Sunteți pe pagina 1din 8

CONTRACTUL DE COMERT INTERNATIONAL 1. 1.1.

CONCEPT, CARACTERE JURIDICE, CLASIFICARE CONCEPT Contractul de comert international constituie una din cele mai importante institutii juridice ale dreptului comercial international, indeplinind rolul de instrument juridic primordial de infaptuire a schimburilor economice si comerciale internationale. Contractul de comert international este acordul de vointa realizat intre doi sau mai multi participanti la operatiunile de comert international (subiecti de drept apartinand ordinii juridice internationale, sau subiecti de drept apartinand ordinii juridice nationale), din state diferite, in scopul de a crea, modifica ori stinge raporturi juridice de comert international. Din sfera contractului de comert international fac parte: - vanzarea comercia a in!erna!iona a" - man#a!$ comercia in!erna!iona " - comi%ion$ in!erna!iona " - !ran%&or!$ in!erna!iona " - a%i'$rari e in!erna!iona e e!c. Acest contract se distinge de contractele incheiate intre participantii la comertul intern prin elementul de internationalitate care, alaturi de atributul de comercialitate, ii definesc specificul si il delimiteaza de celelalte contracte reglemenate prin normele dreptului comun general. Prezenta elementului de internationalitate intr un contract comercial determina scoaterea acelui contract de sub incidenta e!clusiva a sistemului de drept material al forului. 1.(. CARACTERE JURIDICE Acest tip de contract are un set de caractere juridice prin care isi e!prima specificitatea in raport cu contractele reglementate de dreptul comun, dupa cum urmeaza: a) A$ carac!er onero% *$rmarin# ca +ina i!a!e o,!inerea $n$i &ro+i!"iecare contractant se obliga in vederea obtinerii unui avantaj material prin e!ecutarea prestatiei asumata de partenerul sau contractual. Acest caracter il incadreaza perfect in sfera conceptului definit de Art.#$% C.Civ., care dispune: "Contractul oneros este acela in care fiecare parte voieste a-si procura un avantaj". ,) S$n! con!rac!e %ina a'ma!ice &er+ec!e Contractele de comert international genereaza drepturi si obligatii reciproce intre parti determinand implicit interdependenta lor. De aici decurg consecintele specifice unor asemenea obligatii, si anume posibilitatea invocarii e!ceptiei de nee!ecutare, ca si facultatea de a cere e!ecutarea contractului ori rezolutiunea lui de catre partea interesata in cazul in care partenerul sau contractual nu si indeplineste prestatia asumata prin contract. c) S$n! con!rac!e com$!a!ive &n contractele de comert international existenta si intinderea prestatiilor la care se obliga partile sunt certe si determinate sau determinabile din chiar momentul perfectarii actului juridic. #) S$n! con!rac!e con%en%$a e In principiu contractele de comert international se realizeaza in forma scrisa, dar aceasta nu inseamna ca aceasta forma afecteaza valabilitatea lor. 'edactarea de catre parti a unui inscris constatator al contractului este necesara pentru a da acestuia deplina certitudine in ceea ce priveste e!istenta, intinderea si conditiile de e!ecutare a obligatiilor ce revin fiecaruia dintre ele. e) S$n! ac!e %a$ +a&!e #e comer! Contractele comerciale internationale, avand intotdeauna un caracter speculativ, reprezinta acte de comert. Chiar contractele de cooperare economica si tehnico stiintifica urmaresc o asemenea finalitate ce vizeaza obtinerea profitului. 1... CLASIFICARE Contractele de comert international sunt susceptibile de clasificare pe baza mai multor criterii, dintre care unele sunt specifice, iar altele nespecifice pentru acest gen de acte juridice.

