Sunteți pe pagina 1din 9

PROBLEMATICA MINORITATILOR IN FRANTA

INTRODUCERE In primul rand, doresc sa prezint o definitie a cuvantului minoritate, o definitie care este la indemana tuturor celor care doresc sa se informeze, sa tina cont de opinii diversificate, pentru a isi crea singuri intr un final, definita in ansam!lu a cuvantului minoritate" In sociologie si in teoria votului, o minoritate este un su!grup care formeaza mai putin de o #umatate din populatie si, ca regula, este depasita numeric de cel putin un alt su!grup, nu neaparat din ma#oritate" $cest termen poate fi utilizat pentru a caracteriza populatii cu o alta lim!a, nationalitate, religie, cultura, alt stil de viata sau orice alta caracteristica a acestor populatii acceptate ca niste parti ale unui grup de referinta" O %ma#oritate, in termeni socilogici, este un segment de populatie care depaseste din punct de vedere numeric toate celelalte segmente" Termenul de minoritate este in mod inevita!il asociat cu miscarile politice legate de asimilare, in care grupul minoritar isi pierde trasaturile distinctive si este a!sor!it &n grupul dominant" In politica unor tari, o minoritate este un grup etnic care este recunoscut astfel de catre legile statului gazda si, de aceea, are anumite drepturi care lipsesc altor grupuri" De e'emplu, vor!itorii lim!ilor minoritare recunoscute legal pot avea dreptul la educatie sau la comunicare cu guvernul central in lim!a materna" E'emple de tari care au prevederi speciale pentru minoritati sunt (ermania, )uedia si $nglia *care mentine insa conceptul de supranatiune !ritanica+" Diferitelor grupuri minoritare nu li se acorda adesea tratament egal" Unele grupuri sunt prea mici in comparate cu ma#oritatea, incat sunt

identificate ca parte a aceleiasi natiuni ca mem!ri ai ma#oritatii, sau sunt identificati ca o natiune separata dar sunt ignorati de ma#oritate datorita costurilor sau a altor aspecte" De e'emplu, un mem!ru al unui foarte mic grup etnic poate fi fortat sa !ifeze %altii pe o lista de recensamant si, drept consecinta, poate primi mai putine drepturi decat un mem!ru al unui grup mai numeros" ,ulte guverne contemporane prefera sa aprecieze ca cetatenii pe care i conduc apartin aceleiasi nationalitati, decat sa ii separe pe criterii etnice" $stfel de e'emple sunt -ranta si (recia" )U$ cer completarea unor ru!rici cu rasa si etnia &n fisele de recensamant, care astfel organizeaz. populatia in diferite su!grupuri, in principal !azate pe criterii de origine rasiala mai degra!a decat pe cea nationala")pania nu si imparte populatia in grupuri etnice, desi mentine notiunea oficiala de lim!i minoritare" Unele minoritati sunt asa de importante din punct de vedere numeric, istoric sau din alt punct de vedere, incat sistemul este de asa natura organizat incat sa le asigure egalitatea totala" Ca e'emplu, fosta repu!lic. iugoslav. /osnia si 0ertegovina recunoate trei natiuni constituente principale, nici una dintre ele nefiind o ma#oritate numerica" 1ro!lema sta!ilirii grupurilor minoritare si a determinarii e'tinderii privilegiilor ce li se cuvin este controversata" E'ista unii care apreciaza ca minoritatilor li se cuvin recunoastere si drepturi speciale, in timp ce altii cred ca este ne#ustificat pentru minoritari sa ceara drepturi speciale, atata vreme cat astfel impiedica aceste grupuri sa se integreze in societate 2 poate ducand c3iar la drumul catre separatism" )e apreciaza ca in Canada, esecul ma#oritatii vor!itoare de engleza de a asimila minoritatea vor!itoare de franceza a permis aparitia separatismului din 4ue!ec" O controversa speciala este generata de actiunea afirmativa sau de discriminarea pozitiva 5 ideea este de a acorda privilegii speciale minoritarilor, privilegii de care ma#oritatea sa nu se !ucure" Ca e'emplu este acela unui individ mem!ru al unei minoritati care i se acorda dreptul la admitere intr o universitate &n defavoarea unui ne minoritar, la fel de !ine sau mai !ine pregatit, pentru a asigura o cota de minoritari &n corpul studentesc"

