Intoars n stup dup zborul nupial i mpreunare, matca primete lptior de matc de la albinele lucrtoare.

Burta i se umfl i cam la vreo dou zile (cel devreme) ea ncepe s depun ou, continund aceast activitate timp de 2 pn la patru ani zi de zi, cu excepia perioadelor cele mai fierbini din var i a celor mai reci din iarn. Permanent nconjurat de albine lucrtoare,matca secret un feromon care blocheaz capacitatea lor reproductoare; acesta este de fapt motivul pentru care albinele lucrtoare, dei femele, nu depun ou. In cazul n care matca dispare din stup, albinele lucrtoare ncep s depun ou, ns din cauz c ele nu sunt fecundate nu pot da natere dect la trntori (care se nasc din ovule nefecundate).

Deciderea noii mtci Primvara, albinele lucrtoare cldesc cuiburi de matc. Oul de matc n sine nu este cu nimic diferit de cel de albin lucrtoare, fiind acelai ovul fecundat din care ies femele. La ieirea din ou dup trei zile, puietul e nc acelai, ns larvele din cuiburile de matc se dezvolt n mtci datorit faptului c primesc lptior de matc de mncare. Totui, titlul de matc nu e att de uor de obinut: e obicei exist circa zece cuiburi de matc, din care ies tot attea candidate la titlu. Dintre ele, una singura va ajunge matc, i anume cea care va supravieui luptei pe via i pe moarte pentru conducerea stupului. In acest timp, matca cea veche prsete stupul, mutndu-se ntr-unul nou.

Albinele lucrtoare cresc pe ndelete Matca, dup ce msoar cu picioarele dinainte spaiul camerei puietului, depune n cele mai mari ou de trntori i n cele mai mici ou de albin lucrtoare. La depunerea oulor de albin lucrtoare, drept nainte de a da drumul oului n camer, matca d drumul i lichidului seminal reinut n corpul su pentru a fecunda oul. Larvele de albin lucrtoare vor primi i ele la nceput o hran asemntoare lptiorului de matc, ns dup primele trei zile, n care larvele cresc cu repeziciune, n acesta ncep s fie amestecate miere i polen. Datorit diferenei de alimentare, stadiul larvar al albinei lucrtoare ine 6 zile fa de 5,5 n cazul mtcii, iar stadiul de pup respectiv 15 zile fa de 7.5. Albinele lucrtoare nou ieite din pupe sunt nsrcinate la nceput cu curenia i creterea puietului.

In familia de albine se gasesc trei feluri de indivizi: matca,albinele lucratoare si trantorii. Matca : Este singura femela fecundata din stup,fiind raspunzatoare de inmultirea familiilor de albine.De obicei in stup este o singura matca,avand corpul mai lung(20-25 mm), capul mic,abdomenul foarte dezvoltat,aripi mai mici si o greutate de 250-280 mg.

Matca este hranita puternic, depune peste 2000 de oua/zi,

Albinele construiesc botci de roire,in care matca depune oua la interval de cateva zile.La urdinis se observa "barbi de albine" cauzate de marea aglomeratie ce exista in stup.Dupa 1-3 zile de la capacirea primelor botci,are loc prima roire,matca cu o parte din albinele tinere,insotite de multi trantori parasind stupul.Acest roi care se numeste roi primar si care contine aprox. 50% din populatia stupului se aseaza dupa cateva minute de zbor pe o creanga sau alt suport.,de unde o sa zboare apoi spre o alta destinatie.

In familia de baza,la 8 zile de la capacirea primei botci,iese intaia matca tanara.Intentia ei este sa omoare matcile care nu au eclozionat din botci,reusind lucrul acesta daca este lasata de albine.Daca familia ramane in frigurile roitului,albinele nu lasa matca tanara sa-si omoare suratele,iar in a 9-a zi de la iesirea primului roi,iese al doilea roi cu matca neimperecheata.Iesirea roiului 2 poate fi intarziata de o vreme nefavorabila(ploioasa).Cand se intampla asta,acest roi contine mai multe matci tinere.Roirea poate continua si cu iesirea altor roiuri,fapt ce duce la desfiintarea familiei de baza.Perioada de roire in conditiile tarii noastre este cuprinsa intre sfarsitul lunii mai si sfarsitul lunii iulie.

