SIM 2008 Tradus

2008 Skydiver's
I nformation hanuaI
hanuaIuI de informare aI
parasutistiIor
poza de pe coperta de hatt Lewis
coperta proiectata de Travis WaIchIe
2008 Asociatia Parasutistilor din Statele Unite. Toate drepturile rezervate. Nu poate fi reprodus fara acordul expres al USPA
2008 Manualul de inIormare a parasutistului cuprins Pagina
Acest manual a fost revizuit in Septembrie 2007
Urmatoarea editie este asteptata in Septembrie 2008
ATENTE
MPORTANTl
Sportul cu parasuta sau skydiving este o activitate poten|ial periculoas, ce poate duce la rnire sau moarte. FIECAPE
PAPTICIPANT N PAPTE, IN0IFEPENT 0E EXPEPIENTA ACUhULATA, ESTE N FINAL PESPDNSAIL PENTPU
PPDPPIA SI CUPANTA.
INFORMATIILE URMTOARE SUNT PREZENTATE CA UN SERVICIU CTRE MEMBRII
ASOCIATIEI DE PARASUTISM A STATELOR UNITE (USPA).
USPA NU OFER GARANTII SAU ASIGURRI SI NU ESTE RESPONSABIL PENTRU
VALIDITATEA NICIUNUI SFAT, NICI UNEI OPINII SAU RECOMANDRI EXPRIMATE N ACEST
MATERIAL. TOATE PERSOANELE CARE SE BAZEAZ PE ACEST MATERIAL O FAC PE
PROPRIUL RISC.
Siguranta personal poate Ii sporit prin aplicarea unor proceduri adecvate si prin luarea unor
precautii.Acest manual contine o parte din cunostintele si experienta care, n opinia USPA, vor permite practicarea
n sigurant a parasutismului sportiv.
USPA este o organizatie non-proIit, Iormat din membri voluntari din rndurile practicantilor si
simpatizantilor acestui sport. Parasutismul sportiv mai este numit si skydiving. USPA nu se implic sub nici o
Iorm n managementul operatiunilor centrelor de parasutism sportiv, de skydiving sau al zonelor unde se practic
acest sport.
USPA, FIIND O ORGANIZATIE PARTICULAR FR DREPT DE REGLEMENTARE, NU ARE
NICI O AUTORITATE LEGAL N REGLEMEN TAREA SAU CONTROLUL PERSOANELOR FIZICE
SAU 1URIDICE, NU POATE FI TRAS LA RSPUNDERE PENTRU NICIUN EVENIMENT LEGAT DE
SALTURILE SAU DE OPERATIUNILE DE ANTRENAMENT CARE AU CA REZULTAT RNIREA
SAU MOARTEA UNEIA SAU MAI MULTORA DINTRE PERSOANELE IMPLICATE. IndiIerent de
declaratiile care pot s apar ntr-o publicatie oarecare a USPA, USPA nu a primit si nu si-a asumat n niciun
moment nicio obligatie Iat de nimeni. USPA nu are nicio obligatie Iat de nicio persoan cu privire la activittile
sportive ale acelei persoane.
Toate reIeririle USPA la siguranta personal sunt cu trimitere la obligatia Iiecrui participant de a si asuma
responsabilitatea pentru propria sigurant. USPA emite diverse licente, ratinguri, premii si nominalizri si
Iurnizeaz diIerite inIormatii, sIaturi si recomandri, dar nu autorizeaz pe nimeni, n nicio Iorm, s reprezinte
USPA ca agent sau reprezentant cu privire la reglementarea sau controlul activittilor de parasutism sportiv.
Este responsabilitatea Iiecrui elev s pun orice ntrebare consider necesar pentru a ntelege pe deplin si
cu maximum de claritate actiunile si procedurile pe care trebuie s le ndeplineasc pentru a putea eIectua un salt n
deplin sigurant.
Fiecare parasutist sportiv are responsabilitatea de a exersa anumite proceduri si de a eIectua anumite actiuni
pentru propria sigurant si cea a celorlalte persoane.
USPA NU GARANTEAZ, N MOD EXPLICIT SAU IMPLICIT, INFORMATIA CONTINUT N
ACEST MANUAL. PERSOANELE CARE SE BAZEAZ PE ACEST MANUAL, O FAC PE PROPRIUL
RISC.
united states parachute association publications
NTRODUCERE
A. SCOPUL MANUALULUI USPA DE INFORMARE A PARASUTISTULUI SPORTIV
Manualul de InIormare a Parasutistului Sportiv (MIPS)-(SIM-Skydiver`s InIormation Manual) contine inIormatiile de baz standard
(Cerintele Minime de Sigurant) si recomandrile agreate de membrii USPA pentru practicarea parasutismului ca o experient sigur si
agreabil.
Acest manual mai descrie si programele administrate de USPA pentru certiIicarea unor persoane n materie de expertiz, abilitate de a
antrena alte persoane, miestrie sportiv sau titularizare ntr-un anumit sport.
Desi SIM Iurnizeaz o cantitate nsemnat de inIormatii pentru parasutisti, acestia sunt ndemnati s aproIundeze n particular si s
consulte documente si alte produse media ale USPA si ale autorittilor n domeniul sportiv si aeronautic precum si s se inIormeze de la
persoane abilitate s oIere explicatii si inIormatii suplimentare.
B. SIM SI PRINCIPIUL DE AUTOREGLEMENTARE SI AUTOCONTROL IN PARASUTISM
Desi USPA este o asociatie Iormat din membri voluntari Ir drept de reglementare, USPA poate suspenda sau revoca orice
licent, caliIicare, premiu sau nominalizare emise de USPA precum si orice calitate de membru Iurnizat, n concordant cu termenii si
conditiile mentionate n Manualul de Functionare al USPA. Participarea la programele USPA este conditionat de respectarea Cerintelor
Minime de Sigurant (CMS) continute n acest manual.
CMS reprezint standardele considerate de comun acord a oIeri un nivel de sigurant acceptabil. Cu toate acestea, recomandrile
continute n acest manual, cu exceptia celor n mod explicit adnotate, (precum cele n conIormitate cu Reglementrile Aviatiei Federale),
sunt prezentate sub Iorm inIormativ si nu sunt obligatorii. n plus, nerespectarea acestor recomandri nu implic n mod necesar
acuzatia de neglijent si nu pot Ii Iolosite n justitie pentru a demonstra neglijenta.
Respectarea de bun voie a regulilor, reglementrilor si standardelor din SIM demonstreaz Iaptul c sportivii si operatorii
zonelor de salt dau dovad de autoreglementare.
C. CUM SE OBTIN SAU SE RECOMAND MODIFICRI N ACEST MANUAL
SIM necesit din cnd n cnd aducerea la zi. Posesorii SIM au responsabilitatea s si mentin la zi propria versiune. Variantele
noi pot Ii descrcate gratuit de pe website-ul USPA, www.uspa.org, sau achizitionate de la Magazinul USPA: (540) 604-9740; 604-9741
(Iax), sau e-mail: storeuspa.org.
Cititorii sunt rugati s trimit propriile comentarii si s recomande modiIicri n scris la adresa USPA, 5401 Southpoint Centre
Blvd., Fredericksburg, VA 22407; prin teleIon la numrul (540) 604-9740; prin Iax la numarul 604-9741; sau prin e-mail la adresa
uspauspa.org.
PrezentuI manuaI prevede proceduri pentru numeroase situa(ii previzibiIe,
dar fiecare situa(ie este diferit.
Nerespectarea recomandriIor nu nseamn negIijen(.
CUPRINS
AVERTIZARE i
INTRODUCERE iii
PARTEA A I-A: ASOCIATIA DE PARASUTISM A STATELOR UNITE 1
Asociatia de Parayutism a Statelor Unite (Generalitati) 2
A. Reprezentantii USPA (Asociatia de Parasutism a Statelor Unite)..........................................................2
B. Conducerea USPA...................................2
C. Politica USAP...................................2
D. Sediul USPA..........................................................................................................2
E. Statutul USPA...........................................................................................................2
PARTEA A II-A: CERINTE ELEMENTARE DE SIGURANT SI DEROGRI 3
Cerinte elementare de siguranta (Generalitati) 5
A. Cum inIluenteaz BSRs (cerintele elementare de sigurant) siguranta ...................................5
B. Derogri si modiIicri la cerintele elementare de sigurant......................................................5
2-1 Cerinte elementare de siguranta 6
A. Aplicabilitatea............................................................................................................................6
B. Respectarea reglementrilor Iederale .......................................................................................6
C. Cerinte din punct de vedere medical ........................................................................................6
D. Cerinte din punctul de vedere al vrstei ...................................................................................6
E. Elevii parasutisti .......................................................................................................................6
F. Vnturile ....................................................................................................................................7
G. Altitudinile minime de deschidere ............................................................................................7
H. Conditiile aerodromului ............................................................................................................7
I. Cerintele nainte de salt .............................................................................................................7
J. Salturi extraordinare cu parasuta ..............................................................................................7
K. Echipamentul parasutei ............................................................................................................8
L. Echipament special pentru altitudine si oxigenul suplimentar ..................................................8
2-2 Derogari de la Cerintele Elementare de Siguranta 9
A. De ce sunt derogrile de la Cerintele Elementare de Sigurant ..............................................9
B. ClasiIicarea derogrilor ............................................................................................................9
C. Proceduri de completare a documentelor de derogare ............................................................9
D. Ajustarea derogrilor ................................................................................................................9
PARTEA A III-A: CATEGORII DE PARASUTISTI 11
3-1 Autorizatii USPA 12
A. Istoric ......................................................................................................................................12
B. Conditiile necesare pentru autorizatii .....................................................................................12
C. Evidenta salturilor pentru acordarea licentelor si a nivelelor .................................................12
D. VeriIicarea aplicatiei ...............................................................................................................12
E. Privilegiile si cerintele pentru autorizare .................................................................................13
Autorizatia A ...................................................................................................................13
Autorizatia B ...................................................................................................................13
Autorizatia C ...................................................................................................................13
Autorizatia D ...................................................................................................................13
F. Autorizatii restrictionate de USPA ..........................................................................................13
3-2 Testul pentru Autorizatie yi Procedurile de Aplicare 14
A. Instructiuni pentru testul de autorizare ...................................................................................14
B. Prezentarea unei aplicatii complete pentru autorizare............................................................14
C. List aplicatie pentru autorizare..............................................................................................15
3-3 Clasificari 16
A. ClasiIicri de aplicatie USPA ..................................................................................................16
B. ClasiIicare proIesional USPA PRO .......................................................................................16
C. ClasiIicare Evaluator USPA ....................................................................................................16
D. ClasiIicri FAA (Autoritatea Federal a Aviatiei) ...................................................................16
PARTEA A IV-A: PROGRAMUL INTEGRAT USPA PENTRU ELEVI 17
4-1 Abilitatile elevului yi setul de cunoytinte 18
4-2 Categorii de obiective de la A-H Generalitati 19
4-3 Programul integrat USPA pentru elevi: Introducere 21
A. Recomandare .........................................................................................................................21
B. Ce este Programul Integrat pentru Elevi? ..............................................................................21
C. Alegerea unei scoli .................................................................................................................21
D. Asteptri .................................................................................................................................21
Declaratia USPA privind Conditia Medical (inclus) ...............................................................21
E. Echipamentul elevului ............................................................................................................22
F. Priorittile antrenamentului .....................................................................................................22
Categoria A
23
Introducere ..................................................................................................................................23
Categorie pe scurt .......................................................................................................................24
Categoria A: Curs primul salt ......................................................................................................25
I. Solo: Sectiune general ..............................................................................................25
A. Abordarea echipamentului individual ...................................................................25
B. Pozitia n cdere liber ...........................................................................................................25
C. Deschiderea principal ......................................................................................................... 26
D. Abilitti de manevrare a voalurii ............................................................................................ 26
E. Antrenament aterizare elementar cderea la aterizarea cu parasuta ...............................29
F. Pericole la aterizare (la harnasamentul de antrenament) ......................................................29
G. Problemele la echipament (la harnasamentul de antrenament) ........................................... 30
H. Proceduri de urgent la echipament ..................................................................................... 31
II. Individual: Metod Sectiune speciIic ............................................................................... 32
A. Proceduri n aeronav ........................................................................................................... 32
B. Prezentarea la iesire ............................................................................................................. 32
C. Problemele la iesire .............................................................................................................. 32
D. Urgentele aeronavei .............................................................................................................. 33
III. Proceduri AFF ...................................................................................................................... 33
A. Procedurile cderii libere ....................................................................................................... 33
B. Dup deschidere ....................................................................................................................33
IV. Procedurile Tandemului ........................................................................................................33
A. Strategii de antrenare n tandem ............................................................................................33
B. Curs minim n tandem ............................................................................................................33
C. Categoria A pentru salt n tandem .........................................................................................34
Cursul zborului (include observatiile instructorului).....................................................................35
ntrebri Categoria A .................................................................................................................36
Relaxarea mentala: Cheia pentru zborul corpului 37
Categoria B 39
Introducere .................................................................................................................................39
Catgeoria pe scurt ......................................................................................................................40
Categoria B: nvtarea si obiective privind realizarea ................................................................41
A. Iesirea si cderea liber .........................................................................................................41
B. Voalura ...................................................................................................................................41
C. Revizuirea procedurii de urgent ...........................................................................................42
D. Echipamentul .........................................................................................................................43
E. Reguli si recomandri ............................................................................................................43
F. Vizarea si aeronavele ............................................................................................................43
Cursul zborului (include observatiile instructorului) ...................................................................44
ntrebri Categoria B .................................................................................................................45
Categoria C 47
Introducere ................................................................................................................................47
Categoria pe scurt .....................................................................................................................48
Category C: nvtarea si obiective privind realizarea ................................................................49
B. Voalura ...................................................................................................................................49
C. Revizuirea procedurii de urgent ...........................................................................................51
D. Echipament ............................................................................................................................52
F. Vizarea si aeronavele .............................................................................................................53
ntrebri categoria C ...................................................................................................................55
Vizualizare: Mintea deasupra corpului 56
Categoria D 57
Introducere .................................................................................................................................57
Categoria pe scurt ......................................................................................................................58
Categoria D: nvtarea si obiective privind realizarea ................................................................59
B. Voalura ..................................................................................................................................59
C. Revizuirea procedurilor de urgent.........................................................................................60
D. Echipamentul .........................................................................................................................60
E. Reguli si recomandri ...........................................................................................................61
Cursul zborului ...........................................................................................................................62
ntrebri Categoria D...................................................................................................................63
nvatarea vizarii pentru un salt odata 64
Categoria E 65
Introducere .................................................................................................................................65
Categoria pe scurt.......................................................................................................................66
Categoria E: nvtarea si obiectivele pentru realizare ...............................................................67
B. Voalura ...................................................................................................................................67
C. Revizuirea procedurilor de urgent ........................................................................................68
D. Echipamentul .........................................................................................................................68
Orientarea parasutei deschise (inclus) .....................................................................................68
BrieIing aeronave (inclus) ...........................................................................................................69
E. Reguli si recomandri ...........................................................................................................69
ntrebri Categoria E ..................................................................................................................72
Categoriile F-H Abilitatile Saltului n Grup 74
Categoria F 75
Introducere..................................................................................................................................75
Categoria pe scurt ......................................................................................................................76
Categoria F: invtarea si obiectivele privind realizarea...............................................................77
B. Voalura ...................................................................................................................................77
C. Revizuirea procedurilor de urgent ........................................................................................78
D. Echipamentul .........................................................................................................................78
F. Vizarea si aeronavele ............................................................................................................78
Cursul zborului ...........................................................................................................................80
ntrebri Categoria F...................................................................................................................81
Categoria G 83
Introducere.................................................................................................................................83
Categoria G: nvtarea si obiectivele realizrii ..........................................................................85
A. Iesirea si cderea liber.........................................................................................................85
B. Voalura...................................................................................................................................86
C. Revizuirea procedurilor de urgent........................................................................................86
D. Echipamentul.........................................................................................................................86
E. Reguli si recomandri.............................................................................................................88
F. Vizarea si aeronavele.............................................................................................................88
Cursul zborului............................................................................................................................89
ntrebri Categoria G..................................................................................................................90
Category H 93
Introducere ................................................................................................................................93
Categoria H: nvtarea si obiectivele realizrii ..........................................................................95
A. Iesirea si cderea liber ........................................................................................................95
B. Voalura ..................................................................................................................................95
C. Revizuirea procedurilor de urgent .......................................................................................96
D. Echipamentul .........................................................................................................................96
E. Reguli si recomandri.............................................................................................................96
F. Vizarea si aeronavele.............................................................................................................96
Cursul zborului............................................................................................................................98
Licenta-A USPA veriIicare salt ...................................................................................................98
ntrebri Categoria H .................................................................................................................99
PARTEA A V-A: RECOMANDRI GENERALE 101
5-1 Urgente n parayutism 103
A. Excutarea procedurilor de urgent .......................................................................................103
B. Prevenire si pregtire ...........................................................................................................103
C. Actionare ..............................................................................................................................103
D. Urgentele aeronavei .............................................................................................................103
E. Urgentele echipamentului ....................................................................................................103
F. Urgentele la aterizare ...........................................................................................................105
G. Coliziunile n cdere liber ...................................................................................................107
H. Coliziunile voalurilor .............................................................................................................107
I. Viraje joase ............................................................................................................................107
5-2 Antrenamentul de revenire 108
A. Elevii .....................................................................................................................................108
B. Parasutisti autorizati .............................................................................................................108
C. ModiIicri de procedur .......................................................................................................108
D. ntreruperi mari .....................................................................................................................108
5-3 Echipamentul 109
A. Reglementri Iederale privind echipamentul ........................................................................109
B. Parasuta principal ..............................................................................................................109
C. Parasuta de rezerv .............................................................................................................109
D. Hamuri si sistemul capotei ...................................................................................................110
E. Parasut principal ..............................................................................................................110
F. Dispozitiv de deschidere automat a rezervei (RSL) ...........................................................110
G. Dispozitiv de activare automat (AAD) ................................................................................111
H. Coarda static (principal) ...................................................................................................111
I. mprumutarea sau schimbarea echipamentului ....................................................................111
J. Folosirea altimetrelor ............................................................................................................111
K. Accesoriile ...........................................................................................................................112
L. mpachetarea parasutei principale .......................................................................................112
M. ntretinerea parasutei ..........................................................................................................112
5-4 Verificari de siguranta yi briefings nainte de salt 114
A. Pregtirea echipamentului este esential ............................................................................114
B. BrieIings-uri...........................................................................................................................114
C. Lista cu echipamentul de veriIicat ........................................................................................115
5-5 Vremea 116
A. Determinarea vnturilor ........................................................................................................116
B. Vreme periculoas ..............................................................................................................116
C. Densitatea altitudinii .............................................................................................................116
5-6 Aeronava 117
5-7 Vizarea 118
A. De ce este important vizarea .............................................................................................118
B. Prioritti ................................................................................................................................118
C. Separarea grupului n timpul traiectoriei saltului ..................................................................118
PARTEA A VI-A: AVANSAREA 119
6-1 Cadere libera n grup (Activitate relationala) 121
A. Ce este activitatea relational?.............................................................................................121
B. Pregtire si proceduri ...........................................................................................................121
C. Desprinderea .......................................................................................................................121
D. Alte reIerinte ........................................................................................................................121
6-2 Zbor liber, stilul liber yi surf aerian 122
A. Scopul zborului liber .............................................................................................................122
B. CaliIicri......................................... ......................................................................................122
C. Echipamentul ......................................................................................................................122
D. Pregtirea ............................................................................................................................122
E. Pericole asociate cu grupul n zbor liber ..............................................................................122
6-3 Ritmul de coborre yi timpul n cadere 124
A. Evidenta ...............................................................................................................................124
B. Calculul ................................................................................................................................124
6-4 Salturi n nocturna 125
A. De ce s Iaci salturi n nocturn? .........................................................................................125
B. CaliIicri ...............................................................................................................................125
C. Provocrile ...........................................................................................................................125
