Sunteți pe pagina 1din 23

Consilierea copiilor i adolescenilor cu tulburri psihosomatice

Cuprins I. Descriere general


I.1. Tulburarea psihosomatic I. 2. Reprezentarea mental a bolii

II. Consilierea copiilor i adolescenilor cu boli psihosomatice


II. 1. Identificarea reprezentrii mentale a bolii II. 2. ferirea de informaii acurate despre boal II. !. Restructurarea cogniti" a credinelor iraionale despre boal II. #. Controlul durerii II. $. Creterea aderenei la tratament II. %. Inter"enii &n probleme emoionale asociate cu boala II. '. Implicarea familiei II. (. )articiparea la grupuri de suport

I. 1. Tulburarea psihosomatic
Termenul de tulburare psihosomatic se aplic atunci cnd o boal fizic este cauzat sau agravat de factori psihici. La copii i adolesceni cele mai frecvente sunt astmul i diabetul Factorii psihici induc o serie de modificri fiziologice, reversibile sau ireversibile, n care este afectat funcionarea unui organ. ac factorii psihici !e". stresul# acioneaz o perioad mai ndelungat pot aprea probleme organice !e". ulcerul#. $ceste consecinele organice se produc mai ales pe fondul unor predispoziii genetice, constituionale sau de mediu. Factorii psihici care produc cel mai frecvent modificri fiziologice sunt stresul i an"ietatea. eclanarea bolii la un anumit moment e e"emplu, este determinata de interaciunea comple" dintre factorii psihici, bilologici i de mediu. sau precipita bolile.

evenimente stresante de via cum sunt decesul unui printe, schimbarea locuinei, divor, pot declana

I. 2. Reprezentarea mental a bolii


%n &'(' Leventhal i colaboratorii si dezvolt modelul cognitiv al bolii. $cesta subliniaz importana reprezentrii mentale a bolii pentru adaptarea la situaie dar i n prevenirea acesteia. )onvingerile despre boal pot fi organizate n cinci dimensiuni*

1. Identitatee: recunoaterea semnelor, simptomelor, numelui bolii 2. Cauzalitate* percepia posibililor faori care au declansat
boala !acut sau cronic#

3. Evoluie* percepia duratei bolii 4. Consecine* percepia efectelor bolii n plan fizic, social,
economic i emoional

5. Curabilitate* percepia gradul n care boala este vindecabil i


controlabil

)ercetrile realizate n domeniu atest faptul c reprezentarea cognitiv a bolii este un predictor semnificativ al recuperrii din boal i al reintegrrii sociale. )u ct reprezentarea mental a persoanei este mai apropiat de prototip !imagine i informaii acurate despre boal, furnizate de specialiti# cu att adaptarea la boal este mai bun. +n rol important n formarea reprezentrilor l au influenele sociale i culturale. ,eprezentarea cognitiv a bolii este rezultatul interaciunii dintre individ i mediul n care triete. $ltfel spus, atunci cnd ne reprezentm cancerul, sau oricare alt boal, suntem puternic influenai de informaiile

vehiculate de cultura i n mediul social n care trim. ,eprezentarea bolii variaz de la o cultur la alta i este n continu schimbare. $stfel, reprezentri diferite vor duce la reacii diferite n faa aceluiai pericol. -rin urmare, sursele de influen ar putea fi e"periena direct a bolii, e"periena din familie, a prietenilor, din mass.media, sau e"periena cu cadrele medicale%n scopul unei adaptri eficiente la boal profesionitii trebuie s fie contieni de modul n care copiii i adolescenii i reprezint boala, s restructureze informaiile greite despre boal i s ofere informaii adecvate nivelului de nelegere al copilului. /odul n care boala este perceput este relevant pentru nelegerea reaciilor i a formei de coping cu boala. -sihiatrul canadian Lipo0s1i !&'(2# identific cteva semnificaii atribuite bolii de ctre o persoan !3ban, 4554#.
Boala ca experien uman fireasc - copilul accept boala ca o e"perien de via prin care trebuie s treci i s faci fa6 n general, o astfel de interpretare duce la a7ustri active, fle"ibile, raionale. Boala ca inamic - copilul percepe boala ca pe o 8invazie9, ca pe o for inamic care a 8cucerit9 organismul. : astfel de interpretare poate declana fie fric i an"ietate fie furie i revolt. %n primul caz, atitudinea copilului poate fi de resemnare i capitulare, iar n cel de.al doilea, de mobilizare a resurselor pentru a lupta cu boala.

Boala ca pedeaps boala poate fi perceput ca fiind o pedeapsa dreapt, meritat datorit faptului c nu a fost cuminte. )opilul poate adopta o atitudine plin de stoicism, chiar de umilin. mpotriva bolii. ac boala este perceput ca o pedeapsa nemeritat, furia i revolta pot s devin tririle emoionale preponderente i s complice lupta

Boala ca eec - unii pacieni percep boala ca un semn de slbiciune personal, de care se simt 7enai. -rin urmre vor ncerca s ascun boala. -entru acetia confruntarea cu situaia de 8slbiciune9 este att de dureroas nct, uneori i neag boala. %n consecin, se comport ca i cum nimic nu s.ar fi ntmplat. Boala ca eliberare - boala poate fi i o soluie la unele probleme cu care se confrunt copilul !de e". nemulumire de sine pentru nempliniri educaionale#. -entru a evita confruntarea cu situaia conflictual, persoana se refugiaz n rolul de bolnav. $cesta i ofer posibilitatea de a raionaliza situaia* 8nu am putut s nv mai mult deoarece m.am mbolnvit96 sau de a se sustrage unor sarcini i responsabiliti care i revin. iscuiile unui astfel de pacient vor fi centrate pe boala sa, pe diagnostic, pe restriciile pe care i le impune boala.