Matca : Se dezvolta din acelasi ou ca si albina lucratoare.Diferenta este ca depunerea oului de catre matca se face in celule speciale numite botci si in modul de hranire.Cand albinele se pregatesc de roire,ele construiesc botci pe marginea fagurilor,botci de roire, in care matca depune oua.Cand familia ramane orfana dintr-un anumit motiv,albinele cladesc in mijlocul fagurelui botci de salvare,prin modificarea celulelor de lucratoare ce contin larve mai tinere de 3 zile.Aceste larve sunt hranite pana la capacirea botcilor numai cu laptisor de matca. Regina albina este inima i sufletul de colonie miere de albine . Ea estemotivul pentru aproape totrestulcoloniei face . Regina este singura albina fr de carerestulcoloniei nu poate supravieui . O regin bun calitate nseamn un stup puternic i productiv .

Ca un apicultor , la fiecare vizit la stup vei avea nevoie pentru a determina " Nu am avea o regin ? " i " E sntos ? "

Doar un singur regina triete ntr-o anumit stup . Ea este cea mai mare de albine n colonie , cu un corp lung i graios . Ea este singura femeie cu ovare complet dezvoltate . Dou scopuri principale ale reginei sunt de a produce arome chimice care ajuta la reglarea unitatea de colonie i de a pune o mulime de ou . Ea este , de fapt , o main de ouat , capabile s produc mai mult de 1.500 de ou pe zi, la intervale de 30 de secunde . Faptul c multe ou sunt mai mult dect greutatea corpului ei !

Celelalte albine acorde o atenie aproape de regina , care tinde s -i orice nevoie . Ca o celebritate regal , ea este mereu nconjurat de un stol de nsoitorii ca ea se mut de stup . Cu toate acestea , ea nu este rasfatata .

Aceste nsoitorii regale sunt vitale , pentru c regina este total incapabil de tendina de a propriile nevoi de baz . Ea nici nu se poate hrni nici mire ea . Ea nici mcar nu pot prsi stupul de a se calma . i astfel nsoitorii ei senil ( judectoreti reginei ) s aib grij de nevoile ei de baz, n timp ce ea neobosit merge de la celula la celula a face ceea ce face cel mai bine . . . ou .

Matca blnd are un Stinger , dar este rar pentru un apicultor pentru a fi intepat de o albina regin . n general , mtci folosii acul numai pentru a ucide regine rivale care pot aprea sau pot fi introduse n stup .

Regina poate tri timp de doi ani sau mai mult , dar nlocuind regina dup o pereche de sezoane asigur o productivitate maxim . Unii apicultori nlocui n mod obinuit reginele lor n fiecare toamn . Aceast practic se asigur c stup

are un nou tnr regin energic n fiecare primvar . Poate v ntrebai de ce ar trebui s nlocuiasc regina dac ea e nc n via ? Acesta este un simplu unul : Ca o regin varsta , capacitatea ei de ouat ncetinete , ceea ce duce la puiet mai puin i mai puin n fiecare sezon . Mai puin puiet nseamn o colonie mic . i o colonie mai mic nseamn o recolt de miere destul de fragil pentru tine !

Ca un apicultor , munca ta este de a anticipa problemele nainte ca acestea s se ntmple . O regin mbtrnire - mai mult de un an - este ceva care te poate face cu prin nlocuirea ei dup verificarea de stabilire a ei ou nainte de a avea o problem .

Matcile tinere si atent selectionate in decursul unui an apicol trebue sa detina in zestrea lor genetica urmatoarele calitati: sa realizeze o mare cantitate de albina tanara, in cursul lunilor august si septembrie, astfel ca la intrarea in iarna,75% din albinele unei familii puternice sa constitue generatia rezultata din ouale depuse in cele doua luni; acest lucru presupune o activitate sustinuta in jur de 1000-1200 oua zilnic timp de 50-60 zile, deci un efort mediu, dar de lunga durata, echivaland cu cantitatea de puiet depusa in intreaga perioada a culesului de la salcam, in numai 12-14 zile; la iesirea din iarna matca tanara trebue sa-si reia ouatul intr-un ritm vioi, asigurand astfel in cele 50-60 de zile ce preced culesul de la salcam o familie foarte puternica in compozitia careia sa nu mai exsiste albine care au iernat. Acest efort l-as considera mediu, dar de lunga durata ouatului incepand in ritmul de 200-300 oua zilnic, urcand mereu pana la 2000-2500 oua catre sfarsitul intervalului; matca trebue sa mentina o activitate de maxima intensitate pe timpul culesului de la salcam (14-16 zile), a acelui de la tei (16-20 zile), a celui de la floare soarelui (23-30 zile), cand media oualor depuse atinge cifra de peste 2000 pe zi; un efort considerabil pe parcursul a 60 de zile la capacitatea maxima de ouat a matcii; matca de caliate trebue sa mentina mai apoi o ponta convenabil in intervalele dintre principalele culesuri ,care sa se ridice la media de 1200-1500

