Sunteți pe pagina 1din 24

Anemiile microcitare

Dragomir Alexandra, Nicolae Ctlina Grupa 69, seria V, anul III 2014

Anemiile microcitare

Anemiile microcitare
Anemia este una din situaiile frecvent ntlnite n practica medical. Din punct de vedere funcional, se definete printr-o mas eritrocitar insuficient pentru asigurarea unei cantiti adecvate de oxigen esuturilor periferice . n practic, se consider anemie atunci cnd concentraia de hemoglobin, hematocritul i/sau numrul de eritrocite sunt sub valorile de referin. Clasificarea morfologic a anemiilor are n vedere aprecierea mrimii, formei i gradului de ncrcare cu hemoglobin a eritrocitelor. Trei tehnici principale sunt disponibile clinicianului pentru aprecierea acestor aspecte: (1) calcularea indicilor eritrocitari, (2) examinarea frotiului sanguin i (3) analiza curbei de distribuie a volumului eritrocitar. ncadrarea morfologic a anemiilor poate sugera unele mecanisme de boal, ceea ce permite dirijarea investigaiilor ulterioare, ctre un anumit grup de factori etiologici. Dup criteriul morfologic, anemiile se mpart n: normocitare (MCV 80100 fl), microcitare (MCV < 80 fl) i macrocitare (MCV> 100 fl). Anemiile microcitare sunt des ntlnite la copii i au drept caracteristic patogenic comun deficiena n sinteza hemoglobinei, cu apariia hipocromiei. Biosinteza normal a hemoglobinei are loc n citoplasma eritroblatilor din mduva osoas i necesit prezena n cantiti optime a celor trei componente: fierul, protoporfirina i globina. n funcie de nivelul deficienei se deosebesc anemii microcitare din cadrul unor: afeciuni ale metabolismului fierului (ex. Anemia feripriv, anemia cronic simpl), boli ale sintezei moleculelor de globin (ex. Hemoglobinopatii, talasemii) i boli ale sintezei de hem i porfirin (anemii sideroblastice). Cea mai frecvent cauz este deficitul de fier, anemia feripriv fiind cea mai ntlnit form de anemie de pe glob. Scderea cantitii totale de fier din organism reduce semnificativ aportul de fier din mduva osoas i are ca urmare anemia microcitar hipocrom caracteristic; de asemenea scderea fierului tisular este responsabil de semene i simptome revelatoare ca modificri de fanere, atrofia mucoaselor, astenia etc., caracteristice acestui tip de anemie. Boala afecteaz ambele sexe i toate vrstele, dar predomin la femei i copii. Anemia cronic simpl, a doua ca frecven, este o anemie uoar sau moderat la pacienii cu boli infecioase, inflamatorii sau neoplazice, care persist mai mult de 1-2 luni i a crei caracteristic este hiposideremia n prezena unor ample depozite de fier reticuloendotelial. Afeciunile ereditare, care au la baz o anormalitate n sinteza moleculelor de globin, pot fi mprite n: hemoglobinopatii calitative
1

Anemiile microcitare

Informaii generale
Hemoglobina reprezint elementul esenial pentru principala funcie fiziologic a eritrocitului: funcia respiratorie. Hemoglobina este o cromoprotein porfirinic care conine fier, n structura sa intrnd o parte proteic globina i o parte prostetic hemul. Globina difer ca structur de la o hemoglobin la alta, ea imprimnd specificitate diverselor hemoglobine cunoscute. n cursul dezvoltrii organismului de la embrion la adult se succed mai multe tipuri de hemoglobin; hemoglobinele embrionare Gower 1, Gower 2 i Portland sunt nlocuite ncepnd cu cea de-a 3-a lun de gestaie de ctre hemoglobina fetal (HbF), care reprezint 70-80% din totalul de hemoglobin la nou-nscut, dup care sinteza sa scade rapid, ajungnd la sfritul primului an de via la valori sub 2% din totalul hemoglobinei. HbA i HbA2 sunt caracteristice perioadei adulte de dezvoltare; sinteza lor ncepe nc din perioada fetal, iar dup natere ele nlocuiesc rapid HbF. La adultul normal, HbA reprezint 97-98%, HbA2 2-3%, iar HbF sub 1%. Lanurile polipeptidice , , , ale globinei alctuiesc hemoglobinele fiziologice (fiecare molecul de hemoglobin conine dou perechi de lanuri polipeptidice), lanul fiind comun celor trei hemoglobine: HbA = 22, HbA2 = 22, HbF = 22.

(caracterizate prin variante de hemoglobin anormal structural) i cantitative - talasemii familie de anemii cu mare heterogenicitate clinic, care au n comun sinteza deficitar a unei sau mai multor lanuri polipeptidice din hemoglobin normal. Clinic, aceste afeciuni se manifest de obicei sub form de anemie hemolitic, dar unele sunt funcional normale i prin urmare fr manifestri clinice (clinically sillent). Un rol important n diagnosticul de laborator l au hemograma, frotiul sanguin, electroforeza hemoglobinei. Anemiile sideroblastice sunt un grup heterogen de boli, ereditare sau dobndite, caracterizate prin prezena de sideroblati inelari n mduva osoas, ca urmare a acumulrii de fier n mitocondrii. Excesul e fier mitochondrial se consider consecina sintezei insuficiente a hemului, ca rezultat al scderii produciei de protoporfirin sau afectrii legrii fierului de protoporfirin. Gradul hipocromiei i microcitozei variaz considerabil de la o fomr de anemie sideroblastic la alta. Adesea dimorfismul eritrocitar este accentuat, cu o populaie microcitar hipocrom care coexist cu o populaie de eritrocite normale sau chiar macrocitare.

Anemiile microcitare

Deficitul de fier
Fierul este un oligoelement implicat intr-un spectru larg de procese biochimice,fiind esential pentru viata,in special pentru transportul gazelor respiratorii intrucat intra in structura hemoglobinei. Un organism adult contine 4-5 g de fier repartizat astfel: - 70% este legat de porfirine (forma functional activa),intrand in structura: a)hemoglobinei b) mioglobinei(stocheaza oxigenul in muschi) c) enzime heminice(au rol in respiratia celulara) - 25% se afla in depozite: a) feritina(fierul este legat de o apoferitina si este depozitat in celulele maduvei o soase,mucoasa intestinala,tubi renali,ficat,splina) b) hemosiderina(provine din feritina,dar difera printr-un continut mai ridicat de fier si prin faptul ca apoproteina este denaturata) - 1% fier circulant(fierul legat de transferina-beta globulina sintetizata in ficat) Sinteza de hemoglobina poate fi afectata la 3 niveluri: 1) metabolismul fierului: a) deficit total de fier din organism in ANEMIA FERIPRIVA b) distributie inadecvata in ANEMIA DIN BOLILE CRONICE 2) sinteza protoporfirinei (deficit de enzime care sintetizeaza in trepte protoporfirina IX) in ANEMIA SIDEROBLASTRICA 3) sinteza globinei in TALASEMII Deficitul total de fier din organism caracterizeaza anemia feripriva. Afecteaza ambele sexe predominant copii, tinerii in crestere si femeile. La copii, cei mai predispusi sunt: - cei care nu primesc in alimentatie suficient fier pentru a le satisface nevoile(la aceste varste se administreaza lapte praf fortifiat si cereale pentru copii fortifiate). - cei care beau prea mult lapte. Laptele ofera nutrienti importanti in dieta copilului dar are o concentratie scazuta de fier si deasemenea impiedica absorbitia fierului in organism - cei cu alergie la laptele de vaca, nediagnosticati. Un copil alergic care consuma lapte poate avea sangerari intestinale, care pot duce la anemie.