Boala ca strategie

boala poate avea o serie de beneficii secundare6 copilul bolnav obine mai mult

atenie din partea familiei, rmne acas i nu merge la coal. 3oala poate fi utilizat ca strategie i pentru a obine avanta7e materiale.

Boala ca pierdere iremediabil - unii vd boala ca o catastrof, ca ceva ce nu mai poate fi recuperat. )onvingerea c viaa nu mai merit a fi trit este relativ frecvent la persoanele care percep boala ca o pierdere iremediabil. $ceste persoane au un risc crescut pentru suicid, mai ales dac boala este mai serioas.

Boala ca valoare - boala poate deveni o situaie de nvare . te nva s preuieti ceea ce este cu adevrat important n via. 3oala determin la unii oameni o reevaluare a valorilor personale, o nou imagine asupra vieii. :rgoliile mrunte, sunt nlocuite cu valori spirituale, estetice, afective. ;u de puine ori pacienii spun 8boala m.a nvat ct de important este familia sau micile bucurii ale vieii9.

&# <dentitatea bolii /odul n care bolile sunt recunoscute i denumite depinde de cultura n care trim. ="ist concepii laice despre fiecare tip de boal !e". dac i curge nasul i ai febr eti rcit#. +neori datorit acestor credine de sim comun oamenii nu recunosc o boal i se prezint mai trziu la medic. att el ct i familia despre simptomele ei. 4# -ercepia cauzelor, evoluiei i a consecinelor bolii +n rol important n adaptarea la boal l reprezint percepia cauzelor care au declanat.o. $pariia unei boli presupune team i nesiguran. %n acest caz oamenii nu pot dect s se ntrebe > e ce eu ?> 8)e a provocat aceast boal?9, ncercnd s caute un sens n ceea ce se ntmpl. -ercepia cauzelor influeneaz n mod direct rspunsul emoional la boal i indirect mecanismele de adaptare !coping# la boal. )ontiina bolii si 8teoriile9 pe care cei mici le dezvolt pentru a e"plica boala proprie i a celorlali evolueaz o data cu dezvoltarea la nivel cognitiv. %n 7urul vrstei de @.A ani copiii consider c boala este un simplu fenomen care apare i dispare pur si simplu, fr a putea fi influenat de ceva anume. Bpre sfritul perioadei de A ani, apar teoriile despre contagiune prin care copilul crede c este bolnav datorit faptului c a venit in contact cu oameni bolnavi. %nelegerea bolii n termeni fiziologici, ca proast funcionare a unor organe, apare doar in 7urul vrstei de 2 ani. =ste important de menionat faptul c aceste vrste sunt orientative. e e"emplu, s.a constatat c cei cu boli cronice neleg mult mai repede diferitele aspecte ale bolii, pentru c au fost e"pui la mai multe cunotine despre aceasta. %n literatura de specialitate gsim trei tipuri de atribuiri ale cauzelor unei boli !3ulman, &'((#* e aceea, este foarte important ca atunci cnd un copil este diagnosticat cu o boal cronic s fie informat

locusul cauzalitii stabilitatea cauzei controlabilitatea cauzei

!ocusul cauzalitii se refer la percepia cauzei ca fiind intern !dependent de persoan# sau e"tern !dependent de mediu, soart sau personal medical#. "tabilitatea cauzei se refer la persistena n timp a motivului care a declanat boala6 acesta poate fi perceput ca stabil sau instabil. Controlabilitatea cauzei reflect msura n care persoana crede c poate controla factorii care au determinat boala. : interpretare frecvent care apare la persoanele bolnave este autoblamarea pentru cele ntmplate. 3ulman face distincie ntre dou tipuri de autonvinuire* caractereologic C ine de structura de personalitate a persoanei comportamental C se refer la comportamentele pe care o persoan le realizeaz la un moment dat %n conte"tul atribuirii, sentimentul de blamare comportamental este o atribuire necontrolabil. +ltimul tip de atribuire scade ansele persoanei puin eficient. %n concluzie, percepia cauzelor determin gradul n care copiii i adolescenii se implic mai mult sau mai puin n procesul de recuperare. <n primele luni de la diagnosticarea bolii, copiii si prinii pot tri o serie de reacii ca cele descrise mai 7os*
#eacia de doliu iagnosticul poate crea sentimentul unei pierderi, a pierderii controlului asupra vieii, a ncrederii n capacitatea de a avea gri7a de el. $egare )opilul poate ignora boala, spernd c va disprea peste ctva timp i poate chiar refuza !e". refuzul dietei#. %n acest caz, prinii sunt ncura7ai s discute deschis cu membrii familiei despre boal, s se informeze ct mai mult i s discute cu copilul despre ea. %uria poate fi ndreptata mpotriva prinilor, a frailor, a prietenilor, motivul fiind nenelegerea faptului pentru care el are boala i ceilali nu !de ce tocmai eu?#. e asemenea, prinii pot simi furie mpotriva prinii pot nva cum s fie propriei persoane !;u am tiut s am gri7a de el, nu sunt un printe responsabil#, mpotriva copilului, a partenerului sau chiar mpotriva personalului medical. %n acest caz,

