pre e:e'plu, a-Di propune

)?-Di >e6i 'Ena Bi corpul En >i)+ ce Ei per'it FEnDeleptuluiF )?-Bi controle6e >i)ul$ 5entru Ba'an, atEt plantele p)i4otrope cEt Bi )o'nul nu produc )i'ple 4alucinaDii, ci pro>oac? )t?ri alterate de conBtiinD?, En care pot 9i e:plorate Frealit?Dile )eparateF ce Enconjoar? lu'ea noa)tr?$ $"$ 0n mitologia clasic+# Dup? cu' au ar?tat cercet?tori precu' Han ,re''er, cultura -reac? (la 9el cu cea nordic? )au cea indian?+ )e re)i'te, la Enceputurile ei, de pluri'or9i)'ul ani'ic al >ec4ilor culturi neolitice pe care le 'oBteneBte, En epopeile 4o'erice, i'a-inile Bi ter'enii care de)e'nea6? )u9letul )Ent e:tre' de di>er)i9icate, reuni9icarea conceptual? ur'End )? )e petreac? a*ia 'ai tEr6iu, o dat? cu 9ilo)o9ia cla)ic?$ Su9letul de >i) (o>)ipoD+ joac? un rol ec4i>alent cu )u9letul 'ortului (:9/u^rj+, a'Endou? deo)e*indu-)e de 'ani9e)t?rile )u9letului En )tare de >e-4e (.t>e7(ia, CTC7_tPpocru>rV, &u(ioL, )niGu^ia etc$+$ Su9letul lui 5atroclu, 'ort En con9runtarea cu Cector, Ei apare En )o'n lui A4ile )u* 9or'? de i'a-ine oniric?$ Grecii 4o'erici di)tin-eau

dou? 9or'e de >i)e, >i)e ade>?rate (o>eipoD+, care ie) din Cade) pe poarta de corn, Bi >i)e EnBel?toare (e>un>io>+, care ie) pe poarta de 9ildeB$ Dac? E;=TI;=G )Ent )i'ple 4alucinaDii nocturne, 9?r? >aloare co-niti>?, o>)ipoi 'ijloce)c o'ului o cunoaBtere ade>?rat?, aducEndu-l En contact cu 9iinDe )upranaturale ()u9lete ale 'orDilor, 6ei, creaturi 'on)truoa)e ale nopDii+$ ;i)ul Ei per'ite o'ului )? ai*? re>elaDii Bi )? 9ac? pro9eDii, En Grecia cla)ic? Bi tEr6ie, o dat? cu cultele de 'i)tere, )-au de6>oltat Bi o )erie de- te4nici clar>i6ionare *a6ate pe tran)a oniric?$ La peBtera lui Tro9oniu) )au En te'plele lui A)clepio) )e practica incu*aDia, un )o'n e:plorator indu) printr-o pre-?tire )pecial? (po)t Bi puri9ic?ri, )u-e)tie, i6olare, depri>are )en6orial?+, En care 6eul )au alt? 9?ptur? )upranatural? i )e arat? '3)tului En >i), dEndu-i r?)pun)ul la Entre*?ri, indicEndu-i 'oda0& lit?Di de >indecare a unor *oli etc$ Entre di)ciplinele 'antice, care a>eau o lar-? r?)pEndire En reli-iile antice, un loc i'portant

El deDineau oniro'anDia (pro9eDia *a6at? pe re>elaDii nocturne+ Bi onirocritica (interpretarea i'a-inilor din >i)+$ Onirocritica lui Arte'idoro) e)te unul din 'odelele nu'eroa)elor c?rDi de >i)uri care au circulat Bi continu? )? circule En Europa pEn? En 6iua de a6i$ En )i)te'ati6?rile 9ilo)o9ilor tEr6ii, En )pecial neopita-oreici Bi neoplatonici, precu' <acro*iu), >i)ele )9ErBe)c prin a 9i ri-uro) cla)i9icate En cinci cate-orii, dou? core)pun6End >i)elor EnBel?toare: E;=TJI7; (insomnium) Bi _Q+8t>Taaua (visurn), )i trei core)pun6End >i)elor ade>?rate: :priuaticnioc% (oraculum), opaua (visio) Bi o>e>poL (somnium)# $#$ 0n cre)tinism# DeBi ?ec%iul Testament vor(e)te de 'ai 'ulDi pro9eDi (A>ra', laco*, lo)i9, G4edeon, Solo'on, Daniel etc$+ care au pri'it re>elaDii onirice, doctrina creBtin? a 'ani9e)tat o pronunDat? )u)piciune 9aD? de >i)$ E:plicaDia )t? En dorinDa *i)ericii de a e:tirpa practicile Bi ere6iile p?-Ene, En cadrul c?rora 'antica juca un rol de pri' ran-$ EncepEnd cu Houl Testament, >i)ele )Ent con)iderate 'ani9e)t?ri dia*olice, 'enite )?-l induc? pe

o' En eroare Bi p?cat$ Satani6area >i)ului )t? )u* )e'nul culpa*ili6?rii -enerale a reli-iilor p?-Ene re6u'a*il? prin )inta-'a )9Entului 5a>el: Dii ;entium daemones (Teii popoarelor )Ent dia>oli+$ Conclu6ia lo-ic? a ace)tei a:io'e e)te c? toate te4nicile care per'iteau preoDilor p?-Eni )? intre En contact cu 6eii )Ent 9or'e de pact cu dia>olul$ C4iar dac? nu au e:clu) po)i*ilitatea ca Du'ne6eu )? )e arate o'ului En >i), p?rinDii *i)ericii, precu' Tertulian, Au-u)tin, C3polit, Gri-ore cel <are, E>a-rie 5onticul, Diado4 al Ioticeei, I)idor din Se>illa, au a)i'ilat oniro'anDia practicilor eretice, conda'nEnd-o laolalt? cu celelalte 9or'e de pro9eDie Bi 'a-ie$ Conciliile Bi *ulele papale au dat autoritate ideolo-ic? )i ad'ini)trati>? preceptelor anti'a-ice, EncepEnd cu Conciliul de la Ancira (# 1+, care lua atitudine E'potri>a celor care F)e iau dup? pre>e)tiri )au dup? pre6iceri, )au dup? >i)e )au dup? orice 9el de -4icitori, cu' e o*iceiul pa-inilorF Bi cu Sinodul de la Carta-ina (1 !+, care inter6icea Ente'eierea de *i)erici En *a6a >i)elor )au a >edeniilor 6adarnice (<oceanu, !!0+$

Ca6ui)tica >i)ului En ce pri>eBte relaDia dintre Du'ne6eu, o' Bi dia>ol )e *ucur? de o a'?nunDit? de6>oltare En literatura 0 9ilocalic? Bi En tratatele din perioada )cola)tic?$ E:plicaDia de 9ond care )e d? ine9icientei co-niti>e a >i)elor e)te incapacitatea 9?pturilor create de a pre>edea >iitorul$ Sin-ur Du'ne6eu e)te tran)cendent lu'ii )paDiote'porale Bi poate conte'pla toate lucrurile >iitoare ca pe EntE'pl?ri Enc4eiate$ 5ro>idenDa di>in? nu e)te En)? acce)i*il? 9?pturilor cuprin)e En i)torie (En-eri, dia>oli, oa'eni+, de aceea te4nicile 'antice )Ent ilu6orii Bi EnBel?toare$ <ai 'ult, dia>olii le 9olo)e)c pentru a incita En o' or-oliul luci9eric al preBtiinDei, dorinDa de a a9la >iitorul 9iind En ulti'? in)tanD? o Encercare de a-l 9orDa pe Du'ne6eu En a 9ace re>elaDii$ $1$ In 5ena)tere# RenaBterea nu a repre6entat doar o Entoarcere la 'odelele culturii cla)ice -reco-latine, ci Bi o re)ur-enD? a practicilor 'a-ico-oculte ale antic4it?Dii re9ulate de creBtini)'$ <iBcarea 9u)e)e conceput? de c?tre ideolo-ii u'ani)'ului ca o Freno>areF, o

Fre)urecDieF, o FreEn>iereF a >alorilor antic4it?Dii cla)ice, dup? lun-a perioad? de FEntunericF Bi Fo*)curanti)'F a E>ului <ediu$ DeBi i'a-inea a 9o)t decon)pi-rat?, En i)torio-ra9ia conte'poran?, drept un 'it ideolo-ic con)truit de En>?DaDii laici pentru a pole'i6a cu atotputernicul )i)te' creBtin (Ier-u)on, !/&+, ea )e *a6ea6? En r?d?cinile ei inconBtiente pe intuiDia proce)ului p)i4oi)toric de FEntoarcereF a culturii antic4it?Dii tEr6ii$ 5er)ecuDia Bi inter6icerea reli-iilor p?-Ene, Enceput? o dat? cu i'punerea creBtini)'ului ca reli-ie de )tat de c?tre Con)tantin cel <are, a repre6entat o >iolent? repri'are a tuturor ar4etipurilor Bi 9i-urilor )i'*olice con)telate En i'a-i)tica Bi ritualul cultelor de 'i)tere, al di)ciplinelor 4er'etice, al@9ilo)o9iilor 'i)tice (neoplatoni)', neopita-orei)', -no6?+ )au al 'itolo-iei o9iciale -reco-latine$ Tot ace)t 'aterial a Enceput )? re>in? la )upra9aD? Enc? din )ecolele al GlII-lea Bi GI;-lea, proce)ul ajun-End la apo-eu En ur'?toarele dou? )ecole$ Ener-ia *locat? En co'ple:ele i'a-i)tice cen6urate a 9o)t En )9ErBit recuperat?$ De aici aerul auroral

al RenaBterii, )peranDele Bi elanul >ital care ani'? toate Entreprinderile epocii$ Ter'inarea ReconLui)tei En Spania Bi de)coperirea Noii Lu'i )Ent niBte corelati>i e:teriori, -eo-ra9ici, ai e:pan)iunii interioare tr?ite de o'ul rena)centi)t, prin recuperarea unor 6one 'a)i>e, a9late pEn? atunci En u'*r?, din propriul p)i4i)'$ 0" 7 )ociecate cu >i)ele *locate (Le Go99, !! + re-?)eBte )upapa oniric? de co'unicare cu )ine En)?Bi, EncepEnd cu )ecolul al G;-lea, a)trolo-ia, oniro'anDia Bi celelalte 9or'e de pro9eDie Bi pre>i6iune (re+cEBti-? o popularitate 9ul-er?toare$ GEndirea 'a-ic? a epocii )e )prijin? pe paradi-'a neoplatonic? Bi 4er'etic? ree'er-ent?$ En acea)t? >i6iune de)pre lu'e, care adapta )i)te'ele antice la cadrele doctrinei creBtine, lu'ea e)te un uriaB or-ani)' a c?rui >iaD? e)te a)i-urat? de o anima )au pneuma mundi# Su9letul o'ului 9ace parte Bi el din ace)t 9luid ener-etic, 'a-ul-9ilo)o9 putEnd )? )e conecte6e la co)'o) pe )ea'a puterii )ale de pl?)'uire 9anta)'atic?$ 5roiecDiile pneu'atice ale

'a-ului au aceeaBi con)i)tenD? cu 9?pturile )pirituale ce controlea6? lu'ea, du4uri a)trale, )pirite ele'entare, )piridu)i Bi -enii (Culianu, !!1+$ ;i)ul EBi recap?t? >aloarea ontolo-ic?, rede>enind o 'odalitate de in>e)ti-are a realit?Dii in>i6i*ile$ A)i'il'd 'a-ia artei, S4aKe)peare a apelat En ?isul unei nop*i de var+ )au En !urtuna la o >i6iune 9eeric? a)upra >i)ului$ 5ucK Bi Ariei )Ent )pirite ele'entare controlate de 6ei (7*eron+ )au rna-i (5ro)pero+, ce utili6ea6? )o'nul Bi >i)ul pentru a induce 'uritorilor e:perienDe iniDiatice$ Ace)t elan >ital a'eninDa En)? )? r?)toarne ordinea e:i)tent?, En plan econo'ic, prin a'pli9icarea unor 9or'e noi de producDie Bi co'erD, En plan )ocial, prin de6>oltarea unei noi cla)e (*ur-4e6ia incipient?+, En plan politic, prin apariDia unor noi )tructuri )tatale, En plan reli-io), prin e:plo6ia practicilor oculte (a)trolo-ie, 'a-ie, alc4i'ie, ca*al?, >r?jitorie etc$+, En plan 9ilo)o9ico-BtiinDi9ic, prin introducerea unui nou 'odel co)'olo-ic Bi a unei noi paradi-'e co-niti>e, En plan cultural, prin laici6area tot 'ai pronunDat? a literaturii Bi artei, En 9aDa a'eninD?rii, )tatul Bi *i)erica au

reacDionat pro'pt Bi de)tul de >iolent$ Re9or'a a 9o)t, la ori-inile ei, un r?)pun) toc'ai la FcorupereaF Bi Fp?-Eni6areaF papalit?Dii, prea per'i)i>?, En >i6iunea puritanilor, 9aD? de ino>aDiile rena)centi)te (Culianu, !!1+$ La rEndul ei, *i)erica papal? a Encercat Bi ea o re9or'? intern?, care En)? a tre*uit adaptat? la lupta E'potri>a lut4erani)'ului Bi cal>ini)'ului$ Contrare9or'a, prin reor-ani6area Inc4i6iDiei, prin Ente'eierea ordinului ie6uiDilor Bi prin principiile Conciliului din Trento (Enc4eiat En /8# Bi pro'ul-at ca le-e En Spania de Iilip al II-lea En /81+, a luat En e-al? '?)ur? po6iDie 9aD? de ideolo-ia 0# re9or'at? Bi 9aD? de 'entalitatea 4er'eticoocult? a RenaBterii$ Strate-ia de lun-? durat? ela*orat? de a'*ele *i)erici, atEt catolic? cEt Bi re9or'at?, a con)tat En repri'area ener-iei >itale Bi En cen6urarea i'a-inarului rena)centi)t$ "$ Satani6area RenaBterii En )ecolele al G;-lea Bi al G;I-lea )poreBte tot 'ai 'ult 'e9ienDa oa'enilor *i)ericii 9aD? de noul )pirit$ IniDiati>ele, in>enDiile, de)coperirile

)Ent pri>ite ca )u)pecte de a l?r-i nu atEt Flu'eaF, En EnDele)ul de co)'o) creat de Du'ne6eu, cEt Flu'eaF, En EnDele)ul de I'periu al lui Satan$ 5aradi-'a BtiinDi9ic? introdu)? de )piritul RenaBterii era una calitati>? Bi cu'ulati>?$ 5e reDeaua a)ociaDiilor de tip 4er'etic, )a>antul rena)centi)t in>entaria6? )erii ne)9Er)ite de 9eno'ene Bi o*iecte, cu o curio6itate ne)?Dioa)?$ Ace)t intere) 9aD? de lucrurile concrete, ce con>ine 'ai de-ra*? practicilor oculte decEt credinDei )o*re, e)te cali9icat de ideolo-ii *i)ericii cu ter'enul unui p?cat atotcuprin6?tor, avaritia, EnDelea)? ca ataBa'ent 9aD? de uni>er)ul 'aterial$ Scopul li'inal al ace)tei culpa*ili6?ri era cel de a de6in>e)ti ener-ia co-niti>? a )ociet?Dii din o*iectele ori6ontului concret Bi de a o rein>e)ti En o*iectele credinDei$ Strate-ia de an)a'*lu con)ta En a 'uta accentul de pe lu'ea de aici (c?6ut? )u* controlul FateilorF, FepicureilorF Bi ereticilor+ pe lu'ea cealalt? (r?'a)? En in>entarul e)c4atolo-iei creBtine+$ A Enceput a)t9el un >a)t proce) de )atani6are a >ieDii tere)tre$ 5l?cerile )i'Durilor au 9o)t, 'ai 'ult ca niciodat?, ec4i>alate unor p?cate

capitale$ Ero)ul Bi cunoaBterea au 9o)t atri*uite de'onilor, ca in)tru'ente de corupere a u'anit?Dii$ XtiinDa rena)centi)t?, En care 'ate'atica )e E'*in? cu ca*ala, a)trono'ia cu a)trolo-ia, 9i6ica cu alc4i'ia Bi 'edicina cu )pa-irica paracel-)ian?, a 9o)t conda'nat? laolalt? cu practicile oculte$ De)i-ur, era >i6at? En pri'ul rEnd re)ur-enDa reli-iilor p?-Ene: >r?jitoria, 'a-ia, te4nicile di>inatorii$ En 'od aparent parado:al, epoca 'arilor per)ecuDii de >r?jitoare nu a 9o)t E>ul <ediu, ci )ecolele GI;-G;II (<uc4e'*led, !!.+$ ToleranDa Bi prudenDa 'edie>al? En a 9or'ula conda'n?ri de6>?luie o )i-uranD? de )ine Bi o *un? )ta*ilitate a )i)te'ului 01 9eudalo-creBtin% ri-idi6area po6iDiei Bi intoleranDa, En )c4i'*, tr?dea6? acutul )enti'ent de in)ecuritate Bi a'eninDare re)i'Dit de c?tre esta(lis%ment En )ecolele RenaBterii$ Dac? nu ar 9i e:i)tat, >r?jitoarele ar 9i tre*uit Fin>entateF, cu' )-a Bi EntE'plat de 9apt, la alc?tuirea tipolo-iei )a*atului contri*uind En e-al? '?)ur? relat?rile inculpatelor Bi 9ante6ia paranoic? a inc4i6itorilor$ Conda'n?rile )e

>oiau e:e'plare, 9iind 'enite a )e'?na ne)i-uranDa Bi tea'a En toDi cei tentaDi de 4eterodo:ie )au re>olt? (Carri), !..+$ ;r?jitoarele au con)tituit un p%armakos colecti> pentru Entrea-a )ocietate rena)centi)t?, culpa*ili6at? de )i)te'ul 'onar4ico*i)erice)c$ En )ecolele anterioare, dup? e:ter'inarea cat4arilor, rolul de Dap i)p?Bitor plana)e o >re'e Bi a)upra altor -rupuri, cu' ar 9i cerBetorii, leproBii )au e>reii (Guin6*ur-, !!8+$ Iaptul c? En 9inal au 9o)t de'oni6ate >r?jitoarele indic? En)? c? pericolul cel 'ai 'are a 9o)t con)iderat inten)i9icarea credinDelor din 6ona ocult?$ <ecani)'ul )atani6?rii a 9o)t )i'plu$ Cu' di>init?Dile p?-Ene 9u)e)er? ec4i>alate Enc? de S9intul 5a>el cu de'onii creBtini, toate acti>it?Dile care a'inteau de credinDele idolatre ale antic4it?Dii au 9o)t con)iderate dia*olice$ C4iar Bi atunci cEnd )e re>endicau de la o 9ilo)o9ie a naturii )au de la o 9ilo)o9ie 'i)tic?, 'a-ii Fal*iF au 9o)t di)tri*uiDi tot lui Satan$ ABa au ajun) in>entatorii, Barlatanii Bi 9ilo)o9ii rena)centiBti, re6u'a*ili En 9i-ura prototipic? a lui Iau)t, )? 9ie con)ideraDi a a>ea co'erD cu

dia>olul$ 7niro'anDia a a>ut acelaBi de)tin precu' toate te4nicile di>inatorii$ Ea 9u)e)e conda'nat? Enc? de la Enceput de c?tre p?rinDii *i)ericii, ca9e, prelucrEnd teoriile 9ilo)o9ilor antici, au di)tin) 'ai 'ulte tipuri de >i)uri$ Tertulian, )pre e:e'plu, enu'era trei cate-orii: >i)ele tri'i)e de de'oni, >i)ele tri'i)e de Du'ne6eu Bi >i)ele pe care Bi le tri'ite )u9letul En)uBi al celui care doar'e$ 5ri'ele, cele 'ai 9rec>ente, )Ent >ane, 9ru)trante, tul*uri, la)ci>e Bi )cEr*oa)e, En ti'p ce >edeniile di>ine )Ent ade>?rate Bi in9luente: FDe9ini'u) eni' a dae'onii) pluri'u' incu*i )o'nia, et)i interdu' >era et -ratio)a, Bed, de Lua indu)tria di:i'u), a99ectantia atLue captantia, Luanto 'a-i) >ana et 9ru)tratoria^ et tur*ida et ludi*rio)a et i''undaF (De anima, cap$ 1., +$ En pri'ul 'ileniu al erei noa)tre, a do'inat En)? cea de-a treia interpretare, cea con9or' c?reia >i)ele )Ent epi9eno'ene 9i6iolo-ice, )e'n c? oniro'anDia 9u)e)e e9icient )coa)? din centrul de intere) pu*lic de c?tre creBtini)'ul En>in-?tor (Le Go99, !! +$ 0/

La 'ai *ine de o 'ie de ani, En /#0, unul din autorii de tratate ai epocii, H5edro Ciruel7r continu? )? atri*uie >i)ului o tipolo-ie a)e'?n?toare, dup? cau6ele care El pro>oac?$ A)t9el, dup? el, >i)ele EBLpot a>ea ori-inea Entr-o cau6? naturala (Fdin cau6a >reunei tul*ur?ri a corpului o'ului: c?ci e:i)t? o a)e'enea ar'onie Entre trupul Bi )u9letul o'ului, EncEt dup? cu' e)te tul*urarea trupului aBa )Ent Bi 9ante6iile pe care Bi le repre6int? )u9letulF+% Entr-o cau6a 'oral? (Fare loc En ca6ul oa'enilor de a9aceri )au de litere: din cau6a 'arii ten)iunii pe care le-o pro>oac? ace)te ocupaDii En ti'pul 6ilei, 9ante6ia o'ului e)te predi)pu)? )? )e -Endea)c? la ele Bi En ti'pul nopDiiF+% Entr-o[c[au6? teolo-al?, )au )upranatural? (F>i)ele care >in prin re>elaDie de la Du'ne6eu;)aii de la >reurEln-er *un )au r?u, care 'iBc? 9ante6ia o'ului Bi Ei repre6int? ceea ce >rea )?-i )pun?$ U$$$V Di9erenDa dintre ace)te dou? 9eluri de re>elaDii e)te ur'?toarea: re>elaDia >enit? de la Du'ne6eu, )au de la En-erul *un, nu po'eneBte de lucruri >ane% nici nu are loc 9oarte de)% ci nu'ai pentru 'oti>a de 'are i'portanD?% Bi e)te un *un co'un

pentru Entre- poporul lui Du'ne6eu% Bi cu o a)e'enea >edenie r?'Ene o'ul EncredinDat c? >ine din partea cea *un?% 9iindc? Du'ne6eu lu'inea6? EnDele-erea o'ului Bi Ei d? certitudinea ade>?rului, En @)c4i'* >i)ele necro'anDilor Bi -4icitorilor nu o9er? o a)e'enea certitudine% au loc 9oarte de) Bi pentru lucruri uBuratice% EncEt r?'Ene o'ul or*it Bi EnBelat de c?tre dia>ol% c?ci ace)ta El Tratea6? ca pe )cla>ul )?uF+ (5eprouacion de las supersticiones 1 %ec%izerias)# Spre deo)e*ire de atitudinea E>ului <ediu, acu', En plin? RenaBtere, interpretarea care do'in? e)te cea dia*olic?, )e'n c? oniro'anDia a re>enit En centrul atenDiei Bi ca reacDiile E'potri>a ei au de>enit 'ai dure$ Strate-ia de co'*atere a 9or'elor de mantia Bi de 'a-ie a 9o)t articulat? Entr-o )erie de *ule papale: En 101, *ula 3ummis desiderantes affecti(us, dat? de InocenDiu ;III, declanBea6? >En?toarea de >r?jitoare% En /81, *ula lui 5io I; inter6ice c?rDile de -eo'anDie, 4idro'anDie, aero'anDie, piro'anDie, oniro'anDie Bi necro'anDie, precu' Bi toate te4nicile de -4icit prin )orDi, >r?ji, au-uri, prono)ticuri Bi

de)cEntece% En /0/ *ula aeli et Terrae, dat? de Si:to ;, conda'n? En 'od e:pre) a)trolo-ia ca o practic? dia*olic?% En /08 *ula onstitu*ia a aceluiaBi Si:t ;, FEndreptat? E'potri>a celor care practic? arta a)trolo-iei judiciare, a -4icitorilor Bi a celor care deDin c?rDi inter6i)e de)pre artele 'a-ice, declar? c? doar Du'ne6eu cunoaBte >iitorul, c? nici o'ul nici dia>olul nu poate pre6iceF% En 8# , ener-ica *ul? -ullarium 5omanum a lui =r*an ;III (En9uriat de pu*licarea unor calcule a)trolo-ice care Ei pre>e)teau 'oartea apropiat?+ Ei a'eninD? pe pro9eDi nu doar cu e:co'unicarea, ci Bi cu conda'narea la 'oarte Bi con9i)carea tuturor *unurilor$ 5e 'ar-inea decretelor ponti9icale, au 9o)t )cri)e o )erie de tratate En care oniro'anDia EBi a>ea re6er>at? partea ei de )atani)', cu' )Ent, Entre 'ulte altele, cele ale lui Hean C4arlier Ger)on ( #8#-l1"!+, Tractatum de "rrori(us irca 2rtem Magicam, <artin de Ca)ta9ie-a, Tratado de supersticiones 1 %ec%izerias ( /"!+, 5edro Ciruelo, 5eprouacion de las supersticiones 1 %ec%izerias ( /#0+, 5ero <e:ia, 3ilva de varia leccion ( /1&+, Cuarte

de SAn Huan, "'amen de ingenios para las ciencias ( /./+, Huan 5ere6 de <o3a, &%ilosop%ia secreta ( /0/+, ,enito 5ere3ra, De magia, de o(servatione somniorum, et de divinatione astrologica ( /!#+, Huan de Coro6co 3 Co>arru*ia), Tratado de la verdadera 1 falsa profecia ( /!0+, <artin del Rio, Disquisitionum Magicarum li(ri se' ( /!0+$ Irica de p?cat Bi da'nare indu)? de ace)te di)cur)uri a )tat la *a6a a ceea ce Hean Delu'eau nu'eBte ulpa(ilitatea 0n Occident En )ecolele GIII-G;III, 9iind utili6at? ca un in)tru'ent de control al p)i4olo-iei colecti>e, En )intonie cu te'a p?catului au 9o)t adu)e Bi dou? 'ari ino>aDii do-'atice$ 5ri'a a 9o)t depla)area accentului, En cadrul doctrinei a)upra apocalip)ei, de la ideea de teo9anie a lui Cri)to) din creBtini)'ul ti'puriu la cea de Hudecat? de Apoi$ En acea)t? perioad? )e En'ulDe)c i'a-inile icono-ra9ice En care li)u) apare ca un di)tri*uitor al r?)platei Bi al pedep)ei, Endru'End -rupurile >irtuoBilor )pre 5aradi) Bi co4ortele p?c?toBilor )pre In9ern$ Nu'?rul di)proporDionat al celor din ur'? 9aD?

de cei dintEi indic? creBterea )enti'entului -eneral de culpa*ilitate Bi o dra)tic? )c?dere a F)peranDei e)c4a-tolo-iceF$ <ai 'ult, ideea Hudec?Dii -enerale de la )9ErBitul lu'ii tinde )? 9ie u'*rit? de ideea de judecat? indi>idual?, e:ercitat? la 'oartea 9iec?rui o', 'o'ent En care 9orDele *inelui Bi ale r?ului duc o ulti'? lupt? deci)i>? pentru )u9letul 'uri*undului (Arie), !!8, : #8-l/&+$ A doua ino>aDie 'enit? a atra-e atenDia a)upra condiDiei p?c?toa)e a o'ului Bi a nece)it?Dii poc?inDei a 9o)t introducerea conceptului de 5ur-atoriu, )paDiu inter'ediar unde, En inter>alul dintre 'oartea indi>idual? Bi )9ErBitul lu'ii, 0. pot 9i i)p?Bite p?catele >eniale (Le Go99, !!/+$ FDra'ati6area p?catului Bi a con)ecinDelor )ale a con)olidat puterea clerical?F, conc4ide Hean Delu'eau ( !!., : .+$ #$ <orti9icarea elanului >ital En ter'eni )cola)tici, con)ecinDa p?catului (En a*)enDa poc?inDei+ e)te 'oartea, En du*la ei di'en)iune, 9i6ic? Bi )piritual?$ <oartea 9i6ic? e)te condiDia co'un? Entre-ii u'anit?Di, ca

pedeap)? pentru p?catul ori-inar co'i) de protop?rinDi$ <oartea )piritual? e)te condiDia celor p?c?toBi care, a)e'eni dia>olilor, )e da'nea6? la 'oartea >eBnic? En in9ern$ 5rin 'edierea ter'enului de p?cat, lu'ea tere)tr? e)te ec4i>alat? cu 'oartea$ 7 lu'e condu)? de >icii e)te o anteca'er? a 'orDii, EncEt Flu'ea, p?trun)? de eli:irul 'orDii, a de>enit )u)pect? En Entre-i'eF (Arie), !!8, II: //+$ Senti'entul de culpa*ilitate care )e di9u6ea6? En 'entalitatea colecti>? deter'in? o re9ulare a intere)elor pentru lu'ea concret?, o 'orti9icare a elanului >ital al RenaBterii, En)oDit? de o r?)turnare )pectaculoa)? a concepDiei de)pre lu'e$ Toate >alorile Bi )peranDele atri*uite pEn? acu' ace)tei >ieDi )Ent tran)9erate >ieDii de dincolo, E'p?r?Diei lui Du'ne6eu$ E:i)tenDa lu'ea)c?, )crie Ira3 Lui) de Granada, Fdac? o co'pari cu eternitatea >ieDii >iitoare, EDi >a p?rea doar un punct$ CEt de r?t?ciDi )Ent cei care, pentru a )e *ucura de )u9lul ace)tei >ieDi atEt de )curte, ri)c? )? piard? odi4na acelei >ieDi care >a dura pentru >eBnicieF$ 7a'enii care de-u)t? pl?cerile ace)tei lu'i )Ent doar niBte 'orDi En

>iaD?, niBte cada>re >ii$ Se-i)'undo, prota-oni)tul ?ie*ii e vis a lui Calderon, )e >ede pe )ine, cEt? >re'e e)te Enc4i) En turn (En care criticii au de)ci9rat o 'eta9or? a condiDiei o'ului En p?cat, lip)it de lu'ina -raDiei+ ca pe un Fe)Lueleto >i>oF Bi un Fani'ado 'uertoF$ En ace)t conte:t, nu e)te de 'irare c? te'ele 'aca*re au cuno)cut o 9ul-urant? e:plo6ie, 9a)cinEnd i'a-inarul )ecolelor GI;-G;II$ FArta reli-ioa)? a *arocului )-a ar?tat 9oarte intere)at? En a Enc?rca ideea >ieDii cu i'a-ini )En-eroa)e, teri*ile Bi En)p?i'Ent?toare$ Cu 9orDa naturali)'ului )?u, ea aducea En 9aDa oc4ilor 9i-urile de)c?rnate Bi 6dro*ite ale a)ceDilor, procedurile En)p?i'Ent?toare ale 'artiriului, condiDia 9i6ic? a )u9erinDelor Bi cele 'ai i'pre)ionante neliniBti le-ate de 'oarte$ Ta*loul 'artiriului a pri'it o dat? cu Contrare9or'a o nou? i'portanD?, 9iind pu) En )er>iciul intenDiilor propa-andi)tice% adic? al dorinDei de a atra-e pu*licul prin inter'ediul unei 'a)i>e do6?ri a e9ectelor Bi al unei inten)e )tErniri a )en)i*ilit?DiiF (Jei)*ac4, !1": 08+$ Ideolo-ii Contrare9or'ei au deter'inat o )c4i'*are a

Entre-ii panoplii de 9i-uri Bi )i'*oluri utili6ate de arta RenaBterii$ Eroul a 9o)t Enlocuit cu a)cetul, nudul 9e'inin cu 9i-ura )9intei, >iaDa eroic? cu 'artiriul, o'ul cu )c4eletul, >iul cu 'ortul$ De)i-ur, a*undenDa de i'a-ini 9une*re )e datorea6? Bi unor cau6e )ociale, En pri'ul rEnd teri*ilele epide'ii de ciu'? Bi nu 'ai puDin *ar*arele r?6*oaie reli-ioa)e care au )9ABiat Europa$ Dar esta(lis%ment$ul 'onar4icoecle6ia)tic a Btiut utili6a ace)te e>eni'ente En )copul propriei propa-ande, interpretEndu-le ca pedep)e di>ine tri'i)e pentru del?)area credinDei$ Hean Delu'eau con)tat? c? icono-ra9ia dan)urilor 'aca*re, atEt de r?)pEndit? En )ecolele GI;-G;II, a de*utat aproape )i'ultan cu pri'a 'are ciu'? de la ju'?tatea )ecolului al Gl;-lea (Delu'eau, !!.: 11-l#1+$ <orala pe)i'i)t? a 9o)t r?)pEndit? din 'En?)tiri En rEndurile 'ari ale populaDiei de c?tre ordinele de c?lu-?ri cerBetori care *Entuiau oraBele Bi )atele$ ;iaDa lua)e 9or'a unui dan) letal Bi a unui teatru de )c4elete, En care 9iecare 6i e)te doar o pre-?tire Bi un pa) c?tre 'oarte, En ta*lourile epocii apar

tot 'ai de) craniile, ca memento al condiDiei noa)tre e9e'ere, )au i'a-inile 'orDii (*?trEnul cu coa)a Bi, tot 'ai de), )c4eletul+ care )ecer? 9ul-er?tor$ Li )e reco'and? tuturor )? p?)tre6e Entotdeauna la >edere )au a)upra lor un )i'*ol icono-ra9ic al 'orDii, iar Si'Dul I-naDiu de Lo3ola introduce En "'erci*iile )ale spirituale craniul ca o*iect de recule-ere Bi concentrare$ Se de6>olt? o Entrea-? cere'onie Bi art? 9unerar? care e:4i*? atri*utele 'aca*re ale decrepitudinii, luEnd naBtere @@acel ro'anti)' al 'or'intelor, al 'orDii Bi al de)co'punerii care >a pro>oca 'ai tEr6iu critica lui Le))in-: 'oartea )e pre6int? )u* 9i-ura unui )c4elet care, En 'onu'entele 9unerare, apare aBe6at pe )icriu En di>er)e atitudini neliniBtitoare )au tErEndu-)e pe )u* -iul-iu$ A intrat de a)e'enea En o*icei ca la En'or'Ent?ri )? 9ie e:pu)e )c4elete )au Biruri de cranii di)pu)e En 'od decorati>, ca 0! En altare )? 9ie aBe6ate )c4elete E'*r?cate Bi E'podo*ite, inte-rate En co'po6iDia total? a unei ar4itecturi reli-ioa)e$ E9ectul pro>ocat de i'a-inile En9ior?toare a)upra oa'enilor )e

unea En -eneral En 'od )trEn) cu intere)ul reli-io)F (Jei)*ac4, !1": 0.+$ Ia)cinaDia 'or*id? era EntreDinut? Bi de cultul relic>elor, pe care l-a pro'o>at Conciliul din Trento, ca r?)pun) la re)pin-erea 4a-iolo-iei de c?tre *i)ericile re9or'ate$ Co'erDul cu 'oaBte )9inte )-a r?)pEndit rapid En Entrea-a Europ?, *a6Endu)e pe colportarea de re)turi 9i6ice, En pri'ul rEnd 9ra-'ente de oa)e (cel 'ai ade)ea 9al)e+$ E:4i*iDia 'orDii, 'ai ale) En ca6urile de tortur? Bi e:ecuDii pu*lice de eretici Bi >r?jitoare, a>ea un Del 'orali6ator$ Etica >ieDii tere)tre, corupt? de e:plo6ia de ener-ii >itale necontrolate ale RenaBterii, tre*uia re'odelat? pornind de la e)c4atolo-ia creBtin?$ ;alorile lu'eBti erau depreciate pentru ca En locul lor )? 9ie rei'pu)e criteriile lu'ii de dincolo$ Spai'a de 'oarte era un 'ijloc de a controla co'porta'entul 'a)elor, a'eninDEnd cu pedeap)a pe necredincioBi Bi cu r?)plata pe cei pioBi$ Dup? Conciliul din Trento, arat? H$ L$ ,ou6a cl>are6, Fal?turi de per)i)tenDa tradiDiei -er'anice din E>ul <ediu ti'puriu de e:4i*are a )c4eletului, En icono-ra9ia european? catacu'*al? i'a-inea-relic>? a

)9intului 6?cEnd U$$$V e>oca credincioBilor u'anitatea pr?*uBit? a 'artirului ren?)cut? triu'9al En -loria di>in?$ 5entru acea)ta, a 9o)t adaptat? i'a-inea antic? cla)ic? a celui ador'it En aBteptarea plin? de )peranD? a En>ierii, a)t9el EncEt )o'nul liniBtit al )lujitorului lui Du'ne6eu )? pun? En e>idenD? )i-uranDa lui de dup? 'oarteF (,ou6a cl>are6, !!&: #.#+$ Cele dou? te'e, )atani6area Bi 'orti9icarea lu'ii, )Ent EntreDe)ute cu Fin-eniuF En capodopera lui Iranci)co de aue>edo, ?isele (cu titlu co'plet ?ise )i discursuri, sau vedenii somnoroase de adev+ruri visate descoperitoare de iluzii si 0n)el+ciuni)# E)te >or*a de Ba)e naraDiuni )atirice En care i'a-inea -rote)c? a lu'ii e)te introdu)? prin arti9iciul >i)ului$ Erudit prin 9or'aDie, aue>edo de)c4ide pri'ul Fdi)cur)F printr-un )curt i)toric al >i)ului En lu'ea cla)ic?, trecEnd pe ne)i'Dite En re>i)t? cele trei 'ari accepDiuni, dup? ori-inea di>in?, p)i4olo-ic? )au de'onic?$ ;or*ind de)pre un >i) pe care lar 9i a>ut FEntr-una din nopDile trecuteF Bi pe care El Fcon)ider? picat din cerF, )criitorul )e

aBa6? )u* u'*rela >i)elor >eridice: FCo'er )pune c? >i)ele !& )Ent ale lui Hupiter Bi )Ent tri'i)e de ace)ta, iar En alt? parte c? ele tre*uie cre6ute$ ABa )tau lucrurile atunci cEnd >i)ele )e re9er? la lucruri i'portante Bi pioa)e )au )Ent >i)ate de re-i )i 'ari )eniori, dup? cu' )e deduce din ace)te >er)uri ale doctului Bi ad'ira*ilului 5roperDiu: Hec tu sperne piis venienta somnia portis.N 9uum pia venerunt somnia, pondus %a(enf# 5entru ca apoi, autoironie la adre)a )a Bi a literaturii En -eneral, )? in>oce e:plicaDia 9i6iolo-ic?: FXi deBi e)te -reu de cre6ut c? >reun lucru cu judecat? poate 9ace ca)? *un? cu un poet, c4iar En >i)e, ace)ta e)te ca6ul 'eu, lucru ce )e e:plic? prin ceea ce )pune Claudian En pre9aDa c?rDii a doua a 5+pirii, Bi anu'e c? toate )u9letele >i)ea6? noaptea, ca pe niBte u'*re, lucrurile cu care )-au ocupat En ti'pul 6ilei$ Iar 5etroniu Ar*itrul )pune: "t cani) in somnis leporis vestigia latral# Xi >or*ind de)pre judec?tori: "t pavido cernit inclusum corde tri(unaf# Cau6a care l-ar 9i deter'inat pe aue>edo )? 9ie >i6itat de o Ftur'? de >i6iuniF

e)te 9aptul de a 9i FEnc4i) oc4ii cu cartea lui Dante pe pieptF, En )9irBit, En introducerea celui de-al treilea Fdi)cur)F, aue>edo )e arat? pre>enit a)upra 9aptului c? F>i)urile, cel 'ai ade)ea, )Ent *?taie de joc pentru 9ante6ie Bi pierdere de >re'e pentru )u9let, Bi c? cel r?u niciodat? nu a )pu) ade>?rul, deoarece nu are Btiri ade>?rate de)pre lucrurile care pe *un? dreptate ne )Ent Dinute a)cun)eF$ ?isele nu >or a>ea, aBadar, nici o lu'in? paradi)iac? Bi nici o at'o)9er? p)i4olo-ic?, ci tri'it, dup? cu' o recunoaBte cu de9erent? autorul En)uBi, la in9ernul dante)c$ DeBi nu )Ent e:plicate ca >enind de la dia>ol, >edeniile au de-a 9ace cu in9ernul, cu dracii, cu p?catele$ 5atru dintre vise )Ent >i6iuni ale lu'ii de dede)u*t$ ?isul craniilor sau visul Budec+*ii de apoi i'a-inea6? ridicarea cada>relor din 'or'inte la )unetul trE'*iDei 9inale, Entr-o -rote)c? )ara*and? a c?ut?rii 'e'*relor putre6ite Bi a oa)elor a'e)tecate, 'orDii En>iaDi )e Endreapt? )pre^tronul lui Hupiter (con>enDie cla)ici6ant?+ pentru a 9i judecaDi, En Kandarmul Bandarmizat ()au Ipistatul ipistatizaf) -e)te de)cri)? e:orci6area unui dia>ol dintr-un

jandar'$ Nu e)te En)? >or*a de un Fo' de'oni6atF, 9iindc? Fnu e o', ci jandar'F% Ftre*uie luat )ea'a, continu? dracul, c? noi, dia>olii, )t?' En jandar'i cu 9orDa Bi E'potri>a >oinDei noa)tre, EncEt, dac? >reDi )? -r?iDi ade>?rul, ar tre*ui )? '? nu'iDi pe 'ine de'on jandar'i6at )i nu pe el jandar' de'oni6atF$ Dup? care Ei En9?DiBea6? ! )criitorului pe locuitorii in9ernului: co'ercianDi Bi 'iniBtri, tineri Endr?-o)tiDi de *a*e, adulatori, 9e'ei urEte, judec?tori, poeDi Bi co'edio-ra9i$ En ;raBdurile lui &luton naratorul are >i6iunea celor dou? dru'uri e)c4atolo-ice, cel din dreapta, al >irtuDii, ce duce la 'Entuire dar e)te puDin 9rec>entat, Bi cel din )tEn-a, al de)tr?*?l?rii, in>adat de FatEtea tr?)uri, atEtea c?leBti pline de U9e'eiV ce 9ac concurenD? )oarelui En 9ru'u)eDe u'ana Bi En 'area cantitate de podoa*e Bi li>rele, atEDia cai 'Endri, atEDia oa'eni cu cape ne-re Bi atEDia ca>aleriF, En )9ErBit, En ?izita snoavelor, <oartea El conduce pe narator pe lu'ea cealalt?, unde Ei arat? cu' Lu'ea (En )en)ul )atanic+, Dia>olul, Trupul Bi ,anul EBi di)put?

prioritatea En coruperea o'ului, iar apoi El 9ace )? a)i)te la o panora'? a conda'naDilor$ Celelalte dou? >i)uri de6>?luie ade>?rata 9aD? a lu'ii noa)tre, pri>it? prin lentilele pe)i'i)'ului$ In Lumea pe din+untru )criitorul )e >i)ea6? r?t?cind condu) de FdorinDa >eBnic pere-rin? printre lucrurile ace)tei >ieDi, r?t?cind, cu 6adarnic? trud?, de la una la alta, 9?r? )? -?)ea)c? un loc de odi4n?F$ Lu'ea Ei apare ca un la*irint citadin, din a c?rui )trad? principal?, cea a ipocri6iei, )e de)prind toate celelalte, a 'Eniei, a l?co'iei etc$ Ora tuturor )i 3oarta 0n*eleapt+ e)te o 9ante6ie 'oral? En care Hupiter, )up?rat pentru necredinDa tot 'ai 'are a oa'enilor, Ei porunceBte )orDii (Iortuna+ ca, pentru o or?, 9iecare )? pri'ea)c? ceea ce 'erit?: un 'edic )e tran)9or'? En c?l?u, un orator pu*lic de>ine 'ut, un 'ijlocitor )e po'eneBte c?)?torit cu )?raca urEt? Bi proa)t? pe care o reco'anda altuia B$a$'$d$ ;i)ul patronea6?, aBadar, >i6iunile p?catului Bi da'n?rii, ale in9ernului Bi dracilor, ale )c4eletelor Bi 'orDii$ A)ocierea e)te in)tructi>? pentru culpa*ili6area, )atani6area Bi

'orti9icarea la care )Ent )upu)e >i6iunile onirice En >i6iunea *aroc?$ Su* pana lui aue>edo, >i)ele nu )e 'ai de)c4id ca niBte 9ere)tre )pre i'a-ini 'iraculoa)e, cu' )e 'ai putea EntE'pla En RenaBtere (En ?isul unei nop*i de var+, )pre e:e'plu+, ci )pre 4ru*ele an-oa)ei Bi ne9iinDei$ Acea)ta nu En)ea'n? c? visele En )ine ar 9i 'incinoa)e, re>elaDiile lor 9iind En continuare atri*uite de aue>edo unui F4ar )pecialF (Fparticular pro>idenciaF+ Bi propriului )?u Fin-enuuF$ Ceea ce )-a EntE'plat e)te un lucru 'ult 'ai -ra>: realitatea En)?Bi pe care o de)coper? ele Bi-a !" pierdut 9ru'u)eDea Bi con)i)tenDa$ Lu'ea )tr?lucitoare Bi lu'inoa)? a o'ului rena)centi)t e)te, pentru o'ul *aroc, doar o aparenD? poleit?, )u* care )e a)cunde urEDenia Bi decrepitudinea$ 1$ De>alori6area lu'ii Naratorul ?iselor are ade)ea un Endru'?tor care Ei de6>?luie ade>?rata natur? a lu'ii: un cerBetor care 'er-e pe calea cea dreapt?, En ;raBdurile lui &luton: un *?trEn EnDelept En Lumea pe din+untru: <oartea En)?Bi, En ?izita

snoavelor# ToDi de)criu e:i)tenDa prin 'eta9ore ale >anit?Dii Bi e9e'erit?Dii$ F5e dru'ul >ieDii )pu)e UcerBetorulV -, plecarea e)te naBterea, c?l?toria e)te >iaDa, tEr-ul e)te lu'ea, iar ieBirea e)te )curtul dru' c?tre pedeap)? )au 'EntuireF$ F<oartea nu o cunoaBteDi, atra-e atenDia <oartea >or*ind de)pre )c4elete, Bi )EnteDi >oi EnBi>? propria >oa)tr? 'oarte$ Are c4ipul 9iec?ruia dintre >oi, Bi 9iecare e)te 'oartea lui En)uBi$ Craniul e)te 'ortul, iar c4ipul e)te 'oartea$ Ceea ce nu'iDi 'oarte nu e)te decEt )9ErBitul 'orDii, ceea ce nu'iDi naBtere e)te Enceputul 'orDii, iar ceea ce nu'iDi >iaD? e)te o 'oarte En >iaD?$ 7a)ele )Ent ceea ce la)? 'oartea din >oi Bi ceea ce pri)o)eBte 'or'Antului$ Dac? aDi EnDele-e aBa lucrurile, 9iecare dintre >oi Bi-ar putea pri>i En 9iecare 6i propria 'oarte En el En)uBi )i pe a celorlalDi En ceilalDi, Bi aDi >edea c? toate ca)ele >oa)tre )Ent pline de ea Bi c? 9iecare din >oi repre6int? tot atEtea 'orDi, Bi atunci nu aDi 'ai aBtepta-o, ci aDi En)oDi-o Bi aDi accepta-o$ CredeDi c? 'oartea e)te o 'En? de oa)e Bi ca pEn? nu >edeDi >enind )c4eletul cu coa)a nu a>eDi de-a 9ace cu 'oartea, cEnd de 9apt >oi )EnteDi de la *un

Enceput doar un craniu )i niBte oa)eF$ Ceea ce Ei de6>?luie toDi aceBti )t?ruitori po>e)titorului e)te di)tanDa dintre aparenD? Bi e)enD?$ FNenorocituleZ El apo)tro9ea6? *?trAnul, pe naratorul EncAntat de En9?DiBarea unei 9e'ei$ Ceea ce >e6i e)te doar pe din a9ar? )i doar pare )? 9ie aBa% dar acu' a' )?-Di ar?t totul pe din?untru, ca )? >e6i cEt de ade>?rat e)te c? 9iinDa de6'inte aparenDaF$ F;i)ul Ei de6>?luie lui aue>edo ade>?rata realitate a lu'ii Bi prin >i) )criitorul creea6? o nou? realitate En opo6iDie cu cea aparent?F (Carlota A$ Canal Ieijoo de Capurro Ro*le), En C>itano>ic, !8!: #&+$ 5entru o'ul *aroc, lu'ea a de>enit o carca)? E'podo*it? dar -oal?, )u*'inat? de c4iar )?'EnDa de neant )?dit? En centrul ei$ t !# 5arcur-erea di)tanDei de la )upra9aD? la 'ie6 a 9o)t denu'it? de6ilu6ie (desengano)# CEnd 'oartea e)te predicator, o'ul e)te de6ilu6ionat (Fla <uerte predicadora 3 3o de)en-a-nadoF+$ ,?trEnul care El En>aD? pe narator )? ia)? din la*irintul p?catelor, En Lumea pe din+untru,

e)te un per)onaj ale-oric nu'it c4iar El De)en-ano$ Cu>Entul deziluzie )-a con>ertit Entr-o c4eie a 'entalit?Dii *aroce, dup? cu' re6ult? din nu'eroa)ele titluri En care apare: "l desengano del mundo ( 8&"+, Desenganos del mundo ( 8 +, "nganos 1 desenganos del mundo ( 8/8+, "l desenganado ( 88#+$ 5unerea lu'ii En per)pecti>a 'orDii pro>oac? de6-a'?-irea, iar calit?Dile care Enlocuie)c, En )ecolul al G;II-lea, i'petuo6itatea )i Encrederea rena)centi)t?, s0nt pruden*a Bi discre*ia# <orti9icarea elanului >ital, a Li(idoulm, duce la tran)9or'area ace)tuia En contrarul )?u, En Mortido# Eroii *aroci )Ent per)onaje care Bi-au )u*li'at in)tinctele trupeBti Bi lu'eBti, )Ent niBte a)ceDi pre-?tiDi pentru 'artiriu$ E:e'plar? En ace)t )en) e)te con>ertirea la creBtini)' a 'a-ului Ciprian, din Magul prodigios al lui Calderon, En ur'a re>elaDiei c? de'onul care Ei EndeplineBte >r?jile ()atani6area 'a-iei+ nu o poate ade'eni pe creBtina Iu)tina, o9erindu-i En locul ace)teia doar un )c4elet drapat cu podoa*e$ AtaBa'entului 9aD? de o*iectele ace)tei e:i)tenDe (avaritia) Ei e)te opu) contemptus

mundi (di)preDul 9aD? de lu'e+ Bi taedium vitae (de6-u)tul 9aD? de >iaD?+$ FIdeea deBert?ciunii >ieDii, )crie 54ilippe Arie), e)te de ace)t -en$ Ea a ieBit din li'*ajul oa'enilor ,i)ericii pentru a trece En inconBtientul colecti> Bi a in)pira o nou? co'portare, o nou? relaDie cu a>uDiile Bi pl?cereaF ( !!8, II: //+$ 7 Entrea-? literatur? 'orali)t-a)cetic? )-a ra)pEndit rapid En Europa, prin predicile prelaDilor adre)ate 'ulDi'ilor Bi prin di>er)e tratate 'anu)cri)e )au tip?rite adre)ate cla)ei culte, cu' )Ent Directorio espiritual del alma prudente, a lui Heroni'o de A'po) ( /.#+, "mpenos del alma a Dios 1 su correspondencia, a lui <elc4or Rodri-ue6 de Torre) ( 8 +, 3ustentos del alma, a lui Huan de Torre) ( 8"/+, Tratado de la insta(ilidad de la vida, a lui Lui) de SAn E>an-eli)ta ( 8"/+, "speBo de cristal fino 1 antorc%a que aviva el alma, a lui 5edro E)pino)a ( 8"/+$ Scrierile a)cetico-'orale au ali'entat literatura cu un *o-at in>entar de i'a-ini Bi )i'*oluri ale >anit?Dii, En Discursos de la paciencia cristiana, Ira3 Cernando de Tarate trece En re>i)t? o

Entrea-? con)telaDie: FS9inDii Bi Scriptura )e 9olo)e)c de 'ulte alte co'paraDii pentru a )u-era acea)t? )curti'e 9a >ieDiiV% o co'par? cu cenuBa, care 6*oar? la pri'a )u9lare de >Ent% cu o i'a-ine, care nu e ni'ic altce>a decEt aparenD?% 9u' care de-ra*? )e E'pr?Btie% ap? ce cur-e )i nu )e Entoarce niciodat?% pEn6? de p?ianjen pe care o adiere o rupe% ur'? de nor pe care )oarele o )pul*er? Entr-o )ecund?% 9lori ale cE'pului, care )eara )e >e)teje)c% 9in care i'ediat )e u)uc?% )pu'? de 'are pe care 9urtuna o )tErneBte )i o di6ol>?% pEn6? ce )e taie% cor?*ii Enc?rcate cu 9ructe, care )e -r?*e)c cu toate pEn6ele En >Ent, pentru ca 'ar9a )? nu )e )trice, Bi care nu la)? En dru'ul lor decEt o 'irea)'? trec?toare% pic?tur? de ap? ce )e pierde En 'are% )o'n )curt al pa6nicilor Bi )antinelelor care >e-4ea6? En noapte$$$ <oti>ul ace)tei atEt de puternice puneri En lu'in? a )curti'ii U>ieDiiV )e pare c? )e a9l? En En)?Bi Si't? Scriptur?, En care ni )e )pune c? toDi 9u-i', Bi Enc? En 'are -ra*?, c?tre 'oarte$$$ C?ci dac? a' co'para >iaDa noa)tr? cu eternitatea, a' >edea c? nici nu Encape co'paraDie$$$ EncEt >iaDa oric?rui o'

e)te o 9or'? de >anitate Bi totul e)te o 9ar)?F$ Entre 'eta9orele deBert?ciunii >ieDii, >i)ul deDine un loc pri>ile-iat$ R?d?cinile te'ei )Ent 9oarte *o-ate, cele 'ai i'portante 9iind cele cla)ice -reco-latine Bi cele *i*lice (Iarinelli, ! 8+$ <oBtenirea cla)ic? e)te inte-rat? Entr-un curent neo)toic, in)pirat din Seneca )i Epictet, pe care ie6uiDii El reco'andau ca 'aterial de propa-and? En predici )i En En>?D?'Ent, En )luj*a pro-ra'ului ideolo-ic de 'orti9icare a pa)iunilor (,lii4er, !0#+$ FIiinDe de o 6i U@E(j+enRpo>VZ Ce e 9iecare din noiM Ce nu eM 7', >i) al unei u'*reZF )cria 5indar m&1t%ice# FC?ci oare ce )Ente' cEt >ieDui' peace)t/ 5?'EntM Doar niBte n?luciri Bi u'*re doarF, )e la'entea6? 7di)eu, 0n 2ias al lui So9ocle$ 5e)te dou? 'ilenii, )criitorii ,arocului >or da o replic? la 9el de pro9und? te'ei$ F7'ul, )e plEn-e C4ap'an, e)te un pai purtat de >Ent% En cele din ur'?, nu-i decEt >i)ul unei u'*reF$ FLi9e@) *ut a WalKin- )4adoWF, )crie S4aKe)peare 0nMac(et%# FAII t4i) i) *ut a drea',/ too 9latterin--)Weet to *e )u*)tanDialF, )pun per)onajele din 5omeo si Kulieta, iar cele din ?isul unei nop*i de var+ EBi pre>in

)pectatorii: FJe are )uc4 )tu99/ A) drea') are 'ade o9, and our little li9e/ E) rounded Wit4 a )leepF$ Co'parEndu-l pe S4aKe)peare !1 !/ cu Calderon, <i-uel de =na'uno co'entea6?: FAcea)t? ulti'? a9ir'aDie e)te c4iar 'ai tra-ic? decEt cea a )paniolului, deoarece ace)ta declar? >i) doar >iaDa noa)tr?, dar nu Bi pe noi cei care >i)?'% en-le6ul, En )c4i'*, ne declar? Bi pe noi >i)uri, niBte >i)uri care >i)ea6?F (3entimentul tragic al vie*ii)# Tot pe linie cla)ici6ant?, a)ocierea dintre >i) )i 'oarte, aBa cu' apare la aue>edo, reactuali6ea6? Bi EBi -?)eBte 'oti>aDia En antica relaDie 'itic? dintre C3pno) Bi T4anato): FI'a-ine En9ricoB?toare a 'orDiiF e)te >i)ul, )crie Lupercio Leonardo de Ar-en)ola, Bi Fal crudei Bi urEtei 'orDi/ eBti 9ratele 'ai 'icF, )pune Cernando de Cerrera$ ;i)ul >ieDii e)te ec4i>alat cu 'oartea >ieDii$ Geroni'o Guedeja 3 auiro-a reco'and?, En "n el sueno est= la muerte (0n vis se afl+ moartea), FA9leaBadar tot cel ce 'oare/ 5entru-a )c?pa de -rija nea-r?/ C?-un >i) e)te >iaDa Entrea-?/ Xi-n >i)

)e a9l? 'oartea 'areF$ Celor care tind )? )e ilu6ione6e a)upra con)i)tenDei >i)ului >ieDii, 'oartea le aplic?, din nou, cea 'ai radical? de6ilu6ie, dup? cu' arat? Ira3 Cernando de Tarate: FLucru 'i6era*il Bi plin de deBert?ciune e)te o'ul, 'ai deBert decEt deBert?ciunea En)?Bi% deoarece el trece pe dru'ul En-u)t al ace)tei >ieDi ca o i'a-ine >an? Bi ca o u'*r?, 9?r? a a>ea ni'ic 9er' Bi )ta*il$$$ AlDii )pun c? >iaDa noa)tr? e)te 9u', alDii u'*r?$ Cei r?i, care o*iBnuie)c )? ia En derEdere acea)t? a9ir'aDie, 9iindc? li )e pare c? )i'Durile le )pun toc'ai contrariul, ajun- )? o recunoa)c? toc'ai En in9ern% aici )9ErBe)c prin a co'para >iaDa cu o u'*r?, care Entr-o clip? )e naBte Bi En alta 'oare% iar >iaDa Bi 9iinDa )a e)te ne9iinD?F (Discursos de la paciencia cristiana)# De cealalt? parte, din tradiDia *i*lic?, )ecolele G;I Bi G;II )-au oprit cu prec?dere la artea lui Iov Bi la "cleziast# FNu Btii tu 9oarte *ine, de cEnd e lu'ea, de cEnd o'ul pu) a 9o)t pe p?'Ent,/ C? 6*urd?ciunea nele-iuiDilor e de colea pEn? colea, Bi >e)elia 9?Darnicilor cEt o clipeal?M/ C4iar de )-ar )ui pEn? la cer tru9ia lui Bi capul lui )-ar atin-e de nour i,/TotuBi, ca

necur?Dia-i, >a pieri pe >ecie, iar cei ce )e uitau la el >or Entre*a: ]=nde e)teM^/ Ca un >i) >a 6*ura Bi ni'eni nu-l >a 'ai -?)i$ Alun-at >a 9i ca o >edenie de noapteF (Iov, GG, 1-0+$ De)pre cei r?i, )pune p)al'i)tul: FCu' au ajun) para-in? Entr-o clip?Z Au pierit, )-au )9irBit cu )9ErBit n?pra6nicZ/ Ca un >i) En 9aptul deBtept?rii, tot !8 a)t9el, Doa'ne, la deBteptarea ta, alun-a->ei cu di)preD En9?DiBarea lorF (&salmi, LGGIII, !"&+$ E)te )e'ni9icati> pentru Ieit$geistul *aroc 9aptul c?, dintre de)tul de nu'eroa)ele ocurenDe ale >i)ului En -i(lie (Le Go99, !! % <oceanu, !!0+, )Ent i-norate re9erinDele la >i)ele pre'onitorii, di>ine etc$ (din prudenD? 9aD? de >i)ele de'onice, e:tin)e la Entrea-a cate-orie a >i)elor Fteolo-aleF )au F)upranaturaleF+ Bi )Ent )electate doar >i)ele En accepDia de ilu6ie$ 3icut um(ra dies no)tri sunt Bi !ugit velut um(ra )Ent 'a:i'ele )u* care )t? concepDia *aroc? de)pre >iaD?, Entr-un Dialog despre demnitatea omului, IernAn 5ere6 de 7li>a 'editea6? En )piritul unui )toici)' creBtin, aBa

cu' 9u)e)e )inteti6at ace)ta de ,oet4iu): FCel care pri>eBte cu *?-are de )ea'? )tric?ciunile >ieDii )i relele prin care trece o'ul de la naBtere pEn? la 'oarte, >a a9la c? cel 'ai 'are *ine de care ne pute' *ucura e)te )? i-nor?' lucrurile o'eneBti En care ne duce' )curtele 6ile ale >ieDii, a)e'eni celui care EBi petrece En )o'n ti'pul de )u9erinD?F$ Celor r?t?ciDi Entr-o F9al)? i'a-ine Bi aparenD? a *ineluiF, ca re'ediu, Ira3 Lui) de Granada le a'inteBte c? Fnu e)te altce>a decEt u'*r? ceea ce au$$$% ei tre*uie conduBi prin u'*ra lucrurilor lu'eBti, pe care le iu*e)c atEt de ne)?*uit$$$ pEn? cEnd >or >edea li'pede c? totul e)te >anitate Bi u'*r?F$ 5rin 'ecani)'ul ei p)i4olo-ic, te'a *aroc? a >i)ului >ieDii e con)truit? pe o a'*i-uitate 9unda'ental?$ 5e de o parte, ea are o intenDie 'oi@ali6atoare, cea de a deprecia >alorile lu'eBti, punEnd En cEntar e9e'eritatea >ieDii cu eternitatea$ A)t9el, >i)ul e)te in>ocat pentru a )u-era condiDia trec?toare a pl?cerilor Bi '?ririlor tere)tre, En auto )acra'entalul "l peregrina, ;aldi->iel)o )e plEn-e F5l?cerea trece/ ca u'*ra Bi ca >i)ul$/ 5recu' >i)ul a

6*urat pl?cerea/ c?ci Entotdeauna pl?cerea e)te doar >i)at?$// ;iaDa 'ea e >Ent/ 'ereu pe punctul de a nu 'ai 9iF, En "pistola moral a !a(io, Cernando de Cerrera )e Entrea*?: FE)te >iaDa noa)tr? 'ai 'ult decEt o )curta 6i/ En care de-a*ia >e6i )oarele, ce )e pierde/ En tene*rele nopDii En9ri-urateM/ E)te ea 'ai 'ult decEt 9inul, care e di'ineaDa >erde/ Xi )eara )-a u)catM 7, oar*? aiurareZ/ E'i >oi 'ai aduce oare a'inte de ace)t >i) MF De cealalt? parte, te'a >i)ului >ieDii tr?dea6? o uriaB? 'elancolie, re-retul pentru i'po)i*ilitatea de a opri clipa$ FCEte !. 'Endre pl?ceri/ a >i)at -Endul 'euZ/ Xi pe drept le nu'e)c >i)ate/ 9iindc? >i)a' 9iind trea6$/ En noaptea anilor/ >iaDa 'i )e En)erea6?,/ c?ci >iaDa e)te )oarele unei 6ile/ care apune i'ediat dup? 6oriF, )e la'entea6? ;aldi>iel)o En 5omancero espiritual# FE >iaDa noa)tr? un >i), o petrecere,/ o deBart? EncEntare, ce di)pare/ oricEt de )tatornic? p?rea-n a ei trecereF, )crie Cer>ante) En ;alatea# ;i)ul tri'ite la aro'a 9u-iti>? a *ucuriilor trecute, ce nu 'ai pot 9i

recuperate$ FDulce >i)are Bi dulce En-rijorare/ din >re'ea cEnd >i)a' c? )Ent Entr-o >i)areF, )pune ,o)cAn re'e-'orEndu-Bi trecutul$ Suprapu)? te'ei lui /(i suntO, te'a >i)ului a)cunde o dorinD? de >iaD? 9ru)trat?$ ;i)ul *aroc e)te doliul dup? elanul >ital 'orti9icat prin deprecierea a)cetic? a lu'ii$ E:i)tenDei tere)tre cen6urate, ideolo-ia creBtin? a epocii Ei o9er? o alternati>? En lu'ea cealalt?, En co'edia Los siete dur$mientes, un per)onaj al lui <oreto )pune: FNu poDi ne-a c? >iaDaacea)ta/ nu e)te cea 'ai i'portant?/ C?ci e)te alta, cea etern?,/ =nde cu toDi a9l? r?)plat?/ Cel ce-a 9?cut *ine, cu lu'in?/ iar cel ce r?u, cu 9oc eternF$ Dac? >iaDa e)te un >i), En)ea'n? c? e:i)t? o tre6ire$ De6ilu6ia e)te o tre6ire En ti'pul )o'nului% 'oartea e)te tre6irea ulti'?, la >iaDa etern?$ Lo-ica >i)ului Bi a tre6iei reorientea6? o'ul *aroc )pre tran)cendenD?$ Dac?, pe dru'ul dintre naBtere Bi 'oarte, FCanul >ieDii u'ane$$$ e)te >i)ulF, atunci )copul ade>?ratului creBtin, cu' procla'? Rodri-o IernAnde6 de Ri*era En tratatul Meson del Mundo (,anul Lumii), e)te de a FieBi din acea)t? lu'eF, Fde a nu-Bi 'ai iro)i