Anemiile microcitare

Daca medicul suspecteaza anemie feripriva, acesta va face o examinare clinica si va intreba de simptome si despre istoricul medical. Doctorul va dori sa stie: - orice medicamente administrate in trecut - obiceiuri despre programul de masa - orice maladie sau boala prezenta sau trecuta personala sau in familie - date despre sarcini, menstruatie sau alte surse de sangerare - de obicei, doctorul va recomanda teste ca sa verifice nivelul scazut al fierului si anemia.

Semne si simptome
Astenie, oboseala, scaderea capacitatii intelectuale, scaderea fortei fizice, ingestia unor substrante (pica), gheata (pagofagie), pamant(geofagie), disfagia pentru solide (sdr Plummer Vinson), piele uscata, subtire, palida, limba ceruita, stomatita angular (zabaluta), mucoasa nazala atrofiata (ozena), koilonichie, teleangiectazii Rendu-Osler; cardiovascular: tahicardie, extrasistole, hipotentiune posturala, hemoragie.

Diagnostic
In investigarea unei anemii trebuie urmarite urmatoarele etape: 1) Hemograma - test care confirma prezenta anemiei, arata severitatea + Frotiu din sange periferic pentru analizarea morfologiei eritrocitelor (in anemie feripriva: eritrocitein semn de tras la tinta) 2) Examinare a maduvei osoase (in cazul in care pacientul nu raspunde la tratament): hiperplazie eritroida, eritroblasti mici cu citoplasma zdrentiuta, hemosiderina absenta. Examenul paraclinic reflecta: - Scaderea nr. de eritrocite, a indicelui reticulocitar, hemoglobina, VEM, CHEM, sideremia, transferina - Cresterea RDW, Capacitatea totala de legare a transferinei In cazul pacientilor care au un aport deficitar de fier sau au avut o hemoragie nu sunt necesare alte teste. Se recomanda aportul oral de fier si daca se observa dupa 1-4 saptamani o imbunatatire a analizelor: creste nr de eritrocite, hemoglobina si VEM se confirma diagnosticul deficientei de fier. Pentru confirmarea suspiciunii de anemie feripriva se dozeaza FERITINA SERICA, deoarece este singura anemie hipocroma in care scade feritina, crescand in talasemii si anemii sideroblastice.

Anemiile microcitare

Daca doctorul suspecteaza ca o sangerare in tubul digestiv provoaca anemia, exista anumite teste care determina cauza sangerarii. Aceste pot fi: - un test hemocult care determina sangele din materiile fecale. - colonoscopie. Acest test inspecteaza intregul intestin mare (colonul) folosind un colonoscop lung, flexibil, iluminat ca sa vada polipii sau alte surse de sangerare - endoscopie digestiva superioara. Acest test, care foloseste une endoscop subtire, flexibil, luminat, poate ajuta la identificarea ulcerului sau alte cauze ale iritatiei sau sangerarii - endoscopia prin capsule enterale prevazute cu o camera video. Pentru acest test, trebuie inghitita o capsula care contine o camera video mica.

Tratament
Administrare orala de fier aprox 6 mg/kg corp pe zi, doza putand fi administrate in 2 prize sau 3 in functie severitate si de pacient. Suplimentar se adauga si vitamina C pt ca favorizeaza o mai buna absorbtie a fierului. Trebuie sa se tina cont si de recomandarea medicala in ceea ce priveste dieta: comsumarea de alimente bogata in fier (produse de origine animala: ficat, legume verzi, seminte de floarea soarelui, naut, boabe de fasole, lapte de soia, orez brun, paine integral, germeni de grau etc), sa se reduca consumul prea mare de lapte de vaca la copii si adulti. Nota: suplimentarea consumului de fier trebuie mentinut inca 2 luni de la normalizarea valorilor.

Prevenire
Medicii recomanda urmatoarele cu scopul de a dezvolta si mentine un nivel normal al fierului la copii si tineri: - copiii ar trebui alaptati la san daca este posibil. Este bine sa se alapteze timp de 4 pana la 6 luni dupa nastere fara sa se foloseasca alte alimente si lichide. Daca copilul nu este alaptat la san sau primeste o alimentatie partial formata din lapte de san este bine sa se foloseasca formule de lapte fortificate cu fier. Dupa ce se implinesc 4 la 6 luni, pe langa laptele de la mama si suplimente de fier, copilul are nevoie de 2 sau 3 mese pe zi cu alimente bogate in fier. Cerealele care contin fier sunt o sursa foarte buna. - este bine sa se foloseasca alimente fortificate cu fier pentru copiii care nu mai sunt alaptati la san - copiilor sub 12 luni nu le este recomandat consumul de lapte de vaca, capra sau de soia. Copii de 1 pana la 5 ani nu ar trebui sa consume mai mult de 700 mL pe zi din aceste catogorii de lapte care sunt slabe in continutul de fier
5

Anemiile microcitare

- in cazul femeilor insarcinate, doctorul va testa nivelul de fier la prima vizita prenatala si ea sau el va recomanda pastile prenatale care contin fier (30 mg pe zi). In cazul anemiei, medicul va prescrie o doza mai mare.

TALASEMIA
Definitie: Afectiune ereditara, cu transmitere autosomala caracterizata prin afectarea unuia din lanturile din structura componentei proteice a hemoglobinei. In cursul dezvoiltarii unui organism apar urmatoarele tipuri de hemoglobina: 1)GOWER I,GOWER II,PORTLAND(sinteza din sacul vitelin) 2)HbF(alfa2 gamma2) sintetizata in ficat la fat >3 luni 90-95% 3)HbA1(alfa 2 beta 2) sintetizata in maduva osoasa care la adult 97-98% 4)HbA2(alfa 2 delta2) sintetizata in maduva osoasa la adult 2-3% In functie de lantul afectat talasemia se imparte in : 1)alfa-talasemie 2)beta-talasemie