intern,

instabil dar controlabil, iar blamarea caractereologic este o atribuire intern, stabil i de a fi optimist n legtur cu adaptarea la boal. )u ct atribuirea cauzelor este mai intern cu att adaptarea la boal este mai

DDfurioiDD pe boal mpreun cu copilul lor i s transforme acest lucru n ceva constructiv. furia se poate manifesta i prin a avea gri7a s menii boala sub

e e"emplu, control .

&epresia Tristetea, oboseala, lipsa de energie si de speranta pot sa apara in cazul copiilor cu diferite afectiuni. despre e asemenea, parintii pot e"perientia aceleasi stari negative si pot construi scenarii negative viitorul copilului lor.

'eama( anxietatea Teama este legat diferitele diferite simptome, de reaciile celor din 7ur la aflarea diagnosticului sau, de evoluia bolii sau de alte schimbri pe care le implic boala. $cest sentiment poate aprea att la copii ct i la prini care se pot simi copleii de situaie. )ina )opiii fac deseori atribuiri eronate, creznd c boala este rezultatul comportamentului lor neadecvat. e asemenea, prinii se pot simi vinovai deoarece copilul este bolnav sau pentru c nu au putut preveni apariia bolii.

=ste foarte important ca att prinii ct i copilul s neleag ca sentimentele negative, tristeea, teama, confuzia i altele asemntoare sunt normale ntr.o anumit msur. )ogniiile negative persistente se recomand s fie abordate n procesul de consiliere, facilitnd adaptarea la boal. !+ Curabilitatea )ercetrile efectuate pn acum arat c principala caracteristic a celor care depesc emouional un eveniment traumatic const n modul n care este integrat evenimentul n istoria de via i strategiile cognitive pe care persoana le folosete pentru a se adapta la noul statut !Eanoff.3ulman, &''4#. e asemenea, s.a observat c persoanele optimiste se adapteaz mai bine la boal dect cele pesimiste !,oesc, i Feiner, 4555#. )hiar un optimism puin e"agerat privind vindecarea este asociat cu o adaptare psihologic bun !TaGlor i 3ro0n,&''4#. -ercepia controlabilitii influeneaz modalitatea de coping aleas. ="ist dou modaliti de coping* coping focalizat pe problem coping focalizat pe emoie Coping-ul focalizat pe problem se refer la tendina persoanei de a produce modificri n mediu pentru a se adapta la noua situaie. Coping-ul focalizat pe emoie definete tendina persoanei de a se centra pe modificarea emoiei fa de noua situaie. : modalitate de coping poate fi considerat eficient sau ineficient n funcie situaie i de adaptarea la aceasta. e e"emplu, n cazul unui deces, negarea poate fi o modalitate eficient pe

termen scurt, persoana avnd timp pentru a.i aduna resursele necesare, dar ineficient pe termen lung.

II. Consilierea copiilor i adolescenilor cu boli psihosomatice


3oala poate fi cauzat de o gam variat de factori* psihici, biologici, genetici !tendina ca o anumita boal s apar la generaii succesive#, culturali si sociali . copilul poate s nvee din mediu o serie de comportamente nesntoase care sa continue in viata de adult. )omple"itatea interaciunii dintre fatorii care influeneaz starea de sntate i boal sunt descrii n modelul de mai 7os. $cest model e"plic funcionarea organismului n termenii unei tranzacii ntre starea de sntate a persoanei, caracteristicile personale i factorii de mediu. Btarea de sntate /odul de funcionare al organismului ,actorii de mediu
. funcionarea familiei . relaiile cu prietenii . statutul socioeconomic al familiei . locaia geografic . accesibilitatea la servicii medicale . resurse financiare - eficiena sistemului sanitar

$ctivitile copilului

-articiparea lui la tratament

,actorii personali
. vrsta . se" . nivelul de dezvoltare . vrsta debutului bolii . e"periene anterioare . stil de coping

!:/B, 455&# %n concluzie, un program eficient de intervenie adresat persoanelor cu probleme somatice i psihosomatice ar trebui s in cont de toi factorii implicai. %n consilierea copilului i adolescentului cu probleme psihosomatice se ine cont de urmtoarele aspecte* identificarea reprezentrii mentale a bolii oferirea de informaii acurate despre boal restructurarea cognitiv a credinelor iraionale despre boal controlul durerii creterea aderenei la tratament intervenii n probleme emoionale asociate cu boala implicarea familiei participarea la grupuri de suport