1RO/6E,$TIC$ ,INORIT$TI6OR IN -R$NT$ 1rin acest proiect mi am propus sa fac o scurta analiza a pro!lematicii minoritatilor de pe teritoriul -rantei" $ceasta tara a fost tinta predilecta a migratorilor ce au venit la inceput din fostele colonii franceze, iar apoi din apro'imativ toata zona $fricii si a Orientului $propiat, zone in care statul francez a avut mereu influente" Rolul acestor populatii minoritare a fost unul divers, din simpli muncitori necalificati, muncitori in fa!ricile de munitie in perioada celor doua mari conflagratii mondiale, a#ungand astazi sa detina functii de conducere in statul francez sau in administratie sau sa pratice diferite sporturi aducand glorie tarii" Indiferent cum sunt privite, minoritatile din -ranta au un rol foarte puternic in viata sociala si economica" De multe ori aceste populatii de imigranti au fost la originea unor framantari interne care au produs neliniste atat la nivelul e'ecutivului francez cat si in ceea ce priveste comunitatea internationala" $stfel am considerat utila o a!ordare a pro!lematicii minoritatilor de pe teritoriul -rantei si a modului in care statul gestioneaza situatiile aparute de pe urma dinamicii sinuoase a acestor minoritati"

DE)1RE I)TORI$ RE)CRI)$ $ -R$NTEI

1arintii si profesorii din -ranta sunt infuriati de noile manuale care contin parti din istoria -rantei revizuite astfel incat sa evite remarci potential insultatoare la adresa elevilor apartin7nd minoritatilor etnice" Ei spun ca, &n scolile franceze, !unul simt a fost sacrificat in favoarea corectitudinii politice" Nativii din -ranta se tem acum ca identitatea lor va disparea &n cur7nd, &mpreuna cu istoria lor" Un manual de istorie moderna franceza are acum nu mai putin de 89 de pagini despre istoria sclaviei negrilor, &n timp ce, in acelasi timp, dedica doar : pagini realizarilor lui Napoleon"

Noile manuale de istorie ii supara teri!il atat pe parinti cat si pe profesori care le numesc corectitudine politica care a luat o razna" Dimitri Casali, profesor de istorie si cel mai !ine vandut autor pe gigantii nou e'pulzati din -ranta, avertizeaza asupra consecintelor dezastruoase ale noii politicii educationale" Daca nu ne &nvatam minoritatile noastre istoria tarii lor adoptive, ele nu se vor simti franceze" ;edem de#a revolte pe strazile noastre, e'clama Casali" In manualul nou, cruciadele sunt acum numite #ignitoare la adresa musulmanilor, Regele )oare 6udovic al I;< lea este etic3etat imperialist iar Napoleon este luat in deradere ca fiind un fel de colonel (addafi al vremurilor sale" ;edeta noilor manualelor scolare este prea putin cunoscutul rege din ,ali, =an>ou ,usa, care a domnit in $frica de ;est, &n secolul al ?@ lea" 1urificarea se e'tinde c3iar pana la giganti ai literaturii franceze precum ;ictor 0ugo, autor al capodoperei clasice de talie mondiala, ,izera!ilii" -ranta se destrama de#a, considera profesorul Casali, deoarece tinerii sai nu mai au identitate nationala" 1arintii sunt, de asemenea, profund &ngri#orati" Aean Noel ;illemin din 1aris, tatal a trei copii, spune5 $vem nevoie sa studiem c3iar si cele mai rele pagini ale istoriei noastre, deoarece nu poti &ntelege politica de astazi daca nu &ntelegi istoria, &n cazul &n care Btinerii din ziua de aziC doresc sa &nteleaga Bsituatia curentaC si sa voteze &n mod corespunzator" $ctiunea #uridica este privita ca singura modalitate de a opri stergerea istoriei nationale a -rantei" )colile dedica acum ?9 la suta din programa lor de studiu Imperiului $frican medieval din ,ali" 6 am studiat, si ma intre!5 care anume este contri!utia sa la dezvoltarea lumiiD, spune avocatul parizian ,arcel Ceccaldi" ,ii de oameni au semnat o petitie dupa ce lectii despre Revolutia -ranceza au fost &nlocuite de un studiu al regatului ,onomotapa3 din $frica, de care multi spun ca nu au auzit niciodata" ,inisterul Educatiei a refuzat sa fie intervievat, dar a dat aceasta declaratie5 )c3im!am programa scolara pentru a reflecta glo!alizarea" 6ectiile despre ,onomotapa3 sunt incluse in curriculum deoarece este important sa avem o vedere cu privire la culturile lumii, cum ar fi Egiptul, C3ina si India , spune declaratia"