Beta-talasemia
Beta-talasemia majora numita si anemia Cooley este o forma severa de boala, cu debut in perioada de sugar. Se manifesta prin anemie marcata, hepatosplenomegalie (marirea in volum a splinei si ficatului), infectii severe si deformari osoase ale oaselor craniului si fetei:craniuin perie,facies mongoloid,bose frontale proeminente,baza nasului largita,hipertrofie maxilara. Clusterul genelor este localizat pe cromozomul 11, se intinde pe o lungime de 50 kb si contine in urmatoarea ordine: o gena epsilon (), 2 gene gamma (denumite G si A), o pseudogena (), o gena delta () si o gena (denumita HBB) care codifica -globina1. Fiecare gena prezinta 3 secvente care codifica proteine (exoni) si 2 regiuni care aparent nu au nici un rol in sinteza proteinelor (introni = intervening sequences), flancate de secvente 5 si 3, care de asemenea nu intervin in procesul de translatie. La capatul 5 al fiecarei gene se gaseste promotorul, o secventa necesara pentru initierea transcriptiei. Promotorul genei include 3 secvente: TATA box, CCATT box si motive CACC duplicate. Atat exonii cat si intronii sufera fenomenul de transcriptie a ADN-ului in ARN mesager; acest proces este controlat de factori de transcriptie care se leaga de promotori si de elementele de control situate in amonte intensificatori (enhancers) care cresc foarte mult viteza de transcriptie. Astfel, genele -globinei se afla sub influenta unui element intensificator major, denumit regiunea de control a locusului (-LCR) (vezi figura)
6

Anemiile microcitare

Beta talasemia apare mai frecvent la populatiile din bazinul mediteranean insa pot fi afectate si alte grupuri etnice. Severitatea defectului este variabila. Persoanele normale prezinta 2 alele pentru -globina, astfel ca -talasemia poate sa apara intr-o stare heterozigota sau homozigota. Deoarece exista un numar mare de mutatii asociate cu -talasemia sunt posibile si cazuri de heterozigotie compusa, care apar atunci cand o persoana poseda 2 gene mutante. Sunt descrise doua categorii mari de -talasemie: - o talasemia (beta zero talasemia): caracterizata prin absenta expresiei unei gene anormale sau mai rar, deletia acesteia; atunci cand defectul apare in stare homozigota (o/o) este afectata complet sinteza lanturilor si implicit a hemoglobinei A; - + talasemie (beta plus talasemie): caracterizata printr-o expresie redusa (dar nu absenta) a unei gene anormale; atunci cand defectul apare in stare homozigota exista o oarecare productie de hemoglobina A.Are 2 subtipuri principale: a)severa ,mediteraneana; b)usoara:Africana Heterozigotii compusi pentru -talasemie pot avea 2 gene o sau + diferite sau atat o gena + cat si una 0 (+/o).

Simptome
Tabloul clinic este extrem de variabil. Statusul heterozigot pentru talasemie, denumit si tara -talasemica sau -talasemie minora, este in majoritatea cazurilor o conditie clinic asimptomatica. Statusul homozigot sau heterozigotia compusa pentru -talasemie conduc de obicei la un fenotip clinic sever, denumit -talasemie majora, in care persoanele afectate sunt dependente
7

Anemiile microcitare

de transfuziile de sange. Termenul de -talasemie intermedia include conditii clinice de severitate intermediara intre formele minora si majora; persoanele afectate sunt simptomatice si pot necesita ocazional transfuzii de sange, fara ca acestea sa fie insa esentiale pentru mentinerea vietii.

Diagnostic
Examenul de laborator arata: Valori scazute ale:Hb,VEM,CHEM Valori crescute:reticulocite,sideremia INDICELE MENTZER=MCV/RBC<13(invers ca la anemia feripriva) Frotiu de sange:microcitoza,hipocromie,hematii in semn de tras la tinta,schizocite,umbre eritrocitare,punctatii bazofile. Investigatii specifice: Rezistenta osmotica (este crescuta), Bilirubina (este crescuta), Fierul seric (crescut), Electroforeza hemoglobinei. Exista teste care pot diagnostica talasemia in timpul sarcinii si pot determina cat de severa este forma. Testele folosite pentru diagnosticul talasemiei la fetus includ: biopsierea vilozitatilor corionice, amniocenteza, analiza sangelui fetal.

Complicatiile talasemiei
In talasemie complicatiile apar ca urmare a prezentei hemoglobinei anormale: prin distrugerea precoce a hematiilor si acumularii de fier in organism (hemocromatoza), prin oxigenarea deficitara a tesuturilor (incetinirea ritmului de crestere). Infectiile, deformarea oaselor lungi, splenomegalia si afectarea cordului apar in anemia severa, in formele grave de talasemie, tratate eronat.

Tratamentul talasemiei
Bolile genetice, inclusiv talasemia, beneficiaza de tratament profilactic, inainte ca boala sa se manifeste, dar si tratament curativ. Tratamentul profilactic consta in depistarea purtatorilor de mutatii ale genelor care codifica hemoglobina prenatal prin electroforeza hemoglobinei in sangele fetal si pregatirea tratamentului substitutiv, in vederea evitarii aparitiei complicatiilor. Tratamentul curativ este efectuat doar in formele severe si consta in combaterea infectiilor cu antibiotice si corectia anemiei prin transfuzii de sange. Pentru contracararea efectelor toxice ale fierului este necesara administrarea continua a chelatorilor de fier (Desferal), sau flebotomia (indepartarea unei cantitati de sange din organism).

Anemiile microcitare

ALFA TALASEMIA
Alfa-talasemiile reprezinta un grup de afectiuni cu transmitere genetica autozomal-recesiva caracterizate printr-o rata scazuta de sinteza a lanturilor ale globinei. Clusterul genelor este localizat in apropierea telomerului cromozomului 16, se intinde pe o lungime de 28 kb si contine in urmatoarea ordine: o gena zeta (), o pseudogena (), o pseudogena () si doua gene , care codifica 2-globina si 1-globina, denumite HBA2 si respectiv HBA11. Fiecare gena prezinta 3 secvente care codifica proteine (exoni) si 2 regiuni care aparent nu au nici un rol in sinteza proteinelor (introni = intervening sequences), flancate de secvente 5 si 3, care de asemenea nu intervin in procesul de translatie. La capatul 5 al fiecarei gene se gaseste promotorul, o secventa necesara pentru initierea transcriptiei. Promotorul genei include 2 secvente: TATA box si CCATT box. Atat exonii cat si intronii sufera fenomenul de transcriptie a ADNului in ARN mesager; acest proces este controlat de factori de transcriptie care se leaga de promotori si de elementele de control situate in amonte intensificatori (enhancers) care cresc foarte mult viteza de transcriptie. Astfel, genele -globinei se afla sub influenta unui element intensificator major, denumit HS-40 (vezi figura)

Alfa-talasemiile se produc atunci cand una sau mai multe gene care codifica lanturile ale globinei lipsesc sau sunt afectate. Severitatea defectului
9