D. Echipament special ..............................................................................................................125
E. Proceduri ............................................................................................................................. 125
F. Generalitti ...........................................................................................................................126
G. Salturile n grup: cdere liber si cu parasuta .....................................................................126
6-5 Salturi n apa 127
A. De ce s plonjm n ap?.....................................................................................................127
B. Pregtire pentru salturi n ap neintentionate.......................................................................127
C. Aterizri intentionate n ap .................................................................................................128
D. Aterizri n ap cu perIormant ridiciat ..............................................................................128
E. VeriIicrile de sigurant si recapitulri privind salturile n ap .............................................128
6-6 Formatii de parayute 129
A. Ce este o actiune relational cu parasuta? ..........................................................................129
B. Generalitti............................................................................................................................129
C. CaliIicri si pregtirea initial ...............................................................................................129
D. Echipamentul .......................................................................................................................129
E. Reguli de angajare ...............................................................................................................129
F. Proceduri de urgent ............................................................................................................131
G. Formatii de parasute n nocturn .........................................................................................131
6-7 Altitudinea ridicata yi folosirea oxigenului 132
A. Pregtire si planiIicare intensiv ..........................................................................................132
B. Scop......................................................................................................................................132
C. ClasiIicarea altitudinilor ........................................................................................................132
D. Experienta recomandat ......................................................................................................132
E. Recomandri privind pregtirea ..........................................................................................132
F. Echipament recomandat ......................................................................................................132
G. Pregtiri recomandate .........................................................................................................133
H. Procedurile de Iolosire a oxigenului .....................................................................................133
I. Proceduri de localizare ..........................................................................................................134
J. Pericolul deschiderilor la altitudini ridicate ............................................................................135
Inset 6-7 Tabel planificare la altitudine ridicata 136
6-8 Recomandari pentru planificarea aeriana 138
A. Introducere ...........................................................................................................................138
B. Istoric ....................................................................................................................................138
C. Scop .....................................................................................................................................138
D. Echipamentul .......................................................................................................................138
E. Proceduri ..............................................................................................................................139
F. Mentiuni privind Iilmarea elevilor ..........................................................................................140
6-9 Recomandari cu privire la wing suit 141
A. Scop .....................................................................................................................................141
B. Istoric ....................................................................................................................................141
C. CaliIicri si pregtirea ..........................................................................................................141
D. Echipamentul .......................................................................................................................141
E. Tehnici de iesire ...................................................................................................................141
F. Deschiderea ........................................................................................................................142
G. Procedurile de urgent ........................................................................................................142
H. Costumele initiale cu aripi ....................................................................................................142
I. Altitudinea de deschidere ......................................................................................................142
J. Trecerea n zbor ...................................................................................................................142
6-10 Bazele zborului cu parayuta 143
A. Introducere si scop ...............................................................................................................143
B. Rezultate ca obiectiv ............................................................................................................143
C. Avansul rezultatelor .............................................................................................................144
D. Diminuarea rezultatelor ........................................................................................................144
E. Crearea rezultatelor .............................................................................................................144
F. Zona de practicare ...............................................................................................................144
6-11 Manevre avansate n parayutism 146
1. Generalitti ...........................................................................................................................146
2. Subiectele pregtirii la sol .....................................................................................................148
Section 1. Echipamentul ...........................................................................................................148
Section 2. ntretinerea ..............................................................................................................149
Section 3. Desprinderea, deschiderea, separarea si traIicul de parasute ................................150
3. Exercitii avansate .................................................................................................................151
Proceduri generale ...................................................................................................................151
Saltul 1 Saltul de evaluare .....................................................................................................151
Salt 2 Aerodinamica de baz si Irnarea eIicace ..................................................................151
Salt 3 Virri orizontale si zbor cu parasuta Irnat ................................................................153
Salt 4 Punctele de oprire .......................................................................................................153
Salt 5 Stabilirea punctului de aterizare din zbor ....................................................................154
PARTEA A VI-A: SALTURI DEMOSTRATIVE SI EVALUAREA 155
7-1 Salturile demonstrative 157
A. DeIinitie ................................................................................................................................157
B. Cum se desIsoar un salt demonstrativ .............................................................................157
C. Experienta si abilitatea .........................................................................................................157
Tabel 7.A Mrimea si DeIinirea Zonelor de Aterizare (inclus) ...............................................157
D. Atitudinea .............................................................................................................................158
E. Zonele de aterizare ..............................................................................................................158
F. Turbulentele si locul tint ......................................................................................................158
G. Limita de vnt ......................................................................................................................158
H. Echipamentul .......................................................................................................................158
I. Manevrele aeriene .................................................................................................................158
J. Controlul asupra multimii ......................................................................................................159
K. Semnalele de la sol ..............................................................................................................159
L. Parasutistul moderator al spectacolului ................................................................................159
M. Alte activitti .......................................................................................................................159
N. Consultri si aprobri ...........................................................................................................159
O. Asigurarea ...........................................................................................................................160
P. Alte reglementri ..................................................................................................................160
7-2 Atestare Parayutist Profesionist Demo 161
A. Ce este atestarea PRO?.......................................................................................................161
B. CaliIicri si proceduri ............................................................................................................161
7-3 Instructiuni de completare a formularelor FAA 7711-2 163
Partea a VIII-a: Programe de recunoaytere a membrilor 165
8-1 Procedura de recunoaytere 167
A. Introducere ...........................................................................................................................167
B. Proceduri ..............................................................................................................................167
8-1.1: Federation Aeronautique Internationale (FAI - Federatia Aeronautica Internationala) Recunoayteri Generale 168
A. Diploma Paul Tissandier ......................................................................................................168
B. Diploma FAI de Onoare pentru Grupuri ...............................................................................168
C. Recunoasteri FAI n Parasutism ..........................................................................................168
8-1.2: National Aeronautic Association (NAA - Asociatia aeronautica Nationala) Proceduri de recunoaytere 169
A. TroIeul Frank G. Brewer .......................................................................................................169
B. Elder Statesman oI Aviation..................................................................................................169
8-1.3: Proceduri de recunoaytere USPA 170
A. USPA LiIetime Achievement Award (Diploma USPA pentru Realizri) ...............................170
B. USPA Gold Medal Ior Meritorious Service (Medalia de aur USPA pentru Activitti
Meritorii)......................................................................................................................................171
C. USPA Chesley H. Judy SaIety Award (Diploma USPA Chesley H. Judy pentru
Sigurant).....................................................................................................................................171
8-1.4: Cytigatorii Diplomei USPA pentru Realizari 172
8-1.5: Cytigatorii Diplomei USPA pentru Activitati Meritorii 173
8-2 Recunoayteri pentru rezultate 174
A. Recunoasterea experientei n salturi ....................................................................................174
B. Salturi cumulate si timpul de cdere liber ..........................................................................174
C. Cerinte generale ..................................................................................................................174
D. Prezentare ...........................................................................................................................174
8-3 Recunoayterea performantelor 175
A. Recunoasteri pentru competente n parasutism ..................................................................175
B. Conditii esentiale .................................................................................................................175
C. Categoriile de recunoastere a Iormatiilor ............................................................................175
D. CaliIicri ...............................................................................................................................175
E. Aplicatia ...............................................................................................................................175
8-4 Certificate membru 176
A. Recunoasterea perioadei .....................................................................................................176
B. CaliIicri ...............................................................................................................................176
PARTEA A IX-A: DOCUMENTE FAA 177
9-1 Reglementari Federale n Aviatie 179
SUBCAPITOLUL D - PILOTI ..............................................................................................................................179
Partea 61 - Certificare: Piloti, Instructori de zbor yi Instructori la Sol ...............................179
61.1 Aplicabilitate si deIinitii ......................................................................................................179
61.3 Cerintele privind certiIicarea, evalurile si autorizrile .....................................................179
61.23 CertiIicatele medicale: cerint si durat ..........................................................................179
61.51 Carnetele de zbor ale pilotilor .........................................................................................180
61.56 Zbor de veriIicare ............................................................................................................180
61.57 Experient recent de zbor: Pilot la comand ................................................................180
61.113 Privilegiile si limitrile pentru un pilot privat: Pilot la comand .....................................180
61.133 Privilegiile si limitrile pentru un pilot comercial ...........................................................180
Partea 65 - Certificare: Piloti yi alti membri ai echipajului de zbor ...................................180
65.1 Aplicabilitate .....................................................................................................................180
65.11 Aplicare si obtinere .........................................................................................................181
65.12 InIractiuni care implic alcoolul sau drogurile .................................................................181
65.15 Valabilitatea certiIicatelor ................................................................................................181
65.16 Schimbarea numelui: nlocuirea CertiIicatelor pierdute sau distruse ..............................181
65.17 Teste: Procedura general .............................................................................................181
65.18 Proba scris: nselciunea sau comportamentul neadecvat ..........................................182
65.19 Reexaminare dup respingere .......................................................................................182
65.20 Aplicatii, certiIicate, carnete de zbor, rapoarte si evidente:
FalsiIicarea, reproducerea sau modiIicarea .............................................................................182
65.21 Schimbarea adresei .......................................................................................................182
65.111 CertiIicatul necesar .......................................................................................................182
65.113 Criterii de selectie: general ...........................................................................................182
65.115 CertiIicat de plior senior: experienta, cunostintele si abilittile necesare .....................183
65.117 Pliori militari sau Iosti pliori militari: regula special de certiIicare ................................183
65.119 CertiIicat proIesor plior parasute: experienta, cunostintele si abilittile necesare .......183
65.121 Mentionarea competentelor ..........................................................................................183
65.123 Mentionarea competentelor aditionale: Cerinte ............................................................183
65.125 CertiIicate: Privilegii ......................................................................................................183
65.127 Resurse si echipament .................................................................................................184
65.129 Standarde de realizarea ...............................................................................................184
65.131 Evidenta.......................................................................................................................184
65.133 Sigiliul ...........................................................................................................................184
SUBCAPITOL F - REGULILE TRAFICULUI AERIAN SI DE OPERARE ....................................................185
Partea 91 - Reguli generale de operare yi de zbor .............................................................185
91.1 Aplicabilitate .....................................................................................................................185
91.3 Responsabilitatea si autoritatea pilotului la comand ......................................................185
91.5 Pilotul la comanda aeronavei, mai multe de un singur pilot .............................................185
91.7 Capacitatea de zbor a aeronavelor civile .........................................................................185
91.11 Interzicerea interIerentelor cu membrii echipajului .........................................................185
91.13 Operarea Ir atentie si n mod nesbuit .......................................................................185
91.15 Lansarea obiectelor ........................................................................................................185
91.17 Alcoolul sau drogurile .....................................................................................................185
91.19 Transportul narcoticelor, marijuanei si a drogurilor sau a substantelor sedative sau
stimulatoare...............................................................................................................................186
91.101 Aplicabilitate .................................................................................................................186
91.103 Actiuni nainte de zbor ..................................................................................................186
91.107 Folosirea centurilor de sigurant, hamurilor si a sistemelor de retinere a copiilor ........186
91.111 Operarea lng alt aeronav ......................................................................................187
91.113 Reguli de operare: Exceptie operarea pe ap ..............................................................187
91.119 Altitudini minime de sigurant: Generalitti ..................................................................187
91.126 Operarea pe un aeroport sau n apropierea acestuia, n spatiu aerian Tip G ..............187
91.127 Operarea pe un aeroport sau n apropierea acestuia, n spatiu aerian Tip E ...............188
91.151 Cerintele privind combustibilul conIorm regulilor de vizibilitate pentru zbor .................188
91.155 Minimele atmosIerice conIorm regulilor vizuale de zbor ...............................................188
91.211 Oxigenul suplimentar ....................................................................................................189
91.223 Sistem de detectare a solului si de avertizare ..............................................................189
91.307 Parasutele si parasutarea ............................................................................................189
91.403 Generalitti ........... .......................................................................................................190
91.409 VeriIicri ........................................................................................................................190
Partea 105 - Operatiunile cu parayuta ..................................................................................................................191
105.1 Aplicabilitatea .................................................................................................................191
105.3 DeIinitii ............................................................................................................................191
105.5 Generalitti .....................................................................................................................192
105.7 Folosirea alcoolului si a substantelor ..............................................................................192
105.9 VeriIicrile .......................................................................................................................192
105.13 Echipamentul radio, cerintele de Iolosire ......................................................................192
105.15 Date solicitate si inIormare privind anularea sau amnarea operatiunilor cu
parasuta.....................................................................................................................................192
105.17 Cerintele de vizibilitate pentru zbor si existenta norilor ................................................193
105.19 Operatiunile cu parasuta ntre apusul si rsritul soarelui ............................................193
105.21 Operarea parasutei ntr-o zon sau deasupra unei zone aglomerate sau n multime ..193
105.23 Operarea parasutei deasupra sau n aeroporturi .........................................................193
105.25 Operatiuni cu parasuta n spatiu aerian desemnat .......................................................194
105.41 Aplicabilitate .................................................................................................................194
105.43 Folosirea hamului unic si a sistemului cu parasut dubl ............................................194
105.45 Folosirea sistemelor de parasut n tandem ................................................................194
105.47 Folosirea saltului automat .............................................................................................195
105.49 Parasutistii strini si echipamentul ...............................................................................195
SUBCAPITOLUL G - TRANSPORTATORI AERIENI SI OPERATORI COMERCIALI CONTRA RECOMPENSARE SAU
ANGA1ARE: CERTIFICARE SI OPERATIUNI ...........................................................................................196
Partea 119 - Certificarea: Transportatorii aerieni yi operatorii comerciali ........................196
119.1 Aplicabilitate ...................................................................................................................196
9-2 Circulare de informare 197
AC 90-66A - SCHEMELE DE ZBOR STANDARD RECOMANDATE SI PRACTICILE PENTRU OPERATIUNILE
AERONAUTICE PE AEROPORTURILE FR TURN DE CONTROL .......................................................197
1. Scop ................... .................................................................................................................197
2. Anulare .................................................................................................................................197
3. ModiIicri principale ..............................................................................................................197
4. DeIinitii ..................................................................................................................................197
5. Material de reIerint ..............................................................................................................197
6. Scop si Iundamentare ...........................................................................................................197
7. Practici generale de operare ................................................................................................197
8. Schema standard de zbor recomandat ..............................................................................198
9. Alte scheme de zbor .............................................................................................................199
..C 90-66A, ANEXA 3: OPERATIUNILE CU PARASUTA (ilustratie) .............................................................200
AC NO: 91-45C. DEROGRI: EVENIMENTE AVIATICE ..............................................................................201
Chapter 6: Prevederile derogarilor .......................................................................................201
87. Prevederi generale .............................................................................................................201
88. Prevederi speciale ..............................................................................................................201
AC NO: 91-45C, ANEXA 2: PREVEDERI GENERALE ....................................................................................201
AC NO: 91-45C, ANEXA 3: PREVEDERI SPECIALE PENTRU DEMOSTRATIILE DE SALT CU
PARASUTA ..............................................................................................................................................................202
AC NO: 105-2C CIRCULARA DE INFORMARE ..............................................................................................202
1. Scop .....................................................................................................................................202
2. Anulare .................................................................................................................................202
3. Istoric ....................................................................................................................................202
4. Sugestii privind siguranta .....................................................................................................202
5. InIormatii privind reglementrile si publicatiile asociate ........................................................203
6. Regulile parasutismului ........................................................................................................204
7. mpachetarea parasutelor .....................................................................................................204
8. ModiIicrile parasutei ............................................................................................................204
9. ndeprtarea parasutei extractoare ......................................................................................205
10. Echipamentul suplimentar ..................................................................................................205
11. Asamblarea componentelor parasutei principale ...............................................................205
12. Reparatiile ..........................................................................................................................206
13. Placarea legturilor ............................................................................................................206
14. Responsabilittile pilotului..................................................................................................206
15. Salturile pe deasupra sau n zone aglomerate sau deasupra grupurilor de oameni ..........207
16. Salturile deasupra sau n aeroporturi .. ..............................................................................208
17. Salturi n sau deasupra zonelor de control .........................................................................208
18. Salturi n sau deaspura zonelor cu servicii radar ...............................................................208
19. Salturile n zonele de control pozitiv si a terminalelor ........................................................208
20. Salturi n sau deasupra altui spatiu aerian .........................................................................208
21. Comunicarea unei perioade extinse de salt .......................................................................208
22. InIormatii solicitate si anuntarea anulrii sau amnrii salturilor ........................................208
23. Operarea aeronavelor si cerintele pentru zbor ..................................................................209
AC NO: 105-2C: ANEXA 1. TABELUL CU LOCUL PENTRU SALT/ AUTORIZATIE/
NOTIFICARE ......................................................................................................................................................210
AC NO: 105-2C: ANEXA 2. AERONAVELE CARE SE POT OPERA FR O US .................................211
9-3 Buletine de trafic aerian 212
Decembrie 2005 .......................................................................................................................212
Iulie 2004 ..................................................................................................................................212
GLOSAR 215
PUBLICITATE N DOMENIU 225
Aerodyne Research ..................................................................................................................227
Larsen & Brusgaard..................................................................................................................229
Para-Gear Equipment Co. ........................................................................................................231
Skydive Arizona.........................................................................................................................233
ANEXA A: SEMNALELE CU MNA N CDERE LIBER 235
ANEXA B: GHID DE STUDIU PENTRU AUTORIZATIILE USPA B, C, SI D 237
ANEXA C: FORMULARELE USPA 239
Prima
Sectiune
THE UNITED STATES
PARACHUTE ASSOCIATION
(USPA)
(Asociatia de Parayutism a Statelor
Unite)
Rezumatul sectiunii:
Asociatia de Parasutism a Statelor Unite este o organizatie non-proIit, unde Iiecare dintre
membrii permanenti au drept egal de vot si la cuvnt n stabilirea politicilor Asociatiei.
USPA n rolul su sportiv, este reprezentanta oIicial n parasutism a S.U.A, recunoscut
de NAA Autoritatea Aeronautic National) si reprezentanta oIicial n parasutism a AI
ederatia International Aeronautic) din SUA.
USPA este recunoscut oIicial n rolul su administrativ de ctre AA Administratia
ederal Aeronautic) ca reprezentant a parasutistilor din Statele Unite.
USPA este organizatia parasutistilor, este condus de parasutisti n beneIiciul acestora,
Iiind vocea dvs. n parasutism. USPA mentine parasutistii n aer.