>iaDa En con9u6ia lu'ii, ci de a trece prin ea, ca Bi cu' nu ar e:i)taF$ 7 )erie de tratate, 9ie de natur? 'oral?, 9ie 'i)tic?, procla'? nece)itatea tre6irii din )o'nul p?catului )i al 'orDii la lu'ina >irtuDii )i a >ieDii >eBnice: Ludo>icu) Colloniu), 3omnium vitae %umanae ( 8&/+, Huan Gon6Ale) de Critana, Despertador del alma dormida para orar a Dios 1 despertar el %om(re del sueno en que estd ( 8 #+, Al9on)o de ;a)cone), "l despertar a quien duerme U)au "stimulo 1 despertador del alma dormidaP (Entre 8 .l8"&+, Die-o EnriLue6 de ;ille-a), "l despertador en el sueno de la vida ( 88.+, An-elo 5aciuc4elli, "'citationes dormitantis animae ( 80&+, Apolinario de Al'ada, Despertador del alma al sueno de la vida ( 8!/+, A$ Capeller, Tur(a Dei in 3omno &eccati ( . &+$ !0 /$ Con9lictul de >i6iuni Dac? En planul 'eta9i6icii con9lictul o'ului *aroc )e poart? Entre *ucuria de a tr?i Bi tentaDia c?rnii Bi a lu'ii tere)tre, pe de o parte, Bi tentaDia 'orti9ic?rii Bi c4e'area )piritului Bi

a lu'ii celeilalte, de cealalt? (7ro6co, !.&% Dia6-5laja, !0#+, En planul i)toriei 'entalit?Dilor a>e' de a 9ace cu o En9runtare Entre dou? paradi-'e culturale$ E)te >or*a de con9runtarea dintre >i6iunea Frena)centi)t?F de)pre lu'e, *a6at? pe teoriile 4er'etice Bi neoplatonice de)pre un 'are or-ani)' co)'ic (2nima mundi), Bi >i6iunea )cola)tic? pro'o>at? de Contrare9or'?$ Cele*ra dra'? ?ia*a e vis a lui Calderon de la ,arca e)te poate cea 'ai pro9und? para*ol? a proce)elor p)i4olo-ice Bi a e9ectelor pro>ocate de ace)t Boc Entre Weltansc%auung$uri# Cele dou? >i6iuni EBi au 9iecare un )u*til core)pondent En )i'*oli)'ul )paDial al pie)ei$ De)tinului prota-oni)tului )e de)9?Boar? Entre dou? )paDii paradi-'atice: Enc4i)oarea din turnul unde a 9o)t Enc4i) de tat?l )?u Bi palatul unde ar 9i tre*uit )? do'nea)c? En calitate de principe le-iti'$ Si'*olic, cele dou? )e a9l? pe aceeaBi a:? >ertical?: te'niDa e)te )cu9undat? Entr-un )u*teran lip)it de lu'in?, En ti'p ce palatul )e de)c4ide )pre lu'ina cerurilor (En *a6a ideii 'onar4iei de drept di>in, con9or' c?reia 4arul lui Du'ne6eu )e re>ar)? EntEi

a)upra re-elui Bi prin ace)ta a)upra )upuBilor+$ La Enceputul pie)ei, Ro)aura, care )e Endreapt? )pre curtea re-elui ,a)ilio, urc? )pre FEn?lDi'ile unui 'unteF% atunci En)? cEnd calul ei, F4ipo-ri9 >iolentF, o precipit? Entr-o pr?pa)tie, ajun-e la turnul lui Se-i)-'undo$ 7po6iDia )paDial? Enc4i)oare-palat e)te du*lat? de o a doua opo6iDie, de natur? optic?: noapte6i, Entuneric-lu'in?$ En ti'p ce Fpi)cul )tu9o) al/ ace)tui 9alnic 'unte/ pune un rid c4iar pe-a )oarelui 9runteF, din uBa turnului F)e naBte noaptea-ntr-En)ul 6?'i)lit?F$ Se'ni9icaDia ale-oric? a -rupurilor te'niD?noapte Bi palat-lu'in? a 9o)t co'entat? con>er-ent de c?tre critici$ Turnul En care e)te Enc4i) Se-i)'undo )i'*oli6ea6? )tarea o'ului care nu a pri'it -raDia di>in? (<$ Oo''erell+, condiDia o'ului dup? p?catul ori-inal (A$ A$ 5arKer+ Bi noaptea )u9letului En care )e a9l? o'ul ce nu a ajun) Enc? la lu'inile di>ine (An-el L$ Cil>eti+$ 5alatul, En )c4i'*, )i'*oli6ea6? )tarea o'ului r?)cu'p?rat, !! )oarele care )tr?luceBte dea)upra lui 9iind

Fi6>orul creator al >ieDii, al 9ru'u)eDii, al ener-iei >ieDii, indicEnd di>initatea ce )e a9l? En )patele uni>er)uluiF (A$ A$ 5arKer+, i6>orul lu'inii 4arului, Du'ne6eu (An-el L$ Cil>eti+$ 5?rerea 'ea e)te c? turnul Bi palatul tri'it ale-oric la i'a-inile 'eta9i6ice ale in9ernului Bi paradi)ului$ Lu'ea de aici a lui Se-i)'undo, ce )e Entinde Entre turn Bi palat, )e de)9?Boar? pe cana>aua lu'ii de dincolo, polari6at? Entre Iad Bi Rai$ Sec>enDa 5aradi)Lu'e-In9ern poate 9i e:plicat? pe *a6a di)tincDiei )cola)tice Entre trei -rade de con)i)tenD? ontolo-ic?, En 9uncDie de relaDia cu Du'ne6eu$ Du'ne6eu e)te i6>orul 9iinDei, e)te un ens a se (9iinDa de la )ine+$ Lu'ea creat? nu e:i)t? prin ea En)?Bi, ci doar En '?)ura En care EBi pri'eBte 9iinDa de la creatorul ei% e)te un ens a( alio (9iinDa de la altul+$ Dia>olii Bi toDi cei care )e Endep?rtea6? de Du'ne6eu )e rup de i6>orul 9iinDei Bi nu 'ai )Ent ni'ic% ace)t ni'ic creBtin nu e)te >idul 'odern, ci e)te un non ens (ne-9iinDa+$ Entunericul din turn )u-erea6? lip)a de 9iinD? a 'orDii eterne, En auto )acra'entalul ?ia*a e vis, )cri) de Calderon la 'ult ti'p Bi ca o 'editaDie

teolo-al? a)upra dra'ei )ale cu acelaBi nu'e, te'niDei lui Se-i)'undo Ei core)punde D?rEna En care pri'ul o' aBteapt? Enc? )? 9ie creat de Du'ne6eu$ Cu alte cu>inte, noaptea turnului tri'ite la acel ni%il din care Du'ne6eu a creat lu'ea, iar Entoarcerea En turn, dup? o >re'e petrecut? En palat, e)te o Entoarcere la ni%il, o de-creaDie, prin care o'ul, pe ur'a dia>olului, EBi a*andonea6? condiDia de ens a( alio Bi recade En condiDia de non ens# CEnd Se-i)'undo recunoaBte c? F'ai tre)ar Bi-acu' de )pai'?/ c-a' )? '? tre6e)c En >ec4ea-'i/ carcer? Entunecat?F, pu*licul lui Calderon EnDele-e i'ediat c? )pai'a prinDului )e re9er? la a'eninDarea de a )e tre6i En Enc4i)oarea 'eta9i6ic? prin e:celenD?, En in9ernul e)c4atolo-ic$ En 'od )i'etric, palatul e)te locul unde )Ent pri'iDi cei ce accept? Bi ur'ea6? cu>Entul lui Du'ne6eu, En calitate de FprinDi 'oBtenitoriF ai ace)tei lu'i$ En auto )acra'entalul Marele teatru al lumii, la Hudecata de Apoi cei care Bi-au jucat *ine rolul >ieDii )Ent pri'iDi )? cine6e al?turi de autorul co'ediei uni>er)ale, Du'ne6eu$ I'a-inea cinei, dincolo de )i'*oli)tica eu4ari)tic?,

tri'ite la 9e)tinul de i'ortalitate pe care 6eii El o9er? eroilor En lu'ea de dincolo$ Atunci cEnd Se-i)'undo EBi te'perea6? pornirile di)tructi>e Entre*Endu-)e Fcine-ar >rea, pe -lorii u'ane/ && -loria din cer )?-Bi piard?MF, pu*licul EnDele-e i'ediat alu6ia la r?)plata dat? celor >irtuoBi, palatul tri'iDEnd la E'pireu unde locuieBte Du'ne6eu Bi prea9ericiDii 'EntuiDi$ Ace)te ale-orii 'eta9i6ice au Bi un re>er) p)i4olo-ic$ Le-ate de lu'in?, re)pecti> noapte, a'pla)ate (con>enDional+ unul dea)upra celuilalt, palatul Bi te'niDa pot 9i citite drept corelati>i )i'*olici ai conBtiinDei Bi inconBtientului u'an, aBa cu' le-a conceput Ireud En pri'a )a di>i6iune topic? a aparatului p)i4ic$ <ai 'ult, dac? ne-a' lua li*ertatea de a repre6enta palatul Bi te'niDa ca etajele )uperioare Bi )u*)olurile unui aceluiaBi turn, atunci re-?)i' aceeaBi analo-ie p)i4ic? la Hun-$ 5)i4olo-ul el>eDian Bi-a con)truit o cele*r? ca)?, proiectEnd repre6entarea e'patetic? pe care o a>ea de)pre )ine En)uBi En )tructura ar4itectural? a edi9iciului$ Etajele

turnului lui Hun- core)pund ni>elelor p)i4ice ale autorului )?u, de la eul 'oral pEn? la pi>niDele inconBtientului colecti>$ En 'od )i'ilar, periplurile lui Se-i)'undo Entre palat Bi turn ur'ea6? linia unui tra)eu interior, pe care prota-oni)tul El parcur-e Entre FetajeleF )u9letului )?u: 5alat Turn I; S? ne opri' a)upra 9iec?rei din ace)te patru etape ale de)tinului interior Bi e:terior al prota-oni)tului$ I$ 5efulare# Coro)copul Ei pre>e)teBte lui ,a)ilio c? 9iul ce ur'ea6? )? i )e na)c? >a 9i un tiran ce EBi >a Enl?tura >iolent tat?l, EncEt re-ele decide )?-l Enc4id? pe prinDul proa)p?t n?)cut Entr-un turn departe de oa'eni$ E)te 9oarte i'portant, din punct de >edere )i'*olic, 9aptul c? Se-i)'undo nu )e naBte En turn, ci e)te aruncat acolo$ Acea)ta in9ir'? 'ajoritatea interpret?rilor care >?d En principe Fo'ul condu) de in)tincte *rutaleF (<$ <enende6 3 5eEa3o+, F'on)trul En la*irintF (<ar-aret S$ <aurin+, Fec4i>alentul o'ului de -rot?F (EdWin Coni-+, F9iara preraDional?F (Ciriaco

<oron Arro3o+, iar En e:perienDa lui Fo repre6entare a tre6irii o'ului de la >iaDa )i'Durilor la >iaDa )pirituluiF (E$ <$ Jil)on+$ AparDinEnd de drept palatului Bi nu 'untelui )?l*atic, unde )e a9l? turnul, eroul nu e)te )?l*aticul lui & <ontai-ne, nu e)te Cali*anul lui S4aKe)peare, adic? nu e)te )i'*olul in)tinctului *rutal, al Li*idoului pur$ Se-i)'undo nu e)te, prin naBtere, Fun o' Entre 9iare/ Bi o 9iar? printre oa'eniF$ El a 9o)t tran)9or'at Entr-o 9iar?, dup? cu' )e plEn-e el En)uBi: FTat?l 'eu, ce printre noi e,/ de pre6i)a-'i 9ire nea-r?/ >rEnd )? )cape, pEn@ la ur'?/ '-a 9?cut din o' o 9iar?F$ 5rin Ente'niDare, Se-i)'undo a 9o)t co*orEt la etajul in9erior al naturii )ale de Fa'e)tec de o' Bi 9iar?F, En ter'eni p)i4analitici, e:punerea prinDului En turn core)punde unui proce) de re9ulare$ Di)tanDa care )epar? Fo'ul de 9iar?F e)te, )i'*olic, c4iar di)tanDa de la palat la turn, adic? Entre conBtiinDa Bi inconBtientul per)onajului$ Re-ele ,a)ilio, ca Entrupare a )upra-eului care dictea6? le-ile 'orale, Bi-a

aruncat 9iul En a9ara )paDiului controlat de lu'ina raDiunii En )paDiul unde do'neBte Entunericul )i 4ao)ul pa)iunilor$ Tidurile Enc4i)orii Bi lanDurile )Ent )i'*oluri ale cen6urii care El Din pri6onier pe prinD En pi>niDa inconBtientului )?u ani'alic$ Se-i)'undo nu per)oni9ic? prin ur'are in)tinctul >ital pur, ci in)tinctul >ital repri'at$ Re9ularea 9ace ca, prin proce)ul pe care Hun- El nu'eBte enantiodro'ie, li*idoul )? )e con>ertea)c? En 'ortido, i'pul)ul de >iaD? En i'pul) di)tructi>$ Clotaldo, )9etnicul re-elui, El pre>ine pe prinD c? Fte'niDa o Btii c?-Di e)te/ pentru 9uria-Di )e'eaD?/ 9rEu 'enit )?Di-o )upun?/ )i 6?*al? )-o )trunea)c?F, En)? de 9apt el r?)toarn? ade>?rata relaDie cau6A-e9ect, >iolenDa prinDului (FEtn? clocotind de-a dreptul/ a4, aB >rea )?-'i )9EBii pieptul,/ ini'a-n *uc?Di )?-'i )cotF+ datorEndu)e toc'ai ten)iunii e:plo6i>e produ)e de )tarea de 9ru)trare En care )e a9l?$ II$ Defulare# I'pul)ul de di)tru-ere Bi dorinDa de r?6*unare acu'ulate de Se-i)'undo e:plic? co'porta'entul prinDului atunci cEnd, pentru a-l pune la Encercare, ,a)ilio El aduce ador'it En palat Bi El nu'eBte re-e de o 6i$

,a)ilio, Clotaldo, A)tol9o Bi toDi ceilalDi )Ent con>inBi c? principele nu 9ace decEt )? con9ir'e tr?)?turile a*o'ina*ile de caracter pre6i)e de 4oro)cop$ TotuBi, aro-anDa Bi >iolenDa nu aparDin felului de a fi (manera de ser), ci cre)terii (manera de crianza) lui Se-i)'undo$ Iatali)'ul care )e 'ani9e)t? En pri'a )a ieBire din Enc4i)oare nu e)te de natur? a)tral?, ci p)i4ic?$ 5rota-oni)tul acDionea6? condu) de re)enti'ente, care -?)e)c pentru pri'a oar? calea de a ieBi la )upra9aD?$ &" Ten)iunea interioar? acu'ulat? En lun-ii ani de reclu6iune i6*ucneBte i'ediat ce cad lanDurile (cen6urile+ ce o pro>ocau Bi o conDineau En acelaBi ti'p$ Se-i)'undo )u9er? o de9ulare ()au deco'pen)are+ >iolent? En care, luat En po)e)ie de per)onalitatea )a de u'*r?, )e r?6*un? pentru ceea ce a )u9erit$ Senti'entul )?u do'inant, dup? cu' o )pune En 'ai 'ulte rEnduri, e)te dorinDa de r?6*unare: FEnde'nu-i calp/ ca )?-i re)pect cui>a, eu, p?rul al*,/ cEnd tare )-ar putea/ Bi-al t?u )?-l >?d pe jo) En 9aDa 'ea,/ c? r?6*unat nu-) Enc?/ de-a 9i cre)cut En )ilnicie-adEnc?F$ De a)e'enea, 'Enia )a

e:plodea6? Bi atunci cEnd >reunul din curteni Ei tra)ea6? li'ite de co'porta'ent, adic? Encearc? )?-l FEncarcere6eF din nou punEndu-i FlanDuriF dorinDelor$ Re9u6ul per)oanelor de a-i )ati)9ace pl?cerile nu 9ace decEt )?-l En>erBune6e: FDin ca>aler '? 9aci )-ajun- o *rut?,/ c?ci orice-'potri>ire/ >enin pentru r?*darea-'i Bi delir eF$ F;oluntari)'ul 9?r? li'iteF de care l-a acu6at critica (E$ L$ 5alacio)+, 'ani9e)tat prin )upre'aDia *unului plac a)upra le-ii (FBi nedrept E'i pare-orice/ de p?rerea 'ea nu eF, care tri'ite la 'ac4ia>elicul 9uod principi placuit, legis %a(et rigorem), nu e)te altce>a decEt re>er)ul 9ru)tr?rii, Enc4i) En turn, Se-i)'undo era pri>at co'plet de li*ertate 9i6ic?% En palat, EBi propune )? EBi ia o li*ertate neli'itat?: FDoar ca )? >?d de pot,/ En 9aDa ta )9iala-'i pierd de tot,/ c?-) tare i)pitit/ )? 9ac ce nu )e poateF$ ReacDia )a e)te per9ect )i'etric? acDiunii lui ,a)ilio: cEt? ener-ie repri'at? prin capti>itatea En turn, atEta ener-ie eli*erat? de En)cenarea din palat$ DeBi )e *ucur? (aparent+ de li*ertate 9i6ic?, prinDul nu Bi-a cEBti-at li*ertatea 'oral?$ 5a)iunile

>iolente El tErA)c precu' 9atalitatea En)?Bi% dar nu e)te 9atalitatea a)tral?, cu' deduce ,a)ilio, ci 9atalitatea pa)ional?$ CEt? >re'e e)te do'inat de re)enti'ente, Se-i)'undo ur'ea6? tra)eul unui deter'ini)' interior$ III$ at%arsis# ,a)ilio decide c? Se-i)'undo e)te cu ade>?rat un tiran )i c? e:perienDa a 9o)t un eBec, tri'iDEndu-Bi 9iul ador'it Enapoi En turn$ Ce i )e EntE'pl? prinDului atunci cEnd )e tre6eBte din nou En Enc4i)oareM E li'pede c? nu )u9er? o a doua re9ulare, care l-ar tran)9or'a Entr-o F9iar?F Bi 'ai En)p?i'En-t?toare$ Re-ele pre>?6u)e o a)e'enea reacDie Bi de aceea EBi lua)e '?)uri de precauDie, cerEndu-i lui Clotaldo )?-i )pun? prinDului 103 c? totul nu a 9o)t decEt un >i)$ Acea)ta 9ace ca Se-i)'undo )? treac? printr-un cat4ar)i), ca Bi cu' toat? ener-ia )a e:plo6i>? )-ar di)ipa prin >entilul ipote6ei irealit?Dii lu'ii$ Din 'o'ent ce totul En acea)t? lu'e e)te doar >i), nu are i'portanD? dac? te >i)e6i pri6onier )au re-e$ Re)enti'entele E'potri>a condiDiei de Ente'niDat Bi )peranDele le-ate de condiDia de principe r?'En 9?r? o*iect Bi di)par E'preun?$

DorinDa de >iaD? Bi 9ru)trarea di)tructi>? EBi pierd Enc?rc?tura pa)ional?, o dat? ce Entrea-a e:i)tenD? e)te )u)pendat? Entre parante6e$ De ce accept? En)? atEt de uBor Se-i)'undo a9ir'aDia lui Clotaldo c? a>entura En palat nu a 9o)t decEt un >i)M En pri'a parte a >ieDii, petrecut? En turn, prinDul nu )-a Endoit nici o clip? de con)i)tenDa lu'ii, deBi o a)e'enea deziluzie ar 9i putut )?-i uBure6e c4inurile$ Nici En a doua parte, cea petrecut? En palat, nu are a)e'enea Endoieli, deBi Clotaldo Bi ,a)ilio i le )u-erea6? )u*til$ 5ro*le'a apare a*ia En a treia parte, la Entoarcerea En turn, cEnd Se-i)'undo tre*uie )? co'pare Entre ele cele dou? e:perienDe de pEn? acu'$ Dac?, aBa cu' Ei )pune Clotaldo, una ar 9i 9o)t real? Bi alta >i)at?, eroul nu ar 9i a>ut di9icult?Di le-ate de )i'Dul intern ce per'ite di)tincDia Entre ade>?r Bi >i)$ Cu' En)? cele dou? e:perienDe au 9o)t la 9el de >eridice, ele )9irBe)c prin a )e e:clude reciproc$ Ace)t Boc Entre dou? repre6ent?ri ale lu'ii deter'in? un colap) al principiului realit?Dii: Fcred c? Enc?/ dor' adEnc En noapteaadEnc?,/ 9apt pe )e'ne-ade>?rat,/ c?, de >re'e ce-a' >i)at/ toate cEte-a' 6i) c? pip?i,/ )i ce

>?d un >i) de-o clip?-iF$ A>End aceeaBi coerenD? Bi con)i)tenD? ontolo-ic?, >i6iunile En9runtate 'inea6? criteriile ce per'it certi9icarea realit?Dii$ De6-ilu6ia pe care o tr?ieBte Se-i)'undo con)t? Entr-i' cat4ar)i) al ener-iilor )ale li*idinale (ne-ati>e )au po6iti>e+, care )Ent de6in>e)tite din o*iectele ace)tei lu'i, 9ie acea)ta 'ale9ic? (turnul+ )au *ene9ic? (palatul+$ I;$ 3u(limare# Eli*erate prin cat4ar)i)ul de6ilu6iei, pa)iunile principelui )e de)prind de lucrurile tere)tre Bi )e Endreapt? F)pre ce e >eBnicF$ Hun- nu'eBte un a)e'enea proce) de redirijare a li*idoului de la o*iectele )i'Durilor la )i'*olurile )piritului - )u*li'are$ La a doua ieBire din turn, Se-i)'undo )e e'ancipea6? de 9atali)'ul pa)ional Bi, prin ur'are, de pre)upu)ul 9atali)' a)tral$ De acu', el nu 'ai acDionea6? condu) de &1 c?tre re)enti'ente Bi 9ru)tr?ri, care El E'pin-eau )?-Bi a9ir'e o li*ertate 9i6ic? neli'itat?, ci de c?tre judecat?, care Ei con9er? li*ertatea 'oral?$ Discre*ia Bi pruden*a principelui con>ertit au 9o)t e:plicate prin

tea'a ace)tuia, inculcat? de Clotaldo, c?, En ca6ul unui co'porta'ent necore)pun6?tor En palat, )e >a tre6i din nou En turn$ Dup? cu' a' ar?tat, En)?, turnul Bi palatul )Ent ale-orii 'eta9i6ice pentru In9ern Bi 5aradi)$ Se-i)'undo reuBeBte )? dea o *un? orientare li*erului )?u ar*itru 9iindc? a En>?Dat )? 9ac? le-?tura Fcorect?F (adic? creBtin?+ Entre 'oralitatea 9aptelor tere)tre Bi de)tinul po)t'orte': la )9ErBitul )o'nului e:i)tenDei lu'eBti, cel care 9ace r?ul )e >a tre6i En ne9iinDa in9ernal?% cel care 9ace *inele, )e >a tre6i la >iaDa paradi)iac?$ Te'niDa-iad Bi palatul-rai )Ent Bi ale-orii pentru cele dou? 'ari >i6iuni de)pre lu'e care Bi-l di)putau pe o'ul *aroc$ Cetatea rena)centi)t?, in>adat? de )en6ualitate, eroti)' Bi credinDe p?-Ene, era perceput? de ideolo-ia creBtin? drept un ,a*ilon al p?catelor, a c?ror con)ecinD? e)te pierderea lu'inii 4arului Bi da'narea la 'oarte >eBnic? En te'niDa e)c4atolo-ic? a in9ernului$ Ace)tei paradi-'e, )i)te'ul 'onar4ico-ecle)ia)tic Ei opunea 'odelul unei )ociet?Di pira'idale condu)? de re-e, un)ul lui Du'ne6eu, -u>ernat? de >irtuDi

-rupate En conceptul de onoare, ce a)i-ur? 'Entuirea Bi acce)ul En palatul e)c4atolo-ic al paradi)ului$ Turnul lui Se-i)'undo e)te te'niDa En care practicile 'a-ice (Entre care )e nu'?r? Bi a)trolo-ia+, >ane credinDe indu)e de dia>ol, El Din pri6onier pe o'ul Frena)centi)tF% palatul e)te )tatul catolic contrare9or'aZ, En care t?ieBte, de6ilu6onat Bi prudent, o'ul F*arocF$ Re6ultatul luptei dintre cele dou? etici Bi >i6iuni de)pre lu'e nu a 9o)t En)? atEt de )i'plu pe cEt ar 9i dorit ideolo-ii tridentini$ ;i6iunea creBtin? nu a putut e>ita ea En)?Bi con)ecinDele proce)ului de de6ontolo-i6are a lu'ii prin care a depreciat >i6iunea rena)centi)t?, En per)onajul lui Calderon a>e' un >eridic e:e'plu p)i4olo-ic al proce)ului prin care Bocul Entre dou? Wel*ansc%auung$uri )9ErBeBte printr-o de6ilu6ie ontolo-ic?, prin pierderea 9iinDei lu'ii$ Con9runtat cu dou? 'etanaraDiuni e:plicati>e ale co)'o)ului (cea ani'i)to-4er'e-tic? Bi cea ari)totelico)cola)tic?+, o'ul *aroc pierde Encrederea in con)i)tenDa e:i)tenDei$ Se-i)'undo ajun-e )? dea -la) unui Entre-i e:perienDe colecti>e: FBi-n

cuprin)ul lu'ii, dar,/ toDi &/ >i)ea6?-a 9i ce par,/ c4iar de nu pricep )a)culte$/ Eu >i)e6 de ani En Bir/ lanD Bi 6iduri de-nc4i)oare,/ Bi-a' >i)at Bi alt? )tare/ 'ai pl?cut? c?-'i ad'ir$/ Ce e >iaDaM =n delir$/ Ce e >iaDaM =n coB'ar,/ o n?luc?, nor 9u-ar,/ Bi-i '?runt )upre'ul *ine,/ c?ci un >i) e >iaDa-n )ine,/ iar? >i)ul, >i) e doarF$ <eta9ora F>iaDa e >i)F re6u'? uriaBul colap) al lu'ii tere)tre Bi reorientarea )piritualit?Dii Bi a artei *aroce din)pre i'a-inile concrete ale i'anenDei )pre )i'*olurile Bi ale-oriile teolo-ale ale tran)cendentei$ 8$ Colap)ul ontolo-iei 5r?*uBirea certitudinii e:i)tenDiale )e 'ani9e)t? printr-o neEncredere En '?rturia )i'Durilor$ 7'ul *aroc are i'pre)ia c? nu 'ai poate di)tin-e Entre ilu6ie )i ade>?r, Entre arte9act Bi natur?, cele dou? )u*)tituindu-)e reciproc$ <ult co'entat En ace)t )en) a 9o)t un cele*ru )onet al lui ,artolo'e Leonardo de Ar-en)ola: FEntEi, don Huan, a' o '?rturi)ire,/ dona El>ira, Bi-al*eaD? Bi roBeal?/ cu *ani le-a cu'p?rat, @) de pricop)eal?,/ la drept >or*ind, nu le-a a>ut

din 9ire$// Atunci, )?-'i )pui Bi tu, 9?r? codire,/ de nu-i 9ru'oa)? )u* )ule'eneal?,/ Bi de-o Entrece, de-are Endr?6neal?/ >reo 9ru'u)eDe 9?r? de *oire$// Xi ce-i dac-oi u'*la precu' netoDii/ Entr-o a'?-ire, 9iindc? nu Btiu oare/ c? 9irea-aBa a >rut )? ne r?)9eDeM// C-al*a)tru cer, care-l >ede' cu toDii/ nu-i cer al*a)tru, 'are p?cat, 'are:/ nu-i ade>?r @n-atEta 9ru'u)eDeF$ FAde>?ratul EnDele) Ual poe'uluiV, co'entea6? <enende6 5idal, nu ni )e de)coper? pEn? cEnd nu ne a'inti' in)i)tenDa cu care En )ecolele anterioare erau conda'nate )ule'enelile 9e'inine, En ideea c? arta nu tre*uie )? EnBele )piritul u'an, care )e (azeaz+ pe *un?tatea Bi 9ru'u)eDea a tot ceea ce e natural$ Acu' En)?, pentru poetul de la )9Er)itul )ecolului G;I, ade>?rul Bi 9ru'u)eDea nu 'ai )Ent unul Bi acelaBi lucru% natura Bi-a pierdut di>inul pre)ti-iu: ea ne EnBal?, cerul al*a)tru ]nici nu e cer, nici nu e)te al*a)tru^, a9ir'aDie neliniBtitoare pe care Calderon o >a relua En 3a(er del mal 1 del (ien (2 cunoa)te (inele )i r+ul). ]nici nu e cer, nici nu e al*a)tru^$ Lip)eBte Encrederea En lucrurile naturale% de a)e'enea, a di)p?rut Encrederea En >eracitatea )i'pl? a

li'*ajuluiF$ 7*)er>aDia &8 BtiinDi9ic? a 9aptului c? a6urul cerului e)te o ilu6ie optic? )er>eBte drept 'eta9or? pentru EnBel?ciunea En care El arunc? )i'Durile pe o'$ En pie)a lui Calderon, citat? 'ai Enainte, u'il din per)onaje )e plEn-e de 9aptul c? Fpro*a*il oc4ii noBtri/ )e EnBal? Bi ne repre6int?/ o*iecte atEt de di9erite/ de cele-n ade>?r >?6ute, EncEt/ ne la)? )u9letul En a'?-ireF$ Iar o alt? pie)? de Calderon, "n esta vida todo es verdad 1 todo mentira (0n via*a asta totu$i adev+r )i totul e minciuna) e con)truit?, la 9el ca ?ia*a e vis, pe jocul iniDiatic dintre realitate Bi En)cenare$ Sceptici)'ul )en6orial 9u)e)e o atitudine curent? En 9ilo)o9ia -reac?, EncepEnd cu 53rr4on Bi 5latou$ La Enceputul erei noa)tre, la EncruciBarea )ceptici)'ului -rec cu cel >eterote)ta'entar, Iilon din Ale:andria )cria: F>iaDa o'ului e)te un >i)% aBa cu' )e EntE'pl? En >i)e, unde >ede' 9?r? )? >ede', a)cult?' 9?r? )? au6i', la 9el, atunci cEnd )Ente' treji, repre6ent?rile noa)tre )ea'?n? cu niB@te >i)e% >in Bi pleac?, apar Bi di)par, 6*oar? Enainte )? le 9i putut reDineF (De Kosep%o, II+$ Acea)ta

e)te En)? una din ulti'ele 'ani9e)t?ri antice ale neEncrederii En '?rturii )i'Durilor, 9iindc? teolo-ia creBtin?, En )i'*io6? cu 9i6ica ari)totelic?, procla'? certitudinea e:perienDei )en6oriale$ Spre deo)e*ire de alte >i6iuni antice, creBtini)'ul introduce ideea de co'plet? realitate ontolo-ic? a lu'ii, En ontolo-ia creBtin? do-'atic?, co)'o)ul, c4iar dac? e)te o creaDie ce EBi deri>? 9iinDa de la creatorul ei, e:i)t? cu ade>?rat, nu e)te o ilu6ie de tip 'a3a )au o )u*realitate de -enul ca>ernei platoniciene, En concordanD? cu con)i)tenDa lucrurilor 9i6ice, )en6aDiile pro>ocate de ace)tea )Ent Bi ele >eridice, En 9or'ularea lui To'a de ALuino, )i'Durile nu EnBal?: F)en)u) proprii )en)i*ili) 9al)u) non e)tF (3umma t%eologiae, I, Luae)tio G;II, art$ I+$ En )eria co-niti>? Flucruri - percepDii - ideiF, pri'ii doi ter'eni )Ent )olidari$ Dac? apare >reo di)tor)iune, acea)ta )e poate produce doar Entre )i'Duri Bi -Endire, En ideile pe care, indu) En eroare de propriile raDiona'ente, o'ul Bi le 9ace de)pre lucruri$ La rEndul ei, >i6iunea rena)centi)t? perpetuea6? aceeaBi Encredere En

i'a-inile )i'Durilor$ Din cau6a acea)ta, FBtiinDaF RenaBterii procedea6? )u'ati>, in>entariind )erii ne)9irBite de lucruri, 9iinDe Bi 9eno'ene, carto-ra9iind cu deplin? con9idenD? Entrea-a lu'e concret?$ 7r, 9ilo)o9ia *aroc? rupe toc'ai le-?tura dintre lucruri Bi &. percepDii, 0ndoiala carte6ian? erodea6? )olidaritatea dintre realitate Bi )i'Duri, >eracitatea repre6ent?rilor )en6oriale, En Tratatul despre lume, De)carte) )crie: F5ropunEndu-'i )? trate6 aici pro*le'a lu'inii, pri'ul lucru a)upra c?ruia dore)c )? >? a>erti6e6 e)te acela c? poate )? e:i)te o anu'it? di9erenD? Entre )enti'entul pe care El a>e' a)upra ace)teia (adic? ideea ce )e 9or'ea6? En i'a-inaDia noa)tr? prin inter'ediul oc4ilor noBtri+ Bi ceea ce )e a9l? Entr-ade>?r En lucruri Bi produce En noi ace)t )enti'ent (adic? ceea ce )e a9l? En 9lac?r? )au En )oare Bi c?reia i )e d? nu'ele de lu'in?+F$ =nul din co'entatorii lui De)carte), Sal>io Turro, arat? c?, FEn paradi-'a rena)centi)t?, a in)inua o di9erenD? Entre ceea ce )e percepe Bi

realitatea perceput? En)ea'n? a ieBi En a9ara paradi-'ei$ Entr-ade>?r, pentru naturali)' nu e:i)t? o alt? BtiinD? decEt cea a co'pilaDiei de e:perienDe, iar e:perienDa repre6int? de)crierea 'inuDioa)? a ceea ce ni )e arat? Bi aBa cu' ni )e arat?$ Realul e)te ceea ce ne tran)'ite e:perienDa i'ediat?, iar BtiinDa e)te BtiinDa ace)tei e:perienDe, UEn ca6ul lui De)carte), En)?V 9iecare e:e'plu de'on)trea6? acelaBi lucru: lip)a de coincidenD? Entre ceea ce e)te perceput En 'od i'ediat Bi cau6a real?, En oc4ii lui De)carte), acea)ta e)te totuna cu a a9ir'a c? percepDia nu coincide cu e:perienDa, c? realitatea nu )e poate deduce din e:perienDa i'ediat?$ Se rupe En 9elul ace)ta orice cone:iune cu paradi-'a rena)centi)t? Bi )e de)c4ide po)i*ilitatea con)trucDiei unei noi ontolo-iiF (Turro, !0/: #&1-#&8+$ Certitudinea co'un? c? )i'Durile ne )pun ade>?rul e)te doar o con>enDie, )ta*ilit? prin o*iBnuinD?$ FDo>e6ile, )crie 5a)cal, nu con>indecEt 'intea$ Ele de>in puternice prin o*iBnuinD?$ Acea)t? o*iBnuinD? acDionea6? a)upra )i'Durilor care tEr?)c dup? ele 'intea 9?r? ca ea )?-Bi dea )ea'aF ( uget+ri, II, cap$

;II+$ 5entru a Bu*re6i autoEnte'eierea *unului )i'D co'un, 9ilo)o9ii *arocului >or introduce @co'paraDia >e-4ei cu >i)ul, En ti'pul )o'nului, repre6ent?rile onirice au, pentru celFcare >i)ea6?, aceeaBi i'ediateDe Bi certitudine ca Bi repre6ent?rile o'ului En )tare de >e-4e$ Ceea ce En)ea'n? c? a'Endou? ace)te )t?ri EBi creea6? propriul criteriu de realitate, deplin >ala*il En interiorul 9iec?reia$ E:punEnd li*er doctrina )cepticilor, acelaBi 5a)cal arat? c? Fni'eni, pe alt? cale decEt pe cea a credinDei, nu poate Bti )i-ur dac? e)te En )tare de >e-4e )au dac? doar'e, Btiut 9iind c? En ti'pul )o'nului o'ul nu crede cu 'ai puDin? 4ot?rEre c? &0 >e-4ea6? ca atunci cEnd e)te e9ecti> En )tare de >e-4e$ CEnd dor'i' crede' c? >ede' )paDiile, 9i-urile, 'iBc?rile% )i'Di' ti'pul )cur-Endu-)e Bi-l '?)ur?': pe )curt, ne co'port?' ca Bi cEnd a' 9i treji$ Dup? cu' )in-uri o )pune', ju'?tate din >iaD? ne-o petrece' En )o'n, En care, orice )-ar p?rea, nu a>e' nici o idee de)pre ade>?r, 9iindc? tot ce )i'Di' atunci nu e)te decEt ilu6ie$ Dar cine Btie dac? Bi cealalt?

ju'?tate a >ieDii noa)tre, En care noi crede' c? )Ente' treji, nu e)te tot un )o'n, 9oarte puDin deo)e*it de cel dintEi, din care ne tre6i' cEnd crede' c? dor'i', dup? cu' >i)?' ade)ea c? >i)?', En-r?'?dind >i)e pe)te >i)eMF ( uget+ri, l, cap$ II+$ Endoiala 'etodic? prin care De)carte) >rea )? p?trund? dincolo de aparenD? Bi ilu6ie utili6ea6? En ulti'? in)tanD? acelaBi procedeu ca Bi Calderon En ?ia*a e vis. con9runtarea a dou? per)pecti>e cu e-al? Ente'eiere$ <editEnd FDe)pre cele ce pot 9i pu)e la Endoial?F, 9ilo)o9ul 9rance6 de6>olt? ur'?torul raDiona'ent: F)unt un o' care o*iBnuie)c )? dor' noaptea Bi )? re)i't En )o'n toate acele lucruri, *a c4iar cEteodat? unele 'ai puDin >rednice de cre6are decEt cele pe care le re)i't oa'enii treji, Entr-ade>?r, cEt de de) nu '? EncredinDea6? odi4na din ti'pul nopDii de E'prejur?rile ace)tea o*iBnuite, cu' c? '? a9lu aici, c? )unt E'*r?cat, c? Bed la 9oc - En ti'p ce, totuBi, )tau En aBternut, de6*r?catZ Dar acu' >?d de *un? )ea'? cu oc4i treji 'anu)cri)ul, capul ace)ta pe care-l 'iBc nu e ador'it, Entind Bi )i't 'Ena a)ta En deplin?

cunoBtinD? de cau6?% nu tot atEt de di)tincte )-ar EntE'pla ele unuia care doar'e$ Ca Bi cu', En)?, nu 'i-a) a'inti c? 9u)e)e' uneori EnBelat toc'ai de a)e'enea -Enduri, En ti'pul )o'nului% iar cu cEt c4i*6uie)c 'ai adEnc la ace)tea, >?d li'pede c? nu pot deo)e*i niciodat? prin )e'ne )i-ure >e-4ea de )o'n, aBa EncEt r?'En ui'it Bi c4iar acea)t? ui'ire, aproape, E'i Ent?reBte p?rerea c? dor'F (Meditationes de prima p%ilosop%ia, I+$ 5ro*le'a coerenDei interne a repre6ent?rilor diurne Bi a celor onirice, precu' Bi a criteriului de di9erenDiere dintre ele >a re>eni de acu' Enainte En 'od con)tant la 9ilo)o9ii Bi p)i4olo-ii ce )e >or ocupa de conBtiinDa u'an?$ Sc4open4auer, )pre e:e'plu, >a di)tin-e Entre tre6ie Bi >i) pe )ea'a criteriului continuit?Dii% Entr-o cele*r? co'paraDie, el a)ea'?n? tre6ia cu pa-inile unei c?rDi citite de la un cap?t la cel?lalt, iar >i)ul cu o carte citit? pe &! )?rite, la EntE'plare$ Ireud >a di)tin-e la rEndul )?u )tructurile repre6ent?rii diurne de cele

onirice pe *a6a opo6iDiei dintre principiul realit?Dii Bi principiul pl?cerii$ Dar de6ilu6ia Bi incertitudinea *aroc? par a a>ea un ecou aparte En cultura conte'poran?$ La 9el cu o'ul *aroc, o'ul po)t'odern a denunDat Bi el 'etanaraDiunile e:plicati>e ()i)te'ele 9ilo)o9ice+ ce -arantea6? con)i)tenDa lu'ii Bi, En con)ecinD?, a pierdut )enti'entul de plenitudine e:i)tenDial?$ Nu '? -Ende)c doar la di)cur)urile teoretice ale decon)tructi>iBtilor Bi la Flu'ea de 4ErtieF a te:tualiBtilor, ci Bi la alte dou? e:perienDe 'ult 'ai a*i)ale, ce a'inte)c de de)tinul lui Se-i)'undo$ =na e)te cea o9erit? de FcontraculturaF actual? a p)i4edelicelor, *a6at? pe e:perienDele Ba'anice de decon)trucDie a repre6ent?rii realit?Dii$ Nu e)te principele ador'it cu ajutorul unei *?uturi de opiu, 'ac Bi '?)elariD?, ce a'inteBte de *eladona 9olo)it? de >r?jitoare En tran)ele lor 9anta)tice, )au de dro-urile -eneraDi ei floLer poLerO Cealalt? e)te cea a lu'ilor >irtuale ci*ernetice, care de a)e'enea tind )? ruine6e criteriile di)tincti>e dintre i'a-inaDie Bi ade>?r, adic? principiul realit?Dii$

8$ Su*iecti>i6area per)pecti>ei Scu9undarea ontolo-iei 9ace ca )in-urele certitudini )? r?'En? En p)i4olo-ie$ C?utEnd 9unda'entele unei Fnoi BtiinDeF, De)carte) ajun-e la conclu6ia c? ade>?rul Ente'eietor nu re6id? nici En e:perienDa i'ediat?, Bi nici En 'odelele 9i6ico-'ate'atice )au 'eta9i6ice$ 5e de o parte, )i'Durile ne EnBal? En ce pri>eBte po6iDia, 9or'a )au di'en)iunile lucrurilor, )i nici nu ne per'it )? di)tin-e' >e-4ea de >i)% aBadar cunoaBterea con)truit? pe e:perienDa i'ediat? e)te lip)it? de 9unda'ent$ De cealalt? parte, intelectul Bi le-ile lo-ice ce )tau la *a6a 'ate'aticii, -eo'etriei )i a 9i6icii 'ecanici)te nu )Ent nici ele 9ia*ile, De)carte) in>ocEnd ipote6a -no)tic? a unui Du'ne6eu EnBel?tor care ar 9i pl?)'uit 'intea u'an? En aBa 9el EncEt cunoaBterea o9erit? de acea)ta )? 9ie En 'od con)tant eronat?$ 5rin Endoiala 'etodic?, ce ruinea6? atEt pre)upo6iDiile cunoaBterii )en)i*ile cEt Bi pe cele ale cunoaBterii intelecti>e, 9ilo)o9ul 9rance6 de6ontolo-i6ea6A natura Bi 9ace )? di)par? co)'o)ul, Ert accepDia tradiDional? a ter'enului$ Sin-urul &

punct de )prijin En )ta*ilirea realului r?'Ene )u*iectul cuno)c?tor, cel care )t? la *a6a atEt a in9or'aDiilor )en6oriale (9ie ele EnBel?toare )au nu+ cEt Bi a ipote6elor intelectuale (9ie ele eronate )au nu+$ Eul de>ine ade>?ratul su($ Bectum al realit?Dii$ Iai'o)ul ogito, ergo sum indic? 9aptul c? certitudinea ontolo-ic? nu 'ai e)te dedu)? din lu'ea e:terioar?, ci din e:i)tenDa )u*iectului (Turro, !0/+$ E9ectele ace)tei 'utaDii )Ent incalcula*ile, En 9ilo)o9ia anterioar?, 9iinDa deri>a de la Du'ne6eu la lu'ea creat?, la e:terioritatea o*iecti>?% En 9ilo)o9ia *aroc?, 9iinDa deri>? de la Du'ne6eu la conBtiinDa u'an?, la interioritatea )u*iecti>?, En linia de)c4i)? de De)carte), in>er)area copernican? a accentului de pe o*iecti> pe )u*iecti> >a 9i de)?>ErBit? de 9ilo)o9ii ulteriori: Lei*ni6, care )par-e lu'ea unitar? Entr-o 'ultitudine de 'onade )u*iecti>e% Cu'e, la care lu'ea r?'Ene co'plet de6ontolo-i6at?, dependent? de )u*iectul cuno)c?tor% Oant, care >a di)tri*ui atEt realitatea e:terioar? cEt Bi pe Du'ne6eu En cate-oria Flucrului En )ineF, ce nu poate 9i nici a9ir'at nici ne-at prin el En)uBi% Iic4te,

Sc4ellin- Bi 9ilo)o9ii ro'antici, care >or aBe6a eul En po)tura di>init?Dii, a a*)olutului$ 7 dat? cu *arocul, onticul Encepe aBadar )? )e 'ute din)pre o*iect )pre )u*iect, iar res e'tensa EBi cedea6? i'portanDa En 9a>oarea lui res cogitans# Conceptul platonician de Idee, ca prototip ontolo-ic, Encetea6? )? 'ai 9ie proiectat En tran)cendenD? Bi e)te introiectat En p)i4olo-ie$ Din realit?Di 'eta9i6ice, Ideile de>in 'odele 'entale$ <iBcarea poate 9i ur'?rit? En inter>alul de trecere de la RenaBtere la ,aroc$ Neoplatonicienii rena)centiBti, un <ar)ilio Iicino, acorda Enc? pree'inenD? ideilor ca F)u*)tanDe ade>?rateF, 9aD? de care o*iectele ace)tei lu'i )Ent )i'ple copii$ 7'ul poate )? cunoa)c? lu'ea 9iindc? En )u9letul )?u au r?'a) Entip?rite anu'ite F9or'ulae idearu' no*i) in-enita)F din ti'pul e:i)tenDei )ale )upracele)te, e:i)tenD? En ar'onie cu Intelectul di>in$ De cealalt? parte, teoreticienii in)piraDi de -Endirea )cola)tic?, un Tuccari, con)ider? Bi ei c? ideea o'enea)c? e)te o F)cintilla di>ina neC@ani'a no)tra i'pre))aF$ A'*ele po6iDii, atEt neoplatoni)'ul rena)centi)t cEt Bi do-'atica contrare9or'at?

a)i-ur? pree'inenDa ideii )u*iecti>e a)upra realit?Dii 9i6ice, dar o deri>? din 9iinDa di>in? (po6iDie pre6ent? Enc? Bi la De)carte)+$ <utaDia inter>ine o dat? cu colap)ul *aroc al 'eta9i6icii, care Encepe un Encet proce) de F-olire a tran)cendenDeiF, ce >a cul'ina En 'odernitate cu F'oartea lui Du'ne6euF$ De6ilu6ia )cenariilor ontolo-ice atra-e ruinarea polului di>in$ ConBtiinDa u'an? r?'Ene treptat )in-ur? En 9aDa uni>er)ului, En con)ecinD?, ideile Encetea6? )? 'ai 9ie deri>ate dintr-o in)tanD? e:terioar? Bi )Ent con)iderate 9or'e -enuine ale conBtiinDei u'ane$ Ace)t proce) de de6ontolo-i6are Bi )u*iecti>i6are a >i6iunii a)upra lu'ii a 9o)t )u*liniat de i)toricii 'entalit?Dilor Bi de criticii de art? Bi litere$ FDac? a' dori )? caracteri6?' pe )curt ceea ce le d? ace)tor i'a-ini a'prenta e)enDial?, a' )pune c? e)te >or*a de un proce) de )u*iecti>i6are p)i4olo-ic?F (Jei)*ac4, !1": #"!+$ F5orterul >a 9i con)iderat de acu' Enainte, dincolo de toate precepti>ele de in)piraDie ari)totelic?, nu atEt un docu'ent al 9ru'u)eDii, )au al contrariului ace)teia, dup? o

)car? de >alori e)tetice *ine )ta*ilite, ci ca un docu'ent de p)i4olo-ie, ca un in)tru'ent de o*)er>aDie pentru cunoaBterea u'anului En toat? pro9un6i'ea Bi poli'or9i)'ul )?u$ A'pla arie a portretului r?)punde ace)tei tran)9or'?ri: Enainte el En9?DiBa doar 9i-uri de eroi U$$$V, acu' repertoriul de per)onaje de>ine e:traordinar de lar-, En9?DiBEnd o lu'e pe)triD? Bi En 'iBcare, cu En?lDi'i Bi )c?deri, ce 9or9oteBte Enaintea )pectatoruluiF (<ara>all, !./: / &+$ <utaDia nu con)t? doar En Enlocuirea unei -alerii de per)onaje (ar4etipice, En E>ul <ediu Bi RenaBtere+ cu altele (puternic indi>iduali6ate, En ,aroc+$ Su*)tratul )c4i'*?rii con)t? En pr?*uBirea 'odelelor 'eta9i6ice, a e)enDelor Bi Ideilor, En )en) platonician$ Tot ceea ce pEn? acu' 9u)e)e luat drept 9?ptur? real?, cu e:i)tenD? ontolo-ic?, Encepe, o dat? cu De)carte), )? 9ie )upu) Endoielii$ Roadele de6ilu6iei *aroce )e >or >edea a*ia un )ecol 'ai tEr6iu, En Ilu'ini)', cEnd teolo-ia En totalitatea ei, ca )cenariu 'eta9i6ic, >a 9i decon)pirat? ca ilu6ie, En literatur?, e:e'plul cel 'ai -r?itor pentru

colap)ul ontolo-iei Bi )u*iecti>i-6area per)pecti>ei e)te Don 9uiBote de la Manc%a# Ro'anul lui Cer>ante) deli'itea6? tranBant dou? 'oduri de a concepe lu'ea 9icti>?, 9iind pe *un? dreptate con)iderat de unii critici drept iniDiator al ro'anului 'odern$ Ro'anele ca>alereBti 9u)e)er? ade>?ratele (est$seller$/TQ ale RenaBterii, En Spania, di>er)e continu?ri Bi i'itaDii ale de)c4i6?112 torului de )crie 2madis de ;aula )e editau En 'ii de e:e'plare$ Genul pre)upunea o anu'it? con>enDie de lectur?, o anu'it? percepDie a a>enturilor narate$ Cititorul rena)centi)t era un cititor Fnai>F, care )e l?)a antrenat En 9icDiune 9?r? )?-Bi pun? pro*le'e En pri>inDa >eridicit?Dii EntE'pl?rilor$ En 9elul ace)ta, )cenele 9anta)tice )e 'ultiplicau canceri-en, 'onBtrii, c?pc?unii Bi dra-onii )e En'ulDeau ca Entr-un 'uBuroi, >r?jile, 'a-icienii Bi ca)telele >r?jite )e i>eau pe)te tot, iar eroii 'ureau Bi En>iau la ne)9ErBit$ Ace)t cod de lectur? a>ea )? 9ie ruinat de pr?*uBirea -eneral? a Encrederii En con)i)tenDa lu'ii$ Cititorul lui Cer>ante) nu 'ai e)te un cititor

nai>, ci unul de6ilu6ionat$ El nu 'ai crede En idealurile epocilor anterioare, pe care le pri>eBte critic$ Ca>alerul r?t?citor nu 'ai e)te un erou (A'adi) de Gaula+, ci un ne*un (Don auijote+, ceea ce En)ea'n? c? lu'ea ca>alerea)c? a 9o)t decon)pirat? ca ilu6ie pierdut?$ 5oate c? En Don auijote a>e' un autoportret al lui Cer>ante) En)uBi, care, de6a*u6at, EBi conte'pl? En a doua parte a >ieDii, cea *aroc?, elanurile din pri'a parte, cea rena)centi)t?, cEnd, a)e'eni per)onajului )?u, lupta)e ideali)t pentru patrie Bi catolici)', pie6Endu-Bi o 'En? Bi, pentru ani *uni, li*ertatea$ 7 dat? cu Don 9uiBote, 9anta)ticul Encetea6? )? 'ai 9ie perceput ca real En interiorul uni>er)ului ro'ane)c$ Ca>aleri, En-eri, dia>oli, 'onBtri Encep )? 9ie >?6uDi ca proiecDii ale 'inDii per)onajului$ Ceea ce )-a EntE'plat En 9ilo)o9ia epocii )e repet? Bi la ni>elul lu'ilor 9icDionale: pr?*uBirea 'eta9i6icii Bi p)i4olo-i6area per)pecti>ei$ Scriitorul Bi cititorul )e de)olidari6ea6? de per)onajul care continu? )? pri>ea)c? Ideile En ter'enii con)i)tenDei ontolo-ice$ Lu'ea ca>alere)c?, cu 9?pturile ei

'a-ice, e)te )upu)? deprecierii, cu' )e EntE'pl? la )9ErBitul )ecolului al G;I-lea cu toate idealurile rena)centi)te$ E ade>?rat, nu e )atani6at?, ci p)i4olo-i6at?: 9icDiunile ei nu )Ent tratate drept apariDii de'onice, ci drept delir paranoic$ Ro'anul )e *i9ocali6ea6?: pe de o parte, Don auijote, care pro'o>ea6? per)pecti>a ideali)t? a)upra lu'ii% de cealalt?, Sanc4o 5An6a Bi toDi ceilalDi, care )u)Din per)pecti>a pra-'ati)t?$ Hocul lor red? duali)'ul o'ului *aroc, )9EBiat Entre a)piraDia )pre a*)olut Bi aplecarea )pre 'aterie$ Don auijote Bi Sanc4o 5An6a tr?ie)c En lu'i co'ple'entare, dar paralele$ Spre 9inal, En)?, di)cur)urile lor Encep )? inter9ere6e: )cutierul )e 'olip)eBte de ideali)'ul )t?pEnului )?u, En ti'p 113 ce ca>alerul )9ErBeBte prin a-Bi pierde idealul, prin a )e de6ilu6iona, tre6indu-)e din ne*unie$ 5roce)ul de6a'?-irii *aroce a lui Don auijote )e declanBea6? Entr-o )cen? crucial? din partea a doua a ro'anului: >i)ul din peBterea din <onte)ino)$ E)te 'o'entul En care, la 9el ca En ?ia*a 0n vis, prota-oni)tul tr?ieBte direct

i'pactul p)i4olo-ic dintre dou? >i6iuni, ceea ce Ei pro>oac? un colap) al certitudinii ()ale+ e:i)tenDiale$ FCa>alerul tri)tei 9i-uriF co*oar? En peBterea din <onte)ino) ca F)? >ad? cu oc4ii lui dac?-) ade>?rate toate 'inunile ce )e po>e)teau de)pre ea prin toate acele 'elea-uriF$ 5eBterile >r?jite erau un topos al i'a-inaDiei 'edie>ale Bi rena)centi)te, ce )upra>ieDuia din antic4itate, En lu'ea antic?, En a)t9el de -rote, con)iderate -uri de intrare )pre lu'ea cealalt?, )e per9or'au rituri reli-ioa)e, cu' ar 9i incu*aDia En >ederea o*Dinerii unor >i)e pro9etice$ Cea 'ai cuno)cut? era peBtera lui Trop4onio), cele*ru pro9et care di)p?ru)e la 'oarte En '?runtaiele p?'En-tului$ Cel care co*ora En peBtera )a era purtat Entr-o c?l?torie iniDiatic? de natur? e:tatic? En care i )e 9?ceau re>elaDii )upranaturale$ CreBtini)'ul a inter6i) ace)te practici, declarEndu-le )atanice prin a)i'ilarea e:ta6ului Bi incu*aDiei cu -oeDia, arta in>oc?rii dia>olilor$ Xcoli de -oeDie au continuat En)? )? 9uncDione6e En tradiDia ocult?, la Nur)ia )au la ;i)i-nano, En Italia, Bi la Toledo Bi Sala'anca, En Spania$ FCiti' c? En Spania, dup? in>a6ia

)ara6inilor, )crie p?rintele ie6uit <artin del Rio m La magia demoniaca, a doua carte din tratatul )?u Disquisiciones M+gicas, atEta >i-oare a c?p?tat 'a-ia EncEt, a9lEndu-)e Dara Entr-o 'are 'i6erie Bi neBtiinD? a c?rDilor *une, En>?D?'Entul pu*lic nu cuprindea aproape ni'ic altce>a decEt artele de'onice, En Toledo, Se>illa Bi Sala'anca$ En ace)t din ur'? oraB, a)t?6i 'a'? a *unelor arte, pe cEnd locuia' eu acolo, 'i-au ar?tat o -rot? 9oarte adEnc?, r?'?BiD? a unei Bcoli 'on)truoa)e, a c?rei intrare re-ina Dona I)a*ella, 9e'eie cu )u9let *?r*?te)c, )oDie a lui Don Iernando Catolicul, porunci)e )? 9ie 6idit? cu >ar Bi ci'ent a*ia cu un )ecol En ur'?F$ Enc4i)e nu cu 9oarte 'ult ti'p En ur'? (cea din Toledo prin ordinul lui Huan <artine6 Guijarro, ar4iepi)cop al oraBului din /18+, En cadrul o9en)i>ei -enerale a *i)ericii E'potri>a oculti)'ului, -rotele de >r?jitoare tri'iteau la lu'ea 9eeric? a ro'anelor ca>alereBti$ E:ponent al ace)tei lu'i, Don auijote 1 ridic? *la'ul ideolo-ic pu) a)upra peBterii din <onte)ino), recuperEnd-o de )u* acu6aDia de

)atani)': FIad El nu'iDiM U$$$V )? nu-i 'ai )puneDi aBa, 9iindc? nu o 'erit?, dup? cu' >eDi Bi >edea Endat?F$ Ce )e EntE'pl?M Eroul no)tru co*oar? pe o 9unie En -rot?, unde r?'Ene En jur de o ju'?tate de or?, dup? care e)te tra) a9ar?, ador'it, de c?tre En)oDitorii )?i$ Ca>alerul nea-a c? ar 9i >i)at a>enturile din?untru, cla'End di'potri>? realitatea lor: FBi cu' '? -?)ea' eu prin) En acea)t? -rij? Bi Encurc?tur?, deodat? Bi 9?r? >oie '? cuprin)e un )o'n din cele 'ai adEnci Bi, cEnd nici cu -Endul nu -Endea', 9?r? )? Btiu cu' Bi-n ce 9el, '? tre6ii dintr-En)ul Bi '? >?6ui En 'ijlocul celei 'ai 9ru'oa)e, 'ai dulci Bi 'ai de)9?t?toare pajiBti pe care o poate 9?uri 9irea Bi-o poate 6?'i)li cea 'ai i)cu)it? Enc4ipuire o'enea)c?$ <? 9recai la oc4i, 'i-i )p?lai Bi >?6ui c? nu dor'ea', ci c? era' trea6 aie>eaF, En 9aD? Ei apare un Fpalat, )au 9oiBor E'p?r?te)c, de-o )tr?lucire or*itoare, ale c?rui 6iduri Bi ai c?rui pereDi p?reau 9?uriDi din cleBtar )tr?>e6iu Bi lu'ino)F, En care EntElneBte 9i-uri le-endare din ciclul carolin-ian al lui Roland (RoldAn, pentru )panioli+: <onte)ino) En)uBi, ca>alerul Durandarte Bi do'niDa )a ,eler'a$ <onte)ino)

El EntE'pin? a)t9el: FDe-atEt a'ar de ani, >itea6ule ca>aler Don auijote de La <anc4a, de cEnd 4?l?dui' prin a)te pu)tiet?Di )olo'onite, aBtept?' )? te >ede', ca )? dai de Btire lu'ii ce cuprinde Bi Enc4ide Entr-En)a adEnc? peBter? En care ai intrat, nu'it? peBtera lui <onte)ino)% i)pra>? p?)trat? pentru a 9i )?>ErBit? nu'ai de ne*iruita-Di ini'? Bi de neEntrecutu-Di curajF$ Si'*oli)tica Entre-ii a>enturi e)te e:traordinar?$ SpaDiul )cu9undat al peBterii, ca Bi En ca6ul te'niDei lui Se-i)'undo, e)te un corelati> al inconBtientului colecti>$ Aici )e a9l? En-ropate 9i-urile ce alc?tuiau 'aterialul 'a-ic al ro'anelor ca>alereBti, Ca>alerii )Ent DinuDi pri6onieri En lu'ea )u*teran? de c?tre o >raj? a lui <erlin, 'arele 'a- din ciclul art4urian, ce per)oni9ic? aici 9ante6ia nocturn?$ TradiDia )pune c? *?trEnul EnDelept era 9iu al dia>olului (F<erlin, acel )olo'onar din Dara Iranciei, de)pre care )e )pune c-ar 9i 9eciorul necuratuluiF+, 9apt )u-e)ti> pentru reacDiile contradictorii de 9a)cinaDie Bi tea'? ale oa'enilor 9aD? de 9anta)'ele 'a-ice$ ;raja care Dine toat? acea)t? lu'e departe de lu'ina 6ilei

nu e)te altce>a decEt cen6ura i'pu)? i'a-inaDiei de c?tre -Endirea teolo-ic?, pe de o parte, Bi de / -Endirea raDionali)t?, de cealalt?$ De aceea, pentru cei de a9ar?, lu'ea de jo) e)te atEt un iad, cEt Bi o ilu6ie (Bi a' ar?tat cu' cele dou? 9or'e de depreciere )e )uprapuneau En epoc? En ideea c? >i)ele )Ent ilu6ii tri'i)e de dia>oli pentru a-i atra-e pe oa'eni En p?cat+$ Don auijote e)te En)? i'un la a'Endou? 9or'ele de culpa*i-li6are$ 5entru el, Dinutul lui <onte)ino) nu e)te in9ernal, ci paradi)iac, iar cele tr?ite aici nu )Ent un >i) deBert (somnium), ci o >edenie >i6ionar? (revela*ia)# El e)te ca>alerul aBteptat capa*il )? re9ac? 'iticul descensus ad inferos pentru a eli*era 9i-urile Dinute pri6oniere aici$ Intr-o lu'e care nu 'ai crede En 9ante6ie, ne*unia lui )in-ur? e)te capa*il? a re-?)i dru'ul Enapoi la inconBtientul 'a-ic$ ,atjocorit? de cei din jur, p)i4o6a paranoic? a lui Don auijote r?'Ene )in-ura cale de iniDiere (pentru prota-oni)t, c?l?toria durea6? trei 6ile, ci9r? caracteri)tic?

incur)iunilor En lu'ea celealt?, cu' e)te cea a lui Dante+ Entr-o di'en)iune p)i4ic? pierdut?, unde nu do'neBte principiul 9ru)trant al realit?Dii, ci principiul pl?cerii 9anta)'atice$ En anti-epopeea ca>alerea)c? a lui Cer>ante), peBtera lui <onte)ino) repre6int? punctul cel 'ai de jo), nadirul a>enturii eroului, core)pun6End co*orErilor lui =li)e Bi a lui Enea En Cade)$ De)cinderea En >i)are are En)? e9ectul neBteptat de a-l tre6i pe ulti'ul o' capa*il )? )e conecte6e la 'aterialul 9eeric re9ulat$ Din ace)t 'o'ent, Don auijote, care pEn? acu' )e )cu9unda tot 'ai adEnc En delir, pare a re>eni in)e)i6a*il )pre )upra9aD?, pentru ca En 9inalul ro'anului )? EBi recapete FluciditateaF, adic? )? )e reinte-re6e En >i6iunea de)pre lu'e a celor din jurul )?u$ IniDierea proce)ului de tre6ire )e datorea6? unui Boc a)e'?n?tor celui tr?it de Se-i)'undo$ 5En? acu', Don auijote EBi tr?i)e ne*unia ca pe o realitate deplin?$ Din interiorul delirului, el EBi in>e)tea 4alucinaDiile cu o con)i)tenD? ontolo-ic? co'plet?$ 5rincipiul de or-ani6are a lu'ii En ter'enii >i6iunii ca>alereBti