Anemiile microcitare

este variabila; una din extreme este conditia complet asimptomatica ce rezulta din deletia sau disfunctia uneia din cele 4 gene ; la polul opus este situatsindromul Hemoglobinei Bart, produs prin deletia celor 4 gene , caracterizat prin hidrops fetal, de obicei incompatibil cu viata (edeme generalizate, efuziuni pleurale si pericardice, hepatosplenomegalie, anemie hipocroma severa in absenta unei incompatibilitati de grup sangvin si Rh). Unele din manifestarile clinico-patologice ale sindroamelor alfatalasemice rezulta ca urmare a absentei lantului , in timp ce altele se produc prin afectarea precursorilor eritropoietici de catre lanturile non- aflate in exces. Astfel, lanturile si sintetizate in exces formeaza tetrameri, rezultand hemoglobinele H (4) si Bart (4). Atunci cand ambele gene de pe un singur cromozo m sufera o deletie sau o inactivare completa a transcriptiei conditia rezultata este denumita 0talasemie (alfa-zero talasemie); atunci cand se mentine o functie reziduala a genei si o anume productie a lantului , de exemplu in cazul deletiei unei singure gene de pe un cromozom, se utilizeaza termenul de + talasemie (alfa-plus talasemie). Deletia sau disfunctia a trei gene genereaza boala HbH. Din punct de vedere al defectului genetic subiacent alfa-talasemiile sunt impartite in talasemii deletionale si non-deletionale. Talasemiile deletionale vor genera 0 talasemie sau + talasemie, in functie de natura si lungimea deletiei. Talasemiile nedeletionale conduc de obicei la + talasemie si rezulta prin: - mutatii ale codonului de initiere; - mutatii care afecteaza clivajul, innadirea, poliadenilarea sau stabilitatea ARN-ului; - productia unui lant structural anormal, care este fie sintetizat la o rata redusa, fie este instabil1.

Alfa plus-talasemia
Tara de + talasemie este cea mai frecventa afectiune monogenica din lume. Mutatiile cele mai obisnuite sunt sunt -3.7 si -4.2. Aproximativ un sfert din persoanele de origine africana sunt heterozigote pentru + talasemie (avand genotipul -3.7/), in timp ce 1-2% sunt homozigoti (genotip -3.7/-3.7). Alte grupuri etnice care pot asocia + talasemie deletionala sunt grecii, cipriotii, turcii, sarzii, libanezii, sauditii, indienii, tailandezii, filipinezii, indonezienii, melanezienii si polinezienii. Mai putin frecvent, + talasemia rezulta ca urmare a unei mutatii punctiforme a genei 2, denumita T (intalnita in Orientul Mijlociu, dar si in Cipru si Sardinia). Alfa-plus talasemiile non-deletionale care afecteaza gena 1, denumite T, sunt forme mai usoare in comparatie cu T, fiind de regula intermediare ca severitate intre -/ si -/. Anumite variante de lant pot da nastere fenotipului de + talasemie. Acestea includ: Hb Constant Spring, Hb Q, Hb Icaria, Hb Seal Rock si Hb Koya Dora. Cea mai
10

Anemiile microcitare

obisnuita forma de -talasemie nedeletionala este hemoglobina Constant Spring, cu o frecventa de 1-8% in Tailanda. Aceasta varianta este datorata unei mutatii a codonului de terminalizare al genei 2, in urma careia se adauga la lantul o secventa de 31 aminoacizi; ARN-ul mesager este foarte instabil, iar rata sintezei lantului este redusa la aproximativ 1%. Heterozigotii pentru + talasemie (-/) pot prezenta fie un tablou hematologic normal, fie o anemie discreta, cu reducerea usoara a VEM si HEM. In medie, valoarea Hb este cu 1g/dL mai mica decat la persoanele cu cele 4 gene intacte. Electroforeza Hb este normala, la fel ca si separarea fractiunilor prin cromatografie lichida sub inalta presiune (HPLC). Homozigotii pentru + talasemie (-/-) prezinta de obicei un tablou hematologic similar cu cel intalnit in beta-talasemia minora. Heterozigotii pentru Hb Constant Spring prezinta un grad mai mare de anemie decat cel intalnit in tara de + talasemie, insa VEM nu este redus in mod proportional; punctatiile bazofile sunt de regula proeminente. Homozigotii pentru aceasta varianta sunt anemici, cu o reducere marcata a HEM; VEM este mai putin scazut datorita hidratarii celulare excesive (consecutiva afectarii membranei eritrocitare de catre lanturile si CS oxidate). Diagnosticul tarei de alfa-talasemie este suspectat in conditiile unei microcitoze persistente care nu este explicata prin deficitul de fier sau prin existenta tarei de sau talasemie. Numai testarea genetica poate stabili diagnosticul de certitudine.

Alfa 0-talasemia
Aceasta conditie rezulta de obicei prin deletia ambelor gene ; rareori se produce numai prin deletia genei 1 si a secventelor in amonte cu inactivarea genei 2 restante. Este relativ comuna in sud-estul Chinei, precum si in Tailanda, Vietnam, Laos, Cambodgia, Malaezia si Filipine. Este intalnita cu o frecventa mai mica in zona mediteraneana (Grecia, Cipru, Turcia, Israel, Sardinia). Trei tipuri de deletie sunt mai frecvente in sud-estul Asiei: -SEA , -FIL, THAI (ultimele doua constituie deletii mari care includ si gena ). In regiunea mediteraneana cea mai cunoscuta deletie este -MED, care nu include si gena . In statusul heterozigot nu exista diferente ale tabloului clinic sau hematologic intre diferitele deletii care genereaza 0 talasemia. Tara de 0 talasemie conduce la o anemie foarte usoara insotita de un numar crescut de eritrocite si de reducerea indicilor VEM si HEM. Diagnosticul este suspectat in prezenta acestor modificari aparute la persoane cu origine etnica sugestiva si avand o electroforeza a Hb normala. Confirmarea se efectueaza prin testare genetica.

11

Anemiile microcitare

Boala hemoglobinei H
Este un sindrom clinic rezultat dintr-o varietate mare de anomalii genetice. Cauza cea mai obisnuita este heterozigotia compusa pentru + talasemie si 0 talasemie, cum ar fi -SEA/-4.2 in sud-estul Asiei sau 20.5/3.7 ori -MED /-3.7 in regiunea mediteraneana. Un mecanism alternativ il constituie heterozigotia compusa pentru 0 talasemie si o -talasemie nedeletionala, cum ar fi hemoglobina Constant Spring sau tipul Saudi (- SEA CS / sau -MED/ TSaudi); mai este posibila si homozigotia pentru talasemia nedeletionala, in principal TSaudi/ TSaudi. Boala HbH este caracterizata printr-o reducere semnificativa a ratei de sinteza a lanturilor , avand drept rezultat o anemie microcitara hipocroma moderat-severa (Hb 7-10 g/dL, VEM 50-65 fL, HEM 15-20 pg, CHEM 25-30 g/dL) insotita de reticulocitoza. Electroforeza Hb sau HPLC indica prezenta hemoglobinei H cu migrare rapida, intr-un procent de 2-40% (de regula 8-10%). Procentul de HbA2 este redus, iar cel de HbF poate fi usor crescut (1-3%). Pe frotiul de sange colorat supravital pot fi observate incluziile HbH (precipitatele de lanturi ), intr-un procent ridicat de eritrocite (35-90%), cu aspect caracteristic de minge de golf. Atunci cand boala HbH este cauzata de talasemii nedeletionale, hemoglobina H nu este detectata intotdeauna pe electroforeza Hb, iar incluziile HbH sunt inconstante; aceasta se datoreaza probabil faptului ca lanturile formeaza impreuna cu un lant anormal dimeri tranzitorii si instabili care sunt distrusi rapid.