II. 1. Identificarea reprezentrii mentale a bolii


-entru identificarea modului n care adolescenii i reprezint boala se pot formula ntrebri pe baza componentelor descrise de Leventhal. $tunci cnd copiii sunt mai mici, urmtoarele ntrebri pot ghida procesul de consiliere* Toi copiii se mbolnvesc la un moment dat. Tu cum ai tiut c eti bolnav ? Tu cum crezi c te.ai mbolnvit? )e crezi c poate face un copil s nu se mbolnveasc ? +neori cnd copiii se mbolnvesc trebuie s stea n spital. )um te.ai simi dac ai sta n spital ? +neori cnd copiii sunt bolnavi iau medicamente. Tu iei ? )um te a7ut medicamentele ? )e crezi c poi face ca s te simi mai bine ? Foarte util n identificarea reprezentrii mentale a bolii la copii este desenul sau modelarea din plastilin sau lut. %n acest sens, copilului i se poate da o sarcina de a desena boala lui aa cum o vede el. up terminarea sarcinii se discut mpreun cu copilul aspectele reprezentate pentru a se evita interpretrile subiective ale consilierului.

II. 2.

ferirea de informaii acurate despre boal

einerea unor informaii corecte despre boal este important n implicarea pacientului n tratamentul recuperator. =ste mult mai probabil ca n viaa de zi cu zi copiii s ntlneasc informaii despre cauzele bolii dect despre alte aspecte ale acesteia !Bigelman, /addoc1, =pstein i )arpenter, &''@#. )ercetrile realizate pn acum arat c metodele cele mai bune prin care copii asimileaz informaii despre boal sunt* citirea unor poveti terapeutice despre copii bolnavi participarea la grupuri de discuii cu ali copii care dein reprezentri diferite despre boala repectiv informarea direct din partea adultului -entru ca aceste metode s aib eficien ma"im trebuie corelate unele cu altele. asemenea, e"periena practic a copiilor cu animalele duce la mbogirea informaiilor despre boal. Transmiterea informaiilor despre boal trebuie s se fac n funcie de nivelul de dezvoltare al copilului. at fiind faptul c s.a demonstrat c multe din informaiile transmise de ctre specialiti !medic, psiholog# se uit, este necesar realizarea unor materiale informative !brouri, pliante# pe care copiii i prinii s le poat consulta mpreun. e

10

%n acest sens, prezentm mai 7os un model de pliant pentru adresat copiilor cu diabet.

11

12

II. !. Restructurarea cogniti" a credinelor iraionale despre boal


eoarece reprezentarea mental a bolii este influenat de mediul n care trim, multe din informaii pe care le dein copiii despre boal sunt eronate. +na dintre credinele iraionale pe care le au copii este c ceilali *i vor trata diferit av+nd o anumit boal . %n scopul restructurrii cognitive se va discuta cu acetia pe baza ntrebrilor descrise mai 7os. )um te face aceast boal sa fii diferit? )e ai tu n comun cu ceilali copii? )e alte e"periene dificile ai mai avut? )um ai trecut peste ele? <magineaz.i ca le spui prietenilor tai despre boala ta...)um crezi ca ar reaciona? )e ai spune tu unui prieten care este bolnav? )e sfaturi ai da tu altor copii care au aceast boal? Be pot copilului urmtoarele sugestii* oar pentru c ai aceast boal nu nseamn ca trebuie s i lai pe ceilali s cread c eti un 8e"traterestru9H )e faci ns dac cineva rde de tine?

rd...

Toat lumea este luat n rs cteodatI;u conteaz dac eti bolnav sau nu pentru a fi DDvictimDDH %ns de multe ori ni se pare c suntem singurii de care ceilali

ac glumeti i tu pe tema bolii tale si nu te lai afectat de glumele altora, cu timpul vor ncetaH

13

=ste important s tii c glumele rutcioase spun mai mult despre cel care le face dect despre cel cruia i sunt adresate. -oi s ncerci sa spui DDei, i ?DD i dup un timp cel care rde de tine va ncetaH

e multe ori cei care rd de cineva o fac pentru ca nu neleg ce se ntmpl, pentru c sunt speriai de diferena dintre tine si eiH )el mai bun profesor eti tu, aa c de ce s nu ncerci s i a7ui s neleag?

afectezeI

$du.ti aminte ca ai o putere foarte mare* poi s alegi cum te simiH -oi s crezi ce zic ceilali, s te simi ru, s plngi, sau sa decizi ca ceea ce spun ei nu merita sa te

Jndete.te la tine n aceste situaii ca la o minge care se rostogolete, nu ca la un pahar care se spargeH

14

+n alt tip de credin iraional frecvent ntlnit la copii este tendina de a vedea boala ca efectul faptului c sunt ,ri-( iar spitalizarea o pedeaps pentru neascultare !e"* sunt bolnav pentru ca nu am ascultat.o pe mama# sau o respingere din partea celorlali. )ei mici dau vina pe neascultare mai ales daca natura bolii este ambigua i dac nu li se ofer e"plicaii despre aceasta. $tunci cnd sunt n spital ei se pot simi abandonai i apare distresul de separare. %n anumite limite aceast reacie este normal atunci cnd copilul este separat de prini sau de mediul familial. -entru a preveni aceste dificulti este important ca prinii s ofere copiilor informaii despre boal, despre tratament, s le e"plice motivele pentru care sunt internai i cum va fi la spital !e". vei mnca la ore fi"e, vei avea patul tu, acolo vei sta n salon mpreun cu ali copii#, s citeasc cri despre e"periena spitaliceasc a unor copii i s.i asigure c vor veni n vizit la el. mediul. ac este posibil printele poate face o vizit la spital mpreun cu copilul nainte ca cel mic s fie internat pentru a se obinui cu ac sunt mai mari i se pot gndi la consecinele spitalizrii, copiii se pot simi plictisii, singuri e asemenea, devin din ce n ce mai sau speriai c i vor pierde statutul n grupul lor de prieteni.