9uncDiona coerent, dEndu-Bi propria Ente'eiere, a)t9el EncEt pentru ca>alerul Enc4ipuit cutare 9or'e erau cu tot atEta certitudine niBte uriaBi, pe cEt pentru )cutierul )?u erau niBte 'ori de >Ent$ Di9erite prin principiul lor )tructurant (al pl?cerii vs# al realit?Dii+, cele dou? repre6ent?ri pot coe:i)ta En paralel, 9?r? ri)cul de a )e anula reciproc, cEt? >re'e pro'otorii lor (Don auijote, re)pecti> Sanc4o+ nu ie) din interiorul lor$ AceeaBi 8 coerenD? a realit?Dii 9uncDiona Bi pentru Se-i)'undo Enainte de a 9i adu) En palat, prinDul nea>End pro*le'e En a di)tin-e lu'ea En care tr?ieBte (te'niDa+ de e>entualele lu'i >i)ate (En >i)ele ce Ei pot 9i ipotetic atri*uite ca oric?rui o'+$ 5ro*le'a lui Se-i)'undo apare doar atunci cEnd, )u* e-ida >i)ului, Ei e)te pre6entat? o alt? realitate (cea din palat+ de e-al? con)i)tenD? cu cea din turn$ In 'od )i'ilar, En peBtera lui <onte)ino), Don auijote )e con9runt? nu cu o >i6iune calitati> di9erit? de a )a proprie (cu' e)te >i6iunea lui Sanc4o+, ci cu o >i6iune oniric? ec4i>alent? >i6iunii )ale p)i4otice$ 5En? acu', ca>alerul

prelucra 'aterialul 9anta)'atic re9ulat doar prin )tructurile ne*uniei% En -rota F>r?jit?F el El acce)ea6? prin )tructurile >i)ului$ A'Endou?, de)coper? el, )Ent e-al de Endrept?Dite, au aceeaBi con)i)tenD?$ La 9el cu Se-i)'undo adu) En palat, Don auijote de)coper? En lu'ea oniric? aceleaBi repere de certi9icare ale realit?Dii cu cele pe care le 9olo)ea En lu'ea p)i4otic?: FE'i du)ei 'Ena la cap Bi la piept pentru a '? EncredinDa dac? eu era' acela care )t?' acolo )au >reo n?luc? a'?-itoare care-'i lua)e c4ipul% dar atin-erea, )i'Direa, >or*ele cu ro)t pe care le )punea' En )inea 'ea E'i ar?tar? c? tot eu )Ent cel ce era' atunci acolo, ca Bi cel ce )Ent aici acu'aF, Endoiala lui Se-i)'undo ia naBtere atunci cEnd tre*uie )?-Bi e:plice coe:i)tenDa a dou? >i6iuni Freali)teF ce au o e-al? )oliditate )en6orial?, En 'od in>er) )i'etric, nedu'erirea lui Don auijote apare cEnd e)te pu) En )ituaDia de a con9runta dou? >i6iuni F9anta)'aticeF de aceeaBi coerenD?$ Nu EntE'pl?tor, naratorul a>enturilor lui Don auijote, Cide Ca'ete ,erenjeli, tratea6? a>entura drept Fapocri9?F, l?)End En )ea'a FprudenDeiF (de)i-ur *aroce+ a cititorului )?

decid? dac? e)te )au nu la 9el de real? ca toate celelalte p?Danii ale prota-oni)tului$ De a)e'enea, Sanc4o EBi apo)tro9ea6? ca>alerul: FA'an, )t?pEne, )t?pEne, 3ino-Di En 9ire, pentru Du'ne6eu, Bi-n nu'ele cin)tei Lu'in?Diei Tale Entoarce-te la judecata cu'p?nit? Bi nu 'ai da cre6are ?)tor n?luciri ce Di-au )crEntit 'inDile Bi Di le-au Entor) pe do)F$ Dar pentru Don auijote nu e)te la 9el de uBor a decide ce a 9o)t n?lucire Bi ce a 9o)t realitate, cu' e)te pentru Sanc4o, 9iindc?, En ti'p ce )cutierul pri>eBte 9aptele din a9ar?, >?6Endu-Bi )t?pEnul dEnd a)alt unei 'ori de >Ent, ca>alerul pri>eBte din interiorul ne*uniei )ale, >?6Endu-)e En lupt? cu un uriaB$ Toc'ai e-ala Ente'eiere )u*iecti>? a >i6iunii )ale . ca>alereBti paranoice Bi a >i6iunii 9eerice onirice 9ace ce cele dou? >i6iuni )? )e )u*'ine6e reciproc$ Xocul repre6ent?rilor deter'in? En Don auijote un colap) al certitudinii e:i)tenDiale, care >a duce En 9inal la Ftre6ireaF lui$ DeBi in>er) )i'etrice, de6ilu6iile (desenganos) lui Se-i)'undo )i a lui Don auijote au con)ecinDe )i'ilare:

de6ontolo-i6area lu'ii$ 7 dat? cu Cer>ante), Calderon Bi toDi 'arii )criitorii *aroci, )cenariile 'eta9i6ice care e:plicau lu'ea Bi Ei d?deau o Ente'eiere ontolo-ic? )Ent pri>ite cu )u)piciune$ De6a'?-it, prudent, o'ul european al )ecolului al G;II-lea Encepe )? EBi decon)pire idealurile drept proiecDii )u*iecti>e$ Dup? pu*licarea lui Don auijote, ro'anele ca>alereBti ie) din 'od? Bi aproape Encetea6? )crierea Bi editarea lor$ <a-ia, 'i)tica, 9eericul, 9anta)ticul nu 'ai pot 9i luate drept realit?Di nici '?car En interiorul 9icDiunii ro'aneBti, ro'anul EndreptEndu-)e Encet, dar )i-ur, )pre 9or'ula reali)t?$ Cer>ante) )urprinde acea)t? luare de conBtiinD? de )ine, perceput? ca o Fde)>r?jireF (desenc%antemenf) a lu'ii, ca o tre6ire din ne*unia in-enu? a )ecolelor anterioare$ Senti'entul c? uni>er)ul e)te o aparenD?, c? >iaDa e)te o repre6entaDie, c? e:i)tenDa e)te un >i), din care ne aBteapt? 'area deBteptare, duce la )u*iecti>i6area >i6iunii a)upra lu'ii$ Satani6at?, 'orti9icat?, depreciat?, ontolo-ia )e )cu9und? En p)i4olo-ie$

-i(liografie critic+ orientativ+. Ho)e Loui) ,ou6a Al>are6, 5eligiosidad contrarreformista 1 cultura sim(olica del -arroco, <adrid, Con)ejo Superior de In>e)ti-acione) Cienti9ica), !!&% 54ilippe Arie), Omul 0n fa*a mor*ii, >oi$ I$ ?remea giganilor, >oi$ II$ Moartea s+l(atic+, Traducere Bi note de Andrei Nicule)cu, ,ucureBti, Ed$ <eridiane, !!8% Eu-enio ,atti)ti, 5enacimiento 1 -arroco, <adrid, Catedra, !!&% Ser-io ,ertelli, 5e(eldes, li(ertinos 1 ortodo'os en el -arroco, ,arcelona, Edicione) 5enin)ula, !01% Oarl Al9red ,lu4er, 3eneca en "spana desde el siglo RIII %asta el siglo R?II, <adrid, Gredo), !0#% loan 5etru Culianu, "ros )i magie 0n 5ena)tere# G@S@, Traducere de Dan 5etre)cu, 5re9aD? de <ircea Eliade, 5o)t9aD? de Sorin Anto4i, ,ucureBti, Ed$ Ne'ira, !!1% DinKo C>itano>ic (ed$+, "l sueno 1 su representacion en el -arroco espanol, ,a4ia ,lanca, Cuaderno) del Sur, !8!% Hean Delu'eau, &+catul )i frica# ulpa(ilitatea 0n Occident (secolele RIII$ R?I,), >oi$ I, Traducere de In-rid Ilinca Bi

Cora C4iriac% >oi$ II, Traducere de <i4ai =n-urean Bi Li>iu 5apuc, 5o)t9aD? de Ale:andru-Ilorin 5laton, IaBi, Ed$ 5oliro', !!., re)pecti> !!0% Guiller'o Dia6-5laja, "l espiritu del -arroco, ,arcelona, Editorial Critica, !0#% Arturo Iarinelli, La vita e un sogno (" >oi$+, Torino, Iratelli ,ocea Editori, ! 8% Jallace O$ Ier-u)on, La 5enaissance dans la pensee %istorique, 5ari), 5a3ot, !/&% Eu-enio Garin, Medioevo 1 5enacimiento# "studios e investigaciones, <adrid, Tauru), !0 % Carlo Gin6*ur-, Istorie nocturn+# O interpretare a sa(atului, Traducere de <i4ai A>?danei, Cu o po)t9aD? de ;aleriu G4er-4el, IaBi, Ed$ 5oliro', !!8% <$ Carri), oLs, &igs, Wars ><Witc%es# T%e 5iddles of ulture, Gla)-oW, !..% Cel'ut Cat69eld, "studios so(re el -arroco, <adrid, Editorial Gredo), !88% HacLue) Le Go99, Imaginarul medieval# E)euri, traducere Bi note de <arina R?dule)cu, ,ucureBti, Ed$ <eridiane, !! % Ide', Ha)terea &urgatoriului (" >oi$+, Traducere, pre9aD? Bi note de <?ria Carpo>, ,ucureBti, Ed$

<eridiane, !!/, E'ile <Ale, L<2rt religieu' de la fin du Mo1en Tge en !rance, 5ari), A$ Colin, !"/% Ho)e Antonio <ara>all, La cultura del -arroco# 2n+lisis de una estructura %istorica, ,arcelona, Editorial Ariei, !./% 7>idiu <oceanu, ?isul si 0mp+r+*ia, Cluj, Ed$ Anti', !!0% Ro*ert ! <uc4e'*led (ed$+, Magia si vr+Bitoria 0n "uropa din "vul Mediu p0n+ ast+zi, Traducere din 9rance6? de <?ria Bi Ce6ar I>?ne)cu, ,ucureBti, Ed$ Cu'anita), !!.% E'ilio 7ro6co, Manierismo 1 -arroco, Sala'anca, Ana3a, !.&% E'ilio 7ro6co Dia6, Introduccion al -arroco (C >oi$+, =ni>er)idad de Granada, !00% Santia-o Se*a)tiAn, ontrarreforma 1 -arroco# Lecturas iconogrdficas e iconologicas, <adrid, Alian6a Editorial, !0 % Sal>io Turro, Descartes# Del %ermetismo a la naeva ciencia, ,arcelona, Ant4ropo), Editorial del Co'*re, !0/% Ro)ario ;illari (ed$+, "l %om(re (arroco, <adrid, Alian6a Editorial, !!"% Jerner Jei)*ac4, "l -arroco# 2rte de la ontrarreforma, <adrid, E)pa)a-Calpe, !1"$

C75IL=L DI;IN NN !2/3T I'a-inea lu'inoa)? a unui copil di>in, care apare En 'ituri, En literatur? )au En >i)uri, Enc?rcat? de o )e'ni9icaDie tran)cendent?, de o pro'i)iune de tran)9or'are Bi de E'plinire, e)te, dup? p)i4olo-ia analitic?, un )i'*ol al )inelui$ Ii-ura copilului )e a9l? la cele dou? e:tre'it?Di ale liniei de e>oluDie p)i4olo-ic? a indi>idului u'an$ La Enceput, ea e)te o e:pre)ie a )inelui pri'iti>, al 9?tului din 9a6a intrauterin?, a c?rui aparat p)i4ic )e a9l? Bi el En )tare e'*rionar?$ Copilul ori-inar, ce )e EnalD? din ape )au din 4ao), care ie)e din pEntecul 'atern al p?'Entului )au din oul co)'ic, )i'*oli6ea6? e'er-enDa )piritului din 'aterie, naBterea indi>idului dotat cu conBtiinD?$ ;oluntar )au in>oluntar, 'ito-ra9ul )au )criitorul care i'a-inea6? -ene6a lu'ii Bi a u'anit?Dii )e tran)pune En cele 'ai >ec4i i'a-ini Bi intuiDii pe care le are de)pre propria )a naBtere$ Copilul di>in e)te Bi un )i'*ol al )inelui teleolo-ic, pe care o'ul, En e>oluDia )a p)i4olo-ic?, Encearc? )?-l re9ac? la un ni>el )uperior$ DeBi indi>iduaDia e)te un proce) ce

pre)upune )epararea En co'ponente 9uncDionale a )inelui ori-inar, indi>idul nu e)te p?r?)it niciodat? de no)tal-ia )t?rii de totalitate, pe care o re)i'te ca pe un paradi) pierdut$ Re-re)ia la )en6aDia de 9u6iune iniDial? e)te Entotdeauna un prilej de reconectare la )ur)ele >itale ale 9iinDei de adEnci'e, ce per'ite un nou Enceput, o nou? ieBire En e:i)tenD?$ Dar ade>?rata re-?)ire de )ine e)te cea En care indi>idul reuBeBte )? reinte-re6e Entr-un tot co'ponentele )cindate ale per)onalit?Dii )ale$ Sinele 'atur, )inele teleolo-ic poate 9i o*Dinut printr-o conjuncDie a conBtiinDei Bi a inconBtientului, a p?rDilor anta-oni)te ale aparatului p)i4ic (eul Bi anima, persana Bi u'*ra+, )i'*oli6at? printr-o nunt? alc4i'ic?$ Dup? C$ G$ Hun-, )cenariul narati> al 'iturilor, al epopeilor, al *a)'elor Bi al operelor literare care En9?DiBea6? o questa ur'ea6? ale-oric linia indi>iduaDiei u'ane$ A>enturile eroului pornit pe oceane 9urtunoa)e, prin p?duri pline de pri'ejdii, prin " Dinuturi pu)tii Bi nee:plorate, )Ent cel 'ai

ade)ea i'a-inate e'patetic de arti)t En 9uncDie de repre6ent?rile intuiti>e ale unei co*orEri En inconBtient, En care eul )e EntElneBte cu du*lii )?i, cu per)onalit?Dile )ale necuno)cute, ce tre*uie)c adu)e la lu'in?, En Metamorfoze )i sim(oluri ale Li(0doului (5ari), Edition) <ontai-ne, !".+, Hun- identi9ic? tiparul ar4etipal al re-?)irii de )ine En c?l?toria 'itic? a eroului pe ocean, Entr-o *arc? )au un *utoi, En c?utarea ne'uririi, En unele le-ende a'erindiene, *arca e)te En-4iDit? de 'arele Barpe )au de un dra-on ac>atic, ce '?nEnc? )oarele la apu), El tran)port? En pEntecele )?u, Bi El arunc? a9ar? la r?)?rit$ 5e ace)t dru' )olar )u*teran, eroul )u9er? Bi el o -e)taDie care Ei per'ite, la cap?tul c?l?toriei, )? )e na)c? a doua oara, la o condiDie )uperioar? celei 'uritoare$ Re>eriile de re-re)ie la )Enul 'atern a)cund o dorinD? )i'*olic? de tran)cendere a )ituaDiei actuale Bi de renaBtere interioar?$ De 9iecare dat? cEnd indi>idul are intuiDia unor tran)9or'?ri i'portante, care duc la o reaBe6are a -eo-ra9iei )ale p)i4ice, En >i)uri Ei apare i'a-inea o'ului care )e naBte Enc? o dat?, ca 6eu$ Recurent? En 'ituri, reli-ii Bi

opere de art?, 9i-ura copilului di>in e)te pri'it? ca un m1sterium tremendum, din care iradia6? puterea )inelui reEntre-it$ Ca toate 'arile opere de proiecDie 9anta)tic?, poe'ul !aust (utili6e6 En pri'ul rEnd traducerea lui Lucian ,la-a, E$S$5$L$A$, !//, Bi, pe alocuri, cea a lui Xte9an Au-u)tin DoinaB, Ed$ =ni>er), !0"+ ridic? o 4art? )i'*olic? a )u9letului creatorului )?u$ A>enturile prota-oni)tului tran)criu e'patetic 'iBc?rile interioare ale lui Goet4e, care pare aBi 9i -?)it En per)onaj o o-lind? de pro9un6i'e, EntE'pl?rile doctorului de>enit 'a- codi9ic?, En )i'*oluri e)oterice, a>entura de autocunoaBtere a )criitorului, ridicat? de ace)ta la ran- de e:perienD? e:e'plar? pentru Entrea-a u'anitate$ ConBtient de di'en)iunea p)i4olo-ic? a celor narate, Goet4e nu utili6ea6? totuBi un li'*aj Bi un cod )i'*olic p)i4olo-ic, ci EBi tran)pune intuiDiile Entr-un cod 'eta9i6ic$ I'a-i)tica 'a-ic?, alc4i'ic? Bi 4er'etic?, conceptele 9ilo)o9ice 9olo)ite de )criitorul de la Jei'ar )Ent corelati>ii o*iecti>i ai unor 'o'ente Bi entit?Di interioare$ 5oe'ul pare a 9i o uriaB? proiecDie co)'ic? a

)u9letului lui Goet4e$ En ace)t coddded interpretare, 9i-ura copilului apare En !aust de nu 'ai puDin de cinci ori, Bi de 9iecare dat? ea e:pri'? o alt? con9i-uraDie interioar?$ "" 5ri'a apariDie e)te cea a copilului n?)cut din relaDia adulter? a lui Iau)t cu <ar-areta Bi el )i'*oli6ea6? o conjuncDie nereuBit?$ Iau)t o >ede pentru pri'a oar? pe tEn?ra 9at? Entr-o o-lind? 'a-ic? din *uc?t?ria >r?jitoarelor, unde 9u)e)e du) de <e9i)to pentru a 9i reEntinerit$ ,End din ca6anul cu decoct de 4ipo'an?, Iau)t e)te >r?jit, re>itali6at, )e:uali6at, Bi En el )e aprind dorinDele erotice$ C4ipul 9e'eii care Ei apare En o-lind? per)oni9ic? idealul )?u de 9e'eie tre6it la >iaD? din criptele propriului )u9let$ 7-linda, in)tru'ent 'antie, Ei per'ite lui Iau)t )?-Bi >i6uali6e6e anima, per)onalitatea 9e'inin? inconBtient?, pe care o proiectea6? a)upra <ar-aretei, la 9el cu' <e9i)to per)oni9ic? )i el o alt? per)onalitate inconBtient? a prota-oni)tului, um(ra# <ar-areta Bi <e9i)to Entruc4ipea6? cele dou? F)u9leteF contradictorii ale lui Iau)t, cele dou? tendinDe ce Bi-l di)put?

pe erou, cea a)cendent?, lu'inoa)?, Bi cea de)cendent?, tene*roa)?$ 5er)onaj 4er'etic, En care )u)ul )e E'*in? cu jo)ul Bi *inele cu r?ul, Iau)t Ei cuprinde pe a'Endoi$ Iar dac? <e9i)to repre6int? du*lul )?u de'onic, F)piritul r?uF, FBarpeleF, <ar-areta e)te du*lul )?u an-elic, care, Entr-o di)put? En care Iau)t 9ace o pro9e)iune de credinD? de tip pantei)t, )e arat? pe )ine ca o credincioa)? creBtin? 9idel? *i)ericii$ 5ietatea 9etei core)punde condiDiei de doctor erudit a lui Iau)t: pEn? nu de'ult, prota-oni)tul 9u)e)e Entr-atEt de inten) dedicat lu'inilor raDiunii Bi Entr-atEt de )t?pEnit de -Endirea intelecti>?, EncEt pEn? Bi idealul )?u 9e'inin 9u)e)e )u*li'at de la ni>elul carnal al ero)ului la cel )piritual al lui agape# <ar-areta e)te aBadar o i'a-ine )u*li'at? a animei lui Iau)t, iar idila eBuat? dintre cei doi )i'*oli6ea6? eBecul credinDei pure En a-i o9eri eroului 'Entuirea$ 5ornit pe calea tene*roa)? a )i'Durilor Bi a dorinDelor re9ulate, per)oni9icate de <e9i)to, Iau)t nu nu'ai c? nu >a ur'a calea a)cendent? indicat? de 9at? (cu' )e EnEE'pl? cu Dante condu) de ,eatrice+, ci o >a

atra-e Bi pe acea)ta En lu'ea carnalit?Dii Bi a p?catului, En relaDia celor doi Endr?-o)tiDi, rolul dia>olului e)te de a i)piti eul an-elic din )tarea lui a)e:uat-)piritual? Entr-o )tare )e:uali6attrupea)c?$ Dec?derea <ar-aretei re9lect? de)tinul ada'ic al lui Iau)t, pactul 9?cut de ace)ta cu tene*rele$ En lectur? p)i4o-ar4etipal?, coruperea 9etei core)punde aBadar unei de)u*li'?ri a ani'ei an-elice a prota-oni)tului, "# unei de6in>e)tiri a li*idoului )?u din o*iectele )pirituale ale credinDei Bi unei rein>e)tiri En in)tincte )e:uale$ 7 )erie de )cene )i'*olice punctea6? re-re)ia parcur)? de 9i-ura <ar-aretei )u* in9luenDa 9i-urii dia>olului$ Iau)t Ei o9er? 9etei dou? cutii cu *ijuterii, procurate de dia>ol$ Dac? pri'a cutie e)te d?ruit? de tEn?r? *i)ericii, ca )e'n c? ea )e a9l? Enc? )u* do'inaDia unei atitudini altrui)te, orientate )pre o idee tran)cendent?, a doua cutie e)te p?)trat?, )e'n c? intere)ul 9etei )e recentrea6? a)upra ei En)eBi$ In ter'eni creBtini, 9or'a acea)ta de e-oi)' )t? )u* )e'nul lui <a'ona, de'onul l?co'iei

(avaritid)# A doua )cen? e)te EntE'irea celor doi En ca)a unei codoaBe, <arta$ =r'End calea <ar-aretei, cei doi Endr?-o)tiDi ar 9i ajun) En 9aDa altarului, unde ar 9i con)9inDit o iu*ire le-iti'? Bi ca)t?$ =r'End calea lui <e9i)to, ei ajun- Entr-un pat de *ordel, unde )e cele*rea6? iu*irea lu*ric?, patronat? de <olo4, de'onul de)9rEului (lu'uria)# La 9el cu 7edip, a>entura <ar-aretei ur'ea6? un tra)eu p)i4olo-ic re-re)i>, de Entoarcere la etape re>olute ale unei 'aturi6?ri ce a pre)upu) )u*li'?ri )ucce)i>e$ 5er)onajele care Encearc? )? oprea)c? Fdec?dereaF <ar-aretei )i'*oli6ea6? cen6urile ce E'piedic? re-re)ia$ 5ri'ul dintre ace)tea e)te ;alentin, 9ratele 9etei, pe care Iau)t, al c?rui *raD e)te condu) de <e9i)to$ El ucide En duel$ En protocolul onoarei din )ecolele G;I-G;II, 9ratele e)te un -arant al *unului renu'e Bi al ca)tit?Dii 9etei, al i'a-inii ei )ociale, al persanei de Fdoa'n?F ce core)punde persanei de ca>aler$ Nu'ele ;alentin tri'ite En)? Bi la patronul nupDiilor le-iuite (Goet4e para9rea6? c4iar cele*ra *alad? a lui S4aKe)peare+, En el Entre6?rindu-)e ale-oric i'a-inea unui )9Ent-'ilitar$ Duelul

dintre ;alentin Bi Iau)t, Fpo)edatF de <e9i)to, r?)toarn? re6ultatul En9runt?rii ar4etipale dintre S9Entul G4eor-4e Bi *alaur$ 5rin 'oartea lui ;alentin, <ar-areta, FEn-erulF, ie)e de )u* protecDia unui ar4an-4el p?6itor, En 'od )i'ilar, atunci cEnd 7edip )e Entoarce la T4e*a, pe un tra)eu re-re)i> ce El >a aduce En c4iar patul En care a 9o)t conceput, calea Ei e)te *arat? de o 9i-ur? a-re)i>?, de Laio)$ Imago$777 tat?lui, la 9el cu imago$ul 9ratelui, tre*uie En9runtate Bi En>in)e pentru ca prota-oniBtii )? poat? continua co*orErea En )ine$ Al doilea per)onaj care )e opune c?derii <ar-aretei e)te 'a'a ei$ En codul reali)t de lectur?, 'a'a, la 9el cu 9ratele, ap?r? onoarea Bi ca)titatea 9etei, En codul 'eta9i6ic de lectur?, 'a'a "1 tri'ite la o 9i-ur? tutelar? )uperioar? ar4an-4elului, la cea a Iecioarei <?ria$ Ru-Endu-)e la icoana <aicii Do'nului cu pruncul, <ar-areta )e pune )u* )e'nul nunDii ca)te, al pro-creaDiei 9?r? )e:ualitate, )i-ilat? En conceptul i'aculatei concepDii$ Ace)t 'odel de iu*ire )u*li'at? e)te En)? F)tin)F la )9atul

lui <e9i)to, care le procur? Endr?-o)tiDilor un dro- pentru a o ador'i pe 'a'?$ Dro-ul )e >a do>edi o otra>?, 9iindc?, En codul p)i4olo-ic de lectur?, a Fador'iF o cen6ur? e)te totuna cu a o di)tru-e$ La 9el cu <ar-areta, Bi 7edip tre*uia )? En9runte Bi )? Enl?ture imago$u7 'atern, per)oni9icat En ca6ul )?u de 9i-ura a'eninD?toare a S9in:ului$ TrecEnd de 9i-urile ce E'piedic? de)cinderea En adEncuri, iu*irea dintre Iau)t Bi <ar-areta cul'inea6? En Noaptea ;alpur-iei$ Dac? )-ar 9i l?)at condu) de dorinDele <ar-aretei, Iau)t ar 9i ajun) la nunta En *i)eric?, En 9aDa lui Du'ne6eu$ 5e calea lui <e9i)to, el EBi cele*rea6? iu*irea la )a*atul or-ia)tic al >r?jitoarelor, )u* patronajul <ae)trului Leonard, <arele `ap Ne-ru$ ,alul Satanei, En care litur-4ia )acr? a c?)?toriei )e o9icia6? pe do), )i'*oli6ea6? noaptea )i'Durilor Bi a )e:ualit?Dii$ Noaptea de )a*at core)punde ne*uniei En care )e pr?*uBeBte <ar-areta, prin derularea 9?r? li'ite a li*idoului repri'at, cu tot corte-iul )?u de i'a-ini 9anta)tice, *e6'etice Bi teri9iante$ Epi)odul repre6int? punctul cel 'ai de jo) al a>enturii lui Iau)t,

'o'ent En care eroul atin-e nadirul tene*relor eli*erate din el En)uBi$ La cap?tul ace)tei re-re)ii )i'*olice e'er-e pri'a 9i-ur? a copilului, rod al dra-o)tei de'onice dintre Iau)t Bi <ar-areta$ Cu' iu*irea dintre ei nu a e>oluat En )en) a)cendent, ci )t? 'ereu )u* )e'nul *la'ului 'oral Bi al conBtiinDei >ino>ate, copilul nu aduce ''tuirea$ Entr-un -e)t de de'enD? autope-dep)itoare, <ar-areta El ucide, ceea ce Ei >a atra-e Ente'niDarea Bi conda'narea la 'oarte$ 7'orErea pruncului )u-erea6? c? uniunea dintre eul 9au)tic Bi eul an-elic nu d? rod, c? Iau)t nu EBi poate -?)i E'plinirea prin credinDa pur?$ Di'potri>?, En loc )? 9ie con>ertit de <ar-areta, precu' Dante de ,eatrice, Iau)t e)te cel care EBi atra-e iu*ita pe calea de)cendent? ce duce En Iadul inconBtientului, En iu*irea lor triu'9? 'odelul contrar celui al i'aculatei concepDii, Bi anu'e )e:ualitatea 9?r? procreaDie, iu*irea 9?r? rod, de9init? de teolo-ia creBtin? drept p?cat al "/ de)9rEn?rii$ Cu 'oartea <ar-aretei, En Iau)t )e )tin-e co'plet lumina (i )e ocultea6? du*lul

an-elic+ Bi eroul )e )cu9und? En um(r+ (e)te luat En po)e)ie de du*lul de'onic+$ DeBi eBuat?, e:perienDa cata*atic? a lui Iau)t )e do>edeBte En)? o etap? nece)ar? En econo'ia total? a 'Entuirii$ En acord cu concepDia )a de natur? 4er'etic?, ce contra6ice >i6iunea creBtin?, Goet4e con)ider? c?, pentru a do*Endi apoteo6a, eroul tre*uie )? 9ac? EntEi o co*orEre En in9ern$ 5?catul apare ca o tr?ire nece)ar? 'aturi6?rii )pirituale: pentru a ajun-e )u) o'ul tre*uie )? cunoa)c? jo)ul, pentru a atin-e lu'ina el tre*uie )? parcur-? tene*rele, En ter'eni jun-ieni, )e poate )pune c? Goet4e intuieBte 'area le-e p)i4olo-ic? con9or' c?reia E'plinirea nu poate 9i o*Dinut? prin i-norarea Bi e:cluderea inconBtientului, ci doar prin recuperarea Bi a)u'area ace)tuia$ Iau)t, doctorul erudit, a tr?it Entr-o in9laDie 'on)truoa)? a intelectului, care l-a rupt de )ur)ele >itale ale propriului inconBtient$ Re9ulat, inconBtientul a )9ErBit prin a i6*ucni de>a)tator la )upra9aD?, Entr-un proce) durero) dar nece)ar de re)ta*ilire a ec4ili*rului p)i4ic$ Iau)t a>ea ne>oie )? parcur-? a>entura 'e9i)to9elic? pentru a epui6a Bi recupera

ener-ia *locat? di)tructi> En um(r+# De acu', inconBtientul per)onal, per)oni9icat de dia>ol, nu >a 'ai e:ercita o o*)e)ie 'ale9ic? nici a)upra eroului, dar nici a)upra lui Goet4e En)uBi, care pare a )e 9i eli*erat, prin )crierea poe'ului, de a'intirile culpa*ile le-ate de idilele )ale din tinereDe$ Re>olta titanic? din !aust I, ce 9ace corp co'un cu 9a6a de Stur'er a lui Goet4e, e)te Enlocuit? En !aust II de o e:perienD? recuperatoare 4er'etic?, )u)Dinut? de poetica neocla)ic? E'*r?DiBat? de )criitor$ Entor) din noaptea de ;alpur-i), Iau)t e)te du) En 6*or la ca)telul i'perial, unde de>ine con)ilierul E'p?ratului$ Dac? )a*atul de pe 'untele ,rocKen core)punde 'eandrelor inconBtientului re9ulat al prota-oni)tului, palatul, )paDiu al ordinii Bi al lu'inii, e)te, ar4etipal >or*ind, un corelati> al conBtiinDei )ale$ 7r, lu'ea de la )upra9aD? )e a9l? Entr-o )tare de di)oluDie Bi Entunecare, ce re9lect? luarea En po)e)ie a conBtiinDei lui Iau)t de c?tre per)onalitatea 'e9i)to9elic? i6*ucnit? En el din adEncuri$ La 9el cu cet?Dile antice (precu' Te*a lui 7edip+ cuprin)e de miasma,

'ani9e)tare a 'Eniei 6eilor i-noraDi )au a 'orDilor ner?6*unaDi, ca)telul e)te )i el *Entuit de 'oli'e Bi re>olte, ce "8 )u-erea6? 'iBc?rile tectonice din Iau)t Bi, nu En ulti'ul rEnd, )enti'entul culpa*ilit?Dii 9aD? de 'oartea <ar-aretei$ Si'*olul -lo*al al r?)turn?rii de re-i' e)te carna>alul or-ani6at de Iau)t Bi <e9i)to$ Con9or' unui )cenariu ritualic, En 6ilele de carna>al ordinea din ti'pul anului 9ace loc 4ao)ului, Entr-o Entoarcere )i'*olic? En illo tempore, En >ederea de6a-re-?rii )tructurilor )ociale Bi 'entale anc4ilo6ate Bi a reEnte'eierii )ociet?Dii$ Decorurile Bi '?Btile ce iau parte la corte-iile paradei )u-erea6? condiDia deri6orie Bi arti9icial? a lu'ii raDionale a lui Iau)t$ En 9inal, acea)t? lu'e >a 9i con)u'at? de 9ocul in9ernal adu) de <e9i)to, Entr-o puri9icare )pectaculoa)?$ Re-e al carna>alului, Iau)t )e di)tri*uie pe )ine En rolul lui 5lutu), 6eu al adEncurilor )t?pEn pe)te 'orDi Bi pe)te *o-?Diile )u*terane, 'a)c? ce tri'ite la relaDia pe care prota-oni)tul a )ta*ilit-o cu propriul

inconBtient$ Carul )?u ale-oric e)te condu) de o 9i-ur? )i'*olic?, ce )e con)tituie Entr-o a doua ipo)ta6? a copilului di>in: *?iatul-c?ruDaB$ FEu )Ent ri)ipa, poe6ia$/ Eu )Ent poetul care )e de)?>ErBeBte,/ CEnd *unul cel 'ai )cu'p Bi-l ri)ipeBte$/ Xi eu, ne'?)urat )Ent de *o-at,/ Xia)e'enea lui 5lutu) '? )ocot:/ E'podo*indu-i Bi petrecere Bi joc,/ Xi toc'ai ce-i lip)eBte, aceea-'partF$ FDu4 din du4ulF lui Iau)t, Fiu*it 9iu al ace)tuiaF, *?iatul-c?ruDaB a 9o)t -Endit de Goet4e ca o ale-orie a poe6iei$ A)e'eni lui O4ri)4na conducEnd carul de lupt? al lui Arjuna, *?iatul-c?ruDaB e)te un 6eu ce Ei indic? o'ului direcDia de e>oluDie interioar?$ Ale-oria e)te, En)?, deo)e*it de co'ple:?$ Ne a9l?' En palatul i'perial, )paDiu )i'*olic al conBtiinDei, En a c?rei lu'in? arta nu 9uncDionea6? ca o 'a-ie, ci doar ca o ilu6ie$ Copil al lui 5lutu), 9i-ura *?iatului-c?ruDa) )i'*oli6ea6?, de)i-ur, poe6ia in)pirat? care EBi a9l? )ur)a En adEncuri$ En)? adu) En lu'ea de la )upra9aD?, el nu poate crea decEt podoa*e Bi 9ru'u)eDi )uper9iciale, )u* care nu 9ace decEt )? a)cund? a)pectul 'i6er Bi Bter) al realit?Dii, En palat, poe6ia e)te

redu)? la condiDia de arte9act, de aceea En 9inal Iau)t El Feli*erea6?F pe *?iatul-c?ruDaB: FEBti li*er )? te-nalDi acu' En )9era ta,/ Ce nu-i aici$ ,?lDat? Bi-ncurcat?/ Ne-'prej'uie aici o lu'e )lut?F$ AnunDEnd apariDia lui Eup4orion, *?iatul-c?ruDaB e)te conceput de Goet4e ca un )i'*ol al tran)9i-ur?rii o'ului En poet, prin alc4i'ia artei$ Cu' arta nu EBi -?)eBte En)? reala E'plinire En re-i'ul 'ental al ". raDionalit?Dii, care o decon)pir? ca joc de ilu6ii, >a 9i ne>oie ca Iau)t )? co*oare din nou En )paDiile )cu9undate ale inconBtientului, pentru ca aici )? rena)c? 'a-ic En Eup4orion$ 5entru acea)t? co*orEre, <e9i)to nu Ei 'ai e)te de ajutor$ Dia>olul era c?l?u6a ideal? En noaptea ;alpur-iei, care e)te o anteca'er? a Iadului creBtin$ La cererea E'p?ratului, care doreBte )? EntElnea)c? )u9letele lui 5ari) Bi Elena, Iau)t tre*uie, En)?, )? de)cind? En Cade)ul cla)ic$ Ace)ta )e con)tituie Entr-un al treilea )paDiu )i'*olic, corelat unei 6one di)tincte a p)i4icului prota-oni)tului, precu' Bi unei poetici di9erite de cea din !aust I# 5alatul i'perial, conceput prin analo-ie cu

)tructura conBtiinDei diurne, tri'ite la 'entalitatea de tip ilu'ini)t% 'untele ,rocKen, unde )e de)9?Boar? )a*atul >r?jitoarelor, e)te o'olo-a*il inconBtientului per)onal (um(rei) Bi e)te atri*uit de Goet4e unei poetici de tip (pre+ro'antic, Nordului creBtin% CE'piile Iar)a-liei, unde Iau)t o9icia6? o noapte >alpur-ic? Fcla)ic?F, ale c?rei 9?pturi nu 'ai per)oni9ic? pul)iunile re9ulate ale prota-oni)tului ci a'intiri ata>ice ale culturii europene, core)punde inconBtientului colecti> Bi unei poetici de tip neocla)ic, atri*uit? de Goet4e Sudului -reco-latin$ G4id prin ace)t )paDiu 'itolo-ic, populat de -ri9oni, )9incBi, centauri, ni'9e, )irene, )ti'9alide, 4idre, la'ii, -rae, Entre care <e9i)to )e )i'te )tr?in, >a 9i un per)onaj preparat de Ja-ner pe cale alc4i'ic?: Co'unculu)$ Alc4i'ia 9ace parte din di)ciplinele de'onice En care Iau)t )e iniDia6? En contul pactului cu necuratul$ Tat?l )?u 9u)e)e Bi el un 'edic )pa-iric, din *ranBa lui 5aracel)u), care era preocupat de EntElnirea dintre Leul RoBu (o:idul de 'ercur+ cu Grina Al*a (acidul clor4idric+ En Alco> ((Retorta+ En

>ederea o*Dinerii panaceului uni>er)al$ Ja-ner, EntrupEnd eul )a>ant, persana de En>?Dat a lui Iau)t, procedea6?, cEt ti'p 'ae)trul )?u 6ace inconBtient (En ur'a e:plo6iei pro>ocate de Encercarea ace)tuia de a reDine ps1c%e$ea Elenei+, la Opus Magnus# <e9i)to El a)i)t?, En *a6a ideii inc4i6itoriale c? practicile oculte )Ent dictate de dia>ol, En At4anor, cuptorul Enc4i) er'etic Bi Enc?l6it la o te'peratur? de coacere or-anic?, ele'entele trec prin tran)9or'?rile care >or duce la de-ajarea unei quinta aessentia. FEn-ro6itorul clopot )un?/ Xi 6idurile )e-n9ioar?$/ Ne)i-uranDa nu 'ai poate/ S? )e Entind? Entr-o doar?$/ Tene*rele )e lu'inea6?,/ Iar En l?untrica 9iol?/ 7 ne)te'at? 9oarte trea6?/ Saprinde ca un >iu c?r*une,/ Xi 9ul-er? prin "0 Entuneric$/ S-ale-e-acu' un al* eteric$/ De nu l-aB pierde En cenuB?ZF$ Goet4e re6u'? En ace)te >er)uri cele trei etape principale ale 'arii opere alc4i'ice: Ni-redo, 9a6a la ne-ru (cenuBa, tene*rele+, En care co'puBii iniDiali intr? En putrefac*ia Bi mortificatio: Al*edo, 9a6a la al* (al* eteric+, En care are loc

separa*ia, de-ajarea ele'entelor pure neco'pu)e% Bi Ru*edo, 9a6a la roBu (>iu c?r*une+, En care 'ateriile pri'e intr? En conBunc*ia Bi dau naBtere lui Lapis, piatra 9ilo)o9al?$ Acea)ta are puterea de a tran))u*)tanDia tot ceea ce atin-e: En contact cu ea, plu'*ul >ul-ar de>ine aur no*il, iar o'ul 'uritor Bi corupti*il de>ine a)e'eni unui 6eu$ De aceea, piatra 9ilo)o9ilor e)te Bi un eli:ir de ne'urire, )copul cercet?rilor alc4i'ice 9iind En pri'ul rEnd unul )oteriolo-ic, Bi a*ia apoi unul 'aterial$ 7peratorul care o*Dine lapis e'iilis )u9er? o c4i'ie intern? care El re-enerea6? )piritual$ Si'*olul ace)tei renaBteri la o nou? condiDie e)te Co'unculu), o'uleDul produ) En epru*eta alc4i'ic?$ Cla'End puterile unui de'iur-, care recreea6? 9iinDa u'an? Entr-o ipo)ta6? )uperioar? celei actuale, alc4i'i)tul anticipea6? En 9ond o 9ecundare in vitro# C? ace)ta e)te )u*)tratul )i'*oli)ticii alc4i'ice o do>edeBte per)oni9icarea co'*inaDiei ele'entelor ca o nunt? 'i)tic? Entre dou? principii opu)e, Re-ele Bi Re-ina, Soarele Bi Luna, din care ia naBtere Re-ele tEn?r, copilul di>in$ <e9i)to, dornic )? )e in)truia)c? En tot

ceea ce concurea6? atri*utele lui Du'ne6eu, a9lEnd c? Ja-ner Encearc? )? prepare un o', )e Entrea*? F=n o'M - Xi ce perec4endr?-o)tit?/ ADi Encuiat )? procree6e-n 4ornMF$ Co'unculu) e)te cea de-a treia ipo)ta6? a copilului di>in En poe'ul lui Goet4e$ Entr-o )erie de )tudii a)upra )i'*oli)ticii e)oterice, reunite En >olu'ele &si%ologie )i alc%imie (,ucureBti, Ed$ Teora, !!8+, 3tudii alc%imice Bi M1sterium coniunctionis (En ollected Works, 5rinceton =ni>er)it3 5re)), >oi$ # Bi 1+, C$ G$ Hun- a de'on)trat c? alc4i'ia e)te un proce) autop)i4ic$ At4anorul repre6int? pieptul )au corpul alc4i'i)tului, iar operaDiile c4i'ice )Ent o 'odalitate de concentrare a)upra unor tran)9or'?ri interioare$ 5roducerea lui Co'unculu) )u-erea6? de-ajarea En Iau)t a unui co'ple: autono'$ 7'uleDul produ) En epu*ret? per)oni9ic? o nou? con9i-uraDie p)i4ic? ce ia naBtere En eroul a9lat En )tare de inconBtienD?$ ;i>ace, acti>, de6in4i*at, Co'unculu) El nu'eBte pe <e9i)to F>?rF Bi Fcu'?truF, )e'n c? cei doi Entruc4ipea6? dou? imago$ur7 de e-al? i'portanD? din 'entalul lui Iau)t$ Dac?,

En ter'eni "! 'eta9i6ici, <e9i)to )e identi9ic? i'a-inii ar4etipale a dia>olului, -enerat? de i'a-inarul creBtin, Co'unculu) con)tituie core)pondentul ace)tuia En i'a-inarul antic, Bi anu'e daimonul# A)e'eni lui Socrate, )9?tuit de dai'onul )?u interior, Iau)t EBi >a -?)i calea prin la*irintul 9i-urilor 'itolo-ice condu) de c?tre ace)t )piriduB per)onal$ Ca toDi dai'onii, Co'unculu) are un rol p)i4opo'p, 'ediind le-?tura dintre uni>er)ul celor >ii Bi uni>er)ul celor 'orDi$ 5ro9itEnd de )tarea de tran)? En care )e a9l? Iau)t, el El poart? pe 'antaua 9er'ecat? En lu'ea 'itic? a Iar)aliei, En c?utarea unor >Q/u:ai$ En ter'enii p)i4olo-iei jun-iene, dac? <e9i)to per)oni9ic? um(ra, 9iind En con)ecinD? )t?pEn pe)te inconBtientul indi>idual (re9ulat+ al lui Iau)t, a)i'ila*il Iadului creBtin, Co'unculu) per)oni9ic? spiritul, 9or'aDiune a inconBtientului colecti>, a)i'ila*il En poe' Cade)ului p?-En$ Spiritele )unt, dup? Hun-, 9ie 9anta)'e patolo-ice, 9ie idei noi, dar deoca'dat? necuno)cute indi>idului, ce apar ca proiecDii e:terioare, din

cau6? c? nu )Ent En le-?tur? cu eul$ Co'ple: autono' inconBtient ce e'er-e En Iau)t, Co'unculu) nu >a 9i totuBi perceput de erou ca o i'a-ine a propriului )ine pe cale de )inte6?$ Copilul alc4i'ic r?'Ene En raport cu Iau)t un produ) arti9icial, con9ecDionat de alter-e-oul )?u raDional, Ja-ner, Bi nu un 9iu or-anic, n?)cut din el En)uBi$ Spiri-duBul En)uBi EBi recunoaBte condiDia, )punEndu-i di)cipolului: FAcu e-acu, t?tuD?Z N-a 9o)t -lu'?$/ E'*r?DiBea6?-'? la piept cu -in-?Bie$/ Dar nu prea )trEn), )? nu )e )par-? )ticla$/ 7*Btea)c? En)uBire e, precu' )e Btie:/ Iire)cului de-a*ia-i ajun-e-un uni>er) de)c4i),/ Ce-i arti9icial e 'ulDu'it c-un loc Enc4i)F$ Spirit pur, )u*)tanD? i'aterial?, Co'unculu) nu are un trup Bi nici con)i)tenD?$ De aceea, )copul )?u )ecret En noaptea >alpur-iei cla)ic? >a 9i )? do*Endea)c? 'aterialitate, aBa cu' En)uBi Iau)t tre*uie )? ajun-? )? reali6e6e nunta alc4i'ic? nu doar prin )i'*oluri, En At4anor, ci printr-o conjuncDie p)i4olo-ic? concret?$ En CE'piile Iar)aliei, )piriduBul inter>ine En di)puta dintre T4ale) Bi Ana:a-ora a)upra

conceptului de e>oluDie natural?$ Cei doi 9ilo)o9i antici )e 9ac purt?torii de cu>Ent ai celor dou? teorii e>oluDioni)te care )e En9runtau En ti'pul lui Goet4e, Fneptu-nieniiF, adepDii ideii de e>oluDie lent?, cu )c4i'*?ri in9inite6i'ale, Bi F>ulcanieniiF, adepDii ideii de e>oluDie En )alturi, prin 'odi9ic?ri cata)tro9ale$ A)i'ilat de )criitor conceptului )?u de #& 9or'? ori-inar?, de e>teGe:eia, Co'unculu) optea6? pentru o e>oluDie Fneptunian?F$ Sp?r-Endu-Bi 9iola, el )e E'pr?Btie ca o ploaie de >?p?i a)upra '?rii, ace)te )e'inDe de 9oc (ade>?raDi A$83oi c'epuatiOoi+ ur'End )? parcur-? pentru Entrupare Entre- lanDul 9ilo-ene6ei ce a du) de la F)upa pri'ordial?F la 9iinDa u'an?$ 5rin contra)t, Iau)t >a parcur-e o e>oluDie >ulcanian? c?tre recon9i-urarea de Bine$ Enc? de la apariDia )a, Co'unculu) intr? En re6onanD? cu 9anta)'ele eroului, citind ca Entro 9erea)tr? En )u9letul celui ador'it$ 7r, En >i)ul lui Iau)t, pe care )piriduBul El Flu'inea6?F Bi El 'ateriali6ea6? prin puterile )ale, apare din nou c4ipul unei 9e'ei$ De a)t?

dat?, rolul de ideal 9e'inin e)te jucat de Eletia, eroina antic? Entruc4ipEnd 9ru'u)eDea )e:ual?, )e'n c? En anima prota-oni)tului )-a de)>?>ErBit proce)ul de de)u*li'are$ C?utarea Elenei de)e'nea6? Encercarea lui Iau)t de a-Bi recupera du*lul 9e'inin, re9ulat En deceniile de preocup?ri intelectuale$ 7 pri'? in>ocaDie a Elenei, adu)? )u* 9or'? de >Q/ue9j En Ca)telul i'perial, eBua)e En 'o'entul En care Iau)t Encerca)e )? o atin-? Bi )? o reDin? pe p?'Ent$ De a)t? dat?, prota-oni)tul nu 'ai 9ace -reBeala de a-Bi c?uta iu*ita En planul >ieDii raDionale, ci co*oar? En Dinutul care Ei e)te )peci9ic, En inconBtientul 'itic$ A)e'eni lui 7r9eu pornit pe ur'ele lui EuridiKe, el tre*uie )? re9ac? iniDiaticul OaTdpaaiD eiq A>tpo>$ Si*ila care El Endru'? El pre>ine Entr-ade>?r: FEBti te'erar, dar *ucur?-te de r?)cruce,/ Entunecatul -an- la 5er)e9ona duce:/ 5e )u* 7li'p, En -ol de 'unte - a)cult? ea/ Dac? )aude tainic >reun oprit )alut$/ 5e-aici l-a' 9uriBat Bi pe 7r9eu cEnd>a$/ Cutea6?, poate c? do*EndA - alta >ei a>eaF$ En questa )a, Iau)t e)te )9?tuit, En a9ar? de Co'unculu), de trei per)onaje din 'itolo-ia

cla)ic?, ce au a>ut toate rolul de da)c?li p)i4opo'pi pe lEn-? cei ce le-au cerut ajutor, EntEia e)te Eric4to, >r?jitoarea din !arsalia lui Lucanu), care Ei de6>?luie lui Se:tu) >iitorul luptei din CE'piile 9ar)alice prin inter'ediul unui ritual de necro'anDie$ Cel de-al doilea e)te centaurul C4iron, da)c?lul lui Ceracle, pri'ul dintre eroii le-endari care a co*orEt En Cade), En )9ErBit, cea de-a treia e)te )i*ila <anto, cea care, En "neida lui ;er-iliu, El conduce pe Enea prin Cade) pentru a-Bi EntElni tat?l$ ToDi trei )Ent depo6itarii unei EnDelepciuni ance)trale Bi )luje)c drept iniDiatori En tainele co'unic?rii # cu adEncurile$ En ter'inolo-ia lui Hun-, ei )Ent per)oni9ic?ri ale ar4etipului sensului, i'a-inat ca un *?trEn EnDelept ce cu'ulea6? EnDelepciunea ra)ei u'ane, depo6itat? En -enele noa)tre$ Rolul lui e)te de a o9eri ritualuri Bi co'porta'ente care )? con9ere )en) lu'ii 4aotice a i'a-inilor inconBtiente, care, dac? ar 9i )c?pate de )u* control, ar conduce la ne*unie$ E:pediDia lui Iau)t e)te Encununat? de )ucce),

eroul EntElnindu-Bi iu*ita ar4etipal?$ =niunea lor pro>oac? un cutre'ur, per)oni9icat de Goet4e En Sei)'o), 6eu ce 'odi9ic? -eo-ra9ia Iar)aliei$ =n 'unte uriaB )e EnalD? En 'ijlocul cE'piei Bi pe >Er9ul ace)tuia Iau)t EBi >a Ente'eia ca)telul nunDii )ale cu Elena$ Ca toate e>eni'entele e:terioare ce a9ectea6? pei)ajul i'a-inar, Bi Sei)'o) poate 9i citit drept e:pre)ia unui e>eni'ent p)i4ic$ 5rin EntAlnirea cu Elena, En Iau)t are loc un )curt-circuit p)i4olo-ic, care r?)toarn? radical Entrea-a )a topo-ra9ie 'ental?$ Re6ultatul ace)tui catacli)' e)te apariDia unui 'unte, adic? a unui nou centru al lu'ii interioare, iradiant )i plin de putere$ Din ca)telul con)truit En >Er9, Iau)t >a -u>erna lu'ea cu o e9icienD? inco'para*il )porit? 9aD? de -u>ernarea En declin din ca)telul i'perial$ Daca En palatul de la )upra9aD?, din lu'ea real?, ceea ce pro>oca )tarea de cri6? era lip)a *anilor, a aurului, En lu'ea 'itic?, prin cutre'ur, Iau)t )coate din adEncuri 9iloane de aur, care El 9ac in9init de *o-at Bi puternic$ Aurul )u*teran, pe care <e9i)to nu El putea decEt i'ita prin ilu6ii )au *acnote En ti'pul carna>alului, e)te aurul

9ilo)o9al, aurul ne'uririi$ De)coperirea aurului )u-erea6? conectarea lui Iau)t la i6>orul >ieDii >eBnice din el En)uBi, la En)?Bi )ur)a li*idoului$ <untele )acru din care i6>or?Bte aurul i'ortalit?Dii e)te )paDiul sinelui# Iau)t atin-e unitatea 'i)tic? a )inelui prin c?)?toria )i'*olic? cu Elena$ Cei doi repre6int? polii co'ple'entari ai uni>er)ului Bi ai >ieDii p)i4ice$ Ei )Ent Re-ele Bi Re-ina din proce)ul alc4i'ic, Sol Bi Luna a c?ror EntElnire pro>oac? )inte6a c4inte)enDei 9ilo)o9ale$ Goet4e -Endea nunta lor ca o EntElnire Entre Nord Bi Sud, Entre arta ro'antic-creBtin? )i arta cla)ic? p?-En?, Entr-o poetic? de tip neocla)ic$ Iau)t-enciclopedul, a'intind de 2ufkl+reri, a 9o)t r?)turnat de Iau)t-titanul, ce tri'ite la 3tiirmeri, pentru ca, En partea a doua a poe'ului, Iau)t4er'etul )? re9ac? ec4ili*rul Entre raDiune Bi )i'Duri$ Opus magnus nu 'ai e)te un proce) c4i'ic, ci unul p)i4olo-ic, ce #" de)e'nea6? reuniunea dintre eu Bi anima Entro totalitate p)i4ic? )uperioar?, care e)te )inele$

Dup? cu' a ar?tat Hun-, 4iero-a'ia are En >edere o tran)9or'are Bi renaBtere, En care Re-ele *?trEn, c4inuit de o ran? 9?r? leac, care e)te En)?Bi condiDia )a de 'uritor, de>ine Re-ele tEn?r, curat Bi i'ortal precu' 6eii$ E:pediDia re-re)i>? l-a condu) pe Iau)t la punctul ori-inar, En 'arele uter teluric, En care eroul renaBte ca un copil di>in$ Acea)t? a patra ipo)ta6? a ar4etipului e)te repre6entat? de Eu9orion, 9iul lui Iau)t Bi al Elenei$ El e)te un )i'*ol al )inelui reEntre-it, En care eul conBtient re9ace le-?turile cu eurile inconBtiente, Entr-o proce) de autotota-li6are pe care -Endirea 'itic? Bi 'i)tic? El >ede ca pe o apoteo6?$ C? En Eu9orion )e re-?)e)c principiile lu'inii Bi ale Entunericului o do>edeBte Fco'po6iDiaF )a triadic?, ce poate 9i e:plicat? pe )ea'a unei antropolo-ii neopita-oreice$ Con9or' unui 'odel co)'olo-ic ce a a>ut o anu'it? 9ai'? En 'ediile culte ale antic4it?Dii tEr6ii, uni>er)ul e)te o )9er? care are p?'Entul En centru$ Acea)t? )9er? e)te E'p?rDit? En dou? e'i)9ere, una a lu'inii, a>End la 6enit )oarele Bi 9iind ec4i>alat? 7li'pului, iar cealalt? a

Entunericului, a>End la nadir luna Bi 9iind ec4i>alat? Cade)ului (aerian+$ 5rin rotaDie En jurul p?'Entului, cele dou? e'i)9ere creea6? e9ectul de 6i-noapte$ ;?6ut drept un co'pu) a trei naturi, )pirit, )u9let Bi trup, o'ul )e de)co'pune la 'oarte prin 'i-raDia 9iec?rei )u*)tanDe )pre En locul ei de ori-ine$ A)t9el, trupul )e reEntoarce En Darin?% )u9letul (En EnDele)ul de u'*r? 4o'eric?+ co*oar? En e'i)9era lunii, En Cade)% )piritul, e)enD? de ori-ine di>in?, urc? la *anc4etul 6eilor din 7li'piii a)tral$ Eu9orion e)te Bi el o uniune a trei ele'ente pro>enind din trei 6one di9erite: >eB'Entul )?u, care r?'Ene pe p?'Ent, ca e'*le'? a En>eliBului trupe)c% >Q/ue9+, care EBi are locul al?turi de 'a'a )a, Elena, En adEnc% Bi aureola, care F)e ridica la ceruri a)e'eni unei co'eteF$ Dup? )inte6a copilului di>in, Iau)t 'ai are de Endeplinit doar un )in-ur lucru: )? repun? ordine En lu'ea de la )upra9aD?, pe care o l?)a)e En p?r?-inire En ti'pul e:pediDiilor )ale En a*i)uri$ Ca)telul i'perial e En ruin?, )tarea lui re9lectAnd 'iBc?rile tectonice ce au a>ut loc En )u*teran$ Sei)'o) Bi-a 9?cut )i'Dit? acDiunea )ti4ial? Bi

aici, a)e'eni unui 6eu al 4ao)ului: FA' 9o)t de 9aD? U)pune <e9i)toV cEnd acolo, jo), 9ier*End,/ A*i)ul clocotea >?p?i c?rEnd,/ CEnd <olo4, cu ciocanul )tAnci )p?r-End,/ 133 T>Erlea *uc?Di de 'unte-n dep?rtare$/ E plin? Dara de )tr?ine pietre, -rele$/ Cine e:plicAa)e'enea putere/ De a6>Erlire ca din praBtie En 6areMF Cata)tro9a >ulcanian? re9lect? r?)turnarea raportului de 9orDe din p)i4i)'ul lui Iau)t, deco'pen)area Bi irupDia inconBtientului colecti>: FCe-a 9o)t )tr?9und, e a)t?6i pi)c$/ En>?D?tur? iei, din tot ce-a' )pu),/ S?-ntorci ce-i jo), )-ajun-? )u)F$ En lip)a lui Iau)t, autoritatea E'p?ratului a intrat En declin, toDi au Enceput )? lupte pentru putere, )i'*ol al de6a-re-?rii unei conBtiinDe al c?rei eu r?t?ceBte prin la*irintul inconBtientului$ 5reocupat de e:perienDa re-re)i>?, Iau)t a pierdut controlul a)upra principiului realit?Dii, a)upra lu'ii de a9ar?$ Acu', el )e Entoarce )? pun? ordine En i'periu )i )? rein)tale6e E'p?ratul pe tron$ AcelaBi

)cenariu p)i4oar4etipal poate 9i re-?)it En Odiseea, unde, dup? o lun-? r?t?cire pe '?rile 9a*uloa)e )i'*oli6End inconBtientul, =li)e )e Entoarce aca)? )i Ei ucide pe pretendenDii care a'eninDau )?-i ia locul$ Ajutat de 9orDele 'a-ice pe care le con9er? atin-erea )inelui, per)oni9icate En ajutoare de *a)', RA6*oil?, `ine-)trEn), StrEn-e-tot, Iau)t En>in-e ar'atele contra-E'p?ratului Bi reia a)t9el En 'od )i'*olic conducerea unui p)i4i)' a'eninDat de )c4i6oidie$ Drept r?)plat?, E'p?ratul Ei o9er? )tapEnirea pe)te D?r'ul '?rii, de )u* care, prin Endi-uire, Iau)t )coate la )upra9aD? un Entin) Dinut, unde >a Ente'eia un paradi) tere)tru$ Secarea apelor Bi coloni6area noului p?'Ent e)te un ulti' )i'*ol al E'plinirii de c?tre prota-oni)t a proce)ului de indi>iduaDie$ Atin-erea )inelui pre)pune conBtienti6area unor 6one 'a)i>e din inconBtient Bi preluarea )u* control a unei cantit?Di )porite de Li*ido, ce poate 9i 9olo)it? En )copuri creatoare$ Si'pto'atic, Iau)t ajun-e un erou ci>ili6ator, Encercarea iniDiatic? reuBit? a>End En 'ituri drept re6ultat o Ente'eiere$ 5rin creaDie, prin 9apt?, Iau)t e)te

un 'ic de'iur-, care in)tituie o lu'e auroral? pe p?'Entul )'ul) apelor$ Cu acea)ta, Iau)t )i'te c? a atin) E'plinirea dorit? Bi ca poate ro)ti 9ai'o)ul F7preBte-te clip?ZF ce anunD? Endeplinirea pactului cu <e9i)to$ Clipa )e opreBte, prota-oni)tul 'oare, dar ieBirea din ti'p nu-i atra-e da'narea, aBa cu' )pera dia>olul, ci 'Entuirea$ <e9i)to de)coper? c? a 9o)t EnBelat Bi c? e:perienDa tene*relor En care l-a condu) pe pactant nu l-a )?r?cit pe ace)ta #1 pEn? la c?derea En neant (En teolo-ia creBtin?, cel care )e rupe de Du'ne6eu ie)e En a9ara 9iinDei, i6olEndu-)e En condiDia de ne9iinD? a dia>olilor+, ci, di'potri>?, l-a E'*o-?Dit pEn? la atin-erea plenitudinii di>ine$ La o pri>ire 'ai atent?, Iau)t nu a>ea ce pierde prin pactul cu dia>olul$ Dac? condiDia nu )-ar 9i Endeplinit, Iau)t ar 9i r?'a) 'ai departe pri6onier En )tarea de >id interior care El E'pin-ea la )inucidere Bi care nu e)te decEt o pre9i-urarea a neantului in9ernal$ Dac? ea e)te Endeplinit?, En)?, Iau)t atin-e o deplin?tate ontolo-ic? care

El apropie de Du'ne6eu, Bi nu de dia>ol$ Lo-ica intern? a apoteo6ei, prea *inecuno)cut? Du'ne6eului 4er'etic al lui Goet4e atunci cEnd t?cea pariul cu <e9i)to En pri>inDa lui Iau)t, conduce la Fl?'urireaF eroului, la de-ajarea e)enDei )ale ne'uritoare$ C4iar dorind )? 9ac? r?ul, dia>olul de>ine un in)tru'ent En econo'ia -lo*al? a 'Entuirii, care de)i-ur nu e creBtin?, ci 4er'etic?$ 7 ale-orie -raDioa)? a dejuc?rii planului dia>olului de de)9iinDare a lui Iau)t )Ent ro6ele aruncate de En-eri a)upra 'or'Entului eroului, 9lori ce Ei alun-? pe dracii a9laDi En aBteptarea )u9letului celui 'ort$ Ro6ele 'i)tice )Ent un En)e'n al )al>?rii, ele ap?rEnd, )pre e:e'plu, En e'*le'a ro6acrucienilor$ Crucea Encadrat? Entr-un tranda9ir )u-erea6? ca le'nul crucii (in)tru'ent al 'orDii+ En9loreBte Bi d? rod (con9er? >iaD? prea9ericiDilor+$ Ro6a )i'*oli6ea6?, de alt9el, deplin?tatea En)?Bi a 9iinDei, En &aradisul lui Dante, ierar4iile an-elice Bi cetele prea9ericiDilor )Ent orEnduite En jurul lui Du'ne6eu )u* 9or'a unei ro6e cele)te, ce de)e'nea6? pleroma di>in?$ Tranda9irii aruncaDi a)upra 'or'Entului lui

Iau)t indic? Bi ei c? eroul )-a E'plinit a)e'enea unei ro6e 'i)tice, care nu poate 9i )cu9undat? En i'periul de >id al dia>olilor, ci )e EnalD? )pre cerurile >ieDii >eBnice$ 7 ulti'? apariDie a ar4etipului copilului Encununea6? de)tinul lui Iau)t$ Du) de En-eri En ceruri, el )e inte-rea6? En corul F*?ieDilor 9ericiDiF$ Dac? Eu9orion era totuBi un alt Iau)t, n?)cut din ace)ta, En 9inalul poe'ului, Iau)t En)uBi )e tran)9or'? Entr-un copil an-elic, renatus in novam infantiam# La cap?tul questei prin t?rE'urile inconBtientului, prin conjuncDia eului cu anima, Iau)t re9ace totalitatea )inelui Bi )e naBte a doua oar?, nu din carne ci din )pirit, ca un copil di>in$ #/ EID7LA - I<AGINI ALE D=,L=L=I NN R7<ANTIS< EncepEnd cu RenaBterea, cultura european? a intrat Entr-un de6ec4ili*ru cu con)ecinDe incalcula*ile pentru Entrea-a )a e>oluDie ulterioar?$ Dup? un 'ileniu de do'inaDie a reli-iei creBtine, 'entalitatea colecti>? a 9o)t prota-oni)ta Bi 'artora unei 'a)i>e Entoarceri a re9ulatului, adic? a culturii antic4it?Dii tEr6ii$

<a-ia Bi >r?jitoria, a)trolo-ia Bi di>inaDia, ca*ala, alc4i'ia Bi 'edicina )pa-iric?, tot ceea ce )t? )u* ter'enul de oculti)', )Ent e:pre)ia ree'er-enDei >ec4ilor credinDe )i )i)te'e 'i)tice, din cultele de 'i)tere (Eleu)i), Dion3)o), I)i) Bi 7)iri), C3*ele Bi Atti), <it4ra etc+, din 4er'eti)'ul ale:andrin )au din -no6?$ Cr?nindu-)e din i'en)ul 'aterial 'a-ic Bi 'itic re9ulat, i'a-inarul rena)centi)t a cuno)cut o En9lorire care nu putea decEt )? )perie in)tituDia creBtin?$ 5rin '?)uri dra)tice, atEt *i)erica prote)tant?, cit Bi cea catolic?, au procedat la ceea ce loan 5etru Culianu nu'eBte o uriaB? cen6ur? a i'a-inarului$ Secolul al G;II-lea, )ecol *aroc, e)te re6ultatul ace)tei in4i*?ri a 'i)tici)'ului En 9a>oarea unei credinDe de tip do-'atic, En )ecolul ur'?tor, al lu'inilor, dup? declinul 9er>orii reli-ioa)e, cen6ura i'a-inarului rena)centi)t a 9o)t continuat? de pe o nou? po6iDie, de alt? natur?, cea a raDionali)'ului ilu'ini)t, En ace)t 9el, ti'p de dou? )ecole, -Endirea 'a-ic? a 9o)t pentru a doua oar? En?*uBit? Bi re9ulat? En inconBtientul colecti>$ Re>enirea la )upra9aD? a ace)tui 'aterial >a

a>ea loc En ro'anti)',pe *un? dreptate nu'it o FrenaBtere a RenaBteriiF$ La )9ErBitul )ecolului al G;III-lea, Europa a)i)t? la o 'ani9e)tare e:plo6i>? a principiului inconBtient, care pare a-Bi lua re>anBa a)upra )ecolelor de do'inaDie a raDiunii, 9ie ea teolo-al? )au laic?, En ro'anti)', Weltanschattung-vl 'a-ic reuBeBte )? )e 'ani9e)te co'plet, 9?r? )? 'ai 9ie culpa*ili6at )au )atani6at, cu' )e EntE'pla)e En RenaBtere$ TotuBi, En co'paraDie cu epocile anterioare, i'a-inaDia ocult? )u9er? o 'utaDie e)enDial?$ Din cau6a noii po6iDii ocupate de raDiune En i)toria 'entalit?Dii #8 europene, 9anta)ticul e)te tot 'ai puDin perceput En ter'eni 'eta9i6ici (ca 'ani9e)tare a unei realit?Di tran)cendente+ Bi tot 'ai 'ult En ter'eni p)i4olo-ici (ca 'ateriali6are a unor o*)e)ii inconBtiente+$ Tran)cendenDa reli-ioa)? tinde )? 9ie Enlocuit? de interioritatea p)i4olo-ic?, iar 'i)tica la)? treptat loc e)teticii$ Ace)t )i)te' de 'utaDii, de la raDiune la iraDional, de la o*iecti> la )u*iecti>, de la e:terior la interior 9ace ca ro'anti)'ul )? re)i't? e'er-enDa 'aterialului ocult ca o lent?