Cui oloseyte aceasta sectiune
oricarei persoane care se
amiliarizeaza cu USPA
28 Manualul de inIormare a parasutistului sportiv prima sectiune Pagina
ASOCIAIA DE PARASUTISM A STATEOR
UNITE
A. REPREZENTANII DS. USPA
Directorii regionali USPA sunt parasutisti din zona dvs. si sunt
alesi de dvs. si de alti membri din zona dvs.) n consiliul USPA
la Iiecare doi ani. Eist 11 Regiuni USPA si prin urmare sunt 14
Directori regionali USPA. Consiliul USPA include de asemenea
si opt Directori nationali, alesi de ctre toti membrii USPA.
Aproape toate aerodromurile au cel putin un Consilier n
Sigurant si Pregtire S&TA) care este numit, Iiind la dispozitie
n calitate de mediator, ntre Directorul Regional USPA si
dumneavostr. S&TA este un parasutist local, disponibil pe
aerodrom pentru a v pune la dispozitie sevicii si inIormatii.
B. CONDUCEREA USPA
Membrii Consiliului USPA aleg administratorii, inclusivi un
presedinte, vice-presedinte, secretar, trezorier si directorul
comisiei. Administratorii mpreun cu un membru suplimentar,
ales de asemenea dintre membrii Consiliului USPA, Iormeaz
Comisia Eecutiv USPA. Comisia Eecutiv este responsabil
cu luarea deciziilor si gestionarea problemelor dintre membrii
Consiliului USPA.
C. POITICA USPA
Consiliul de Administratie USPA stabileste politicile si
procedurile USPA n cadrul adunrilor ntrunite de dou ori pe
an. Consiliul opereaz prin intermediul unei comisii alctuite din
membrii Comitelului USPA cu interese si caliIicri speciale.
iecare comisie acord consiliere si Iace sugestii n domeniile
majore de activitate din cadrul sportului. Actiunile Iiecrei
comisii trebuie aprobate de Consiliul USPA nainte de a deveni
politica USPA. iecare Director USPA are un vot n cadrul
adunrilor Consiliului USPA. Responsabilitatea de a vota nu
nseamn doar a decide din punct de vedere Iinanciar si de a
stabili politica ci de asemenea si stabilirea si modiIicarea
Cerintelor Elementare de Sigurant si Recomandrile OIiciale
USPA. Membrii Consiliului USPA voteaz n Iunctie de datele
primite ca urmare a statutului de membru si conIorm deciziilor
proprii.
D. PERSONAU DIN CADRU SEDIUUI USPA
ntre adunrile Consiliului USPA, care se tin de dou ori pe an,
personalul administrativ USPA gestioneaz activitatea de zi cu zi
a organizatiei. Consiliul USPA angajeaz Directorul Eecutiv,
care are diIerite responsabilitti si sarcini desemnate de Consiliul
USPA. n schimb, Directorul Eecutiv angajeaz personalul care
opereaz la sediul USPA, redericksburg, Virginia. Pe scurt, de la
sediul USPA, Directorul Eecutiv serveste membrii si duce la
ndeplinire instructiunile si politicile stabilite de Consiliul de
Administratie.
E. CONSTITUIA SI STATUTU USPA
USPA opereaz conIorm constitutiei si statutului care deIinesc
scopul organizatiei. Acestea sunt incluse n Manualul de
Administrare USPA, disponibile pe site sau la sediul USPA.
UNITED STATES PARACHUTE ASSOCIATION
541 Southpoint Centre Blvd.
redericksburg, Virginia 2247
54) 64-974 phone)
54) 64-9741 Ia)
uspauspa.org
.uspa.org
28 Manualul de inIormare a parasutistului sportiv prima sectiune Pagina
Sectiunea 1-
Sectiunea
a doua
CERINTELE ELEMENTARE DE
SIGURANT SI DEROGRI
Rezumatul sectiunii:
Parasutismul se bazeaz pe Cerintele Elementare de Sigurant (BSRs) care s-au stabilit ca
Iundament a principiului de auto-control. BSRs reprezint un standard al industriei, general
acceptate, ca Iiind necesare pentru un niel adecat de sigurant.
Se pot eIectua cercetri pentru dezoltarea si atestarea noilor metode si proceduri n cadrul
BSRs si atunci cnd este necesar, conIorm derogrilor de la BSRs, s se stabileasc un
temei justiIicat pentru modiIicarea acestor standarde. Aceast sectiune include dou tete
Iundamentale USPA, interconectate: Cerintele Elementare de Sigurant si erogrile de la
Cerintele Elementare de Sigurant.
Cui oloseyte sectiunea
parayutiytilor care studiaz
pentru testele de autorizare
candidatilor USPA la evaluarea
pretirii
personalului aerodroamelor
pentru stabilirea politicilor
oicialilor USPA
28 Manualul de inIormare a parasutistului sectiunea a doua Pagina
CERINTELE ELEMENTARE DE SIGURANT SI
DEROGRI
A. N CE MOD INFLUENTEAZ BSRs SIGURANTA
1. BSRs promoeaz practici n scopul eliminrii incidentelor n
parasutism si astIel s-l Iac mai sigur si mai plcut.
2. BSRs se stabilesc pentru ealuarea incidentelor si identiIicarea
cauzei acestora.
3. Siguranta se obtine prin reducerea Iactorilor de risc, ceea ce
nseamn ca toti cei implicati n parasutism s:
a. acumuleze cunostinte si s Iac un eIort continuu pentru a
dezolta si mbuntti acele cunostinte
b. eerseze si s s pregteasc pentru situatii prezute si
neprezute
c. ealueze Iactorii de risc
d. s ealueze cu acuratete capacittile personale si limitele
e. s Iie atent si s Iie constient de ceea ce-l nconjoar
I. s mentin optiunile deschise
g. s rationeze bine
4. Nerespectarea BSRs poate s nu aib ntotdeauna ca rezultat
un incident, dar multe incidente sunt rezultatul nerespectrii
acestor proceduri de reducere a riscului.
B. DEROGRI SI SCHIMBRILE BSRs
1. Inclus de asemenea n aceast sectiune ,erogri de la
Cerintele Elementare de Sigurant sunt descrise procedurile
pentru aprobarea si atestarea schimbrilor la BSRs.
a. erogrile oIer dezoltarea responsabil a noilor tehnici si
metode.
b. BSRs sunt alctuite pentru a stabili standarde de sigurant n
situatii obisnuite; astIel, anumite circumstante pot permite uneori
o tolerant mai ridicat.
c. Scopul completrii unei derogri l reprezint certiIicarea c o
anumit BSR a Iost ealuat ntr-un caz indiidual iar abaterea
prescris si conditiile nu reprezint o deiere neacceptabil de la
sigurant.
d. caracterul derogabil
(1) Fiecare BSR este considerat Iie derogabil sau nederogabil.
(2) Acelea care sunt derogabile sunt clasiIicare n Iunctie de
persoana care poate nainta derogarea.
2. BSRs se modiIic din cnd n cnd de Consiliul de
Administratie USPA pe msur ce echipamentul si practicile se
dezolt si eolueaz.

Sectiunea 2-
CERINTE MINIME PRIVIND SIGURANTA (CMS)
Not. Fiecare paragraf ain acest capitol are o notare marginal
S, E, FB, sau NW, care iaentific exceptiile, aup cum se pre:int
in caarul Sectiunii 2-2.
A. APLICABILITATE NW]
1. Prezentele proceduri se aplic tuturor salturilor, cu eceptia
celor eIectuate sub comand militar si celor eIectuate datorit
situatiilor de urgent n timpul zborului. ndeplinirea n mod
oluntar a acestor proceduri protejeaz interesele, att a
participantilor ct si a publicului general.
2. 'Skydie se deIineste ca Iiind coborrea unei persoane pe o
supraIat, dintr-un aion, n zbor, atunci cnd respectia persoan
Ioloseste, sau intentioneaz s Ioloseasc o parasut pe durat
ntreag sau partial a coborrii.
3. Toate persoanele care particip la ,parasutism trebuie s Iie
Iamiliarizate cu InIormatiile din SIM si cu toate regulile si
reglementrile Iederale, de stat si locale apartinnd
parasutismului.
B. RESPECTAREA REGLEMENTRILOR FEDERALE
NW].
Nici un salt nu se a Iace cu nclcarea reglementrilor Iederale
de Administratie a Aiatiei. (AAF).
2. Reglementrile AAF includ Iolosirea sistemelor de Iiare n
aion de ctre toti parasutistii pe durata deplasrii pe sol, a
decolrii si aterizrii. |Reglementrile Aiatiei Federale RAF
1.1
C. CERINTE MEDICALE NW]
1. Toate persoanele angajate n parasutism trebuie:
a. s aib asupra lor o Adeerint Medical din partea
Administratiei Federale de Aiatie; sau
b. s aib asupra lor o adeerint de aptitudini Iizice pentru
parasutism, emis de ctre un doctor autorizat; sau
c. s aib completat declaratia medical recomandat
2. rice parasutist serind ca parasutist in comand, n cadrul
unui salt n tandem, trebuie s aib o adeerint medical Clasa 3
AAF, sau echialentul.
D. CERINTE DE VRST
1. Parasutistii trebuie s aib, cel putin:
a. 18 ani |FB, sau
b. 1 ani, cu acord notarial din partea printilor sau a tutorelui
|FB
E. ELEVI PARASUTISTI
Not. toate referintele pentru aetintorii calificarii ae instruire
SP se aplic aetintorilor ae calificare superioar in
respectiva aisciplina ae antrenament.
1. eneral |E
a. Toate programele de Iormare pentru elei trebuie s se
desIsoare sub conducerea si supraegherea unui Instructor
USPA corespunztor caliIicat, pn n momentul n care i se
emite eleului licenta USPA A.
b. Persoana care conduce, antreneaz sau superizeaz salturile
eleilor trebuie s aib o caliIicare de instruire USPA conIorm
cerintelor de mai jos:
2. Curs pentru primul salt |E
a. ntregul antrenament speciIic n aIara metodologiei pentru
primul salt trebuie
s Iie coordonat de ctre un Instructor USPA, sau de un antrenor
USPA sub superizarea Instructorului USPA.
b. ntregul antrenament speciIic metodologic trebuie s Iie
coordonat de ctre un Instructor USPA caliIicat conIorm metodei
pentru care eleul este antrenat.
3. Toti eleii trebuie s beneIicieze de antrenament n domeniile
urmtoare, considerat ca Iiind suIicient pentru a sri n sigurant
|E:
a. echipament
b. aion si proceduri de iesire
c. proceduri de cdere liber ( eceptnd IA eschidere
Asistat de Instructor si salturi automate)
d. proceduri de deschidere si urgente cu parasuta
e. proceduri de zbor cu parasuta
I. proceduri si cazuri urgente la aterizare
4. Criterii de aansare
a. IA si salt automat |E
(1) toate salturile trebuie coordonate de ctre un Instructor USPA
n conIormitate cu metoda de antrenament a eleului.
(2) nainte de a Ii pregtiti pentru cderea liber, toti eleii
trebuie s eIectueze trei salturi succesie cu simularea deschideri
practice pentru demonstrarea capacittii de a-si pstra stabilitatea
si controlul de la iesire pana la deschidere.
(3) Toti eleii trebuie s se aIle sub directa supraeghere a unui
instructor corespunztor caliIicat pn n momentul Iinalizrii cu
succes a unei degajri si deschideri.
(4) Urmarind o degajare si deschidere eIectuat cu succes, Iiecare
ele trebuie s Iie supraegheat n aion si n cdere liber de
ctre un Antrenor sau Instructor USPA pn cnd demonstreaz
stabilitate si control asupra directiei, nainte si n primele
secunde dup initierea a dou manere de dezorientare
intentionate, implicnd o pozitionare cu spatele spre pmnt.
() ntregul antrenament la sol trebuie coordonat de ctre un
Sectiunea 2-1-
instructor n conIormitate cu metoda de antrenament a eleului,
pn cnd acesta demonstreaz stabilitate si control asupra
directiei, nainte si n primele secunde dup initierea a dou
manere de dezorientare intentionate implicnd o pozitionare cu
spatele spre pmnt.
b. Program prin tinerea hamului |N
(1) Toti eleii trebuie s eIectueze salturi cu dou persoane
detintoare de caliIicare USPA AFF (Cdere iber Accelerat)
pn cnd demonstreaz abilittile necesare pentru deschidere n
sigurant cu pozitionare cu burta spre pmnt la altitudinea
corect Ir ajutor.
(2) Toti eleii trebuie s eIectueze salturi cu o persoan care
detine o caliIicare USPA AFF, s ias n sigurant, s-si mentin
stabilitatea si deschiderea la altitudinea planiIicat Ir ajutor,
nainte de a ncerca manere de dezorientare.
(3) Toti eleii trebuie s eIectueze salturi sub directa
supraeghere a unui instructor corespunztor caliIicat pn n
momentul n care demonstreaz stabilitate si control asupra
directiei, nainte si n primele secunde dup initierea a dou
manere de dezorientare intentionate implicnd o pozitionare cu
spatele spre pmnt.
c. Salturi de instruire n tandem |E
(1) toate salturile de instruire n tandem trebuie s Iie coordonate
de ctre un Instructor de Tandem USPA.
(2) n legtur cu cerintele de antrenament progresi care
urmeaz salturilor n tandem, a se edea ,Instruire combinat.
d. Alte salturi n tandem |E
(1) Parasutistii care nu detin o caliIicare de Instructori de Tandem
USPA si care au Iinalizat cu succes un curs de instructor de
tandem n conIormitate cu RAF 1.4 pot s actioneze ca si
parasutist n comand n salturile n tandem.
(2) rice parasutist care actioneaz ca parasutist n tandem n
comand trebuie s ndeplineasc cerintele recente de eperient
pentru Instructorii de Tandem USPA.
(3) rientrile intentionate pe ertical sau cu pozitionarea cu
spatele spre pmnt care prooac iteze de cdere liber n
tandem care depsesc iteza unei cdere stabilizate sunt interzise.
e. Eperienta Iata de echipamentul de tandem: |E
(1) nainte de a actiona ca si parasutist n comand, sau ca
instructor n cadrul unui salt n tandem, un parasutist trebuie s
Iinalizeze cu succes un curs de instructaj, aprobat de ctre AAF
reIeritor la respectiul echipament.
(2) Instructiunile reIeritoare la echipamentul n tandem trebuie s
Iie coordonate de ctre o persoan autorizat de ctre
productorul de echipament n tandem al acestui sistem.
. Instruire combinata ,crossoer |E
a. Eleii se pot transIera, dup primul sau mai multe salturi, la
alt metod de instruire, dup ce au demonstrat suIicient
eperient si ndemnare n domeniile: echipament, aion, iesiri,
manere de cdere liber, deschidere, proceduri de urgent,
controlul parasutei, reguli si recomandri pentru a Ii admisi n
cadrul respectiului program la un niel comparabil de
ndemnare si antrenament.
b. Eleii care au Iost instruiti anterior n cadrul unui program prin
tandem, pot continua ntr-un program prin tinerea hamului, sau
trebuie s demonstreze o iesire indiidual si o deschidere
practic cu stabilitate n cadrul programului IA sau salt automat
nainte de a trece la cdere liber.
c. Eleii care au Iost instruiti anterior n cadrul unui program prin
tinerea hamului, trebuie s Ii iesit stabil, Ir ajutor sau s Ii
eIectuat un salt automat sau un IA stabil cu deschidere practic,
supraegheat de ctre un Instructor de Salt Automat sau IA,
nainte de a eIectua salturi n cdere liber cu orice Instructor
USPA care nu este caliIicat AFF.
. Instruirea eleilor pentru cdere liber n grup |S
a. In salt, instruirea eleilor pentru cdere liber n grup trebuie
s Iie coordonat, Iie de un Antrenor USPA sub superizarea unui
Instructor USPA sau;
b. de detintori de licent USPA , cu conditia s eiste un raport
minim de un detintor de licent la un ele, cu maim 4 n
Iormatie.
. Instruirea eleilor strini |E
a. Persoanele strine detintoare de o caliIicare de instructaj care
nu sunt rezidente, ealuate corespunztor si n mod curent de
ctre aero cluburile din tara lor pot s instruiasc eleii din tara
respecti n S.U.A., cu conditia ca instructajul s Iie coordonat
n conIormitate cu CMS USPA.
b. etintorii de caliIicare de instructor ealuati corespunztor si
n mod curent de USPA, pot asista la aceast instruire.
8. Nici un parasutist nu a ndeplini simultan Iunctia de detintor
de caliIicare de instructor USPA si pilot de comand al unui
aion n zbor. |N
. Toate salturile eleilor, inclusi cele n tandem, trebuie s Iie
eIectuate n interalul oIicial, din zori si pn seara. |N
F. Vnt S]
iteza maima a antului la sol
1. Petru toti eleii indiiduali
a. ,2 ms pentru parasute cu oalur principal aripa
b. 4, ms pentru parasute rotunde de rezer
2. Nelimitat, n cazul parasutistilor detintori de licent,.
G. ALTITUDINI DE DESCHIDERE MINIM E]
Altitudinile minime de deschidere ale capotei deasupra solului
pentru parasutisti snt:
1. Salturi n tandem 13 metri deasupra nielului solului
2. Toti eleii si detintorii de licenta A metri deasupra
nielului solului
3. etintorii de licenta B - 8 metri deasupra nielului solului
Sectiunea 2-1- Cerinte minime privind siuranta (cms)... Continuare
4. etintorii de licenta C si metri deasupra nielului
solului
H. CERINTE DE AERODROM
1. onele Iolosite pentru parasutism trebuie s Iie Ir obstacole,
cu urmtoarele distante minime radiale pn la cel mai apropiat
risc de pericol: |S
a. eleii indiiduali si detintorii de licent A - 1 metri
b. detintorii de licent B si C - metri
c. detintorii de licent - nelimitat
2. Pericolele sunt deIinite ca si linii teleIonice si de electricitate,
turnuri, cldiri, structuri cu ap neacoperite, autostrzi,
automobile si siruri de copaci pe o distant mai mare de 3,
metri ptrati. |N
3. Comunicrile sol-aer ntre echipaje (de e. aparat de receptie,
panouri, Ium, lumini) trebuie s Iie prezente n aerodrom n
timpul operatiunilor de parasutism. |N
I. CERINTELE PRELIMINARE PENTRU SALTURI- NW]
Altitudinea adecat si antul de supraIat se stabilesc nainte de
coordonarea oricrei actiitti de parasutism.
1. ACTIVITTI DE PARASUTISM EXTRAORDINARE
1. Salturile noaptea, n ap si cele demonstratie se eIectueaz
doar la recomandarea unui Consilier USPA local priind
Siguranta si Instruirea, Instructor Eaminator sau irector
Regional. |N
2. Salturile planiIicate de zbor separate se or eIectua doar de
detintorii de licent clasa C si Iolosind echipament care
respect standardele tehnice AAF |E
3. Salturile demonstratie n zonele de Niel 2 necesit o licent
de tip cu o CaliIicare USPA PR pentru toti parasutistii,
inclusi participantii la salturi n tandem. |E
4. Actiitatea n Iormatie cu contact al oalurii ,canopy contact
este interzis n salturile n tandem. |E
. Salturile n tandem n incinta stadioanelor sunt interzise. |E
K. ECHIPAMENTUL PARASUTEI
1. ConIorm reglementrilor AAF |RAF 1.1, n timpul
eIecturii salturilor pe timp de noapte, Iiecare parasutist trebuie
sa aIiseze o lumin care s Iie izibil de la cel putin 4.8 metri,
din momentul n care parasutistul se aIl cu o parasut deschis
pn la aterizare. |N
2. Toti eleii trebuie s aib urmtorul echipament pn la
obtinerea unei licente USPA A:
a. o casc de protectie rigid (cu eceptia eleilor n tandem)
|N
b. echipament parasut n spate si un sistem capot care s
includ o largare a chingilor port-suspante dintr-un singur punct
si un dispoziti de deschidere automat a rezerei, cu eceptia:
|FB
(1) eleii atestati pentru cdere liber Ir supraeghere, pot s
sar cu parasuta Ir un dispoziti de deschidere automat a
rezerei cu aprobare din partea instructorului.
