Studiile au descoperit c mai muli brbai dect femei sustin ca infidelitatea sexuala este mai dureroasa dect infidelitatea

emoional , n timp ce mai multe femei dect brbai sustin ca infidelitatea emoional ar fi mai dureroasa dect infidelitatea sexuala . Unii psihologi evolutivi au propus ca aceast diferen de sex poate fi cel mai bine conceptualizata reflectand asupra diferentelor bazate pe evoluia investiiilor parintesti care produc o nevoie de paternitate mai degraba asupra barbatilor i o nevoie a femeilor de investiie/implicare in copii din partea barbatilor . Cu toate acestea ,un subset vizibil de barbati reclama infidelitatea emoional ca mai dureroasa dect infidelitatea sexuala . Teoretizarea curenta explic diferente intre -sexe. Am emis ipoteza c diferenele de stil de ataament ar putea ajuta pentru a explica diferentele att ntresexe cat si i n cadrul aceluias sex. Ca ipoteza, participantii evitanti au raportat mai multa gelozie n ceea ce privete relatiile sexuale dect infidelitatea emoional ( 64,8 % ) , i participantii siguri , inclusiv barbati siguri , au raportat mai mult de gelozie n ceea ce privete infidelitatea emoionala dect infidelitatea sexual ( 77,3 % ) , 2 ( 3 , N = 411 ) = 45.03 , p <.001 . Buss , Larsen , i Westen ( 1996) au oferit o perspectiv evolutiva , denumit ``modelul parental investiii``, pentru a explica diferentele de sex in gelozie . Ei au remarcat c numeroase Studii cross- culturale au artat c mai muli brbai dect femei aproba infidelitatea sexuala ca mai dureroasa dect infidelitate emotionala, i mai multe femei dect brbai aproba infidelitatea emoional ca mai dureroasa dect infidelitatea sexual ( Buss , Larsen ,Westen , si Semmelroth , 1992; Buunk , Angleitner , Oubaid , & Buss , 1996; Geary , Rumsey , Bow - Thomas & Hoard , 1995; Wiederman & Allgeier , 1993) . De exemplu, majoritatea brbailor chinezi, olandezi, i germani au gasit infidelitatea emoional mai dureros dect infidelitatea sexual, i barbatii americani au fost impartiti n mod egal intre cele 2 tipuri de infidelitate (Buss et al, 1992;.. Buunk i colaboratorii, 1996; Geary i colaboratorii, 1995;. Wiederman & Allgeier, 1993). Teoria ataamentului, de asemenea, o teorie bazat pe evoluie, ofer o perspectiv suplimentar pentru elucidarea posibilelor mecanisme legate de diferentele de sex in gelozie. Bowlby (1988) a remarcat c, comportament legat de ataament din copilrie (de exemplu, agndu-ne, plngnd, zambind, dezvoltare unei preferine pentru unii ngrijitori/dadace de ncredere) face parte dintr-un sistem biobehavioral care creste probabilitatea de protecie de la ruinare, comfort

in timpul perioadelor de stres, i de nvare social. Central la Teoria ataamentului este conceptul de modele de lucru interne care sunt formate prin tranzacii repetate cu figuri de ataament . Aceste modele de lucru acioneaz ulterior ca euristici pentru relaii i organizeaza dezvoltarea personalitii. Extrapoland de la cercetarea ataamentului din copilrie ,Hazan i Shaver ( 1987 ) i Bartholomew i Horowitz ( 1991) au conceptualizat dragostea romantica ca un proces de ataare i modele de ataament ale unui copil reprezinta baza pentru o msur de auto-raport de ataament ca adult . Studiile ulterioare au demonstrat c stilurile de ataament ale adulilor sunt n concordan cu auto-raporturile in istoricul relaiilor traite (Levy , Blatt , 1998 ) i c experienele in relaii influeneaz dramatic indivizii nclinai sa aiba ncredere in alii ( de ras si Hazan , 1993 ). n plus , dei nu exist diferene de atasament in copilrie intre sexe, diferentele consistente aparand de maturitate . Mai muli brbai dect femei au un stil de atasament nesigur ,de respingere si evitant ( Bartholomew & Horowitz , 1991; Levy i colab , 1998) . Persoanele care inlatura sau evita de a contracta experien emoional , nega nevoile de intimitate , sunt foarte investite n autonomia , i sunt mai promicue sexual dect persoanele care au alte stiluri de ataament ( Bartholomew & Horowitz , 1991 ; Brennan & Shaver , 1995; Simpson , 1990) . Mai degrab de a fi considerat un indicator de autonomie real , aceast ncredere n sine compulsiva si dorinta de a nu se implica emotional este privita ca defensiv i de protecie mpotriva unor sentimente necunoscute de vulnerabilitate.