7enai cnd trebuie s.i e"pun corpul la diferite proceduri medicale. -e parcursul acestei perioade este important ca printele s fie calm, s.i transmit copilului sentimentul de siguran.

II. #. Controlul durerii


+nele probleme medicale sunt nsoite de durere. %n aceste situaii este important s identificm intensitatea ei i s lum msuri de reducere. urerea apare datorit bolii n sine, a procedurilor de diagnosticare i a tratamentelor. urerea netratat are mai multe efecte* copiii nu mai dorm bine, nu se mai pot 7uca cu ceilali, se izoleaz. %n consecin, adulii care au gri7 de copiii bolnavi trebuie s informeze personalul medical. %n cele mai multe situaii cei care tiu cel mai bine despre ct de tare i afecteaz durerea sunt copiii nii sau persoanele care au gri7 de ei !prini, frai, etc.#. 3a1er si Fong !&'(2# elaboreaz >Principiul QUESTT pentru evaluarea durerii la copiii cu cancer. /odelul poate fi utilizat i n cazul altor boli. K !Luestion# C ntreab copilul despre durerea pe care o simte6 + !use# Cutilizeaz scale de evaluare a durerii la copii6 = !evaluate# C evalueaz modificrile comportamentale i fiziologice la copil6 B !secure# C asigura implicarea prinilor in tratamentul copilului6 T !ta1e into account# . ia in calcul cauza durerii copilului6 T !ta1e action# C utilizeaz tehnici eficiente de control durerii si evalueaz ulterior rezultatele6 -entru copiii de @ ani se recomand utilizarea unei scale cu imagini similare celor prezentate mai 7os.

15

e asemenea, specialistul poate s observe aspectele corporale ale copilului pentru identificarea unor semne ale durerii. -entru copii sub @ ani acestea sunt* faa, picioarele, nivelul de mobilitate, plnsul i reacia lui la dorina adultului de a.l consola. /odul n care durerea se manifest la aceste nivele este prezentat n tabelul de mai 7os.
,ata ;ici o mimica particulara sau zambete. <n pozitie normala sau rela"ata. Bta intins linistit, in pozitie normala, se misca cu usurinta ;u plange !treaz sau adormit#. ,ela"at, linistit. Jrimase din cand in cand, se retrage din activitati, nu prezinta interes pentru ceva anume. $gitate, incordate, le misca des. Bta strans, se misca de pe o parte pe alta, incordat Jeme usor6 se plange din cand in cand. Be lasa linistit prin atingeri usoare, strangeri in brate, cand < se vorbeste sau ii este distrasa atentia Jrimase constante sau frecvente, mimica incordata. Loveste cu picioarele sau le tine fle"ate, pe langa corp. ,igid, incordat, ghemuit. -lange constant, geme sau striga, se plange constant. Jreu de linistit si rela"at

)icioare -cti"itate )lans Consolare

atele observate de specialist trebuie corelate cu cele obinute de la prini. %n discuiile cu prinii trebuie inut cont de aspectele prezentate mai 7os. Be smiorcaie, se plange mai des decat de obicei? -lange mult mai usor si mai repede decat de obicei? Be 7oaca mai putin decat de obicei? ;u mai face activitatile pe care le facea de obicei? = mult mai ingri7orat decat de obicei? = mai linistit decat de obicei? = ma putin energic decat de obicei? ,efuza sa manance? /ananca mai putin decat de obicei? -une mana frecvent pe acea parte a corpului care il doare? $re gri7a sa nu se loveasca la parteaMzona care il doare? Buspina sau ofteaza mai des decat de obicei? $rata mai apatic decat de obicei? Nrea sa fiti mai apropiatMa de el decat de obicei !vrea sa il luati in brate mai des, sa fiti langa el mai des#?

16

$ccepta sa ia medicamente, desi de obicei refuza medicamentele. )e ati facut ca sa treaca durerea copilului? )e ati facut pentru ca el sa se simta mai bine? )at de mult a a7utat ceea ce am facut pentru a trece durerea? ! -ostoperative -ain /easure for -arents* )hambers, et al. &''O# %n cazul n care copii sunt mai mari aceste ntrebri pot fi discutate i cu ei.