Pezentam in continuare analiza celor doua criterii de clasificare. CRITERII SPECIFICE/ a. In ra&or! c$ %$,iec!ii #e #re&! care &ar!ici&a a rea izarea con!rac!$ $i %e #i%!in'/ - contracte perfectate intre subiecti de drept apartinand ordinii juridice nationale din state diferite; De specificul acestor contracte (care detin ponderea in ansamblul raporturilor contractuale de comert international) este faptul ca partenerii contractuali au calitati si natura juridica similara, precum: societati comerciale, comercianti persoane fizice sau alti subiecti de drept (persoane juridice), cu vocatia de a participa la asemenea raporturi. - contracte perfectate intre subiecti de drept apartinand ordinii juridice internationale si entitatii apartinand ordinii juridice nationale din diverse tari; Contractele din prima grupa au fost numite in doctrina contracte obisnuite, iar cele din a doua grupa au fost considerate contracte semi internationale sau mi!te. Desigur, aceste denumiri sunt pur conventionale, deoarece terminologia utilizata pare improprie pentru a sugera legitimitatea distinctiei. ,. In +$nc!ie #e o,iec!$ ace%!ora, #oc!rina #i%!in'e cinci 'r$&e #e con!rac!e, %i an$me/ - contracte translative de drepturi (e numesc astfel contractele prin efectul carora se opereaza o transmitere de drepturi reale sau de creanta intre parti. &n cadrul acestei grupe se face distinctie intre doua subgrupe, si anume: contractul de livrare de materii prime, materiale si produse, prin efectul carora se realizeaza transmiterea dreptului de proprietate asupra marfii vandute de la vanzator la cumparator) contracte prin care se transfera temporar dreptul de folosinta asupra unui bun determinat, precum: inchirierea de bunuri mobile, licenta unor programe de informatica, brevete de inventie, marci de fabrica sau comert etc. - contracte pentru prestari de servicii "ac parte din aceasta grupa toate contractele avand ca obiect o prestare de servicii la care se obliga una dintre parti in favoarea celeilalte, ca de pilda: transportul international, mandatul comercial international, comisionul international, serviciile bancare etc. - contracte de executare de lucrari Asemenea contracte au ca obiect realizarea unor lucrari de constructii sau de montaj. Cel mai reprezentativ dintre acestea pentru specificul grupei in discutie este contractul de antrepriza. Dintre lucrarile susceptibile de a fi aduse la indeplinire in baza unor contracte de acest gen mentionam: constructii civile sau industriale construirea de autostrazi sau cai ferate construirea de canale navigabile etc - contractul de cooperare economica internationala (unt contractele prin care se concretizeaza raporturile juridice de conlucrare intre parteneri din tari diferite in productia de bunuri, in comercializarea unor marfuri, in e!ecutarea unor lucrari, prestarea unor servicii sau in domeniul tehnico stiintific. Prin asemenea contracte se institutionalizeaza atat raporturile juridice stabilite ocazional intre parti, cat si raporturi juridice avand o e!istenta de lunga durata (cele concretizate in constituirea de societati mi!te). - contracte de aport valutar (ub aceasta denumire sunt grupate operatiunile de comert international prin a caror indeplinire se faciliteaza sporirea rezervelor valutare ale participantilor la comertul international. Aceste operatii pot fi: cumpararea de marfuri din strainatate in vederea re e!portarii lor operatiile speculative infaptuite prin arbitrajul bancar etc. c. In +$nc!ie #e com& e0i!a!ea con!rac!e or %e #i%!in' #o$a 'r$&e #e o&era!ii #e comer! in!erna!iona , %i an$me/ - contracte unitare (e numesc astfel acele contracte care comporta un singur acord de vointa intre parti.