Sindromul hemoglobinei Bart


Homozigotia pentru 0 talasemie conduce la imposibilitatea sintezei lanturilor , cu absenta producerii hemoglobinelor F, A sau A2. Aceasta conditie este de obicei incompatibila cu viata extrauterina. Deletia tuturor celor 4 gene , dar cu una sau ambele gene intacte ( - SEA /- -SEA, - -MED /- -MED, - -SEA/- -THAI sau -SEA/- -FIL) are drept rezultat hidropsul fetal al hemoglobinei Bart. Majoritatea hemoglobinei prezente este constituita de Hb Bart, ce este alcatuita din 4 tetrameri , este instabila si incapabila sa furnizeze oxigen tesuturilor. Restul hemoglobinei este reprezentat de Hb Portland 2 (22) care, fiind capabila sa livreze oxigen tesuturilor, reuseste sa mentina fatul in viata pana in trimestrul trei de sarcina. Se dezvolta o anemie severa insotita de hematopoieza extramedulara ce conduce la hepatosplenomegalie. Atunci cand exista o deletie mare ce include genele nu poate fi produsa nici o forma de hemoglobina functionala. Singurele Hb sintetizate sunt Hb Bart si un tetramer 4. Moartea fatului se inregistreaza precoce in sarcina, cu avort
12

Anemiile microcitare

consecutiv. Acest sindrom poate rezulta ca urmare a homozigotiei pentru FIL sau -THAI. La electroforeza hemoglobinei si HPLC se constata Hb Bart intr-un procent de 70-100% si, uneori, cantitati mici de Hb Portland 1, Portland 2 si HbH. Cazurile produse ca urmare a homozigotiei pentru -FIL sau -THAI nu prezinta Hb Portland 1 sau 2. Datorita consecintelor letale asupra fatului, este esential ca aceasta conditie sa fie depistata precoce in sarcina prin identificarea tuturor cuplurilor purtatoare ale tarei de 0 talasemie. Atunci cand ambii parinti prezinta tara de 0 talasemie este necesara analiza ADN-ului fetal. Pentru diagnostic se utilizeaza tesut fetal obtinut prin prelevarea de vilozitati coriale in primul trimestru sau din lichid amniotic in trimestrul doi de sarcina1.

ANEMIA SIDEROBLASTICA
Este o boala in care maduva osoasa produce sideroblasti inelari(eritroblasti nucleate anormali,precursori ai eritrocitelor care au granule de fier depozitate in mitocondrii,si se cheama sideroblasti inelari datorita aranjamentului granulelor de fier in jurul nucleului)in loc de eritrocite normale.In anemia sideroblastica corpul are sufficient fier insa nu il poate incorpora in hemoglobina. Aceste sideroblaste nu sunt patognomonice,ci mai de graba sunt o manifesteare a unei tulburari a maduvei osoase.Un astfel de sideroblast poate fi observant prin colorarea cu albastru de Prusia cand se evidentiaza foarte bine inelul din jurul nucleului. Cauzele: 1) congenitale: a) x-linkata cu deficit de ALAS2,anemie ereditara sideroblastica cu ataxie b) autozomala:miopatia mitocondriala cu anemie sideroblastica c) mitocondriala (sdr Pearson - maduva pancreas - care este o tulburare multisistemica cauzata de depletii in AND-ul mitocondrial si se manifesta prin anemie sideroblastica refractara,neutropenie, celule vacuolate in precursorrii maduvei, insuficienta pancreatica exocrine, malabsorbtie) 2) dobandita: a) anemia sideroblastica primara (sdr mielodisplazic) b) anemia sideroblastica secundara tratamentului cu izoniazida sau intoxicatiilor cu plumb, etabol, cloramfenicol etc. Complicatiile: hemocromatoza secundara terapiei prin transfuzii de sange si leucemia acuta.
13

Anemiile microcitare

Diagnostic
1) Hemoleucograma complete si microscopia sangelui periferic:arata anemie moderata,VEM scazut cu morfologie microcitara.Siderocitele si corpii PAPPENHEIMER (eritrocite hipocrome cu depozite bazofile de fier) sunt celule care s-au maturat sufiecient pentru a ajunge in sangele periferic. Apar si nivele scazute de B12 combinat cu cel de fier. Pot fi afectate si alti linii celulare: leucopenia, trobocitopenie. 2) aspirat medular si biopsia 3) examen histologic: evidentierea de sideroblaste inelare psete 15% dintre precursori eritrocitari.

Tratament
nlaturarea agentilor toxici:zinc,plumb ,medicamente - terapia cu vitamina B6-piridoxina care ofera un raspuns bun cateva saptamani cu reticulocitoza si cresterea nivelului de hemoglobin. In cazul in care un bolnav nu raspunde la piridoxina si poate administra piridoxal 5 fosfat. - transfuziile sunt tratamentul de elective la cei care nu raspund la piridoxina.tratamentul este problematic pentru ca are drept consecinta aparitia hemocromatozei. - transplantul este ultima solutie pentru pacientii rezistenti la piridoxina si ddependenti de transfuzii de sange.

Siclemia
Siclemia este o form de anemie ereditar care apare din cauza sintezei defectuoase de hemoglobin. n urm cu 60 de ani, oamenii de tiin au descoperit cauya principal a bolii cu celule n form de secer. La nivelul vaselor de dimeniuni mici (capilarele) ale persoanelor diagnosticate cu aceast tulburare se pot produce ocluzii datorate hematiilor n form de semilun. Acest lucru nu se ntmpl n mod obinuit n cazul hematiilor n form de disc. Consecina poate fi apariia unor dureri severe, afectarea organelor major i o durat de via semnificativ sczut a hematiilor de acest fel (aprox 16 zile). Cercettorii au decoperit ulterior c boala este consecina mutaiei unei singure protein a hemoglobinei i au realizat c forma de secer ntlnit des la persoanele din zonele cu clim