Noul raport al Parlamentului European a sustinut ca lectii obligatorii sa fie predate la scoala cu pri!ire la beneficiile "niunii Europene de la #o varsta foarte frageda" Criticii spun ca elevii invata din ce in ce mai putin despre propriile lor tari si avertizeaza ca statele care opresc predarea propriului lor trecut istoric se condamna singure la a deveni istorie " DE)1RE I)TORICU6 ,INORIT$TI6OR IN -R$NT$ In istoria -ranEei, putina atentie a fost acordata impactului si influentei e'ercitate deimigranti asupra dezvoltarii natiunii franceze" $ceasta negli#are este cu atat mai surprinzatoare, cu cat se considera ca in ultimii doua sute de ani, -ranta, dintre toate statele europene a primit cei mai multi imigranti" ,ai mult, in ?F@9, procentul de straini din populatia franceza era mai mare decat cel al )tatelor Unite" Cel mai adesea, flu'urile de imigranti in -ranta in secolul al <I< lea proveneau din tarile vecine *Italia, )pania, 1ortugalia, /elgia+, fiind atrasi de oportunitatile in industria prelucratoare, constructii si agricultura" )e poate argumenta ca imigratia in masa in -ranta nu incepe cu adevarat decat in ?GH9, cand e'pansiunea economica si cresterea industriala a celui de al Doilea Imperiu, au creat o cerere de forta de munca care nu a putut fi acoperita la nivel naEional" $cest proces a continuat si a crescut in timpul celei de a Treia Repu!lici *?GI9 ?FJ9+, timp in care -ranta a aparut ca o putere industriala ma#ora" In ?GH?, strainii au reprezentat doar ?K din totalul populatiei" 1ana la mi#locul anilor ?GG9, procentul a crescut pana la aproape @K" $tat in timpul cat si dupa primul raz!oi mondial, -ranta a continuat sa recruteze muncitori straini pentru fa!ricarea munitiei in fa!rici cat si pentru a a#uta la rezolvarea lipsei interne de forta de munca, o data ce raz!oiul s a inc3eiat" -ranta a inceput sa primeasca tot mai putini imigranti din tarile europene si tot mai mulEi de la fostele sale colonii din $frica de Nord si de )ud si din $sia de )ud Est" Colonialismul a creat cel mai eficient canal pentru miscarile de migratie in -ranta" 1otential ma#or de forta de munca s a gasit in ,ag3re!, )enegal, Indoc3ina, ,artinica, (uLana -rancez., Insula Reunion"