En?lDare la )upra9aD? a continentului )cu9undat al inconBtientului$ Tipolo-ia per)onajelor ro'antice (du*lul, 9e'eia F'edu6eic?F, 'on)trul, titanul, -eniul+ e:pri'? re>enirea din adEncuri a unor co'ple:e autono'e ale inconBtientului colecti>$ RecurenDa 9?r? precedent a te'ei du*lului d? )ea'a de noua relaDie pe care o'ul european o de6>olt? cu propria )a per)onalitate re9ulat?, En 9uncDie de -radul de cli>aj En raport cu eul a alter-e-ourilor autono'e per)oni9icate En 9i-ura du*lului, du*lii ro'antici pot 9i di)tri*uiDi En dou? )erii: du*li eterali, )pirituali (core)pun6End unui control 'enDinut parDial a)upra alter-e-oului cli>at+% Bi du*li concreDi, 'ateriali (core)pun6End pierderii controlului a)upra alter-e-oului proiectat En altcine>a+, En pri'a )erie, a)upra c?reia '? >oi opri En continuare, prin anali6a cEtor>a opere cu >aloare )i'pto'atic?, )e inte-rea6? 'oti>ele u'*rei, o-lin6ii Bi ta*loului, En cea de-a doua )e Encadrea6? 'oti>ele -e'enilor, al )tr?inului ce Fne )ea'?n? ca o pic?tur? de ap?F Bi al iu*itei a c?rei dra-o)te 9ace po)i*il? reali6area andro-inului$

$ ='*ra ApariDia cea 'ai pre-nant?, dar Bi cea 'ai eni-'atic?, a 'oti>ului u'*rei are loc En nu>ela lui Adel*ert >on C4a'i))o, Hemaipomenita poveste a lui &eter 3c%lemi%lG# Nu'ele prota-oni)tului, a c?rui eti'olo-ie a produ) o *o-at? e:e-e6?, )t? pe o a'*i-uitate Ente'eietoare$ Dup? in9or'aDiile date de autor 9ratelui )?u, FSc4le'i4l, )au 'ai curEnd Sc4le'iel, e)te un cu>Ent e*raic Bi En)ea'n? T4eop4ile )au iu*it de Du'ne6euF, Entrade>?r, particula el En 9inalul nu'elor iudaice de En-eri Bi ar4an-4eli indic? 9iliaDia ace)tora cu Du'ne6eu: <ic4ael, Ga*riel, Sa'ael #. etc$ Satan En)uBi, Enainte de c?dere, )e nu'ea Satanei$ Ca Bi T4eo-p4ilo), Sc4le'iel e)te un o' iu*it de Du'ne6eu, un 9iu al Tat?lui din ceruri$ 5e de alt? parte, continu? C4a'i))o 9?r? )? par? a lua En )ea'? parado:ul pe care toc'ai El de6>olt?, FEn jar-onul e>reie)c li )e atri*uie ace)t nu'e oa'enilor ne9ericiDi )au neEnde'Enatici, c?rora ni'ic nu le reuBeBteF$ Deri>at din idiB, cu>Entul de)e'nea6? Entrade>?r pe cine>a cu o )oart? nenorocit? (c9$

KeLis% "nc1clopedia), )au, En ar-oul 4oDilor, un -4inioni)t (c9$ Worter(uc% der ;aunerund Die(ssprac%e)# Nu'ele Sc4le-'i4l con)tituie aBadar un o:i'oron, Enc4i6End dou? )en)uri opu)e, dou? per)pecti>e Bi dou? >alori6?ri contradictorii ale aceleiaBi 9i-uri"$ 5entru opera lui C4a'i))o, i'portant e)te 9aptul c? acea)t? anti9ra6? a9ecti>? aduce a'inte de un alt per)onaj pe care nu'ele El indica la Enceput drept un 9a>ori6at al )orDii, un iu*it de c?tre 6ei, pentru ca 'ai apoi )? de>in? )inoni' cu da'narea: Iau)tu)$ Te'a pactului 9au)tic e)te uBor de recuno)cut En nu>el?: En ter'enii juridici ai tEr-ului (do ut des), 5eter pri'eBte de la *?trEnul En cenuBiu pun-a lui Iortunatu) Bi Ei cedea6? En )c4i'* u'*ra )a$ En -eneral, En 'itul 9au)tic ceea ce cere dia>olul e)te )u9letul pactantului, dar, En ace)t ca6, lucrurile )Ent co'plicate prin 9aptul c? *?trEnul En cenuBiu Ei >a pretinde lui 5eter, En cadrul unui al doilea pact pe care prota-oni)tul nu-l >a 'ai accepta, )?-i dea )u9letul En )c4i'*ul u'*rei$ Acea)t? de6identi9icare a )u9letului de u'*r? rupe nu>ela din tiparul 9au)tic Bi d? naBtere unei )traniet?Di

producti>e$ S? l?)?' deoparte nu'eroa)ele Bi ade)ea contradictoriile e:plicaDii pe care criticii le-au dat u'*rei Bi )? relu?' anali6a )i'*olului$ 7 pri'? tentaDie e)te aceea de a identi9ica En u'*ra lui 5eter Sc4le'i4l ar4etipul pe care Hun- El de)e'nea6? 9olo)ind acelaBi ter'en, 3c%atten# En accepDia lui Hun-, u'*ra e)te per)onalitatea ne-ati>? a indi>idului, eul inconBtient En care )e concentrea6? toate dorinDele, pornirile, tendinDele con)iderate *la'a*ile )i En con)ecinD? re9ulate de c?tre eul conBtient#$ Iratele 'ale9ic, )tr?inul E'*r?cat En ne-ru, care En9?ptuieBte ceea ce eroul EBi doreBte En a)cun) dar nu ar Endr?6ni niciodat? )? pun? En practic? din cau6a cen6urii 'orale, )Ent per)oni9ic?ri ale ace)tei per)onalit?Di tene*roa)e$ Ii-ura a*und? En literatura ro'antic? )au de in9luenD? ro'antic?, eroul tre*uind ade)ea )? #0 )e con9runte cu partea )a Entunecat? ipo)ta6iat? En cel+lalt# C?lu-?rul <edardu) locuit de 9ratele )?u ;ictorin, din "li'irele diavolului al lui Co99'ann, )au dr$ HeK3ll Enlocuit de 'r$

C3de din nu>ela lui R$L Ste>en)on )Ent a)t9el de per)onaje luate En po)e)ie de propria lor u'*r?$ La Enceputul po>e)tirii, 5eter Sc4le'i4l e)te Entr-ade>?r )u* )t?pEnirea unor porniri pe care 'orala creBtin? le tratea6? drept p?cate: dorinDa de Ena>uDire, l?co'ia$ SperEnd )? )cape de )?r?cia >ieDii de )tudent de pEn? atunci, eroul 9ace o c?l?torie pe 'are Entr-un alt oraB, la unc4iul )?u, Enar'at cu o )cri)oare de reco'andare Bi cu )peranDa de a )e c?p?tui cu ajutorul ace)tuia$ Incipit$ul repet? un tipar cele*ru, cel al ro'anului M+garul de aur al lui Apuleiu), unde tEn?rul Luciu) ajun-e, dup? o c?l?torie 'ariti'?, En T4e)alia, la o '?tuB?, 'Enat de o curio6itate la 9el de -reu a>ua*il?: dorinDa de a practica 'a-ia$^Gja>er)area unei Entinderi ac>atice, c?tre o rud? necuno)cuta, )u-erea6? o co*orEre En propriul inconBtient, )u* pre)iunea unor porniri re9ulate ce )per? )? EBi -?)ea)c? aici E'plinirea$ IaD? de *o-?taBii din co'pania lui T4o'a) Ho4n, 5eter Sc4le'i4l )e )i'te un F*iet )?r?ntocF Bi un tic?lo), or, 9ru)trarea Bi u'ilinDa re)i'Dite de prota-oni)t EBi -?)e)c i'ediat un r?)pun) prin

apariDia *AtrE-nului En cenuBiu, care E'plineBte pe loc orice dorinD? 'aterial? 9or'ulat? de oa'enii din anturajul lui T4o'a) Ho4n$ En 'od ciudat, 5eter pare a 9i )in-urul care El >ede, ca Bi cu' )er>ia*ilul )tr?in ar 9i o 'ateriali6are a propriei )ale 9anta)'e$ Str?inul ce )e En-tiinDea6? i'ediat ce tentaDia >reunui p?cat El atin-e pe o' e)te de)i-ur dia>olul, ca per)oni9icare a u'*rei colecti>e$ ,u6unarul )?u 9?r? 9und e)te o uB? ce )e de)c4ide direct c?tre in9ern, locul unde )9ErBe)c toDi cei care EBi >End )u9letul En )c4i'*ul *o-?Diilor, precu' T4o'a) Ho4n Entr-o 9a6? ulterioar? a po>e)tirii, e:tra) pentru o clip? de )u* 'antie, En )cop peda-o-ic, de c?tre )tr?inul En cenuBiu, En calitate de )t?pEn atEt pe)te )u9letele 'orDilor, cEt Bi pe)te *o-?Diile din adEncuri, )tr?inul a'inteBte de du*la 9uncDia a lui 5lutu), 6eul ro'an al Cade)ului, tran)pu) En)? En re-i)tru creBtin$ La 9el ca 5lutu), dia>olul are Bi el En putere aurul )u*teran, dar ace)ta nu 'ai )i'*oli6ea6? 9ecunditatea Bi >iaDa, ci tentaDia Bi da'narea, ca Foc4i al draculuiF$ Acea)t? )c4i'*are de )en) e)te )i'pto'atic? pentru relaDiile pe care

'entalitatea p?-En? Bi cea creBtin? le EntreDin cu #! inconBtientul, proiectat En i'a-inea Cade)ului, re)pecti> a in9ernului$ Str?inul En cenuBiu urc? din adEncurile unui inconBtient 'o*ilat cu dorinDe 'ateriale re9ulate, tentEndu-l pe 5eter Sc4le'i4l cu reali6area ace)tora$ AcceptEnd pun-a lui Iortunatu), eroul )e )ituea6?, p)i4olo-ic >or*ind, pe po6iDia )i'Durilor, En punctul de unde EBi poate in>e)ti li*idinal )en6aDiile, in)tinctele Bi pl?cerile re9u6ate pEn? atunci$ ='*ra pe care dia>olul i-o cere lui 5eter Sc4le'i4l nu e)te, aBadar, u'*ra En )en)ul lui Hun-, per)oni9icat? de c4iar )tr?inul En cenuBiu$ C4iar ad'iDEnd c? ace)ta )i'*oli6ea6? u'*ra colecti>?, En ti'p ce u'*ra 9i6ic? ar )i'*oli6a u'*ra indi>idual? a prota-oni)tului, nu e)te lo-ic ca dia>olul )? ai*? ne>oie de un )c4i'* pentru a o*Dine ce>a ce 9ace parte din c4iar natura )a$ En lo-ica conceptului jun-ian, un 5eter Sc4le'i4l )t?pEnit de dia>ol ar tre*ui )?Bi a'pli9ice u'*ra, nu )? Bi-o piard?$ <ai 'ult, un o' care EBi pierde partea de u'*r? nu

ar tre*ui )? 9ie *la'at Bi te'ut de cei din jur, ci ad'irat, precu' un )9Ent care )e EnalD? En lu'in? pur?$ ='*ra lui Sc4le'i4l nu e)te latura )a dia*olic?, care )? poat? 9i opu)?, )? )pune', aureolei )9inDilor, ca 'ani9e)tare a laturii an-elice$ ='*ra din po>e)tire e)te un ele'ent e)enDial pentru inte-ritatea unui indi>id, nu atEt 9i6ic cEt 'oral$ E)te ade>?rat c?, En )piritul ironiei ro'antice, C4a'i))o >or*eBte cu )erio6itate de)pre u'*r? En ter'eni 9i6ici, ca a*)enD? a lu'inii$ <ai 'ult, eroul )?u EBi tratea6? u'*ra En aceeaBi ter'eni pra-'atici, 'aterialiBti, drept un )trict 9eno'en optic, 'oti>End 'ucalit pierderea ei ca o con)ecinD? a unei *oli )au a di>er)e accidente$ =BurinDa cu care a 9?cut pactul )e datorea6? toc'ai ace)tei >alori6?ri a u'*rei doar )u* latura ei )trict pro9an?: FLa ur'a ur'ei, )e )cu6? el, o u'*r? nu e)te decEt o u'*r?$ Se poate tr?i Bi 9?r? ea Bi nu EnDele- de ce tre*uie )? 9ace' atEta )candal din cau6a eiF$ 5rin nai>itatea prota-oni)tului, C4a'i))o ironi6ea6? o Entrea-? lu'e care, )u* 9a)cinaDia e'piri)'ului Bi a )cienti)'ului, Bi-a pierdut de)c4iderea )pre tran)cendenD? Bi nu

'ai Btie )? >ad? latura )acr? a lucrurilor$ Ca un 'ic *ur-4e6 dornic de E'*o-?Dire, 5eter )e concentrea6? pe ceea ce ,la-a ar nu'i a)pectul 9anic al e:i)tenDei, i-norEnd a)pectul ei criptic, or*ire pe care >a tre*ui )? o pl?tea)c? ulterior$ C4a'i))o reali6ea6? e9ectul de incon-ruenD? Bi a*)urd al te'ei u'*rei printr-o reducDie 1& deli*erat? a )i'*olului la latura lui i'a-i)tic?, prin a'putarea deli*erat? a )en)ului lui 'oral'eta9i6ic1$ Cei din jurul lui Sc4le'i4l, En )c4i'*, cite)c u'*ra )u* latura ei )i'*olic?, drept En)e'n al naturii in>i6i*ile a o'ului$ Din acea)t? per)pecti>?, e:i)t? o oarecare Endrept?Dire En interpret?rile care >?d En a*)enDa u'*rei o ale-orie a e:il?rii din patrie, a pierderii )ituaDiei )ociale, re)pectului )e'enilor, reputaDiei Bi di)tincDiilor onori9ice, toate ace)tea 9iind le-ate de 'oralitatea indi>idului, En o'ul care Bi-a pierdut u'*ra cei din anturajul lui Sc4le'i4l )u*EnDele-, En 'od tacit, un o' care a a>ut co'erD cu necuratul/$ Dar repul)ia Bi )pai'a oa'enilor 9aD? de 5eter

e)te ce>a 'ai 'ult decEt o )i'pl? conda'nare 'oral?$ 5ierderea u'*rei El )ti-'ati6ea6? pe prota-oni)t, )u-erEnd o tran)cendere En ne-ati> a condiDiei u'ane, En cercul al nou?lea al In9ernului, En 6ona Antenora, Dante EntElneBte tr?d?tori ale c?ror )u9lete au 9o)t aruncate En iad Enainte ca ei )? 'oar?, un dia>ol DinEndu-le pe p?'Ent locul En trup8$ Sc4le'i4l tre6eBte aceeaBi oroare ca un o' care Bi-a >Endut )u9letul Bi e)te locuit de de'on$ <itolo-ia popular? are Bi o alt? 9?ptur? in9ernal? cu un )tatut a)e'?n?tor: >a'pirul$ ;a'pirii )Ent oa'eni al c?ror trup continu? )? tr?ia)c? En a*)enDa )u9letului$ Inteli-enDa lor nu Dine de calit?Dile du4ului, ci de )piritul dia*olic$ Toc'ai din cau6a a*)enDei )u9letului, >a'pirii nu au u'*r? Bi nu )e >?d En o-lind?$ CondiDia lor de 'orDi >ii e)te con)ecinDa unui pact in9ernal, prin care Bi-au cedat )u9letul En )c4i'*ul ne'uririi trupului$ Dar acea)t? ne'urire nu repre6int?, 'Entuirea En lu'in?, ci e)te da'nare la Entuneric$ La 9el cu >a'pirii, dup? pactul cu o'ul En cenuBiu, Sc4le'i4l e)te conda'nat )? tr?ia)c? En Entuneric, )? )e 9erea)c? de lu'ina )oarelui, care i-ar pune En

e>idenD? in9ir'itatea, pneu'atic?$ ='*ra ar repre6enta, aBadar, )u9letul o'ului, conclu6ie la care ajun-e Bi 7tto RanK, dup? ce aduce En di)cuDie nu'eroa)e te:te din literatura etnolo-ic? a popoarelor pri'iti>e.$ TotuBi, dup? cu' a' >?6ut, la C4a'i))o u'*ra nu )e identi9ic? )u9letului, cel puDin nu En )en)ul creBtin ce )u*Entinde pactele cu dia>olul$ 7 cale )pre o 'ai 9in? elucidare a )i'*olului neo o9er? anali6a o*iectelor 'a-ice care inter>in En de)tinul lui Sc4e'i4l, Bi a 9uncDiei )i'*olice a ace)tora: u'*ra-pun-a-ci6'ele$ 5eter EBi 1 cedea6? u'*ra En )c4i'*ul pun-ii lui Iortunatu)% En 'o'entul En care, re9u6End )? 9ac? un doilea pact cu dia>olul, prin care )?-Bi recapete u'*ra En )c4i'*ul )u9letului, renunD? la pun-?, el pri'eBte, de la un tEn?r *lond (i'a-ine lu'inoa)?, an-elic?, En opo6iDie cu 9i-ura dia*olic? a o'ului En cenuBiu+, ci6'ele de Bapte le-4e$ 5rin 9iecare din ace)te o*iecte el pierde )au cEBti-? ce>a$ Cedarea u'*rei Ei atra-e opro*iul celor din jur% de acu' Enainte el nu )e >a 'ai putea *ucura de relaDiile cu )e'enii, de prietenie, de iu*ire, ajun-End un

in9ir' a9ecti>$ 5rin u'*r?, Sc4le'i4l pierde erosul, filia, )enti'entele En )en) 9oarte lar-$ En )c4i'*, el cEBti-? *o-?Dia Bi puterea 'aterial?, care )i'*oli6ea6?, dup? cu' a' >?6ut, in)tinctele, )en6aDiile, po9tele$ CEnd renunD? la pun-lC elcE)ti-? ci6'ele ce Ei 9ac po)i*ile depla)?rile 'iraculoa)e$ 5rin introducerea ci6'elor 9er'ecate En tra'?, )e 9ace/)i'Dit ele'enturauto*io-ra9ic, C4a'i))o punEndu-l pe eroul )?u/)? Entreprind? jaceleaBi c?l?torii de cunoaBtere de tip ilu'ini)t-enciclopedic pe care le )?>ErBi)e el En)uBi En tinereDe$ Ci6'ele core)pund, aBadar, intelectului, cunoaBterii raDionale, /aceeaBi cunoaBtere care El )cEr*ea pe Iau)t, deter'inEndu-l )? / alea-? calea 'a-iei$ Iinalul nu>elei, En care Sc4le'i4l apare ca un )a>ant i6olat de lu'e, e)te )u)pendat, 9iindc? per)onajul nu e)te nici da'nat (pactul nu a 9o)t du) pEn? la cap?t+, dar nici 'Entuit (u'*ra nu a 9o)t recuperat? de la dia>ol+$ Si'Duri, )enti'ente, intelect% cele trei o*iecte 'a-ice )u-erea6? o di)tri*uDie tripartit? a prota-oni)tului, dup? 'odelul triadei p)i4olo-ice de )or-inte platonician?: ETnGuuia, au9ioL, >ouL$ 7 antropolo-ie

tripartit?, En care 9iinDa u'an? e)te alc?tuit? din trei e)enDe, dup? 'odelul neoplatonic >ouD:i/u: ZF arA(j$a, adic? )pirit-)u9let^trup, e)te caracteri)tic? -Endirii oculte$ Ea )e opune antropolo-iei creBtine, En care o'ul e)te alc?tuit din dou? e)enDe, )u9let Bi trup$ Co'parEnd cele dou? >i6iuni, reie)e c? teolo-ia creBtin? co'*in? En conceptul de )u9let cele dou? 9uncDii pe care 'itolo-ia Bi 'i)tica antica, precu' Bi cea ocult?, le di)tin-e ca niBte co'ponente )eparate$ 5entru neopita-oreici )i neoplatonici, </=^TZ repre6int?, aBa cu' )e EntE'pla deja la Co'er, )u9letul lip)it de conBtiinD? al celor 'orDi, 9orDa lor de >iaD?, iar >ouL repre6int? conBtiinDa, per)onalitatea 'ortului$ La 'oarte, ele )e de)part, >3u:9V 'er-End En Cade)ul u'*relor, iar >ouL urcEnd En 7li'pul 6eilor0$ La creBtini, En )c4i'*, )eparaDia 1" nu are loc, )u9letele 'orDilor p?)trEndu-Bi conBtiinDa indi9erent de locul unde ajun-, En Iad )au En Rai$ A'*i-uitatea 9ertil? a )i'*olului u'*rei )e datorea6? )uprapunerii pali'p)e)tice a celor

dou? antropolo-ii$ 5e de o parte, En >irtutea 9iliaDiei )ale ro'antice!, C4a'i))o EBi i'a-inea6? per)onajul pe o )c4e'? p)i4olo-ic? tripartit?, ce per'ite di)tincDia Entre )i'Duri, )enti'ente Bi conBtiinD?$ De cealalt? parte, preluEnd pattern$ul narati> creBtin, el aBa6? pactul cu dia>olul En )c4e'a *ipartit? a trupului Bi )u9letului$ C4a'i))o -EndeBte En ter'eni oculDi, dar po>e)teBte En ter'eni creBtini, 9?r? )? ne pre>in? a)upra ace)tei alunec?ri, Entr-o >i6iune creBtin?, )ituaDia 9inal? a lui Sc4le'i4l e)te parado:al? Bi ire6o>a*il?, per)onajul ne9iind nici da'nat, nici 'Entuit% Entr-o >i6iune ocult?, )ituaDia de>ine li'pede, Sc4le'i4l 9iind un per)onaj care a pierdut pe fQ/ue9V, dar a p?)trat pe >ouc%$ En ter'eni creBtini, el )e a9l? En )ituaDia incon-ruent? de aBi 9i pierdut o ju'?tate a )u9letului Bi de a-Bi 9i p?)trat cealalt? ju'?tate$ CEnd dia>olul cere )u9letul eroului, el cere )u9letul inte-ral, En )en) creBtin, din care, prin pri'ul pact, a o*Dinut doar o parte$ ='*ra lui 5eter Sc4le'i4l )i'*oli6ea6? aBadar acel >u/CC U )en) p?-En, de )u9let inconBtient ce 'er-e )? *Entuie Cade)ul$ 7r, -recii El

concepeau ca o i'a-ine ()ESoolo>+ a corpului, ce repet? aido'a En9?DiBarea o'ului, nea>End En)? con)i)tenD?$ Atunci cEnd Ei apare En >i) lui A4ile, 5atroclu are a)pectul unei u'*re i'ateriale, pe care prietenul )?u nu reuBeBte )? o )trEn-? En *raDe$ ='*ra lui 5eter Sc4le'i4l e)te un a)e'enea eEScoA$o>, ce inter'edia6? Entre trupul de carne Bi per)onalitatea conBtient? a per)onajului, En >i6iunea neoplatonic?, fQ/ue9i ()au Ti>eu^a, )au anima) are o natur? ener-etic?, 9?cEnd le-?tura Entre )piritul de natur? ideal? Bi trupul de natur? 'aterial?$ El e)te 9orDa de >iaD?, ce d? coe6iune indi>i6ilor >ii$ E)te intere)ant c? C4a'i))o certi9ic? indirect o a)e'enea interpretare a u'*rei Entr-o replic? dat? cu cEt>a ti'p Enainte de a 'uri: F7a'enii '-au Entre*at ade)ea ce En)ea'n? u'*ra$ Dac? ar >rea )? '? Entre*e acu' ce En)ea'n? u'*ra 'ea, le-aB r?)punde: En)ea'n? )?n?tatea care E'i lip)eBte$ A*)enDa u'*rei 'ele e)te *oala 'eaF$ CEnd fQ/ue9+ 6*oar? din trup, o'ul 'oare$ Dar dac? )u9letul En )en)ul creBtin dorit de o'ul En cenuBiu e)te co'pu) din )u9letul inconBtient ()i'*oli6at de u'*r?+ Bi

1# )u9letul raDional ()i'*oli6at de ci6'ele 9er'ecate+, nu )e e:plic? cu' poate dia>olul )? o9ere o ju'?tate (u'*ra+ En )c4i'*ul Entre-ului ()u9letul+$ =lti'a nuanD? ce tre*uie pu)? e)te aceea c? C4a'i))o accentuea6? conceptul neoplatonic de GI/=/TI En ter'enii antropolo-iei ar4aice 4o'erice$ 5entru Co'er, ;I/=^TI nu contea6? atEt ca o co'ponent?/a o'ului (Entr-o opo6iDie de -enul crAua / >(/u:iE+, ci ca un du*iDi al o'ului$ Dup? cu' a ar?tat Hean-5ierre ;ernant, ideea de i'a-ine (eiSWGo>+ are o 'are i'portanD? pentru 'entalitatea pri'iti>?$ I'a-inile, idolii, )tau la *a6a practicilor 'a-ice e:ercitate a)upra 9iinDelor i'ateriale$ 5e *a6a le-?turilor )i'patetice dintre ori-inal Bi i'a-ine ()tatuie, de)en, p?puB?+, 9iinDa re)pecti>? e)te o*li-at? )? e:ecute ordinele adre)ate copiei &$ ='*ia lui 5eter Sc4le'i4l nu )e )u*)tituie per)onalit?Dii conBtiente a per)onajului, dar o an-ajea6?$ Cu'p?rEnd-o En )c4i'*ul pun-ii, dia>olul a o*Dinut un eE/aP^o> prin /care El poate controla pe erou$ A*ia prin renunDarea la pun-?, Sc4le'i4l/reuBeBte )? )e de)9ac? din

le-?tura 'a-ic? cu fr'*ra )a, ce/El Dinea )u* in9luenDa o'ului En cenuBiu$ "$ 7-linda =n al doilea )ESco^o> pe care ro'anti)'ul El recuperea6? pentru a da e:pre)ie e'er-enDei )u9letului inconBtient e)te i'a-inea re9lectat? En o-lind?$ De la lecano'anDia antic? (-4icitul Entr-un >a) cu ap?+ pEn? la cri)talo'anDia 'odern?, )upra9eDele re9lectante au 9o)t dintotdeauna un 'ijloc de co'unicare cu lu'ea in>i6i*il?$ 7-lin6ile tre*uie acoperite la 'oartea unui o' pentru a nu-i >edea )u9letul de)prin) de trup, la 9el cu' >a'pirii nu )e >?d En o-lind? deoarece )Ent )i'ple trupuri 9?r? )u9let$ In o-lind? )e >ede re>er)ul )piritual al lu'ii 'ateriale$ 7-linda apei e)te o poart? c?tre t?rE'ul cel?lalt$ Dia>olul aduce du4urile 'orDilor En 9aDa lui Arnold (din 3c%im(area sc%ilodului a lui ,3ron+ picurEnd )En-e En o-linda unei 9EntEni$ Cu' Cade)ul e)te o 'eta9or? )paDial? pentru t?rE'urile inconBtientului, o-linda e)te un in)tru'ent de conte'plare a propriilor a*i)e interioare$ Iau)t o >ede pentru pri'a oar? pe <ar-areta En o-linda 'a-ic? din *uc?t?ria >r?jitoarelor,

Goet4e )u-erEnd prin acea)ta c? 11 iu*ita ar4etipal? )e 'ateriali6ea6? din dorinDele 9anta)'atice ale eroului$ 5ri>indu-)e En o-lind?, eroii ro'antici a)i)t? la e'er-enDa unei per)onalit?Di re9ulate$ E)te ceea ce )e EntA'pl? cu prota-oni)tul nu>elei ,orla de Gu3 de <aupa))ant $ DeBi teri9iantul proce) e)te de)cri) En re-i)trul literaturii 9anta)tice (cu de)c4idere )pre un BtiinDi9ico-9anta)tic incipient+, -rila de lectur? cea 'ai potri>it? e)te re-i)trul p)i4olo-ic, En acord cu tr?irile 'aladi>e care El o*)edau pe )criitorul En)uBi$ Tran)9or'area per)onajului e)te )u-erat? Entr-o )cen? )i'*olic? ce de)c4ide nu>ela: eroul a)i)t? la trecerea pe Sena a unui con>oi de na>e ce par a 9i tra)e a9ar? din a*i)urile 'arine de un re'orc4er$ 7r, apa >a 9i e:plicit recuno)cut? ca un )i'*ol al inconBtientului Bi al ne*uniei, prota-oni)tul te'Endu-)e de Facel ocean En)p?i'Ent?tor Bi 9urio), plin de >aluri n?pra)nice, de ceDuri, de >ijelii, ce )e nu'eBte ]de'enD?^F$ 7'oloapei, Entunericul )e con)tituie Bi el Entr-un )paDiu ce a)cunde o a'eninDare: Fpe '?)ur? ce

)e En)erea6?, '? cuprinde o ine:plica*il? neliniBte, ca Bi cu' noaptea ar a)cunde, EntrucEt '? pri>eBte, o -roa6nic? a'eninDareF, En ur'a conte'pl?rii >aporului urcEnd din adEncuri, prota-oni)tul intr? Entr-o F)tare 9e*ril? de ner>iF )i a-itaDie$ E)te *Entuit de intuiDia unei pri'ejdii i'inente, de o )pai'? 9?r? 'oti>, de )en6aDia de c?dere Bi Enec FEntrun 4?u de ap? )t?t?toareF$ Lu'ea i )e pare )tr?*?tut? de Ftainice in9luenDeF Bi de puteri in>i6i*ile ce )e De) En jurul )?u Entr-o reDea parali6ant?$ Iilo)o9ii RenaBterii )u)Dineau c? 'a-ia con)t? En 'anipularea de c?tre operator a ener-iei )ale p)i4ice, care intr? En re6onanD? cu )u9letul lu'ii$ Din acea)t? )u*)tanD? eterica, 'a-icianul e)te capa*il )? pl?'uia)c? 9?pturi Bi o*iecte 'iraculoa)e "$ Eroul lui <aupa))ant pare a-Bi 9i acti>at puterile tene*roa)e, care tind )? )e 'ateriali6e6e$ 7 pri'? Entrupare are loc Entr-un >i) En care, precu' En ta*loul lui Iii))li o)marul, >i)?torul e)te )tri>it Bi )u9ocat de o 9iinD? 'i)terioa)?$ CoB'arul )e repet?, prota-oni)tul )i'Dindu-)e pro-re)i> >a'piri6at de @@cine>a care )e aBe6a)e pe 'ine

)i care, cu -ura lipit? de a 'ea, E'i *ea >iaDa printre *u6ele 'eleF$ Lun-ile perioade de 'editaDie, i6olare Bi )in-ur?tate, En care )e cu9und?, )nrBe)c prin a da pre6enDei 'ale9ice o concreteDe Bi En lu'ea diurn?$ Se Btie c? )t?rile de depri>are )en6orial?, prin i6olare de )ti'uli, pro>oac? 1/ o accentuare a acti>it?Dii 9anta)'atice, p)i4olo-ia e:plicEnd, En ace)t 9el, re>elaDiile 'i)tice o*Dinute prin incu*aDie Bi clau)trare En peBteri Bi incinte )u*terane$ $Sau, En cu>intele lui <aupa))ant, FcEnd r?'Ene' 'ult? >re'e )in-uri, u'ple' -olul cu n?luciF, eroul En)uBi a>End tot 'ai/de) i'pre)ia c? Fcine>a '? ur'?reBte, c? cine>a 'er-e En ur'a 'ea, aproape de tot, cEt )? '? atin-?F$ Ener-ia inconBtient? oare urc? En el )e re>ar)? pe)te pra-urile in4i*iDiilor pu)e de conBtiinD? En calea 9anta)'elor Bi Ei di)tru-e En 9elul ace)ta criteriile de di)cern?'Ent Entre realitate Bi ilu6ie$ 5er)onajul )e Entrea*? dac? nu e po)i*il ca F9acultatea de control al nerealit?Dilor anu'itor 4alucinaDii )? 9ie a'orDit? En clipa pre6ent? la 'ineF$ FAparatul >eri9icatorF, )au

F)i'Dul controluluiF in>ocate de <aupa))ant >or 9i nu'ite ce>a 'ai tEr6iu de c?tre Ire,ud Fprincipiul realit?DiiF$ 7 alt? 'eta9or? a proce)ului p)i4ic tra>er)at de prota-oni)t e)te i'a-inea <untelui Saint<ic4el, cu a*aDia )a de piatr?, l >alurilor Atlanticului$ In)ula ieBind din adEncurile ac>atice )u-erea6? con)tituirea unui nou pol p)i4ic, e'er-enDa unei per)onalit?Di autono'e, Entr-ade>?r, du*lul 9anta)'atic cap?t? tot 'ai 'ult? autono'ie Bi con)i)tenD?, 'ateriali6are ce traduce cli>ajul )?u pro-re)i> de eul conBtient al per)onajului$ Ruperea F9iinDelor in>i6i*ileF de )u* controlul conBtiinDei, caracteri)tic? 'ecani)'elor p)i4otice, e)te re)i'Dit? de cel *Entuit ca un 9eno'en real, ce con9ir'? e:i)tenDa concret? a ace)tor F>i6itatoriF$ En ace)t )en) eroul con)truieBte o teorie paranoic-delirant?, cu conotaDii BtiinDi9ico9anta)tice, de)pre o Fra)? )upranatural?F care in>adea6? u'anitatea Bi Ei ia locul$ Dac?, de pe aceleaBi po6iDii e'patic de)c4i)e c?tre proce)ele din propriile adEncuri inconBtiente, Niet6)c4e pro9eDea Bi dorea e'er-enDa unui

)uprao', <aupa))ant )e arat? terori6at de >enirea unei a)e'enea F9iinDe noiF$ C4iar dac? apariDia ei i )e pare ine>ita*il?, eroul o co'*ate, intuind En 'od o*)cur )u*)tratul 'or*id al Entre-ului 9eno'en$ A'eninDarea e)te aceea de a 9i Enlocuit En propria )a >iaD? de c?tre Corla, la 9el cu' 5eter Sc4le'i4l putea 9i *?nuit c? ar 9i locuit de altcine>a, En )peD? de un dia>ol$ Eroul lui <aupa))ant )e )i'te luat En po)e)ie de >oinDa ace)tui locuitor al unei alte lu'i, pla)at? de el En in9initul a)tral, dar 'ai corect identi9ica*il? En t?rE'ul propriului )?u inconBtient$ St?rile de 18 a*ulie Bi de parali6ie care El in>adea6? tot 'ai ade) (FNu 'ai pot >oi% En )c4i'*, cine>a >rea En locul 'eu% iar eu '? )upunF% FCine>a e )t?pEn pe )u9letul 'eu Bi-l -u>ernea6?Z cine>a porunceBte toate acDiunile, toate 'iBc?rile, toate -Endurile 'ele$ Eu En)u'i nu 'ai )Ent ni'ic Enl?untrul 'eu, ni'ic En a9ar? de-un )pectator ro*it Bi En-ro6it de toate lucrurile pe care le 9acF+ tr?dea6? pierderea controlului de c?tre eu a)upra propriului trup$ 7 BedinD? de )u-e)tie 4ipnotic? la care a)i)t? (En care o

9e'eie pare Fro*it? de-o >oinD? )tr?in?, intrat? En ea, precu' un alt )u9let, precu' un alt )u9let para6it Bi do'inatorF+ El con>in- pe prota-oni)t ca, prin 9a)cinaDia ei 9aD? 9eno'enele paranor'ale, 'a-neti)', 4ipnoti)' etc$, o'enirea Bi-a atra) propriul )9ErBit, conjurEndu-l pe FCel de care )e te'eau En )pai'ele lor popoarele nai>eF$ De)cinderea In>i6i*ililor e)te o teri9iant? ale-orie pentru )enti'entul )ecolului al GlG-lea ro'antic (Fde ce>a 'ai 'ult de-un >eac pre)i'Di', pare-)e, un ce>a nouF+ de a 9i 9o)t in>adat de c?tre conDinuturile inconBtientului colecti>$ Tea'a eroului lui <aupa))ant de a 9i di6locat de noul >enit de>ine tot 'ai pre-nant? pe '?)ur? ce ace)ta cap?t? 'aterialitate$ Cara9a care )e -oleBte de ap? En ti'pul nopDii, 'Encarea ce di)pare de pe noptier?, tranda9irul )'ul) )u* oc4ii )?i de o 'En? in>i6i*il?, cartea r?)9oit? de cine>a )e6End Entr-un 9otoliu -ol, Entr-un cu>Ent o*iecti>area Cori ei, )Ent 9eno'ene ce )u-erea6? )cindarea per)onalit?Dii prota-oni)tului Bi autono'i6area eului alternati>$ Atunci cEnd EBi propune )?-l di)tru-? pe in>i6i*il, prota-oni)tul lupt? En 9ond

E'potri>a ne*uniei, EncercEnd )? re)oar*? proiecDia Enapoi En )ine En)uBi$ 7r, 'ijlocul de a identi9ica 9anta)'a >a 9i toc'ai o-linda$ Ace)t o*iect de auto)copie p)i4olo-ic? EBi 9ace pri'a apariDie En nu>el? En )cena de 'e)'eri)', cEnd 4ipnoti6orul Ei )u-erea6? 4ipnoti6atei c? o carte de >i6it? e)te o o-lind?, En )u-e)tia de )upra9aD? re9lectori6ant?, 9e'eia >a a>ea clar>i6iuni paranor'ale, )e'n c? o-linda e)te o 9erea)tr? c?tre lu'ea )piritelor$ 5entru a-Bi )urprinde du*lul, prota-oni)tul 9olo)eBte la rEndul )?u un dulap cu o-lind?, )i'*ol )u-e)ti> al depo6itului de i'a-ini din inconBtient )pre care )e taie o intrare$ De)coperirea pe care o tace e)te )tranie: Fera lu'in? ca 6iua En a'ia6a 'are Bi totuBi nu '-a' >?6ut En o-lind?Z Era -oal?, curat?, adEnc?, plin? de lu'in?Z I'a-inea 'ea nu )e >edea En ea$$$ deBi era' c4iar En 9aDa 147 eiF$ Lip)a o-lindirii e)te o'oloa-? pierderii u'*rei$ La 9el cu 5eter Sc4le'i4l, eroul lui <aupa))ant de)coper? cu ajutorul in)tru'entului 'a-ic c? )u9letul nu-i 'ai

locuieBte En trup, c? )u9letul i )-a autono'i6at Bi )-a de)prin) de el En)uBi$ Lip)it de >oinD? Bi de >iaD?, el )ea'?n? cu un a'*alaj -ol, aido'a >a'pirilor care nu au u'*r? Bi nu )e >?d En o-lind?$ Su9letul independent Bi de nerecuno)cut apare En )c4i'* En i'a-inea altcui>a, a Corlei, interpu)? Entre per)onaj Bi o-lindirea )a$ Cu ajutorul )upra9eDei re9lectori6ante, prota-oni)tul EBi conte'pl?, de'enDial, )u9letul inconBtient care i-a )c?pat de )u* control Bi care El ia En )t?pEnire >enind parc? din a9ara )a$ Encercarea de a-Bi ucide prin 9oc du*lul nu 'ai poate opri r?)turnarea de per)onalitate$ <o'entul En care eul alternati> nu 'ai poate 9i re)or*it En eul conBtient 'arc4ea6? )cu9undarea En ne*unie$ Stin-erea conBtiinDei per)onajului Bi luarea )a En po)e)ie de c?tre inconBtient e)te )u-erat? de tran)9eniljier)onalit?Dii de la Eu la El, din 9inalul'ui^eleij^Nu^^jau^r^ar? nici oFu'*r? de Endoial?, 9?r? nici o u'*r? de Endoial?$$$ n-a 'urit$$$ Atunci$$$ atunci$$$ >a tre*ui deci )? '? o'or euZ$$$F f FTrupul tran)parent, ace)t trup cu neputinD? def cuno)cutF al propriului )u9let Ei apare En

o-lind? Bi lui Jillia' Jil)on, prota-oni)tul nu>elei o'oni'e a lui E$ A$ 5oe #$ Dar aici proce)ul de r?)turnare ce El )peria pe eroul lui <aupa))ant-pa9e a 9i a>ut deja loc, Jil)on identi9icEndu-)e eului )?u o*)cur, Corlei$ Entrade>?r, Jilllia' Jil)on nu e)te nu'ele ori-inar al prota-oni)tului, ci un p)eudoni', ce core)punde per)onalit?Dii tene*roa)e ce El are En )t?pEnire$ En ur'a *a)cul?rii de per)onalitate, F>irtutea )-a de)prin) Ude 'ineV, ca o 'antie, Entr-o )in-ur? clip?F$ ;iaDa lui Jillia' Jil)on >a 9i un lun- Bir de 9apte ne)t?>ilite )i repro*a*ile, -u>ernate de tru9ie, a'*iDie, ur?, po9t?, a>ariDie$ Entr-un cu>Ent, per)onajul e)te po)edat de c?tre dia>olul din )ine En)uBi, el e)te Enc? din ti'pul >ieDii un locuitor al *ol-iilor in9ernale$ El EBi recunoaBte de alt9el condiDia, 9?cEnd alu6ie la 'itul pactului cu dia>olul ce duce la pierderea )u9letului: FdeBi au 9o)t pe lu'e i)pite 'ari, niciodat? En)? o'ul n-a 'ai 9o)t i)pitit a)a, Bi de)i-ur c? niciodat? n-a 'ai c?6ut En i)pit? a)aV# =n puternic )i'*ol al condiDiei de o' clau)trat En propria )u*teran? p)i4ic? e)te cl?direa )colii

Bi a internatului unde per)onajul EBi petrece copil?ria Bi EntEia adole)cenD?$ =riaBa ca)? are 10 a)pectul unui Fpalat din po>eBtiF, )au 'ai de-ra*? din coB'ar$ Cu aripi laterale con)truite 4aotic, cu c?'?ruDe nenu'?rate Bi culoare Entortoc4eate, cu 'o*ile, *?nci, pupitre Bi )caune En-r?'?dite, Enne-rite de >re'e, cl?direa e)te o ade>?rat? i'a-ine a la*irintului$ Ca)a i'a-inat? de E$ A$ 5oe e)te un corelati> )paDial al con9i-uraDiei p)i4ice a eroului, En 2mintiri, vise, reflec*ii, Hun- de)crie din proprie e:perienD? 'ecani)'ul de proiecDie prin care cine>a EBi poate con)trui un analo-on ar4itectural al )u9letului 1$ 7r, )tructura la*irintic? a Bcolii )u-erea6? prin paraleli)' condiDia lui Jillia' Jil)on de r?t?cit En 'eandrele propriului inconBtient$ 5er)onajul intuieBte Bi recunoaBte c? FEn de6>oltarea 'inDii 'ele, la Enceputurile ei, a 9o)t ce>a cu totul neo*iBnuit Bi care a Entrecut orice '?)ur?F$ Din adEncurile la*irintului, a ieBit la )upra9aD? *e)tia, di6locEnd eul *un al celui ce a Encetat )? 'ai 9ie el En)uBi Bi a de>enit Jillia' Jil)on$ Jolliajrju-Jd)on

-e)1e-1' 'r$ C3de, e)te un o' po)ed^aLdjejr'4ra$$$Eul e:ilat En inconBtient, En )c4i'*, Ei >a ap?rea prota-oni)tului )u* 9or'a unui prieten care Ei )ea'?n? ca un 9rate -ea'?n, Enc? de la >enirea la Bcoal? a du*lului )?u, care poart? acelaBi nu'e cu el, Jillia' Jil)on are 9aD? de ace)ta )enti'ente a'*i-ue$ 5e de o parte, e)te cuprin) de porniri a-re)i>e, ce nu )e e:plic? doar prin co'ple:ul de concurenD? 9ratern?$ 3ipjenta[[re)pin-erii^ )e$ gdatjorea6?[noai de-ra*? 9aptuluj^['j'il[>enit JilCa'HJil)on EBi recunoaBte euTpe care l-a re9ulat Bi de care doreBte )? )e de6identi9ice: Fl-arri FduB'?nit pe el pentru c?-'i purta nu'ele, ace)t nu'e ce 'i )-a p?rut de dou? ori 'ai re)pin-?tor cEnd El 9olo)ea un )tr?inF$ 5e de alt? parte, per)onajul re)i'te la du*lul )?u Fun 9el de duio)ie cu totul nelalocul eiF$ AtracDia dintre ei )ea'?n? cu atracDia dintre polii opuBi ai unui 'a-net$ el+lalt Jil)on e)te eul *un, eul iniDial, de dinainte de Enlocuire, al acestui Jil)on$ In9luRnta[-R^aRe[[o[e:ercitA p)eudo-9ratele e)te *ene9ic?% deBi prota-oni)tul are i'pre)ia

ca prietenul )?u Fera 'Enat doar de o dorin0 ciudat? de a-'i pune piedici, de a '? )urprinde )au de a '? u'iliF, el e)te )ilit a recunoaBte c? inter>enDiile ace)tuia au )copul de a-l Endrepta$ Cu toate c? )e'ni9icaDia po>e)tirii e)te nult 'ai *o-at?, )-a )pu) pe *un? dreptate c? @jiratele^[HuQ Ca' JjlBonj^-rBani9ic? conBtiinDa 'oral? a ace)tuiaT7u* Iu l 9uncDionea6? precu' @@-eniul re)trlc,'Eir^rcAreTCierKe-aard 1! El identi9ica En dai'onul )ocratic$ Du*lul are caracteri)ticile unei >oci interioare care po>?DuieBte )pre *ine, Jillia' Jil)on o*)er>End in-enuu c? Fri>alul 'eu )u9erea de o )l?*iciune a coardelor >ocale care nu-i En-?duiau )? ridice >reodat? -la)ul Bi )? >or*ea)c? alt9el decEt En Boapt?F% FBoapta lui )tranie ajun)e)e ecoul En)uBi al -la)ului 'euF$ 5re6enDa >oalat? Bi >ocea Boptit? a F9rateluiF El >or E'piedica pe Jil)on )? duc? la *un )9irBit tic?loBii pl?nuite cu 'ult? -rija Bi cini)'$ Cu 9iecare inter>enDie 'oral?, polari6area celor doi prieteni )e accentuea6?, tran)9or'End relaDia dintre ei En ur?$ Ca Entr-o operaDie de

diali6?, pornirile ne-ati>e coa-ulea6? En co'porta'entul lui Jillia' Jil)on, En ti'p ce i'pul)urile 'orale )e re-rupea6? En du*lul ace)tuia$ Cei d:W-aju9l- )? )e'ene precu' ne-ati>ul Bi po6iti>ul unui 9il'$ Hn )en)ul ace)tui duali)', 5oe introduce Bi o alt? 'eta9or?, >9 >a a>ea de a)e'enea o lar-? recurenD?, cea a relaDiei dintre 'odel )i ta*lou$ A>End En >edere di)tri*uDia 'oral? a tr?)?turilor Entre cei doi, copia lui Jillia' Jil)on/nu e)te o caricatur+ a ace)tuia, ci, di'potri>?, un Fportret re'arca*ilF$ / En)? in)tru'entul/)i'*olic care per'ite identi9icarea relaDiei rebl9E^CnH^eie)te Bi En ace)t ca6 o-linda$ Atunci cEnd, e:a)perat, Jil)on EBi Enjun-4ie ad>er)arul, En9runtarea dintre ei ia a)pectul unei re9lect?ri En o-lind?$ DeBi 'ai a>u)e)e de cEte>a ori re>elaDia, Bocant? precu' Fde)c?rcarea unei *aterii -al>aniceF, c? cel?lalt Jil)on e)te du*lul )au, prota-oni)tul de)coper? a*ia En 9inal identitatea lor, e:pri'End-o En ter'eni catoptrici$ En prietenul Bi ad>er)arul )?u el de)coper?, ca Entr-o o-lind?, c? Fnu era linie En tr?)?turile adEncite Bi ciudate ale c4ipului )?u

care )? nu 9i 9o)t al 'eu propriu, pEn? la cea 'ai de)?>ErBit? a)e'?nareF$ Iar cel?lalt Ei con9ir'? de)coperirea: FAi En>in), iar eu )Ent pierdut$ U$$$V te-ai o'orEt pe tine En)uDiZF$ Ge)tul lui Jil)on traduce En ter'eni de9initi>i identi9icarea@ )a cu u'*ra Bi 9orcluderea, )inoni'? cu o )inucidere, a eului )?u diurn, En 9elul )?u tra-ic, per)onajul lui E$ A$ 5oe intr? En cate-oria re>oltaDilor ro'antici E'potri>a )upraeului 'oral patern al )ociet?Dii, pe chare ne>oia de li*ertate per)onal? Bi a9ir'are indi>idual? Ei aduce la identi9icarea cu u'*ra dia*olic?$ /& #$ Ta*loul E$ A$ 5oe reia i' a- in e a^ta*joului ca[) i ' *ol al du*lului Entr-o alta po>e)tire, &ortreiuTovalE# De di'en)iuni 'inu)cule, po>e)tirea )ea'?n? cu un 'edalion literar, concentrat punctual pe paraleli)'ul dintre o' Bi i'a-inea )a de)enat?$ Ajun) printr-un accident Entr-un ca)tel p?r?)it (ale c?rui ruine, la 9el cu Bcoala 'edie>al? a lui Jillian Jil)on, )u-erea6? r?t?cirea En la*irintul propriului inconBtient+, eroul nu>elei

de)coper? o -alerie de portrete dintre care unul Ei pro>oac? o )en6aDie de >iaD? Bi realitate incon9unda*il?$ Citind un 'ic 'anu)cri), el a9l? c? portretul repre6int? o tEn?r? 9at? pe care )oDul ei, pictor )aturnian Bi taciturn, concentrat En )ine En)uBi pEn? la auti)', a pictat-o Enainte de 'oarte, En 9apt, cau6a 'orDii a 9o)t En)?Bi tran)punerea pe pEn6?$ Antropolo-ii au )e'nalat ade)eori )pai'a oa'enilor din )ociet?Dile pri'iti>e la o9erta de a li )e 9ace portretul )au 9oto-ra9ia 8, En ideea c? i'a-inea ar lua pri6onier )u9letul 'odelului, atr?-Endu-i 'oartea$ 5o>e)tirea lui E$ A$ 5oe de)crie c4iar ace)t proce) de tran)9er p)i4o-'a-ic al )u9letului din o' En etSco^o>$ 5e '?)ur? ce portretul de pe pEn6? )e de)?>ErBeBte, per)oana portreti6at? )e o9ileBte, literal'ente >a'piri6at?$ 5entru -recii 4o'erici, o'ul e)te >iu doar atEta >re'e cEt 1uWr7 r?'Ene En co'uniune cu trupul$ Dac? i'a-inea e)te dedu)? din corp, o'ul EBi pierde ener-ia de >iaD?$ 5ictura, Bi Entrea-a art? 'odern?, au 'oBtenit acea)t? 9uncDie 'a-ic?, e)tetica 9iind, dup? cu' )-a )pu), )ucce)oarea 'i)ticii$ 5ictorul ro'antic nu procedea6? alt9el decEt un

Ba'an pri'iti> )au un teur- antic, care 9i:ea6? )u9letele i'ateriale ale >iilor Bi 'arDilor, du4urilor Bi oa'enilor deopotri>?, En eESWta: 'ateriale$ 7)carJilde En [ &ortretul lui Dorian ;ravGA, Entr-un acce) de -enialitate, dia-no)-tica*il printr-o concentrare aproape 'i)tic? a)upra )u*iectului picturii )ale, pictorul ,a)il CallWard 9ace tEn?rului Dorian Gra3 un portret trancendental, care reuBeBte )? decante6e e)enDa per)onalit?Dii 'odelului, acel Ap:n ate'poral a)cun) En 9iecare o'$ 5rin identi9icare e'patetic? cu cel care Ei po6ea6?, pictorul )urprinde, En trupul de carne, En)?Bi ideea platonician? de 9ru'o)$ In )en)ul En care 5laton conecta 9ilo)o9ul la ade>?r, 7)car Jilde corelea6? -eniul arti)tic cu 9ru'u)eDea pur?$ IntuiDia / arti)tic? $Dran)9eno'enalA El aduce pe ,a)il Entr-o )tare de )o'na*uli)' creator Bi de idolatrie arti)tic? En raport cu 'odelul )?u$ El El tran)9or'? pe Dorian Gra3 Entr-un 6eu c?ruia Ei Enc4in? un idol (eESco^o>+ - portretul$

7r, din nou, precu' En riturile 'a-ice de teur-ie, i'a-inea de>ine un )u*)titut al ori-inalului$ 5ortretul >a 9i Fcea 'ai 'a-ic? dintre o-lin6iF, En care )e re9lect? adev+ratul Dorian Gra3, En ti'p ce o'ul de carne r?'Ene o 9antoB?$ 5entru a 'oti>a in>er)iunea dintre 'odel Bi copibr7)car Jilde introduce te'a pactului 9au)tic: conBtienti6Elidu-Bi pentru pri'a oar? 9ru'u)eDea En 'o'entul En care EBi conte'pl? portretul, Dorian EBi o9er? )u9letul pentru tinereDea >eBnic?$ Din ace)t 'o'ent, ta*loul de>ine receptacol pentru )u9let, En ti'p ce trupul eroului >a p?)tra o tinereDe Bi 9ru'u)eDe nealtera*ile ce a'inte)c de condiDia >a'pirului$ 5rin pactul )atanic, per)onajul in>er)ea6? raportul dintre trup Bi )u9let$ Dac0, En teolo-ia curent?, trupul e)te conju-at/ cu ti'pul Bi decrepitudinea, iar )u9letul cu eternitatea, !entru Dorian Gra3 trupul intr? En re-i'ul de i'uta*ilitate a; t?,ToTriuE, Tn.n'pFce )u9letul )?u pictat tr?ieBte dec?derea Bi urrDjrca conjanctural?$ Acea)t? nou?TW'? de 4edoni)' e)te 9iltrat? prin e)tetica decadenti)t? pro'o>at? de Jilde$ Si'pto' )peci9ic 'odern, prin F'oartea lui

Du'ne6euF, locul ocupat de *ine, En ordine teolo-ala, e)te ocupat de c?tre 9ru'o), En ordine e)tetic?$ ;aloarea e:i)tenDial? )upre'? ajun-e 9ru'o)ul, practicat ca art? aplicat? propriei 9iinDe$ Dorian Gra3 Entrupea6? dand1$7il En )tare pur?, 9i:at prin pactul 'eta9i6ic En condiDia de arte9act u'an$- El e)te un ta*lou En 'iBcare, o En9?DiBare per9ect?, dar lip)it? de adEnci'e$ 5rin teoriile )ale cinice, lordul Cenr3 e:ercit? o peda-o-ie a 9ru'o)ului Bi pl?cerii opu)? *inelui Bi ade>?rului, 'odelEndu-l pe 'ai tEn?rul )?u prieten pentru o e:i)tenD? e)tetic? (En )en) KierKe-aardian+$ E:erciDiul unui a)e'enea 4edoni)' decadenti)t El dereali6ea6? pe D/Priaa, Ace)ta 'cep[ej?[ tr?ia)c? Entr-o lu'e de 9antoBe, En care relaDiile Bi )enti'entele )Ent de 'uca>a$ Indr?-o)tindu-)e de Si*3l ;ane, ci nu >ede En acea)ta 9e'eia,@ci actriDa, )au, 'ai e:act per)onajele jucate de ea$ De>enitF un eESo)Go>, Dorian Gra3 nu poale iu*i clccn 9?pturile care E'p?rt?Be)c aceeABTj:'di`ie de )i'ulacru, adic? '?Btile$ FSuper9icialitateaF e)te unul$din$$c$u>'EcZe c4ei) ale ro'anului, /"

de9inind e:i)tenDa e)teti6ant? a prota-oni)tului En lu'ea 9?r? >iaD? a i'a-inilor Bi aparenDelor$ Tr?ind En planul 9anta)'elor arti)tice, Dorian con)tat? c? nu 'ai re)i'te iu*irea Bi *ucuria, tri)teDea Bi durerea$ Nici )inuciderea Si*3lei ;ane, nici uciderea lui ,a)il nu Ei pro>oac? reacDii a9ecti>e, ca Bi cu' )u9letul i-ar 9i 9o)t a'putat, En con>enDia 9anta)tic? a ro'anului, F)u9letul lui era, 9?r? Endoial?, *olna> de 'oarteF, 9iindc? 9u)e)e tran)9erat prin dia*olica dorinD? En ta*lou$ FSe )pune de)pre el c? )-a >Endut dia>olului pentru un c4ip 9ru'o)F, Bopte)c oa'enii, de)coperind En 9ru'u)eDea inaltera*il? un )ti-'at a)e'?n?tor a*)enDei u'*rei lui Sc4le'i4l$ In calitate de 'a)c?$ Dorian nu 'ai poate tr?i cu ade>?ratTdFAce)t c4ip 9ru'o), prad? de)9rEului Bi p?catelor, a'inteBte Bi el de per)onajele danteBti al c?ror )u9let )e a9l? Enc? din ti'pul >ieDii En alt? parte, En iad$ Ne'uritor Bi 9ru'o), dar lip)it de )u9let, el E'parte aceeaBi condiDie cu un >a'pir$ Noul pact cu dia>olul traduce 'eta9oric trau'a epocii 'oderne, Bi anu'e Fpierderea credinDei En )u9letF, ceea ce 9ace

po)i*ilA[cedarea Bi di)pariDia ace)tuia$ A>atar conte'poran al dorinDeiF de ne'urire, 9ru'u)eDea >eBnic? do*Endit? de Dorian Gra3 e)te o ale-orie pentru condiDia de 'arionet? a o'ului En )ocietate$ Ironia participati>? a lui 7)car Jilde )e Endreapt? a)upra Enaltei )ociet?Di fin de siecle, dar el de)c4ide En 9apt tipolo-ia o'ului 'a)i9icat Bi ro*oti6at ce a>ea )? o*)ede6e )ecolul GG^5rota-oiiE)tul doreBte )?-Bi p?)tre6e 9ru'u)eDea 9i6ic? pentru c?, dup? cu' El En>aD? lordul Cenr3, a)pectul )uper9icial e)te condiDia reuBitei En lu'ea decadent? a ari)tocraDiei$ Ta*loul nu e)te altce>a decEt un in)tru'ent de 'anipulare a ilu6iei pu*lice, un predece)or al 'a))-'edia 'ode'e$ 5actul cu dia>olul e)te o 'eta9or? pentru inte-rarea Entr-o )ocietate lip)it? de criterii 'orale, acea)ta deoarece, En 9ilo)o9ia de pre9a*ricate a lordului Cenr3, cultura En)ea'n? corupDie Bi ci>ili6aDia - de-radare$ Dorian Gra3 )-a l?)at prin) En uni>er)ul 9actice al )ociet?Dii, Bi-a o9erit F9aDaF drept -aj, ducEnd o >iaD? du*l?, una de aparenDe an-elice, iar alta de dea'*ul?ri nocturne$ 5orireDul pictat de ,a)il a de>enit per)onalitatea )a diurn?, )u*

para>anul c?reia, nou <r$ C3de concur'du-l pe Dr$ HccKill, prota-oni)tul EBi duce >iaDa de >icii$ Aido'a lui Jillia' Jil)on, Dorian Gra3 e)te 5o)edat (Tedc?tre u'*r? (En )en) jun-ian+, iar ta*loul joac? rolul /# de pjl'd? En care ji a-are eul diurn re9ulat$ ,a)il Bi-a pictat 'odelul e:^tt En 'o'entul En care, )u* in9luenDa 9ilo)cT9TeTcinice a lordului 9Eenr3, Dorian tr?ia o *a)culare interioar?, En ta*lou a r?'a) 9i:at? FconBtiinDaF per)onajului, di6locat? de c?tre eul )?u FTene*ro)$ I'a-inea pictat? re-rupea6? toate interdicDiile Bi reproBurile 'orale, pe care eroul le-a 9orclu) din )ine En)uBi$ Sirri*oli)'uj p)i4olo-ic al ta*loului e)te lu'inat Hn 'od neaBteptat de o irteur)iune En copil?ria eroului$ 5ortretul e)te a)cun)j'$ ca'era din podunde Dorian Gra3 tr?i)e Fe:ilatF de c?tre *unicul )?u, En ur'a rene-?rii de c?tre ace)ta a 9iicei )ale$ Re)pin-erea 9iicei Bi a nepotului Entr-o ca'er? i6olat? e)te o 'eta9or? )u-e)ti>? pentru cen6urarea principiilor de >iaD? repre6entate de cei doi$ Dorian Gra3 a cre)cut En ace)t )paDiu clau)trat

al re9ul?rii, EntElnirea/cu pictorul ,a)il BE cu lordul Cenr3, doi Fpeda-o-iF care E)i:9i)puta )u9letul per)onajului, unul jncerc'd[ )liL 9i:e6e- jndra9EEra an-elic?, cel?lalt )?-i acti>e6e latura tene*roa)?, per'ite o recon9i-urare a per)onalit?Dii per)onajului$ 5ur, in-enuu, curat, aBa cu' l-a 'odelat )upraeul 'oral Entruc4ipat de puritanul )?u *unic, Dorian )e de)coper? pentru pri'a oar? pe )ine En)uBi conte'plEndu-)e En ta*lou$ AtenDia e-olatr? Ei e)te tre6it? de lordul Cenr3, care Ei acti>ea6? >anita-tej^or-oliul luci9eric$ F<a'a a tuturor p?catejor^@^tru9ia de)c4i-depoarta celorlalte >icn^erTEerea6? um(ra re9ulata a per)onaju`uiHEE'ioliRjror*ind,HI+orian Gra3 p?r?)eBte ca'era adole)cenDei Bi ie)e En )ocietate, punEnd En practic? toate dorinDele Bi pul)iunile )ale repro*a*ile, En )c4i'*, el Enc4ide En c?'?ruD? ta*loul pictat de ,a)il, En care a 9o)t tran)9erat eul )?u 'oral$ 7po6iDia )paDial? Entre c?'?ruDa En-u)t? Bi lu'ea lar-? )u-erea6? )trania dedu*lare a prota-oni)tului, care EBi Enc4ide )u9letul ade>?rat En pod Bi EBi tri'ite 'a)ca pictat? )? circule En lu'e^<r$ ji3de[a 9o)t

eli*erat din c?'?ruD? Bi l-a clau)trat En lpcuLB?u[Re^ HDr, HecE3lI En 9apt, En ciuda 'oralei aparent li'pe6i, care 9ace din Dorian Gra> un per)onaj 9?r? conBtiiirtA[eDic?$ ro'anul conDine o a dj#ua'oj^d?^e[j^^ I6olarea ta*loului irTca'era din podjau^nBea'n? doar^re9uiarea eului curaD.ddlurn, al prota-oni)tului, ci Bi re)pin-erea )upra-eului 'oral repre6entatlEed PurEEc% TToCarnSAjiT)ije:Ile?6? eul *un En acelaBi )paDiu EiTc?nIire:Ela)e *unicul pe nepot d'TaDiuni etice /1 (pentru a pedep)i Fde)9rEnareaF 'a'ei *?iatului+$ E)te o 9or'? )i'*olic?[de r?6*unare E'potri>a *unicului Bi A principiilor repre6entate^ de ace)ta, En ter'enii 9ilo)o9iilor iraDionali)te ale epocii, 'oralitatea )i'*oli6at? de portret e re)i'Dit? ca un in)tru'ent de[ 'orti9icare a in)tinctului >ital al >ieDii$ Dorian lupt? pentru propria identitate 'ai ale) atunci cEnd 9ace r?ul, care apare ca o 9or'? de a9ir'are Bi E'plinire a per)onalit?Dii, E'potri>a

raDiunii )ociale )terili6ante$ ;iaDa du)? de prota-oni)t )u-erea6? aceeaBi re>olt? )u*teran?: prin c4ipul )?u F*unF, el >ine En Entl'^'areA^^Te-uEETo9 FIpocriteF aleF )ociet?Dii% prin co'porta'entul )?u nocturn, necuno)cut celorlalDi, el recuperea6? fi'tuT >ieDii$ Dac? F9ru'o)ul con>ine 9antoBei Bi '?Btii, urEtul core)punde in)tinctelor Bi 1italit0ii, En ai% #te"istru, per)onajul lui 7)car Jilde tr?ieBte aceeaBi )ete de a p?c?tui precu' per)onajele lui Do)toie>)Ki, ca 9or'? de a9ir'are a li*ert?Dii iraDionale de a e:i)ta$ 5rin portret$ 5j+ri-n[jjra> Enc4ide En pod imago$ul *unicului interiori6at ca per)onalitate 'oral?$ Re>olta cul'inea6? cu )9EBierea ta*loului, -e)t care, DinEnd cont de dina'ica re9lect?rii pre6ent? Bi En William Wilson, atra-e 'oartea prota-oni)tului$ La 9el cu o-linda, ta*loul e)te un )E/oPMco> care 9ace po)i*il? >i6uali6area e'er-enDei )u9letului inconBtient, cel 'ai ade)ea re>oltat E'potri>a ordinii raDionali)te, ilu'ini)te )au po6iti>i)te din )ocietate, E'potri>a nor'elor 'orale re)i'Dite drept re)tricti>e, eli*erare care, toc'ai din cau6a ten)iunii care o pro-