Din punct de vedere structural aceste contracte pot avea o alcatuire monolitica, cum este bunaoara vanzarea comerciala internationala, mandatul comercial international, depozitul international etc. sau se pot infatisa sub forma unor constructii juridice mi!te, precum contractul de antrepriza prin care e!ecutantul isi asuma obligatia de a realiza lucrarea folosind materiale procurate de el. Cele doua grupe de contracte unitare se diferentiaza intre ele sub aspectul continutului lor. Astfel, con!rac!e e #e !i& mono i! au un continut in care se regasesc numai elementele ce tin de specificul unui anumit contract (depozitul regulat, transportul de marfuri sau de persoane etc), con!rac!e e mi0!e continand elemente preluate din sfera altor contracte. - contracte complexe (intagma con!rac! com& e0 desemneaza o structura juridica plurivalenta, subsumand o pluralitate de contracte distincte reciproc interconditionate, care alcatuiesc impreuna un ansamblu contractual coerent. *iantul juridic care contine acest ansamblu si care da acestei structuri o individualitate proprie, este vointa juridica a partenerilor contractuali proiectata spre realizarea unei finalitati catre care tind toate contractele componente, fiindca este ratiunea de a fi a oricaruia dintre contracte. +ste motivul pentru care in doctrina juridica s a apreciat ca delimitarea dintre contractele unitare si cele comple!e nu trebuie conceputa ca o operatie mecanica, ci trebuie realizata prin interpretare de la caz la caz, avandu se in vedere intentia comuna a partilor. #. In +$nc!ie #e #$ra!a &en!r$ care %e inc1eie, con!rac!e e #e comer! in!erna!iona &o! +i c a%i+ica!e in !rei 'r$&e, #$&a c$m $rmeaza/ - contracte de scurta durata (e numesc astfel contractele care se incheie pentru operatiuni ocazionale care se e!ecuta dintr o data, ori a caror e0ec$!are n$ #e&a%e%!e $n an. Asemenea contracte nu sunt caracteristice pentru raporturile de comert international, deoarece ele nu sunt de natura a conferi suficienta certitudine. - contracte de medie durata "ac parte din aceasta grupa contractele care se incheie pe o #$ra!a #e &ana a cinci ani si care sunt frecvent intalnite in practica, deoarece sunt preferate datorita avantajelor pe care le prezinta pentru ambii parteneri contractuali. Durata medie pentru care se incheie contractul permite prognozarea corecta a evolutiei preturilor si a conjuncturii e!istente pe piata, conferind partilor contractante suficiente elemente pentru negocierea contractului in asa fel incat clauzele convenite sa asigure mentinerea echilibrului contractual pe intreaga durata a contractului. - contracte de durata lunga (e includ in aceasta grupa contractele incheiate pe o durata mai mare de cinci ani, fiind preferabile in cazul aprovizionarii cu materii prime si energie, domeniu in care #$ra!a ace%!ora e%!e in mo# o,i%n$i! #e 12-(2 #e ani. Anumite contracte precum cele de cooperare pentru construirea si e!ploatarea in comun cu partenerul strain de obiective economice noi, se incheie pe o durata de timp echivalenta cu intreaga perioada necesara realizarii obiectivului respectiv. ,zual, in cazul contractelor de lunga durata, se procedeaza la intocmirea unui contract cadru, caruia i se da numai un continut generic ce serveste ca intelegere de baza care urmeaza sa fie intregita si detaliata ulterior la termene prestabilite prin contracte complementare adecvate stadiului atins la data perfectarii fiecaruia dintre ele. CRITERII NESPECIFICE a. in ra&or! c$ e+ec!e e &e care e 'enereaza, con!rac!e e &o! +i/ constitutive de drepturi translative de drepturi declarative de drepturi Au caracter con%!i!$!iv #e #re&!$ri contractele prin care se creaza pe seama partilor sau pe seama unui tert anumite drepturi subiective pana atunci ine!istente in patrimoniul titularului lor.