14

Anemiile microcitare

tropical este de fapt o adaptare evolutiv, care poate ajuta la protejarea mpotriva malariei. Totui, contrar celor nvate de oamenii de tiin despre boala care afecteaz 13 miliane de oameni din ntreaga lume, exist puine tratamente disponibile. Anemia falciform este o maladie prezent mai des la negrii. Se regsete, dar cu o frecven mai sczut, la populaiile mediteraneene estice i din Europa de Est. este o boal ce persit toat viaa ncepnd cu a doua jumtate a primului an de via, durata medie de via la un pacient cu siclemie fiind de aproximativ 50 ani. Drepanocitoza este originar din Africa de est, unde are cea mai mare frecven. Polimorfismul AND al genei S sugereay c mutaia a aprut din alte 5 mutaii separate, 4 n Africa i 1 n India. Siclemia (Hemoglobina S, Drepanocitoza sau Anemia falciform) reprezint o hemoglobinopatie calitativ caracterizat prin prezena de HbS anormal n eritrocite, acestea avnd form de secer (drepanocite) i se manifest ca o anemie hemolitic cronic, cu evoluie sever, nsoit de fenomene de obstrucie vascular, care duc la posibila infarctizare a organelor interne. Cu toate acestea, HbS confer un anumit grad de rezisten fa de malaria cu Plasmodium falciparum, astfel nct n zonele cu populaii care expun asemenea particulariti hematologice, malaria nu se dezvolt sub form endemic. Acest lucru se realizeaz prin accelerarea distrugerii eritrocitelor, astfel nct celulele parasite sunt ndeprtate i prin faptul c parazitului i este mai greu s metabolizeze sau s intre n eritrocitul afectat. Siclemia apare mai frecvent la persoanele din regiunile tropicale i subtropicale, unde malaria este comun. O treime din populaia din Africa subsaharian prezint gena, deoarece n zonele n care malaria este des ntlnit, prezena genei este benefic: astfel, oamenii care au doar una din cele dou alele ale genei, dei nu devin imuni la malarie, sunt mult mai tolerani la infecie, prezentnd simptome mai puin severe, i avnd o mortalitate mult mai mic atunci cnd sunt infectai. Prevalena bolii n Statele Unite este de aproximativ 1 la 5.000, afectnd n special indivizii de origine african. Drepanocitoza mai poate fi ntlnit i n rndul populaiilor din Asia sau Peninsula Arab. Drepanocitoza este cauzat de o mutaie n lanul -globinei al hemoglobinei, nlocuind n poziia 6 acidul glutamic (hidrofil) cu aminoacidul valin (hidrofob). Gena -globinei se gsete pe cromozomul 11. Asocierea a 2 lanuri de -globin cu dou lanuri mutante de -globin rezult n formarea hemoglobinei S.
15

Anemiile microcitare

Procesul de siclizare este adesea declanat de scderea presiunii oxigenului i pH-ului. Astfel, n condiii hipoxice (de exemplu, la o altitudine mare), lipsa unui aminoacid polar n poziia a asea n lanul -globinei duce la agregarea moleculelor de hemoglobin, care denatureaz structura hematiilor, trecnd din forma de disc biconcav n forma de secer, ducnd la scaderea elasticitatii hematiilor. Hematiile normale din snge sunt destul de elastice, proprietate ce le permite s se deformeze pentru a putea trece prin capilare. n siclemie, hipoxia favorizeaz trecerea hematiilor n forma de secer (proces de siclizare) , ceea ce le reduce elasticitatea, iar atunci cnd se revine la o concentraie normal de oxigen, acestea nu mai sunt capabile s-i restabileasc forma normal. Astfel, aceste celule nu mai sunt capabile s treac prin capilarele nguste, ceea ce duce la ocluzia vaselor, i ischemie. Anemia este declanat de hemoliz (distrugerea hematiilor), din cauza structurii acestora. Dei mduva osoas ncearc s compenseze pierderile prin intensificarea eritropoiezei, aceasta nu este de ajuns. Hematiile normale au o durat de via de 90-120 de zile, ns drepanocitele pot supravieui numai 10 20 de zile.

Manifestrile anemiei falciforme


Simptomele anemiei falciforme apar de obicei la cteva luni dup natere, din cauza predominanei hemoglobinei F (fetale) n organismul nou-nscutului. Simptomele ncep s apar odat cu debutul sintezei masive de lanuri modificate pentru producia de hemoglobin S (dup primele 4 luni de via) i pot prezenta mari variaii de la o persoan la alta. Simptomele se pot ncadra n: Crize vaso-oclusive: cauzate de aderena i blocarea hematiilor n form de secer n microcirculaie, mpiedicnd transportul oxigenului la nivelul organelor, ceea ce duce n timp la dureri de intensitate mare. o creier: accident vascular cerebral ischemic; o splin: infarct splenic; o plmni: pneumonie, hipertensiune pulmonar; o rinichi: nefropatii, pn la insuficien renal; o oase: osteonecroz avascular; o muchi; Anemie hemolitic: drepanocitele sunt eliminate rapid din organism, din cauza formei lor anormale. O consecin a acestui fapt l reprezint icterul, cnd capacitatea de eliminare a hematiilor cu HbS este depit, iar bilirubina rezultat se acumuleaz la nivelul pielii, conjunctivei i mucoaselor.
16

Anemiile microcitare

Infecii: n special cu pneumococi sau meningococi (asplenie funcional). Dou dintre cel mai des ntlnite evenimente sunt crizele dureroase vasooclusiv i sindromul toracic acut. Pe lng acestea, adulii afectai sunt supui riscului de a dezvolta o vasculopatie progresiv caracterizat de hipertensiune arterial sistemic i pulmonar, disfuncii endoteliale i schimbri proliferative la nivelul muchilor netezi ai vaselor de snge. O dat cu naintarea n vrst, ncep s apar complicaii cronice ale bolii, ce se pot traduce prin ntrziere de cretere, ntrziere pubertal, deficite nutritive (folai), tulburri cardio-pulmonare, defecte retiniene (vasele de la nivelul ochilor sunt mai sensibile la ocluziile produse de hematiile anormale), nefropatii (ocluzarea arteriolelor i capilarelor de la nivel renal duce la hiperfiltrare i glomerulopatie), priapism, necroza avascular a osului i hipertensiune arterial pulomonar. Alte simptome includ: Icter al scleroticii i prezena unor vase sanguine anormale la niv elul conjunctivei. Membrele mucoase sunt albicioase Se poate auzi un murmur sistolic la nivel precordial n copilrie este prezent splenomegalia, care dispare la aduli datorit autosplenectomiei. Tot la aduli, se pot observa ulceraii deasupra maleolelor. n cazul anemiei acute predomin: ameelile, tulburrile de vedere, dispneea, paloarea intens, tahicardia, hipotensiunea arterial i uneori lipotimia sau colapsul. n anemia cronic, pe primul plan se situeaz: paloarea pielii i a mucoaselor, vizibil mai ales la palme, bue unghii i mucoasa bucal, tulburri nervoase, astenie, tulburri de memorie, ameeli, cefalee, tendina de lipotimie, tulburri cardiovasculare (palpitaii, dureri precordiale i dispnee), tulburri digestive (anorexie, flatulen sau constipaie), amenoree i tulburrile mentruale la femei. Complicaiile pulmonare, respectiv hipertensiunea pulmonar i sindromul toracic acut reprezint cea mai des ntlnit cauz a decesului pacienilor cu anemie falciform. Factorii de risc pentru crizele vaso-oclusive i sindromul toracic acut sunt nivele plasmatice crescute de leucocite i hemoglobina. n contrast cu acestea, priapismul, hipertensiunea pulmonar i ulceraia cutanat a piciorului sunt asociate cu niveluri sczute de hemoglobin i cu o rat crescut a hemolizei intravasculare. Pentru ca boala s se manifeste, persoana afectat trebuie s prezinte dou gene alterate, cte una de la fiecare printe. Purttorii acestei gene au att hemoglobin A ct i hemoglobin S (dezvolt forma latent hemoglobinoza AS), n timp ce indivizii care manifest boala au doar hemoglobin S (dezvolt