>oac?, precu' Bi a lip)ei (pierderii+ unui )i)te' ritualic reli-io) de dirijare a ei, )9ErBeBte cel 'ai ade)ea printr-o cata)tro9a$ 5i)tjru-ere/aj'a-inii, uciderea unuia de c?tre cel+lalt, En)ea'n?, En lo-ica du*lului, )inucidere$/ // Hote. $ En Huvela romantic+ german+, >oi$ ", Antolo-ie Bi note de Ion ,i*eri, ,ucureBti, E5L$ !80$ "$ Ar 9i intere)ant de ur'?rit 9eno'enul lin->i)tic al prelu?rii cu )en) in>er)at a unor cu>inte dintr-o alt? li'*?$ Spre e:e'plu, 'ulte din cu>intele E'pru'utate de/li'*a noa)tr? din turc? Bi -reac?, En )pecial En perioada 9anariot?, iau En derEdere )en)ul lor ori-inar$ 5e4li>anul e)te En li'*a de ori-ine un erou, *aira'ul e)te o )?r*?toare reli-ioa)?, palicarul e)te un >itea6, iar ipoc4i'en En)ea'n? )u*iect$ #$ C9$ Cari Gu)ta> i9un-, &uterea sufletului# Antolo-ie, 5ri'a parte, Te:te ale)e Bi tradu)e din=i'*a -er'an? de dr$ Su6ana Colan, ,ucureBti$ Ed$ Ani'a, !!1, cap$ FEufl,

u'*ra, ani'a Bi ani'u), )ineleF$ 1$ 5roce)ul de reducDite la con)ecinDe a*)urde poate 9i identi9icat En c4iar nucleul narati> din care EBi de6>olt? C4a'i))o nu>ela: F<i-a' pierdut Entr-o c?l?torie p?l?riaf '?nuBile, *ati)ta, -eanta, pe )curt, toate *a-ajele$ IouLue '-a Entre*at 99lac?, atunci, cu aceeaBi oca6ie nu 'i-a' pierdut Bi u2bra, Bi a' di)cutat apoi de)pre con)ecinDele unei a)t9el de nenorociriF$ l /$$ Literatura 'edie>al? / cunoaBte nu'eroa)e po>e)tiri En care pierderea u'rorei e)te un (ne-lija*il+ neajun) En ur'a unui tEr- En care dia>olul e)te d;9apt p?c?li^/<Hne de) 9a!on) de )@en-a-er a>ec le dia*le etait, au 'o3en A-e^celle-ci: Le de'on a>ait-il con)enti A en)ei-ner )on art tene*reu: A de) ecolier), ii )tipoulait, pour Be) 4onoraire), Lu@il aurait en )on pou>oir le dernier Lui lui re)terait dan) Ie) 'ain), tandi) Lu@il Ie) pour)ui>ait et Lue c4aci' d@eu: courrait A toute) ja'*e)$ C@e)t e>ide''ent A cette 4i)toire Lue 9ait allu)ion cette autre e:pre))ion *ien connue: ]le dia*le e'porte le retardataire^$ <ai) A pareil jeu cet i'*ecile de Satan pou>ait encore etre dupe,

cotn'e nou) le 'ontrent Ie) le-ende) d@E)pa-ne et d@Eco))e, celle) par e:e'ple du 'arLui) de ;illano et du co'pte de Sout*e)K, Lui 9reLuentaient Ie) ecole) de 'a-ie du dia*le A Sala'anLue et A 5adoue$ L@adroit ecolier ne lai))ait Lue )on o'*re au: -ri99e) du 'aEtre, )on o'*re re)tee en arriere dan) la cour)e, et ii 9allait Lue le de'on )e contentAt de ce pa3e'ent peu )u*)tantiel, tandi) Lue )@ec4appait li*re'ent le nou>eau 'a-icien, 'ai) Lui, de)or'ai), a>ait perdu )on o'*re$F EdWard ,$ T3lor, La ivilisalion &rimitive# 5ari), C$ ReinWald et C$$ Li*rairie)-Editeur), 0.8, p$ &&$ 8$ FS? Btii c?@n clipa@n care-un )u9let >inde// cu' eu 9?cui, un de'on )e@ntroduce/ En trupul lui, Bi-ace)ta-l -u>ernea6?/ cEt ti'p nu-i plin tot ti'pul ce-are-a-l duceF$ D ante Ali-4ieri, Divina omedie, Infernul, En ro'AneBte de Geor-e CoB*uc, ,ucureBti, ES5LA, !/1, p$ #""$ .$ 7tto RanK, Du(lul# Don Kuan, Traducere de <?ria ;icol$ IaBi, In)titutul European$ !!.$ 0$ Ieli: ,u99iere, Miturile lui ,omer si

g0ndirea greac+, Traducere Bi pre9aD? de G4$ CeauBe)cu, ,ucureBti, Ed$ =ni>er), !0., Cap$ F<i)terele lu'ii in>i6i*ileF$ 156 !$ ;e6i Au-u)te ;iatte$ Le) 3ources Occultes du 5omantisme, 5ari), !"0$ &$ Hean-5ierre ;ernant, Mit )i gtndire 0n ;recia antic+# 3tudii de psi%ologie istoric+, Traducere de Toe 5etre Bi Andrei Nicule)cu, ,ucureBti, Ed$ <eridiane, !!/, Cap$ FDe la cate-oria du*lului la i'a-ineF$ $ En 2ntologia nuvelei fantastice, Cu o pre9aD? de <atei C?line)cu Bi un )tudiu de Ro-er Cailloi), ,ucureBti, Ed$ =ni>er), !.&$ "$ ;e6i loan 5etru Culianu, "ros si magie 0n 5ena)tere# G@S@, Traducere de Dan 5etre)cu, ,ucureBti, Ed$ Ne'ira, !!1$ #$ En E$ A$ 5oe, &r+(u)irea asei /s%er, Sc4iDe, nu>ele, po>e)tiri, EdiDie En-rijit?, pre9aD?, note Bi co'entarii de Li>iu Cotr?u, ,ucureBti, Ed$ =ni>er), !!&$ 1$ C$ G$ Hun-, 2mintiri, vise, reflec*ii, Con)e'nate Bi editate de Aniella Ha99e, Traducere Bi pre9aD? de Daniela Xte9?ne)cu$ ,ucureBti, Ed$ Cu'anita), !!8, cap$

FTurnulF$ /$ En E$ A$ 5oe, op# cit# 8$ L$ Le>3-,ru4l, Lesfonctions mentales dans Ies societes inferieures, 5ari), Li*rairie Ieli: Alean, !"", pp$ /l-0 $ .$ 7)car Jilde, &ortretul lui Dorian ra1, ,ucureBti, E5L, !8!$ OM/L !X5X QH3/YI5I $ NNTRE ANDR7GIN XI CER<AIR7DIT En?lDarea lent? a -eo-ra9iei )cu9undate a inconBtientului colecti> EnNRo'anti)', oprit? o >re'e de o9en)i>a po6iti>i)'ului, )cienti)'ului Bi atei)'ului, e)te reluat? )i de)?>ErBit? En ;iena i'perial? de la )9ErBitul )ecolului al GlG-lea Bi Enceputul )ecolului GG$ Entr-un )tat condu) paternali)t de Iran6 Ho)e9, dar )upu) unor 9orte centri9u-e tot 'ai >e4e'ente, pre'oniDia de)tr?'?rii d? naBtere unei arte FdecadenteF, F)ece)ioni)teF, En care;tea'a-d] )c4i'*are )e co'*in? cu dorinDa de ino>aDie$ Sta6a tot 'ai accentuat? a aparatului *irocratic (Fca)telulF lui Oa9Ka+ core)punde unei cri6e a autorit?Dii Bi per)onalit?Dii u'ane $ 5rincipiul ordonator,

)upraeul 'oral, intr? Entr-un proce) i'percepti*il de de6a-re-are, ceea ce per'ite con)telarea a tot 'ai 'ultor 9or'aDiuni inconBtiente$ FJiener <oderneF, 'odernitatea >iene6?, e)te o cultur? a cri6ei, )au a cri6elor (cu' )u)Dine HacLue) Le Rider+ identit?Dii"$ /-----7rtul din a)pectele cele 'ai acute ale 9eno'enului e)te cri6a 9 'odelului 'a)culin, datorat? pre)iunii cre)cEnde a imago$urilor 9e'inine$ Ti'p de un 'ileniu Bi ju'?tate, cultura creBtin? a Re9ulat 9e'initatea, a)i'ilind-o p?catului Bi dia>olului$ 7 dat? cu inter6icerea cultelor 'editeraneene ale 6eiDelor 'i)tice (De'eter Bi 5er)e9ona, Diana-Arte'i), I)i), I)4tar, A)tarteea, ,ona Dea etc$+ di>initatea )upre'? a c?p?tat un pro9il )trict 'a)culin$ Trinitatea creBtin? are o con)tituDie patrilinear?, iar preoDi'ea care o )lujeBte )e ale-e e:clu)i> din rEndurile *?r*aDilor$ 7 pri'? r?*u9nire a re9ulatului )-a 9?cut )i'Dit? En Fjnica renaBtereF din )ecolele GII-GIII, care )-a )oldat cu i'punerea, En catolici)', a cultului Bi i'a-i)ticii Iecioarei <?ria$ A doua a a>ut loc En RenaBtere, o dat? cu Entoarcerea Entre-ii

antic4it?Di p?-Ene Bi 'a-ice$ Repede En?*uBit de Re9or'? Bi Contrare9or'?, ero)ul Bi 9e'initatea rena)centi)t? au i6*ucnit i'placa*il En lu'in? En t^p'anti)j9t, curent o*)edat de 9i-ura 9e'eii, a )urorii, a iu*itei$ Sca6End pra-ul percepDiei interioare Bi al cen6urilor conBtiente, /0 poetica ro'antic? a per'i) ree'er-enDa )i'*olurilor animei colecti>e$ AtracDia Bi teroarea tre6ite de 9e'eia ro'antic? indic? )enti'entul de culpa*ilitate cu care e)te recuperat ace)t co'ple: Enc4i) En adEncuri$ Sirene, undine, 'elu)ine, Lorele3, iu*ite'oarte, 9e'ei-9anto'?, )urori uci)e )u-erea6? condiDia de rEienant$; i'a-inii 9e'inine, care e:ercit? a)upra *?r*aDilor o atracDie >a'piric?, ade)ea 9atal?$ A)pectul F'edu6eicF (E$A$5oe+ al iu*itei care urc? din tene*re e:pri'? *eatitudinea Bi an-oa)a ne*uniei, pe care ro'anticul Bi-o culti>? acti>Endu-Bi 9anta)'ele inconBtiente$ En ;iena i'perial?, proce)ul de recuperare a animei colecti>e )-a de)?>ErBit$ EuridiKe a 9o)t eli*erat? din Cade) Bi rein-)taurat? En tronul de

6eiD?$ 5lacate En aur Bi ar-int, 9e'eile din picturile lui Gu)ta> Oli't au )tr?lucirea iradiant? a unui numinosum interior e:pu) pe pEn6?$ Ace)t proce) p)i4oi)toric e)te *ine intuit de -Enditorii >iene6i ai epocii$ H$ H$ ,ac4o9en pu*lic? En 08 o pri'? )inte6? antropolo-ic? Bi de i)torie a reli-iilor pri>ind cultura 'atriar4al? din Europa 'editeranean? neolitic? Bi antic?: Das Mutterrecht. "ine /ntersuc%ung il(er die ;1naikokratie der alten Welt nac%t i%rer religiosen und rec%tlic%en Hatur# El di)tin-e Entre o -inecocraDie ar4aic?, a>End En centru cultul unor 'ari 6eiDe telurice, Bi o 9alocraDie i'pu)a de i'periul ro'an Bi apoi de creBtini)'$ Acea)t? perioad? de )upre'aDie a lui Apollo (6eu al patriar4atului Bi )piritualit?Dii+ ar 9i din nou a'eninDat? de Dion3)o) (6eu al 'atriar4atului Bi )en6ualit?Dii+ En deceniile de Fdi)olutie a or-ani6aDiilor politice Bi decadenD? a >ieDii pu*liceF pe care le tra>er)ea6? ;iena la )9ArBit de )ecol, En ;esc%lec%t und %arakter, 7tto Jeinin-er deo)e*eBte Bi el En i)toria o'enirii perioade de F-onoc4ori)'F ()eparare co'plet? a tr?)?turilor )e:uale En

indi>i6i+ 'ai pronunDat )au 'ai atenuat$ RenaBterea Bi )ecolele al GlG-lea Bi al GG-lea ar 9i a)t9el de inter>ale En care di)tincDia dintre )e:e )e -)to'p$9ea6?j^c' d )e na)c 'ai 'ult 9e'ei 'a)culine Bi *?r*aDi /9e'ininiF$ E'er-enDa co'plet? a animei, precu' Bi cri6a identit?Dii 'a)culine Bi de6or-ani6area p)i4ic? ce decur- de aici, )e r?)9rEn- a)upra tipolo-iilor do'inante din arta >iene6? 'odern?$ Ii-urile cele 'ai )peci9ice Bi cu o 'are recurenD? )Ent Fo'ul 9?r? En)uiF @ tran)e:ual$ /! l$ 7'ul 9?r? En)uBiri =lric4 =ntel, eroul ro'anului Omul f+r+ 0nsu)iri al lui Ro*ert <uBii#, di)pune En jurul )au toate ace)te 9i-uri ar4etipale$ Sco) din conte:tul p)i4oi)toric, titlul ro'anului ar putea )? derute6e, Entr-o pri'? in)tanD?, el tri'ite la o tipolo-ie 'ult 'ai r?)pAndit?, cea a indi>idului 'ediocru, ne)e'ni9icati>, *anal, ce deri>? din per)onajele cenuBii ale lui Ce4o> Bi urc? pEn? la o'ul ro*oti6at Bi 'a)i9icat din di)topiile )cienti)te ale )ecolului GG$

5re)iunea depjer)onali6ant? a )i)te'ului )ocial Bi 'eta9i6ic )e e:ercit? Bi a)upra prota-oni)tului 'u)ilian (Enainte de a )e opri a)upra nu'elui =lric4, <uBii El nu'ea FAnder)F, FaltulF+, dar En ca6ul ace)tuia lip)a En)uBirilor nu e)te re6ultatul unei radieri a caracterului, ci e)te un pro-ra' de >iaD? deli*erat adoptat$ =lric4 nu are ni'ic de-a 9ace cu tipul 9iinDelor u'ile, alienate En ordine u'an?$ El ntOBi-a pierdut En)uBirile, ci Bi le-a )u)pendat, ca 9or'? de prote)t Bi ap?rare$ Lip)a calit?Dilor Dine, En ca6ul )?u, de 9eno'en, de 'ani9e)tareENe:terioar?, iar nu de numen, de e)enDa per)onajului$ =lric4 e)tefo'ul dotat care re9u6? )? EBi E'plinea)c? a)piraDiile Bi aptitudinile, p?)trEndu-)e di)poni*il pentru altceva# Departe de a a)cundeZ un >id caracterial, el )e con)truieBte pe un eu >oluntar Bi or-olio), pe un ar4eu ce )e 'enDine En )tare de latenD?, a*DinEndu-)e )? )e de-rade6e En a>atari$ ^7ri-inea Fo'ului 9?r? En)uBiriF )e a9l? En Fo'ul din )u*teran?F al lui Do)toie>)Ki$ Naratorul 0nsemn+rilor din su(teran+ e)te un

per)onaj torturat de dorinDe Bi )crupule, care, a)e'eni lui Ca'let, nu reuBeBte )? ia)? dintr-o a'*i-uitate 9unda'ental?, ce El parali6ea6? En >iaDa e:terioar?$ S9EBiat Entre tendinDe contradictorii, ce )e anulea6? reciproc, el )e con)olea6? con)tatEnd: FN-a' Btiut )? de>in nu nu'ai r?u, dar nici altcu'>a: nici r?u, nici *un, nici tic?lo), nici cin)tit, nici tu erou, nici tu 'u)c?$ Acu' E'i duc 6ilele, cEte 'i-au r?'a), En *Erlo-, )EcEindu-'? )in-ur cu con)olarea r?ut?cioa)?, cu totul deBart?, c? o'ul deBtept nici n-are cu' de>eni real'ente ce>a% nu'ai i'*ecilul de>ine ce>aF1$ FI'*ecilulF e)te o'ul 'ono>alent, care )e li'itea6? pe )ine la o )in-ur? po)i*ilitate, care Encre'eneBte Entr-un proiect de )ine$ F7'ul deBteptF, En )c4i'*, e)te o'ul care nu )-a 'ani9e)tat, care nu )-a an-ajat pe nici o cale de9initi>?, 8& care a r?'a) de)c4i) tuturor po)i*ilit?Dilor$ FI'*ecilulF accept? )? joace rolul pe care i-l i'pune )ocietatea, )e 9i:ea6? Entr-o 'a)c?, )e identi9ic? unei persana (En )en)ul jun-ian de co'ple: co'porta'ental de)tinat adapt?rii la

un anu'it 'ediu+% prin acea)ta, el )e alienea6? Bi )e 'orti9ic?, de>ine un nu'?r de ordine, un Fcada>ru >iuF$ F7'ul deBteptF e)te indi>idul care re9u6? )? )e identi9ice >reunei persana, e)te c4ipul din )patele '?Btilor, care EBi p?)trea6? li*ertatea de dorinD? Bi >oinD?$ F7'ul 9?r? En)uBiriF 'u)ilian e)te Bi el o'ul pluri'or9, care e>it? li'itarea Bi a'putarea )u9letea)c?$ Su)pendarea 'ani9e)t?rii denot? o inadaptare a prota-oni)tului, ce nu )e re-?)eBte En rolul pe care i l-a de)e'nat i)toria$ OaKania (O$ und O$, i'periul c4e)aro-cr?ie)c+ nu 'ai repre6int? pentru el un )paDiu al a9ir'?rii Bi E'plinirii Bi de aceea e>it? )? 9ie Enre-i'entat En )i)te'$ Societatea nu 'ai e)te capa*il? )?-i conDin? idealurile, EncEt eroul )i'te ne>oia )? )e con)er>e, En aBteptarea unei alte )oluDii$ NeEncrederea En lu'e Ei pro>oac? o )c?dere a ten)iunii principiului realit?Dii, un )enti'ent de dereali6are$ En )piritul lucidit?Dii de6a*u6ate a o'ului 'odern, =lric4 nu tr?ieBte de alt9el acea)t? cri6? a realului En ter'eni ontolo-ici, ca un apocalip) pe cale de a )e in)tala (cu' >a 9i r?6*oiul 'ondial+, ci En ter'eni p)i4olo-ici, ca o a>entur? 'ental? tran)cendent?$ Ro*ert

<uBii joac? per'anent pe a'*i-uitatea dintre 'eta9i6ic Bi 'etap)i4ic, con)truind e>eni'entele e:terioare En paraleli)' cu e>oluDia 'ental? a per)onajelor$ Ca )tructur? caracterial?, =lric4 e)te un )pirit a*)tract$ <ate'atician prin pro9e)ie, el )u9er?, a)e'eni lui Adrian Le>er-Ku4n, al lui T4o'a) <ann, de >ocaDia 'or*id? a )peculaDiei$ Cu o ui'itoare 9acilitate, anali6ea6? )ituaDii, radio-ra9ia6? co'porta'ente Bi p)i4olo-ii, de6>olt? teorii Bi )i)te'e, parc? jucEndu-)e, Entr-o neli'itat? >er>? co'*inatorie$ Su9er? de ceea ce Con)tantin Noica ar nu'i atodetie, re)pin-erea indi>idualului Bi *locarea En -eneralitate/$ IuncDiile )uperioare ale intelectului par a i )e 9i de)prin) de ground$u7 pul)ional, c?p?tEnd autono'ie$ RaDiunea )a nu )e con)truieBte pe )u*)olul unor tr?iri inconBtiente, de care e)te )eparat de 9olia i'penetra*il? a lucidit?Dii$ Teoriile )ociale FaruncateF cu nonBalanD? de =lric4 nu )Ent un r?)pun) la ne>oile )ale pro9unde, de aceea el nu >a 9i intere)at En a le pune En practic?, En ciuda tuturor celor aBteapt? En el un conduc?tor )au un 'Entuitor$ Eroul EBi i-nor? eli*erat

4ari)'a Bi puterea pe 8 care ar putea-o do*Endi a)upra celorlalDi, r?'EnEnd un apolitic$ De)i-ur, a>e' aici o ale-orie a in9laDiei raDionale a o'ului 'odern Bi a eBecului )piritului po6iti>i)t En a re6ol>a ten)iunile )ociale ce >or duce la declanBarea celor dou? r?6*oaie 'ondiale$ FNici o e'oDie nu EBi poate p?)tra 'ai 'ult ti'p puterea 9?r? a )e altera din cau6a c4iar a ace)tui e9ort de 'enDinere, de aceea a)pir? )pre e'oDii contrare care )? aduc? un recEBti- de >iaD?$F F;iaDa e)te o perpetu? o)cilaDie Entre dorinD? Bi )aDietate$ CEnd 9aci ce>a prea 'ult ti'p, )i'Di ne>oia de a 9ace contrariul$F Atent o*)er>ator al 'iBc?rilor )u9leteBti din el En)uBi, pe care le pri>eBte cu detaBarea unui ento'olo-, =lric4 identi9ic? 'ecani)'ul de ec4ili*rare p)i4ic? pe care C$ G$ Hun- El nu'eBte enantiodromieM# 7rice tendinD? p)i4ic? tinde la un 'o'ent dat, prin co'pen)aDie, )? 9ie Enlocuit? de contrariul ei$ =lric4 e)te conBtient c? in9laDia lucidit?Dii En care tr?ieBte are con)ecinDe de lun-? durat?, ce )e acu'ulea6? lent dar i'placa*il$ DorinDele, >i)urile, FEn)uBirileF re9ulate )e acu'ulea6? tot

'ai 'a)i> )u* pra-ul cen6urilor, pEn? cEnd >or atin-e ten)iunea e:plo6i>?$ Spre deo)e*ire En)? de per)onajele p)i4otice la care i6*ucnirea u'*rei -$Re9ulate e)te incontrola*il?, =lric4 pare a-Bi pro>oca En 'od deli*erat acu'ularea inconBtient?, En >ederea o*Dinerii unei ener-ii de tran)cendere$ E>itEnd pro-ra'atic )?-Bi in>e)tea)c? li(ido$u0 En o*iectele lu'ii e:terioare, el aBteapt? 'o'entul En care ace)ta >a )u9eri o )u*li'are 'i)tic?$ 5rota-oni)tul a de)coperit le-ea p)i4olo-ic? dup? care dorinDele 'or prin E'plinire$ Ea e)te acti>? En ca6ul oa'enilor care )e pun En )luj*a unui ideal: o dat? atin), ei )Ent ne>oiDi )? El Enlocuia)c? cu un altul, ceea ce atra-e o ri)ip? )upli'entar? de >italitate$ Sin-urele )enti'ente )ta*ile )Ent cele 9?r? o*iect% cele direcDionate, En )c4i'*, )e di)ipea6? prin aproprierea o*iectului, En ace)t )en), =lric4 9or'ulea6? un parado: 'oral: Fdoar 9iinDele care nu 9ac 'ult *ine pot r?'Ene En 'od inti' Bi real *uniF$ 5entru a 'enDine Bi potenDa 9orDa interioar?, ace)teia tre*uie )? i )e re9u6e orice 'ani9e)tare$ 5rin a)ce6? 9eno'enal?, prin necon-)u'area po)i*ilit?Dilor, =lric4 caut? )?

EBi ridice ten)iunea centrilor inconBtienDi pEn? la inten)itatea capa*il? )? pul>eri6e6e principiul realit?Dii$ La 9el cu Adrian Le>erKii4n, el ur'?reBte )? aprind? F9ocul de )u* ca6anF, )u* c?ldura c?ruia pul)iunile )?-i iri-e din nou )u9letul )terili6at de Ieitgeist$u7 po6iti>i)t$ 8" "$ Andro-inul Catali6atorul 'iBc?rii de re-enerare p)i4ic? >a 9i A-at4e, )ora 'ai tEn?r? pe care =lric4 nu o re>?6u)e din copil?rie$ FSor? -ea'?n?F )piritual, A-at4e tr?ieBte la 9el de a*)tra)? 9aD? de lu'e, 9aD? de propria c?)nicie, indi9erent? la ceea ce )e EntE'pl? En e:terior, En aBteptarea c4e'?rii unui altceva# Ea e)te co'ple'entar? lui =lric4, opunEnd lucidit?Dii t?ioa)e a ace)tuia o lene>ie 9elin?, inteli-ent? Bi cald?, de 9e'initate ador'it?$ Iiecare din 9raDi e)te alter-e-o-ul celuilalt, ju'?tatea lui )e:ual?, Entre ei are loc un proce) de du*l? proiecDie Bi identi9icare, el re-?)eBte En A-at4e o per)oni9icare o propriei )ale anime, iar ea de)coper? En =lric4 o i'a-ine a lui animus# A-at4e e)te pentru =lric4 Fcap?tul de podF de

care *?r*atul a>ea ne>oie pentru a re9ace le-?tura rupt? cu propriul )?u inconBtient$ FTre*uie )? te iu*e)c, pentru c? nu pot )?-i iu*e)c pe ceilalDiF, Ei '?rturi)eBte el )urorii, con9ir'End c? atenDia )a nu 9uncDionea6? c?tre e:terior, ci e dirijat? )pre interioritate$ Tandra iu*ire ince)tuoa)? dintre F9raDii -e'eniF re9ace 'itul andro-inului$ F7'ul 9?r? En)uBiriF EBi e)to'pea6? a-re)i>itatea 'a)culin? e:tro>ertit?, intr? En contact dia9an cu 9anta)'ele )u*li'inale, )e F9e'ini6ea6?F, a)cultEnd c4e'area de )iren? a /@'a-o-ului 9e'inin re9ulat En el En)uBi$ Spre )candalul 'oralei puritane, al )upra-eului )ocial, =lric4 ur'?reBte cu >oluptate lenta de6a-re-are a identit?Dii )ale 'a)culine Bi recon)trucDia ei En ter'enii unei 9i-uri andro-inice$ Sen6aDia de re-enerare Bi >italitate e)te atEt de inten)?, EncEt ea Ei ajut? pe cei doi 9raDi )? )e eli*ere6e de an-oa)ele de Enc?lcare a ta*u-ului ince)tului$ Re-re)ia lor reciproc? )pre imago$mi ar4aice din e>oluDia p)i4ic?, cel al )urorii, re)pecti> cel al 9ratelui, are )e'ni9icaDia iniDiatic? de)cri)? de Hun- En ca6ul eroilor ce dore)c renaBterea 'a-ic?$ A)e'eni ace)tora, cei doi 9raDi

Endr?-o)tiDi Entreprind o FC?l?torie En paradi)F$ =ni9icarea contrariilor Entr-o 9i-ur? a)e:uat?, cea a andro-inului, traduce recuperarea 'aterialului re9ulat Bi re9acerea unit?Dii conBtiinD?-inconBtient$ Entre =lric4 Bi A-at4e )e De)e o iu*ire 9araonic?, ca Entre doi 9raDi di>ini., ce le de)c4ide calea c?tre centrul )acru$ Iiecare dintre ei tran)cende li'itele En-u)te ale eului, intr? Entr-o )tare de ec)ta6? Bi )e aBa6? En punctul de 8# ec4ili*ru 'i)tic al p)i4icului$ 5rea puDin 9i6ic?, iu*irea lor e)te o conBunc*ia alc4i'ic? prin care )e reali6ea6? )inele total$ =lric4 )e apropie de Fcealalt? )tareF, 'odalitate e:tatic? prin care dorinDele Bi a)piraDiile, redirecDionate prin iu*irea ince)tuoa)? (Bi Entr-un 9el narci)iac?+ din)pre e:terioritate )pre propriul )ine, cad En ele En)ele, atin-End o concentrare de tip nir>anic$ Ener-ia p)i4ic? Encetea6? a )e 'ai in>e)ti En lu'ea de a9ar? Bi a )e con)u'a En idealuri e9er'ere, eroul ie)e din 'iBcarea alternanDelor a9ecti>e de 9rene6ie Bi depri'are ce caracteri6ea6? >iaDa concret? Bi )e in)talea6? FEn E'p?r?Dia 'ilenar?F$

TotuBi, Fcealalt? )tareF are Bi ea un ec4ili*ru 9ra-il, )upu-nEndu-)e le-ii p)i4olo-ice care inter6ice atin-erea Dintei$ 5uterea ei de iradiere )e inten)i9ic? pe '?)ur? ce cei doi 9raDi )e apropie a)i'ptotic unul de cel?lalt, dar )e )pul*er? En 'o'entul En care are loc contactul propriu-6i)$ Ea tre*uie )? r?'En? En >irtualitate, E'plinirea di)tru-End-o$ Iu*irea pentru F)ora -ea'?n?F e)te creatoare atEta >re'e cEt r?'Ene o 9or'? de platoni)', adic? o iu*ire 9anta)'atic?$ Atunci cEnd Encearc? )? o E'*r?DiBe6e pe Elena, adu)? printr-un ritual de necro'anDie din Cade), Iau)t pro>oac? o e:plo6ie ce Ei e)te aproape 9atal?, En ca6ul lui =lric4 Bi al A-at4ei, cen6ura ince)tului e)te e>itat? prin 'iBcarea de apropiere la in9init, dar )e reacti>ea6? cEnd apropierea e)te )curtcircuitat? printr-un contact 9i6ic, FE'plinirea dorinDelor En)ea'n? 'oarteF, con)tat? cei doi 9raDi ince)tuoBi$ InterdicDia 'oral? tran)9or'? pul)iunea de >iaD? En pul)iunea de )en) contrar, En mortido# GEndurile de )inucidere care El Encearc? pe =lric4 En preaj'a E'plinirii iu*irii lor )Ent e:pre)ia interdicDiei 'entale care )e opune

atracDiei ince)tuoa)e, 'eta'or9o6End-o En re)pin-ere Bi dorinD? de autoani4ilare$ S?>ErBirea 9i6ic? a ere)ului nu poate a>ea drept ur'are decEt ruptura dintre =lric4 Bi A-ai4a Bi a*olirea Fceleilalte )t?riF$ De aceea, )e pare c? planul con)u'?rii ince)tului, dintr-o )c4iD? 'ai >ec4e de capitol, a 9o)t abandonat de <uBii En ela*or?rile ulterioare, En care iu*irea dintre 9raDi r?'Ene un dialo- platonic$ 81 #$ Cer'a9roditul 5En? la un punct al ro'anului, de)tinul lui =lric4 e)te -Endit de <uBii ca un *aro'etru al )ociet?Dii En care tr?ieBte, En partea a doua, En)?, e:perienDa 'etap)i4ic? de>ine do'inant? Bi e>oluDia eroului Encepe )? 'ear-? Entr-o direcDie di>er-ent? 9aD? de lu'ea real?$ Rolul de )ei)'o-ra9 al OaKaniei >a 9i tran)9erat unui alt per)onaj care cap?t? tot 'ai 'ult? -reutate: Clari))e$ Scriitorul El 9olo)eBte drept co*ai pentru a e:peri'enta 'ecani)'ele de p)i4olo-ie colecti>? prin care Europa pri'ei ju'?t?Di a )ecolului GG ajun-e la i6*ucnirile de *ar*arie care au 9o)t cele dou? r?6*oaie 'ondiale, En partea pu*licat? antu' a

ro'anului, caracterul Clari))ei e>olua)e oarecu' Fli*erF, En li'itele unor e:alt?ri Bi 'ici 9anati)'e ce nu dep?Beau nor'a-litatea, Bi doar te'erile ne'?rturi)ite ale )oDului ei, Jalter, pre>e)teau po)i*ilitatea c?derii ei p)i4otice$ 5e '?)ur? En)? ce 'ani9e)t?rile an-oa)ante ale 9a)ci)'ului )edi'entau Encet En lu'ea din jurul lui <uBii, ace)ta Encepe )? le Ftraduc?F En co'porta'entul per)onajului$ A)t9el EncEt, En partea 9inal? a ro'anului, pu*licat? po)tu' de Adol9 Iri)e, Clari))e >a tr?i la ni>el indi>idual-)i'*olic declanBarea de'enDei colecti>e a 9a)ci)'ului$ De'er)ul e)te )i'ilar celui Entreprin) de T4o'a) <ann, care a e:plorat Bi el p)i4olo-ia colecti>? prin inter'ediul prota-oniBtilor din Muntele vr+Bit (pri'ul r?6*oi 'ondial+ Bi Doctor !austus (al doilea r?6*oi+$ Clari))e e)te un per)onaj relati> 'ediocru$ 5ri'ele ei idei 9i:e Encep )? )e de6>olte En jurul 9i-urii lui <oo)*ru--er, un p)i4opat conda'nat pentru o'or, care pro>oac? o 'are >El>? de pre)?, la 9el cu proce)ele din Ru)ia )9ErBitului de )ecol, la care era c4e'at ca o autoritate ni'eni altul decEt Do)toie>)Ki$

5rintr-o 'i)terioa)? e'patie, Clari))e )i'te En <oo)*ru--er un 9el de 9orD? c4ari)'atic?$ Entrun e)eu de)pre p)i4opatolo-ia colecti>? ce a pro>ocat a)cen)iunea 9a)ci)'ului, Hun- arat? c? F)en6aDia pe care o )tErneBte orice cri'? Bi intere)ul pa)ional pentru ur'?rirea cri'inalilor, pentru proce)ele ce li )e intentea6? Bi pentru altele a)e'enea, de'on)trea6? c? toDi U$$$V )Ent e:tre' de intere)aDi de cri'?$ U$$$V ToDi EBi 'ani9e)t? indi-narea Bi cer in)i)tent pedep)irea cri'inalului, dar cu atEt 'ai 6-o'oto), cu atEt 'ai 'ult? En>erBunare Bi cru6i'e, cu cEt 'ai ar6?toare e)te )cEnteia 8/ r?ut?Dii En propriul lor )u9letF0$ <oo)*ru--er conden)ea6? Bi En9?ptuieBte tendinDele >iolente ale colecti>it?Dii, care, ipocrit?, El conda'n?, En acord cu propriul ei cod 'oral, dar )u*li'inal )e delectea6? En 9aptele lui$ Su* in9luenDa lui <ein-a)t (caricatur? a 9ilo)o9ului iraDionali)t LudWi- Ola-e)+, Clari))e intuieBte En cri'inal pro9etul o*)cur al unei noi di>init?Di ce ia tot 'ai 'ult En )t?pEnire OaKania, di>initate ce per)oni9ic? um(ra colecti>?^$ Iru)t?rile )i

re)enti'entele unei )ociet?Di ce )e clatin?, an:ietatea Bi ne)i-uranDa )t?rii de cri6? EBi -?)e)c )upapa En -e)turi de a-re)i>itate Bi ano'ie$ Entr-un )en) 'ai lar-, <oo)*ru--er repre6int? 9a)cinaDia 9aD? de latura iraDional? a co'porta'entului u'an, 9aD? de >iaDa pul)ional? re9ulat? de po6iti>i)'ul 'odern$ Cen6urate, rene-ate, ace)te tendinDe cap?t? un a)pect e:plo6i> Bi de)tructi>, ce r?*u9ne)c prin indi>i6i cu un control lucid )c?6ut a)upra lor EnBile$ Clari))e )e )i'te c4e'at? )? lupte pentru e>adarea lui <oo)*ru--er, pentru c? ace)t act EndeplineBte )i'*olic de)c?tuBarea inconBtientului ata>ic$ I)teric, 9e'eia >ede En el -eniul u'anit?Dii ce a 9o)t copleBit de 'ediocritate, )terili6at de raDiune Bi ri-idi6at de 'oral?$ Dup? eBecul acDiunii <oo)*ru--er (e:ecutat En ur'a unei noi cri'e+, <uBii o conduce pe Clari))e, *olna>? la rEndul ei, En acelaBi )anatoriu unde acea)ta El cuno)cu)e pe p)i4opat$ 5rin Enc4iderea ca6ului <oo)*ru--er, )criitorul pare a fi# >rut )? Fre6ol>eF cri6a ce a du) la pri'ul r?6*oi 'ondial, En )c4i'*, a)cen)iunea 9a)ci)'ului )i

pro9ilarea unei noi cri6e, ce >a cul'ina En al doilea r?6*oi, deter'in? o rede)c4idere a ca6ului Clari))ei$ En 9ra-'entele ce ur'au )? intre En alc?tuirea >olu'elor po)tu'e 9i-urea6? proiectul unei re)tructur?ri radicale a epicului En jurul Clari))ei$ <uBii EBi propu)e)e )? ur'?rea)c? pa) cu pa), cu o penetrant? clinic? 6-uduitoare, deco'pen)area per)onajului$ St?rii de epui6are En care cade Clari))e dup? Fpr?*uBireaF lui <oo)*ru--er Ei )uccede Fi'inenDa unei noi >i-oriF, ce o E'pin-e de a)t? dat? pe ea En)?Bi )? e>ade6e, con>in)? de rolul 'e)ianic al e:alt?rii ei$ FAnu'ite *oli nu )Ent doar 9eno'ene per)onale, ci de ordin )ocialF, 'editea6? Clari))e, o9erind nu atEt c4eia unei para*ole, cEt a unui ca6 e'*le'atic$ I?r? nici un p+r*i pris 'oral, )criitorul )e la)? )? alunece En apele EnBel?toare ale de'enDei per)onajului, unde cate-oriile 'orale de *ine Bi de r?u )Ent Enlocuite cu cate-orii din 9ilo)o9ia iraDionali)t?, cu' )Ent cele de >ital Bi letal, En tonul lo-icii ne>rotice a lui Niet6)c4e Bi En concordanD? cu lo-ica 'itic? a 'orDii puri9icatoare, ea EBi )pune: FNu

e)te e:clu) ca ceea ce a)t?6i nu duce decEt la di)tru-ere interioar? )? re-?)ea)c? Entr-o 6i o >aloare con)tructi>?F$ ;aloarea )i'pto'atic? a unui de)tin precu' cel al Clari))ei depinde de re6onanDa lui inti'? cu p)i4olo-ia )ocial?$ 5er)onajul de)coper?, din proprie e:perienD?, c? o epoc? )e )olidari6ea6? )au )e de)olidari6ea6? de '?riile ei 9i-uri, con)iderEndu-le 9ie -enii, 9ie ne*uni, En ca6ul lip)ei de re6onanD? colecti>?, pro9etul e)te con)iderat un 'aniac Bi e)te 'ar-inali6at Entr-un o)piciu, En ca6ul concordanDei, pro9etul e)te cre6ut Bi ur'at, c4iar dac? direcDia de)c4i)? de el e)te 'ali-n?$ Hun- a anali6at En ace)t )en) erijarea En dictator a lui Citler, prin precipitarea tendinDelor iraDionale ale unei )ociet?Di a)upra unui indi>id ce pretinde )? ia a)upra )a Entrea-a re)pon)a*ilitate$ Ten)iunile nere6ol>ate EBi -?)e)c En ace)t 9el o cale de eli*erare ne9a)t?, ce conduce la de'enD? colecti>? Bi 4olocau)t$ Clari))e nu >a apuca )? de>in? un pro9et, pentru c? deco'pen)area ei ur'ea6? o traiectorie prea >erti-inoa)?, dar aproape toate )i'pto'ele ei )Ent )e'ni9icati>e pentru o )ocietate ce )e Endreapt? )pre

dictatur?$ Daca o*)e)ia Clari))ei 9aD? de <oo)*ru--er )u-era o luare En po)e)ie a per)onajului Bi a )ociet?Dii de c?tre u'*r?, a doua ei cri6? 'aniacal? pare a a>ea loc datorit? e'er-enDei unui alt co'ple: inconBtient, a lui animus# Co'ponent? 'a)culin? a )u9letului 9e'inin, animus con)telea6? ca o pul)iune *rutal?, 'arDial?, ce i'pune tran)9i-urarea p)i4ic? Bi 9i6ic? a Clari))ei Entr-o 9e'eie F)la*?, o)oa)?F, cu Fun ade>?rat corp de *?iatF$ De ce a )i'Dit <uBii ne>oia de a )i'*oli6a p)i4olo-ia naDiunilor a-re)i>e printr-un c4ip de 9e'eie 'a)culini6at?M Ideolo-ic, )e Entre>ede aici un re9le: al >alori6?rii de c?tre Niet6)c4e a p?cii Bi a r?6*oiului En ter'eni de >i-oare, re)pecti> )l?*iciune$ 5acea e)te a)i'ilat? 9e'init?Dii Bi pa)i>it?Dii$ HacLue) Le Rider a ar?tat c? ;iena 'odern? a>ea de)pre )ine o repre6entare En ter'eni de 9e'initate, lan-oare, )l?*iciune, decadenD?, En ti'p ce Ger'ania era perceput? 9anta)'atic printr-o i'a-ine 'a)culin?, >iril?, i'pun?toare &$ F7r, )crie <uBii, 9e'eia are )en6aDii 9e'inine En 9aDa unui *?r*at )uperior, Bi )en6aDii >irile En 9aDa unuia

88 8. in9eriorF$ ApariDia unui e-o >iril, 'arDial, En Clari))e, ar )u-era, aBadar, e'er-enDa unei 'entalit?Di Fpru)aceF En )u9letul Fau)triacF$ @ Clari)a )e )cindea6? En dou? per)onalit?Di, con)iderEndu-)e pe rEnd <Entuitorul (C4ri)t+ Bi Niet6)c4e (Antic4ri)t+, <e)ia Bi Suprao'ul, En )patele ace)tora )t? eul 9e'inin (creBtini)'ul era con)iderat de Niet6)c4e o reli-ie a celor )la*i, a )cla>ilor Bi a 9e'eilor+ Bi animus$u7 'a)culin, a c?ror uni9icare ar da naBtere, En li'*ajul )c4i6o9ren-'itic al eroinei, Cer'a9roditului$ E)te o nou? 9i-ur? care, En acord cu o*)e)iile epocii, e:pri'? cri6a identit?Dii 'a)culine Bi reconiE-urarea unui p)i4i)' tran)e:ual, a unui -en neutru, a unui al treilea )e:$ Dac? En ro'anti)', la 9ilo)o9ul Iran6 >on ,aader )pre e:e'plu, 4er'a9roditul ap?rea Enc? drept En)u'area puterilor 'a)culine Bi 9e'inine, En ti'p ce andro-inul era >?6ut ca o dep?Bire a ace)tora, En ;iena 'odern? 4er'a9roditul cap?t? o conotaDie 'ai ap?)at ne-ati>?$ Al9red Adler con)ider? F4er'a9roditi)'ul p)i4icF drept re6ultatul

>oinDei de putere a indi>idului, Fprote)tul >irilF prin care o'ul EBi re6ol>? co'ple:ele de in9erioritate, En co'paraDie cu andro-inul, Huntratea6? 4er'a9roditul drept o 9i-ur? i'per9ect? Bi 'on)truoa)?, En care uni9icarea contrariilor are loc la un ni>el *e)tial, iar nu la unul )piritual $ Clari))e re9ace acelaBi tra)eu cu =lric4 Bi A-at4e$ dar nu Entr-un re-i)tru iniDiatic Bi 'i)tic, ci Entr-unul 'ale9ic-pato-en$ Apropierea de ec4ili*rul 'on)truo) al 4er'a9roditi)'ului Ei tre6eBte Clari))ei )enti'entul 'aladi> al unei 'i)iuni )acre, de F'EntuireF Bi FredeBteptareF$ A)piraDia )oteriolo-ic? de>ine o 'anie, pe care >rea )? o i'pun? o*)edant celor din jur$ La 9el cu <arele Inc4i6itor, prota-oni)ta e)te con>in)? c? Fnu putea )? Ei )al>e6e pe ceilalDi decEt cu 9orDaF, En 'od co'pul)ional, En jocurile ei )terile cu 9i-uri -eo'etrice )i'pli)te, )e in)talea6? i'a-inea crucii, En)e'n c4ri)tic dar Bi )i'*ol ar4etipal al reuni9ic?rii contrariilor, al re9acerii unit?Dii )u)-jo), dreapta-)tEn-a, )pirit-trup, *?r*at-9e'eie (<uBii dEnd a)t9el o )u-e)tie a)upra 'oti>elor adopt?rii )Wa)ticii de c?tre naDional-)ociali)'+$ Dup? o r?t?cire

prin Dinuturile )olare ale Italiei, unde En F)En-ele roBu al lui Niet6)c4e )e in)tila)e ne-rul ne*unieiF, Clari))e )e re9u-ia6? pe o in)ul? i6olat?, pentru a relua F'i)iunea eBuat?F a 9ilo)o9ului -er'an$ Re*ote6at? En )piritul ideii niet6)c4eene de 80 puri9icare Bi tran)cendere a condiDiei u'ane prin *oal?, FIn)ula )?n?t?DiiF anunD? ideea 9a)ci)t? de cur?Dire )ocial? Bi ra)ial?$ In)ula nu e)te En 9apt un paradi), aBa cu' o >ede per)onajul, nu e)te Fin)ula 9ericiriiF pe care )e re9u-ia6? =lric4 Bi A-at4e, ci o -arni6oan?$ I'pre)ia do'inant? e)te de depopulare Bi pu)tietate -eo'etric?, pre9i-urEnd auti)'ul dictaturii Bi 'ilitari6?rii$ 5ei)ajul e)te co'parat la un 'o'ent dat cu trupul catatonic al unui creier de'ent, a9lat En alt? parte, EncercEnd )? EBi de)crie tr?irile, Clari))e ajun-e la un -rad de deper)onali6are care o 9ace )? tran)crie drept ale )ale un articol de)pre StEntul Iranci)c din A))i)i )i a9ori)'e din Niet6)c4e$ Ar-u'entele cu care EBi ju)ti9ic? pla-iatul nu a'inte)c de lo-ica 'i)tic? a renunD?rii la propriul eu, ci 'ai de-ra*? ec4i>alea6? cu o

politic? de cucerire: FEn loc de a dori )? 9ie ori-inali, oa'enii ar tre*ui )? En>eDe )?-Bi aproprie6eF operele altora$ 5e '?)ur? ce )e apropie de Fre>elaDiaF 9inal?, Clari))e Encepe )? aud? >oci 'i)terioa)e, )i'pto' al de6a-re-?rii )aie p)i4ice$ Co'ple:ele autono'e, um(ra, animus, )cap? de )u* controlul eului Bi )Ent ipo)ta6iate En natur? ca de'oni, )u9lete ale o*iectelor, )pirite ele'entare$ Deco'pen)area 9inal?, corelati> )u*iecti> al r?6*oiului, e)te precedat? de o )en6aDie de atotputere 'a-ic?, de un co'ple: de -randoare )i in>inci*ilitate$ Clari))e are )en6aDia unei particip?ri 'i)tice la natur?, a unei >oinDe 9?i ? e-al, ce i-ar per'ite )? tran)9or'e lu'ea dup? propriile dorinDe, pe dea)upra cau6alit?Dii Bi le-it?Dilor 9i6ice$ =n 9iltru roBu )e la)? pe)te pri>irile 9e'eii, En>?luind pei)ajul En culori de 4olocau)t, En lu'ina lui )En-erie, a)e'?nat? cu o Fca'er? de de>elopareF, )Ent re>elate i'a-inile terio'or9e care o *Eutuie$ Clari))e )u9er? de o pseudologia p%antastica, 9or'? de i)terie care El 9ace pe *olna> )? cread? En realitatea propriilor 9anta)'e Bi 'inciuni, dia-no)tic pe

care Hun- El pune Bi lui Citler$ En acelaBi ti'p cu 4ipertro9ia per)onalit?Dii, Clari))e ur'ea6? En plan real o pr?*uBire rapid?$ A)ociaDiile )ale delirante )e e:pri'? printr-un li'*aj )i'*olic tot 'ai a*)con), tot 'ai pri'iti>, care )9Er)cBte prin a renunDa la cu>inte pentru a 9olo)i direct o*iectele de)e'nate: pietre, oa)e, pene, le'ne, )coici$ 7 a)e'enea lin->i)tic? rei9icat? propuneau Bi )a>anDii ne*uni EntElniDi de Gulli>er En 'area acade'ie din La-ado$ St?rii de'oniace, de 'a:i'? e:pan)iune )en6orial? Bi a9ecti>?, o*)er>at? de Ha)per) En cri6ele p)i4otice, Ei ur'ea6? pr?*uBirea 8! En in)ula pu)tie a auti)'ului$ <Entuirea pe care o c?uta Clari))e nu o aduce la o reali6are a )inelui, di'potri>?, En)ea'n? ani4ilarea conBtiinDei Bi de)co'punerea per)onalit?Dii, En paralel cu colap)ul per)onajului, ro'anul era pl?nuit )? )e Enc4eie cu i6*ucnirea celui de-al doilea r?6*oi 'ondial$ Se E'plineBte a)t9el principiul pe care <uBii Bi-l tra)a )ie En)uBi, Entr-una din )c4iDele capitolelor neter'inate: FCeea ce clocoteBte En

Clari))e )Ent ele'entele epociiF$ A)e'enea o*)er>aDii teoretice ridic? o pro*le'? de poetic? Bi creati>itate, le-ate de condiDia e)ei)tic? a ro'anului 'odern, En ciuda nu'eroa)elor teorii Bi idei care )u)Din o)atura lui narati>?, Omul f+r+ 0nsu)iri nu )e tran)9or'? niciodat? Entr-un e)eu$ A*ia prin pu*licarea 'anu)cri)elor po)tu'e, din la*orator au ieBit la )upra9aD? Bi principii de poetic?, idei diri-uitoare, )curte 9or'ul?ri conceptuale, care a>eau pro*a*il un rol 'ne'ote4nic En proce)ul de creaDie$ <uBii EBi nota, En e:pre)ii concentrate, ideile ce de>an)au de)9?Burarea 9icDiunii, l?)Endu-Bi-le ca pe niBte jaloane pentru 'ai tEr6iu$ Iat?, in nuce, pro-ra'ul de in>e)ti-are a delirului paranoic al Clari))ei: FToate ideile Clari))ei au un corelati> raDional: nu tre*uie de6>oltate la EntE'plare, ci tre*uie )? le de)criu 9oarte raDionalF$ 5oate 9i Entre>?6ut aici 'ecani)'ul de creaDie care )t? la *a6a i'a-inarului 'u)ilian$ Natur? raDional?, <uBii nu pleac? de la intuiDii ine9a*ile )au repre6ent?ri )ine)te6ice, precu' un 5rou)t, ci de la 9or'ul?ri teoretice, En )c4iDe Bi e*oBe

apar nu'eroa)e a)t9el de nuclee ideatice aBternute la pri'ul jet$ En >ariantele ela*orate, En)?, nucleele di)par co'plet, di6ol>ate, Fe:pandateF Entr-o pa)t? narati>? care nu 'ai are nici o intenDie conceptual?$ ='*ra ideilor continu? )? plutea)c? di9u6 a)upra te:tului, a)e'eni unor ne*uloa)e care au re6ultat En ur'a e:plo6iei unor )uperno>e$ Tra>aliul lui <uBii nu con)t? En a le oculta )au ca'u9la, Bi nici En a le Ftraduce En i'a-iniF, ci En a p?trunde En interiorul lor pentru a le )upune unei de6>olt?ri 'on)truoa)e$ 5u)e )u* lentila unei Fr?*d?ri epiceF aproape )adice, ideile )e '?re)c, )e de)9ac, cre)c canceri-en, de>in iraDionale$ poate 9i dedu) din pri'ele rEnduri aEe ro'anului$ 5eddapMaarje o pa-in? )Ent de)cri)e, En .& li'*aj BtiinDi9ic detaliat, caracteri)ticile 'eteorolo-ice ale at'o)9erei: cicloni Bi anticicloni, i6oter'e Bi i6otere etc$, pentru ca )criitorul )? recunoa)c? En 9inal, ironic la adre)a incipit$ul tradiDional, c? nu dori)e )? )pun? decEt c? Fera o 6i 9ru'oa)? de au-u)t a

anului ! #F$ Cu o r?*dare o*)edat?, <uBii )e opreBte a)upra 9iec?rei i'a-ini )au -e)t, de6>oltEndu-le acro'e-alic$ 7 intri-? deri6orie, cu' e)te or-ani6area FAcDiunii paraleleF (proiect de )?r*?torire a E'p?ratului, pu) la cale de un -rup de diplo'aDi care >or )?-l coopte6e Bi pe =lric4+, )e urneBte cu o lentoare de le>iat4an, acoper? 'ii de pa-ini, Bi apoi )e e>aporea6? ca un *alon de )?pun, o dat? cu i6*ucnirea r?6*oiului 'ondial$ A'pli9icarea delirant? a detaliilor )e con)tituie, En cele din ur'?, Entr-o de'on)traDie prin reducere la a*)urd$ 5ri>it? la 'icro)cop, lu'ea OaKaniei, atEt de )olid? )i co'pact? En aparenD?, EBi de6>?luie porii, 9i)urile Bi neanturile, care alt9el ar 9i r?'a) ino*)er>a*ile$ Con-lo'eratul au)tro-un-ar Encetea6? de a 'ai ar?ta ca un or-ani)' Bi de>ine o En-r?'?dire de 'ecani)'e de6'e'*rate$ Iaptele oa'enilor EBi pierd a)pectul raDional, de6>?luind colc?iala de intenDii 4aotice Bi centri9u-e ce )tau la *a6a lor$ @@AcDiunea paralel?F, -Endit? de c?tre pro'otorii ei ca o 'ani9e)tare paci9i)t?, pe te'eiuri u'anitari)te, apare, En acea)t? anali6?

la*orioa)?, unul din 9er'enDii care duc la i6*ucnirea r?6*oiului$ 5rin te4nica )a, ro'ancierul pune En e>idenD? acei Fnenu'?raDi 9actori ai lu'ii e:terioare Bi interioare, factori de armonie U)$n$V care conduc la r?6*oi cEnd de>in conBtienDi de indeter'inarea lorF$ Conte'poran al lui ErWin Sc4rodin-er, <uBii tran)pune En literatur? 'ecanica cuantic?: )u* )upra9aDa )olid? a lucrurilor Bi oa'enilor, el de)coper? 4ao)ul in9inite6i'al$ Scriitorul e)te intere)at de -li)ajele i'percepti*ile, de dina'ica aleatorie a )u*)t?rilor 'entale )i )ociale$ 5entru acea)ta, el EncetineBte rit'ul 9icDiunii Bi p?trunde En intrati'p, acolo unde, >?6ute pe din?untru, ca o 'u6ic? a)cultat? din interior, EntE'pl?rile indi>i6ilor Bi -rupurilor de>in 9luide$ <uBii atin-e un pra- incredi*il de ducti*ilitate a )u*iectului epic, ca Bi cu' ten)iunea creatoare ar 9i Encontinuu repri'at? Bi o*li-at? )? )e )cur-? printr-o 9ant? 'inu)cul?$ Cu'ulul de ener-ie nede)c?tuBat? Bi aBteptare 9orDat? colorea6? Encet totul Entr-o lu'in? ireal?$ I6*ucnirile dra'atice )Ent con)ec>ent a'Enate, Entr-un re9u6 deli*erat al atin-erii cli'a:ului Bi

eli*er?rii$ <enDinEndu-)e per'anent )u* ni>elul li'inar al 'ani9e)t?rii, En 6ona .# po)i*ilului Bi a cau6alit?Dilor ne9inali6ate, <uBii procedea6? ca un scriitor f+r+ 0nsu)iri# Scri)ul )?u EBi re9u6? Enc?p?DEnat orice )clipire, orice lu'ino6itate, orice calitate epic?, En aBteptarea a altceva#N Scopul ulti' al ace)tei a)ce6e narati>e e)te nu doar e)tetic, ci Bi p)i4ic: e:ta6ul$ Ro'anul e)te e>ident 'ai 'ult decEt o )i'pl? para*ol?$ ;apori6End nucleele conceptuale Bi )u)pendEnd )au a'EKEnd 9or'area unui )en) teoretic, <uBii ur'?reBte un o*iecti> 'ult 'ai direct Bi -enuin: declanBarea Fceleilalte )t?riF$ Scriind de)pre andro-inul =lric4-A-at4e )au de)pre 4er'a9roditul Clari))e^<oo)*ru--er, lu'inEnd ace)te dou? 9eDe ale unui numinosum ceGcon)telea6? En literatura >iene6?, ro'ancierul pare a e:plora Bi^-Bi pro>oca prin )cri) o e:perienD? de tran)cen-dere interioar?$ f Se pare c? <uBii ar 9i atin) e9ecti> e:ta6ul, ceea ce a du) la dorinDa de re)tructurare a Entre-ului 'aterial epic$ Ro*ert Oai)er, unul

din/e:e-eDii )?i, crede c4iar c?, e:peri'entEnd *eatitudinea, )criitorul a de>enit incapa*il Bi nici nu a 'ai 9o)t intere)at )? duc? la *un )9ErBi-t proiectul iniDial al celor patru >olu'e>^RoEnanul a putut 9i in)tru'entul concret de tre6ire Bi repre)ie a propriei >italit?Di, pEn? la punctul de concentrare Bi e:plo6ie a Fceleilalte )t?riF$ 7 ciudat? eu9orie auctorial?, care e)te 'ai 'ult decEt un )i'plu e9ect )tili)tic, )e 9ace )i'Dit? atunci cEnd cei doi 9raDi )e retra- pe FIn)ula paradi)uluiF$ 5e 9irul )cri)ului, <uBii na>i-4ea6? printre 9or'aDiuni Bi continente p)i4ice necuno)cute, inter6i)e, pe care le-au )co) de )u* ap? cri6ele identit?Dii 'oderne$ Apatia, narci)i)'ul, ince)tul, )enti'entele oedipiene, tran)-re)area )e:ual? Bi 9anta)'ele -enului neutru, de'enDa Bi po)e)ia, toate )Ent de)9?Burate Bi proiectate En per)onaje Bi )ituaDii$ De'er)ul e)te 9a)cinant Bi teri9iant En acelaBi ti'p, ca orice apropiere de numen# <uBii a )i'Dit a'*i>alenDa 9eno'enelor, Entre*Endu-)e, prin Clari))e Bi <oo)*ru--er, dac? e:ta6ul Encercat de =lric4 Bi A-at4e nu EBi are re>er)ul En p)i4o6?$ Iar dac? pri>i' andro-inul )i 4er'a9roditul ca

9or'aDiuni ale 'entalit?Dii colecti>e, pro*le'a de>ine Bi 'ai acut?, En ipote6a En care in9laDia raDional? a lu'ii 'oderne a a>ut drept con)ecinD? c?derea En puterea u'*rei colecti>e, *ar*aria Bi r?6*oiul, En ciuda aparentei )ale lucidit?Di de6a*u6ate, literatura acea)ta e)te )tr?*?tut?, dup? cu' )u)Dine ;intil? Corea ", de un 9ior al apocalip)ei$ Hote. $ 5entru 'odul En care Fcri6a politic? a culturii li*erale >iene6e U$$$V a dat naBtere o'ului p)i4olo-icF Bi relaDia dintre politic? Bi p)3c4e, >e6i Cari E$ Sc4or)Ke, ?iena fin de sie#de# &olitic+ si cultur+, Traducere de Claudia Ioana Doro4ol)c4i Bi Ioana 5loeBteanu, IaBi, Ed$ 5oliro', !!0$ "$ HacLue) Le Rider, Modernitatea vienez+ )i crizele identit+*ii, IaBi, Editura =ni>er)it?Dii FAl$ I$ Cu6aF, !!/$ #$ Ro*ert <uBii, Omul f+r+ 0nsu)iri, >oi$ l-/, Traducere de <ircea I>?ne)cu, ,ucureBti, Ed$ =ni>er), !!/$ C9$ Bi Ro*ert <uBii, L<%omme sans qualites, C to'e), Traduit de l@alle'and par 54ilippe Haccottet, 5ari), Edition) du Seuil, !/8$

1$ En I$ <$ Do)toie>)Ki, Opere, >oi$ 1, ,ucureBti, E5L=, !80$ /$ Con)tantin Noica, 3piritul rom=nesc 0n cump+tul vremii# 3ase maladii ale spiritului contemporan, ,ucureBti, Ed$ =ni>er), !.0$ 8$ F5rin enantiodro'ie EnDele- 'ani9e)tarea opu)ului inconBtient, anu'e En de)9?Burare te'poral?$ Ace)t 9eno'en caracteri)tic are loc aproape pretutindeni acolo unde >iaDa conBtient? e)te do'inat? de o tendinD? unilateral? e:tre'?, En aBa 9el EncEt En ti'p )e de6>olt? o contrapo6iDie inconBtient?, la 9el de puternic?, ce )e 'ani9e)t? 'ai EntEi prin Entreruperea randa'entului conBtient, 'ai apoi prin Entreruperea direcDiei conBtiente$F C$G$ Hun-, Tipuri psi%ologice, Traducere din -er'an? de ;iorica NiBco>, ,ucureBti, Ed$ Cu'anita), !!., p$ 18&$ .$ 5ornind de la un poe' al lui <uBii pe te'a lui I)i) Bi 7)iri), Ion lanoBi aBa6? ro'anul pe te:tura 'itului celor doi 6ei e-ipteni 9raDi Bi )oDi$ En FLupta cu En-erulF, 5re9aD? la Ro*ert <uBii, Omul f+r+ 0nsu)iri, p$ 1$ 0$ Cari Gu)ta> Hun-, FDup? cata)tro9?F, m &uterea sufletului# A treia parte$ &si%ologie

individual+ si social+: te:te ale)e Bi tradu)e din li'*a -er'an? de dr$ Su6ana Colan, ,ucureBti, Ed$ Ani'a, !!1, p$ &!$ !$ En 'od )i'ilar, Hun- identi9ic? per)oni9icarea u'*rei colecti>e ce a du) la i6*ucnirea celui de-al doilea r?6*oi 'ondial En 6eul teutonic Jotan$ ;e6i )tudiile FJotanF, Bi F,?t?lia E'potri>a u'*reiF, En i(idem# &$ Spre e:e'plu, Iran6 Grillpar6er in>oc? Au)tria a)t9el: FEntre copilul Italia Bi *?r*atul Ger'ania, te a9li tu, e9e* cu o*rajii roBiiF% Co9'ann)t4al de)crie caracterele naDionale pru)ac Bi au)triac a)t9el: pri'ul FEn aparenD? >irilF, al doilea FEn aparenD? 'inorF% criticul Eu-en Jol99 i'a-inea6? ale-oric 'odernitatea >iene6? ca Fo 9e'eie En>?Dat?, dar pur?, En)u9leDit? precu' )piritul ti'pului, cu roc4ia u'9lat? de >Ent Bi p?rul unduind, EnaintEnd cu Endr?6neal?F$ $ ;e6i A$ Sa'uel), ,$ S4orter, I$ 5laut, Dic*ionar critic al psi%ologiei analitice Bungiene, ,in-4a'ton b Cluj, Ed$ S$ Ireud, !!/, )$>$ androgin Bi %ermafrodit# "$ ;intil? Corea, Kntroduccion a la literatura del siglo RR, =ni>er)idad