(2) Respectiele aprobri pot Ii pentru un salt cu parasuta, sau
pentru o serie de salturi.
c. un altimetru accesibil izual |N
d. un dispoziti de actiare automat, Iunctional care ntruneste
programul de serice recomandat al productorului |FB
e. o parasut cu oalur principal, adecat pentru Iolosul
eleului |FB
I. o parasut de rezer manerabil, adecat greuttii
eleului|FB
g. Pentru cdere liber, o parasut principal cu comand
manual si etractoare cu arc sau etractoare la mana (de tip TP
- thro-out pilot chute) situata sub capot (BC bottom oI
container) |FB
3. Eleii trebuie s primeasc instructiuni suplimentare la sol
reIeritoare la procedurile de urgent si inIormatii speciIice de
deschidere nainte de a Iace salturi ntr-un sistem cu care nu sunt
Iamiliarizati. |N
4. n cazul Iiecrui salt prin tinerea hamului, Iiecare detintor de
caliIicare AFF care supraegheaz saltul trebuie s Iie echipat cu
un altimetru accesibil izual. |N
. Toti parasutistii care au o parasut rotund principal sau de
rezer si toti eleii indiiduali trebuie s poarte echipament de
Ilotabilitate cnd punctul de aterizare, de deschidere sau de iesire
intentionat se aIl la o distant de 1. m Iat de o supraIat
neacoperit de ap (supraIat neacoperit de ap este deIinit
supraIata n care un parasutist poate s se nece.) |S
L. ECHIPAMENT SPECIAL DE ALTITUDINE SI OXIGEN
SUPLIMENTAR
igenul suplimentar disponibil n aion este obligatoriu la
salturile eIectuate de la o nltime mai mare de 4. m (MS).
|N
Sectiunea 2-1- Cerinte minime privind siuranta (cms)... Continuare
EXCEPTII DE LA CMS
A. DE CE E NEVOIE S SE RENUNTE LA CMS
1. CMS reprezint standarde acceptate n mod obisnuit pentru
asigurarea sigurantei n conditii obisnuite.
2. eoarece aceste standarde pot reprezenta o piedic inutil n
unele situatii speciIice, USPA oIer proceduri la documentele
eceptii, cunoscute drept eceptii de la CMS.
3. Aceste eceptii au n edere,de asemenea o cercetare
responsabil si dezoltarea metodelor si tehnicilor mbunttite.
B. CLASIFICAREA EXCEPTIILOR
1. Eceptiile de la CMS se clasiIic pe trei nieluri:
a. Consilierul USPA de Siguranta si Instruire (STA) (USPA
SaIety Training Adisor) sau Instructor Eaminatorul USPA.
b. Comitetul Eecuti USPA
c. ntregul comitet de irectori USPA
2. Nici o persoan sau grup de persoane, cu eceptia celor
mentionate aici, sau Administratia Central USPA nu este
autorizat s claseze o eceptie de la Cerintele Minime de
Sigurant.
3. Fiecare paragraI priind CMS se identiIic n Iunctie de
persoana care este solicitat s claseze eceptia.
a. STA sau doar Instructor Eaminatorul |S
b. Comitetul Eecuti sau doar Comitetul USPA |E
c. ntregul Comitet de irectori doar |FB
d. nu eist eceptii |N
C. PROCEDURI PENTRU COMPLETAREA
EXCEPTIILOR
1. Eceptiile se claseaz doar cnd persoana sau persoanele
respectie sunt sigure c nu are loc nici o abatere de la msurile
de sigurant.
2. eriIicrile
a. Persoana care claseaz renuntarea trebuie s Iac eriIicri
periodice pentru a se asigura c nu eist nici un pericol pentru
periclitarea sigurantei si pentru a stabili dac eceptia poate Ii
anulat.
b. n cazul eceptiilor din partea Comitetului Eecuti,
irectorul Regional a eIectua respectiele eriIicri si a Iace
recomandri Conducerii.
3. Forma eceptiilor
a. Fiecare eceptie clasat de ctre un STA, sau de ctre un
Instructor Eaminator se a Iace n scris, completnd Iormularul
de eceptii oIerit n anea de SIM.
b. copie a eceptiei a Ii trimis att irectorului Regional
USPA ct si Administratiei Centrale USPA.
4. STA nu or clasa eceptii reIeritoare la actiittile de
parasutism n aIara domeniului care le este desemnat.
. n cazul unui conIlict ntre un STA si un Instructor
Eaminator (IE) priind clasarea unei eceptii, decizia Iinal a
apartine lui STA.
. Comitetul Eecuti, sau ntregul Comitet de irectori nu a
clasa o eceptie Ir a se consulta si a anunta STA local sau pe
irectorul Regional USPA.
. rice renuntare clasat de ctre un STA sau I E trebuie s
speciIice un amplasament si s Iie rennoit n scris la Iiecare
dat de 1 ianuarie, trimitnd o copie Administratiei Centrale
USPA si irectorului Regional pentru amplasamentul respecti.
8. Codul licentei de clasare al eceptiei |N trebuie mai nti s
Iie eliminat prin otul ntregului Comitet de irectori nainte ca
CMS s Iie eceptate.
D. CLASAREA EXCEPTIILOR
1. Persoanele care claseaz eceptiile or pstra dosare
permanente ale tuturor eceptiilor clasate de ctre ele.
irectorul Regional si STA or pstra dosare permanente ale
tuturor eceptiilor clasate pentru actiittile de parasutism din
domeniul lor.
b. osarele or Ii altIel pstrate nct s indice eceptiile alabile
si pe cele anulate.
2. Comitetul de irectori USPA a pstra un dosar permanent al
tuturor eceptiilor.
Sectiunea
a treia
CLASIFICAREA PARASUTISTILOR
Rezumat Sectiune:
Parasutistii se pot caliIica si pot primi o varietate de licente si evaluri potrivit
experientei, abilittilor si nivelului de cunostinte pe care-l detin.
Licentele USPA sunt n esent documente de competent si sunt mprtite n patru clase,
de la nivelul cel mai mic la cel mai mare: A, B, si D. ulti dintre parasutisti urmeaz
evaluri suplimentare celor necesare acestor licente. Pot Ii obtinute trei tipuri separate de
evaluri pe msur ce o persoan dezvolt cunostinte ntr-un domeniu speciIic, cum ar Ii
instruire elevi, salt demonstrativ proIesional si arbitru de competitie. AAF emite
certiIicate de plior, pilot si mecanic de avion, care pot prezenta interes pentru parasutisti.
Sectiunea aceasta a S prezint cerintele si avantajele licentelor USPA. Pentru mai
multe detalii privind evalurile de instruire USPA, a se vedea anualul de Evaluare
nstructaj nstructional Rating anual- RUSPA. Pentru evaluarea PRO Prezentare
USPA, a se vedea Sectiunea 7 a R, , Prezentare Salturi, . Pentru inIormatii privind
evaluarea competitiei, a se vedea anualul de ompetitie Parasutisti USPA. ar pentru
evaluri AAF,se vor consulta documentele AAF incluse n manual.
Numere de referinta importante
avantaje si cerinte privind licenta
3-1.D
instructiuni de examen pentru licent
3-1.F
catalog cereri3-1.H
Cui se adreseaza aceasta sectiune
Parasutistilor care solicit o licent
Functionarilor USPA care certiIic
cererile de licent si administreaz
examenele de obtinere a licentelor
2008 anualul de inIormare a parasutistului sectiunea a treia Pagina
LICENTE USPA
A CONTEXT
1. onditiile de licent au scopul de a ncuraja
dezvoltarea cunostintelor si abilittilor pe care ar
trebui s le dobndeasc Iiecare parasutist pe msur
ce cstig experient.
2. Licentele USPA, recunoscute n toate trile membre FA
Federatia Aeronautic nternational servesc ca document
oIicial care atest experienta si ndemnarea dobndit.
3. Licentele reprezint un instrument instructiv valoros, servind
att ca scopuri de ndeplinit ct si ca instructiuni pentru a dobndi
abilittile si cunostintele necesare care s oIere un nivel de
stabilitate si satisIactie corespunztor.
4. Autoritatile de licent USPA
a. USPA este autorizat de ctre Asociatia Aeronautic National
si Federatia Aeronautic nternational s emit licente sportive
recunoscute international.
b. Licentele se emit pe baza demonstrrii ndemnrii,
cunostintelor si experientei, si sunt clasiIicate n conIormitate cu
nivelul de realizare.
B CONITII GENERALE PENTRU LICENTE
1. Licentele USPA snt valabile doar pe perioada ct titularul
acestora este membru USPA; nu este nevoie de o alt cerere de
rennoire.
2. Licentele USPA snt valabile n toate trile membre FA si,
atta timp ct sunt valabile, dau dreptul titularului s participe la
evenimentele deschise de parasutism organizate n trile membre
FA.
3. USPA emite licente doar membrilor USPA care ndeplinesc
conditiile stabilite pentru respectiva licent.
4. aliIicrile de licent eIectuate n timpul salturilor de
antrenament militar care ndeplinesc S pot Ii nregistrate
corespunztor n cererea pentru licenta USPA si veriIicate de
ctre persoana autorizat de USPA n acest sens.
5. Durata total a cderii libere este deIinit ca incluznd att
durata cderii libere ct si durata cderii stabilizate.
6. Acordarea licentelor USPA se poate reIuza, suspenda sau anula
doar cu autorizarea omitetului Executiv USPA, sau n
conIormitate cu instructiunile omitetului USPA.
C NREGISTRAREA SALTURILOR PENTRU LICENTE
SI EALURI
1. Salturile de parasutism oIerite ca si dovad de caliIicare
trebuie s Iie:
a. ntocmite n conIormitate cu cerintele USPA valabile n
momentul saltului
b. s Iie nregistrate citet, n ordine cronologic ntr-un carnet de
zbor care contine urmtoarele inIormatii:
1 numrul saltului
2 data
3 amplasamentul
4 altitudinea de iesire
5 durat cdere liber timp
6 tipul saltului Iormatie parasutism, zbor liber, Iormatie
parasut, acrobatie, etc.,
7 distanta intre locul aterizrii pana la tint
8 echipamentul Iolosit
semntura de veriIicare
2. Salturile pentru licent si caliIicrile de caliIicare trebuie s Iie
semnate de un alt parasutist licentiat, un pilot, sau de ctre un
specialist National USPA, sau de ctre un Evaluator FA care a
Iost martor la saltul respectiv.
3. Pentru ndeplinirea cerintelor de ndemnare, salturile cu
parasuta trebuie s Iie semnate de ctre un nstructor USPA, un
Examinator nstructor, de un SA, sau de ctre un membru al
omitetului de Directori USPA:
ERIFICAREA CERERII
1. eriIicarea experientei: persoana oIicial caliIicata trebuie s
veriIice dac numrul de salturi si timpul total de cdere liber
este corect si dac snt ndeplinite cerintele enumerate pentru
solicitarea licentei.
2. eriIicarea ndemnrii: numrul de salturi, notele, sau data
Iinalizrii necesit initialele nstructorului actual USPA, ale
SA, E sau ale unui membru din omitetul USPA.
3. eriIicarea cunostintelor: Pentru licenta de tip B, si D,
Iunctionarul oIicial, evaluator trebuie s nregistreze nota de
examen caliIicatoare n cerere.
4. eriIicarea semnturii: ererile pentru licente trebuie semnate
de ctre un Iunctionar corespunztor desemnat dup cum s-a
enumerat n cadrul acestei Sectiuni, nainte ca cererea s Iie
naintat Administratiei entrale USPA.
a. nstructorii USPA pot s veriIice licentele de tip A, B, si .
b. SA, nstructorii Examinatori, si membrii omitetului USPA
pot veriIica orice cerere de licent.
2. Federatia Aeronautic nternational non-USPA privind
schimbrile de licent USPA.
a. Parasutistii care detin o licent echivalent FA pot aplica
pentru o licent echivalent USPA, Ir completarea unei Fise de
ompetent Licent de tip A USPA, sau Fisa de Progres Licent
A.
Sectiunea 31
1 Un inspector evaluat A USPA trebuie s veriIice licenta FA a
solicitantului.
2 O copie a licentei trebuie inclus mpreun cu cererea de
licent USPA.
3 oate celelalte solicitri de licent pentru licentele USPA B,
si D trebuie n continuare veriIicate si semnate cu initialele
sale, de ctre nstructorul USPA.
b. ererea de licent USPA si o copie a licentei FA trebuie
prezentat la sediul USPA pentru procesare.
3. USPA va solicita o tax de licent separat pentru Iiecare
numr de licent emis.
E AANTA1ELE LICENTEI SI CONITIILE NECESARE
Licenta A
1. Persoanele care detin o licent USPA A pot s eIectueze salturi
Ir supraveghere, s-si plieze propria parasut, s eIectueze
salturi de baz n grup, salturi n ap, si trebuie s aib -
a. eIectuate 25 de salturi
b. ndeplinite toate cerintele enumerate n Fisa de ompetent
Licent A USPA
c. eIectuate cinci salturi n grup cu cdere liber si cu implicarea
a cel putin 2 participanti
d. semntura si stampila oIicial pe Fisa de ompetent Licent
A USPA, sau pe Fisa de Progres Licent A. SP
Not: Doar n scopul nregistrrii Licentei A USPA, omitetul
Executiv USPA va accepta Iisa completat, semnat de ctre un
nstructor USPA Ir stampil oIicial. axa de nregistrare
trebuie s Iie inclus.
Licenta B
2. Persoanele care detin o licent USPA B pot s exerseze toate
avantajele unui detintor de licent A, s eIectueze salturi
noaptea, iar persoanele care au 100 de salturi eIectuate se pot
nscrie pentru aliIicare de Antrenor USPA, si trebuie: -
a. s aib o licetnt USPA A
b. s aib Iinalizate 50 salturi incluznd:
1 cel putin 30 de minute acumulate de timp de cdere liber
controlat
2 s Ii aterizat la zece metri distant de centrul tintei n decurs
a zece salturi
c. cerintele de perIormant aeriene, necesare:
1 s Ii demonstrat capacitatea de a eIectua manevre individuale
viraj stnga 360, viraj dreapta 360, looping, viraj stnga 360,
viraj dreapta 360, looping n cdere liber, n 18 secunde sau
mai putin
2 sau Iinalizarea cu succes a Iormatiei Iormatiilor planiIicate
cu ocazia a zece salturi n grup, n cdere liber
d. documentarea privind antrenamentul cu echipament complet la
aterizarea pe ap, , n conIormitate cu procedurile din S.
e. s Ii trecut examenul scris pentru obtinerea licentei USPA B,
examen coordonat de ctre un nstructor USPA, un nstructor
Examinator, un SA sau un membru al omitetului USPA.
Licenta C
3. Persoanele care detin o licent USPA pot s exercite toate
avantajele unei persoane detintoare de licent B, pot s se
nscrie la caliIicare pentru nstructor USPA cu exceptia
nstructorului n andem USPA, s participe n anumite salturi
demonstrative, s participe ca si pasageri n cadrul unui salt de
antrenament si salturi de reinnoirea caliIicarii al unui nstructor
USPA n tandem ,de asemenea trebuie -
S ndeplineasc toate cerintele curente sau s detin o licent
USPA B.
S aib Iinalizate 200 de salturi cu cel putin 60 de minute
acumulate de timp de cdere liber controlat
c. s Ii aterizat la doi metri distant de centrul tintei, n decurs a
25 de salturi
d. cerintele de perIormant aeriene, necesare:
1 n timpul cderii libere, s eIectueze secvential n 18 secunde
un looping, o ranversare pe Iat, un viraj stnga 360-grade ,
dreapta 360-grade, tonou pe dreapta si tonou pe stnga.
2 s aib Iinalizate cel putin dou puncte n Iormatie de 8 sau
Iormatie aleatoare de mai multi
e. s Ii trecut examenul scris pentru obtinerea licentei USPA ,
Examinator, un SA sau un membru al omitetului USPA
Licenta
Persoanele care detin o licent USPA D pot s exercite toate
avantajele unei persoane detintoare de licent , pot s se
nscrie la toate evalurile USPA, si trebuie -
S ndeplineasc toate cerintele actuale, sau s detin o licent
USPA .
S aib Iinalizate 500 de salturi, cu cel putin 3 ore acumulate de
timp de cdere liber controlat
S aib eIectuate dou salturi noaptea, unul individual si unul n
grup cu o cdere liber de cel putin 20 de secunde
1 cu veriIicarea antrenamentului anterior n salturi pe timp de
noapte de ctre un nstructor USPA, detintor al unei licente
USPA D
2 cu consiliere din partea unui SA, conIorm cu S USPA
d. s Ii trecut examenul scris pentru obtinerea licentei USPA D,
Examinator, un SA sau un membru al omitetului USPA
Sectiunea 31 Licente USPA Continuare
F LIMITRILE LICENTEI USPA
1. n cazuri extreme, cum ar Ii cazul persoanelor cu handicap
Iizic, se poate emite o licent USPA Limitat, solicitantilor care
nu sunt n msur s ndeplineasc toate conditiile speciIice
pentru licent.
2. O persoan se caliIic pentru o licent Limitat dac
solicitantul se ncadreaz n toate situatiile urmtoare:
a. a prezentat o cerere omitetului pentru Sigurant si nstruire,
cuprinznd:
1 tipul de licent solicitat
2 conditia, sau conditiile speciIice de acordare a licentei care nu
pot Ii ndeplinite
3 caracteristicile care mpiedic respectarea cerintelor privind
acordarea licentei
4 cererea de licent completat, cu exceptia activittilor limitate
b. a ndeplinit toate cerintele pentru licenta dorit, cu exceptia
celor enumerate n cerere
Fiecare cerere se va analiza individual conIorm valorii sale,
complet Ir precedent.
Dac exceptia se aprob de ctre comitetul de directori, licenta se
va emite cu Iormularea ,limitat,.