&n raporturile de drept international prin contracte se creeaza , de regula, drepturi de creanta. Pentru e!emplificare,aducem in discutie contractuele de mandat comercial, contractul international de depozit regulat, contractul de antrepriza si nu in ultimul rand, contractul de ipoteca. &n ceea ce priveste con!rac!e e !ran% a!ive #e #re&!$ri, acestea produc ca efect transmiterea unor drepturi reale de la un titular la altul. ,neori, contractele de comert international produc ca efect numai transmiterea unui drept real de folosinta)este cazul contractelor de leasing si contractelor de licenta de brevet de inventie. 'areori contractele de comert international opereaza un transfer de drepturi de creanta. &n acest domeniu, cesiunea de creanta, desi nu este e!clusa, se practica numai cu titlu e!ceptional. &n ceea ce priveste con!rac!e e #ec ara!ive #e #re&!$ri, care presupun constatarea si confirmarea e!istentei unor drepturi ale partilor se constata ca si acestea sunt rar intalnite in practica de comert international. "ace parte din aceasta categorie tranzactia, care este un contract sinalagmatic, ce produce concesii reciproce consimtite de parti in vederea stingerii unui diferend e!istent intre ele sau a prevenirii declansarii unui diferend iminent. ,) in +$nc!ie #e mo#$ #e e0ec$!are, ace%!e con!rac!e &o! +i/ cu e!ecutare instantanee cu e!ecutare succesiva cu e!ecutare continua. Con!rac!e e c$ e0ec$!are in%!an!anee *%a$ ime#ia!a- au ca obiect una sau mai multe prestatii care se aduc la indeplinire imediat. Asemenea contracte sunt relativ rar intalnite in comertul international. Con!rac!e e c$ e0ec$!are %$cce%iva sunt insa foarte frecvent intalnite in comertul international, ele reprezentand regula. (pecificul acestor contracte consta in faptul ca obligatiile partilor, sau cel putin obligatia uneia dintre ele, comporta e!ecutare in timp printr o serie de prestatii de acelasi fel, repetate la intervale de timp regulate sau neregulate. Con!rac!e e c$ e0ec$!are con!in$a pot fi aduse la indeplinire numai printr o activitate neintrerupta, desfasurata de debitor pe intreaga durata a contractului. Ca e!emplu, putem aminti contractul international de furnizare a energiei electrice sau a gazelor naturale. c) #$&a core a!ia #in!re e e, con!rac!e e &o! +i 'r$&a!e in/ principale accesorii. Con!rac!e e &rinci&a e reprezinta toate acele conventii care au valoare juridica de sine statatoare si nu depind de un alt contract. &n majoritatea lor contractele de comert international sunt principale. -entionam cu titlu de e!emplu: vanzarea comerciala internationala mandatul comercial international transportul international de marfuri. Con!rac!e e acce%orii repreinta acele conventii care nu au e!istenta si o valoare juridica de sine statatoare, ci depind de e!istenta unui alt contract principal. Au caracter accesoriu: contractul de gaj comercial clauza penala clauza compromisorie contractele de garantie bancara. 3. CONTINUTUL CONTRACTULUI DE COMERT INTERNATIONAL (intagma .continutul contractului de comert international" desemneaza totalitatea drepturilor si obligatiilor la care da nastere vointa juridica a contractantilor, materializata intr un contract.

Continutul contractului se e!prima prin clauze, dintre care unele fiind impuse de imprejurari ce scapa incidentei dreptului intern al statelor, nu sunt necesare in contractele reglementate de normele prin care se concretizeaza acest drept, iar altele ce sunt menite sa e!prime solutii diferite de acelea adoptate de dreptul intern. Continutul contractului de comert international cuprinde atat clauze de drept comun, cat si clauze specifice determinate de particularitatile acestui contract. 3.1. CLAU4E NECESARE IN CONTRACTUL DE COMERT INTERNATIONAL Clauzele necesare sunt stipulatiile contractuale ce au caracter esential pentru clarificarea raportului obligational ca realitate juridica, pentru definirea naturii juridice a contractului si a continutului sau economic. Asemenea clauze privesc identificarea partilor, continutul economic al operatiunii comerciale realizata prin contract, unele aspecte referitoare la e!ecutarea acestuia, dreptul aplicabil si jurisdictia competenta sa solutioneze eventualele diferende dintre partenerii contractuali. CLAU4E STRICT JURIDICE 5I4AND CONTRACTUL DE COMERT INTERNATIONAL ,n rol important in continutul contractului de comert international il au clauzele ce evoca aspectele strict juridice legate de e!ecutarea lui, de consecintele neindeplinirii sau indeplinirii defectuoase a acesteia, sau de reglementarea legala incidenta. Prin astfel de clauze partile stabilesc reperele raspunderii lor pentru felul cum isi e!ecuta obligatiile contractuale, determina legea aplicabila contractului lor si hotarasc jurisdictia la care inteleg sa supuna spre solutionare eventualele diferende ce s ar putea ivi in legatura cu e!ecutarea contractului. Clauzele ce evoca aspectele strict juridice nu sunt absolut indispensabile in continutul contractului. Asa fiind, omiterea unor asemenea clauze din continutul contractului nu afecteaza eficienta acestuia, ci poate doar determina anumite dificultati in stabilirea raspunderii contractantilor sau in determinarea legii aplicabile contractului. (. (.1. ELEMENTELE CONTRACTULUI DE COMERT INTERNATIONAL 3.(.