oua zilnic pentru a pastra familia de albine la un nivel ridicat in vederea atacarii si valorificarii cu succes a culesului viitor. Aceasta presupune un efort mediu si pe o durata aproximativ de 30 de zile activitate de loc neglijabila. In concluzie, putem afirma ca activitatea prestata de o matca in primul an de viata este epuizanta, nu atat prin numaul de oua depus, ci cu deosebire prin ritmul ouatului,conducand la o stare de exstenuare. Acest lucru este pe deplin confirmat de activitatea prestata de mataca in al doliea an al vietii ei cand, calitatile si posibilitatile ei se reduc cu 25-30% ca urmare a eforturilor depuse in primul an. De altfel, acesta este motivul pentru care din experienta dobandita in apicultura de ani de zile recomand tutror colegilor apicultori schimbarea matcilor in ficare an dac este posibil, fiindca numai matca tanara si atent selectionata este capabila de asemenea eforturi. Intrarea in productie a matcii tinere este considereata oportuna in jurul datei de 1 august profitand din plin de calitatile pe care matca tanara le are oua toamna pana tarziu, chiar daca culesurile din natura sunt slabe sau stimularea lipsete desi stimularea famililor de albine toamna si primavara in apicultura moderna trebuie sa fie un lucru fundamental . Dupa o pauza de 90 de zile, prilejuita de anotimpul de iarna, matca tanara reia ouatul foarte timpuriu,de obicei la sfarsitul lunii ianuarie, inceputul lunii februarie, ceea ce asigura o dezvoltare normala a familiei sale in vederea culesului de la salcam,pe care il valorifica in conditii optime. Alegerea oricarei date pentru intoducerea matcii tinere nu tine seama de aceste doua avantaje principale, ouatul matcii pana tarziu si reluarea ouatuli cat mai de vreme in primavara dar din experienta propie va pot spune ca aceste doua insusiri ale matcii sunt cheia succesului in apicultura. Intr-adevar, o matca tanara intra in productie imediat dupa culesul de la salcam, are toat timpul sa epuizeze la culesul de tei,rapita,floarea soarelui sa-si piarda in mare parte aptitudiniea de a oua toamna pana tarziu si relua ouatul primavara foarte de timpuriu. Este cunoscut faptul ca cele mai bune matci se obtin in cursul lunilor mai-iunie, cind cresterea lor ar fi favorizata atat de conditile din natuura, cat si de materialul biologic necesar matcilor, albinelor, trantorilor, insa acest lucru contrazice afirmatia aterioara, in sensul ca matcile tinere obtinute in iunie ar imbatrani sau s-ar epuiza pana la data de 1 august cand am preconiza intrarea lor in productie.

Explicatiile in acest sens sunt date in cele ce urneaza: matcile tinere trebue verificate inainte de a intra in productie fiindca s-a constatat ca nu toate pot fi de calitate si nu putem risca sa introducem in stupina matci dubioase, bolnave cu defecte sau slab ouatoare ,tocmai spre sfarsitul sezonului apicol cand cele ne corespunzatoare ridica mari probleme chiar apicultorilor experimentati. In spiritul celor spuse mai sus vom creste matci in perioada optima mai-iunie dar pana la intarea intararea in productie 1 august le vom supune la verificari in familii ajutatoare formate in acest scop sau in familii puternice (nuclee) unde s-au imperecheat.

La aceste matci vom urmari: daca depunerea oualor este normal, compacta pe fagurele intreg de sus pana jos pe ambele fete; daca ouale sunt fecundate, dand nastere la albine, nu la trantori; daca ritmul ouatului este corespunzator cu numarul albineleor din familie; daca albinele eclozionate sunt normale, bine dezvoltate si active; daca nu au aparut botci pentru schimbarea linistita a matcii, banuind ca are un defect ascuns al ei depistat numai de albine.