Sectiunea 31 Licente USPA Continuare
EXAMENUL E LICENT SI PROCEURI E APLICARE
A INSTRUCTIUNI E EXAMEN PENTRU LICENT
1. Licenta A:
a. nstructorul examinator USPA coordoneaz un test oral sau
scris, cu cel putin 20 de ntrebri luate dintr-o program analitic
ntegrat pentru Elevi, punnd accentul pe urmtoarele:
1 cerinte de vizibilitate si nnorare
2 ntretinerea si manevrarea echipamentului
i ncrcare voalurii si eIectele acesteia
ii ochet de nchidere
iii banda velcro si clapete de ntritur
iv pliere si autorizare de pliere
3 pilotarea parasutei
i modele de traIic si evitarea coliziunilor
ii ntoarceri Irnate si evitarea obstacolelor
iii evitarea ntoarcerilor joase si revenirea
iv proceduri de aterizare n curent descendent
v proceduri de aterizare Iortat cu obstacole si revenire
4 proceduri n aeronav
i n timpul traseului pentru salt si parasirea pentru a observa
limitele de echilibru
ii distanta ntre grupuri pentru a se pstra esalonarea
iii proceduri de urgent n aeronav
5 recomandri de desprindere de grup
6 proceduri de urgent privind parasuta
i deIectiuni la deschidere
ii altitudine de largare ,decizie si actionare
iii scenarii cu ,dou parasute deschise
7 responsabilitate n respectarea RAF
b. nstructorul examinator USPA coordoneaz sau pregteste
cursul de initiere
cerut pentru ca elevi s rspund corect tuturor ntrebrilor.
c. nstructorul examinator USPA desIasoara un salt cu solicitantul
pentru veriIicarea cunostintelor practice n urmtoarele domenii:
1 alegerea locului, selectarea si ghidarea pilotului nspre iesirea
corect si punctul de deschidere n conditii de rutin.
2 veriIicarea echipamentului personal si al celorlalti, naintea
saltului.
3 planiIicarea unei desprinderi de grup eIiciente
4 dreapta 360, stnga 360, si un looping loopingul va Ii
Iinalizat minim 60 de grade Iat de directia original
5docarea de la 6 metri evaluatorul zboar pe aceasi pozitie
6 recunoasterea altitudinii de desprindere si departare pe o
distanta minim de 30 metri
7 semnalizare nainte de deschidere si constientizarea total n
timpul si dup deschidere
8 planiIicare si zbor conIorm unui model de pilotare logic care
promoveaz un curs de traIic lin si evitarea altor parasutisti.
plierea si pregtirea echipamentului pentru urmtorul salt
d. Dup ce elevul a Iinalizat cu succes testul n saltul de licent A
si a rspuns corect la toate ntrebrile de examen, nstructorul
USPA evaluator poate semna Fisa de ompetent de Licent A,
sau Iisa echivalent aprobat si poate aplica stampila oIicial de
Licent A USPA ca si dovad de caliIicare pentru licent.
2. Pentru licentele de tip B, , si D, examinatorul oIicial USPA:
a. oIer solicitantului o Ioaie pentru rspunsuri si ntrebrile de
examen
1 n timpul examenului nu este permis consultarea de reIerinte
sau alte surse.
2 Dup test, examinatorul oIicial adun materialele si clasiIic
examenul.
3 Pentru promovare este necesar un total de 75 .
b. Nota Iinal este nregistrat pe cererea de licent si n carnetul
solicitantului.
1 Solicitantul care nu a promovat va putea s dea din nou
examenul dup sapte zile.
2 Pentru a se caliIica pentru o licent superioar, solicitantul
trebuie s detin o licent USPA, s ndeplineasc toate
caliIicrile pentru licente de clas inIerioar si s Ii trecut toate
examenele de licent de clas inIerioar.
B PREZENTAREA UNEI CERERI E LICENT
COMPLETATE
1. Licenta
a. Fisa de ompetent licent de tip A semnat de ctre
nstructorul evaluator USPA si purtnd stampila oIicial de
licent de tip A, prezint dovada licentei USPA A.
b. Un detintor de licent de tip A poate s si nregistreze
permanent licenta n cadrul USPA trimitnd o copie cu taxa
corespunztoare de nregistrare a acesteia.
1 S trimit prin Iax ambele pagini ale cererii completate de
licent USPA, mpreun cu un permis de card de credit.
2 S Iac copii xerox ale ambelor pagini ale cererii completate
de licent si s le trimit prin post mpreun cu plata.
3 ererea de licent de tip A completat si semnat nu este
Sectiunea 32
nevoie s Iie stampilat pentru a Ii nregistrat de ctre USPA
USPA pstreaz o copie a tuturor semnturilor nstructorilor
USPA la dosar; totusi, Fisa de ompetent Licent de tip A nu se
consider oIicial dect dac are stampila sau numrul de licent
emis.
2. Solicitantii de licent de tip B, , si D pot s trimit prin post
sau prin Iax cererea completat, mpreun cu taxa
corespunztoare, la sediul central USPA.
3. Dup nregistrarea unei licente noi n cadrul USPA,
solicitantul va primi un nou card de membru cu numrul licentei,
care va Ii publicat de asemenea n Revista de Parasutism.
C ERIFICAREA CERERII E LICENT
1. Persoana autorizat, care semneaz cererea de licent trebuie
s veriIice ca Iiecare dintre urmtoarele puncte s Iie completate:
a. inIormatii personale cu privire la solicitant
b. veriIicarea experientei
1 numrul de srituri
2 timpul de cdere liber, dac este cazul
c. veriIicarea ndemnrii
2. Persoana autorizat veriIic notnd cu initialele sale dac:
a. Numrul saltului, data sau nota pentru Iiecare cerint sunt
corecte si dac se regsesc n carnetul de zbor al solicitantului.
b. Dac este cazul, se include n cerere numrul corespunztor
de licent al solicitantului.
3. Persoanele autorizate care veriIic licentele de tip B, , si D
trebuie s veriIice dac Ioaia de rspunsuri de examen scris
contine o not de trecere.
4. ererea trebuie s Iie semnat, s aib numele, Iunctia si data
completate n spatiul corespunztor.
Sectiunea 32 Examenul de licenta yi proceduri de aplicare
CALIFICRI
A CALIFICRI USPA E INSTRUCTA1
USPA emite caliIicari de instructaj Iiecrui parasutist care se
caliIic prin ndeplinirea tuturor cerintelor pentru caliIicarea
solicitat.
Aceste caliIicari atest c detintorul nu a dobndit doar
ndemnri de parasutism, dar a si demonstrat tehnicile necesare
de predare a acestor ndemnri altor persoane.
1. aliIicrile se emit la urmtoarele niveluri de la cele
inIerioare pn la cele superioare:
a. Antrenor
b. nstructor
c. nstructor Examinator nu se mai emit dup 1 ianuarie 2006
2. nstructorii USPA se pot caliIica pentru coordonarea salturilor
initiale de instruire n parasutism prin una sau mai multe
discipline:
a. tinerea hamului dere liber accelerat USPA sau AFF
b. deschidere asistat de instructor
c. salt automat
d. tandem
Antrenorul USPA poate s actioneze ca si asistent supravegheat
pe lng nstructorul USPA pentru a preda prti speciIice din
cursul primului salt. Orice detintor de caliIicare de instructaj
USPA poate s ndeplineasc responsabilittile unui Antrenor
USPA sau a oricrui detintor de caliIicare de clas mai mic n
cadrul disciplinei sale.
USPA numeste detintori de caliIicare de instructaj, caliIicati ca
si directori de curs si evaluatori conIorm cerintelor prezentate n
R USPA. oate metodele, procedurile, cerintele de rennoire
si de nou caliIicare, precum si cursurile de caliIicare,
materialele suport si examenele se gsesc n R USPA.
B CALIFICAREA PROFESIONAL PRO USPA
EMONSTRATI
Administratia de Aviatie Federal si USPA colaboreaz alternativ
pentru ca parasutistii s-si demonstreze competenta n
eIectuarea de spectacole de parasutism n Iata publicului prin
intermediul unei caliIicari de prezentare PRO USPA. Acest
program este descris n Sectiunea de Prezentare Salturi a
anualului de Iat. AAF poate s le cear parasutistilor care nu
detin o evaluare PRO USPA s si demonstreze competenta,
nainte de emiterea ertiIicatului de Autorizare, n coordonarea
unui salt demonstrativ cu parasuta.
C CALIFICAREA ARBITRILOR USPA
Pentru a lua parte la administrarea competitiilor de parasutism
care se desIsoar la diIerite nivele, de la ampionatele
ondiale pn la cele locale si regionale, USPA coordoneaz
programul de Arbitri USPA. Arbitrii sunt clasiIicati ca Regionali,
Nationali, si nternationali. Detalii privind programul de evaluare
al arbitrilor USPA se gsesc n anualul de ompetitie al
Parasutistului. P
CALIFICARILE AAF
Administratia de Aviatie Federal administreaz programele care
atest pliori de parasut, mecanici de avion, si piloti. Regulile
pentru acesti membri ai personalului de aerodrom se gsesc n
Reglementrile Aviatiei Federale, multe prti relevante din
acestea Iiind incluse n Sectiunea S, Documentele AAF. Elevii
parasutisti studiaz rolul pliorului si al pliorilor supraveghetori,
n detaliu, n timp ce se pregtesc pentru licenta USPA de tip A
Iolosind Programul de ntegrare pentru Elevi din anual. PE
n plus, acestia revizuiesc cerintele de caliIicare al pilotilor si
rolul mecanicului AAF.
Sectiunea 33
Sectiunea
a patra
PROGRAMUL DE INTEGRARE
PENTRU ELEVI USPA
Sumarul sectiunii:
IndiIerent de disciplin, Programul USPA de Integrare al Elevilor pregteste elevii pentru
opt categorii de competent (A-H) pentru a se caliIica pentru o licent USPA de tip A.
iecare elev acumuleaz o serie de ndemnri si cunostinte necesare pe durata eIecturii
salturilor de inisiere recomandate pentru Iiecare categorie. La Iinalul Iiecrei categorii, un
elev, n oricare dintre disciplinele pentru care s-a antrenat, dondeste ndemnri si
cunostinte similare. Numrul de salturi pentru Iinalizarea Iiecrei categorii depinde de
disciplina de initiere si de perIormanta elevului.
ndeplinirea de ctre elev a cerintelor pentru Iiecare categorie se nregistreaz de ctre
Instructorul USPA n isa de ompetent Licent de tip A USPA si n erere, dup care
urmeaz un test oral.
n special n cadrul ategoriilor A-D, elevul treui sa ndeplineasc toate oiectivele unei
categorii nainte de a Iace salturi la urmtoarea. Un Instructor USPA, corespunztor caliIicat
treuie s supravegheze direct Iiecare salt cu parasuta al Iiecrui elev pn cnd elevului i
se permite supravegherea proprie pe durata ategoriei E. Un Antrenor USPA poate s
coordoneze antrenamentul n cdere lier si s supravegheze salturile elevilor din
ategoriile E- H. Un Antrenor USPA poate, de asemenea s supravegheze elevii IAD si la
salt automat dup o degaare si deschidere reusit n ategoria D. Pn la licenta de tip A
USPA, ntreaga initiere al elevilor rmne n responsailitatea Instructorului USPA.
Dup ndeplinirea tuturor cerintelor enumerate n ererea de Licent de tip A USPA, elevul
poate s Iac un salt de veriIicare cu Instructorul USPA pentru a i se emite Licenta de tip A
USPA. Saltul de veriIicare const ntr-o revizuire general a instruirii si include un test oral,
dintre testele orale care se gsesc la Iinalul Iiecrei categorii. Programul USPA de Integrare
a Elevilor oIer o progresie detaliat si eIicient pentru instruirea elevilor pentru otinerea
licentei de tip A. Acest program nu este un program necesar, sau singurul plan un de
initiere. Totusi, elevii treuie s se asigure c programul de initiere din cadrul scolii lor
respect standardele USPA prezentate n cerintele minime de Sigurant.
Cine are nevoie e aceasta Sectiune
elevii parasutisti
detintorii de caliIicare de instructa
dezvoltrii programelor de initiere
pentru elevi al personalului de
aerodrom
2008 Manualul de inIormare a parasutistului sportiv sectiunea a patra Pagina
Sectiunea 4-- Categorii e Cunotinte i nemnari ale Elevilor
Numrul
Salturilor si
Suprave-gherea
Salt si dere
lier
Zor parasut Echipament Recapitulare n
detaliu a
cazurilor
neprevzute*
Reguli si
recomandri
Vizarea si
aeronava
A 1(doi AI)
SL/IAD: 1-2 (S/I
I)
Tan: 1(TI)
Adaptare la
mediul de
parasutism,
principiile
deschiderii
Directie;
introducerea
schemei; linia
vntului;
proceduri de
aterizare
Altimetru si
orientarea
comenzilor de
actionare;
veriIicarea
echipamentnstru
ctor
azuri
neprevzu-te
pasive n
aeronav
(conduse de
instructor)
RA 91.107
(centuri de
sigurant); MIS
2-1 (suiecte de
curs n prim salt)
Evitare elice,
miscare n
aeronav
A 2(doi AI)
SL/DAI: 3-5 (S/I
I)
Tan: 2-3 (TI)
Pozitia corpului
relaat;
constientizarea
picioarelor;
deschidere
stail ne-
asistat
(simulat pt. SL/
IAD)
Schema asistat;
Iranare asistat;
plan scris de
zor, revizuire
PL
Actionarea
mnerelor si
Protectie
Antrenament
ham: proleme
la deschidere,
deIectiuni
partiale si totale;
recuperarea
stailittii; si
constientizarea
altitudinii
SIM 2-1(elevi);
SIM 5-1
(deIectiuni);
AA
A-90-A
(prezentarea
chemelor de
traIic la
aeronave).
Recunoasteresi
orientare
aeroporturi;
piste de
decolare si de
apropiere;
modele de
aeronav
A 3-(doi AI,
apoi unul)
SL/IAD: -8 (S/I
I)
Tandem anterior:
-5 (AI)
dere
individual
relaat si
controlat;
mentinerea
directiei;
semnalizare
Pilotare
individual si
Irnare;
ncrcare arip;
turulente,
aterizri cu vnt
de spate
Prezentare
complet
(parasuta
nchis);
oservarea pre-
saltului
Parasut
deschis n
avion; aterizri
n aIara
aeroportului;
recunoasterea si
evitarea
ostacolelor;
turulent;
angaarea
voalurii la
aterizare
SIM 2-1
(echipament
elevi); RA
105.3..1
(echipament);
legi locale;
manualul
proprietarului
parasutei
Selectarea
schemei de
pilotare
A: 5-(AI)
SL/IAD: 9-12
(S/I I)
Tandem
anterior : -7
(AI)
Salt individual
(AA); control
directie; timpi si
viteze de cdere
lier
ontrol cu
ching spate, cu
si Ir Irne;
rmnere n
picioare si la 50
de metri cu
asistent
Plan de zor
asistat;operarea
AAD dispozitiv
automat de
activare
; manualul
proprietarului
AAD
Antrenament la
ham;
recunoastere si
rspuns pe loc;
aterizri pe
cldiri
SIM 5-1
(cldiri); SIM
5-3 (AAD) RA
105.17 (nori)
servarea
traseului de salt;
privire dupa
avion dedesut
A: 7-9(AI)
pn la iesire din
AA, apoi
Antrenor
SL/IAD: 13-15
(S/I I pn la 5
sec. ntrzieri,
Usa de iesire;
acroatii
aeriene, cdere
lier
nesupravegheat
priri, evitare
traIic; 50 de
metri ne-asistati;
punctul optim
de aterizare;
rectangular vs.
Eliptic
Prezentare
complet
(parasut
deschis);identiI
icare
componente;pre-
zor neasistat;
Antrenament
ham: doua
parasute
deschise;
aterizri pe vnt
puternic; situatii
neprevzute
SIM 2-1 (vant);
2-1.L (oigen)
5-1 (deschidere
dula) 5-3
(RSL); 5-3
(altimetre) RA
91
Prezentare
aeronava;
vitez-aer;
greutate si
echiliru;
curenti pe
nltime; intro
apoi Antrenor)
(Tandem
cominat)
RSL (reserve
static line)
cuprinzator
independente la
aeronava (responsailitti
pilot) RA
105.3 a si
(autorizare de
pliere si interval)
selectie loc de
salt; asistare la
traiectul saltului
A: 10-13
SL/IAD: 1-17
Antrenor
Zor orizontal;
doua degaari si
deschideri
pentru Iostii
elevii AA
Virae Irnate,
apropiere si
aterizare,
planare maim,
25 metri la doua
salturi
Pliere asistat;
veriIicare cui de
nchidere (altii),
sistemul
parasutei si
manualul
proprietarului
parasutei.
Aterizri pe linii
electrice.
SIM 2-1
(integral); 3-1
(integral), 5-1
(linii electrice);
5-2 recomandri
periodice; 5-7
(separare de
grup); sistem
parasut si
manualul
parasutei
rezerv.
Separare de
grup; traiectul
saltului asistat;
calcularea
punctului de salt
din curenti pe
nltime
AA: 1-17 SL/
IAD: 18-21
Antrenor
Salturi in grup;
miscare de
nnaintare; rata
de coorre;
docare;
desprindere si
separare
Recapitularea
evitarrii
coliziunilor;
virae inverse;
20 metri la doua
salturi
Pliere
individual;
responsailittile
pliorului;
ntretinerea
orientrii;
revizuire AAD
Rspuns la
coliziune cu
parasuta;
aterizari n
copaci
SIM 5-1
(copaci); 5-1
(aordae), SIM
5-5 (vreme); -1
(cdere lier n
grup); RA
105.3 c
(ntretinere
AAD)
Traiectul saltului
neasistat; vreme
AA: 18-21 SL/
IAD: 22-25
Antrenor
Salt plonat;
sooping,
constientizare
traIic n timpul
sooping;
degaare si
deschidere
ontrol cu
ching Iat; 20
de metri la trei
salturi
ntretinere
proprie (trei
inele- , ochet de
nchidere)
Aterizri pe ap;
revenire din
vira os
SIM 5-1 (ap);
5-1 (virae
oase), SIM 5-5
(vreme); -2
(desprindere);
RA 105.13
(radio
aeronav);
105.15
(notiIicare); A
105-2 App.