II. $. Creterea aderenei la tratament


$derena la tratament reprezint coincidena dintre sfaturile medicului i comportamentul pacientului. Fenomenul aderenei s.a dovedit a fi foarte important n recuperarea din boal. )ercetrile demonstreaz c non.aderena la tratament este un fapt mult mai rspndit dect s.ar putea crede. B.a dovedit c peste P5Q dintre pacieni fie abandoneaz tratamentul nainte de termen, fie l iau incorect. %n cazul unor boli cronice cum este cazul hipertensiunii arteriale sau diabetului, aderena poate fi prezent doar la @5Q dintre pacieni. )ompliana este mult mai mare n cazul bolilor nsoite de dureri sau de imobilitate. /edicii supraestimeaz nivelul de cooperare al pacientului, considernd c este interesul su s urmeze indicaiile sale, sau pur i simplu l blameaz pe acesta pentru non.complian. )ercettorii care investigheaz fenomenul complianei identific peste 4P5 de factori care o pot determina. $ceti factori ce in de* pacient* vrst !e". copil, vrstnic#6 capacitate intelectual6 diagnostice psihiatrice asociate !schizofrenie, depresie, tulburare afectiv bipolar, tulburri de personalitate#6 reactivitate psihic la boal !apatie, pesimism, furie, depresie#6 convingeri privind sntatea i boala !controlabilitate internMe"tern, fatalism#, caracteristici sociale !srcie, oma7, singurtate, izolare, mediu social instabil sau dizarmonic#. boal* cronic vs. acut, prezena vs. absena durerii, simptomatic vs. asimptomatic, imobilitate vs. activism. tratament* comple", dureros, costisitor, neplcut, reacii secundare adverse, impune schimbarea stilului de via, laborios, durata lung. sistemul sanitar* acces dificil, serviciu costisitor, ateptare lung, birocratic, depersonalizat, elitist, discriminator. relaia medic-pacient comunicare, ncredere, satisfacie, personalizat ;on.aderena afecteaz negativ nu doar pacientul. =voluia bolii spre cronicizare, complicaiile ei, ntrzierea recuperrii i reinseriei sociale a pacientului cresc nu doar costul psihic pltit de bolnav,

17

dar i costul social. : hipertensiune arterial netratat i complicat cu un accident vascular cerebral are consecine grave att pentru persoana n cauz ct i pentru sistemul medical i social !3ban, 4554#. -entru reducerea non.aderenei trebuie respectate principiile descrise mai 7os. .ferirea de informaii despre diagnostic( boal( tratament i evoluie Btudiile arat c pacienii rein foarte puin din ceea ce li se spune ntr.o edin de consiliere !apro"imativ @5 Q#, iar cel mai des se uit instruciunile i sfaturile. )opiii vor reine ceea ce li se va spune prima dat sau ceea ce li se pare lor relevant. e asemenea, s.a observat c pacienii mai puin inteligeni rein n aceeai msur informaiile medicale ca i cei inteligeni. <nformaiile vor fi reinute cu att mai bine cu ct copilul deine mai multe cunotine medicale. -rin urmare, pentru a reine ct mai bine mesa7ul, acesta trebuie formulat ct mai concret, ntr. un limba7 familiar. e asemenea, instruciunile trebuie simplificate i formulate specific6 de e"emplu, n loc s spunem trebuie s faci mai mult sport, vom spune ai de alergat (55 m de dou ori pe sptmn. -entru o eficien ma"im se folosesc instruciunile scrise. $ceste instruciuni vor avea un impact mai mare dac vor fi afiate undeva n camera copilului astfel nct acesta s le vad ct mai des. e e"emplu, pentru un copil cu diabet un bileel cu instruciuni poate arta aa* Trebuie s am gri.a de* R tratamentul prescris de medic R alimentaie R activitate fizic R nivelul glicemiei in snge

ac copilul este mai mic aceste instruciuni se pot desena6 de e"emplu, la activitate fizic va desena un copil care face sport. "olicitarea de feedbac/-uri din partea pacientului -entru a ne asigura c mesa7ul transmis de noi a fost bine perceput este important sumarizm mpreun cu copilul aspecte discutate. Combaterea efectelor adverse ale tratamentului 0controlul durerii1 2odificarea cogniiilor iraionale despre boal i sntate s

18

+n rol important l are nivelul de an"ietate al clientului n acel moment6 copiii cu an"ietate moderat rein mai bine informaia fa de cei cu an"ietate sczut sau foarte ridicat. %n acest sens consilierul trebuie s identifice nivelul i sursa an"ietii copilului i s restructureze credinele iraionale pentru a facilita aderena la tratament. 3sistarea psihologic a pacientului i familiei Btudiile art c cei care au suport social respect cu mai mare strictee sfaturile medicale. Cooperarea cu alte instituii sociale atunci cnd este nevoie %n scopul creterii aderenei la tratament se pot utiliza n cu copilul fiele prezentate mai 7os. Trei motive pentru care vreau s mi menin glicemia la un nivel normal 1. 3 Trei persoane care m vor ajuta sa fac acest lucru 1. 3.

2.

2.

NUME..

Glicemia mea este prea mare dac este............................. Glicemia mea este prea mic dac este............................. Daca glicemia mea este prea mare, trebuie s............................ Daca glicemia mea este prea mic, trebuie s............................ Trebuie s evit urmtoarele medicamente datorit diabetului.................

Fac exerciii de 3 sau mai multe ori pe sptmn. Fac urmtoarele exerciii cate 15 minute de iecare data!

19

"#not "$limbat "%erobic "&icicleta "%lergare "%ltele!.............