Ga*riela <i)tral, Editorial Andre) ,ello, !0!$ ." .# i LITERAT=RA INTER,ELICA DE LA IILIA LA NEIO7S En poe'ul 9ilo)o9ic Despre natur+, E'pedocle concepu)e un 'odel co)'olo-ic pul)atoriu, En care uni>er)ul e)te condu) alternati> de dou? principii contrare: 7iGta (iu*irea+ Bi NENO7C% (ura+$ CEnd lu'ea e)te )t?pEnit? de Iilia, toate ele'entele intr? Entr-o ar'onie Bi coe6iune per9ect?, alc?tuind un a'e)tec o'o-en, -Enditor, di>in, 3p%airos# CEnd =ra p?trunde En corpul co)'ic, ea Encepe )? de)part? 'e'*rele ace)tuia, )? i6ole6e ele'entele, pEn? la )epararea lor co'plet?$ =n proce) )i'ilar tra>er)ea6? literatura ro'An? En perioada dintre cele dou? r?6*oaie 'ondiale$ El poate 9i pu) En e>idenD? ur'?rind 'odul En care )criitorii concep relaDia dintre *?r*at Bi 9e'eie, 'eta'or9o6a pe care o )u9er? ideea de cuplu de la ro'ancierii Enceputului de )ecol la cei inter*elici$ E)te >or*a de dou? formae mentis ce indi>iduali6ea6? 9?r? putinD?

de con9u6ie dou? 9or'ule narati>e$ Ro'anul de la )9ErBitul )ecolului al GlG-lea Bi Enceputul )ecolului GG aBa6? cuplul Entr-o para-Z C-TrE?fidilic-ro'antic?$ N$ Iili'on, <$ Oo-?lniceanu, Duiliu Ta'9ire)bu, I$ A-Ar*iceanu, i'a-inea6? relaDia dintre *?r*at Bi 9e'eie ca pefo 'icroar'onie ce re)ta*ileBte o oa6? de paradi) En 'ijlocul unei lu'i 'ai 'ult )au 'ai puDin corupte$ G4eor-4e Bi <?ria, <anoil Bi Toe, <i4ai )i SaBa, ;a)ile Bi ElenuDa re9ac o encla>? de puritate En 9aDa 9orDelor di)oluti>e ale a>ariDiei, dorinDei de par>enire, po9tei de putere, pul)iunii de di)tru-ere$ CupluTreproduce 'odelul andro-inului, i'pu) cu autoritate de c?tre pro6a Bi poe6ia lui <i4ai E'ine)cu$ Ace)tpattern ro'antic poate 9i pu) )u* )e'nul Iiliei, al Ere)ului co)'o-onic, ce uneBte laturile contrare ale lu'ii$ ,?r*at Bi 9e'eie, En-er Bi de'on, lu'in? Bi Entuneric, )u) )i jo), realitate Bi >i), 'icro Bi 'acro-uni>er) )e atinEn Entre-$ Dar NeiKo) )9ErBe)te prin a ataca Bi di)tru-e ace)t *a)tion al ar'oniei repre6entat de cuplul ro'antic$ Deja En ro'anele lui

Iili'on )au A-Ar*iceanu, per)onajele an-elice 9?ceau o 9i-ur? palid? Bi de)uet?, En co'paraDie cu per)onajele ne-ati>e, 'ult 'ai >ii Bi >eridice din punct de >edere e)tetic, )e'n c? 9or'ula idilic-ro'antic nu 'ai 9?cea 9aD? celei reali)t-naturali)te$ <itul andro-inului, )co) la )upra9aD? de 'entalitatea ro'antic?, )u9er? din nou o ocultare, En )en) 4eide--erian$ Dac? la E'ine)cu el iradia En plin plan, ca un numinosum contactat direct, la )criitorii inter*elicii el Bi-a reluat po6iDia )cu9undat?$ 7 realitate cenuBie Bi ap?)?toare, 0nvr+B(it+, re9ulea6? 'odelul ar4etipal al ere)ului, care )e )tr?>ede tot 'ai Endep?rtat Bi cu 'ai 'are -reutate$ Di9icultatea )porit? de a actuali6a nunta 'i)tic? poate 9i pu)? En e>idenD? En ro'anul 2dam )i "va al lui Li>iu Re*reanu, con)truit Bi el pe te'a e'ine)cian? a a>atarilor care EBi caut? ju'?tatea andro-in?$ F=itareaF 9ace ca 'o'entul FrecunoaBteriiF du*lului )? inter>in? Entotdeauna prea tEr6iu, Entr-un 'o'ent cEnd e:i)tenDa prota-oniBtilor ia )9irBit En 'od de6a)truo)$ Literatura inter*elic? duce la *un )9ErBit acea)t? )c4i'*are pro9und? de 'entalitate, ce

atra-e cri6a 'odelului ro'antic al ero)ului$ 7ri-inea ei )e a9l? En 'iBc?rile )u*terane ce au a>ut loc En 'odernitatea >iene6?$ 5ierderea reperelor de indi>iduali6are )e:ual? Bi cri6a identit?Dii -enurilor ce a i6*ucnit En literatura fin$de$siecle a ruinat polari6area 'a)culin9e'inin Bi a di6ol>at ideea de cuplu$ Ar4etipul ro'antic al andro-inului, reEn>iat de 'entalitatea decadent?, ajun-e la o e:pan)iune 'a:i'?, care Ei pro>oac? de6a-re-area$ 7 dat? cu di)pariDia principiului co'ple'entarit?Dii, contrariile EBi pierd coerenDa, anulEnd ideea de conjuncDie alc4i'ic? a )e:elor$ Ar'onia dintre Endr?-o)tiDi di)pare, Ero)ul e)te Enlocuit de c?tre NeiKo), 9orD? de di)oluDie Bi >raj*?, En 'od e:e'plar, ro'anul care de)c4ide Fnoua )tructur?F )e nu'eBte /ltima noapte de dragoste, 0nt0ia noapte de r+z(oi# Ca'il 5etre)cu, Corten)ia 5apadat-,en-e)cu, Anton Col*an, <i4ail Se*a)tian, Gi* <i4?e)cu, Geor-e C?line)cu de>in 'artorii 'eta'or9o6ei pe care o )u9er? imago$u7 cuplului En i'a-inarul colecti> inter*elic$ RelaDia 9anta)'atic? dintre *?r*at Bi 9e'eie e)te doar o )inecdoc? pentru 'odul En care o

)ocietate re6ol>? pro*le'a relaDiei dintre contrarii$ Ea depinde de 'odul cultural de )oluDionare a ten)iunii dintre conBtiinD? Bi inconBtient, dintre eu .1 ./ Bi anima, dintre principiul realit?Dii Bi principiul pl?cerii$ Imago$ul cuplului re6u'? apropierea )au di)tanDa dintre real Bi ideal$ Ro'anti)'ul Bi 'odernitatea aBa6? ace)t raport En ter'eni opuBi, En *a6a atitudinilor lor )tructural di>er-ente$ Con)truit pe ideea 'a-ic? a core)pondenDei contrariilor, ro'anti)'ul con9er? 9anta)ticului, iraDionalului, >i)ului, aceeaBi con)i)tenD? cu cotidianul raDional diurn$ A>End acce) la ener-ia )u*teran? a propriului inconBtient, ro'anticul )e )i'te capa*il )a pro>oace epi9anii ale )upranaturalului, )? ipo)ta6ie6e irealitatea En 'ijlocul lu'ii 9i6ice$ Suprareali)'ul, ulti' *a)tion ro'antic, e)te Enc? En c?utarea acelui Fanu'it punct al )piritului unde >iaDa Bi 'oartea, realul Bi i'a-inarul, trecutul Bi >iitorul, co'unica*ilul Bi inco'unica*ilul, Enaltul Bi jo)ul Encetea6? de

a 9i percepute contradictoriuF$ <entalitatea 'odern?, En )c4i'*, opune Eto)ului ro'antic pe Antero), principiu al di)cri'in?rii Bi di)jun-erii$ 7*)edat de di)tincDii Bi di4oto'ii, de preci6ie Bi )peciali6are, )piritul 'odern intr? Entr-o )c4i6oidie )cienti)t?, Entr-o )tare de ruptur? cu )ine En)uBi$ 7)cilo-ra9ul literatjjriijre)i'te rapid acea)t? cri6?, Enlocuind iu*irea 'i)tica_/e'patetic?,:prin -elo6ie Bi inco'unica*ilitate$ En ro'anul lui Ca'il 5B9re)cu, di)oluDia c?)niciei prota-oniBtilor '?)oar? )i'*oCo^re )ta*ilire a di)tanDelor dintre real Bi ideal, retra-ere^jtran)cendentului din contin-ent$ GEndirea ro'antic? a)pira )? 'ateriali6e6e 9anta)'ele, )? concreti6e6e idealul 9e'inin Entr-o 9e'eie real? (c4iar dac? acea)ta p?)tra un aer 9anto'atic->a'piric+$ GEndirea 'odern? 'er-e Entr-o direcDie contrar?: ea tinde )? e>apore6e per)onajul 9e'inin, )? tran)9or'e 9e'eia dintr-o pre6enD? concret? Entr-o idee pur?$ Dintr-o 9?ptur? ce EBi u'ple per9ect conturul, 9e'eia )e )u*li'ea6? la condiDia unei o*)e)ii$ 5er)onajele 'a)culine

Encetea6? )? 'ai perceap? En iu*itele lor carnalitatea Bi )e pierd En la*irintul unor 9i-uri e>ane)cente, a c?ror i'a-ine e)te )ecretat? de propria lor 'inte$ Iilo)o9ia care in)tru'entea6? ace)t proce) e)te 9eno'enolo-ia$ Al?turi de intuiDioni)'ul *er-)onian Bi de te4nica prou)tian?, Fnoua )tructur?F )e re)i'te de in9luenDa lui Cu))erl, introdu)? En literatura noa)tr? de Ca'il 5etre)cu$ 5ri>it? 'ai atent, in>e)ti-aDia la care e)te )upu)? 9e'eia En opera .8 ca'ilpetre)cian? repre6int? o epoc%e, o Encercare de reducDie 9eno'enolo-ic? a 9i-urii 9e'inine$ Xte9an G4eor-4idiu, Ladi'a, Andrei 5ietraru pun Entre parante6e i'anenDa 9e'eii Bi Encearc? )? de-aje din co'porta'entul, din 'ani9e)t?rile, din -e)turile ei o e)enD? a 9e'init?Dii, un ar4etip erotic$ Setea de a*)olut Ei E'pin-e )? caute En partener? un eESoc% tran)cendental, de dincolo de apariDiile )ale 9eno'enale$ Su* pri>irea *?r*atului, care ur'?reBte )? de6>elea)c? din accidental tr?)?turile nucleare Bi )? le re-rupe6e Entr-un c4ip ate'poral, per)onajul 9e'inin )u9er? o

dereali6are 'olecular?, radio-ra9ic?$ Entre-ul proce) e)te En)? >iciat de dou? pre)upo6iDii care aparDin )i)te'ului de prejudec?Di al epocii$ 5ri'a con)t? En identi9icarea eronat? a e)enDei cu )piritul Bi a aparenDei cu trupul$ Cea de-a doua con)t? En di)tri*uDia 9alocratEc-patriar4al? a re-nului 'a)culin c?tre )pirit Bi a celui 9e'inin c?tre trup$ Ace)te dou? prejudec?Di conduc la eBecul unei ade>?rate anali6e 9eno'enolo-ice$ In9luenDaDi inconBtient de >ec4ea di4oto'ie trup / )u9let, eroii lui Ca'il 5etre)cu pro>oac? o dedu*lare a i'a-inii 9e'eii Entre aparenD? Bi e)enD?$ A*ordEnd realitatea cu dorinDa de a identi9ica a*)olutul, ei i'pun nu'enului )? p?r?)ea)c? 9eno'enul, a)t9el EncEt En centrul per)onajului 9e'inin pare a )e in)tala un neant ontic$ Ie'eia concret?, care EBi conDine propria 9iinD?, e)te pro-ra'atic i-norat?, En ti'p ce 9e'eia ideal?, i6olat? prin anali6?, )e de6>?luie a 9i o F9ru'oa)? 9?r? corpF, o Ftran)cendenD? -oal?F$ 5unEnd 9eno'enul Entre parante6e, eroii aceBtia @@o*)edaDi de ideeF )e i6olea6? Entro lu'e de i'a-ini$ Ei Encearc? )?-Bi aproprie portretul ideali6at, dar i-nor? 9?ptura real? a

iu*itei$ 5e de alt? parte, prota-oniBtii cad >icti'ele unui 'odel antropolo-ic 9alocratic, care di)tri*uie )piritul - 'a)culinit?Dii, iar in)tinctualitatea - 9e'init?Dii$ 5rin pri)'a unei a)e'enea di)tri*uDii, 9e'eia r?'Ene indi)olu*il le-at? de >e-etati> Bi nu poate 9i )u*li'at? la idee 9?r? a-Bi pierde e)enDa, Encercarea lui Xte9an G4eor-4idiu de a o con>erti pe Ela Entru 9ilo)o9ic r?'Ene o utopie$ AceeaBi incon-ruenD? a 9e'eii cu idealitatea o acu6a, cu pe)i'i)' 'i)o-in, Bi E'ine)cu, Entr-o 9a6a tEr6ie, de de6a*u6are F@po)tro'antic?F, repre6entEnd-o ale-oric prin re9u6ul C?t?linei de a-l ur'a pe C3perion$ <i)o-inia prota-oniBtilor inter*elici .. e)te un e9ect de per)pecti>? pe care El induc ei EnBiBi$ Ei EBi di)preDuie)c iu*itele, pentru c? ace)tea nu )e la)? redu)e la e)enDe )pirituale$ Co'*inEnd cele dou? pre)upo6iDii )u*li'inare, prota-oniBtii literaturii inter*elice intr? Entr-o contradicDie de ter'eni: pe de o parte, ei EBi propun )? decante6e e)enDa )piritual? a 9e'eii% de cealalt? parte, eCdenti9ic? aprioric

9e'initatea cu corporalitatea Bi )e:ualitatea, En ace)te condiDii, e)enDa 9e'eii e)te En 'od nece)ar >id?$ 5ri>it? eidetic, 9e'eia apare ca un -ol, ca o a*)enD?$ 5e ecranul Fintelectului tran)cendentalF, 9e'eia real? )e di)ipea6? Entro i'a-ine e>ane)cent?$ 5unEnd contin-enDa Entre parante6e, eroii eludea6? i'plicit lo-ica intern? a co'porta'entului 9e'inin, precu' Bi po)i*ilitatea de a-l EnDele-e$ Ie'eia real?, care, En ternT-nTTpropriilor lor prejudec?Di, e)te 9e'eia in)tinctual?, le /cap? de )u* control, En ti'p ce ei )e concentrea6? a)upra unei 9e'ei )pirituale care, En *a6a aceluiaBi )i)te', e)te o 9e'eie ideal?, ireal?$ En locf)? pun? En e>idenD? )u*)tratul ontolo-ic al 9e'init?Dii, epoc%e$u7 i6olea6? doar cate-oriile apriorice prin care intelectul *?r*atului percep^H-'eia^ji-ura ideal? a iu*itei nu )e alc?tuieBte din realia, ci din proiecDiile^Tu*iecti>e, din imago$un7e erotice ale Endr?-o)titului$ <etoda 9enornenolo-ic? aplicat? de eroii 'oderni 9i-urii iu*itelor lor are dreptfe6ultat, En 'od doar aparent )urprin6?tor, con)telarea idealului 9e'inin din inconBtientul *?r*atului$ 5rota-oniBtii nu )e

'ai raportea6? la 9e'eia En carne Bi oa)e, care le de>ine inacce)i*il? a)e'eni Flucrului-En)ineF Kantian, ci la per)oni9ic?rile 9anta)'atice ale propriei anima# Din cau6a acea)ta, ei de>in incapa*ili de a ur'?ri Bi a pricepe, En ciuda )en)i*ilit?Dii lor 'aladi>e, e>oluDia interioar? a partenerei$ Ceea ce ar tre*ui )? 9ie anali6? a celuilalt de>ine intro)pecDie$ Co'porta'entul 9e'eii pare dictat de o lo-ic? tran)cendent? o*)er>atorului, care e)te >eBnic dep?Bit )i )urprin) de -e)turile iu*itei, incapa*il de a-i anticipa pa)ul ur'?tor$ 5oliper)pecti>i)'ul are din ace)t punct de >edere o intenDie recuperatoare, aceea de a co'pen)a For*ireaF prota-oniBtilor prin conju-area pri)'atic? a cEt 'ai 'ultor un-4iuri de o*)er>aDie$ 5rin acea)ta, de'er)ul narati> de>ine )i el 9eno'enolo-ic, ur'?rind in>entarierea Bi conju-area tuturor apariDiilor eroinei, pentru o cEt 'ai e:act? apro:i'are a caracterului ei$ 5ri>irea eroilor ca'ilpretre)cieni are un e9ect dereali6ant .0 a)upra 9i-urii 9e'eii$ A)i'ilat? 9eno'enului, per)oana real? a iu*itei e)te aruncat? Entr-un

con de u'*r?, En ti'p ce i'a-inea 9anta)'at? e)te ridicat? la ran- de nu'en$ 5rin introducerea ace)tei per)pecti>e )c4i6oide, prota-oniBtii ro'anului inter*elic pierd acce)ul la 9iinDa ade>?rata a 9e'eii, iar ideea de cuplu intr? En cri6?, En locul ar'oniei e)enDiale, Entre *?r*at Bi 9e'eie )e in)talea6? neEncrederea, jocul aparenDelor$ C?utEnd Entr-o direcDie -reBit?, *?r*aDii nu 'ai pot re9ace co'unicarea direct? Entre )u9lete$ <ereu )periaDi c? e)enDa 9e'eii le )cap?, ei )Ent )t?pEniDi de gelozie# Iu*irea ro'antic?, *a6at? pe Encrederea En con)i)tenDa e)enDelor, 9ace loc >raj*ei, ca e9ect al pierderii )en6aDiei de plenitudine pe care o d?dea coincidenDa dintre e)enD? Bi aparenD?$ Gli)ajul dintre 9iinDa real? Bi cea ideal? a iu*itei nu a9ectea6? per)oana propriu-6i)? a 9e'eii, ci doar i'a-inea ace)teia En oc4ii *?r*atului$ Cel alienat e)te aBadar nu per)onajul 9e'inin, ci per)onajul 'a)culin$ C?utEnd ade>?rul a*)olut, ace)ta )e i6olea6?, 9?r? )?-Bi$dea )ea'a, En Fturnul de 9ildeBF al intelectului tran)cendental$ El Encetea6? )? 'ai acDione6e a)upra realit?Dii Bi intr? En relaDie cu

o lu'e de 9anta)'e$ Xocul cu lu'ea concret? Ei >a pro>oca cel 'ai ade)ea pr?*uBirea$ So'aDiile lu'ii e:terioare )9ErBe)c prin a )pul*era idealul erotic, pe cel al Fdrept?Dii a*)oluteF )au al poe6iei pure$ Xte9an G4eor-4idiu, Gelu Ru)canu, Ladi'a )au Ired ;a)ile)cu tr?ie)c )enti'entul unei >id?ri de con)i)tenD? a e)enDelor, iar e:pre)ia ace)tei de6-ilu6ii e)te )inuciderea$ Dintre ei, )e >a )al>a doar G4eor-4idiu, pe care e>eni'entul trau'atic al r?6*oiului El deconectea6? de la tran)cendenDa -oal? Bi El reconectea6? la real$ Din acea)t? per)pecti>?, eBecul cuplurilor e)te doar un )i'pto' al cri6ei de realitate din literatura 'odern?$ Dereali6area i'a-inii 9e'eii e)te un e9ect )ecundar al cri6ei ideii de a*)olut, al decon)pir?rii 'eta9i6icii$ ABa cu' Don auijote era o >icti'? a pr?*uBirii idealului ca>alere)c, per)onajele lui Ca'il 5etre)cu )Ent Bi ele >icti'e ale )pul*er?rii cro)ului ro'antic$ De)prinderea i'a-inii iu*itei de per)oana real? a 9e'eii )e accentuea6? la Anton Col*an$ Entrea-a pro6? 4ol*anian? )u9er? de o pronunDat? adu'*rire a realit?Dii$ Supu)e unei

epoc%e 'ali-ne, lu'ea ro'ane)c? )e )cu9und? Entr-o lu'in? crepu)cu.! Iar?$ 5u) Entre parante6e, 'ediul -eo-ra9ic, )ocial, u'an, care 9?cea deliciile de)crierilor reali)te, )e re)trEn-e la un ecran 'ental narci)iac$ Doar En Ioana 'ai tran)par 9u-ar, ca niBte e:citaDii din lu'ea de a9ar? ce p?trund Entr-un >i), i'a-ini ale )atului de pe D?r'ul '?rii, ale ni)ipului, ale >alurilor$ Redu) tran)cendental, pei)ajul )e topeBte Entr-o pa)t? cenuBie, ceDoa)?, ce )er>eBte drept 9undal )i ecran de proiecDie pentru autoanali6ele )u9leteBti$ Tran)9erate En ace)t )paDiu, 9e'eile EBi pierd corporalitatea$ Din ele pare a )e de)prinde un 4alou de atitudini, 9apte Bi -e)turi, precu' acele particule i'ateriale, FidoliF, care, dup? e'piriBtii en-le6i, )Ent e'anate de corpurile 'ateriale$ 5rota-oniBtii nu 'ai au un contact direct cu partenera lor, ci doar unul 'ediat de ace)te eEScoGa$ Recur)uCa realitate, care era e)enDial En re)ta*ilirea punctului de reper pentru eroii lui Ca'il 5etre)cu, nu 'ai are e9icienD?$ 5rota-oniBtii nu 'ai di)pun de

criterii intrin)eci de >eri9icare a realit?Dii, F)cenariulF con)truit de ei )e poate di)pen)a de 'odelul real$ Sandu con)truieBte 'ai uBor i'a-inea Irinei atunci cEnd )e a9l? departe de ea, *rodind En i'a-inar$ La Ca'il 5etre)cu, -elo6ia d? naBtere la ceea ce a' putea nu'i 4alucinaDii, adic? 9anta)'e create pornind de la percepDii Bi in9or'aDii e:acte% la Anton Col*an, 9anta)'ele iau 9or'a unui delir, ce )e de)9?Boar? independent de per)oana pe care o au drept o*iect$ ,?r*atul Bi 9e'eia alc?tuie)c un ciudat cuplu FEn patruF, En care 9iecare partener )e co'*in? cu o proiecDie ideali6at? a celuilalt$ Spre deo)e*ire de per)onajele lui Ca'il 5etre)cu, cele ale lui Anton Col*an nu 'ai )Ent o*)edate de >eri9icarea core)pondenDei i'a-inii cu realitatea$ Ele pre9era ne>rotic ne4ot?rE-rea Bi Endoiala$ 5er)oana real?, i'pre>i6i*il? Bi incontrola*il?, e)te Enlocuit? cu un 'odel ideal, de care prota-oniBtii pot di)pune la di)creDie, pe care El pot controla dup? propria dorinD?$ Dac? Xte9an G4eor-4idiu )au Ladi'a produceau oarecu' in>oluntar, prin )i'pla acDiune a pri>irii lor FEn)etate de ideiF,

di)ocierea 9i-urii iu*itei En e)enD? )i aparenD?, eroii lui Anton Col*an au En>?Dat )? pro>oace acea)t? di)ociere ca 'ijloc de po)edare 9anta)'atic? a celuilalt$ C4iar Bi atunci cEnd nu e)te conBtient de 'ecani)'ul Fcre?rii de ilu6iiF, Sandu El pune En 9uncDiune En 'od auto'at, dintr-o intenDie )u*li'inal?$ 5e cEt e)te po)i*il, G4eor-4idiu )au Ladi'a ar dori ca o'ul real )? )e 0& identi9ice idealului creat de ei% Sandu 'enDine deli*erat ruptura dintre cele dou? 9i-uri, deoarece 9anta)'a celuilalt Ei )er>eBte drept o-lind? narci)iac?$ 5rin imago$Ml partenerei, eroul EBi con)truieBte propria per)onalitate, a>End la di)po6iDie un ecran pe care )?-Bi proiecte6e Bi )?-Bi redi)tri*uie tr?irile, an-oa)ele, co'ple:ele nere6ol>ate$ Luciditatea 'or*id?, proli9erarea autoanali6ei En ca6ul lui Sandu a 9o)t dia-no)ticat? de critic? drept un )indro' al i'aturit?Dii caracteriale, al dependenDei de imago$ul 'atern$ Ace)t *locaj p)i4ic, nere6ol>area raporturilor cu )ine, El E'piedic? pe prota-oni)t )? )e Entoarc? )pre lu'e$ Incapacitatea de a le

accepta pe 9e'ei ca atare, dar Bi de a )e lip)i de ele, El 9ace )? produc? )u*)tituDi i'a-inari$ 7 proa)t? aBe6are En lu'e tr?dea6? o incertitudine acut? a)upra propriei per)oane Bi a)upra propriei Ente'eieri e:i)tenDiale$ 5entru a )e certi9ica pe )ine, Sandu are ne>oie de cel?lalt ca de un 'artor pa)i> Bi apro*ator$ El tre*uie )?-i ani4ile6e per)onalitatea, pentru a-l tran9or'a Entr-o o-lind? necondiDionat?$ De aceea, relaDia 9anta)'atic? dintre *?r*at Bi 9e'eie )e aBa6? pe 'odelul 4e-elian al st+p0niilni Bi slugii# =lti'ele trei ro'ane ale lui Anton Col*an e:plorea6? cele trei >ariante po)i*ile de con9i-urare a ace)tei relaDii, En O moarte care nu dovede)te nimic, Sandu e)te st+p0nul, En ti'p ce Irina e)te E'pin)? la condiDia de slug+# Le-?tura dintre ei nu are aproape ni'ic din tandreDea iu*irii, e)te 'ai de-ra*? un joc )ado-'a)oc4i)t de putere, En Irina, Sandu )e lupt? cu propria 9anta)'? 9e'inin?, c4inuind-o En)? pe 9e'eia real?$ Acea)ta, la rEndul ei, 'ani9e)t? o ciudat? atracDie 9aD? de -e)turile )adice ale *?r*atului, ce nu )e e:plic? doar prin )i'pl? iu*ire, ci Bi prin dependenDa de o 9anta)-'?

co'ple'entar?, patern-tiranic?$ Iiecare proiectea6? a)upra celuilalt imago$ul care El 9a)cinea6?, reali6End prin acea)t? di)punere FEn o-lind?F o )tare de ec4ili*ru pentru propriile pro*le'e$ Sandu EBi poate reali6a 9anta)'a de atotpotenD? doar dac? Irina Ei certi9ic? )uperioritatea acceptEnd propria in9erioritate Bi rolul de Fu'ilF$ Ro'anul Ioana, En )c4i'*, pune 9aD? En 9aD? doi parteneri cu per)onalit?Di la 9el de puternice$ RelaDia lor e)te o di9icil? ec4ili*ri)tic? de 9orD?, En care 9iecare Encearc? )?-l tran)9or'e pe cel?lalt En slug+# 7)cilEnd Entre atac Bi ap?rare, Entre or-oliu Bi u'ilinD?, Sandu Bi Ioana )9ErBe)c prin a )e de)p?rDi 9?r? ca >reunul )? 9i reuBit )? proiecte6e a)upra 0 celuilalt i'a-inea 9aD? de care >rea )? po6e6e En st+p0n# En )9ErBit, in cel de-al treilea ro'an al tripticului, Kocurile Daniei, Sandu de>ine slug+ a Daniei, c?6End )u*ju-at En jocurile ei de putere Bi controi.diPeja)ia dat?, Sandu cunoaBte el En)uBi po)tura Irinei, acceptEnd ani4ilarea >oinDei, Entr-o )i'etrie ce Dine de lo-ica re>er)i*il? a ace)tor cupluri, En>in) )i En>in-?tor, st+p0n Bi slug+, )Ent dou? roluri

ne>rotice, pe care partenerii Encearc? )? le aplice propriului cuplu, Enlocuind per)oanele reale cu du*lurile lor 9anta)'ate$ Lu'ea FEn o-lind?F p?)trea6? totuBi un punct ar4i'edic de contact cu realitatea, Entre o'ul concret Bi i'a-inea lui ideal? 9uncDionea6? o le-?tur? placentar?, deo)e*it de i'portant? pentru eroul care pro>oac? )ci6iunea partenerului$ CEt? >re'e 9e'eia real? Bi cea i'a-inar? r?'En le-ate printr-un cordon o'*ilical, cea de-a doua nu )e a9l? )u* controlul deplin al *?r*atului, ci depinde de atitudinile celei dintEi$ 5entru a Feli*eraF de9initi> 9anta)'a, ar tre*ui Enl?turat F)uportulF ei, partenera real?$ Acea)ta )e EntE'pl? la 'oartea Irinei, 'oarte Fcare nu do>edeBte ni'icF, deoarece Sandu de)coper? c? nu era le-at atEt de 9iinDa En ca'e Bi oa)e, cEt de i'a-inea ei$ Di)tanDa de la Ca'il 5etre)cu la Anton Col*an poate 9i '?)urat? prin i'pactul pe care realitatea El are a)upra 9anta)'elor prota-oniBtilor$ Con9runtat cu r?6*oiul Bi 'oartea, Xte9an G4eor-4idiu re>ine la realitate, Fo'orEndF En e9i-ie i'a-inea Elei,

atunci cEnd Ei Enapoia6? toate o*iectele co'une, FEntre- trecutulF$ 7*li-at )? ia act de 'oartea Irinei, Sandu r?'Ene *locat En relaDia cu /'o-o-ul 9e'inin, care, En loc )? )e e>apore6e o dat? cu di)pariDia )uportului )?u, cap?t? independenD? )i o 9orD? )porit?$ Dac? pentru Xte9an G4eo-4idiu >raj*a dintre Ela ade>?rat? Bi Ela >i)at? era o )tare ne9a)t?, din care alDi eroi ca'ilpetre)cieni )e eli*erea6? prin )inucidere, pentru Sandu di4oto'ia e)te o )tare *ene9ic?, ce tre*uie per'anenti6at?, En loc )? dorea)c? re)or*Dia idealului, Sandu doreBte inconBtient di)pariDia 'odelului$ El pre9er? )? )upri'e e>idenDa En 9a>oarea 9anta)'ei, c?ci prin acea)ta de>ine )t?pEn a*)olut pe)te i'a-i-nea-)lu-? a celuilalt$ Ie'eia real? p?)tra o do6? ireducti*il? de alteritate, ce nu )e )upune conBtiinDei *?r*atului% 9e'eia ideal? 9ace parte din con9i-uraDia p)i4ic? interna a prota-oni)tului, dEndu-i li*ertarea de a-Bi de)9?Bura ne)tin-4erit jocul de roluri$ E9ortul depu) de eroii lui Anton Col*an pentru a detaBa i'a-inea ideal? de 9iinDa concret? indic? totuBi c? centrul de -reutate continu? )?

cad? a)upra realit?Dii Bi nu a)upra 9anta)'ei$ Gelo6ia lor ia naBtere din )pai'a c? cele dou? nu >or coincide, c? 9e'eia >a tr?da 'odelul pe care *?r*atul i l-a i'pri'at$ Suprapunerea 9ericit? r?'Ene o a)piraDie con)tant? Bi pro9und? a tuturor eroilor inter*elici$ =n a)e'enea ec4ili*ru 'iraculo) e)te atin) En co'edia lui G$ <$ Ta'9ire)cu Idolul )i Ion 2napoda, unde 9iecare din cei doi poli, 9e'eia real? Bi 9e'eia ideal? i'a-inat? de *?r*at, EBi acord? acele deter'inaDii care )? Ei 9acilite6e contopirea cu cel?lalt$ Ion Anapoda a 9or'ulat un FidolF de 9e'initate, pe care El proiectea6? )ucce)i> a)upra 9e'eilor EntElnite$ Idealul )?u are o 'alea*ilitate ca'eleonic?, adaptEndu-)e 9iinDelor reale$ 5entru ca )cenariul )? 9uncDione6e e)te En)? ne>oie ca 9e'eia re)pecti>? )? 'ani9e)te o 'alea*ilitate reciproc?, o di)poni*ilitate de a )e or-ani6a dup? liniile aBtept?rilor 'a)culine$ Sin-ura dintre 9e'ei care nu r?'Ene in)en)i*il? la FidolatrieF >a 9i Iro)a, )er>itoarea pen)iunii unde )e con)u'? iu*irea ratat? a lui Ion pentru <ioara$ CEt? >re'e *?r*atul nu proiectea6? a)upra ei nici una din lu'inile i'a-inarului,

)lujnica pare )cu9undat? Entr-un con de u'*r?$ 5e '?)ur? En)? ce ea la)? )? lucre6e a)upra ei ten)iunea ideali6ant? iradiat? de prota-oni)t, 9i-ura ei pare a e'er-e din a*i)$ Suport Fpla)ticF, ea e)te 'odelat? de imago$ul 9e'inin pEn? ia treptat 9or'a FidoluluiF, Entr-un proce) de preluare de per)onalitate, )er>itoarea adopt? 'ac4iajul, E'*rac? 4ainele, i'it? -e)turile <ioarei, pEn? ajun-e )? i )e )u*)tituie$ Ion )e do>edeBte a 9i un 'ediator F4er'eticF, capa*il )? reali6e6e )uprapunerea dintre planurile di)juncte ale realit?Dii Bi dorinDei$ 5e de o parte, el tr?ieBte Entodeauna dincolo, En lu'ea paralel? a ideilor$ Apelati>ul FdEn)ulF pe care i-l aplic? cei din jur re9lect? condiDia lui de )tr?in, de >i6itator din alt? di'en)iune, alienat de contin-ent$ In)tru'entul prin care )e a*)tra-e din i'ediat, conectEndu-)e la 9anta)'e, e)te tr?irea erotic? ideali6ant?$ 5e de alt? parte, pentru a 9i:a idealul erotic e)te ne>oie Bi de o operaDie in>er)?, de Entoarcere a 9anta)'ei c?tre realitate$ Spre deo)e*ire de eroii lui Col*an, Ion ur'?reBte En 'od pro-ra'atic )? Encalce deli'itarea dintre >i) Bi

realitate$ El e)te FanapodaF nu 9iindc? e:tra-e un idol dintr-o 9e'eie (<ioara+, ci 9iindc? reuBeBte )? i'pri'e ace)t idol unei alte 9e'ei ()er>itoarea+$ Ion Anapoda r?)uceBte a)piraDia Enapoi )pre 0" 0# concret, Entoarce ideca En 9eno'en, >indecEnd, printr-un proce) de tran)-de)cendere, )c4i6oidia 'eta9i6ic? de care )u9er? aceBti prota-oniBti care @F>?d ideiF$ In9inite6i'ala de6ec4ili*rare prin care centrul de ec4ili*ru ontic )e 'ut? din )9era contin-enD? En cea ideal? )e produce En opera lui <i4ail Se*a)tian$ Acea)t? *a)culare eli*erea6? FidolulF de nece)itatea adapt?rii la 'odelul real$ La Ca'il 5etre)cu Bi Anton Col*an$ 9anta)'a r?'Enea depedendent? ele 9e'eia concret?, ur'Endu-i 'iBc?rile Bi tran)9or'?rile$ Acea)ta d?dea re>eriilor erotice ale prota-oniBtilor un aer ap?)?tor, de 6*or 9rEnt En noroi, de Encercare ratata de En?lDare$ Scrierile lui Se*a)tian, En )c4i'*, de-aj? o i'pre)ie de -raDie Bi plutire, de li*ertate neli'itat?, ce tr?dea6? ruptura 9icDiunii de

contin-enD?$ 5rota-oniBtii nu 'ai )Ent )iliDi )? Din? cont de co'porta'entul 9e'eii pentru a-i con)trui o i'a-ine ideali6at?$ Di'potri>?, ei alc?tuie)c ace)t portret 9acind a*)tracDie de re9erent, prin tra>aliu e:clu)i> En i'a-inaDie$ Ie'eia Bi 9anta)'a e>oluea6? pe traiectorii di>er-ente, precu' aBtrii )i'*olici ai pro9e)orului <arin din 3teaua f+r+ nume# TotuBi, ruptura nu e)te de9initi>?, EncEt 9alia )? nu 'ai poat? 9i acoperit?$ La G$ <$ Ta'9ire)eu, iniDiati>a de a dirija idealul )pre o 9e'eie contin-enD? Ei r?'Enea Enc? *?r*atului$ La <i4ail Se*a)tian, prota-oniBtii nu 'ai au puterea cie a ieBi din 9ante6ie Bi a inter>eni En ordinea 9eno'enelor$ 7 9ac En )c4i'* 9e'eile, care, EnDcle-End natura a*uliei *?r*aDilor, preiau )arcina de a re9ace di)tanDa dintre planuri$ Ele identi9ic? portretul idolului i'a-inat de *?r*at Bi intr? deli*erat En ace)t rol$ C4iar dac? e:i)t? aproape Entotdeauna Bi k un a)pect intere)at al co'porta'entului lor (<ona din 3teaua f+r+ nume e)te o a'ant? de lu:, <a-da din /ltima or+ e)te o )tudent? intere)at?, Corina din Kocul de$a vacan*a e)te En c?utare de Fa>enturiF i'a-inare+, 'eritul

9e'eilor con)t? En puterea lor 'i'etic? de a )e l?)a 'odelate de idealul 'a)culin$ Eroinele lui Se*a)tian nu contra>in niciodat? idolului, ci i )e adaptea6? cu naturaleDe Bi caut? )?-l E'plinea)c?, pline de co'pre4en)iune Bi tandreDe$ Nau9ra-iat? pentru o noapte Entr-un or?Bel de pro>incie, En ca)a pro9e)orului <arin, <ona )e re-?)eBte cu uBurinD? En rolul de 9anta)'? pe care i-l atri*uie pro9e)orul, co'portEndu-)e a)e'eni unui ideal 01 ce prinde corporalitate$ =t rEndul ei, <a-da Btie )? pro9ite de coincidenDa incredi*il? dintre articolul i)toric al pro9e)orului Andronic Bi a9acerile oneroa)e ale indu)triaBului ,ucBan, o*li-Endu-l pe ace)ta din ur'?, care )e crede Bantajat, )? 9inanDe6e, adic? )? 'ateriali6e6e, e:pediDia ar4eolo-ic? >i)at? de pro9e)or$ DeBi a c?6ut pe un plan )ecundar, realitatea continu? )? joace un rol de reper pentru lu'ea 9anta)'atic?$ En a*)enDa ei, )au En contradicDie cu ea, E'plinirea idealului nu pare a 9i totuBi po)i*il?$ C?ci no)tal-ia eroilor lui <i4aiZ Se*a)tian r?'Ene totuBi aceea a )uprapunerii 9e'eii >i)ate cu 9e'eia real?$ Suprate'a

co'ediilor )ale e)te conjuncDia, cel 'ai ade)ea EntE'pl?-toare, dar nu 'ai puDin 'a-ic?, dintre a)piraDie )i realitate$ Con)ecinDele p)i4ice ale ace)tei EntEl'ri 'er- de la depre)ie la e:ta6, En 9uncDie de tipul de ec4ili*ru, 'ai 'ult )au 'ai puDin ne>rotic, pe care El di6ol>? )au El recon)tituie$ Con)tituDia )u9letea)c? a per)onajelor e)te e)enDial di4oto'ic?, deci trau'atic?$ Ge)turile lor au )e'ni9icaDia c?ut?rii unui ec4ili*ru co'pen)atoriu )au a unei )oluDii recuperatoare ori inte-ratoare$ Eroii din Kocul de$a vacanta tran)9or'? pen)iunea i6olata unde )-au retra) Entr-un )paDiu alternati> la lu'ea real?, Entr-un paradi) ire)pon)a*il$ Iiecare dintre ei EBi ca'u9lea6? identitatea real? )u* o per)onalitate i'a-inar?, ade)ea 9eeric?, pe care o joac? pentru cei din jur, dar 'ai ale) pentru ei EnBiBi$ Xte9an de>ine prinDul de Galle), Corina - o *alerin? )tr?in?, ,o-oiu - un c?pitan de >a) En plin? croa6ier?$ TotuBi, En toat? c?l?toria lor pe '?rile 9anta)'ei, )e'nalele realului continu? )? urce din planul )ecund unde au 9o)t re9ulate$ Nai>itatea ada'ic? a eroilor e con)truit? pe o mauvaise conscience,

deoarece p?)trea6? conBtiinDa 9icDiunii i'pu)e prin a*u6, a 9u-ii culpa*ile din realitate, a inter6i)ului Enc?lcat$ En 9aDa pre)iunii realit?Dii, reacDiile lor )Ent di>er-ente$ Xte9an EBi propune )? per'anenti6e6e conBtiinDa ada'ic? Bi )? )e 'ute En 9anta)'?$ 5lanul )?u con)t? En a e:tinde 9icDiunea a)upra Entre-ii )ale e:i)tenDe, En a prelun-i Fjocul de-a >acanDaF Bi dup? plecarea din )taDiune, En lu'ea cotidiana$ Dar prin acea)ta el EBi a)u'? o conBtiinD? tra-ic?, Entr-un anu'e )en) e:i)tenDiali)t?, care EBi i'pune 'inciuna En 'od deli*erat, ca 'odalitate di)perat? de a da un )en) unei lu'i tri)te$ Corina, En )c4i'*, 0/ )u-erea6? o alt? cale de a con)er>a 9anta)'a: i6olarea ei En a'intire$ 5entru ca >acanDa petrecut? la pen)iune )?-Bi p?)tre6e aerul paradi)iac, ea tre*uie tran)portat? En idealitate Bi 9erit? de orice e:punere la realitate$ 5lecEnd incognito, 9?r? )? EBi ia r?'a) *un, ea nu 'ai per'ite con9runtarea ulterioar? a '?Btilor de >acanD? cu identit?Dile din >iaDa de 6i cu 6i, l?)End Entrea-a idil? )u)pendat? Entr-o

idealitate pur?, incontrola*il?$ 5er)onajele lui <i4ail Se*a)tian utili6ea6? En )en) contrar proce)ul )u9lete)c care tran)9or'? dorinDa c?tre un ideal ireali6a*il Entr-o 9ru)trare$ Ele^)e 9ru)trea6? deli*erat pentru a pro>oca in)taurarea unui ideal, En loc )? Encerce )? 'ateriali6e6e En lu'ea concreta 9anta)'ele care Ei *Entuie, pre9er? )? )upri'e realitatea pentru a-Bi crea 9anta)'e$ Iu*ita nu e)te dorit? ca o 9e'eie En carne Bi oa)e, ci ca o 9i-ur? ideal?, ca o F)tea 9?r? nu'eF care )? iradie6e pe cerul )u9letului 'a)culin$ A*ia la <i4ail Se*a)tian epoc%e$ul erotic )9ErBeBte prin a decanta o i'a-ine autocon)i)tent?, independent? de )uportul ei 9eno'enal$ FSteaua 9?r? nu'eF e)te o i'a-ine nu'enal? a 9e'init?Dii, din 9aDa c?reia 9e'eia real? tre*uie )? )e retra-?, pentru c? opacitatea ei carnal?, teluric?, i-ar Entuneca )tr?lucirea$ Dac? la Anton Col*an >aloarea de FetalonF pentru '?)ura -radului de ideali6are a iu*itei era deDinut? de *?r*at, Sandu 9iind con9runtat cu trei ipo)ta6e ale 9e'eii (Irina, loana,^ Dania+, la <i4ail Se*a)tian >aloarea ar4etipal? re>ine 9e'eii, En Kocul deci vacan*a, Corina e)te cea

con9runtat? cu trei ipo)ta6e ale 'a)culinit?Dii (He99, Xte9an, ,o-oiu+$ Iiecare dintre aceBtia proiectea6? a)upra prota-oni)tei cEte un ideal de 9e'initate, core)pun6End >Er)tei lor, adole)cenDa, 'aturitatea Bi *?trEneDea$ Ei alc?tuie)c un triptic *iolo-ic, repre6entEnd trei tipuri de dra-o)te purtate Ie'eii$ Corina a de>enit un idol, o 6eitate -eneratoare de 9anta)'e$ DorinDa patetic? de a -?)i >i)ului un core)pondent En >iaDa de 6i cu 6i e)te ulti'a le-?tur? a 9anta)'ei cu realitatea$ Cel care o >a de)9ace e)te Gi* <i4?e)cu$ 5er)onajele )ale 'ani9e)t? dorinDa 'ai 'ult )au 'ai puDin conBtient?, dar Entotdeauna >e4e'ent?, de a i6ola idealul de real$ DeBi aparent locotenentul Ra-aiac din ro'anul 5usoaica aBteapt?, la -raniDa dintre ,a)ara*ia Bi =niunea So>ietic?, apariDia 9e'eii >i)ate, a ari)tocratei al*e, pe care )? o poat? )al>a de pri-oana roBie, En 'o'entul En care acea)ta apare Entr-ade>?r, el e)te de6orientat$ E9orturile )ale de a e>ita EntElnirea direct? )e e:plic? nu atEt prin tea'a de con9u6ie )au de6a'?-ire, cEt prin )pai'a c? ea ar putea )?-i

'ateriali6e6e Entr-ade>?r >i)ul$ 7r, eroii lui Gi* <i4?e)cu au ne>oie de ilu6ie Bi nu de realitate$ 5re6enDa 9e'eii reale ar )u9oca 9anta)'a$ 2propierea dintre e)enD? Bi aparenD? era un o*iecti> al -Endirii ro'antice% o'ul 'odern, En )c4i'*, pre9er? distan*a# FCEnd nai dep?rt?ri, Di le cree6i, Ru)oaica e)te o dep?rtareF, '?rturi)eBte )criitorul, )c4iDEnd i'plicit o poetic? a rupturii, a vraB(ei# Cate-oria Fdep?rt?riiF de)crie de6in)erDia nu'enului din i'anenD? Bi -enerarea unui )paDiu inter'ediar, al jocului Entre )upra9aD? Bi adEnci'e, Entre a)piraDie Bi E'plinire$ En 5usoaica, 9anta)'a erotic? a lui Ra-aiac e)te -ata con)tituit? de la Enceputul ro'anului$ <odul En care )e naBte o a)e'enea 9anta)'? con)tituie )u*iectul ro'anului Donna 2l(a# Scriitorul ur'?reBte auEoeducaDia pe care Bi-o i'pune <i4ai A)pru pentru a pune Entre parante6e 9e'eia *anal? Bi a o crea pe Fdonna Al*aF$ RelaDia prota-oni)tului cu 9e'eia d? naBtere unui ciudat e9ect optic: cu cEt eroul Encearc? )? )e apropie de 9e'eie, cu atEt ei pare a )e Endep?rta de ea$ I'pre)ia e)te de dilatare oniric? a di)tanDei Bi ea '?)oar? proce)ul de

proiecDie a 9e'init?Dii din 9iinDa concret? c?tre punctul de la in9init al idealit?Dii$ Su*li'area 9anta)'ei are loc printr-o 9ru)trare pro-ra'atic?, En Kocul de$a vacanta, 'ecani)'ul 9ru)tr?rii era pu) la lucru printr-un -e)t punctual - plecarea Corinei$ En Donna 2l(a, el e)te detaliat pe o perioad? de ani de 6ile$ <i4ai A)pru do*oar? un 'on)truo) record de ti'p En ritualul -alant al aBtept?rii, En loc )? )e Endrepte direct c?tre 9e'eia iu*it?, el e:ecut? ocoluri tot 'ai lar-i, care El Endep?rtea6? >erti-ino) de ea$ Te4nica a'En?rii are drept )cop un 9el de lent? -e)taDie )u9letea)c?, de putre9acDie a i'a-inii concrete a iu*itei En >ederea de-aj?rii i'a-inii e)enDiale$ Cartea pare a )e pierde En epi)oade )ecundare Bi dru'uri En9undate, prin care eroul )e de)parte de Al*a, pentru a o EntElni pe donna# E)te rele>ant? '?rturi)irea 9e'eii En 9inal, din care reie)e c? ea era pre-?tit? de la *un Enceput )? r?)pund? o9ertei erotice, En )c4i'* el nu a 9?cut decEt )? r?t?cea)c? En ritualuri de cucerire$ 7colurile lui <i4ai A)pru )Ent En 9ond un ritual a)cetic de 9ru)trare, ca En ritualurile tantrice, unde iu*itul tre*uie )?

doar'? un ti'p Endelun-at la uBa iu*itei, apoi la piciorul patului, nea>End >oie )?-i >or*ea)c?, )? o atin-? etc$ Nici o 08 0. pro-re)ie )u9letea)c? nu tre*uie )? )9ErBea)c? prin atin-erea o*iectului dorinDei, ci prin dilatarea di)tanDei pEn? la ace)ta$ C?ci, 9ru'o)ul o dat? atin), Funde ar 'ai 9i Bi 'ai 9ru'o)ul >ieDii, unde treapta de 'ai )u), )pre care tre*uie neap?rat )? DinteBti cEt tr?ieBtiMF Cu cEt )e a9l? 'ai jo), 'ai departe de ideal, 'ai neE'plinit, cu atEt prota-oni)tul )e )i'te 'ai plin de >iaD?, En *a6a a:io'ei dup? care E'plinirea dorinDelor En)ea'n? 'oarte$ Crearea unui ideal erotic cEt 'ai Endep?rtat inten)i9ic? li*idoul >ieDii% atin-erea lui En )c4i'* )ec?tuieBte ener-ia >ital?$ FDi)tanD? E'i tre*uie neap?rat pentru a a>ea per)pecti>? )pre doa'na Al*aF, '?rturi)eBte prota-oni)tul$ I?r? di)tanD?, idealul EBi pierde puterea de atracDie Bi orientare$ Dac? En ro'anti)' idealul era )ituat En tran)cendent iar e9orturile ro'anticilor con)tau En atra-erea lui En i'anenD?, En literatura

'odern? idealul e)te creat En 'ie6ul contin-enDei Bi E'pin) En a9ara ace)teia printr-o 9u-a in9init?$ 5ri'ul no)tru ro'an de anali6?, 2dela lui Gara*et I*r?ileanu, are En 'od )e'ni9icati> drept )u*iect o iu*ire care )e re9u6?$ Dar te'ati-6area di>orDului dintre 9e'eia real? Bi 9e'eia ideala are loc doar la Ca'il 5etre)cu, En 'o'entul En care ace)ta de9ineBte 9orDa )ci6ipar?: -elo6ia$ Gelo6ia e:pri'? tea'a *?r*atului c? 9e'eia nu Ei 'ai aparDine, c? e)enDa ei Ei )cap?$ Ceea ce )e interpune Entre cei doi nu e)te atEt a'antul 9e'eii, ci 9anta)'a erotic? a *?r*atului$ Iu*ita intr? Entr-o pat? oar*? atunci cEnd prota-oni)tul EBi depla)ea6? atenDia de pe 9iinDa concret? pe c4ipul ideali6at$ In)uBindu-Bi-l pe cel de-al doilea, el renunD? i'plicit la pri'ul$ In a*)enDa contactului ne'ediat, 9?ptura ade>?rat? a 9e'eii de>ine e>ane)cent?, iar ideali6area cap?t? tot 'ai 'ult o >aloare co'pen)atorie, de Enlocuire a partenerei a*)ente$ Cu cEt relaDia de -elo6ie e)te 'ai inten)?, cu atEt 9e'eia concret? di)pare, iar 9anta)'a cap?t? con)i)tenD?$ Gi* <i4?e)cu ur'?reBte En 'od pre'editat Bi )i)te'atic acea)t?

'ateriali6are$ Nu>elele )ale alc?tuie)c un F)pital al a'oruluiF, niBte do)are ale -elo6iei care co'pro'it de9initi> le-?tura dintre ideal Bi real$ Ale-erea tEr-ului de pro>incie ca )paDiu propice ace)tei e>oluDii nu e)te EntE'pl?toare$ TEr-ul repre6int? un )paDiu Enc4i), li'itat, 9?r? ieBire, a)e'eni prota-oniBtilor care )e Enc4id En propria lor )u*iecti>itate$ IntroduBi En ace)t 'ediu clau)trai, *?r*aDii )e i6olea6? auti)t de ceilalDi, En cercul propriei -elo6ii$ F;edeniileF care Encep )?-i *Entuie )Ent re6ultatul unei depri>?ri )en6oriale Bi a lip)ei de co'unicare, En Fla*oratorulF tEr-ului, )criitorul e:peri'entea6? 'odul En care )e den)i9ic? )pai'ele >ul-are, *anale, dra'atice )au apocaliptice ale per)onajelor, Enc4ipuirile ajun- )? capete aceeaBi )u*)tanD? ca Bi 9iinDele En carne Bi oa)e$ La li'it?, ca En antropo)o9ie, 'a-neti)' Bi )piriti)', ace)te 9anta)'e )e 'ani9e)t? ca niBte ectopla)'e, ce in9luenDea6? Bi 'odelea6? >iaDa prota-oniBtilor$ Su* in9luenDa -elo6iei, aceBtia )9irBe)c prin a 'ateriali6a ei EnBiBi ceea ce Ei )perie cel 'ai 'ult: adulterul$ SoDul Encornorat, a'antul te'ut, )oDia necredincioa)?, iu*ita ideal? par a

c?p?ta >iaD? prin puterea pre'oniDiei (En ?edenia )au Int0mplarea), a telepatiei (&oarta de fier) )au a in>ocaDiei oculte (5usoaica)# Te'a -elo6iei, a >raj*ei, a urii dintre Endr?-o)tiDi de)c4ide o alt? 6odie )u9letea)c?, ce nu 'ai )t? )u* )e'nul Iiliei ro'antice, ci )u* cel al lui NeiKo)$ <entalitatea 'odern? propune o alt? 'eta9i6ic?, a )ci6iunii Bi neanti6?rii, a tran)cendenDei -oale, a puterii iradiante a >idului$ Di'en)iunea 'eta9i6ic? a eBecului iu*irii e)te totuBi -reu de pu) En lu'in? la )criitorii inter*elici, deoarece ea )e -re9ea6? pe intri-a erotic?, cu tot ar)enalul de )i'*oluri Bi 'oti>e, de ca6ui)tic? Bi -e)ticulaDie pe care El i'plic? acea)ta$ C? e)te >or*a totuBi de o (anti+erotic? 'eta9i6ic? o pro*ea6? de6>oltarea pe care o cunoaBte te'a la un )criitor po)t*elic a9lat En de)cendenDa lui Anton Col*au Bi Gi* <i4?e)cu: Nicolae ,re*an$ In -unavestire Bi Don Kuan iu*irea Bi -elo6ia, tratate Entr-un re-i)tru tri>ialiat, EBi de)coper? prin Fcontra)t o >alenD? )oteriolo-ic?$ Don Kuan de*utea6? cu o i'percepti*il? cri6? a c?)niciei )oDilor ;a)iliu$ En ace)t inter>al >a e'er-e Ro-ul)Ki, un

'anipulator 'odern al 9anta)'elor erotice$ Dac? per)onajele lui <i4ail Se*a)tian, )pre e:e'plu, 9olo)eau 9ru)trarea ca 'etod? de control a propriei >ieDi i'a-inare, Ro-ul)Ki 9olo)eBte 9ru)trarea ca 'ijloc de do'inare a9ecti>? a celorlalDi$ 5uterea de )educDie pe care o e:ercit? a)upra celor din jur pro>ine din capacitatea )a de autoin4i*iDie$ Ro-ul)Ki practic? o 9or'? ciudat? de a)ceti)', nu En )cop 'i)tic )au e)tetic (precu' La9cadio din &ivni*ele ?aticanului de Andre Gide+, ci pentru )porirea pl?cerii$ A'Enarea )ati)9acDiei Bi )u)pendarea ace)teia poate duce la o 9or'? aparte de e:ta6, practicat? de unele Bcoli 00 0! tantrice$ Tr?irea p)i4ic? ajun-e )? )e )u*)tituie contactului 9i6ic, >ederea Bi i'a-inaDia Enlocuie)c actul )e:ual$ Ro-ul)Ki e)te un a)cet per>er) care )e 9olo)eBte de puterea )a de renunDare pentru a-i )t?pEni pe ceilalDi$ Strate-ia )a con)t? Entr-o a-re)iune *ru)c?, Entr-o o9erta uriaB? de a9ecti>itate, Bi apoi Entro retra-ere la 9el de neaBteptat?, care pro>oac? 9ru)trare$ Noul FDon HuanF EBi do'in?