(aeronav)
NotiIicare ctre
AA reIeritor la
activitatea de
salturi; revizuire
ST, 337, etc
* recomandat dup inisiere n cadrul Programului de Integrare pentru Elevi USPA, pentru elevii individuali care ies din tandem
CATEGORIILE A-: Revizuirea Obiectivelor
CATEGORIA A
Toti -
control parasut
apropierea la aterizare
principii de aterizare
iesire
cdere stail
deschidere
cazuri neprevzute n aeronav
elevi individuali
cazuri neprevzute la echipament
cazuri neprevzute la aterizare
CATEGORIA B
relaare n mediul saltului cu parasuta
constientizare directie
deschidere parasut
mai multe despre schema de aterizare
orientare aeroport
proteare mnere
revizuire situatii neprevzute la echipament
CATEGORIA C
cdere lier neasistat cu mentinere directie
control plutirii in aer
deschidere individual
scheme de aterizare pentru vnt puternic
aterizri cu vnt de spate
ncrcarea voalurii
revizuire deschidere accidental
turulent
aterizare n aIar
recunoastere ostacole
plior AA
sistemul nchiderii parasutei
CATEGORIA D
iesire individual, neasistat (elevii A)
virae n cdere lier
revizuire viteze de cdere lier si timpi
control cu ching port suspante spate
revizuire aterizare pe cldire
AAD (manualul proprietarului)
veriIicare echipament nainte de salt
introducere n operarea sistemului celor trei inele de elierare
cer Ir nori si viziilitate
oservarea traseului pentru salt
CATEGORIA E
iesire atipica pe us
redondire stailitate si constientizare
acroatii aeriene
pierderi de vitez
vizarea punctului optim la aterizare cu parasutei
dou parasute deschise (revizuire)
aterizri pe vant puternic
RSL
orientare cu parasuta deschis
pliere parasut si supraveghere
limitele vntului
prezentare aeronava
proceduri de urgent n aeronav
selectarea punctului de deschidere
CATEGORIA F
introducere procedeu degaare
dou asigurri si deschideri (Iostii elevi A)
virae Irnate, apropieri si aterizri
etinderea planrii
rolul instructorului parasutist sau liderului parasutist
revizuire aterizare linii electrice
pliere asistat
veriIicarea echipamentului celorlalti
proceduri urmtoare inactivittii
vant pe nltime si punctul de iesire
separarea grupurilor n timpul iesirii
Sectiunea 4-2
CATEGORIA G
iesiri n grup
pozitia de plutire
deplasare nainte si napoi
austarea ratei de cdere
pornire si oprire
docare
ntoarceri de maim perIormant cu parasuta
evitare aordaelor si revizuire rspunsuri
revizuire aterizare n copaci
veriIicarea ntretinerii echipamentului
starea vremii pentru parasutisti
CATEGORIA
iesire plonat
sooping
desprtire
control cu ching port suspante Iat
revizuire aterizare pe ap
ntretinerea aparatului de ctre detintor
cerinte radio aeronav
cerinte notiIicare AA pentru salturi
aprori AA pentru planiIicare salturi
Sectiunea 4-2
PROGRAM USPA INTEGRARE ELEVI: INTRODUCERE
A. RECOMANDARE
USPA recomand ca parasutistii s eIectueze initiere complet n
cadrul Programului de Integrare pentru Elevi (PIE), un miloc
eIicient de pregtire a elevilor pentru licenta de tip A.
B. CE ESTE PIE
1. USPA a dezvoltat PIE ca un proiect de antrenament
cuprinztor care ndeplineste MS USPA pentru elevii care se
inisieaz n toate metodele de instruire.
a. Unele scoli au dezvoltat programe echivalente care initieaz
elevi pentru ndeplinirea tuturor caliIicrilor necesare pentru
licenta de tip A USPA.
. Un posiil elev treuie s solicite scolii compararea
programului su cu programul standard din aceast ramur.
2. USPA recunoaste urmtoarele metode de instruire, sau
discipline:
a. A(cadere liera accelerata) USPA (tinere de ham), n cadrul
crora elevul iese cu doi instructori care sustin elevul de ham
pentru ghidare si control .
. deschidere asistat de instructor (IAD) si salt automat, aceeasi
metod Iolosind echipament diIerit pe durata salturilor initiale
(1) parasut etractoare deschis de ctre instructor pe msur ce
elevul iese (deschidere asistat de instructor)
(2) deschidere prin atasarea calului static la aeronav, care se
separ cnd parasuta se deschide (salt automat)
c. tandem, hamul elevului este atasat n partea din Iata a hamului
Instructorului ca parte a unui sistem de parasut special construit
si proiectat pentru parasutism n tandem
d. antrenament n tunel aerodinamic, n cadrul cruia elevul
primeste instructiuni si eerseaz manevrarea si controlul cderii
liere de az.
3. Pe msur ce elevii PIE progreseaz, cei care se antreneaz
conIorm unei metode demonstreaz un nivel echivalent de
cunostinte si ndemnare ca si cel al elevilor PIE initiati conIorm
altor metode.
C. ALEGEREA SCOLII
1. Multe regiuni au mai multe centre de parasutism, astIel nct
inIormati-v n legtur cu Iiecare nainte de lua decizia Iinal.
2. Interesati-v (oservatiile personale conteaz mai mult) despre
tipurile de initiere oIerit, tipul de echipament Iolosit, caliIicarea
personalului, etc.
3. colile de parasutism snt deseori prezentate n pagini aurii su
denumirea de parasutism sau sdiving.
. USPA pstreaz o list actualizat a Memrilor rupurilor
aerodromurilor pe site-ul USPA, uspa.org
D. LA CE TE ASTEPI
1. nregistrare
a. La sosirea n centrul de salturi, veti Ii nregistrat n cadrul
scolii de parasutism.
. Toti parasutistii vor completa un Iormular de nregistrare, care
n general solicit numele, adresa, vrsta, nltimea, ocupatia si
denumirea, adresa, numrul de teleIon, si numele unei persoane
de contact n caz de situatii de urgent.
2. Eonerare de responsailitate
a. iecrui participant i se va cere acordul pentru semnarea unei
eonerri de responsailitate.
. Aceast eonerare veriIic constientizarea din partea persoanei
a Iaptului c eist un risc pe care l implic parasutismul, iar
participantii sunt de acord s accepte acest risc.
c. Eonerarea legal contine de oicei, un contract sau un acord
prin care participantul este de acord s nu solicite daune scolii de
parasutism sau oricrei alte persoane n cazul n care persoana
participant este accidentat.
3. Toti participantii la parasutism treuie s ntruneasc MS
USPA reIeritoare la aptitudinile medicale.
a. Toate persoanele treuie s ai o conditie un Iizic si
medical, si nu treuie s se aIle su nici un Iel de tratament;
totusi, unele situatii pot Ii corespunztor administrate dac
instructorul este inIormat n legtur cu ele.
. n unele cazuri, poate Ii solicitat o declaratie din partea
medicului privind starea de sntate sau o declaratie de
aptitudini Iizice pentru zor AA A .
c. De asemenea, Instructorul treuie s Iie inIormat n legtur cu
orice donatii recente de snge.
d. Persoanele care particip la scuIundri nu treuie s zoare cel
putin 2 ore dup aceea.
Declaratie USPA privind starea medical
Declar si garantez c nu am nici un handicap Iizic sau mental de
care s am cunostint si care ar duna capacittii mele de a
participa la parasutism sau, n cazul n care am un astIel de
handicap, acesta a Iost sau este tratat cu succes, astIel nct nu
reprezint nici un risc previziil n timpul activittii de
parasutism.
De asemenea, declar si garantez c nu sunt su administrarea
nici unui medicament sau sustante, tratament sau de altIel gen,
care ar duna capacittii mele de a participa la parasutism.
e. onsultati .Iaa.gov/pilots/medical/ pentru mai multe
inIormatii n legtur cu starea de sntate pentru zor
. Toti participantii la parasutism treuie s ndeplineasc MS
privind vrsta
Sectiunea 4-3
a. Minorii care au cel putin vrsta de 1 ani si au acord notarial
din partea printilor sau a custodelui pot participa n cadrul unor
programe de antrenament n unele scoli, n conIormitate cu
politica scolii.
. Este posiil ca, n cazul minorilor, s i se solicite persoanei
care oIer acordul respectarea tuturor instructiunilor de pregatire
a saltului.
5. Dup Iinalizarea scolii de la sol si nainte de primul salt, elevii
treui s treac teste scrise, orale si practice.
E. ECIPAMENTUL ELEVILOR
1. Elevilor li se oIer dispozitive suplimentare de sigurant care
nu se gsesc de oicei n cadrul echipamentului Iolosit de
celelalte persoane.
2. erintele speciale pentru sistemele de parasut ale elevilor
sunt prezentate n MS.
a. De la nceput, elevul treuie s nvete s Iie ncreztor n
Iortele proprii si s rspund rapid n situatiile de urgent.
. Dispozitivele si detaliile de sigurant sunt proiectate ca
arogri sau rezerve pentru cazurile de urgent, n cazul n care
elevul nu ndeplineste corespunztor procedurile de urgent.
c. Elevii nu vor Iolosi niciodat aceste detalii n locul unui
antrenament si supervizri adecvate.
d. Rezervele pentru cazurile de urgent oIer ncredere elevilor si
sigurant instructorului.
3. Echipamentul elevului treuie pstrat n conditii optime.
. Standardizare
a. Schimrile n tipul de echipament si proceduri treuie evitate
sau minimalizate, ori de cte ori este posiil pe durata instruirii
elevului.
ri de cte ori au loc schimri, treuie eIectuat un
antrenament adecvat de tranzitie conIorm MS.
c. Previziunile vor Ii Iolosite pentru minimalizarea nevoii de
schimare a procedurilor de urgent, pe msur ce elevul Iace
progrese.
5. Parasutele Iolosite de ctre elevi vor Ii mari, docile, si
adecvate greuttii elevului.
F. PRIORITTI DE INITIERE
1. ea mai important ailitate pe care treuie s-o dezvolte un
parasutist este ailitatea de a Iace Iat si de a rspunde situatiilor
de urgent.
2. Dezvoltarea acestor ailitti treuie s nceap de la primul
salt, mai degra dect de la un punct de la care supervizarea
activittilor de salt este redus.
3. Instruirea initial, chiar dac elevul intentioneaz s
eIectueze doar un singur salt, are ca scop stailirea unei
aze pentru continua crestere si dezvoltare a ailittilor.
CATEGORIA A-INTRODUCERE
Aceast prim categorie a PIE pentru Elevi include cursul de prim salt,
prezentat conIorm disciplinei de initiere. Un Antrenor USPA poate preda
sectiunea general individual, care contine suiecte si proceduri comune
tuturor parasutistilor individuali aIlati la primul salt n cadrul programelor de
salturi automate, IAD sau AA. Unui Instructor USPA, n cadrul disciplinei
de initiere al elevului, i se cere s predea orice sectiune unic metodei de
initiere al elevului. n Iunctie de politica scolii, parasutistii n tandem pot s
se antreneze doar pentru dondirea ailittilor minime solicitate pentru
eIectuarea unui salt n tandem n sigurant, sau pot Ii instruiti pentru a
ndeplini criteriile de avansare din ategoria A. Doar un Instructor n Tandem
USPA poate coordona initierea salturilor prin metoda n tandem; cu toate
acestea un Antrenor USPA poate s asiste. Toate categoriile PIE includ
altitudini minime de deschidere recomandate, iar numrul de salturi treuie s
Iie unul mediu pentru Iinalizarea respectivei categorii de instruire (anda
alastr la dreapta). Acestea variaz n cadrul unei categorii n Iunctie de
disciplina de instruire. n cadrul Iiecrei introduceri de categorie eist o
categorie de ansamlu numit ategorie dintr-o privire , unde se prezint
criteriile de avansare care treuie ndeplinite nainte de a avansa la
urmtoarea categorie de instruire. coala Iurnizeaz o is Licent de tip A
USPA si ncepe iIarea sesiunilor de initiere si a criteriilor de avansare, de
nceput, din programul de instruire. La Iinalul Iiecrei categorii, Instructorul
USPA supraveghetor coordoneaz un test oral azat pe suiecte din planul de
instruire si din lecturile recomandate (materiale de citit) enumerate n
cadrul ategoriei dintr-o privire. iecare schit este urmat de planuri
recomandate (Iluul saltului) pentru cdere lier si cu parasuta. Notele
pentru Instructorul USPA supraveghetor se gsesc, de asemenea acolo. n
mod Iiresc, ategoria A include proiectul de initiere cu durata cea mai mare,
deoarece sunt Ioarte multe inIormatii de aIlat nainte de a eIectua un prim
salt. n scopul munttirii memorrii inIormatiilor, scoala introduce doar
cunostintele necesare pentru eIectuarea unui prim salt n sigurant. Alte
inIormatii importante pot Ii prezentate pe msur ce devin relevante si pe
msura ce elevul demonstreaz un angaament Ierm de a nvta mai multe
reIeritor la acest sport.
AFF SI TANDEM
un salt
IAD - Salt AUTOMAT
oua salturi
DESCIDERE MINIM
RECOMANDAT
AFF
350 m
IAD i SALT AUTOMAT
000 m
TANDEM 700 m
IESIREA SI CDEREA LIBER
ELEVI AFF SI TANDEM
Arcuire moderat si stailitate timp de zece secunde,
nainte de altitudinea de deschidere programat
constientizarea corect a altitudinii
initierea procedurilor de deschidere cu 300 metri inaintea
altitudinii desemnate
ELEVI IAD SI AUTOMAT
stailiti o arcuire si un control corect dup iesire
PILOTAREA PARASUTEI
programati si eecutati coorrea parasutei si schema de
aterizare cu asistare
Irnare asistat pentru o aterizare sigur n limita a 0 de
grade Iat de directie de aterizare corect.
aterizare n limita a 100 metri n zona de aterizare
programat, dac localizarea permite
*Not. Din motive ae sigurant, elevii IAD, automat, , sau
AFF care nu inaeplinesc criteriile ae avansare ae ateri:are
i ae franare in caarul primului salt vor fi recomanaati
pentru tanaem, sau pentru alt antrenament cuprin:tor ae
pilotare. Dac au fost inaeplinite toate criteriile ae
avansare ain ategoria A, elevii pot s inaeplineasc
abilittile ae parautism ain ategoria A in caarul altei
aiscipline, i apoi s avanse:e la ategoria in caarul
aisciplinei preferate.
TEST RAL
RA 91.107.a privind centura de sigurant si
responsailittile
SIM Sectiunea 2-1 E.3 privind suiectele care vor Ii
cuprinse n cursul de prim salt
CATEGORIA A:
DESCRIEREA CURSULUI DE PRIM-SALT
INDIVIDUAL: Sectiunea generala
Not. Nevoile ae activitate vor aetermina orainea pre:entrii
subiectelor preaate in cursul ae prim salt. Pre:enta sectiune
poate fi preaat ae un Antrenor UPA sub supervi:area oricrui
Instructor UPA.
A. ORIENTARE ECIPAMENT INDIVIDUAL
1. Amplasamentul tuturor mnerelor de actionare
2. Responsailitti privind echipamentul
a. n cadrul ategoriei A, Instructorul USPA este responsail s
aute la echipare, austarea echipamentului n mod corect si
veriIicarea acestuia, dup cum urmeaz:
(1) nainte de echipare
(2) nainte de a urca la ord
(3) n aeronav, la scurt timp nainte de iesire
. Elevii IAD si la automat veriIic dispozitivele de deschidere
nainte de urcarea n aeronav
c. u asistent din partea instructorului, elevul proteeaz toate
mnerele de actionare n si prin preama aeronavei
3.Altimetrul indic altitudinea n mii de metri de la sol.
a. a se manevra cu gri
. citeste doar altitudinile aproimative
c. uneori d gres
d. Iolosirea altimetrului n cdere lier:
(1) Parasutistii cad lier aproimativ 300 metri n primele zece
secunde si 300 metri la Iiecare 5,5 secunde dup.
(2) Acul altimetrului se misc napoi cu aproimativ aceeasi
vitez ca si secundarul ceasului.
(3) Elevii n cdere lier treuie s veriIice altitudinea
(i) dup Iiecare activitate
(ii) ori de cte ori ntmpin diIicultti n Iinalizarea activittii
curente
(iii) ori de cte ori sunt nesiguri n legtur cu altitudinea
(iv) n mod continuu la Iiecare cteva secunde
() Dac nu cunoasteti altitudinea, deschideti parasuta.
e. Elevii IAD si la automat vor numra secundele dup iesire
I. Toti elevii vor Iolosi altimetrul cu parasuta deschis
g. onstientizarea altitudinii este cea mai important ndatorire a
parasutistului pn la deschiderea parasutei.
. Deschiderea parasutei are loc n trei etape:
a. Activare DesIsurarea parasutei ncepe o dat cu deschiderea
(activarea) capotei n unul dintre cele trei Ieluri:
(1) tragerea comenzii
(2) aruncarea parasutei etractoare
(3) automat
. DesIsurare Parasuta iese din sacul de plia
c. UmIlareParasuta se umIl cu aer.
5. n primele trei secunde dup activare, stailiti dac parasuta s-
a deschis sau nu, dac s-a umIlat corespunztor, si dac este
controlail.
. Voalura parasutei deschise
a. Pentru a ateriza n sigurant, voalura parasutei treuie s Iie n
Iorm normal si controlail, si treuie s puteti s pilotati si
Irnati n sigurant pentru aterizare
(1) parasuta dreptunghiular (poate Ii usor ngust la vrI)
deasupra capului cu suspantele ne-ncolcite
(2) suspante care se unesc cu patru chingi deasupra hamului
parasutistului, numite chingi
(3) slider: o ucat dreptunghiular de material desupra chingilor
port suspante
(i) se misc n osul suspantelor n timpul umIlrii.
(ii) ncetineste si organizeaz deschiderea.
() mnere de pilotare, numite comenzi sau Irne, situate n
spatele Iiecrei chingi din spate
B.POZITIA DE CDERE LIBER
1. Parasutistii, mai nti nvat s cad cu adomenul pe curentul
de aer.
a. derea cu adomenul pe curentul de aer rezult o deschidere
mai Iiail a parasutei,
. urentul de aer la iesire din avion vine din Iat.
2. Prin arcuire si alungirea picioarelor usor se produce un control
mai un al adomenului pe curentul de aer; iar relaarea restului
corpului duce la o cdere lin, n directia controlat
a. soldurile nainte cu spatele arcuit
. genunchii la ltimea umerilor
c. picioarele ntinse usor, genunchii ndoiti la 5 de grade,
degetele de la picioare ncordate
d. ratele pozitionate la 90 de grade sau mai putin de la trunchi
Sectiunea 4-
si relaate
e. coatele ndoite la 90-120 grade, ridicate si relaate
I. capul sus
g. eersati pn v oisnuiti
3. respirati ncet, asta v aut s v relaati.
. omunicri.
a. Utilizand semnalele de mna (cteva eemple sunt prezentate
n Anea A al SIM), instructorul v antreneaz pentru a avea o
mai un pozitie a corpului si pentru munttirea
constientizrii.
. Instructorul tau, speciIic de metod v va prezenta semnalele
Iolosite
c. Treuie s rspundeti tuturor operatiunilor de reglare ncet si
Ir miscri ruste si s v mentineti pozitia nou dondit.
C. DESCIDEREA PRINCIPALEI
Caere libera
1. Stailiti pozitia corpului cu adomenul pe curentul de aer
(arcuit)
2. Mentineti pozitia arcuit si localizati mnerele de deschidere
a. Dac mnerul de deschidere este montat la aza capotei, priviti
n sus n timp ce atingeti mnerele
. omenzile montate mai n Iat v permit s priviti comanda
nainte de a o atinge.
c. IndiIerent de amplasament sau de tehnic, accentuati arcuirea
n timp ce atingeti mnerul de activare.
3. Pentru devierea egal a aerului (echiliru), ntindeti mna
stng deasupra capului si ncrucisat, pe msur ce atingeti cu
mna dreapt manerul de deschidere .
. Activati (trageti sau aruncati) mnerul cu Iort, revenind la
pozitia initial.
5. Veralizati Iiecare actiune, e. Arcuit Ating Trag
. Dup Activare:
a. Mentineti pozitia orizontal, stail si nivelul umerilor de-a
lungul deschiderii, si numrati pn la trei prin o mie unu...o
mie doi....o mie trei.
. Dup ce ati numrat pn la trei, veriIicati vizual deschiderea
parasutei etractoare.
IAD i automat
1. Pe msur ce iesiti din avion, rmneti arcuit, stail si nivelul
umerilor de-a lungul deschiderii
2. Priviti n spate, peste umr dup parasuta etractoare (dac s-a
Iolosit) si dup deschiderea parasutei principale.