De la mi#locul anilor ?FH9, mag3re!ienii au fost cel mai semnificativ grup de imigranti in -ranta" ,area ma#oritate a acestora nu proveneau din ,aroc sau Tunisia, ci din !i#uteria coroanei imperiului colonial francez $lgeria" Inainte de ?FJ9, fiecare stat naEtune era li!er sa 3otarasca cine putea intra pe teritoriul in care isi e'ercita suveranitatea, si cine dintre straini, putea deveni un conational" Insa, istoria politicii de imigratie arata ca in doua momente precise, -ranta a fost pe punctul de a alege politici de preferinta etnica e'plicita" In ?FJH, mai intai, atunci cand se sta!ileste pentru prima dat. o politica coerenta a imigratiei, al carei o!iectiv astfel definit de generalul de (aulle este de a com!ate %lipsa de oameni si %sla!iciunea natalitatii franceze"""o!stacolul principal care se opune redresarii noastre" $numiti e'perti propun sa se adopte un regim de cote pe zone geografice, inspirat din regimul atunci in vigoare in )tatele Unite" De (aulle el insusi sustine aceasta a!ordare" De fapt, dup. cel de al doilea raz!oi mondial, ca reactie la nazism, toate democratiile li!erale accepta sa isi supuna politicile de imigratie noilor norme de drept international" $stfel ele e'clud orice selectie a imigratiei pe cota etnica sau nationala" E;O6UTI$ DE $ 6UN(U6 TI,1U6UI $ ,INORIT$TI6OR DIN -R$NT$ $stazi apro'imativ trei milioane de musulmani traiesc in -ranta, ma#oritatea provenind din ,ag3re!" ,usulmanii au devenit cea mai mare comunitate religioasa, a doua dupa romano catolici" ,usulmanii din $frica de Nord traiesc o viata linistita,complet in armonie cu populatia francez." Cu toate acestea, ei nu ar putea ramane imuni la evolutiile politice si sociale din si in afara -rantei, in special in lumea musulman." Cresterea gradului de constientizare religioasa, in cautare de a pastra identita tea lor,decala#ele socioeconomice, politica guvernului francez in ceea ce priveste lumea musulmana, valurile de activitati su!versive, si nu in ultimul rand, raz!oiul din (olf si urmarile acestuia toate acestea si alti diferiti factori, au reprezentat o provocare serioasa pentru pacea si sta!ilitatea din regiunea mediteraneana" Orase franceze, in special porturile in care e'ista populatie imigranta considera!ila, se transforma treptat in zone de criza pentru scena europeana

contemporana" 1olitici adecvate de dialog si de intarire a increderii ar tre!ui sa fie puse in aplicare inainte ca situatia sa se inrautateasca" In plus fata de pro!lemele socio religioase, imigrantii musulmani din -ranta se confrunta cu greutati financiare, soma# si disparitatile economice" ,a#oritatea acestor imigranti sunt muncitori necalificati care sunt anga#ati in locuri de munca platite prost" Un numar tot mai mare de imigranti din $frica de Nord sunt dispusi sa lucreze pentru salarii mai mici in comparatie cu muncitorii de origine franceza" In consecinta revoltele fortei de munca au devenit agresive in orasele industriale, in special in orasele port la ,area ,editeran." 1otrivit lui Reuter stiri pu!licate in presa internationala pe ?F iulie ?FFJ, tinerii au dat foc la ?I autoturisme de la Nisa pentru a raz!una moartea unui coleg ara!,ucis in acte de violenta etnica" Rasismul si violenta de natura etnica este in crestere si ameninta sta!ilitatea si integritatea societatii franceze" Este o c3estiune de mare ingri#orare ca aproape H9K din imigranti sunt someri" In urma acestor conflicte, aflu'ul de refugiati din $frica de Nord si de imigrantii legali, a contri!uit spre agravarea situatiei" In iulie ?FG:, guvernul C3irac a adoptat o rezolutie din dreptul Coalitiei ce propunea sa ela!oreze legi mai stricte in materie de imigrare" $ceasta a autorizat administratiei locale de a e'pulza imigranti ilegali, a rezervat dreptul de acordare a cetateniei automat la copiii din parinti straini, si a dat mai multa putere politiei de frontiera de a refuza intrarea" In ?FG:, ?I99 de imigranti ilegali au fost e'pulzati din tara" Cu toate acestea, aceste masuri stricte nu ar putea solutiona in mod!eficient pro!lema" Dupa raz!oiul din (olf, posi!ilitatile de anga#are in Orientul ,i#lociu si $frica de Nord au scazut considera!il" Comisarul pentru Relatii Nord )ud, domnul $!el ,atutes, a propus ca statele mem!re sa dea a#utor economic mai mult si sa incura#eze investitiile private in sudul ,editeranei" -ranta, in ciuda incercarilor din ?FJH si de la sfarsitul anilor ?FI9, a ales intotdeauna sa respecte egalitatea strainilor in fata legilor si procedurilor sale, c3iar daca in practica se manifestau preferinte" $cest respect al egalitatii in fata legii, a neutralitatii in fata originilor la intrare ca pe teritoriul national este poate motivul pentru care in -ranta imigrantii si copiii lor se identifica mai !ine cu tara lor de adoptie" -ranta reuseste mult mai !ine integrarea culturala decat integrarea economica si sociala"