Daca nu pot s 'mi reali(e( exerciiile 'n aer liber, ac urmtoarea activitate 'n cas.........................

-entru a facilita implicarea activ a copilului n tratament este util folosirea unui 7urnal de ctre copil n care s noteze ceea ce s.a discutat cnd a fost la control, recomandrile primite i data urmtoarei vizite. ata ultimei vizite la medic............... $m discutat despre* IIIIIIIIIII S $ctivitatea fizica S $limentaie S /edicamente care ar putea sa afecteze diabetul S Btarea de sntate a ochilor mei S Btarea de sntate a pielii mele S Btarea de sntate a picioarelor mele /odificri n tratament....... Teste efectuate...... ,ezultate........ ata viitoarei vizite la medic este......................

20

II. % . Inter"enie &n probleme emoionale asociate cu boala


$flarea diagnosticului unei boli este nsoit de o serie de reacii emoionale normale. $cestea pot fi* 3nxietate !nainte de diagnostic, de proceduri medicale,teama legat de evoluie#. %urie !fa de starea de depersonalizare tipic mai ales n mediul spitalicesc, fa de 8soarta nedreapt9#. &epresie !cauzat de pierderea controlului, a independenei, a rolului social activ, de restricionare n manifestri, de incertitudine a viitorului#. 4nsingurare !n e"periena bolii, pacientul simte deseori c nu este neles, c ntre el i cei sntoi s.a interpus o distan greu de depit#. $ea5utorare !cauzat de dependena fa de alte persoane, pierderea sentimentului de control asupra propriei viei#. !ipsa de speran !pesimism privind evoluia bolii, a eficienei tratamentului, demisia n lupta cu boala#. ac emoiile negative persist un timp mai mare ele complic evoluia bolii i interfereaz cu recuperarea copilului. +neori pot fi att de intense nct necesit tratament psihiatric. Totui, de cele mai multe ori, asistena psihologic a l va a7uta s depeasc momentele de criz. $fectivitatea negativ poate s nu ia forma e"plicit a emoiilor descrise mai sus, ci s se manifeste mascat* prin insomnii, lipsa poftei de mncare, apatie, stare de oboseal, dezinteres. <dentificarea formelor mascate de depresie sau an"ietate poate avea un rol vital n prevenia raptusurilor suicidare, a renunrii la tratament, a negrii bolii !3ban, 4554#.

21

II. '. Implicarea familiei


Buportul social se refer la confortul i spri7inul pe care o persoanMgrup l poate oferi unei alte persoane, grup sau instituie. Btudiile arat c persoanele cu un suport social bine dezvoltat au un nivel mai sczut al stresului, au o probabilitate mai mic de a se mbolnvi i o ans mai mare de a se recupera n urma unei boli. )unoscnd efectele benefice ale suportului social este important ca atunci cnd se lucreaz cu un copil bolnav s se evalueze i reeaua acestuia de suport. -entru copii, rolul cel mai important l are familia. Familia poate fi o piedic n calea tratamentului descura7nd respectarea acestuia sau !e". las c nu eti chiar aa de bolnav# sau fiind hiperprotectiv !e". las nu face nimic c eti bolnav#. e asemenea, familia poate deveni un aliat puternic n adaptarea la boal. %n acest sens, consilierul poate aborda mpreun cu printele urmtoarele aspecte* Informaii c+t mai detalate despre boala copilului -rinii pot cere informaii personalului medical, psihologului, pot afla mai multe citind cri sau informndu.se de pe internet . Implicarea familiei *n lupta cu boala )u ct copilul se implica mai mult n controlarea bolii !n funcie de abilitile specifice vrstei sale#, cu att va crete ncrederea sa n capacitatea de a tri cu aceast boal cronic. 4ncura5area copilului s vorbeasc deschis despre boala sa cu familia i cu prietenii si. aca este nencreztor la nceput, nu l forai ci acordai.i timp suficient pentru asta. 4ncura5area copilului s vorbeasc despre sentimentele copilului -rinii trebuie s

ncura7eze copilul s i e"prime att sentimentele negative ct i cele pozitive, s evite s minimalizeze sentimentele negative !nu e chiar aa de ru H#. )opilul are nevoie s simt c printele este alturi de el pentru a.l a7uta in momentele grele. 4ncercarea de a trata copilul c+t mai normal =l are nevoie s neleag c nu este doar o persoana bolnav ci este mai mult de att. -rin urmare, este important ca prinii s dezvolte interesele copilului n msura n care permite tratamentul !e". implicarea ntr.un sport# i s.l trateze pe ct posibil ca pe un copil normal. 2odificarea responsabilitilor copilul privind tratamentul pe msur ce acesta dobndete tot mai multe cunotine. $stfel, treptat copilul va deine mai mult controlarea n prinvina bolii i a tratamentului.

