Stoica Madalina AMG III E EPILEPSIA

Definitie . Epilepsia este o boala caracterizata prin crize de alterare a starii de constienta, asociind manifestari motorii , senzitive sau senzoriale si datorate unor descarcari paroxistice si sincrone ale unor populatii mai mult sau mai putin extinse. Etiologie. In ordinea frecventei , principalele cauze sunt : traumatismul craniocerebral , cand epilepsia poate aparea imediat dupa un interval de cateva ore sau tardiv, dupa doua luni sau ani; neuroformatiile intracraniene, in care crizele sunt la inceput limitate si se insotesc de semne de hipertensiune intracraniana . Tulburarile vasculare cerebrale (ramolisment, encefalopatie hipertensiva , hemoragie hemoragie meningeana). Epilepsia esentiala, in care nu se gaseste nici o etiologie sau leziune care sa justfice boala. Alte cauze mai rare sunt : traumatisme obstetricale, intoxicatii cu alcool, oxid de carbon, tulburari metabolice, procese infectioase cerebrale. Clasificare . Dupa criteriul clinic si electroencefalografic, crizele de epilepsie se impart in: crize partiale= crize care au debut focal , fiind determinate de o descarcare neuronala paroxistica pornind de la un singur emisfer; crize partiale, cu simptomatologie elementara- crize cu simptomaologie motorie (somatomotorie , adversiva, afazica , jacksononiana, posturala, fonatorie), crize cu simptomatologie senzitiva sau senzoriala(somato-senzitiva, vizuale, auditive,olfactive, gustative, vertiginoase), crize cu simptomatologie vegetativa; crize partiale cu simptomatologie complexa: crize cu alterarea izolata a constientei, crize dismnezice,crize ideatorii, crize cu simptomatologie instictiv afectiva etc. Crize generalizate= crize determinate de descarcari paroxistice din ambele emisfere cerebrale nonconvulsive= absenta, absente atipice, crize mioclonice, atonice, tonice convulsive = tonico-clonice , tonice, clonice, crize inclasabile. Crize unilaterale = sunt mai caracteristice si au o simptomatologie comparabila cu grupele precedente. Dupa simptomatologie si etiopatogenie se impart in: epliepsie idiopatica si epilepsie simptomatica. Simptomatologia crizelor generalizate

Stoica Madalina AMG III E

Absentele. Absenta simpla= alterarea paroxistica a starii de constienta, oprirea din activitate timp de cateva secunde, amnezia totala a episodului. Absente complexe = la alterarea starii de constienta se asociaza si fenomene motorii . Criza grand-mal = evolueaza in mai multe faze: debut prin strigat . Faza tonica : apare contractia generalizata tonica, constand in contractia puternica a maselelor, membrelor superioare in abductie. Faza clonica : apar convulsii generalizate , tahicardie, cresterea TA. Faza sterototoasa :cu respiratie sterotoasa, relaxare sfincteriana si eliminare involuntara de urina . Faza de somn postcritic : sau confuzie postcritica dupa criza pacientul are cefalee, mialgii , amnezia totala a crizei. STAREA DE RAU EPILEPTIC se caracterizeaza prin crize de epilepsie care se repeta la intervale atat de scurte incat bolnavul nu isi mai recapata starea de constienta intre doua accese . Se asociaza cu stare de coma si tulburari vegetative importante care pot fi fatale pentru pacient. Conditii de aparitie: intreruperea brusca a tratamentului antiepileptic, administrarea unor medicamente cu potential convulsivant , ingestia de alcool. Investigatii paraclinice. Tomografia axiala computerizata ofera informatii certe in cazul formatiunilor inlocuitoare de spatiu, a atrofiilor cortico-subcorticale sau malformatiilor . Rezonanta magnetica nucleara furnizeaza nu numai detalii anatomice , ci si identifica cu mare fidelitate leziuni parenchimatoase cu dimensiuni de 1-2 mm. Electroencefalografia poate evidentia modificarile din timpul crizei, cele postcritice si intercritice. Criteriile EEG caracteristice epilepsiei sunt: caracterul paroxistic si modificarile morfologice ala grafoelementelor. Tratamentul in epilepsie implica medicamente antiepileptice de preferat in monoterapie. Tratament medicamentos: Carbamazepina aproximativ 20 mg/kg corp este cea mai folosita in crizele partiale; Valproatul de sodiu sau acidul valproic doze de 20-50 mg/kg corp. Medicatie alternativa: acetazolamida, colnazepamul, fenobarbetamul. Fenitoin doze de 3-5 mg/kg corp. Diazepam 0,5 mg/kg corp; in starea de rau epileptic se administreaza i.v. iar la copii intrarectal. Tratamentul chirurgical : se efectueaza interventii functionale, de intrerupere a excitatiei de la focarul epileptic.

Stoica Madalina AMG III E

Tratamentul starii de rau epileptic. Masuri de ordin general: asezarea pacientului in decubit dorsal , asigurarea eliberarii cailor respiratorii, introducerea intre arcadele dentare a unui obiect moale de cauciuc, imobilizarea bolnavului pentru a preveni eventualele loviri in timpul crizei, dupa criza se verifica permeabilitatea cailor respiratorii, aspirarea secretiilor bronsice, eventual intubare, stabilirea unei cai venoase. Tratamentul crizelor: Diazepam i.v. lent 5-10 mg/minut, repetat din 30 in 30 minute. Se poate administra si in perfuzie(maxim 100 mg/zi) , Clonazepam i.v. lent 1 mg repetat pana la 8 mg/zi, Fenitoin 15-20 mg/kg corp , Midazolam 0,2 mg/corp. Daca crizele nu cedeaza la acest tratament se recomanda anestezia generala in sectia ATI- masuri de combatere a edemului cerebral cu Manitol 20% si Furosemid si urmarire stricta a functiilor vitale.