D. Abilitati e pilotare a parautei
1. Aerodinamica de az a voalurii
a. proIilul voalurii este o arip gonIlail care actioneaz ca si
aripa unui avion.
(1) Dup deschidere si umIlare, voalura va ncepe s planeze
nainte si os prin aer .
(2) Miscarea avansat creeaz un curs de curent relativ de n urul
voalurii
. urentul de aer din urul voalurii produce miscarea de ridicare.
2. Pilotarea parasutei
a. u amele comenzi ridicate, parasuta treuie s planeze direct
n Iat la vitez maim
. Parasuta se ntoarce la dreapta cnd trageti de comanda dreapt
n os (mnerul de pilotare) si la stnga cnd trageti de comanda
stnga n os
c. Parasuta se roteste atta timp ct tineti tras una dintre
comenzi si se opreste din rotire cnd dati drumul comenzii.
d. Dac trageti usor n os de mnerul de comand are loc o rotire
nceat cu cadere putin sesizail.
e. Activrile scurte ale comenzilor se pot Iolosi pentru a Iace
corectii minore de directie n orice moment n cursul zorului cu
parasuta.
I. Dac continuati s trageti n os de o comand va avea loc o
rotire mai rapid care va Iace parasuta s zoare n pica, Iapt ce
poate avea consecinte grave n apropierea solului.
g. Pentru a mpiedica oordaul cu un alt parasutist, ntotdeauna
uitati-v mai nti n directia rotirii pe care intentionati s o
Iaceti.
h. Prin tragerea amelor comenzi se ncetineste rata coorrii si a
vitezei de inaintare a parasutei.
3. Viteza parasutei si vantul
a. Parasuta zoar mai ncet deasupra solului cnd are vntul din
Iat sau contra
. Parasuta zoara mai repede deasupra solului cnd zoar n
aceeasi directie cu vntul saupentru
c. Parasuta se misca nainte si devieaz olic deasupra solului
cnd se aIl perpendicular pe vnt sau n deriv
d. Aceste eIecte devin mai pronuntate n cazul vntului puternic
. Scheme de aterizare
a. iecare parasutist treuie s aterizeze n sigurant ntr-o zon
degaat
. Anterior marcrii, naintea Iiecrui salt, treuie s v
planiIicati schema de aterizare Iolosind o IotograIie din aer, o
diagram, hart, sau modelul aerodromului
c. Stailiti viteza si directia vntului
d. Localizati destinatia intentionat si stailiti linia vntului, care
Sectiunea 4-CATEGORIA A: Curs e Prim Salt . CONTINUARE
este o linie imaginar care traverseaz destinatia si care indic
directia vntului.
(1) Dac parasuta se aIl n directie opus vntului Iat de
destinatie, vntul va tinde s mping parasuta nspre destinatie
(2) Dac parasuta se aIl cu vant de spate, Iat de destinatie,
vntul va tinde s mping parasuta departe de destinatie.
e. n conditii atmosIerice Ir vnt sau sla si variail,
instructorul si elevul vor alege o directie de aterizare pre-stailit
si si vor consolida schema de aterizare azat pe acel plan.
I. Alegeti un punct pe directia vntului la sol si o linie de unde
veti ncepe apropierea Iinal la 100 metri.
g. Alegeti punctul de unde veti ncepe latura de az ase leg la
200 metri
h. Alegeti punctul de unde veti ncepe latura cu vint de spate
donind leg la 300 metri
Amplasamentul Iiecrui punct si Iorma schemei variaz n
Iunctie de Iorta vntului.
(1) n cazul vntului sla, modelul seamn cu un ptrat, cu
latura cu vint de spate, latura de az si apropierea Iinal de
aceeasi lungime
(2) n cazul vntului sla, este important s aveti Ioarte mult
spatiu lier dincolo de tint, n cazul n care nu o nimeriti.
(3) Pe msur ce vntul devine mai puternic, apropierea Iinal si
latura de az devin mai scurte, iar latura cu vint de spate devine
mai lung.
() n cazul vntului puternic, este important s Iaceti ca latura de
az si apropierea Iinal s Iie peste o zon Ir ostacole, n
cazul n care aterizati scurt Iat de tint.
. Stailiti Iorma si amplasamentul zonei de asteptare; este locul
ideal unde ar treui s v aIlati la deschiderea parasutei, si unde
ar treui s rmneti pe maoritatea duratei zorului parasutei.
Not. Instructorul UPA poate afusta forma schema sau
altituainile punctelor ae control pentru a eplica aiferite situatii.
Vezi Imaginea -A1
5. Proceduri normale de zor cu parasuta
a. Dup ce ati veriIicat starea un a parasutei, veriIicati
altitudinea, iar apoi priviti direct su picioare si oservati pozitia
pe care o aveti deasupra solului.
. Localizati zona de asteptare, tinta, si punctele de control
unde veti ncepe Iiecare latur a schemei dvs.
c. Dac nu v aIlati n interiorul zonei dvs. de asteptare,
ntoarceti parasuta nspre zona de asteptare si zurati n directia
ei.
d. Rmneti n interiorul zonei de asteptare pn aungeti la
altitudinea de 300 metri.
e. Atta timp ct v aIlati n zona de asteptare si la altitudinea de
300 metri, puteti sa eersati virae si Irnri.
Imaginea 4-A.. Eemple ae scheme ae ateri:are pe vant
puternic i vant slab.
I. iti atent la celelalte parasute, veriIicati-v altitudinea si pozitia
deasupra solului periodic, n special dup Iiecare vira si eersare
de Irnare.
g. Pe msur ce coorti su 00 metri, zurati nspre punctul de
unde veti ncepe latura cu vint de spate (punctul de 300 metri).
h. ncepeti schema la 300 metri, zurnd nspre Iiecare dintre
punctele de control pe care le-ati ales la sol.
(1) S-ar putea s Iiti nevoiti s ncepeti viraul laturii de az
ase leg turn la 200 metri, chiar dac nu ati auns la punctul de
control planiIicat.
(2) Dac aungeti prea sus Iat de punctul de control planiIicat de
200 metri, corectati-v directia printr-o ucla pe durata laturii de
az pe traseul nspre punctul de 100 metrii.
ontra Iat de tint, Linie Vnt, Zon de asteptare, Apropiere
Iinal, ntoarceti nentrziat dac zurati prea os, latura cu vint
de spate, latur de az, uclati nspre eterior dac zurati prea
sus
Vant de spate Iat de int.
Imagine 4-A.2. chem ae ateri:are, inclu:ana afustri care pot
fi fcute laturii ae ba: in ca: ae :bor prea sus sau prea fos.
. Apropiere Iinal si aterizare
a. Dup ce ati nceput apropierea Iinal, prioritatea principal
este aceea de a mentine zorul parasutei direct nspre o zon
deschis, Ir ostacole.
(1) Puteti Iolosi comand scurt de virare pentru a evita
ostacolele la sol.
(2) Dac parasuta ncepe s zoare n deriv, Iolositi comanda
corespunztoare pentru a opri viraul si mentineti zorul
parasutei direct nspre o zon deschis, Ir ostacole.
. Viraele n S pot Ii Iolosite la nceputul prtii de apropiere
Iinal dac eist riscul s nu nimeriti zona de aterizare
complet.
(1) Viraele n S treuie evitate, cu eceptia situatiilor asolut
necesare, deoarece prezint pericol pentru ceilalti parasutisti.
(2) Priviti ntotdeauna n directia n care v ntoarceti pentru a v
asigura c aveti spatiu lier nainte de a initia viraul n S.
(3) Treuie s Iinalizati orice virae n S si s v reluati zorul n
directie dreapt si echilirat, cel putin n ultimele 10 secunde
nainte de apropierea Iinal.
c. Dac parasuta zoar drept, mentineti comenzile sus pentru
pozitie de planare complet, va auta parasuta s produc mai
mult ridicare cnd Irnati.
d. Este mai usor s estimati nltimea de Irnare privind la
umtatea distantei nspre linia orizontului dect direct su
picioare.
e. n timpul ultimei prti a apropierii Iinale, alipiti-v picioarele
si genunchii n pozitie de PL(paraschut leanding Iall-aterizare
prin cadere cu parasuta).
I. hiar nainte de aterizare, convertiti viteza de naintare a
parasutei n cadere, prin Irnare.
(1) n momentul n care picioarele vi se aIl la o distant
aproimativ de dou ori mai mare dect nltimea dvs. deasupra
solului, Irnati cu comenzile la umtate.
(2) rnati de-a lungul cursei rmase, chiar nainte de a ateriza.
(3) Instructorul poate schima tehnica eact de Irnare n
Iunctie de tipul parasutei pe care l veti Iolosi sau de alti Iactori.
g. Dac initiati Irnarea prea sus, opriti Irnarea si mentineti
comenzile n pozitia n care se aIl.
(1) Dac elierati comenzile rusc are loc o cadere arupt
(2) Priviti mereu nainte si mentineti parasuta n zor direct.
(3) mpingeti comenzile n os pe parcursul distantei rmase
nainte de a ateriza.
Not: nceptorii treuie s Ioloseasc parasute mari, docile care
permit erori. Aceste parasute treuie s Iie rezistente la pierderi
de inaintare si treuie pur si simplu s mentin o vitez a aerului
si un ritm de coorre sczut n cazul unui zor prea sus..
h. Treuie s Iiti pregtit s eIectuati PL (Vezi igura -A3) la
Iiecare aterizare.
i. aterizare n picioare se va eIectua numai n cazul unei
aterizri line si dac sunteti sigur c puteti s v pstrati pozitia
vertical.
7. Perceptia vitezei
a. Parasuta poate prea c zoar Ioarte lin pn cnd coorti
aproape de zorul Iinal.
. Este posiil s oservati prima dat viteza n acest punct, Iapt
ce poate s v induc n eroare determinndu-v s Irnati mai
devreme.
c. Pentru o Irnare eIicient, parasuta are nevoie de vitez
d. Asteptati altitudinea corect pentru a Irna.
8. Vnt schimtor
a. Aterizarea pe vnt (contra) vntului este de dorit, dar nu
neaprat o conditie necesar.
. olositi indicatorii de vnt disponiili pentru veriIicarea
directiei vntului pe durata zorului cu parasuta
(1) n zilele cu vnt lin si variail, cel mai ine ar Ii s pstrati
schema si directia de aterizare original, planiIicat chiar dac
indicatorii de vnt si schim directia.
(2) Dac este nevoie s aterizati ntr-o directie diIerit dect cea
planiIicat, rotiti schema original n urul tintei astIel nct s se
alinieze n directia dorit .
d. Dup ce ati initiat apropierea Iinal, mentinerea zorului direct
al parasutei nspre o zon lier, este mai important dect
aterizarea direct n vnt.
e. Aterizarea cu vnt de spate sau lateral ntr-o zon lier este
mult mai putin riscant dect eIectuarea unui vira agresiv n
apropierea solului.
9. Zone de aterizare alternative
a. ie c aterizati n zona de aterizare intentionat, Iie ntr-o zon
alternativ, treuie s Iiti pregtiti s luati decizii proprii corecte
si s aterizati n sigurant Ir autor.
. Dac nu v aIlati n zona dvs. de asteptare, sau n apropierea
acesteia la deschiderea parasutei, Iiti pregtiti s alegeti o zon de
aterizare alternativ.
c. Mentineti constientizarea altitudinii n timpul zorului napoi
spre punctul de 300 metri.
d. La 00 metri sau mai sus, treuie s decideti dac puteti sau nu
s atingeti punctul de 300 metri.
e. Dac este evident c nu o s atingeti punctul de 300 metri:
(1) utati punctele de 200 metri si 100 metri.
(2) Dac sunteti siguri c o s puteti atinge unul dintre aceste
puncte, zurati nspre el si rmneti n directia lui pn cnd
atingeti altitudinea corect pentru a initia schema de aterizare
(3) Dac sunteti siguri c nu o s atingeti nici unul dintre
punctele din schema, la altitudinea corect, atunci plnuiti s
aterizati ntr-o zon deschis n apropiere, Ir ostacole.
() TransIerati vizual schema de aterizare intentionat, noii zone
de aterizare.
(5) Zurati conIorm noii scheme de aterizare.
I. ri de cte ori treuie s aterizati ntr-o zon alternativ, n
aIara propriettii aerodromului:
(1) utati cu atentie ostacolele si evitati-le.
(2) EIectuati PL
(3) Asteptati s primiti autor sau instructiuni suplimentare
() iti politicosi cu proprietarii terenului
10. Prioritti pentru toate aterizrile
a. Aterizati si zurati cu nivelul voalurii n linie dreapt
. Aterizati ntr-o zon lier si deschis, evitnd ostacolele
c. rnati cu comenzile la umtate, cel putin
d. iti ntotdeauna pregtit s eIectuati PL
E. Antrenament de az la aterizare ATERIZARE PRIN
DERE U PARAUTA
1. Parasutistii asor socul unei aterizri dure prin PL
a. Pentru a v pregti pentru PL apropiati-v genunchii si
picioarele cu genunchii usor ndoiti.
. rnati parasuta complet cu amele mini si aproape de partea
din Iat a corpului pentru a preveni accidentarea ncheieturii si a
minilor.
c. Apropiati-v ria de piept pentru a preveni accidentarea
gtului.
d. Permiteti mai nti picioarelor s ia contact cu solul.
e. Mentineti pozitia PL de-a lungul ntregii aterizri prin
rostogolire
I. Pe msur ce picioarele ating solul:
(1) nclinati-v n directia aterizrii pentru a v rostogoli pe o
parte a corpului
(2) ntindeti-v pe o parte a gamei
(3) ontinuati s v rostogoliti pe coaps pe aceeasi parte.
() ontinuati s v rostogoliti pe soldul respectiv .
(5) Rsuciti-v diagonal spre umrul opus
() Permiteti corpului sa continue s se rsuceasc si s asoar
energia cderii
2. Pozitia PL este modalitatea adecvat de a v pregti pentru o
aterizare cu rmnere n picioare.
a. Pozitia PL v mentine greutatea echilirat n ham si v aut
s evitati tendinta de a atinge solul.
. Dac aterizati lin puteti s iesiti din pozitia PL si s rmneti
n picioare staili.
Imaginea 4-A.3. Po:itia PLF la
contactul cu solul
F. PERICOLE LA ATERIZARE (LA
ANTRENAMNET AM
1. Pericolele la aterizare includ apa, copacii, cldirile, liniile de
electricitate si alte oiecte similare.
2. Aceste pericole pot Ii, de oicei evitate prin:
a. Pregtirea corespunztoare a zorului cu parasuta respectnd
vntul si planiIicnd un schem de aterizare adecvat nainte de
marcarea n avion.
. Alegerea punctelor de iesire corect si de deschidere, prin
vizare si directionarea aeronavei corect nainte de iesire.
c. Respectarea procedurilor descrise mai sus la capitolul Zone
de aterizare alternative.
Apa
1. onsultati MS USPA cu privire la cerintele de echipament n
cazul sriturilor n apropierea apei; totusi multe aerodromuri
contin eceptii nregistrate.
2. Procedura pentru o aterizare pe ap neintentionat:
a. Dac este posiil, aterizati aproape de trm sau de o arc, de
o geamandur sau alt oiect plutitor.
. UmIlati dispozitivul de plutire (dac este disponiil).
c. Detasati chinga de la piept (posiil s Iie nevoie s v luati
minile de pe comenzile de pilotare mai nti).
d. Ramane-ti n directia vntului.
e. Intrati n ap cu plmnii plini de aer .
I. Nu se recomand elierarea parasutei principale si s astepta-ti
s cadeti n ap
(1) Poate Ii diIicil s evaluati altitudinea deasupra apei.
(2) Prin cdere de la o nltime considerail v puteti accidenta
grav.
(3) Apa poate Ii putin adnc sau pot eista oiecte nevzute
su ap
g. Pregtiti-v pentru PL.
h. rnati parasuta cu comenzile la umtate, la 3 metri deasupra
apei (poate Ii greu de evaluat) si intrati n ap mai nti cu
picioarele n pozitia PL.
i. Dac parasuta cade deasupra dvs. :
(1) plonati n adnc si notati ca s iesiti de su parasut, sau
(2) trageti parasuta de deasupra capului dvs., lsnd suspantele
liere
. Inspirati aer adnc cu Iiecare ocazie.
. Elierati sau glisati chingile de la picioare si nnotati atent ca
s nu v prindeti n suspante
l. hiar dac v aIlati n ap putin adnc, sau sunteti un nottor
Ioarte un, lsati sistemul parasutei n urm.
Copaci
1. n cazul celor mai multor aterizri n copaci nu au loc
accidente, totusi acestea pot aprea n timpul recuperrii.
2. ontinuati s pilotati evitnd copacii, dar evitati viraele
energice n apropierea solului.
3. Procedurile pentru aterizare n copaci:
a. nainte de aterizare, pilotati n directia vntului.
. rnati cu comenzile la umtate.
c. Mentineti-v picioarele strns alturate n pozitia PL, dar s
nu Iie ncrucisate.
d. Proteati-v Iata cu amele mini si cu anteratele, cu coatele
strns mpreunate lng piept.
e. utati milocul copacului, si tineti-v de trunchi sau de
ramura cea mai mare pentru a evita cderea.
I. Pregtiti-v pentru o aterizare dur la sol dac cdeti printre
copaci.
g. Rmneti n copac si asteptati autor; nu ncercati s v dati
os.
Clairi
1. Un parasutist poate ateriza lateral pe cldiri sau deasupra
acestora.
2. EIectuati corectii de pilota usoare pentru evitarea cldirilor
sau oiectelor, si opriti orice vira la timp pentru a v pregti de
aterizare.
3. Proceduri de aterizare n sau pe o cldire:
a. Pregtiti-v pentru o aterizare dur (PL).
. rnati la altitudinea de 3 metri deasupra cldirii.
c. Atingeti oiectul mai nti cu picioarele.
d. Dup aterizare pe acoperisul unei cldiri n conditii de vnt,
delocati RSL, trageti mnerul de largare pentru a nu Ii trt de
pe cldire.
Linii e electricitate
1. Liniile de electricitate apar, de oicei de-a lungul soselelor,
ntre cldiri, si de-a lungul drumurilor n linie dreapt prin zonele
mpdurite.
2. Acestea pot Ii inviziile, cu eceptia stlpilor pe care sunt
montate.
3. Liniile de electricitate pot Ii etrem de periculoase: dac nu
aveti nici o alt alternativ, aterizare n copaci, n ap, sau pe un
ostacol de dimensiuni mici puteti alege s aterizati n liniile de
electricitate.
. Viraele ruste n apropierea solului pot Ii, de asemenea
periculoase, asa nct este important s identiIicati liniile de
electricitate si s pilotati n aIara lor la o altitudine suIicient
pentru a v oIeri sigurant
5. Procedura de aterizare n liniile de electricitate:
a. Dati drumul oricrei comenzi manuale.
. Trageti amele comenzi n pozitia la umtate, pregtiti-v
pentru o aterizare dur, si rsuciti-v capul ntr-o parte. (u o
parasut rotund de rezerv, puneti-v minile ntre chingile din
Iat si din spate de pe Iiecare parte.)
c. Nu atingeti mai mult de un Iirin acelasi timp.
d. Dac rmneti suspendat n Iire: parasuta este conductoare de
electricitate, astIel nct treuie s opriti curentul nainte de intra
n contact cu orice sau cu oricine la sol.