>icti'ele prin ne9inali6area )educDiei$ Ianta)'ele indu)e partenerelor )ale le 'enDin pe ace)tea Entr-o )tare de dependenD? a9ecti>?$ A nu EBi FEnca)a poliDaF e)te o te4nic? dia*olic? de do'inaDie, deoarece creea6? cadrul p)i4ic ca 9e'eia )? intre de *un? >oie En rolul de slug+, En ti'p ce FEnca)areaF, adic? E'plinirea )e:ual?, ar de)c?rca toat? ten)iunea 9anta)'ei Enro*itoare$ Iondul 'eta9i6ic al opo6iDiei dintre o'ul real Bi i'a-inea lui 9anta)'at? e)te pentru pri'a oar? pu) En e>idenD? En Drumul la zid# ,re*an reuBeBte En ace)t ro'an )? de6a)i'ile6e te'a >raj*ei En cuplu de cea a neantului 'eta9i6ic$ E:perienDa lui Ca)tor 5ope)cu ur'ea6? aceeaBi linie cu cea a prota-oniBtilor din ro'anele -elo6iei, dar En a*)enDa oric?rei conotaDii )e:uale$ FDru'ul la 6idF e)te un dru' iniDiatic )i 'i)tic c?tre ni'ic$ Ro-ul)Ki utili6a 'ecani)'ul 9ru)tr?rii pentru a )e tran)9or'a pe )ine En)uBi Entr-un per)onaj->acuu', Entr-o 9iinD? cu e)enD? >id?, ce le 9a)cinea6? pe 9e'ei, la 9el cu' 9e'eile e>ane)cente, di)ociate Entre 9eno'en Bi nu'en, Ei o*)edau pe prota-oniBtii ro'anului inter*elic, En Drumul la zid ace)t

'ecani)' 9uncDionea6? En puritatea lui e)enDial?, En Ca)tor, o'ul *anal, ce tr?ieBte En lu'ea concret?, e'er-e 5olu:, 9ratele di>in, >enit din tran)cendenD?$ `inEnd En)? cont de 9aptul c? tr?i' Entr-o epoc? a Fapocalip)ei dup? Niet6)c4eF Bi a 'orDii lui Du'ne6eu, tran)cendenDa e)te >id?$ Alter-e-oul di>in e)te o per)oni9icare a idealit?Dii neanti6ate ce )e in)talea6? En o' prin apariDia urii dintre aparenD? Bi e)enD?$ Drumul la zid indic? cu 'a:i'? acurateDe principiul nu'ino) din care )e in)pir? pro6a 'odern?$ Dac? ro'anele ere)ului idilic-ro'antic )e 4r?neau din ener-ia >ital? a li*idoului, ro'anele 'oderne ale -elo6iei Bi urii )Ent atra)e de principiul contrar, de mortido, de )oarele ne-ru al neantului$ 57ST<7DERNIS<=L LITERAR R7<cNESC l$ ,?t?lie pentru un concept Conceptul de po)t'odernitate a p?trun) tEr6iu En Ro'Ania, la dou?6eci de ani dup? i'punerea )a En 7ccident$ El a 9o)t de)coperit Bi acli'ati6at En ideolo-ia literar? ro'Anea)c? En deceniul al nou?lea, prin inter'ediul traducerilor din en-le6? $ De atunci, el a

c?p?tat o 'are >o-? Bi adopDiunea lui a )u)citat o ade>?rat? F*?t?lieF (En )en)ul F*?t?liei pentru ,ernaniV )au al Fcertei dintre antici Bi 'oderniF"+$ <ai 'ulte -eneraDii de )criitori )-au -r?*it )?-l re>endice, cu )copul, a*ia ca'u9lat, de, a-i acapara pre)ti-iul Bi autoritatea$ <ircea lor-ule)cu El tratea6?, ironic, drept "passe-partout ter'inolo-icF#$ 5ro9itEnd de la:it?9ea cate-orial? a conceptului, de )e'antica )a ne*uloa)? Bi contradictorie, -eneraDiile care )e En9runtau l-au rede9init, 9iecare, dup? propriul )?u c4ip Bi a)e'?nare, En 'ajoritatea ca6urilor, di)cuDiile de tipolo-ie literar? au 9o)t Enca)trate En )trate-ii de politic? cultural?$ A9ilierea la po)t'oderni)' a con)tituit o 'etod? de indi>iduali6are -eneraDioni)ta 'ai radical? decEt orice opo6iDii (Fde)p?rDiriF+ *a6ate pe poetici per)onale )au de -rup$ AdopDiunea conceptului a 9o)t, ade)eori, o adaptare a lui, Entr-un )cop pole'ic1$ 7po6iDia 'oderni)' / po)t'oderni)' a 9o)t utili6at? ca un criteriu i'placa*il de de'arcaDie Entre -eneraDiile de )criitori, -eneraDii pe care Ale:andru <uBina, corelEndu-le a'*ientului

cultural co'uni)t, le nu'eBte FprecipitaDi )ocio-culturaliF/$ De aceea, En cultura ro'An?, tre*uie 9?cut? di)tincDia Entre conceptul de po)t'oderni)' En -eneral, care *ene9icia6? de contri*uDii Bi )inte6e dintre cele 'ai )erioa)e8, Bi conceptul de po)t'oderni)' ro'Ane)c, aBa cu' a 9o)t ace)ta interpretat de c?tre di9erite -rupuri, pro'oDii )au -eneraDii$ Cercetarea tipolo-ic? tre*uie du*lat? aBadar de o cercetare )ociolo-ic? Bi p)i4oi)toric?$ 5entru a EnDele-e 'ecani)'ele de !& ! )u*te:t care, co'*inate cu principiul )incroni6?rii cu 7ccidentul, au du) la i'punerea ideii de po)t'odernitate, propun o 'ic? recapitulare a ulti'elor decenii din per)pecti>a inconBtientului colecti> Bi a relaDiilor ace)tuia cu )upraeul ideolo-ic$ Cen6ura e:ercitat? de )i)te'ul co'uni)t a)upra culturii noa)tre a pro>ocat o )erie de 9eno'ene ciudate Bi ne9a)te$ Ea a 9o)t 'ai acti>? cu prec?dere En dou? perioade, En deceniile /-8 Bi En deceniile 0-!$ Dup? r?6*oi Bi En anii @/&, o9en)i>a ideolo-iei )talini)te a

9o)t atEt de de>a)tatoare )i de radical? EncEt a a>ut drept e9ect ceea ce Lacan nu'eBte o 9orcludere.$ Cultura 9orclu)? nu e)te re)pin)? nu'ai din conBtiinDa colecti>?, ci Bi din inconBtientul colecti>% de aceea, literatura deceniului 8 nu are un inconBtient FEnc?rcatF, nu e)te o cultur? ne>rotic?, ci una p)i4o-tic?$ FScriitorul de 4ErtieF e'*le'atic pentru acea)t? perioad? e)te un autor oli-o9ren, a c?rui 'inte a 9o)t 9?cut? ta(ula rasa# Literatura co'andat? a epocii pare a 9i )cri)? de un 4e*e9renic >eBnic 9ericit, care >ede >iaDa En ro6ul cliBeelor )i )lo-anurilor )i)te'ului, En deceniul ., al 'icii Fpri'?>eriF ceauBiBte, )criitorul no)tru EBi recap?t? 'e'oria% toat? tradiDia e)te repri'it? En inconBtientul )?u cultural, *a c4iar )e ad'ite Entoarcerea ei parDial? En conBtiinDa colecti>?$ 7*)e)iile Bi re>endic?rile EBi -?)e)c dru' )pre )upra9aD?, dar nu direct, ci tran)9i-urate (prin depla)are, )i'*oli6are, ela*orare )ecundar? etc$+, re6ultatul 9iind literatura e)opic?, alu6i>? Bi indirect acu6atoare a ace)tei perioade$ 5entru cEDi>a ani, )criitorul no)tru de 4Ertie

tr?ieBte cu ilu6ia c? EBi >a putea recon)trui Entre- p)i4icul cultural$ Speriat de acea)t? Entoarcere la nor'alitate, re-i'ul )poreBte din nou cen6ura prin te6ele din iulie% dar nu )u9icient de puternic pentru a pro>oca o nou? 9orcludere, ci doar o re9ulare$ Cultura deceniului ur'?tor e)te o cultur? ne>rotic?, cu un inconBtient e:plo6i>, iar dac? F-eneraDia pierdut?F a anilor @/& a 9o)t o -eneraDie 9orclu)? (adic? e:tirpat? din cultur?+, -eneraDia F)acri9icat?F a anilor @0& a 9o)t o -eneraDie re9ulat?$ De aceea, ieBirea ei la lu'in? are caracteri)ticile unei Entoarceri a re9ulatului$ 7r, acea)t? irupDie a inconBtientului cultural a 9o)t Endreptat? nu doar E'potri>a )upraeului ideolo-ic al )ociet?Dii co'uni)te, ci Bi E'potri>a a tot ceea ce Dine de un imago patern$ 7arecu' E'potri>a >oinDei lor, )criitorii 'ai 'ari au jucat 9aD? de tinerii opt6eciBti rolul unui tat? concurent, ca)trator, care le inter6ice 9iilor locul pe care aceBtia El dore)c En cultur?$ A' )pu) FE'potri>a >oinDei lorF deoarece concurenDa era i'pu)a din a9ar?, de re)tricDiile

)i)te'ului, En condiDiile reducerii nu'?rului de re>i)te, de )c4e'e redacDionale, de cadre didactice la uni>er)it?Di etc$, a )paDiului editorial de pu*licare, de penurie -eneral? a >ieDii culturale, la )9ErBitul deceniului 0 Bi En cel ur'?tor, pEn? En !0!, )criitorii au 9o)t E'pinBi la o lupt? darWinian? pentru )upra>ieDuire$ Cei a9laDi deja pe po6iDii Ei re)pin-eau pe noii >eniDi nu dintr-un )enti'ent concurenDial -enuin, ci pur Bi )i'plu pentru a-Bi p?)tra propriul loc$ IaD? de acea)t? reacDie Fani'alic?F de )upra>ieDuire a 'ai >Er)tnicilor, de)i-ur e-oi)t?, dar neconcertat?, 'ai tinerii )criitori au de6>oltat o contrareacDie de -rup -enerali6at? Bi ela*orat? teoretic$ DorinDa de ruptur?, de )c4i'*are a paradi-'ei culturale, nu e)te doar un 9eno'en )pontan de e>oluDie a 9or'elor culturale, ci tran)9i-urea6? un i'pul) paricid$ Indi-enD? )ociet?Dii co'uni)te i-a creat lui Laio) tea'a c? 7edip Ei >a r?pi *ru'a de a>ere, a)t9el EncEt Ftat?lF a 9?cut tot po)i*ilul de a-l Dine pe F9iuF cEt 'ai departe de cetate$ Ace)t co'porta'ent a pro>ocat la rEndul lui dorinDa lui 7edip de a-Bi Enl?tura tat?l$ Ar'a

9iului nu 'ai e)te o )pad?, ci un concept: po)t'oderni)'ul$ 7ricEt? ju)ti9icare ar a>ea ace)t 'odel En e>oluDia intern? a culturii noa)tre, En adoptarea lui >e4e'ent? de c?tre opt6eciBti )e Entre6?reBte dorinDa de punere a pietrei to'*ale pe)te literatura EnaintaBilor$ Alt9el nu )e e:plic? de ce ace)t curent, unul din cele 'ai per'i)i>e Bi inte-ratoare din i)toria uni>er)al?, a 9o)t 9olo)it de opt6eciBti ca un 'ijloc de ne-are a Fneo'oderni)'uluiF Bai6eci)t$ Inco'unica*ilitatea )ta*ilit? la noi Entre Bai6eciBti Bi opt6eciBti e)te la antipodul ideii de re>i6itare a trecutului practicat? de po)t'oderni)'ul occidental, 9iind un )i'pto' al pul)iunii concurenDiale$ <enDinut? En 'od arti9icial En culi)ele >ieDii literare, Dinut? departe, printr-un e9ect de co'pre)iune, de >iaDa Fad'ini)trati>?F a culturii noa)tre, -eneraDia @0& a de6>oltat o conBtiinD? 'ai acut? a di)tanDei care o de)parte de predece)orii i'ediaDi$ Conceptul !" !# po)t'odernit?Dii pare )? )e 9i i>it (de 9apt, )? 9i 9o)t de)coperit, )au c4iar Fin>entatF+ la

'o'entul potri>it pentru a-i per'ite )? raDionali6e6e intuiDia ace)tei di)tanDe$ Re)pin)? din >iaDa literar? curent?, care era ocupat? de c?tre F*?trEnii ele9anDiF (Al$ <uBina+, -eneraDia a re)pin) la rEndul ei literatura F*?trEnilorF Entr-o alt? epoc? literar?, cea a unui 'oderni)' a-oni6ant Bi de)uet$ 5entru a da le-iti'itate poetic? noii paradi-'e, criticii opt6eciBti Bi-au luat precauDia de a preci6a c? po)t'oderni)'ul nu e)te un concept i'portat conjunctural, c? el a 9o)t cerut de Bi are acoperire En 9eno'enul literar ro'Ane)c, 'ai e:act, En literatura -eneraDiei @0&$ Acli'ati6area lui e)te, pentru Ale:andru <uBina, Fo reacDie de )incroni6are (nu din )pirit de i'itaDie, cu' in)inuea6? >eBnicii con)er>atori, ci din nece)itatea de a e:pri'a o anu'e )en)i*ilitate Bi >i6iune )peci9ic? Bi ca re6ultat al e>oluDiei poe6iei ro'Ane po)t*elice+F0$ Dup? Ion ,o-dan Le9ter, p?trunderea tEr6ie En conBtiinDa e)tetic? ro'Anea)c? a conceptului de po)t'oderni)' nu )e datorea6? unui 4a6ard, ci 9aptului c? el a 9o)t i'pu) a*ia acu' de c?tre e>oluDia intern? a literaturii noa)tre, a9lat? pe punctul de a

ela*ora )tructuri noi, )incrone 'odi9ic?rilor din )en)i*ilitatea ace)tui )9Er)it de )ecol!$ Li>iu loan Stoiciu pledea6? pentru epi-ene6a po)t'oderni)'ului, care nu e)te prin ur'are )peci9ic doar 7ccidentului, ci )i D?rilor (9o)t+ co'uni)te$ Reali)'ul )ociali)t ar 9i repetat i)toria reali)'ului *ur-4e6, iar ulti'ii 1/ de ani ai literaturii noa)tre ar reproduce, En concentrat, dou? )ecole de e>oluDie a literaturii occidentale$ A)t9el, En acea)t? 'icroi)torie a culturii ro'Ane )u* co'uni)', anii @/& ar core)punde unei perioade pre'oderne, anii @8& j uneia 'oderne, anii @.& j perioadei F9or'ali)teF, iar anii @0& j celei po)t'oderne &$ En conclu6ie, pute' reuni, )crie <ircea C?rt?re)cu, Ftoate noile tendinDe ale poe6iei de a6i )u* un ter'en -eneric unic, acce)i*il tuturor$ Ne Endrept?', deci, )pre un po)t'oderni)' >a)t, -enero), de)c4i), care ar putea 'arca re-enerarea poe6iei noa)treF$ Actul de dece) al literaturii 'oderne e)te Entoc'it cu toate 9or'ele de ri-oare, 'odernitatea de>enind Fci'itirulF F*?trEnilor ele9anDiF: Fdup? @.& de ani de )upre'aDie, modernismul, iat+, e mort, 'ort Bi En-ropatF $

Iat?, En cEte>a tr?)?turi, portretul-ro*ot pe care teoreticienii -eneraDiei @0& El 9ac literaturii po)t'oderne, EnDelea)? En ter'enii unei Fnoi )en)i*ilit?DiF (Ion ,o-dan Le9ter+, Fantropolo-i)'F !1 (<ircea Nedelciu+, Fnou antropocentri)'F )au Fneocla)ici)'F (Ale:andru <uBina+, Fro'anti)' Entor)F (Radu G$ `epo)u+, Fnou? epi)te'? cultural?F (G4eor-4e Cr?ciun+: G# 2ntropocentrismul# 5o)t'oderni)'ul )e opune de6u'ani6?rii 'oderne a artei )e'nalate de 7rte-a 3 Ga))et$ Arti)tul renunD? )a e:plore6e )paDii tran)cendente Bi EBi Fcentrea6? atenDia pe 9iinDa u'an?, En datele ei concrete, 9i6ic-)en6oriale, pe e:i)tenDa noa)tr? de aici Bi de acu'F "$ E)te >or*a de o FtendinD? de recEBti-are a >alorilor u'ane, ]per)onali)te^, o nou? de)c4idere c?tre real, c?tre ]autenticitatea^ lu'ii Bi a 9iinDei care )e tran)crieF #$ Dup? loan GroBan, literatura opt6eci)t? are O singur+ preBudecat+, realitatea, )inceritatea ur'?rind )? acopere Fde9icitul de >ero)i'ilF al artei 'oderni)te 1$ "$ Imanentismul# 7dat? 9a)cinaDia e>a6iunilor

'eta9i6ice e:orci6at?, FpoeDii rede)coper? >aloarea propriei *io-ra9ii, a 'icilor EntE'pl?ri cotidiene, a )enti'entelor ne)o9i)ticate, a )en6aDiilor ]ne'ediate^, a ]pri>irii directe^ /$ 5oe6ia co*oar? En )trad?, printre oa'enii, poetul )e an-ajea6? e:i)tenDial$ 5entru acea)t? ]poe6ie a cotidianului^, Vmetafizicul nu e:i)t? decEt 0n realul de 6i cu 6i$ 7 poe6ie care nu caut? sacrul En 6one tran)-'undane, ci c4iar En pro9anF 8$ ABe6End autenticitatea ca F'etod? de lucruF, literatura opt6eci)t? 9olo)eBte Fauto*io-ra9ia ca 'aterial )i'pto'atic, e)enDial$ Auto*io-ra9ia ca re6ultant? a condiDion?rii indi>idului de 'ediul )ocialF .$ #$ Integralismul# 5oe6ia poBt'odern? )e apleac? a)upra unui F'odel u'an co'ple:, ]total^, re9u6End )? 'ai pun? Entre parante6e )tratul ]de jo)^, *io-ra9ic, cotidian, )enti'ental, )en6orialF$ Ea e)te o tentati>? de F)inte6? a ]ini'ii^ Bi a ]creierului^ U$$$V: pa)ionalitate du*lat? jBi )al>at?Zj de luciditate Bi raDionali)' care-Bi de)coper? r?d?cinile p)i4olo-ice, )enti'entale, atEt de ]u'ane^F 0$ 5o)t'oderni)'ul e)te, pentru C?lin ;la)ie, p)i4ocentric, propunEndu-Bi )?

ino>e6e En do'eniul )u9letului$ Acea)t? poe6ie Finte-ral?F, care )e aBa6? En punctul unde di)po6iDiile 9or'ale )e ar'oni6ea6? cu conDinutul p)i4olo-ic al noului u'ani)' e)te un psi%eismGZ# Scopul )cri)ului e)te o FacDiune interioar?F, ce El tran)9or'? e:i)tenDial pe )criitor, En 'od )i'etric, lectura are Bi ea o >aloare e:i)tenDial?: autorul EBi propune )?-l 'odele6e interacti> pe cititor, practicEnd o inginerie te'tual+, o antropo-enie dirijat? )pre >iitor, opractopieC[# 1$ 5ecuperarea# Reinte-rarea )piritual? pre)upune Bi !/ recuperarea tradiDiei, a tuturor e:perienDelor anterioare, pe care 'oderni)'ul, En dorinDa )a de a cuceri ori-inalitatea cu orice preD, le-a i-norat$ F7*)e)ia po)t'oderni)'ului 9iind una recuperatoare, *i6uit? pe toleranDa ironic? Bi pe co'plicitatea )u*En-Delea)?, idealul )?u e)te re9acerea totalit?Dii prin acu'ulare, prin a-lo'erare )u'ati>?F"D# Acea)t? Filu6ie cultural? uniti>? Bi nedo-'atic?F, care are un core)pondent En Encerc?rile de uni9icare a cE'purilor 9unda'entale din 9i6ic?, a'inteBte

de idealul ro'antic al 'arelui tot""$ /$ Te'tualismul# 5o)t'oderni)'ul e)te, prin ur'are, un Fro'anti)' Entor)F, recuperat dar Bi r?)turnat, deoarece totalitatea po)t'odern? nu >i6ea6? o tran)cendenD? En )en)ul reli-io) al ter'enului, ci o tran)cendenD? cultural?$ Du'ne6eu e)te *i*liotecar )au )cri*, creaDia e)te )criitur?, lu'ea e)te te:t"#$ =ni>er)ul )e >idea6? de )u*)tanD?, de>ine Fo totalitate de 4Ertie U$$$V, c?ci noua coerenD? )e EnalD? pe un arti9iciu conBtient, ludic Bi 4i)trionic$ Cartea a luat locul lu'ii ()au lu'ea a luat )9irBit En carte, cu' 6icea <allar'e+, 9icDiunea deli*erat? j locul >i)ului$ Tran)cendenDa )-a 'utat En retoric?F"1$ Te:tuali)'ul pre)upune te4nici cu' )Ent 'etate:tul, parate:tul, 4ipote:tul Bi autore-9erenDa"/, 9ra-'entari)'ul, colajul, )uprapunerea >ocilor, re-i)trelor, planurilor, tendinDa poe6iei Bi a criticii de a-Bi apropria naraDiunea, Enlocuirea 'eta9orei cu 'etoni'ia, inte-rarea En te:t a conBtiinDei critice Bi a di)cur)ului teoretic etc$"8$ 8$ "'perimentalismul# Te4nicile te:tuale nu )Ent decEt una din laturile preocup?rii 'ai

-enerale de 'odi9icare a 9or'elor, En re6onanD? cu apariDia unei noi Fepi)te'e culturaleF$ Ne>oia de a di6loca poetica 'odernit?Dii tEr6ii (po)t*elice+ Ei 9ace pe opt6eci)ti )? rede)copere 9uncDia e:ploratorie a e:peri'entului a>an-ardi)t$ DeBi nu e)te FatEt un concept coerent, cEt o )tare de )piritF, e:peri'entali)'ul opt6eciBtilor e:pri'? Fde6ideratul c?ut?rii )i al de)coperirii, ideea unui nou li'*ajF".$ .$ 3incronia stilistic+# 5oe6ia po)t'odern? tinde )? de>in? un F,a*ei )tili)tic, 9olo)ind, 9al) tradiDionali)t, toate )tilurile i)torice di)poni*ileF"0$ =tili6End alu6iile culturale, citatele, pa)tiBele, parodia, re>i6itEnd operele trecutului Bi re-i)trele 'ar-inale ale li'*ii, poe6ia )e >rea Fi'pur?F, dorind )?-Bi recapete 'aterialitatea Bi intran6iti>itatea$ 5oe6ia po)t'odern? nu 'ai !8 e)te Fpoe6ie pur?F (En )en)ul lui Cenri ,re'ond+, ea nu >i6ea6? e)enDele, ci 9eno'enele, Ftinde )? )e o*iectuali6e6e, )? )e e:pri'e pe )ine, )? de>in? ]opac?^, dac? nu )? eli'ine re9erenDialulF"!$ Ceea ce caut?

)criitorul e)te concreteDea i'a-inaDiei: FConcretul e)te i'a-inaDia noa)tr?F#&$ 0$ Ironia )i Indicul# F5o)t'oderni)'ul e, e)enDial, ]intelec-tuali)t^, dar nu En >arianta ]-ra>?^, ci En cea ]ludic?^, pl?cerea jocului o ia Enaintea >alorii ]educati>e^F# $ Ironia are 9uncDia de a )upri'a in-enuitatea, ea Fcontrolea6? Endeaproape 'iBcarea recuperatoare, E'piedicEnd-o )? 9ie una e'ina'ente no)tal-ic? Bi dirijEnd-o c?tre dialo-ul critic, c?tre re9lecDia trea6?F#"$ !$ on)tiin*a teoretic+, En acord cu decon)pirarea 'etanara-Diunilor e:plicati>e ale lu'ii, po)t'oderni)'ul ro'Ane)c tr?ieBte Bi el o de6ilu6ie lucid?$ FNu'itorul co'un al literaturii opt6eci)te e autocen6ura 4iperlucid? a autorului - pro6ator )au poet - care nu-Bi )cap? nici o clip? te:tul de )u* control Bi nici pe )ine En)uBi din oc4i En ti'p ce-l produce, Enre-i)trEndu-Bi 'eticulo) 9iecare 'iBcareF##$ ConBtiinDa teoretic? de )ine Ei pro>oac? )criitorului un )ceptici)' per'anent, prin care )Ent pu)e En cri6? ideea de 9ru'u)eDe, de )til, de )u*iect, de poeticitate, En -eneral toate 9or'ele Encet?Denite#1$ Su9erind cronic de

pierderea in-enuit?Dii te:tuale, per)onajele din Insula lui loan GroBan ajun- )?-Bi >or*ea)c? doar En replici cele*re citate din corpu)ul literaturii uni>er)ale$ &$ Democratizarea pu(licului# Arta po)t'odern? nu )e 'ai adre)e6? unei elite de iniDiaDi, ci, F9olo)ind toate li'*ajele, procedeele, ]te'ele^ e:i)tente En )incronia )a lin->i)tic? Bi En diacronia poe6iei, >a co'unica, ]pe 9ra-'ente^, cu cele 'ai di>er)e cate-orii de cititoriF#/$ 5oe6ia co*oar? En )trad? nu doar te'atic, ci )i En ceea ce pri>eBte pu*licul-Dint?, )copul ei 9iind p?r?)irea Fturnului de 9ildeBF, En deceniul &, dup? reconectarea la 7ccident, 'a))-'edia Bi toate te4nicile ci*ernetice >or 9i in>ocate )? )prijine lo-i)tic c?utarea unor noi canale de acce) la 'arele pu*lic (<ircea Cartai e)eu EBi >a trata o antolo-ie poetic? drept un FDu*lu CDF+$ Iolo)ind )eturi de tr?)?turi 'ai 'ult )au 'ai puDin a)e'?n?toare, e:pu)e e:plicit )au )u*EnDele)e En corpul anali6elor, i)toricii literari opt6eciBti >or anali6a literatura -eneraDiei lor prin pri)'a po)t'oderni)'ului a)t9el de9init$ 5aradi-'a e)te

!. 9i:at? prin i)toriile literare ale lui Radu G$ `epo)u, G4eor-4e 5erian, Car'en <uBat Bi con)acrat? prin )inte6a lui <ircea C?rt?re)cu, &ostmodernismul rom=nescE# Scriitorii aparDinEnd celorlalte -eneraDii nu au EntEr6iat En a lua po6iDie 9aD? de acea)t? o9en)i>? a @0&-lui$ <i6a *?t?liei con)ta En a nu r?'Ene )tri>iDi )u* d?rE'?turile 'oderni)'ului, de'olat de c?tre tinerii po)t'oderni$ Tactica F*?trEnilorF critici a 9o)t aceea de a de'on)tra c? po)t'oderni)'ul nu )e a9l? En *ene9iciul e:clu)i> al -eneraDiei @0&, c? el are, En realitate, o alt? Entindere Bi cronolo-ie En literatura noa)tr?$ FNu pot accepta ideea, )crie Nicolae <anole)cu, care circul? 'ai ale) En articolele tinerilor critici de a)t?6i, ca linia de de'arcaDie Entre 'odernitate Bi po)t'odernitate de)parte, En poe6ia ro'Anea)c?, -eneraDia 0& de -eneraDia 8&, C4iar dac? -eneraDia 8& n-a 9olo)it niciodat? ter'enul, ceea ce indic? doar 9aptul c? ea n-a a>ut conBtiinDa c? aparDine epocii po)t'oderne, )pre deo)e*ire de -eneraDia 0&, care o are, Bi Enc? En 'od acut, contri*uDia celei dintEi la

po)t'odernitate e)te con)idera*il?F#.$ Criticii -eneraDiilor anterioare >or propune deci un alt decupaj i)toric al celor dou? curente, 9olo)ind un criteriu care e:clude din po)t'oderni)' conBtiinDa teoretic? de )ine$ Ei reproBea6? criticilor tineri c? au eludat deli*erat 9aptul c? po)t'odernitatea Dine de e>oluDia 9or'elor literare, Bi nu de e>oluDia conceptelor critice$ RenaBterea literaturii noa)tre din anii @8&, dup? )incopa )talini)t?, nu e)te o )i'pl? Entoarcere la tradiDia 'oderni)t? dintre cele dou? r?6*oaie 'ondiale, cu' )u)Din opt6eciBtii$ C4iar dac? )criitorii deceniului . Encep prin a recupera 'iturile Bi 'odelele 'odernit?Dii, acea)t? Entoarcere nu 'ai e)te inocent?, deoarece pre)upune o nou? conBtiinD? e)tetic? Bi o 'aturitate )porit? a )piritului creator#0$ <oderni)'ul ro'Ane)c )e epui6ea6? prin ur'are En perioada inter*elic?, literatura anilor @8& ne9iind o *anal? i'itaDie )au continuare, ci o recuperare (re>i6itare+ critic? a trecutului, En )en) po)t'odern#!$ ToDi aceBti critici )Ent de acord )? >ad? En Nic4ita St?ne)cu Bi <arin Sore)cu1& repre6entanDii unui po)t'oderni)' or-anic, )tructural, c4iar

dac? lip)it de o conBtiinD? ter'inolo-ic? de )ine$ 5ortretul pe care El ridic? F>ec4iiF critici po)t'oderni)'ului ro'Ane)c al anilor @8& e)te 'ai puDin co'plet Bi analitic decEt cel !0 9?cut de c?tre FnoiiF critici po)t'oderni)'ului anilor @0&$ Ei accept? En -eneral tr?)?turile pu)e En e>idenD? de c?tre FconcurenDiiF lor 'ai tineri, cu e:cepDia acelor tr?)?turi care ar putea e:clude din po)t'oderni)' literatura -eneraDiei @8&$ E)te En pri'ul rEnd ca6ul te:tuali)'ului Bi al Entre-ului >er)ant po)t)tructurali)t al po)t'oderni)'ului, pe care 7 >id S$ Cro4'?l-niceanu El cali9ic? drept Fp)eudo-a>an-ard? 9or'ali)t? care 9ace de cEte>a decenii ra>a-ii pe 'alul )tEn- al Senei )u* di>er)e denu'iri: ]nou>eau ro'an^, ]telLueli)'^, ]de)trucDioni)'^F$ F5o)t'oderni)'ul, cEt 'erit? real'ente un a)e'enea nu'e, e o re>olt? tacit? E'potri>a ace)tei >a)te plicti)eli$ De unde, -u)tul )?u pentru 9icDiune, i)tori)ire Bi per)onaje, En ro'an, eli*er?rii 9ante6iei Bi E'pru'ut?rii li'*ajului 9a'iliar, pro6aic, neoracular, En

poe6ie, con)trucDiei in-enioa)e, din pre9a*ricate, En orice oper?F1 $ Ca atitudine de an)a'*lu, F>ec4iiF critici par 'ai concilianDi% ei )Ent -ata )? E'part? po)t'oderni)'ul cu FtineriiF, dac? aceBtia )Ent di)puBi )? renunDe la te:tuali)'$ Tactica 9olo)it? e)te di)cret per)ua)i>?: pe de o parte, ei critic? >iolent telLueli)'ul Bi decon)tructi>i)'ul, acu6Endu-l de a 9i o 9und?tur? a 'oderni)'ului, iar, pe de alt? parte, laud? conceptul unui po)t'oderni)' lip)it de co'ponenta po)t)tructurali)t?, aducEnd un elo-iu in)inuantpeda-o-ic tinerilor )criitori care ar 9i Btiut )? )e Din? deoparte de Fe:ce)ul e:peri'entali)t, de in)piraDie 9or'ali6ant?, a*)tract teoretic?F1": FIntere)aDi de te:tuali)'ul 9rance6, ulti'? 9a6? a pro6ei 'oderne, Bi 'ai ale) de a)pectul lui autore9erenDial, tinerii pro6atori nu copia6? procedeele tel Lueli)te% ei le parodia6? Bi a)t9el p?Be)c, dup? p?rerea 'ea, En po)t'oderni)'F1#$ 5ro9ilul po)t'oderni)'ului pre9erat de criticii F>ec4ilorF -eneraDii e)te prin ur'are cel Finte-ri)tF, recuperator Bi eclectic, care ar per'ite coa*itarea tuturor En

)Enul aceluiaBi curent$ In>itaDia de a renunDa la co'ponenta po)t)tructurali)t? a 9o)t re)i'Dit?, de alt9el, de c?tre o parte din )criitorii -eneraDiei @0&, ca un atac la indi>idualitatea lor e)tetic?, ceea ce a deter'inat o cri)pare pe po6iDii, c4iar Bi atunci cEnd te:tuali)'ul a Enceput )? dea )e'ne e>idente de )terilitate Bi declin$ TotuBi, 9olo)ind repere teoretice En pri'ul rEnd occidentale, po)t'oderni)'ul En >arianta po)t)tructurali)t? e)te Bi el introdu) !! drept o cate-orie 9unda'ental? Entr-o Encercare de tipolo-ie a ro'anului ro'Ane)c, de aceeaBi a'*iDie cu 2rca lui Hoe a lui Nicolae <anole)cu, &oetica postmodernismului de Li>iu 5etre)-cu11$ Criticul di)tin-e trei paradi-'e ale ro'anului, cea a pri'ului 'oderni)', a 'arelui 'oderni)' Bi a po)t'oderni)'ului$ 5ri'ul e con)truit pe o 'etanaraDiune )cienti)t? (e'anciparea u'anit?Dii prin BtiinD?+ Bi o poetic? reali)t?% cel de-al doilea, pe o 'etanaraDiune enciclopedi)t? Bi o poetic? or-anici)D?% cel de-al treilea, pe ideea de decon)pirare a tuturor

'etanaraDiunilor le-iti'atoare Bi o poetic? te:tuali)t?$ Conceptul de te:t Bi ane:ele )ale (9ra-'entari)'ul, tendinDa anti-'i'etic?, cri6a )en)ului, decentrarea Bi di)pariDia )u*iectului etc$+ Ei per'ite lui Li>iu 5etre)cu )? identi9ice ele'entele ale po)t'oderni)'ului la <ircea Cio*anu, Sorin Titel, Nor'an <anea, 5aul Geor-e)cu, Con)tantin `oiu, la pro6atorii FXcolii de la TEr-o>iBteF, e:tin6End a)t9el u'*rela conceptului Enapoi pEn? a)upra deceniilor . Bi 0$ FCeartaF dintre FtineriF Bi F*?trEniF nu i-a l?)at indi9erenDi pe parti6anii -eneraDiei inter'ediare, cea a anilor @.&$ Criticii opt6eciBti tratau acea)t? pro'oDie drept o ane:? a -eneraDiei @8&, deci a 'oderni)'ului decedat$ Ei recunoBteau, En )c4i'*, dreptul la e:i)tenD? (po)D'odern?+ a cEtor>a precur)ori, precu' Grupul oniric )au Xcoala de la TEr-o>iBte$ AceBtia >or )er>i drept cap de pod atunci cEnd )e >a Encerca recuperarea -eneraDiei @.& Entru po)t'oderni)'$ F5o)t'oderni)'ul, )crie 7cta>ian So>ian3, nu Encepe la noi En !0&, ci odat? cu -rupul oniric, Xcoala de la TEr-o>iBte etc$

<eritul opt6eciBtilor (nu neEn)e'natZ+ a 9o)t acela de a 9i tran)9or'at po)t'oderni)'ul Entrun 9eno'en ]popular^F1/$ Inter>enDia cea 'ai radical? Ei aparDine lui Radu Ene)cu, care Encearc? )? r?)toarne de9iniDia curentului Bi )?-l propul)e6e En pri' plan pe <ircea Dine)cu, prota-oni)t al -eneraDiei @.&$ Criticul Encepe prin a )c4iDa un portret Fte:tua-li)tF al po)t'oderni)'ului, de9init ca o tendinD? antie:i)tenDial? Bi antiontolo-ic?, care )t? )u* )e'nul 9or'ali)'ului, no'inali)'ului Bi 9uncDionali)'ului$ 5o)t'oderni)'ul F)e reEntoarce la real, dar nu la unul con)tituit din )u*)tanDe e)enDiale ci din 9uncDiuni )e'ni9icante$ Dup? cu' re)pin-End reclu6iunea elitar? En turnul de i>oriu, preconi6at? de unii 'oderniBti, preconi6ea6? o art? coloc>ial?, populi)t?, a lui uomo qita%mqueVDM# 5En? aici, "&& ni'ic nu deo)e*eBte o*)er>aDiile lui Radu Ene)cu de cele ale -eneraDiei @0&$ Tactica >a 9i alta: criticul nu >a Encerca )? re'o-dele6e po)t'oderni)'ul, pentru a-l adapta poe6iei anilor @.&, ci El >a a*andona, aBa cu' e)te,

-eneraDiei @0&, Bi >a a'*iDiona, En )c4i'*, )? ela*ore6e o nou? cate-orie, transmodernismul, )uperioar? po)t'oderni)'ului$ Deprecierea celui din ur'? )e 9ace pornind de la pre9i:ul post#, care )u-erea6? 'ai de-ra*? e:tincDia, crepu)culul unui 'odel, decEt o er? n?)cEnd?$ Dac? e po)i*il Entr-ade>?r un )alt dincolo de 'oderni)', atunci nu e >or*a de un )alt cronolo-ic, adic? post, ci de unul e:i)tenDial, ontolo-ic, adic? trans# Tran)'oderni)'ul opune deci no'inali)'ului )e'iotic tendinDa )pre ontolo-ie Bi reali)'ul conceptelor$ <ircea Dine)cu anunD?, dup? Radu Ene)cu, F6orii poe6iei dincolo de 'oderni)'F, el Fde>an)ea6? poe6ia anilor @0&, dar o )i dep?BeBte av=nt la lettreV# 5ri>it En an)a'*lu, ca )i)te' teoretic, tran)rnode'i)'ul du*lea6? po)t'oderni)'ul, criticul dEnd En)? o orientare contrar? cEtor>a din cate-oriile ace)tuia$ Dac? po)t'oderni)'ul recur-e la tradiDie ca o )oluDie in e'tremis, pro>ocat? de )ec?tuirea )ur)elor de in)piraDie, tran)'oderni)'ul recuperea6? trecutul F)electi> Bi )u* )pecie ar4etipal?F$ Ironia -eneraDiei @0& e)te

re)e'nat? )i 9?r? pri6? a)upra realit?Dii, En ti'p ce <ircea Dine)cu ar practica o ironie >e4e'ent? Bi an-ajat?$ GeneraDia @0& e:alt? i'anenDa, <ircea Dine)cu )e de)prinde de i'anent Bi caut? o cale de acce) )pre o tran)cendenD?, c4iar dac? acea)ta e deri6orie Bi de-radat?$ 5o)t'oderni)'ul e)te, dup? Radu Ene)cu, )u'aDi >, cantitati>, o'o-eni6a' prin cu'ul Bi a-lo'erare: tran)'oderni)'ul e)te o )u'are calitati>?, de entit?Di ireducti*ile$ 5o)t'oderni)'ul de)u*)tanDiali6ea6? li'*ajul, En ti'p ce tran)'oderni)'ul doreBte o re)taurare a cu>Entului poetic, printr-o in9u6ie de li'*? >or*it?, >ul-ar?, opu)? li'*ajului eliti)t al jocurilor te:tuale$ 5o)t'odernii )Ent, En conclu6ie, Fale:andrinii )en)i*ilit?Dii 'oderne, conBtiinDele ei crepu)culareF1., Bi nu'ai tran)'oderni)'ul poate reali6a o *reB? >erita*il?, auroral?, En cri6a actual? a culturii$ Ion ,o-dan Le9ter reproBea6? ace)tei de'on)traDii con9u6ia (pre'editat? )au intere)at?+ a ter'enilor% )pre e:e'plu, poe6ia care e:plorea6? )paDii 9icti>e, 9?r? di'en)iuni te'porale )au )paDiale, nu poate 9i

po)D'odern?, tran)'odern? )au oricu' altcu'>a, deoarece e)te 201 pur Bi )i'plu 'oderni)t?10$ Cu alte cu>inte, criticul opt6)ci)t Ei reproBea6? interlocutorului )?u c? )i'pli9ic? po)t'oderni)'ul, c? El reduce la caracteri)tici i'proprii Bi de ne)u)Dinut teoretic, pentru a-l Enlocui cu un concept u6urpator, lip)it de )u*)tanD? real?, tran)'oderni)'ul$ En a)e'enea )ituaDie, En care opt6eciBtii re9u6? antece)orilor u'*rela noului curent, ulti'a )oluDie pentru )criitorii -eneraDiilor anterioare r?'Ene re)pin-erea principial? a curentului, ca )i'plu 'o9t teoretic$ G4eor-4e Gri-urcu >ede En po)t'oderni)' Fun )i'pto' al de6orient?riiF, Fo 9or'? de o*o)eal? a 'oderni)'ului$ 7 de>itali6are a )a, care Encearc? a )e pune la ad?po)tul unei )inte6e p)eudocla)ice$ E un )9irBit de cicluF$ 5o)t'ode'ita-tea e)te un Fconcept >a- Bi pretenDio), in)inuant, antipaticF, de)pre care )Ente', 4ela)Z, con)trEnBi )? >or*i', En lip)a altuia 'ai *un$ Xi, trecEnd En re>i)t? cEte>a tr?)?turi ale conceptului, criticul )e opreBte

a)upra ideii de toleranD? )i coa*itare cu trecutul, re>i6itat recuperator, o*)er>End pe *un? dreptate c? >e4e'enDa pole'ic? a opt6eciBtilor e)te atipic? curentului din care )e re>endic?1!$ En )9irBit, pentru ca ta*loul 9orDelor En lupt? pentru conceptul de po)t'odernitate )? 9ie co'plet, tre*uie luat? En con)iderare Bi po6iDia celor 'ai tineri )criitori, aparDinEnd aBanu'itei -eneraDii @!&, -eneraDie r?'a)? Entr-un )tadiu oarecu' pre9or'al$ En ti'p ce -eneraDia @0& a reuBit )?-i coa-ule6e pe aproape toDi )criitorii deceniului, dup? !0! c?derea co'uni)'ului a oprit proce)ul de cri)tali6are a unui nou Fprecipitat )ocioculturalF, a)t9el EncEt )e poate >or*i a)t?6i de)pre 'ai 'ulte -rupuri de tineri )criitori aparDinEnd ace)tui deceniu, dar nu de o -eneraDie -lo*al?, En -eneral, i'plicarea lor En di)puta pentru po)t'oderni)' e)te 'ai puDin 9er>ent?$ 5entru ei, po)t'oderni)'ul e)te deja un lucru e>ident, aproape *anal, En orice ca6 cu 'ult 'ai puDin? 9orD? de 9a)cinaDie$ 5entru a nu putea 9i a)i'ilaDi Bi En-lo*aDi de c?tre predece)orii lor, opteciBtii opta)er? pentru o deli'itare puternic

pole'ic?, *a6at? pe opo6iDii tranBante, dup? 'odelul ta*loului )inoptic prin care I4a* Ca))an de)p?rDea 'odernitatea de po)t'odernitate$ Nou?6eciBtii re)i't ruptura pro>ocat? de c?tre opt6eciBti ca de9initi>?, ceea ce Ei 9ace 'ai )ereni, 'ai de)tinBi$ E)te, En pri'ul rEnd, ca6ul celor ce )-au nu'it la ori-ini Grupul de la ,raBo> (tineri )criitori care au de>enit Entr-un 9el FprinDul 'oBtenitorF al opt6eci)'ului+, dar Bi al pro'oDiilor ec4ino:i)te din ulti'a decad?/&$ AlDii, cu' )Ent 'ajoritatea 9oBtilor 'e'*ri ai Cenaclului =ni>er)ita), re-rupaDi 'ai apoi En jurul Supli'entului Hou+zeci de la Luceaf+rul Bi al Editurii &%oeni', )au Direc*ia Z, Bi-au procla'at cu >e4e'enD? di>orDul nu nu'ai de F*?trEniF/ , ci En pri'ul rEnd de -eneraDia @0&$ Si'ona 5ope)cu caracteri6ea6? Fnoua poe6ieF drept o Freplic? la poe6ia 'oderni)'ului tEr6iu ()? nu'i' aBa poe6ia 'oderni)t? de dup? r?6*oi+F, ce nu di9er? prea 'ult de cea 9?cut? literaturii Bai6eci)te de c?tre criticii opt6eciBti$ Ea pledea6? pentru un neocla)ici)' ce con)onea6? cu ideile lui Al$ <uBina% poe6ia tEn?r? con)tituie Factuali6area

unui 9ond ro'antic, UaV unui te'pera'ent pa)ional, pro*le'ati6ator, per)onali)t Bi con9e)i>, la care )e adau-? principii Bi cate-orii )pirituale de tip cla)ic (recuperarea epicului, re)e'ni9icarea tra-icului, un anu'it tip de ]'orali)'^, cultul ade>?rului, >ero)i'ilului Bi e:e'plarit?Dii+F/"$ Ter'enului de po)t'oderni)', Si'ona 5ope)cu El pre9er? pe cel de antimodernism, )inteti6End ur'?toarea li)t? de opo6iDii Entre 'odernitate / anti'odernitate: e>a6ioni)', indi>iduali)', lu'i i'a-inare paralele, per)onale / poe6ie i'plicat?, 'odel de acDiune Bi co'portare En cadrul ace)tei lu'i, )oluDie e:i)tenDial? indi>idual?, dar Bi colecti>?% con)trucDii de>iante, co'pen)atorii, di)juncte, i6olatoare / i'a-inar al realit?Dii contin-ente Bi colecti>e% )peciali6are re)tricti>? a li'*ajelor/ a)u'are deli*erat? a lip)ei de )peciali6are% con)truct conceptual, intelectual, a*)tract, e-ocen-tri)t, 'onolo-ic Bi i'per)onal / di)cur) )enti'ental (tar? )enti'entali)'+, natural, )incer (9?r? -a9e e)tetice Bi platitudini+, indi>idual (tar? anecdotic?+, etic

9?r? etici)i'% analo-ia de tip 'eta9oric, care o*)curi6ea6? Bi ocultea6? / analo-ia de tip )i'*olic, )tructural, e'*le'atic, i'plicEnd Entre-ul% liri)'ul ca e:acer*are i'per)onal?, a*)tract?, a 9iinDei / poe6ia ca 'od al )incerit?Dii% )u*iecti>itatea ca 'ani9e)tare narci)iac? / )u*iecti>itatea ca 'odel total al 9iinDei, cu toate laturile ei, inclu)i> cea )ocial?% 9ra-'entari)' di)e'inant, de6articulator, di6ar'onic Bi centri9u- / 9ra-'entari)' )iner-ie, ar'onic, centripet$ Di)crete note di)cordante nu lip)e)c totuBi 9aD? de pro-ra'ul -eneraDiei "&" "&# @0&$ 7po6iDia )tili)tic? @8&/@0&, *a6at? pe di)tincDia lui I4a* Ca))an Entre 'eta9or? Bi 'etoni'ie, e)te Enlocuit? de opo6iDia 'eta9or? / i'a-ine e'*le'? Bi )i'*ol$ De a)e'enea, e)te re9u6at? ato'i6area decon)tructi>i)ta, pre9erEndu-i-)e 9ra-'entarea )iner-ic?, centripet?, care are rolul de a )upri'a lun-i'ile pentru a crea FeBantioane repre6entati>e, ce )e cer 'ontate Entr-un Entre-F/#$

AceeaBi de>iaDie )u-e)ti>? de la poetica te:tuali)t? apare )i la Caiu) Do*re)cu, care >or*eBte de F9ali'entul 'odelului poetic 'oderni)tF, articulat pe un uni>er) 'ental neWtonian, liniar, o'o-en, centrat, 'onolitic, Bi Ei opune un uni>er) care nu e)te En)? de)tructurat (precu' cel al decon)tructi>iBtilot+, ci di>er)i9icat, p?rDile lui 9iind 'enDinute coerente de c?tre un principiu dialo-ic de coa*itare a contrariilor$ FGrupul de la ,raBo>F )e )epara deci de -eneraDia @0& pe latura po)t)tructura-li)ta a pro-ra'ului ace)teia$ Caiu) Do*re)cu dia-no)tic4ea6? En te:tuali)' o F)terilitate pro>ocat? de )i'*io6a Entre ]noua )en)i*ilitate^ Bi o*)e)ia 'oderni)t? a co'petenDei, e9icienDei, )peciali6?rii Bi 9or'ali6?riiF$ Acea)t? literatur? o9er? F)pectacolul -rote)c al unei e:tre' de a*ile 'i'?ri a >italit?Dii$ Dar care nu 9olo)eBte ni'?nuiF/1$ I'pa)ul te:tuali)'ului e)te re)pon)a*il prin ur'are de )c?derea de credi*ilitate a conceptului de po)t-'odernitate, c?ruia F*raBo>eniiF i-l pre9er? pe cel de anti'odernitate$

La 'iBcarea de repliere 9aD? de po)t)tructurali)' particip? de alt9el Bi o *un? parte din opt6eciBti$ Dorind )? atenue6e pre)iunea peiorati>? pe care cali9icati>ul Fte:tuali)tF a ajun) )-o e:ercite a)upra -eneraDiei, Ion ,o-dan Le9ter preci6ea6? c? procedeele tel$ quel$iste nu )Ent 9olo)ite ca atare, ci, F)coa)e din 9und?tura teoretic? pe care )in-ure Bi-o ticlui)er?, ele )Ent recondiDionate Entr-un punct e)enDial, ne'ai9iind 9olo)ite pentru a produce o pro6? a pro6ei ci - con)er>Endu-li-)e Bi caracteri)ticile 'etate:tuale - o pro6? a e:i)tenDeiF//, En critica lui Caiu) Do*re)cu Bi a Si'onei 5ope)cu e)te de recuno)cut po6iDia unui teoretician i'portant al -eneraDiei @0&, 'entor al F-rupului de la ,raBo>F, Ale:andru <uBina, care ajun-e )? de6a>ue6e En 'od de)c4i) nu doar te:tuali)'ul/8, ci )i ter'enul de po)t'oder-ni)'/.$ =n alt Fdi6identF al te:tuali)'ului opt6eci)t, Xte9an ,or*el3, opune tendinDei decon)tructi>i)te Bi ato'i6ante a "&1 ace)tuia - o FreEntoarcere la ontolo-ie, la idealul cultural al ]de)c4iderii^F/0, ce tri'ite la

>arianta F4er'etic?F, plurali)t? Bi -lo*ali6ant? a po)t'oderni)'ului, )c4iDat? En teoria literar? ro'Anea)c? de c?tre Ioana E'$ 5etre)cu/! Bi <onica Spiridon8&$ En )9ErBit, 9?cEnd *ilanDul po)t'oderni)'ului ro'Ane)c, <ircea C?rt?re)cu a'inteBte de Fin9luenDa puternic? a culturii 9rance6e rive ganc%e a)upra unei p?rDi a pro6atorilor opt6eciBti, co'*inaDie de 'ar:i)' alt4u))erian, telLueli)' Bi - pe de alt? parte - Witt-en-)teiniani)'F, cali9icEnd, retroacti>, te:tuali)'ul drept o 'ani9e)tare Ftardo-'oderni)t?F8 $ La cel?lalt antipod, al Fdi>orDuluiF cu 9or'e En re-ul?, anunDat En piaDa pu*lic?, )e a9l? -rupul nou?6eci)t de la Supli'entul Hou+zeci# Ideea de -eneraDie @8& Bi de pro'oDie @.& a ap?rut oarecu' retroacti>, ca e9ect Bi reacDie a 'ai >Er)tnicilor la )piritul de concurenD? Bi la dorinDa de ruptur? a )criitorilor opt6eciBti$ La rEndul ei, apariDia ideii de -eneraDie @!& >ine Bi ea dintr-un re9le: pre>i6i*il: o dat? declanBat 'etrono'ul decenal, ace)ta Encepe )? )cande6e -eneraDiile, )pre )pai'a de ucenic >r?jitor a opt6eciBtilor: 'aBina in9ernal? prin care i-au Enl?turat pe EnaintaBi ri)c? )?-i

Enl?ture acu' Bi pe ei$ Citind En conte:t p)i4oi)toric relaDia dintre opt6eciBti Bi Fnou?6eciBtiiF de la Luceaf+rul, ea reproduce relaDia dintre 7edip Bi 9iii )?i, Eteocle Bi 5olinice, care >or la rEndul lor )?-l detrone6e pe tat?$ Ar 9i in)tructi> de ur'?rit 9elul En care au e>oluat FrelaDiileF dintre Cenaclul de Luni (opt6eci)t+ Bi Cenaclul =ni>er)ita) (nucleu al >iitorului Fnou?6eci)'F+$ Andrei Da'ian )u)Dine c? 'e'*rii Cenaclului =ni>er)ita) pro>in din 'ai tinerii 9rec>entatori ai Cenaclului de Luni, care, neinte-rEndu-)e En pro-ra'ul poetic practicat aici, )-au )i'Dit re)pinBi, ca niBte 9ii r?t?citori$ Cenaclul =ni>er)ita) (Bi, 'ai apoi, -rupul din jurul 3uplimentului Z[ de la Luceaf+rul Bi al Editurii 54oeni:+ ar 9i 9o)t alc?tuit toc'ai din 'ai tinerii )criitori pe care e)tetica opt6eci)t?, concentrat? a)upra ei En)eBi, nu 'ai putea )?-i a)i'ile6e$ Grupul autointitulat GeneraDia @!& a ap?rut aBadar ca o reacDie de )olidari6are pro>ocat? de )enti'entul de 'ar-inali-6are poetic?$ FAcea)t? -eneraDie/ pro'oDie/ )erie U0&V a e:i)tat nu'ai pentru ca )? poat? ap?rea

(-eneraDia+ !&F, )crie Dan-Sil>iu ,oere)cu$ F0& Enc4eie, En opinia 'ea, ciclul inau-urat de paBoptiBtiF, En ti'p ce F!& de)c4ide un alt dru'F8"$ FT?ietura lui "&/ DedeKindF dintre epocile literare e)te depla)at?, ea nu 'ai trece prin 'o'entul !0&, ci prin 'o'entul !!&, l?)End opt6eci)'ul (aBa cu' 9?cu)e Bi ace)ta cu predece)orii lui j de unde )e >ede c? i)toria e)te recurent?+ En coada con>oiului 9unerar ale unei epoci8#$ E:co'unicarea dintre 9o)tul Cenaclu de Luni )i 9o)tul Cenaclu =ni>er)ita) de>ine acu' reciproc?81$ Apocalip)ei opt6eci)te Ei e)te opu)? Gene6a nou?6eci)t? Bi, pentru ca ruptura )? 9ie cEt 'ai >i6i*il?, DanSil>iu ,oere)cu con)truieBte un nou ta*el de tr?)?turi contra)ti>e, En -enul celui al lui I4a* Ca))an$ Iat? perec4ile Frece)i>eF ce El opun pe FRo*in)onul 0&F - FNoului Ada' !&F: pri'ul e)te antropo9a-, cani*al, de>orator, al doilea e)te pla)'atic, cali*an, recuperator% pri'ul e)te de'iti6ant, al doilea >icio) 'i)ti9icator% pri'ul are ri-oare 'aiore)cian?, al doilea operea6? cu o ar4eolo-ie 9ri>ol? 4a)deic?%

pri'ul are o >i6iune critic? a tradiDiei, luptEnd E'potri>a unor rele con-enitale ale ro'Anului, al doilea recuperea6? En circuitul 4oli)tic deri6oriul, 'a4ala-e)cul, 'iBtoul citadin, 'itici)'ul po)t-cara--ialean% autoironia pri'ului e)te doar con)i'Dit?, a celui de-al doilea e)te 9unciar?, cinic? Bi 9una'*ule)c?, a)u'at? pro-ra'atic% 'e'oria cani*al? a pri'ului 4?rDuieBte te:tul, carto-ra9iind deopotri>? u'ori Bi tu'ori, 'e'oria de tip cali*an a celui de-al doilea 9uncDionea6? Entrun cE'p >irtual, 9iind o F)inte6? aleatorie a deja e9ectuatei )inte6e opt6eci)teF% 9icDiunea opt6eci)t? e)te docu'ental?, cea nou?6eci)t? e)te docu'entar?% pri'a e)te arci'*olde)c? Bi erotic?, cea de-a doua dalinian? Bi per>er)?% 0& a )cri) Decalo-ul, !& )crie Deca'eronul% pri'ii de6>olt? o 'eta9i6ic? (i+locuDionar?, ceilalDi, o pata9i6ic? perlocuDionar?% cro)ul celor dintEi e)te canonic, )e:3 Bi )o9t, culti>End >irilitatea 'a)culin(i6ant+?, al celor din ur'? e)te per>er), porno Bi 4ard, tin6End )pre tipul andro-inului$ Dup? cu' reie)e din ace)t >Ertej deli*erat pata9i6ic de idei, Dan-Sil>iu ,oere)cu nu EBi propune )? )'ul-?

po)t'oderni)'ul de )u* tutela opt6eci)'ului, pentru a-l adjudeca nou?6eci)'ului, ci lucrea6? pe cli>ajul En cadrul curentului Entre dou? tendinDe, cea 9or'al?, care )crie Fdecalo-ulF decon)trucDiei literaturii anterioare, Bi cea inte-ratoare, care recon)truieBte din deBeuri palate 9icti>e, Entr-o de'ocraDie ludic? a tuturor )ur)elor, inclu)i> opt6eci)te$ =n atac a)upra canonului critic actual, care e)te acu6at a 9i r?'a) *locat En 9or'ula Bai6eci)t-Bapte6eci)t?, a ro'anului o*)edantului deceniu, pe de o parte, Bi En 9or'ula opt6eci)t?, a "&8 pro6ei te:tuali)te a 'icilor dra'e cotidiene, pe de alta, >ine din partea lui Ion <anole)cu, EntrU/] manifest postmodern# TEn?rul critic ia En di)cuDie atEt ino>aDiile introdu)e de poetica te:tua-li)t?, cEt Bi epui6area ei 'anieri)t?: Fo e>aluare a te:tuali)'ului po)t'odern En propriile )ale coordonate arat? a)t?6i trei lucruri: unu, c? el E'pin-e ro'anul auto4ton )pre un alt tip de naraDiune, )u*)tanDial di9erit de cele anterioare (te:tul 'eta-narati>,

9ra-'entar, a)u'at ludic, ironic Bi autoironic+% doi, c?, En li'itele^ con>enDiei pe care )in-ur o pre)upune, ace)t tip de )criitur? eBuea6? En 'anieri)' Bi ajun-e )? )ti'ule6e dorinDa criticii de a reciti ro'anele Bapte6eci)te cu 'uncitori Bi propa-andiBti do)toie>)Kieni, dar Bi cu o epic? direct? Bi ])olid?^% trei, c?, dup? ce a 9orDat o )c4i'*are radical? de )en)i*ilitate e)tetic?, te:tuali)'ul opt6eci)t tre*uie )? la)e locul noii )en)i*ilit?Di Bi literaturii ce o re9lect?F8/$ Te:tuali)'ului scriptural, Ion <anole)cu Ei opune un te:tuali)' mediatic )au virtual, En con)onanD? cu e>oluDia ci*ernetic? a ci>ili6aDiei actuale$ Iolo)ind te4nici precu' i'a-eria >irtual?, )i'ul?rile tri-di'en)ionale, ilu)traDia 9ractal?, jocurile inter-acti>e, co'pre)ia di-ital?, cola*orarea direct? cu co'puterul (ca En ca6ul "$fiction), pro6a ace)tei Fnoi )en)i*ilit?DiF re-?)eBte )ine)te6iile )i'*oli)te, oniri)'ul )uprareali)t Bi 9anta)'ele &op$2rt, tran)9or'End lectura Entr-un act de )educDie Bi de 4ipno6? >i6ual?88$ Tre*uie ar?tat c? realit?Dile >irtuale e:plorate de arta ci*ernetic? au acelaBi e9ect de de'olare a principiului

realit?Dii Bi a )enti'entului de con)i)tenD? e:i)tenDial? ca Bi >i6iunile p)i4edelice din arta de in)piraDie FBa'anic?F a anilor @8&-@.&$ Manifestul lui Ion <anole)cu a )u)citat un Bir Entre- de r?)pun)uri, 'ajoritatea pole'ice, -?6duite de 5om=nia literar+ )u* titlul FCearta Entre 'oderni Bi po)t'oderaiF8.$ Dintre ace)tea, aB re'arca articolul lui <ircea Nedelciu, F=n 'ani9e)t po)t-'oderni)t - Entre ridicol Bi )uper*F, En care, En 'od )i'pto'atic pentru e>oluDia opt6eci)'ului En anii @!&, pro6atorul re9u6?, pentru )ine Bi pentru -eneraDia )a, etic4eta de te:tuali)'$ Ceea ce En)ea'n? c? tr?)?tura ap?)at di)tincti>? nu atEt Entre opt6eciBti Bi nou?6eciBti, cEt Entre literatura anilor @0& Bi cea a anilor @!&, e)te re)pin-erea -lo*al? de c?tre cea din ur'? a te:tuali)'ului, re)i'Dit ca i'pa) po)t)tructurali)t$ 207 "$ 5o)t)tructurali)' Bi neo4er'eti)' Dincolo En)? de jocurile Bi intere)ele de )trate-ie cultural?, nu poate 9i ne-at 9aptul c? En anii @0& a a>ut loc o )c4i'*are de paradi-'? literar?$ Noua )en)i*ilitate poate 9i con>enDional pu)? )u* nu'ele unui

po)t'oderni)' ro'Ane)c, c4iar dac? ace)ta nu coincide Entotdeauna cu cel occidental$ Di)cuDia p)i4oi)toric? )e cere aBadar co'*inat? cu una tipolo-ic?, c4iar dac? acea)ta e)te ine>ita*il )u'ar? Bi i'preci)?, din cau6a )la*ei de9iniri Bi a lip)ei de con)en) En pri>inDa conceptului de po)t'odernitate$ En linii 'ari, di>er)ele accepDii date En 7ccident po)t'o-derni)'ului pot 9i re-rupate En dou? cla)e$ De o parte, )e a9l? cei care de9ine)c po)t'odernitatea En ter'eni de de)centrali6are, dccon)trucDie, di)per)ie, 9ra-'entari)', precu' I4a* Ca))an, L3otard, ,audrillard etc$ De cealalt? parte, cei care o i'a-inea6? En ter'eni de pluricentri)', eclecti)', toleranD?, coa*itare, precu' Ho4n ,art4, =$ Eco, G$ ;atti'o, G$ DurAnd, de9iniDie ce ar putea 9i nu'it? Fnoua antropolo-ieF )au Fneo4er'eti)'F80$ Di)tanDa dintre cele dou? cla)e e)te dat? de opo6iDia dintre conceptele de 9ra-'entare, al Bcolii po)t)tructurali)te, Bi de reinte-rare, al -Endirii neo4er'etice$ ContradicDia )-ar putea totuBi )? nu 9ie real?, ci )? )e datore6e unei neEnDele-eri a)upra 9elului

En care tre*uie interpretat? po)t'odernitatea$ 5o)t)tructuraliBtii )e opre)c a)upra interpret?rii Fdi)tructi>eF, H$ Derrida Enlocuind ideea de )tructur? centrat? cu cea de 9or'aDie En 'iBcare li*er?, 9?r? centru Bi 9?r? per)pecti>a unei inte-r?ri$ Neo4er'eticii )e opre)c a)upra interpret?rii Fcon)tructi>eF, cea a pluralit?Dii centrelor, care coe:i)t? 9?r? )? )e e:clud?$ De unde deo)e*irea dintre cele dou? cla)e de de9iniDii: de6inte-rare / reinte-rare$ ABa )e 9ace c? pentru po)t-)tructuraliBti 'oderni)'ul e)te totalitar Bi paranoic, pentru neo4er'etici e)te di)ociati> Bi )c4i6o9renic, iar po)t'oderni)'ul, care tre*uie )? grepareF ace)te neajun)uri, arc la 9iecare tr?)?turile e:act contrare$ TotuBi, di)tanDa dintre cele dou? >i6iuni nu e)te de netrecut$ <oderni)'ul e)te, En acelaBi ti'p, di)ociati> )i totalitar, iar po)t'oderni)'ul - pluricentri)t )i inte-rator$ <ai e:act, 'odernitatea e)te analitic? Bi di)ociati>?, punEnd totul En )tare de cri6? pentru a di)tin-e 'ai *ine p?rDile, dar En acelaBi ti'p ea EntreDine En 9iecare din ace)te p?rDi dorinDa "&0

de a )e pla)a En centrii Bi de a-Bi )u*ordona Entre-ul$ Co'uni)'ul, 9a)ci)'ul, dar Bi p)i4anali6a )au )tructurali)'ul )Ent, din ace)t un-4i de >edere, e:perienDe 'oderni)te$ Totalitatea 'odern? e)te deci o 9al)? totalitate, putEnd 9i 'ai de-ra*? de9init? ca o 'a)i9icare, adic? o tentati>? a cEte unei p?rDi de a )e i'pune ca tot$ Re6ult? de aici c? po)t'odernitatea ar tre*ui conju-at? cu proce)ul de de)centrali6are, nu En)? )i cu proce)ul de de)tructu-rare$ Ceea ce )e decon)truieBte e)te partea erijat? En punct central, precu' Bi orice tendinD? de erijare En centru, nu En)? Bi Entre-ul el En)uBi$ Lo-ica terDului inclu), 4er'etic?, )e opune Entr-ade>?r lo-icii cla)ice, dar ea nu 9a>ori6ea6? 4ao)ul, lip)a oric?rei or-ani6?ri, ci -u>ernea6? pur Bi )i'plu un alt 'od de or-ani6are a lu'ii$ 5rin 9aptul c? duce la li'it? tendinDa di)ociati>?, decon)tructi>i)'ul e)te 'ai de-ra*? un curent 'odern decEt unul po)t'odern, 'ai e:act, c4iar acel curent prin care 'oderni)'ul )e )inucide teoretic, )e En-roap? pe )ine, )er>indu-)e de propriile 'etode analitice$

Te:tuali)'ul )e a9l? En aceeaBi contradicDie )tructural?, a 'etodei care ajun-e )? ia locul 9eno'enului pe care >rea )?-l di)tru-?$ 5?rintele Fadopti>F )au FneadoptatF al conceptului la noi, <arin <incu, >ede En te:tuali)' un 'ijloc de decon)pirare a puterilor oculte ale Fte:telorF (la noi En pri'ul rEnd ideolo-ice+ prin care )Ente' 'anipulaDi$ Scriitura te:tual? )-ar En)crieFprin ur'are En tendinDa po)t'odern? )e'nalat? de L3otard, aceea de deli-iti'are a 'etanaraDiunilor Ente'eietoare, a te:telor ju)ti9icati>e, a 'arelui )i)te' de )enine care @@ajun-e )? e:pul6e6e lu'ea, nu )-o edi9iceF8!$ Se pune En)? Entre*area En ce '?)ur? r?ul poate 9i co'*?tut prin propriile lui 'ijloace, Btiut 9iind c? a Encerca )?-l En9runDi pe dia>ol cu propriile lui ar'e ()o9i)tica+ e)te cel 'ai )i-ur 'ijloc de c?dea En puterea lui$ FEn loc )? )crie ro'anul de)pre realitateF, recunoaBte <arin <incu, propunEn-du-Bi )? di)tin-? Entre te'tualizarea autentic? Bi te'tuarea ca eBuare, F)criitorul de la noi )-a apucat En 'ulte ca6uri, a*)or*it Bi 9a)cinat dincolo de li'itele ad'i)e, )? detalie6e propria-i operaDie de 'anipulare a

'aBin?riei te:tului EncercEnd Bi >oluptatea Bi teroarea unei a)t9el de operaDiuniF.&$ E)te En)? te:tuarea doar un re>er) al te:tuali6?rii, )au En)?Bi con)ecinDa ende'ic? a ace)teiaM A >edea lu'ea )u* )pecie no'inali)t?, a pri>i uni>er)ul doar ca pe un )i'ulacru de )e'ne pe care noi EnBine l-a' con)truit Bi din care nu pute' e>ada nu e)te un 'od "&! de a ne Encarcera En li'*ajul de care ne te'e' atEt de 'ultM (Nu ajun-e Lacan )? atri*uie Bi inconBtientului o )tructur? lin->i)tic?M+ ConBtienti6area condiDiei de te:t a cunoaBterii nu e)te, prin ea En)?Bi, eli*eratoare, pentru )i'plul 'oti> c? a:io'a Flu'ea e)te un te:tF (FLu'ea e)te repre6entareF, )e )punea En )ecolul trecut+ de>ine la rEndul ei un te:t le-iti'ator, ce Ente'eia6? o 'eta9i6ic? )e'iotic? la 9el de totalitar? ca Bi 'eta9i6icile pe care le denunD?, En ace)t ca6, de>ine e>ident c? )oluDia tre*uie c?utat? nu En direcDia te:tuali)'ului, care le-iti'ea6? )i)te'ul pe care-l co'*ate, ci En cea a unor e)tetici ale unui (reak t%roug% real, ce )par-e Enc4i)oarea )e'nului$

Di)tincDia Entre po)t)tructurali)' Bi neo4er'eti)' )e re-?)eBte Bi En po)t'oderni)'ul ro'Ane)c, En opo6iDia Entre te:tuali)' Bi Fnoul antropocentri)'F$ DeBi a 9?cut 'are >o-? En literatura anilor @0&, te:tuali)'ul a 9o)t practic a*andonat, din cau6a rapidei )ale auto9a-ii Bi pre>i6i*ilei )ale epui6?ri$ <ai de-ra*? decEt un 9eno'en auroral, te:tuali)'ul e)te con)ecinDa ulti'? a 'odernit?Dii$ El duce En i'pa) tendinDa de anali6? po6iti>i)t? Bi de i6olare )cienti)t? a p?rDilor din Entre-$ 7*)edat? de )peciali6are Bi di9erenDiere, 'entalitatea 'oderni)t?, introdu)? la noi de Titu <aiore)cu, a di)jun) e)teticul de etnic, etic, )ocial, reli-io), p)i4olo-ic etc$ De'er) nece)ar Bi le-iti', dac? nu )-ar *a6a pe o con9u6ie cu con)ecinDe incalcula*ile$ GreBeala 9ondatoare a 'odernit?Dii a con)tat En a trata e)teticul, eticul, )ocialul, reli-io)ul, p)i4olo-icul drept do'enii te'atice Bi nu drept 'odalit?Di de e:pre)ie, En con)ecinD?, 'oderni)'ul a decupat realitatea En cE'puri )eparate pe care le-a di)tri*uit artei, 'oralei, )ociolo-iei, reli-iei, p)i4olo-iei, cu interdicDia de a )?ri pe)te -raniDe$ Literatura )-a po'enit

Enconjurat? de -arduri -4i'pate, pe care nu are >oie )? le treac?, )u* a'eninDarea pierderii )peci9icului Bi a autono'iei artei$ G4idEn-du-)e dup? o a)e'enea poetic? 'endelee>ian?, cu c?)uDe pentru 9iecare lot identi9ica*il al realit?Dii, poetul nu )e poate -Endi la ade>?r / neade>?r Bi cin)te / 'iBelie, 9iindc? ace)tea re>in 'orali)tului, la pro*le'ele politicului Bi ale >ieDii colecti>e, 9iindc? ace)tea )Ent reparti6ate )ociolo-ului, la Du'ne6eu )i 'Entuire, 9iindc? ace)tea )Ent de co'petenDa teolo-ului, la iu*ire Bi an-oa)?, 9iindc? ace)tea 9ac o*iectul p)i4olo-ului etc$ ABa au 9o)t e>acuate treptat din literatur? atitudinea etic? Bi >iaDa " & cet?Dii, 'eta9i6ica Bi )enti'entul reli-io), 9uncDiile p)i4icului Bi pro*le'ele )u9letului$ Iund?tura En care )-a ajun) e)te ca literatura nu 'ai are de)pre ce )? >or*ea)c?, En a9ar? de propria realitate de 4Ertie$ Ace)ta e)te i'pa)ul te:tuali)'ului: )criitorul po)t)tructurali)t nu )crie de)pre )pai'? Bi 'oarte, de)pre Du'ne6eu Bi 'Entuire, de)pre iu*ire Bi creaDie, ci de)pre an-oa)a En 9aDa 9oii al*e Bi neanti6area

autorului En )e'n, de)pre in)tanDa 'etate:tual? (un Du'ne6eu care ne dactilo-ra9ia6? la 'aBin?+ Bi de)pre re)or*Dia o'ului En te:t, de)pre EntElnirea )e'ni9icantului cu )e'ni9icatul Bi de)pre crearea de )en) prin )cri)$ 7r, e)teticul, eticul, reli-io)ul, )ocialul, p)i4olo-icul nu tre*uie pri>ite ca do'enii te'atice ale realit?Dii, ce ur'ea6? )? 9ie di)tri*uite Entre )pecialiBti, ci drept 'oduri di9erite de apre-4endare a aceleiaBi realit?Di unice$ Ele )Ent di)cur)uri ce )e pot aplica unuia Bi aceluiaBi o*iect, )? 6ice' di>initatea, 9?r? aBi pierde prin acea)ta )peci9icitatea$ SEnt niBte lentile cu -rade de di9racDie di9erite, ce acti>ea6? 9uncDii Bi reacDii di)tincte, prin care o'ul pri>eBte )pre aceeaBi realitate$ Nu e:i)t? un Du'ne6eu al teolo-ului, un Du'ne6eu al i)toricului reli-iilor Bi un Du'ne6eu al arti)tului% e:i)t? un )in-ur Du'ne6eu (indi9erent ce realitate Ei atri*ui': 'eta9i6ic?, p)i4olo-ic? )au cultural?+, ce poate 9ace o*iectul 'editaDiilor atAt ale credincio)ului, cAt Bi ale o'ului de BtiinD? )au ale )criitorului$ Ceea ce di9er? )Ent le-ile dup? care e)te