CU, )UNT 1RI;ITE ,INORIT$TI6E IN -R$NT$ -ranta gazduieste una dintre cele mai numeroase minoritati de culoare din Europa si cea mai numeroasa minoritate musulmana" Unul din ?9 locuitori ai tarii este de origine ara!a sau africana" Cu toate acestea, modelul traditional francez pentru integrare reprezinta un esec iar elita politica franceza ramane al!a intr o proportie covarsitoare" Utilizarea unor mi#loace ela!oratepentru protectia minoritatilor nation ale, precummasurile speciale, presupune recunoasterea faptului ca anumite grupuri au statutul de minoritati nationale" E'istenta acestora este negata de anumite state" In momentul ratificarii 1actului International cu privire la Drepturile Civile si 1olitice, -ranta a declarat ca art"8I nu este aplica!il" $rticolul invocat anunta ca -ranta este o repu!lica indivizi!ila, laica, democratica si sociala" Ea va asigura egalitatea tuturor cetatenilor in fata legii indiferent de origine, rasa ori religie" Toate credintele vor fi respectate" In virtutea art"8 -ranta nu recunoaste minoritatile" )istemul politic francez a devenit ar3aic" Insistand asupra idealului MegalitarismuluiM, tara se mandreste cu faptul ca nu face nicio diferenta in ceea ce priveste mostenirea etnica sau de rasa" )tatisticile privitoare la etnii si actiunea afirmativa sunt interzise, deoarece -ranta incearca sa fie o tara pentru care rasa nu este importanta, care isi trateaza toti cetatenii la fel" 1oliticienii din intregul spectru politic s au opus oferirii unui tratament deose!it minoritatilor, fie prin sta!ilirea unor cote, fie prin actiune afirmativ." $stfel, promovarea diversitatii reprezinta un camp minat, iar reprezentativitatea minoritatilor in politica francezs ramane o utopie" In apararea -rantei se poate spune ca e'perienta sa cu imigrantii care vin din tari non europene este recenta" In decursul ultimelor doua secole a a!sor!it mai multi imigranti decat orice alta tara europeana" Ins. imigrantii africani sau ara!i au inceput sa soseasca in -ranta a!ia in anii ?F:9" tara mai are nevoie de timp pentru a gasi o modalitate de a integra politic noii sai cetateni ce provin din tari non europene" Cu toate aceasta, mult laudatul

egalitarism al -rantei va ramane o idee teoretica dac. tara nu ia masurile eficiente necesare pentru a promova minoritatile"

/I/6IO(R$-IE

3ttp5NNOOO"edrc"roNdocsNdocsNcaietelPminEU RO"pdf,?8"9J"89?9 ?J 3ttp5NNOOO"sferapoliticii"roNsferaN?@INart?J !o!u"3tml, ?8"9J"89?9 ?? $ndreescu, (a!riel, Naiuni i minorit.i, 1olirom, Iai, 899J, pag"HG 3ttp5NNOOO"ziarulfaclia"roNEfectul O!ama pentru minoritatile din -rantaQ89@F@, 3ttp5NNOOO"scritu!e"comNsociologieNRE6$TII INTERETNICE R$)I$6E )IJ?HG8"p3p 3ttp5NNOOO"travelers OaL"comNEuropaNdescrierePfranta"3tml OOO"raz!ointrucuvant"ro