17

Anemiile microcitare

forma manifest hemoglobinoza SS). Prezent n forma homozigot, maladia persist prin existena unui numr mare de hetereozigoi, responsabili pe ntru transmiterea genei la descendeni. Forma latent hemoglobinoza AS (ntlnit la purttori): - Fr manifestri clinice - Prezenta de HbA i HbS (HbS 20-40%) - Numrul de eritrocite: normal - Prezena de eritrocite falciforme (10-40%) - Se semnaleaz hematuria spontane frecvente, riscul infarctului splenic i uneori tulburri psihice n timpul zborurilor la altitudine mare - Prognostic bun - HbS se gsete la unul dintre prini Forma manifest hemoglobinoza SS: - Clinic: paloare, icter, splenomegalie, tromboze, dureri i leziuni osoase, tulburri cardiac, ulcere pe gambe - Prezen de HbS (60-99%) - Anemie - Eritrocite falciforme: 40-100% - Prognostic sever: moartea survine nainte de vrsta de 10 ani n majoritatea cazurilor - HbS se gsete la ambii prini

Diagnosticul siclemiei se bazeaz pe efectuarea unui test serologic ce


determin prezena i nivelul hemoglobinei S n snge. Testul se efectueaz de regul la nou-nscui i copii, dar poate fi realizat i la maturitate

Tratamentul siclemiei
Dei nc nu exist leac pentru anemia falciform, o combinaie ntre administrarea de fluide, analgezice (precum opioidele), antibiotic i transfuzii este folosit pentru a trata simptomele i complicaiile. Hidroxiureea, un medicament anti tumori, s-a dovedit a fi efficient n a preveni crizele dureroase, inducnd formarea de HbF, care, atunci cnd este prezent la indivizi cu siclemie, previne polimerizarea HbS i deformarea eritrocitelor. Noi abordri terapeutice, precum infuziile de haptoglobin sau inducerea gentic sau farmacologic a hemoxigenazei sunt studiate pe modele animale pentru a pune la punct un tratament pentru anemia falciform.

18

Anemiile microcitare

Scopul tratamentului este de a evita apariia crizelor, de a reduce simptomele i de a preveni complicaiile. Pacienii cu anemie falciform trebuie s efectueze vizite regulate la medic pentru a verifica nivelul de hematii i starea de sntate. Atfel, tratamentul drepanocitozei se bazeaz pe: tratamentul crizelor vaso-oclusive: analgezice (inclusiv opiacee) i concentraie crescut de oxigen; evitarea factorilor declanatori ai crizelor (altitudine mare, vreme rece, infecii, deshidratare); suplimente cu acid folic; tratamentul preventiv al infeciilor pneumococice i meningococice; transfuzii de snge n anemii severe. Prevenirea infeciilor pneumococice la copii mici se efectueaz prin vaccinri. Administrarea de antibiotice (penicilin) la copiii cu siclemie ncepe n jurul vrstei de 2 luni i continu pn la varsta de 5 ani. Se folosesc i antialgice pentru a calma durerea din cursul unei crize. Transfuziile de snge ar putea reduce semnificativ riscul de accidente vasculare cerebrale la unii copii care prezint risc special. Transplantul de mduv osoas reprezint singura ans de vindecare pentru bolnavii de drepanocitoz.

Intoxicaia cu Plumb
Plumbul exist n mod natural n mediu. Dispersarea acestuia este un rezultat al activitilor antropice. Plumbul este folosit de oameni pe scar larg, de la producerea muniiei pn la unele produse cosmetice, cum ar fi rujul, vopseaua de pr. Acesta este folosit att la confecionarea unor anumite tipuri de baterii (precum EEE), precum i la fabricarea produselor metalice: plci de plumb, aliaje de lipit i de sudat, bronz, anumite evi (apa potabil, la contactul cu acestea, contaminndu-se; fierberea apei nu elimina plumbul). Intoxicaia poate fi accidental persoanele care lucreaz n industra vopselelor, acumulatorilor, maselor plastice, cu pesticide (n agricultur), cu benzin cu Pb, industria sticlei, n tipografii, fabrici de armament, productori artizanali de buturi spirtoase prin evi de Pb, emailarea ceramicii sau voluntar ingestie de benzin (cu tetraetil de Pb), vopsele Plumbul se gsete de asemenea, n echipamentele electrice (circuite electrice), militare (sisteme militare de urmrire) i medicale (ecranele de protecie mpotriva radiaiilor x, elementele electronice de ceramic din
19

Anemiile microcitare

componena ecografelor, aparatele pentru nregistrarea activitii motorii i cardiac fetale, unele elemente ale echipamentelor chirurgicale). Creterea numrului de vechicule cu motor a dus la amplificarea contaminrii, deoarece acestea foloseau drept combustibil benzin cu plumb. Din acest motiv, circulaia plumbului n ap, aer i sol a devenit semnificativ. Practic, plumbul este ubicuitar, astfel populaia este expus la plumbul din aerul ambient, ap, sol, alimente, praf etc. cei mai expui sunt, ns, cei care triesc n marile aglomerri urbane, unde poluarea mediului cu plumb este mult mai mare, pe lang alte surse de poluare constante (topitoriile, industria i prelucrarea plumbului). Acest metal este o otrav puternic. Odat absorbit, rmne n corpul uman o perioad lung de timp, ajungnd la un nivel periculor; acest fapt arat c plumul este absorbit mai repede dect l poate elimina corpul. Exist trei tipuri de expunere: de scurt durat (secunde, minute, ore, zile), de lung durat (sptmno, luni, ani, via) i expunere cumulative (expunerea total pe o perioad de timp). Se mai poate vorbi i despre: expunerea ocupaional (apare n combinatele de metalurgie neferoas, n fabricile de acumulatori etc), expunerea datorat ingerrii (este principala surs de intoxicaie cu plumb) i expunerea ambiental (apare n cazul n care aerulambiental este poluat cu plumb) Copiii sunt extrem de vulnerabili la intoxicaia cu plumb deoarece organismul copilului asimileaz o cantitate mai mare de plumb. Intoxicaia se poate produce att pre ct i posnatal. Intoxicarea cu plumb duce la o imunitate sczut, retard mental, tulburri comportamentale, ntrziere n dezvoltarea fizic. n jurul vrstei de 1-2 ani, bebeluii sunt cel mai mult expui la riscul de intoxicare cu plumb. Este perioada n care acetia se trsc i merg de -a builea, pun mna pe podea i pe diverse surse de contaminare i apoi o bag n gur. ns expunerea la plumb este periculoas la orice vrst. Plumbul nu este absorbit prin piele, ptrunderea n organism a metalului realizndu-se numai pe cale respiratorie i digestiv; pe calea cutanat i mucoas, ptrunde numai tetraetilul de plumb. Femeile gravide care au niveluri ridicate de plumb n snge l pot trasmite i copilului, metalul putndu-se elimina prin placenta i, de asemenea n laptele matern. Alte surse de contaminare cu plumb la copii sunt reprezentate de: locuirea lng o zon industrial sau lng o zon n care se fac construcii, mobila foarte veche, jucriile, pardoselile vechi din vinil, robinetele vechi sau importate, din alam, cheile i brelocurile, conservele alimentare importate n cutii sigilate cu cheie de plumb, bateriile vechi, etc.
20