22

II. (. Implicarea copilului i a prinilor &n grupuri de suport


Jrupurile alctuite din persoane care se afl n situaii similare sunt o modalitate foarte eficient de a obine suportul social. $cestea sunt recomandate mai ales dac un copil sufer de o boal cronic. /embrii sunt alei astfel nct grupul s fie apro"imativ omogen din perspectiva vrstei i tipului de problem. -articiparea la grup l a7ut pe copil s simt c nu este singurul care se confrunt cu acea problem. adaptative la boala lui. Jrupuri de suport pot fi organizate i pentru prinii care au copii cu boli cronice. -entru prini, participarea la grup este benefic n sensul descrcrii emoionale care i copleesc datorit schimbrilor pe care ei trebuie s le fac n via. e asemenea, grupul poate deveni o surs de nvarea a unor comportamente

Sumar
atorit cauzalitii multiple ale bolilor somatice i a rolului pe care factorii psihologici l au n adaptarea la boal este foarte important identificarea reprezentrii mentale a bolii pe care copilul o are la un moment dat. /odelul reprezentrii mentale al boii a fost elaborat de Levethal !&'('# i este un predictor semnficativ al evoluiei bolii. )omponentele acestui sunt* identitatea bolii, cauzalitatea, consecinele bolii, evoluia i controlabilitatea acesteia. e asemenea, n scopul optimizrii adaptrii copilului la boala psihosomatic trebuie abordate i aspectele care in de controlul durerii, creterea aderenei la tratament, intervenii n probleme emoionale
asociate cu boala, implicarea familiei i participarea la grupuri de suport.

23

S-ar putea să vă placă și

  • Planita
    Planita
    Document1 pagină
    Planita
    liliana_puchea
    Încă nu există evaluări
  • Castraveti
    Castraveti
    Document4 pagini
    Castraveti
    liliana_puchea
    Încă nu există evaluări
  • Castraveti
    Castraveti
    Document4 pagini
    Castraveti
    liliana_puchea
    Încă nu există evaluări
  • Pisica
    Pisica
    Document2 pagini
    Pisica
    liliana_puchea
    Încă nu există evaluări
  • Rugaciune
    Rugaciune
    Document1 pagină
    Rugaciune
    liliana_puchea
    Încă nu există evaluări
  • Retete
    Retete
    Document2 pagini
    Retete
    liliana_puchea
    Încă nu există evaluări
  • Pisica
    Pisica
    Document2 pagini
    Pisica
    liliana_puchea
    Încă nu există evaluări
  • Situatii de Stress
    Situatii de Stress
    Document1 pagină
    Situatii de Stress
    liliana_puchea
    Încă nu există evaluări
  • Pisica
    Pisica
    Document2 pagini
    Pisica
    liliana_puchea
    Încă nu există evaluări
  • Rata
    Rata
    Document3 pagini
    Rata
    liliana_puchea
    Încă nu există evaluări
  • Pui Cu Miere
    Pui Cu Miere
    Document1 pagină
    Pui Cu Miere
    liliana_puchea
    Încă nu există evaluări
  • Rata
    Rata
    Document3 pagini
    Rata
    liliana_puchea
    Încă nu există evaluări
  • Planita
    Planita
    Document1 pagină
    Planita
    liliana_puchea
    Încă nu există evaluări
  • Retete Vegane
    Retete Vegane
    Document21 pagini
    Retete Vegane
    liliana_puchea
    Încă nu există evaluări
  • Sufleu
    Sufleu
    Document1 pagină
    Sufleu
    liliana_puchea
    Încă nu există evaluări
  • Sufleu
    Sufleu
    Document1 pagină
    Sufleu
    liliana_puchea
    Încă nu există evaluări
  • Retete
    Retete
    Document2 pagini
    Retete
    liliana_puchea
    Încă nu există evaluări
  • Alba Ca Zapada
    Alba Ca Zapada
    Document1 pagină
    Alba Ca Zapada
    liliana_puchea
    Încă nu există evaluări
  • Retete
    Retete
    Document1 pagină
    Retete
    liliana_puchea
    Încă nu există evaluări
  • Chestionar Privind Stilurile Parentale
    Chestionar Privind Stilurile Parentale
    Document3 pagini
    Chestionar Privind Stilurile Parentale
    16mmsmile
    Încă nu există evaluări
  • Li Se Borbeau
    Li Se Borbeau
    Document41 pagini
    Li Se Borbeau
    liliana_puchea
    Încă nu există evaluări
  • Retete
    Retete
    Document1 pagină
    Retete
    liliana_puchea
    Încă nu există evaluări
  • Sufleu
    Sufleu
    Document1 pagină
    Sufleu
    liliana_puchea
    Încă nu există evaluări
  • Retete
    Retete
    Document1 pagină
    Retete
    liliana_puchea
    Încă nu există evaluări
  • Mincare
    Mincare
    Document2 pagini
    Mincare
    liliana_puchea
    Încă nu există evaluări
  • Sufleu
    Sufleu
    Document5 pagini
    Sufleu
    liliana_puchea
    Încă nu există evaluări
  • Sufleu
    Sufleu
    Document2 pagini
    Sufleu
    liliana_puchea
    Încă nu există evaluări
  • Sufleu
    Sufleu
    Document1 pagină
    Sufleu
    liliana_puchea
    Încă nu există evaluări
  • Sufleu
    Sufleu
    Document1 pagină
    Sufleu
    liliana_puchea
    Încă nu există evaluări
  • Sufleu
    Sufleu
    Document1 pagină
    Sufleu
    liliana_puchea
    Încă nu există evaluări