ENUMERARE/ Contractul de comert international este format din urmatoarele elemente: - ca&aci!a!ea &ar!i or - con%im!aman!$ ace%!ora - o,iec!$ - ca$za.

(.(.

CAPACITATEA PARTILOR/ Ca&aci!a!ea #e a con!rac!a a subiectilor de drept este o conditie de valabilitate a contractului actului juridic incheiat si este determinata de legea materiala care guverneaza contractul. &n functie de apartenenta subiectilor la ordinea juridica nationala sau internationala, precum si de legea aplicabila statutului lor juridic, se disting: - capacitate de folosinta - capacitate de exercitiu. (ubiectii de drept intre care se leaga raportul juridic obligational din zona comertului international se caracterizeaza printr o mare diversitate: unii dintre ei (statele si organizatiile internationale) apartin ordinii juridice internationale, iar altii (societati comerciale, comercianti, persoane fizice etc.) apartin ordinii juridice nationale. (... CONSIMTAMANTUL PARTILOR/ Consimtamantul in cadrul unui contract de drept comercial international, reprezinta acordul de vointa al partilor contractante, manifestat in e!terior.

Conceptul de consimtamant este susceptibil de doua acceptiuni: stricto senso, acesta reprezinta manifestarea vointei juridice a unei persoane in vederea formarii unui act juridic) lato senso, acesta reprezinta un acord de vointa intre doua sau mai multe persoane care incheie un contract sau un act juridic multilateral. &ndiferent de acceptiunea care i se atribuie, consimtamantul produce efecte juridice, fiind considerat valabil e!primat numai daca a fost dat de catre parti in mod liber si in deplina cunostinta de cauza. De asemenea, validitatea consimtamantului e!primat de state sau de organizatii interguvernamentale ca parti contractante suporta impactul reglementarilor de drept international public, care comporta e!igente deosebite fata de dreptul international privat. Avand in vedere ca valabilitatea consimtamantului depinde de caracterul liber al acestuia, trebuie studiate viciile care afecteaza incheierea sau e!ecutarea contractului de comert international. Viciile de consimtamant posibile la incheierea unui contract de comert international sunt: leziunea eroarea. a) Lezi$nea 'eprezinta o paguba materiala suferita de una dintre partile contractante datorita disproportiei de valoare intre prestatia la care s a obligat si prestatia care urma sa o primeasca in schimbul ei. Din aceasta definitie rezulta ca problema leziunii se poate pune numai in contractele sinalagmatice, oneroase si comutative. ,) Eroarea Constituie o reprezentare falsa, denaturata a realitatii, cu ocazia incheierii contractului. &n functie de elementul real asupra caruia poarta aceasta reprezentare falsa, eroarea poate fi: de fapt (cand partea care incheie contractul are o gresita reprezentare a unei situatii de fapt)) de drept (cand eroarea priveste e!istenta sau continutul unei norme de drept). &n dreptul comertului international se admite ca prezumtia de cunoastere a legii nu opereaza cu privire la normele de drept dintr un stat strain, iar eventualitatea unei informari incomplete asupra e!istentei si continutului acelor norme devine plauzibila. Corespunzator influentei pe care eroarea o e!ercita asupra consimtamantului partii, se distinge intre: eroarea obstacol (distructiva de vointa) care impiedica formarea acordului de vointa, facand imposibila incheierea contractului. eroarea viciu de consimtamant care nu impiedica formarea acordului de vointa, dar care alterand consimtamantul permite anularea contractului incheiat. (unt erori viciu de consimtamant acelea care vizeaza substanta obiectului contractului sau persoana contractanta. 'eferitor la eroare, ca viciu de consimtamant, in principiu eroarea de fapt nu poate fi retinuta ca viciu in contractele de comert international, deoarece este greu de admis ca un comerciant ce actioneaza ca profesionist sa se poata insela cu privire la substanta marfurilor pe care le contracteaza. Pentru identitate de ratiune credem ca nici dolul nu poate fi retinut ca viciu de consimtamant in aceste contracte. De asemenea, nici violenta nu poate fi luata in considerare ca viciu de consimtamant in cazul contractelor de comert international, deoarece este greu de imaginat ca participantii la asemenea contracte ar actiona datorita violentei. (.3. O6IECTUL CONTRACTULUI Prin sintagma "obiect al contractului" desemnam prestatia (actiunea sau inactiunea) la care partile sau una dintre ele se obliga prin contract. Cand prestatia se refera la bunuri, acestea se subsumeaza si ele conceptului de obiect al contractului. Prestatia care constituie obiectul contractului poate fi:

- &ozi!iva *o, i'a!ia #e a #a %a$ a +ace-" - ne'a!iva *o, i'a!ia #e a n$ +ace-" - mi0!a. /biectul contractului trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: a0 Sa +ie #e!ermina! la data incheierii contractului %a$ #e!ermina,i in viitor pe baza unor elemente de determinare prevazute in contract. Caracteristic pentru raporturile de drept international este obiectul determinabil in viitor. 1unurile la care se refera obligatia contractuala pot fi: - in#ivi#$a #e!ermina!e *cer!e-" - #e!ermina!e &rin !ra%a!$ri e 'en$ $i. b0 Sa +ie &o%i,i , atat din punct de vedere material, catt si din punct de vedere juridic. &mposibilitatea obiectului contractului se apreciaza in abstracto, aceasta trebuind sa fie absoluta si de neinvins pentru oricine. c0 Sa +ie ici!. Caracterul licit al obiectului contractului de comert international se raporteaza atat la ordinea juridica internationala, cat si la ordinea juridica nationala e!istenta in tarile de provenienta a partenerilor contractuali. De!erminarea o,iec!$ $i con!rac!$ $i/ A. Determinarea obiectului prestatiilor in natura. &n contractele de comert international prevaleaza obligatiile cu obiect material determinabil, ulterior momentului realizarii acordului de vointa al partilor. De principiu, se recunoaste caracterul determinabil al obiectului contractului numai atunci cand e!ista suficiente elemente pe baza carora sa poata fi stabilita prestatia in timpul e!ecutarii contractului. /bligativitatea criteriilor constituie singura restrangere a libertatii contractuale in alegerea modului de precizare ulterioara a obiectului material si al prestatiei caracteristice pentru fiecare contract. &n cazul in care nu este posibila definirea obiectului, contractul respectiv va fi lipsit de o componenta esentiala si ca urmare va fi nul. 1. Determinarea obiectului prestatiilor pecuniare: Asemenea prestatii, corespunzatoare naturii contractului, sunt: pret) navlu) comision) prime de asigurare etc. Din!re !oa!e ace%!ea &re!$ e%!e, &rin %&eci+ic$ %i am& oarea &ro, ema!icii %a e, &re%!a!ia cea mai re&rezen!a!iva a 'en$ $i. Prestatiile pecuniare se infatiseaza de regula ca un element contractual determinant la momentul perfectarii contractului. Cu toate acestea, in numeroase contracte el se contureaza la acel moment numai ca un element determinabil in viitor. *egea contine cu privire la acest element numai dispozitii supletive, instituind criterii orientative prin aplicarea carora organul de jurisdictie va stabili, in absenta unor criterii contractuale, intinderea prestatiei pecuniare. (.2. CAU4A CONTRACTULUI Ca$za e%!e %co&$ in ve#erea car$ia &ar!enerii con!rac!$a i i%i #a$ con%im!aman!$ &en!r$ inc1eierea con!rac!$ $i #e comer! in!erna!iona . CA,2A este un element constitutiv in structura contractului, analizandu se ca o conditie de validitate, constituind in realitate cauza obligatiei (sau obligatiilor) asumate de fiecare dintre partile contractante. Potrivit art.#33 C.Civ., cauza trebuie sa fie: - ici!a - mora a. Aceste conditii se apreciaza in functie de legea aplicabila contractului ( lex contractus), ceea ce inseamna ca ele nu au acelasi continut si pot fi diferite de la un contract la altul, corespunzator semnificatiei ce le este data de legea aplicabila.