Anemiile microcitare

Intoxicaia cronic cu plumb apare de obicei la copiii cu vrste ntre 18 luni i 3 ani care mnnc varul/tencuiala de pe perei care conine vopsea pe baz de plumb. Pb se depoziteaz n oase i determin apariia unor b enzi dense la extermitile oaselor lungi (vizibile rx). La necropsie se identific un edem cerebral masiv, cu girusuri foarte aplatizate, i un creier foarte palid, aproape alb. Anatomo-patologic incluziuni intranucleare eozinofilice n hepatocite i celulele tubilor contori proximali i material omogen PAS pozitiv, roz n spaiile perivasculare din creier. Dup absorbie, plumbul afecteaz cu precdere sistemul hematopoietic, sistemul nervos, rinichi, sistemul reproductiv. Se concentreaz, dup absorbie, 95% n schelet, predominat n oasele lungi, restul n dini, pr i altele. Are afinitate foarte mare pentru hematii, circul legat de acestea (90%) - se dozeaz n snge. Mecanismul de aciune: interfer cu sinteza hemului, produce hemoliz intravascular i contracia musculaturii netede vasculare i intestinale.

Simptome la copii inoxicai cu plumb


n multe cazuri, nivelurile crescute de plumb n snge pot fi asimptomatice. ns atunci cnd manifestrile apar (la concentraii ale plumbului n snge de peste 10 micrograme/dL), acestea pot fi reprezentate de: oboseal sau hiperactivitate, iritabilitate, comportament agresiv, atenie i concentrare sczute, probleme de somn, crampe abdominale, inapeten, prierdere n greutate, constipaie, vrsturi, dureri de cap, probleme cu echilibrul i probleme de control motor.

Diagnostic
Diagnosticul se pune pe baza unui test de snge. Pediatrii recomand realizarea testului, n general, la vrsta de 1 an, i apoi la 2 ani. Dac, ns copilul este expus unor surse de contaminare n mod frecvent, atunci este recomandat repetarea testului din 6 n 6 luni. Un nivel al plumbulu i n snge de peste 10 mcg/dL (micrograme pe decilitru) este periculos. Dac nivelul depete 45 mcg/dL este considerat urgen medical i un pericol foarte mare pentru sntatea copilului, conducnd la intoxicaia acut cu plumb.

Tratament
Primul pas n nceperea tratamentului intoxicaiei cu plumb este reprezentat de identificarea i ndeprtarea sursei contaminrii copilului. O dat
21

Anemiile microcitare

nlturat aceast surs i scderii expunerii la plumb, acesta este eliminat treptat n mod natural din organism n principal prin urin i secundar prin firul de pr. De asemenea, se recomand mici modificri n alimentaia copilului, n sensul administrrii alimentelor bogate n coninutul de fier, calciu i vitamina C i cu un coninut sczut de grsimi saturate, vitaminoterapie cu spectru larg (B1, B6, C, D, etc Dac nivelul de plumb este foarte crescut, atunci se iniiaz terapia cu chelatori (EDTA acid etilendiaminoteraacetic soluie sintetic administrat intravenos pentru a elimina metalele grele din organism), sub controlul atent al personalului medical.

Anemia din inflamaii


Anemia asociat cu infeciile acute i cu bolile inflamatorii cornice are drept cauz eliberarea citokinelor inflamatorii. TNF, IL/1, IFNbeta, IFNgama i neopterina au efecte de supresie a eritropiezei. TNF i IFNbeta sunt mediatori la bolnavii cu infecii bacteriene i neoplasme, n timp ce IL-1 i IFNgama sunt implicate la bolnavii cu boli inflamatorii cronice (anemia din bolile cronice), n ambele cazuri, aceste citokine sunt capabile sa inhibe capacitatea de proliferare a precursorilor celulelor eritroide, eliberarea eritropoietinei din rinichi i eliberarea fierului din celulele reticuloendoteliale. Impactul lor este rapid i dramatic, n cazul infeciilor bacteriene acute, se poate produce o anemie uoar (cu hemoglobina de 100-120 g/L (10-12 g/L) n numai 24-48 de ore. Scderea iniial a hemoglobinei este rezultatul unei hemolize auto-limitate, n cadrul careia cele mai vrstnice globule roii sunt rapid ndepartate din circula ie de sistemul reticulo-endotelial. Persistena anemiei n urmatoarele zil e sau sptamni reflect suprimarea eritropoiezei de ctre citokine. n cazul bolilor inflamatorii cronice, natura bolii primare este cea care tinde s determine severitatea i tipul anemiei, n timp ce majoritatea pacienilor prezint o anemie normocrom i normocitar, unii par s prezinte un deficit mai important de fier i vor prezenta microcitoz i hipocromie moderate. Pacienii cu lupus eritematos grav i cu artrit reumatoid pot s prezinte o hemoliz mai sever, secundar prezenei auto-anticorpilor, i o inhibiie a granulocitopoiezei, determinat de citokine i de limfocitele T (sindrom Felty).

22

Anemiile microcitare

BIBLIOGRAFIE
1. ,,Anemiile, Conf. dr. C. Negoita, Editura Medicala, Bucuresti 1963 2. ,,Ghidul serviciilor medicale Synevo 3. http://www.medicalstudent.ro/contravizita/anemia-falciforma.html 4. http://ro.wikipedia.org/wiki/Anemia_falciform%C4%83 5. http://www.medicalstudent.ro/contravizita/anemia-falciforma.html 6. http://www.scientia.ro/stiri-stiinta/88-corpul-uman/3367-boala-cu-celule-insecera-siclemia-progrese.html 7. http://www.sfatulmedicului.ro/external/uploads/slideshow/49/5.gif 8. http://www.infoescola.com/wp-content/uploads/2009/08/1-b45ac185a4.jpg 9. http://www.esanatos.com/imagini/medicale/anemie-1.jpg 10. http://www.corpul-uman.com/wp-content/uploads/2012/05/anemia.jpg 11. http://saude.culturamix.com/blog/wp-content/gallery/sintomas-da-anemiafalciforme/sintomas-da-anemia-falciforme-2.jpg 12. www.i-medic.ro 13. www.inffo.ro 14. E. Gurzau, Ecotoxicologie, suport de curs, 2010 14. www.chimiamediului.ro 15. Mogo Ghe Toxicologie clinic vol 2, Medical, 1990

23