)tructurat di)cur)ul 9iec?ruia dintre aceBtia$ 5o)t'oderni)'ul ro'Ane)c, cel puDin En )en)ul lui neo4er-'etic, >ine )? r?)pund? i'pa)ului En care a intrat 'odernitatea, nu En ulti'ul rEnd En prelun-irea ei te:Euali)t?$ Sc4i'*area de paradi-'? con)t? En dorinDa de recon)trucDie a o'ului total, care nu EBi e:clude nici o latur? a 9iinDei, EncercEnd, di'potri>?, )? 9ac? din nou loc En literatur? unor do'enii pEn? acu' e:ilate: *io-ra9icul Bi cotidianul, )ocialul Bi 'orala, reli-io)ul Bi p)i4olo-icul, raDionalul Bi BtiinDi9icul (En >ariant? ci*ernetic?+$ Literatura ulti'elor dou? decenii o9er? i'a-inea unei ade>?rate En9loriri 9ractalice a ace)tui ar*ore al po)i*ilit?Dilor literare recuperate de po)t'odernitate$ Cotidianul cel 'ai direct )e rede)coper? En pro6a ce 'er-e de la <ircea Nedelciu la Radu Aldule)cu Bi 5etre ,ar*u, *io-ra9icul re'e'orat 4alucinatoriu EBi 9ace loc En )crierile lui <ircea C?rt?re)cu Bi Si'ona 5ope)cu, p)i4olo-ia e)te repu)? En drepturi En Fp)i4ei)'ulF lui C?lin " ;la)ie Bi neooniri)'ul nou?6eci)t, intru6iunea 'odelului ci*ernetic )e 9ace )i'Dit? la Adrian

7Doiu Bi Ion <anole)cu etc$ Dintre ace)te tendinDe po)t'oderne ale literature ro'Ane actuale >oi in)i)ta doar a)upra a dou?: recuperarea eticului Bi re)ur-enDa reli-io)ului$ 7ricEt ar p?rea de parado:al, literatura detenDiei, care a tr?it o e:plo6ie e:traordinar? dup? c?derea co'uni)'ului, >ine En EntE'pinarea uneia din tendinDele paradi-'ei po)t'oderne, Bi anu'e cea de reinte-rare a >alorilor$ Dup? ce pre)iunea di)cri'inatorie (di)tin-erea p?rDilor+ Bi totodat? 'a)i9icant? (i'punerea uneia din p?rDi ca Entre-+ a 'odernit?Dii a )l?*it, o'ul actual a de>enit 'ai tolerant la ideea de unitate En 'ultiplicitate, de acceptare Bi inte-rare a di9erenDelor ca atare$ Dac? En plan cultural -eneral, noua 'entalitate )e 'ani9e)t? En po6iDia Fculturali)t?F (de acceptare, 9?r? co'ple:e de )uperioritate, a tuturor culturilor lu'ii Bi a tuturor -rupurilor etnice, )ociale, pro9e)ionale, )e:uale etc$+, En plan particular noua 'entalitate i'pune o relati>i6are a criteriului e)tetic En judecata de >aloare$ E)teticul Encetea6? de a 'ai 9i >aloarea unic? En 9uncDie de care )e deli'itea6? cE'pul literaturii, 9iind tot 'ai

e>ident? pre)iunea unor alte >alori ()pre e:e'plu, FpopularitateaF En cultura a'erican?, )au eticul En culturile po)tco'u-ni)te+$ IntenDia pri'? a '?rturi)ilor de detenDie nu e)te una e)tetic?, ci una etic?$ Ele )Ent 'enite )? )pun? ade>?rul de)pre o realitate atroce, care a 9o)t a)cun)? )au 9al)i9icat? de re-i'ul co'uni)t$ Ele )Ent o-linda unor e:perienDe u'ane de li'it?, care )e cer '?rturi)ite, Entrun )en) aproape creBtin al ter'enului$ Ele )Ent prilejul unei re'e'or?ri )i clari9ic?ri de )ine, al unei recon)truiri a propriului trecut Bi i)torii, ca per)oane dar Bi ca popor, pentru EnDele-erea Bi puri9icarea ace)tora$ IntenDia e)tetic? Bi Ende'Enarea arti)tic? )Ent )ecundare En raport cu ne>oia de con9e)iune, iar cei care )criu nu )Ent de o*icei )criitori de 9or'aDie$ Genul pre)upune aBadar o alt? )car? de >alori, una 'oral? Bi nu una e)tetic?$ <utaDia -eneral? care 'oti>ea6? acea)t? e>oluDie particular? e)te depla)area criteriului artei de la frumos (En )en)ul cel 'ai lar-, deci inclu6End urEtul, -rote)cul, a*)urdul etc$+ la uman# C?ut?rile 4iper)peciali6ate Bi te4nici6ate ale 'odernit?Dii au du)

la o de)e'anti6are a u'anului Bi la o de6u'ani6are a artei$ Lu'ea po)t'odern? doreBte )? recupere6e o'ul total, nede)9i-urat Bi neparDiali6at, a c?rui art? El re9lect? En toate laturile )ale: e)tetic? dar Bi 'oral?, p)i4olo-ic? dar Bi )ocial?, intelectual? dar Bi )enti'ental?$ Scriitorul po)t-conu'i)t )i'te Bi el ne>oia )? recupere6e latura etic? a )cri)ului, pe care ideolo-ia co'uni)t? o i6ola)e la 'odul ipocrit de Farta pur?F$ Care e)te, deci, criteriul concret de judecat? de care are ne>oie literatura de detenDieM E)te e>ident c? a-i aplica doar criteriul e)tetic e)te nu doar i'oral, ci Bi neproducti>: &ovestea "lisa(etei 5izea din Huc)oara, )pre e:e'plu, ar tre*ui e:clu)? din literatur?, 9iind opera (tran)cri)?+ a unui autor co'plet nepro9e)ioni)t, care relatea6? 9?r? nici o intenDie e)tetic?% )i totuBi, ea e)te o carte cutremur+toare, precu' 'ulte altele din aceeaBi 6on?$ <ai 'ult decEt arti)ticitatea, i'portant? e)te autencitatea ace)tor )crieri, >aloarea lor u'an?$ Di'potri>?, ade)eori, atunci cEnd 'e'oriali)tul EBi propune )?

literaturi6e6e, acea)ta d?unea6? c?rDii, o 9ace 9al)?$ Criteriul care )e i'pune pentru judecarea ace)tei literaturi e)te autenticitatea Bi sinceritatea autorului, En pri'ul rEnd 9aD? de el En)uBi$ Sinceritatea nu )e con9und? cu >eridicitatea i)toric?% pentru a 9i >aloroa)?, o '?rturie nu tre*uie )? o-lindea)c? per9ect realitatea e:terioar?$ I'portant e)te ca autorul )? re9lecte6e )incer propria realitate interioar?, propriile con>in-eri, propria >i6iune, )? nu )e 'i)ti9ice pe el En)uBi$ <?rturi)irile de detenDie proa)te nu )Ent nu'ai )crierile Flip)ite de )tilF ()cri)e Entr-o li'*? de le'n pe do)+, ci Bi cele F9al)i9icateF de po6iDia )criitorului 9aD? de )ine En)uBi, cele En care autorul Fpo6ea6?F (En 'artir, En per)ecutat, En )criitor etc$+. $ En ceea ce pri>eBte ree'er-enDa )en)i*ilit?Dii reli-ioa)e, tre*uie re'arcat c? reli-io)ul a )u9erit, En cultura ro'An?, pre)iunea re9ulant? atEt a ni4ili)'ului 'odern, cEt Bi a atei)'ului 'ar:i)t$ 5e de alt? parte, ideea 'aiore)cian? de autono'ie tematic+ a e)teticului En raport cu alte >alori, precu' reli-io)ul, a a>ut parte En deceniul ! de o radicali6are datorat? unei con9u6ii )upli'entare$ Teoreticienii -eneraDiei

@0& au )i'Dit ne>oia )? di)tin-? 'oderni)'ul predece)orilor de po)t'oderni)'ul propriei -eneraDii utili6End, printre altele, Bi perec4ea conceptual? 'eta9i6ic? / i'anenD?$ 5oe6ia Bai6eci)t? ar 9i o*)edat? de tran)" " " # cendenD?, de <arele Tot, En ti'p ce poe6ia opt6eci)t? co*oar? En )trada, )e Entoarce )pre concretul cotidian$ 5e)te acea)t? o*)er>aDie, corect? En ea En)?Bi, a c?6ut di)tincDia Entre reli-io) Bi e)tetic$ Teoreticienii opt6eciBti ri)c? )? re)pin-? reli-io)ul din poe6ie pe )ea'a con9u6iei lui cu 'eta9i6icul 'oderni)t.", En 9elul ace)ta, literatura actual? ajun-e prada unei di>i6iuni te'atice a realit?Dii Bi 'ai radicale, ce E'parte lu'ea pe >ertical?, Entre tere)tru Bi cele)t, Entre 9i6ic? )i 'eta9i6ic?$ Ea di)tri*uie e)teticul o'ului )i i'anenDei, iar reli-io)ul lui Du'ne6eu Bi tran)cendenDei$ Con9u6ia acea)ta ar tre*ui )? 9ie decon)truit? Enlocuind di>i6iunea spa*ial+ Entre i'anent Bi tran)cendent cu di)tincDia calitativ+ Entre pro9an Bi )acru, En )en)ul En care au 9o)t 9olo)iDi aceBti ter'eni pentru a de9ini 'entalitatea aBa-

6i) pri'iti>?$ 5entru Ba'an, ca Bi pentru arti)t, acelaBi o*iect poate 9i )i un o*iect pro9an, dar Bi unul )acru, En 9uncDie de puterea care El locuieBte$ Sacrul Bi pro9anul )unt dou? 'oduri de a pri>i aceeaBi realitate, a)t9el EncEt un poet nu are ne>oie )? )e depla)e6e te'atic En FceruriF pentru a a>ea o tr?ire reli-ioa)?, el o poate -?)i la 9el de *ine En 9?pturile tere)tre cele 'ai u'ile$ Ateri6area En i'anenD? nu e)te o -aranDie pentru ireli-io6itatea unui arti)t$ ApercepDia cultural? co'un? di)tin-e En)? Entre e)tetic Bi reli-io) pe criterii te'atice, Bi a)ta En a'*ele ta*ere, atEt a e)teticienilor, cEt Bi a teolo-ilor$ A''dou? -rupurile )tau clau)trate En )patele *aricadelor )paDiale dintre do'enii, pri'ii re9u6End )? pri'ea)c? En literatur? )u*iectele reli-ioa)e, cei din ur'? re9u6End )? le cede6e literaturii$ E)teticienii continu? )? inter6ic? poetului )? )e ocupe de Du'ne6eu, En nu'ele autono'iei e)teticului% teolo-ii )Ent )candali6aDi de rc)ur-enDa reli-io)ului En literatur?, tratEnd-o drept *la)9e'ie$ Nu e)te 'ai puDin ade>?rat c? unii )criitori )e aBa6? ei EnBiBi )u* )e'nul aceleiaBi con9u6ii, )i'Dindu-)e o*li-aDi ca, atunci cEnd )e

apropie de un )u*iect reli-io), )a preia Bi di)cur)ul teolo-ic$ Literatura lor )e tran)9or'? En ace)t 9el Entr-o colecDie de cliBee care, oricEt ar 9i de pioa)e, tot En 6ona kitsc%$ulm r?'En Bi E'potri>a c?reia )u)Din?torii autono'iei e)teticului au dreptate )? )e re>olte$ Ceea ce nu En)ea'n? c? literatura nu are 'ijloace )peci9ice de a e:pri'a 9iorul, intuiDia, atracDia )au 9a)cinaDia )acrului, c4iar dac? o 9ace dup? o lo-ic? proprie, uneori di9erit? )au c4iar En " 1 r?)p?r cu ade>?rul teolo-al, dar nu 'ai puDin )incer? Bi >eridic? u'an$ Deraierea din in)tru'ental En te'atic a di)tincDiei dintre e)tetic Bi reli-io) o 9ace ine9icient?, readucEndu-ne la )ituaDia de Enceput, cea din RenaBtere, cEnd )epararea culturii laice de *i)eric? )-a )oldat cu ri-idi6area a'*elor po6iDii, E'pin-End la 9anati)' Bi *i-oti)', la e:co'unicarea din literatur? )au la anate'i6area con9e)ional?.#$ A)t9el di)tru), re)pin) )au rede9init, )-ar p?rea c? 'odelul po)t'odern, i'pu) En cultura noa)tr? En anii @0&, )e poate de6>olta co'plet Bi o'o-eni6a cu cel occidental a*ia dup? !0!$

Sincronia culturii ro'AneBti cu cea occidental? En deceniul nou? (Bi En cele anterioare+ r?'Ene pro*le'atic?, FEntre ace)te )tructuri )ociale UoccidentaleV Bi )ocietatea noa)tr? nu prea )Ent )i'ilitudiniF, o*)er>a <ircea Nedelciu, deBi Funele certe a)e'?n?ri de )upra9aD? e:i)t? Bi ele au du) la recenta >o-? a ter'enului la noiF.1$ La rEndul lui, Ion ,o-dan Le9ter e)te o*li-at )? recunoa)c? 9aptul c? po)t'oderni)'ul occidental Bi cel ro'Ane)c )au de6>oltat En conte:te de deter'in?ri di9erite./$ <ai de-ra*? )e poate >or*i de o epi-ene6? Bi o o'olo-ie Entre 9eno'ene cu o 9uncDie )u*>er)i>?, En ti'p ce En ;e)t po)t'oderni)'ul )e naBte ca o reacDie la 'odelul econo'ic indu)trial (ca o cultur? a erei po)t-indu)triale, in9or'aDionale, a celui de-al Ftreilea >alF+, En E)t el a 9uncDionat ca un proiect e)tetic cu o 9uncDie e'ina'ente politic?$ <e)ajul )u*>er)i> al po)t'oderni)'ului a 9o)t acela de a decon)trui reDeaua de di)cur)uri a )i)te'ului co'uni)t, acDiune a)anant? pe care el o poate e:ercita Bi dup? !0!, a)upra di)cur)urilor criptoco'uni)te Bi naDionali)te.8$

5re-?tit? Bi anunDat? ca o )c4i'*are )u*li'inal? de 'entalitate de c?tre 'iBcarea po)t'odern?.., a*ia pr?*uBirea co'uni)'ului a de)c4i) calea unei >erita*ile EntElniri Entre po)t'oderni)'ul occidental Bi cel e)tic$ Dac?, aBa cu'h a9ir'? <ircea C?rt?re)cu, opt6eci)'ul a 9o)t Fulti'ul 9apt de i)torie literar? naDional? Bi pri'ul 9apt al po)ti)torieiF, atunci F9u6iunea total? dintre po)t'oderni)' Bi po)t'odernitateF )e reali6ea6? a*ia En anii @!&.0$ 7 dat? cu )9ErBitul r?6*oiului rece, )c4i6oidia planetar? capitali)' / co'uni)' a luat )9irBit.!, 9?cEnd po)i*il? o nou? ar'onie 'ondial?$ Duali)'ul 'ani4eic e)te Enlocuit de " / pluricentri)', ten)iunea Entre dou? 9orDe polare - de o reDea de centre de 9orD? Bi intere)$ Dea*ia acu' de-'a)i9icarea de9init? de To99ler Encepe )? )e 'ani9e)te la ni>elele etnic Bi politic, 9iecare -rup naDional )i )ocial tin6End )?-Bi a9ir'e indi>idualitatea ireducti*il?, pe care ideolo-iile politice aZe perioadei 'oderne le uni9or'i6a)er?$ C4iar dac?, pentru 'o'ent, contrareacDia lu'ii g'oderneF ia 9or'e *ar*are, de un

naDionali)' pri'iti> )i a-re)i>, cea 'ai 9ru'oa)? per)pecti>? a lu'ii po)t'oderne e)te cea a coa*it?rii paci9ice, Fipo)taticcF, a unei >ariet?Di in9inite de per)onalit?Di indi>iduale )au de -rup, care nu )e e:clud, ci )e accept? Bi )e EnDele-$ Ira-'entari)'ul nu e)te contrarul inte-r?rii (cu' a9ir'? decon)tructi>iBtii+, ci 'ai de-ra*? condiDia ace)teea$ Nu )e poate 9ace o inte-rare real? prin reducerea p?rDilor la un pro9il unic, ci doar prin recunoaBterea )peci9icit?Dii 9iec?reia dintre co'ponente$ Totalitatea ade>?rat? e)te cea care re)pect? toate particularit?Dile, care nu >rea )? 'a)i9ice -rupurile etnice, )ociale )au econo'ice, nici ideile )i >i6iunile de)pre lu'e Bi nici per)onalit?Dile u'ane, pentru a crea Fo'ul nouF )au F)uprao'ulF$ Acceptarea reciproc?, interdeter'inarea co'ple'entarilor, conjuncDia contrariilor au la *a6? lo-ica terDului inclu)% de aceea, po)t-'oderni)'ul pare a 9i 'ai *ine de9init ca un nou 4er'eti)', En care principiile pEn? acu' e:clu)i>e intr? En core)pondenD? Entr-o >i6iune 'ai lar-?, En care p?rDile )piritului u'an )e reEntElne)c Entr-o nou? antropolo-ie$

" 8 Hote. $ Ion ,o-dan Le9ter e>oc? pre9aDa lui Xte9an Stoene)cu, F5oe'ul ca -e)tF, la >olu'ul lui IranK 7@ Cara, Medita*ii 0n impondera(il, ,ucureBti, Ed$ =ni>er), !0&$ "$ Du'itru C4ioara deplEn-e F]Cearta^ Entre 'oderni Bi po)t'o-derrdF, En "up%orion, nr$ "/ !!1% Nicolae <anole)cu pre9aDea6? o di)put? a)upra po)t'oderni)'ului cu articolul FCearta 'odernilor cu po)t'o-derniiF, m 5om=nia literar+, nr# !/ !!8$ #$ <ircea lor-ule)cu, FAutoportret liricF, En 5om=nia literar+, nr$ #./ !08$ 1$ FU$$$V po)t'oderni)'ul ro'Ane)c ()ortit eBecului, den, ca pe)te totZ+ a 9o)t En deceniul nou? un a>an-ardi)' de re9u-iu, o 'etod? )peculati>? de e)ca'otare a ideolo-iei literare Bi politice de-atunci$ Ideea unui li*erali)' En 9orD?, deci$ Acel ce>a-altce>a pe care-l c?utau tinerii te:tualiBti de atunci, era Encercarea lor di)perat? de a )c?pa de >itre-iile terori6ante: l$ do'inaDia -eneraDiei 8&, 4e-e'onic? En deceniul 0&-!&, Bi "$ cen6ura Bi re)tricDiile li*ert?DiiF$ Daniel Cor*u, FGeneraDia @0& Entre

Sc3lla Bi Car3*da$ =I$ 5o)t'oderni)'ul *El*EitF, m &oesis,nr# &-ll-l"/ !!1$ /$ <ircea Nedelciu b Ale:andru <uBina, F7 con>or*ire ]duple:^F, En "c%ino', nr$ #1/ !0.$ 8$ Spre e:e'plu, Radu Lupan, Moderni si postmoderni, ,ucureBti, Ed$ Cartea Ro'Anea)c?, !00$ Cele 'ai i'portante articole )Ent reunite En )pecial En 'ai 'ulte nu'ere te'atice dedicate po)t'oderni)'ului de di>er)e re>i)te: <onica Spiridon, Andrei 5leBu etc$ En aiete critice, nr$ l-"/ !0/ Bi l"/ !08, Bi 5evista de istorie )i teorie literar+, nr$ 1/ !08% ;ir-il Ne'oianu, <arin Taran-ul, <arcel CorniB-5op, <?ria Cornelia 7ro), Radu `urcanu, Cri)tian <orarii, En "up%orion# nr$ "/ !!1% ;ir-il Ne'oianu, Ioana E'$ 5etre)cu, Dan Gri-ore)cu, loan Duduca, C4ri)tian <oraru, <a-da Heanrenaud, A'elia 5a>el$ ;alentina Sandu-Dediu, En "uresis# a%iers romnains d<eiudes litteraires, nr$ l-"/ !!/% 7>idiu Curdu6eu, En 2postrof, nr$ #-1/ !!/% Sanda ,erce, En Tri(una, nr$ 0-!/ !!. etc$ .$ Iorcluderea e)te un F'ecani)' )peci9ic ce

ar 9i la ori-inea 9eno'enului p)i4otic Bi care con)t? dintr-o re)pin-ere pri'ordial? a unui ])e'ni9i-cant^ 9unda'ental (de e:e'plu: 9alu)ul ca )e'ni9icant al co'ple:ului de ca)trare+ En a9ara uni>er)ului )i'*olic al )u*iectului$ Iorcluderea )e deo)e*eBte de re9ulare En dou? )en)uri: + Se'ni9icanDii 9orcluBi nu )Ent inte-raDi En inconBtientul )u*iectului$ "+ Ei nu )e Entorc ]din interior^, ci din cadrul realului, En )pecial En ca6ul 9eno'enului 4alucinatoriuF$ Hean Laplanc4e Bi H$-,$ 5ontali), ?oca(ularul psi%analizei, ,ucureBti, Ed$ Cu'anita), !!1, p$ 88$ 0$ Ale:andra <uBina, F5oe6ia$ 7 Ban)?$$$F, 0a2stra, nr$ / !0"$ !$ Ion ,o-dan Le9ter, FSec>enDe de)pre )crierea unui ]ro'an de idei^F, En aiete critice, nr$ l-"/ !08, p$ /&-l/ $ &$ Li>iu loan Stoiciu, FCEte>a con)ideraDii 9?r? )en)$$$F, 0n 5om=nia literar+, m# 1./ !!1, p$#$ " . $ <ircea C?rt?re)cu, FTe:tuali)', *io-ra9i)', )incronie )tili)tic?F, En ronica, nr$ "// !0/$

"$ Al$ <uBina, F5oe6ia$ 7 Ban)?$$$F$ #$ Ion ,o-dan Le9ter, FSec>enDe de)pre )crierea unui ]ro'an de idei^F$ 1$ loan GroBan, F7 )in-ur? prejudecat?, realitateaZF, 0n 2mfiteatru, nr$ // !00$ /$ Al$ <uBina, F5oe6ia$ 7 Ban)?$$$F$ 8$ Al$ <uBina, FDin nou de)pre cenuB?rea)aF, En "c%ino', nr$ "-#/ !00$ .$ G4eor4e Cr?ciun, FAutenticitatea ca 'etod? de lucruF, En 2stra, nr$ 1/ !0"$ 0$ Ion ,o-dan Le9ter, F5o)t'oderni)'ul$ 5ledoarie pentru clari9ic?rile nece)areF, En !amilia, nr$ #/ !00$ !$ C?lin ;la)ie, F5oe6ie Bi p)i4ic - te6e de)pre 'oderni)'ul Bi po)t-'oderni)'ul poe6iei- (9ra-'ente+F, En aiete critice, nr$ l"/ !08$ "&$ <ircea Nedelciu, F7 con>or*ire ]duple:^F$ " $ Radu G$ `epo)u, Istoria tragic+ > grotesc+ a 0ntunecatului deceniu literar nou+, ,ucureBti, Ed$ E'ine)cu, !!#, p$ #"$ ""$ loan ,uduca, F=nd? )au corpu)culMF, En aiete critice, nr$ l-"/ !08, p$ "&$ "#$ I(idem#

"1$ Radu G$ `epo)u, Istoria###, p$ #"$ "/$ <ircea C?rt?re)cu, FTe:tuali)', *io-ra9i)', )incronie )tili)tic?F$ "8$ Ion ,o-dan Le9ter, FSec>enDe de)pre )crierea unui ]ro'an de idei^F$ ".$ G4eor-4e Cr?ciun$ FE:peri'entele unui deceniu ( !0&-l!!&+F, En "'perimentul literar rom=nesc post(elic# 5iteBti, Ed$ 5aralela 1/, !!0$ ;e6i Bi )tudiile <onic?i Spiridon Bi Ion ,o-dan Le9ter din acelaBi >olu'$ "0$ <ircea C?rt?re)cu, FTe:tuali)', *io-ra9i)', )incronie )tili)tic?F$ "!$ Al$ <uBina, FXa)e ]te6e^ Bi o ]addenda^F, 0n 2stra, nr$ "/ !0/$ #&$ Stelian T?na)e, FLecDia -o-olian? a lip)ei de 9ante6ieF, En 2mfiteatru, nr$ // !00$ # $ Al$ <uBina, FXa)e ]te6e^ Bi o ]addenda^F$ #"$ Radu G$ `epo)u, Istoria###, p$ #.$ ##$ <onica Spiridon, FE:peri'entali)'ul *ine te'perat Bi parado:ele continuit?DiiF, En "'perimentul literar rom=nesc post(elic, 5iteBti, Ed$ 5aralela 1/, !!0$ #1$ G4eor-4e Cr?ciun, F7 -eneraDie inco'od?F, introducere la ompeti*ia continu+# ;enera*ia S[ 0n te'te teoretice,

7 antolo-ie de G4eor-4e Cr?ciun, 5iteBti, Ed$ ;la)ie, !!1$ #/$ Al$ <uBina, FXa)e ]te6e^ Bi o ]addenda^F$ #8$ G4eor-4e 5erian$ 3criitori romani postmoderni, ,ucureBti, Ed$ Didactic?, !!8% Car'en <uBat, &erspective asupra romanului rom=nesc postmodern )i alte fic*iuni teoretice, 5iteBti, Ed$ 5aralela 1/, !!0% <ircea C?rt?re)cu, &ostmodernismul rom=nesc, ,ucureBti, Ed$ Cu'anita), !!!$ " 0 #.$ Nicolae <anole)cu, Despre poezie, ,ucureBti, Ed$ Cartea Ro'Anea)c?, !0., p$ ""1$ #0$ Eu-en Siniion, F=n concept care EBi caut? )en)urileF, En aiete critice, nr$ l-"/ !08, p$ 0$ #!$ F]TradiDia tran)9or'? 'oda En i)torie^: un inter>iu cu Xte9an Au-u)tin DoinaBF, de <onica Spiridon, En aiete critice, nr$ l"/ !08, p$ //$ 1&$ Care, En ceea ce-l pri>eBte, re9u6? )? )e la)e de9init drept po)t'odern, En F5oe6ia de)pre ea En)?Bi: un inter>iu cu <arin Sore)cuF, de <onica Spiridon, En i(idem, p$ /.$

1 $ 7>id S$ Cro4'?lniceanu, F5o)t'oderni)'% Ce )e )pune Bi ce nuF, En aiete critice, nr$ l-"/ !08, p$ &-l $ 1"$ I(idem# 1#$ Li>iu) CiocArlie, F5re)upuneri de)pre po)t'oderai)'F, En aiete critice, nr$ l-"/ !08, p$ 8$ 11$ Li>iu 5etre)cu, &oetica postmodernismului, 5iteBti, Ed$ 5aralela 1/, !!8 (ed$ I+, !!0 (ed$ II+$ 1/$ 7cta>ian So>ian3, r?)pun6End la 2nc%eta 2postrof pri>ind 2ntologia poeziei genera*iei <S[ a lui Al$ <uBina, 0n 2postrof, nr$ #-1/ !!1$ 18$ Radu Ene)cu, FDe)pre po)t'oderni)'$ Dup? )au dincoloMF, En !amilia, nr$ / !00$ 1.$ Radu Ene)cu El citea6? pe Andrei 5leBu, FIne>ita*ilul po)t'oderni)'$ Ira-'ente dintr-un te:t (Enc?+ i'po)i*ilF, En aiete critice, nr$ l-"/ !08, p$ 1.$ 10$ Ion ,o-dan Le9ter, F5o)t'oderni)'ul$ 5ledoarie pentru clari9ic?rile nece)areF$ 1!$ G4eor-4e Gri-urcu, F5o)t'oderni)'ul, un cla)ici)' coruptF, En "up%orion, nr$ "/ !!1, p$ 8-.$

/&$ ;e6i nu'?rul c>adruplu Enc4inat FGeneraDiei @!&ZMF de re>i)ta "c%ino', nr# 8-.0-!/ !!/$ / $ FDirecDia ! repre6int?, )e )crie En ]nonalo-ul^ de direcDie al -rup?rii, la 'o'entul actual, )in-ura 'iBcare cultural? ro'Anea)c? >ie Bi >ia*il?$ Celelalte, 9ie aparDin i)toriei culturii, 9ie )e autode)cali9ic?, prin culti>area unui )pirit e:clu)i>i)t, de -aBc?, prin a'atori)' Bi )u9icienD?F, En Direc*ia Z, Re>i)t? de atitudine cultural?, anul I, iir$ &$ /"$ Si'ona 5ope)cu, F5oe6ia ca in)tinct de con)er>are Bi 'odel de co'porta'entF, En "c%ino', nr$ "-#/ !00$ /#$ ;e6i Bi Si'ona 5ope)cu$ FSen)ul poe6iei, a)t?6iF, En Dialog, nr$ "l-l""/ !0.$ /1$ Caiu) Do*re)cu, F<icile )peranDeF (I-II+, En "c%ino', nr$ / Bi 8-./ !0.$ //$ Ion ,o-dan Le9ter, FIntroducere En noua poetic? a pro6eiF, En ompeti*ia continu+, p$ "#&$ /8$ FScrierile de )trict? o*edienD? te:tuali)t? )au po)t'oderni)t? au un aer de>itali6at, dau )en6aDia de )til, de produ) ]de ca*inet^, intere)ant En )ine, dar plictico) ]En cantit?Di

'ari^F, En FDin nou de)pre cenuB?rea)aF$ /.$ FA )u)Dine c? Entrea-a poe6ie ro'An? conte'poran? e po)t'oder" ! ni)t? e un -enero) Bi 9ru'o) )o9i)', care 9uncDionea6? co'pen)ator Bi cal'ant (En plan socio*cultural3 Bi narcoti6a' $(En plan e)tetic+F$ F5o)t'oderni)'ul la 5orDile 7rientului@@, En /nde se afl+ poeziaO, TAr-u<ureB, Ed$ Ar4ipela-, !!8$ /0$ Xte9an ,or*el3, F5o)t'oderni)'ul - un 'odel (cultural+ oportunMF, In !amilia, m# "/ !0.$ /!$ Ioana E'$ 5etre)cu >ede En >o-a te:tuali)'ului Bi a decon)truc-ti1is2ului un 9eno'en )peci9ic al cri6ei 'oderne, )i Ei opune un 'odel co)'olo-ic po)tein)teinian$ 4olo'eric, o)'otic, -u>ernat de un principiu antropic, En F<oderni)'/ 5o)t'oderni)'$ 7 ipote6?F, En &ortret de grup cu Ioana "m# &etrescu, >olu' reali6at de Diana Ada'eK Bi Ioana ,ot, Cluj, Ed$ Dacia, !! , p$ 88-l8.$ ;e6i Bi Ion -ar(u si poetica postmodernismului, ,ucureBti, Ed$ Cartea Ro'Anea)c?, !!#$

8&$ <onica Spiridon aBa6? po)t'odernitatea )u* )e'nul lui Cer'e) (F<itul ieBirii din cri6?F, En Caiete critice, nr$ l-"/ !08, p$ !&+, En acelaBi )en) En care Gil*ert DurAnd >or*eBte de o Entoarcere a 'entalit?Dii 4er'e-tice, En 3cience de l<%omme el tradition, Sirac, !./$ 8 $ <ircea C?rt?re)cu, &ostmodernismul rom=nesc, p$ #8.$ 8"$ Cite6 dup? F!& >)$/b 0&: =topia )i)te'uluiF, pre9aDa la >olu'ul 3fi)ierea lui Morfeu $ Z[# 5roiect de antolo-ie DanSil>iu ,oere)cu, ,ucureBti, Ed$ 54oeni:, !!1, p$ /-l"$ 8#$ LaurenDiu =lici )prijin? acea)t? idee prin teore'a )ucce)iunii En rit' de trei (6eci de ani+ a -eneraDiilor noa)tre literare, la !!& EncepEnd, En de'on)traDia )a, -eneraDia a Baptea$ LaurenDiu =lici, FA Baptea -eneraDie$ 7 introducereF, En Luceaf+rul, nr$ !/ !!1, p$ #$ 81$ Andrei Da'ian de)crie a)t9el e9ectul anti)tatic e:ercitat de Cenaclul de Luni a)upra >iitorilor nou?6eciBti de la =ni>er)ita): F)i-ur c? 'ulDi dintre pri'ii acti>iBti ai =ni>er)ita)ului trecu)er? pe la Cenaclul de Luni, nu'ai c? acolo ne i6*i)er?' de o

'entalitate aproape opre)i>? - cercul )e Enc4i)e)e: ori re)pectai 'etoda, ori nu e:i)tai% )e produceau, En )erie, epi-oni Bi )ecun6i% )e ilu)traF$ F=ni>er)ita)F, En Luceaf+rul, nr$ !/ !!1$ 8/$ Ion <anole)cu, F=n 'ani9e)t po)t'oderni)tF, En 5om=nia literar+, nr$ // !!8$ 88$ ;e6i Bi Ion <anole)cu, FLa pro)e po)t'oderni)te et le te:tuali)'e 'ediatiLueF, 0n"uresis# a%iers roumains d<etudes litteraires, nr$ l$CG !!/$ 8.$ ;e6i te:tele lui Nicolae <anole)cu, <ircea Nedelciu$ 7$ Ni'i-ean, Caiu) Do*re)cu, Ara Xeptilici, Ro'ulu) ,ucur, Ale:andra S9Erlea, Geor-e SipoB, Aurel ,u6incu, Andreea Deciu Bi Tudor C?lin Tarojanu, En 5om=nia literar+, nr$ !, 8 Bi 0 / !!8$ 80$ <?ria Cornelia 7ro) di)ocia6? con>in-?tor paradi-'a 4er'etic? a lui ='*erto Eco de decon)tructi>i)'ul lui H$ Derrida$ En F5o)t'oderni)'ul Entre Eco Bi DerridaF, En "up%orion, nr$ "/ !!1$ 8!$ <arin <incu, FTe:tul ajun-e )? e:pul6e6e

lu'eaF, En &oesis, nr$ &-ll-l"/ !!1$ .&$ Dac? te:tuarea e)te 9aDa cea rea a te:tuali)'ului, 9aDa cea *un? e)te Frecon)iderarea deri6oriului, a 'ar-inalului, 9ra-'entari)'ul Bi directeDea e:perienDei tr?ite, ironi6area Bi parodierea En *loc a te'elor pEn? nu de'ult @)erioa)e@, cu' ar 9i I)toria, Ideea, 7'ul etc$F I(idem# . $ 5entru o di)cuDie )upli'entar? a)upra pro*le'elor de Encadrare -enolo-ic? a jurnalelor de detenDie, >e6i Corin ,ra-a FLiteratura Gula--ului$ 5re'i)e teoreticeF, 0n "c%ino', nr$ l-"-#/ !!.$ ."$ Anali6End co'ponenta reli-ioa)? a literaturii po)tco'uni)te, G4eor-4e 5erian aprecia6? c?, )u* cEte>a re6er>e, literatura opt6eci)t? Fare o >iaD? reli-ioa)? de)tul de )?rac?, aB 6ice c4iar 'ediocr?F Bi )e )ituea6? e)enDial'ente pe coordonate laice$ DeclaraDia AS5R7 En )prijinul ,i)ericii -reco-catolice (Satu-<are, !!1+ nu ar 9i atEt un -e)t reli-io), cEt unul de )olidaritate cu un -rup care a 9o)t 'ar-inali6at En co'uni)', cu' a 9o)t Bi -eneraDia @0&$ F7 )olidaritate a celor ce au 9o)t 'ar-inali6aDiF, En /n destin istoric. -iserica

5om=n+ /nit+# Anc4eta re>i)tei ;atra, TAr-u <ureB, !!!$ .#$ Corin ,ra-a, FRe)ur-enDa reli-io)uluiF, 0n &aralela @\, / !!0$ .1$ <ircea Nedelciu, F7 con>or*ire ]duple:^F$ ./$ Ion ,o-dan Le9ter, FSec>enDe de)pre )crierea unui ]ro'an de idei^F$ .8$ ;e6i pro9unda anali6? politico-e)tetic? a lui <arcel CorniB-5ope, To)t'odern Dialo-ic) in Ea)tern Europe ,e9ore and A9ter !0!F, En "uresis# a%iers roumains d<etudes litteraires# nr$ l-"/ !!/$ ..$ ;e6i En ace)t )en) <a-da CArneci, FDe6*aterea din jurul po)t'o-derni)'ului En Ro'Ania anilor @0&F, En 2rta anilor <S[# Te'te despre postmodernism, ,ucureBti, Ed$ Litera, !!8$ .0$ <ircea C?rt?re)cu, &ostmodernismul rom=nesc, p$ #8.$ .!$ Claude Oarnoou4 >or*eBte de F5o)t'oderni)' Bi po)tco'uni)'$ 5entru o 4er'eneutic? a >ieDii cotidieneF, En 2postrof, nr$ !/ !!#$ p$ ""$

""& En loc de Re6u'at SCCI` 5SIC7IST7RIC A C=LT=RII E=R75ENE Studiile din ace)t >olu' pre)upun o anu'it? >i6iune co'un? a)upra dina'icii p)i4oi)torice a culturii europene$ E)te >or*a de relaDia pe care o EntreDin ele'entele )i)te'ului cultural do'inant cu 'aterialul culturii ()au culturilor+ de )u*)trat, adic? de relaDia dintre )upraeul ideolo-ic (reli-io), 9ilo)o9ic, BtiinDi9ic+ Bi inconBtientul )i'*olic colecti>, de proce)ele de re9ulare cultural? Bi de Entoarcere a 'aterialului re9ulat$ Ideea de Entorcere a re9ulatului cultural pleac? din 9ilo)o9ia iraDionali)t? (de la dion3)iacul lui Niet6)c4e pEn? la Fre>olta 9ondului no)tru nelatinF a lui ,la-a+, dar a c?p?tat ri-oare BtiinDi9ic? Bi conceptual? o dat? cu Ireud (la ni>elul p)i4olo-iei indi>idului+ Bi cu Hun- (la ni>elul p)i4olo-iei colecti>e: Hun- e:plic?, )pre e:e'plu, FEntoarcerea lui JotanF din cultura -er'an? ante*elic? ca o luare En po)e)ie a )ociet?Dii de c?tre u'*ra colecti>?+$ En planul i)toriei reli-iilor Bi a 'entalit?Dilor,

'ecani)'ele prin care )e derulea6? Bocul dintre dou? culturi a 9o)t pu) En relie9 de c?tre <ircea Eliade$ Anali6End 'i)tica 4indu)?, )a>antul ro'An a ajun) la conclu6ia c? practicile 3o-a repre6int? o re)ur-enD? a credinDelor >ec4ilor popoare a*ori-ene ale Indiei, repri'ate de c?tre reli-ia *ra4'anic? a in>adatorilor indoeuro-peni"$ EcuaDia ace)tui )cenariu )ocio-cultural pre)upune trei ter'eni: cultura de )u*)trat, cultura do'inant? Bi cultura ree'er-ent?$ Cultura do'inant?, i'pu)? 9ie printr-o cucerire 'ilitar?, 9ie printro iradiere Bi a)i'ilare ci>ili6atoare, joac? un rol pro4i*iti> Bi cen6urator a)upra culturii de )u*)trat, pe care o i6olea6? En 6onele peri9erice ale >ieDii )ociale Bi 'entale$ Treptat, En)?, pe '?)ur? ce di9erenDele etnice, 'ilitare, econo'ice Bi de ci>ili6aDie dintre do'inaDi Bi do'inatori )e re)or*, ele'ente ale culturii re9ulate Encep )? ia)? din nou la )upra9aD?$ Ele nu 'ai p?)trea6? 9i-uraDia )i'*olic? iniDial?, ci )Ent E'*r?cate En 4aina ritualic? Bi i'a-i)tic? a culturii o9iciale$ La 9el cu', En p)i4i)'ul indi>idului, 'aterialul inconBtient e)te recti9icat de c?tre cen6ur? pEn?

cEnd de>ine co'pati*il Bi accepta*il pentru )tructurile conBtiinDei, tot aBa co'ponentele culturii de )u*)trat )u9er? 'odi9ic?ri ce le per'it )? )e Encadre6e En ideolo-ia culturii do'inante$ Ace)t proce) poate 9i de)e'nat printr-un ter'en introdu) En 'or9olo-ia cultural? de c?tre 7$ Spen-ler, cel de p)eudo'or9o6?#$ Cultura european? ('? >oi apleca En )pecial a)upra )paDiului 'editeranean, deoarece el o9er? in9or'aDiile ar4eolo-ice, icono-ra9ice Bi i)torice cele 'ai *o-ate Bi 'ai Endep?rtate En ti'p+ a )u9erit, de-a lun-ul a 'ai *ine de patru 'ilenii, cinci )au Ba)e a)e'enea proce)e de re9ulare Bi Entoarcere a re9ulatului$ $ Cel 'ai >ec4i proce), pentru care nu e:i)t? En)? decEt in9or'aDii in)u9iciente, a 9o)t pro*a*il cel al Enlocuirii 'odului de >iaD? neolitic, *a6at pe o >i6iune de tip Ba'anic a)upra >En?torii Bi cule)ului, cu ci>ili6aDia a-ricol? a do'e)ticirii ani'alelor Bi culti>?rii plantelor$ Sc4i'*?rile )Ent -reu de recon)tituit En 'od direct, dar pot 9i i'a-inate prin Fparaleli)' etnolo-icF cu e>oluDia unor populaDii )i*eriene de la o cultur? a >En?torii

la una a creBterii ani'alelor$ CercetEnd En paralel tri*urile *uriate din ci)-*aiKalia (6on? de p?dure+ Bi din tran)-*aiKalia (6on? de cE'pie+, Ro*erte Ca'a3on a pu) En e>idenD? trecerea de la o co)'o-ra9ie de tip ori6ontal (En care lu'ea nen?)cuDilor )e a9l? En )ud, la i6>oarele 9lu>iilor Eni)ei, Lena etc$, iar lu'ea 'orDilor En nord, la >?r)area ace)tor 9lu>ii En 7ceanul En-4eDat+ la o co)'o-ra9ie >ertical?, En care uni>er)ul cap?t? o etajare pe trei ni>ele, cele)t, tere)tru Bi )u*teran$ Dac? concepDia -lo*al? de)pre )upranatur? nu )e )c4i'*? (Ba'anul 9ace o alianD? 'atri'onial? cu du4ul p?durii pentru a putea captura )u9letele ani'alelor >Enate de clan+, En )c4i'* apar 'odi9ic?ri En protoculul ritualic, En ti'p ce Ba'ani)'ul de >En?toare are En centru riturile de tran)? Bi po)e)ie prin care Ba'anul intr? En contact cu du4urile Bi aliaDii )?i 'a-ici, 9?r? ca ace)te e:perienDe )? 9ie ela*orate En naraDiuni 'itice, Ba'ani)'ul a-ricol introduce 'odalitatea epopeic? de 9i:are a )cenariilor iniDiatice1$ A)e'enea epopei, care )Ent per9or'ate En continuare Entr-un cadru Bi cu o 9inalitate Ba'anic?, per'it o

raDionali6are a """ ""# 9i-urilor )upranaturale$ 5ro*a*il ace)ta e)te proce)ul prin care 9?pturile aBa-nu'itului ani'i)' Ba'anic neolitic )-au tran)9or'at En di>init?Di locale Bi apoi -enerale En pri'ele ci>ili6aDii a-ricole, En <e)opota'ia )au E-ipt$ Din A)ia, noul tip de ci>ili6aDie a-rar?, F'itolo-ic?F, a iradiat En Entre-ul *a6in 'editeranean, En Creta Bi En Ciclade$ Ci>ili6aDia 'inoic? Bi coloniile ei a>eau En centru o di>initate a-ricol?, o <are TeiD? care a)i-ur? 9ertilitatea 4oldelor, a tur'elor Bi a oa'enilor, aBa cu' Du4ul p?durii r?)pundea de toate ani'alele >Enate de tri*$ TeiDa <a'? e)te ade)ea En)oDit? de un 6eu 'ai tEn?r, 9iu Bi a'ant, care are rolul de 9ertili6ator, Bi e)te )i'*oli6at de c?tre un re-e-preot a c?rui >italitate -arantea6? *elBu-ul cet?Dii$ De)coperirile ar4eolo-ice arat? c? acea)t? teolo-ie )e E'*ina cu o e)c4atolo-ie a )upra>ieDuirii En 'or'Ent$ 5er)onajele cele 'ai repre6entati>e (re-i, no*ili, preoDi+, cu putere 'a-ico-reli-oa)? Enc? din ti'pul >ieDii,

continu? )? EBi duc? e:i)tenDa dup? 'oarte (En 'or'inte a'enajate ca niBte ca'ere )u*terane, cu tot con9ortul nece)ar+ ca niBte du4uri, ce pot proteja )au per)ecuta cetatea, En 9uncDie de trata'entul pe care i-l aplic? acea)ta$ "$ Al doilea proce) p)i4oi)toric de re9ulare a a>ut loc En 'ileniul al II-lea E$e$n$, o dat? cu >enirea tri*urilor indoeuro-pene$ Dac? pri'ul 'are >al indoeuropean ce a co*orEt En Grecia, cel al a4eilor, a c?6ut )u* in9luenDa culturii cretane, reali6End )inte6a 'inoico-'icenian?, cel de-al doilea 'are >al, cel al dorienilor, a di)tru) ci>ili6aDia a4ee, i'punEnd o nou? teolo-ie$ Cultul <arii TeiDe Bi )i)te'ul (pro*a*il+ 'atrilineal a 9o)t Enlocuit de panteonul indoeuropean, condu) de Teul cerului Bi al 9ul-erelor, Bi de )i)te'ul patrilineal$ Si'ultan, e)c4atolo-ia )upra>ieDurii dai'onice En 'or'Ent a 9o)t Enlocuit? de ideea unui Dinut )eparat pentru )u9letele tuturor celor 'orDi, Cade)ul, unde u'*rele duc o e:i)tenD? lip)it? de conBtiinD? Bi lu'in?, 9?r? )? )e 'ai poat? Entoarce pe p?'Ent$ =r'ele ace)tor di6loc?ri de >i6iune )e

Entre6?re)c En epopeile 4o'erice, ErWin Ro4de o*)er>End acu' 'ai *ine de un )ecol c? Iliada Bi Odiseea )Ent, din punct de >edere reli-io), un pali'p)e)t En care >ec4ile rituri dai'onice, al c?ror EnDele) )-a pierdut, )e E'*in? cu ideolo-ia reli-ioa)? indoeuropean?/$ 5e '?)ur? En)? ce di)tanDa ce )epara ca)ta 'ilitar? a dorienilor de populaDia a4ee-ionian? de )u*)trat )e 'icBora prin c?)?torii Bi a)i'il?ri, iar ten)iunea repre)i>? e:ercitat? de cuceritori a)upra cuceriDilor )c?dea, co'ponente ale >ec4ilor credinDe au Enceput )? ia)? din nou la )upra9aD?, En p)eudo-'or9o6? indoeuropean?8$ En )ecolul al ;=I-lea )e 9or'ea6? Bi )e de6>olt? 'ani9e)t?ri reli-ioa)e )tr?ine )piritului indoeuropean, <i)terele de la Eleu)i), cultul lui Dion3)o), cultul eroilor, care )Ent En 9apt o ree'er-enD? a 9i-urilor <arii TeiDe, a 6etilui-)atelit, 9iu Bi a'ant al ace)teia, Bi a du4urilor dai'onice ale celor 'orDi$ Acea)t? 'a)i>? Entoarcere a re9ulatului e-eean a cul'inat En co'ple:a )inte6a or9ic?, ce a 'odi9icat e)c4atolo-ia -reac? i'punEnd ideea condiDiei )uperioare a )u9letelor neEntrupate a)upra celor Entrupate Bi a a'eninDat c4iar

panteonul 4o'eric prin ideea unui 'oni)' dion3)iac$ #$ 5roce)ul de re9ulare-re)urecDie )-a repetat pentru a treia oar? En ti'pul re-atelor eleni)tice 9undate de Ale:andru cel <are Bi 'oBtenite de i'periul ro'an$ Atunci cEnd pornea En cruciada )a En 7rient, Ale:andru ducea cu el Entrea-a ci>ili6aDie cla)ic? -reac?, aBa cu' 9u)e)e 9i:at? acea)ta En Secolul de aur$ Cuceririle )ale, din A)ia <ic? pEn? En E-ipt, 5er)ia Bi India, au tran)9or'at capitalele Dinuturilor Bi re-atelor re)pecti>e En 'ici poli)uri -receBti, En care )e con)truiau a-ore Bi a'9iteatre, acade'ii Bi l3cee, *?i Bi pale)tre, iar protipendada adopta li'*a Bi )piritualitatea -reac?$ <odelul raDionali)t -reco-latin a continuat )? do'ine pEn? En )ecolul I E$e$n$, cEnd I'periul ro'an a 9o)t in>adat de o )erie de culte re)ur-ente din )u*tratul populaDiilor cucerite$ ;ec4ile di>init?Di locale )-au Entor) adoptEnd 9or'a cultelor de 'i)tere: I)i) Bi 7)iri) (E-ipt+, C3*ele Bi Atti) (Iri-ia+, <it4ra (5er)ia+, ,ona Dea (Siria+, Sol In>ictu), 4er'eti)'ul, creBtini)'ul, -no6a. etc$ 1$ E:traordinara e9er>e)cenD? 'i)tic? a

Antic4it?Dii tEr6ii a 9o)t la rEndul ei repri'at? prin re9or'a reli-ioa)? a lui Con)tantin$ 5rocla'End creBtini)'ul reli-ie de )tat, E'p?ratul a inter6i) toate cultele p?-Ene$ Su* e'*le'a S9'tului 5a>el Dii gentium daemones, *i)erica a )atani6at Bi a cen6urat atEt )i)te'ele 9ilo)o9ice ale -entililor (neoplatoni)', neopita-orei)', ""1 CC\ )toici)', epicurei)' etc$+, cEt@ Bi panteonul o9icial, cultele de 'i)tere, di)ciplinele 4er'eti)'ului popular (teur-ia Bi tau'atur-ia, -oeDia, 'a-ia, alc4i'ia, a)trolo-ia, oraculele Bi te4nicile di>inatorii+, )ectele -no)tice Bi eretice$ Din reli-ie reee'er-ent? din )u*)trat, creBtini)'ul a de>enit reli-ie do'inant? pentru 'ai *ine de un 'ileniu, 9?r? 'ari concurenDe (deBi nu tre*uie uitat *o-o'ili)'ul Bi cat4ari)'ul+$ Xocul cel 'ai 'are l-a a>ut de En9runtat En ti'pul RenaBterii, cEnd credinDele antic4it?Dii tEr6ii au re>enit la )upra9aD?: neoplatoni)' Bi 4er'eti)', ca*al?, a)trolo-ie, 'a-ie, >r?jitorie, alc4i'ie, 'edicin? )pa-iric? etc$ Dup? cu' )pune Jill-

Eric4 5eucKert, FRenaBterea repre6int? renaBterea ]BtiinDelor oculte^ Bi nu, aBa cu' a' 9o)t En>?DaDi En Bcoal?, re)urecDia 9ilo)o9iei cla)ice Bi a unui >oca*ular uitatF0$ /$ RenaBterea a 9o)t En)? la rEndul ei )upu)? unei repre)iuni >iolente$ AtEt Re9or'a cEt Bi Contrare9or'a, En ciuda di>er-enDelor dintre ele, erau, En 9ond, de acord a)upra nece)it?Dii de a repri'a -Endirea li*eral? a cet?Dii rena)centi)te$ 5rintr-o )erie de '?)uri ad'ini)trati>e Bi ideolo-ice, de la propa-area unei Fpa)torale a 9riciiF pEn? la in)tru'entarea proce)elor de >r?jitorie, *i)erica a culpa*ili6at paradi-'a 4 er'etic?, atri*uind-o dia>olului Bi da'n?rii$ ABa a a>ut loc ceea ce I$ 5$ Culianu nu'eBte F'area cen6ur? a i'a-inaruluiF, i6olarea )upraeului colecti> de pul)iunile )ale inconBtiente!$ Acea)t? )ocietate cu >i)urile *locate a e>oluat )pre 9or'e de -Endire care i-nor? 'aterialul i'a-i)tic Bi )i'*olic 'a-ic: -Endirea a*)tract?, concreti6at? En Fnoua BtiinD?F Bi 'ecanici)'ul lui De)carte), )i -Endirea e'pirico-pra-'atic?, aBe6at? de <a: Je*er la *a6a 'entalit?Dii capitali)te &$ En )ecolul ur'?tor, al G;III-lea, dup?

epui6area o9en)i>ei do-'atice, cen6ura i'a-inarului rena)centi)t a 9o)t continuat? de pe po6iDiile raDionali)'ului ilu'ini)t$ Dac? doctorii *i)ericii re)pin-eau doctrinele 4er'etice con)iderEnd c? pre)upun co'erDul cu dia>olul, )cepticii lu'inilor le decon)pirau drept ilu6ie Bi Barlatanie, adEncind Bi 'ai 'ult ruptura dintre )upraeul lucid Bi inconBtientul )i'*olic al colecti>it?Dii$ Acea)t? in9laDie a raDiunii europene a 9o)t cur'at? printr-un al cincilea proce) de Entoarcere >iolent? a re9ulatului$ FRenaBtere a RenaBteriiF, ro'anti)'ul a rede)coperit -Endirea 'a-ic? )i a per'i) con)telarea a o )erie de 9i-uri ce repre6int? 9orDele c4toniene, )u*terane Bi >itale, Dinute pEn? atunci inconBtiente $ Titanul Enc?tuBat care ia cu a)alt 7li'pul raDiunii, 'on)trul 9?cut de noi EnBine care )e re>olt? E'potri>a creatorului, iu*ita EntorcEndu-)e din 'or'Ent, du*lul care ne *Entuie, -eniul care procla'? do'nia 'icroco)-'o)ului interior e:pri'? acti>area unor ar4etipuri colecti>e de 'ult uitate$ E:plo6ia ro'antic? a 9o)t de)?>ErBit? de o )erie de 'iBc?ri Bi poetici ulterioare, de la 9ilo)o9iile

iraDionali)te la )i'*oli)', la 'odernitatea >iene6? )au la )uprareali)'$ Sc4open4auer, Niet6)c4e, ,er-)on, =na'uno, Ola-e), Ireud r?)toarn? antropolo-ia din)pre apolinic c?tre dion3)iac, detronEnd raDiunea Bi cla'End prioritatea 9lu:ului >ital, a li*idoului inconBtient% ,audelaire, Ri'*aud Bi )i'*oliBtii EBi propun )? re9ac? le-?tura dintre o' Bi natur? pe *a6a le-ii 'a-ice a core)pondenDelor, )ine)te6iei Bi )i'*olurilor% ;iena 'odern? continu? aducerea En lu'in? a ar4etipurilor re9ulate, declanBEnd 'arile cri6e ale identit?Dii o'ului 'odern% iar )uprareali)'ul caut? Bi el acel punct 'iraculo) En care realul Bi i'a-inarul, cotidianul Bi >i)ul )e EntElne)c Entr-o )uprarealitate total?$ 8$ Toate ace)te curente au r?'a) En)? doar niBte alternati>e la 'entalitatea do'inant?, cea raDionali)t?$ En )ecolul al GlG-lea a a>ut loc cel de-al Ba)elea 'are proce) de re9ulare din cultura european?, pro>ocat de c?tre in)talarea po6iti>i)'ului, )cienti)'ului, atei)'ului Bi 'ateriali)'ului, En ciuda r?*u9nirilor Bi prote)telor e:pri'ate de di>er)e poetici arti)tice in)ur-ente, po6iti>i)'ul a do'inat

'entalitatea european? 'ai *ine de un )ecol$ C4iar Bi 'iBc?rile care continuau )? EntreDin? ideea )acrului, p)i4olo-ia analitic? a lui Hun-, )uprareali)'ul En 9elul )?u, nu o 'ai 9?ceau, din cau6a in4i*iDiei )cienti)te, de pe po6iDii ontolo-ice, ci doar de pe po6iDii p)i4olo-ice$ Reli-ia )-a 'utat En art?, Du'ne6eu )u*6i)t? doar ca nu'ino)u' p)i4olo-ic$ ,locEndu-Bi canalele litur-ice Bi ritualice de co'unicare cu propriul inconBtient, o'ul european a intrat Entr-o )tare de in9laDie prelun-it? a conBtiinDei )ale colecti>e$ 7r, dup? cu' a ar?tat Hun-, contrareacDia inconBtientului la unilaterali6area conBtiinDei e)te o luare En po)e)ie a eului de c?tre u'*r?$ Contrare>er)ul )ociet?Dilor totalitatare, 'a)i9icante, En care atei)'ul preia rolul ""8 "". 'i)ticii, au 9o)t i6*ucnirile de *rutalitate ale r?6*oaielor 'ondiale "$ 7 atenuare a paradi-'ei po6i>i)te 'oderne a Enceput )? )e re)i't? Enc? din anii @/&, de>enind e>ident? En anii @.&, o dat? cu in)talarea po)t'odernit?Dii$ Dintr-un punct de

>edere p)i4o-i)toric, ideea po)t'odern? de re>i6itare a trecutului Bi de recuperare a >alorilor i-norate de 'oderni)' poate 9i interpretat? ca o Entoarcere a re9ulatului$ <ajoritatea 'iBc?rilor Bi 9eno'enelor care au i6*ucnit En deceniului 0 par a da )ea'a de o re>enire 'a)i>? a 'aterialului 'ondial, repri'at nu doar de -Endirea po6iti>i)t?, ci Bi de cea creBtin? eurocentric?$ Toate culturile di)tru)e de coloni6?rile rena)centi)te par a )e r?6*una printr-o in9iltrare )i'*olic?, iconolo-ic? Bi ritualic? En c4iar ini'a conceptelor Bi -Endirii europene$ Co)'olo-ia, a)tro9i6ica Bi 9i6ica 9unda'ental? conte'poran?, care erau niBte *a)tioane a>an)ate ale atei)'ului 'odern, re 9or'ulea6? ipote6ele relati>i)te Bi cuantice ale 'odelului ,i--,an- din per)pecti>a creaDioni)-'ului creBtin )au a 9ilo)o9iilor orientale$ ABa au ap?rut Fnoua reli-ieF a scientologiei, F-no6a de la 5rincetonF # )au Tao9i6ica lui Iritjo9 Capra 1$ 5arap)i4olo-ia Bi 7TN-olo-ia )Ent Bi ele niBte p)eudo'or9o6e )cienti)te ale 'a-iei, teur-iei, an-elolo-ieZ Bi de'onolo-iei$ FContraculturaF (T4eodore Ro)6aK+ 'iBc?rilor

(eat Bi floLer poLer repre6int? o e'er-enD? a practicilor neoBa'anice, prin 9i-uri nu'inoa)e precu' cea a lui Carlo) Ca)taneda$ Re)urecDia reli-iilor de )u*)trat, En di>er)e p)eudo'or9o6e Bi )uper)increti)'e, e)te >i6i*il? En r?)pEndirea cultelor )olare Bi naturi)te neodruidice, En ordinele Bi )ectele conte'porane ale Graalului, Te'plului etc$, En r?)pEndirea te4nicilor de 'editaDie 4indu)e, *udd4i)te, 3o-a, taoi)te Bi tantrice, En )inte6ele de tip ,a4a@i, En toat? 'iBcarea reli-ioa)? pu)? )u* nu'ele de NeW A-e / Bi En -eneral En intere)ul actual pentru oculti)' Bi e6oteri)' 8$ Dincolo de di9erenDierile tipolo-ice Bi )tili)tice care Encearc? )? deli'ite6e 'odernul de po)t'odern, po)t'edernitatea poate 9i 'ai li'pede EnDelea)? ca o a)e'enea uriaB? Entoarcere a 'aterialului 'itic Bi )i'*olic re9ulat de -Endirea raDional-po6iti>i)t? european?$ Hote. 7# Di)ciplin? relati> nou?, deoca'dat? necanonic?, p)i4oi)toria EBi propune )? anali6e6e 9eno'enele i)torice 9olo)ind in)tru'entele p)i4anali6ei, Entre 9i-urile ei

tutelare )e nu'?r? Llo3d De<au)e, Da>id R$ ,ei)el, 5aul C$ Elo>it6, Cenr3 J$ LaWton, ,ruce <a6li)4, CoWard I$ Stein, Ro*ert Liri) etc$ En )tudiile culturale de la noi, p)i4oi)toria a 9o)t introdu)? de c?tre Xte9an ,or*el3$ "$ <ircea Eliade, ]oga# Hemurire si li(ertate, Traducere de Jalter Iote)cu, ,ucureBti, Ed$ Cu'anita), !!#$ #$ En cri)talo-ra9ie, p)eudo'or9o6a de)e'nea6? proce)ele prin care o )u*)tanD? cu o anu'it? 9or'? -eo'etric? ajun-e )? cri)tali6e6e En 9or'a altei )u)*tanDe$ ;e6i 7)Wald Spen-ler, Declinul Occidentului# 3c%i*+ de morfologie a istoriei, Craio>a, Ed$ ,eladi, !!8$ 1$ Ro*erte Ca'a3on, La c%asse + l<=ine# "squisse d<une t%eorie du c%amanisme si(erien, Nanterre, Societe d@et4nolo-ie, !!&$ /$ ErWin Ro4de, &s1c%e, Traducere Bi cu>End Enainte de <ircea 5ope)cu, ,ucureBti, Ed$ <eridiane, !0/$ 8$ Ro*ert Gra>e) de)ci9rea6? Entrea-a 'itolo-ie -reac? prin pri)'a )upra>ieDuirilor pre4elenice, En T%e ;reek M1t%s, ,alti'ore, 5en-uin ,ooK), !//, >oi$ l-"$

.$ Acea)ta e)te per)pecti>a din care anali6ea6? un Can) Hona) )piritul antic4it?Dii tEr6ii, En T%e ;nostic 5eligion# T%e Message of t%e 2lien ;od and t%e -eginnings of %ristianit1, ,o)ton, ,eacon 5re)), !/0$ 0$ Jill-Eric4 5eucKert, L<astrologie# 3on %istoire, )es doctrines, 5ari), 5a3ot, !0&$ ;i6iunea dup? care RenaBterea nu e)te atEt o Entoarcere la poetica cla)ic?, ci o rede)coperire a 'i)ticii antice, a 9o)t pro'o>at? En )pecial de cercet?torii de pe lEn-? In)titutul Jar*ur-, A*3 Jar*ur-, D$ 5$ JalKer, Irance) A$ Yate), E$ Jind etc$ !$ loan 5etru Culianu, "ros )i Magie 0n 5ena)tere# G@S@, Traducere de Dan 5etre)cu, ,ucureBti, Ed$ Ne'ira, !!1$ &$ <a: Je*er, "tica protestant+ )i spiritul capitalismului, Traducere de I4or Le'nij, ,ucureBti, Ed$ Cu'anita), !!#$ $ Au-u)te ;iatte, Le) 3ources Occultes du 5omantisme, 5ari), !"0, >oi$ l-"$ "$ ;e6i )tudiile FJotanF, FDup? cata)tro9?F, F,?t?lia E'potri>a u'*reiF, En Cari Gu)ta> Hun-, &uterea sufletului# A treia parte$ &si%ologie individual+ si social+,

,ucureBti, Ed$ Ani'a, !!1$ #$ Ra3'ond Ru3er, ;noza de la &rinceton# 3avan*ii 0n c+utarea unei religii, Traducere de Gina Ar-inte)cu-A'6a, ,ucureBti, Ed$ Ne'ira, !!0$ 1$ Iritjo9 Capra, Taofizica# O paralel+ 0ntre fizica modern+ si mistica oriental+, ,ucureBti, Ed$ Te4nic?, !!/$ /$ ,runo Jiirt6, HeL 2ge# &aradigma %olist+ sau revr+Birea v+rs+torului, EdiDia a Il-a, Ti'iBoara, Ed$ de ;e)t, !!1$ 8$ <ircea Eliade, Ocultism, vr+Bitorie si mode culturale# "seuri de religie comparat+, ,ucureBti, Ed$ Cu'anita), !!.$ ""0