+!ista in general o unitate de conceptie legislativa cu privire la criteriile de determinare a ceea ce este licit sau ilicit, ca si a ceea ce este moral sau imoral. / particularitate specifica operatiunilor de comert international este ca acesta se realizeaza nu numai prin acte juridice cauzale, ci si prin acte juridice abstracte, valabile independent de cauza lor, precum titlurile de credit caracterizate printr o natura pur formala, care incorporaza in document dreptul de creanta pe care il e!prima. Avem in vedere cambia, biletul la ordine, cecul, conosamentul, a caror valorificare pe plan juridic de catre posesorul lor legitim poate fi realizata independent de cauza raporturilor juridice e!primate prin inscrisul constatator al titlului, caci aici cauza nu conteaza. FORMA A. Forma con!rac!$ $i

Dispozitiile legii materiale romane (art.45 din *.nr.66076) consacra obligativitatea formei scrise a contractelor de comert international. Perfectarea contractelor de acest gen in forma scrisa prezinta multiple si importante avantaje, din care mentionam: creeaza pentru parti posibilitatea de a preciza in termeni clari continutul contractului si prin consecinta se reduce riscul aparitiei unor neintelegeri ulterioare cu privire la e!istenta contractului in sine, cat si la intinderea drepturilor si obligatiilor generale. confera certitudine momentului perfectarii contractului delimitand obligatiile contractuale propriu zise in raport de negocierile precontactuale, lipsind de eficienta juridica toate documentele anterioare care nu au fost incorporate in contract. faciliteaza controlul si supravegherea modului de e!ecutare a obligatiei contractuale, ceea ce reprezinta o importanta deosebita in cazul contractelor de lunga durata. ,tilitatea formei scrise a contractului de comert international este evidentiata si in cadrul conditiilor generale elaborate sub egida C++ /8, care cer utilizarea formei scrise, iar pentru cazul in care a fost realizat intre parti un acord verbal prealabil, confirmarea letrica imediata a acestuia. &n cazul contractelor incheiate prin corespondenta, deci a contractelor incheiate intre absenti, cerinta formei scrise se considera indeplinita daca elementele contractului de comert international rezulta dintr o comanda si o confirmare de comanda, ambele scrise, sau dintr o oferta si din acceptarea acesteia, realizate printr un schimb de scrisori, telegrame, fa!uri, etc. &n lumina te!telor mentionate cerinta formei scrise a contractelor de comert international la care participa subiecti de drept de nationalitate romana urmeaza a fi considerate obligatorie numai in acele cazuri cand asemenea contracte sunt supuse din punct de vedere al formei legii materiale romane. LIM6A CONTRACTULUI DE COMERT INTERNATIONAL Lim,a con!rac!$ $i De regula, limba contractului este limba corespondentei comerciale anterioare, precum si limba in care se va desfasura procedura de solutionare a unui eventual litigiu. Preferinta partilor vizeaza limba ce contine notiuni, formule si e!presii adecvate tehnicii comerciale, apte sa redea specificul contractului si care sunt in mod obisnuit utilizate in comertul international. Partile contractului de comert international au libertatea sa aleaga limba in care sa fie redactat acesta. Deci, hotararea adoptata de parti cu privire la limba contractului prezinta interes atat in momentul intocmirii documentelor initiale, cat si ulterior acestui moment.