Orice obstacol la aterizare
1. Rmneti nemiscat si pstrati-v casca pe cap.
2. Pregtiti-v s coorti la sol pe restul traseului n orice
moment
3. Asteptati autor competent, de specialitate (personal aerodrom)
care s v aute s coorti.
Aterizare n aIara terenului
1. Pilotati ctre o zon Ir ostacole
2. TransIerati schema de aterizare programat noii zone liere.
3. utati si evitati ostacolele.
. EIectuati PL.
5. Asteptati autor sau instructiuni suplimentare.
. iti politicosi cu proprietarii terenului.
Recuperarea parautei la vnt puternic
1. Aterizati Iolosind PL.
2. Ridicati-v repede si ncercati s alergati ctre parasut pn
aceasta se pruseste
3. Trageti una dintre comenzi si suspanta acesteia pentru a auta
parasuta s se colapseze (mai ales dac aceasta trste)
. a ultim solutie, sau dac sunteti accidentat largati parasuta
(atentie la eistenta RSL-treuie largat nainte), dar asteptati
autor nainte de v ridica s plecati.
Parauta rotuna (numai pentru rezerva
1. Parasutele rotunde au oriIicii la spate pentru a permite vitez
de naintare (mai putin de m/sec)
2. Pilotati parasuta Iolosind chingile din spate sau, dac este
pliat doar de dou chingi, suspantele de pilota. 3. Pilotati de-a
lungul sau n directia vntului nspre o zon Ir ostacole.
. Pilotati n directia vntului la altitudinea de 0 100 metri,
nainte de aterizare si continuati s pilotati evitnd ostacolele.
5. Pregtiti-v s aterizati Iolosind PL.
G. PROBLEME LA ECIPAMENT ( CU
AMUL DE ANTRENAMENT
1. Pentru ca o parasut s aterizeze n sigurant este oligatoriu
s Iie:
a. Acolo, nsemnnd c deschiderea a avut loc si ceva se aIl
deasupra capului
. Ptrat, nsemnnd c parasuta este umIlat, dreptunghiular,
(sau usor ngustat spre vrI) si cu Iorme regulate.
c. Pilotail nseamn c puteti s v ntoarceti la stnga si la
dreapta si s Irnati.
d. n cazul unei Iunctionri deIectuoase a unei comenzi, chingile
din spate se pot Iolosi pentru pilotarea si Irnarea parasutei.
(1) Aterizarea prin Irnare cu chingile spate treuie eersat la o
altitudine suIicient nainte de a ncerca o aterizare eIectiv cu
chingile spate.
(2) rnarea cu chingile spate solicit mai mult Iort dect
Irnare doar Iolosind comenzile.
2. Dac parasuta nu trece unul dintre testele de mai sus, treuie
s initiati procedurile pentru parasuta de rezerv.
3. Stailiti dac parasuta este controlail si gata de aterizare
pn la 800 metri; n caz contrar, eecutati procedurile de urgent
planiIicate.
. Proleme de rutin n ordinea corectrii:
a. Pentru gsirea unui mner de deschidere care lipseste, mai
nti gsiti amplasamentul lui n sistem (dou ncercri
suplimentare)
(1) Pentru amplasamentul , cutati pe capota de spate n
colt; apoi n partea de os n colt, apoi treceti la rezerv.
(2) Pentru montarea comanzii manuale pe ham, localizati
respectiva parte a hamului sau intersectia hamului; dac dup
dou ncercri nu reusiti, treceti la rezerv.
. n cazul unui mner locat de deschidere a principalei,
ncercati din nou, de dou ori cu amele mini, dac este posiil,
apoi deschideti rezerva.
c. Pentru a ndeprta ezitarea parasuta etractoare (turioane),
rsuciti-v si priviti peste umr pentru a schima curentul de aer.
d. Pentru a desrasuci suspantele, elierati chingile si loviti cu
picioarele n aer, dar delocati comenzile de pilotare doar dup ce
ati elierat rsucirea.
e. Pentru coorrea unui slider locat, trageti comenzile n
pozitia de Irnare si pompati-le.
I. Pentru deschiderea celulelor eterioare, trageti comenzile n
pozitia de Irnare si mentineti-le.
g. Dac parasuta s-a deschis normal, dar se vireaz singur,
asigurati-v c amele comenzi sunt elierate
h. Suspante rupte, deIecte, alte daune ale parasutei, sau parasuta
etractoare nclcit printre suspante: Stailiti pn la atitudinea
de 800 metri dac parasuta este pilotail si Irnati Ir
proleme.
.PROCEDURI DE URGENT REFERITOARE
LA ECIPAMENT
Deectiune totala
Not. Unele coli preaau proceaurile ae aefectiune partial ca o
alternativ proceaurilor care urmea: pentru situatiile in care
parauta a fost activat, aar nu s-a aeschis.
1. Reveniti la pozitia de arcuire.
2. Sisteme de comand manual: nlturati comanda manual a
principalei odat etras.
3. utati si localizati mnerul comenzii de rezerv
. Trageti-l complet n aIar pentru a activa parasuta de rezerv.
5. ntoarceti-v si priviti peste umrul drept ca s veriIicati
deschiderea parasutei etractoare a rezervei.
Deectiune partiala
Not. In ca:ul sistemelor cu actionare unic, largarea parautei
principale inainte ae tragerea comen:ii manuale ae aeschiaere a
re:ervei. Proceaurile pentru o aefectiune partial in ca:ul
sistemului cu actionare unic(O) sunt aceleai ca i in ca:ul
unei aefectiuni totale.
1.VeriIicati altitudinea.
2. Reveniti la pozitia arcuit.
3. Doar n cazul sistemelor de comenzi manuale: nlturati
comanda manuala a principalei.
. Localizati si tineti strns mnerul de largare.
5. Localizati mnerul comenzii de rezerv.
. Trageti mnerul de largare , nu mai os de altitudinea de 300
metri
7. Trageti mnerul comenzii de rezerv imediat dup largare sau
pn la altitudinea de 300 metri, indiIerent de stailitate, pentru a
initia deschiderea rezervei.
8. ntoarceti-v si priviti peste umrul drept ca s veriIicati
deschiderea parasutei etractoare a rezervei
9. Largati deasupra altitudinii de 300 metri.
a. Dac o procedur pentru cazurile de deIectiune nu a rezolvat
prolema pn n acest moment, deschideti rezerva (este necesar
o largare cu un sistem SS).
. n cazul oricrei Iunctionri deIecuoase si indiIerent de
procedura programat sau de echipament, treuie tras comanda
de rezerv, dar nu mai os de 300 metri.
Alte situatii neobinuite
1. Deschiderea prematur a capotei n cdere lier (doar prin
deschidere manual):
a. ncercati s localizati si s deschideti mai nti parasuta
etractoare (nu mai mult de dou ncercri sau de dou secunde,
depinde care v este mai la ndemn).
. Dac parasuta etractoare nu poate Ii localizat dup dou
ncercri sau, dac deschiderea parasutei etractoare provoac o
deIectiune partial, largati si deschideti rezerva.
2. Amele parasute deschise:
a. iplan
(1) Nu largati.
(2) Pilotati parasuta din Iat usor Iolosind comenzile.
(3 Lasati comenzile locate la parasuta din spate.
() EIectuati PL.
. Umar la umar (dou alternative)
Umar la umar prima alternativa
Dac cele dou parasute nu sunt ncolcite, largati si pilotati
rezerva ctre o aterizare sigur.
Umar la umar a oua alternativa
(1) Pilotati parasuta dominant (mai mare) usor, Iolosind
comenzile.
(2) Lasati comenzile locate pe cealalt parasut.
(3) EIectuati PL.
c. Don plane: largati parasuta principal.
Ilustratia 4-A.4. ana ambele paraute sunt aeschise, tina s se
stabili:e:e intr-una ain cele trei configuratii ilustrate.
3. oliziune cu voalura:
a. Parasutistii treuie s evite coliziunea cu alti parasutisti cu
parasute deschise.
. Dac o coliziune este iminent, n maoritatea cazurilor amii
parasutisti ar treui s piloteze spre dreapta.
c. Dac doi parasutisti se ciocnesc si se ncurc, treuie s
comunice intentiile lor nainte de a ntreprinde alte actiuni.
d. Dac este prea os pentru o largare sigur (su 300 metrii) si
voalurile sunt de necontrolat, amii parasutisti ar treui s si
deschida rezervele.
Not. Deschiaerea re:ervei pe un sistem cu o singur operare
(O) necesit largarea
Descierea prematura n avion
1. Elevul ar treui s ncerce s prind parasuta deschis si s l
inIormeze pe instructor.
2. Dac parasuta iese pe us, elevul treuie s o urmeze imediat
nainte de a Ii etras.
II. SOLO:
SECTIUNEA METOD SPECIFIC
Not. Aceast sectiune trebuie preaat fie ae un Instructor UPA
sau un Instructor Eaminator avi:at pentru aisciplina specific
metoaei in care elevul este instruit
A. PROCEDURI DE AVION
1. Apropiete, intra, si deplaseazate n avion, cu motorul pornit
sau nu, doar cnd esti nsotit de instructorul tau.
2. Pentru a evita contactul cu elicea, apropiete ntotdeauna pe
dupa aripa Iiat a avionului prin spate.
3. Ai n vedere mrimea echipamentului parasutei cnd te urci si
te deplasezi n avion.
. Pilotul si parasutistul sunt amii responsaili ca centurile de
sigurant s Iie Iolosite pe perioda rulrii, a decolrii, si a
aterizrii (a se vedea AR pentru utilizarea centurii de sigurant).
5. limout (Procedura de catarare sau agatare pentru
pozitionare totala sau partiala in aIara avionului pentru salt) si la
procedurile de salt te pregtesti s ntmpini stail curentul
relativ, pozitia corpului cu adomenul inainte in cderea lier.
a. n pozitie sau in procedura de parasire: Muta-te n pozitie
utiliznd pasii eersati pentru pozitionarea eIicient n us (avion
mai mare) sau pe aripa cu montanti eteriori (essna, etc).
. Pregatirea: In pozitia de prelansare ar treui pozitionat
adomneul (pelvisul ) n curentul relativ ca parte a lansrii din
avion.
. Numrarea sau comanda go
a. Elevii A: VeriIica dac instructorii sunt pregtiti.
1. Anunta hec in instructorului din interior care rspunde
2. Anunta hec out instructorului din eterior, care rspunde

.
3. Respira pentru a te relaa si apoi ncepe o numrtoare de trei
(Sus, os, arcuire Sau AIar, nauntru, arcuire etc) pentru a
auta instructorii s plece simultan cu tine.
. Elevi IAD sau automat: Muta-te n pozitie si asteapta comanda
instructorului tau.
1. Uita-te pentru semnale corectoare de la instructorul tau
(eemple n SIM Anea A).
2. La o respira si uita-te n sus.
3. Iesi din avion, numra cu voce tare de la o mie la cinci mii (din
mie in mie), dup care veriIica parasuta.
c. Treuie s iesi repede dup pregatire pentru a te asigura ca se
deschide parasuta in locul corect deasupra solului.
B. PREZENTAREA IESIRII
1. Pana la iesirea din avion, deplaseaza-te eIicient n pozitia de
zor pentru a reduce un moment nedorit.
2. Prezinta pozitia corect a adomenului spre curent: soldurile
spre curent, capul pe spate, picioarele ntinse, si astepta.
3. Prezentarea cu capul sus spre curentul relativ te aut s rmi
orientat; totusi, ai putea s iesi de asemenea pe lateral sau cu
capul n os Iat de orizont n vreme ce rmi stail, cu
adomenul n Iat, pe curentul relativ.
C. PROBLEME LA IESIRE
1. onsiderente speciale pentru iesirile A:
a. n caz de instailitate, (in ordine)-
(1) arcuieste pn cnd orizontul devine plat la vedere
(2) citeste altimetrul
(3) staileste comunicarea cu instructorii (eemple de semnale n
SIM Anea A)
. ontinua ca de oicei n eventualitatea pierderii unuia dintre
instructori.
c. Dac amii instructori devin indisponiili n orice moment pe
parcursul cderii liere, deschide parasuta imediat.
2. onsideratii speciale pentru iesire la automat:
a. Arcuieste pentru a recpta stailitatea pierdut la iesire.
. Dac calul automat esueaz s se deconecteze din sistemul
parasutei si esti aruncat n spatele avionului, (in ordine)-
(1) Rmi arcuit si utilizeaza un semnal pre-determinat pentru a
comunica recunoasterea prolemei.
(2) Asteapta ca instructorul s taie calul automat.
(3) Dup cderea lier, deschide rezerva.
D. URGENTE LEGATE DE AVION
1. Proceduri la aterizare Iortat
a. s ai casca si centura de sigurant pusa
. genunchii la piept
c. minile Iiate n spatele capului pentru a ntri gtul
d. imediat dar organizat iesiti din avion dupa aterizare
e. Parasutistii care ies dintr-un avion avariat ar treui s se
ndrepte spre cea mai apropiat iesire, s nu ating nimic din
avion, si s pseasc cel putin 30 de metrii departe de avion.
2. n cazul unei proleme pe durata zorului, instructorul te va
auta s te pregtesti pentru una din urmtoarele patru actiuni:
a. Aterizati toti cu avionul.
. Iesi si deschide parasuta de rezerv.
c. Iesi si deschide parasuta principal (descidere pasiv pentru
IAD si automat).
d. Realizeaza o iesire de rutin cu sau Ir asistent din partea
instructorului.
3. Dup o iesire de urgent si odat ce ai voalura deschis:
a. Uita-te dup parasuta instructorului si urmeaz-o nspre o zon
lier, deschis de aterizare.
. Selectati orice zon lier dac nu poate Ii gsit un instructor.
III. PROCEDURI AFF
Not. Aceast sectiune trebuie preaat fie ae un Instructor UPA
sau un Instructor Eaminator.
A. PROCEDURI DE CDERE LIBER
1. Dup iesire, respira si relaeaza-te n pozitia corect pentru
cdere lier.
2. Realizeaza o veriIicare a cercului de constientizare:
a. Priveste spre sol la aproimativ 5 de grade nainte si mai os.
. iteste altimetrul
c. Priveste nti spre instructorul din partea rezervei si apoi la
instructorul de pe partea princiapalei pentru recunoastere sau
orice comunicare (semnale corectoare, a se vedea SIM Anea A).
3. Eerseaza trei simulari de deschidere.
a. Eerseaza ncet si delierat.
. Veralizeaza Iiecare actiune, de eemplu Arcuire, gasire,
atingere
c. a o pauz pentru a simti mnerul de deschidere de Iiecare
dat.
d. ntreste pozitia corect a corpului nainte, n timpul, si dup
Iicare simulare de deschidere.
. Realizeaza o a doua veriIicare a cercului de constientizare.
5. Monitorizeaza altitudinea si pozitia corpului pentru partea
rmas din cderea lier.
a. Altitudinea (cea mai important)
. Arcuirea (soldurile n Iat)
c. Picioarele (veriIica pozitia piciorului si proail ntinde-le
usor)
d. Relaare (respira)
. Parasutistul cameraman
a. Treuie s Iii atent la altitudine, nu la cameraman.
. eneIiciul camerei video este recunoscut tuturor salturilor de
instruire.
7. La 1800 de metrii, initieaza procedura de deschidere:
a. Semnalati deschiderea instructorilor prin Iluturarea minilor
deasupra capului.
. Deschide parasuta dup cum ai simulat.
c. Instructorul poate s te asiste cu activarea si deschiderea.
B. DUP DESCIDERE
1. Uita-te dup traIic (alte voaluri).
2. Urmreste procedura normal de zor a voalurii eersata n
curs pentru primul salt.
3. Dac nu poti localiza zona principala de aterizare, urmreste
instructorii spre o zon sigur de aterizare sau pilotati spre cea
mai apropiat zon lier pentru aterizare.
IV. PROCEDURI N TANDEM
Not. Aceast sectiune trebuie preaat ae un Instructor Tanaem
UPA sau Instructor Eaminator. Parautitii in tanaem aprobati
FAA in comana pot sri cu pasageri parautiti, aar nu sunt
instructori ae parasutism calificati UPA.
A. STRATEGII DE INSTRUIRE N TANDEM
1. Nu toate scolile instruiesc elevi pentru a termina ategoria A
la primul salt n tandem, si nu toti elevii doresc acest lucru.
2. mare parte din instructiunile cu privire la primul salt n
tandem poate avea loc pe parcursul saltului n sine.
B. CURSUL MINIM DE TANDEM
1. nainte de marcare n avion, ar treui s Ii inIormat cu
privire la cum s realizezi urmtoarele:
a. VeriIica cele patru puncte de atasare la hamul instructorului.
. Pune-ti amele mini n pozitia de sigurant
c. Staileste o arcuire la iesire
d. Mentine o pozitie stail n cderea lier
e. iteste altimetrul
I. Trage mnerul de elierare al stailizatorului la 1300 de metrii
g. Pregtirea pentru aterizare
2. ReIerire la AR 105.5.a.2.i n Sectiunea 9 din SIM.
C. CATEGORIA A PRIN INTERMEDIUL
SALTULUI IN TANDEM
1. In ategoria A, pozitia de cdere lier, deschiderea
principalei, aptitudinile de pilotare a parasutei, criteriile de
initiere si avansare sunt aceleasi ca si pentru elevii solo.
2. Antrenarea pentru aterizarea PL, orientarea asupra
echipamentului solo, antrenarea la deIectarea echipamentului, si
toate metodele speciIice de antrenare vor Ii completate pe
parcursul ategoriei .
3. Din moment ce altitudinea minim de deschidere a
stailizatorului la salturile n tandem este la 1500 de metrii
(SR), elevii n tandem ar treui s nceap procedurile de
deschidere la cel putin 2000 de metrii.
. Maoritatea instruirii ategoriei A poate Ii avansata pe msura
progresului saltului.
5. Note in instruirea special:
a. Pozitia de cdere lier: La cel putin primul salt n tandem,
minile tale ar treui s rmn n pozitia de sigurant n Iata
hamului, cu eceptia cazului n care nu este indicat altIel de ctre
instructorul de tandem.
. Deschiderea: n termeni la parasuta solo
c. climout si saltul:
1. Instructorul te va nvta iesirea care te pune cu Iata orientat
nspre curentul relativ.
2. Instructorul veriIic s Ii pregtit, si dup aceea ncepe
numrarea pn la trei (Read, set, o Sus, os, arcuire etc)
pentru a v auta s anticipati iesirea.
3. Echipament:
1. n ategoria A, instructorul de tandem si asum
responsailitatea pentru punerea corect si austarea
echipamentului si protearea mnerelor de operare n timpul
operatiilor presaltului.
2. nainte de deplasarea n pozitia de iesire la usa de salt, treuie
s veriIici hamul n dou locuri la umeri si n dou locuri langa
soldurilor.
e. Proceduri in cderea lier
1. Dup salt, inspira si te relaeaza n pozitia corect de cdere
lier.
2. Uita-te dup semnale de la instructor (SIM Anea A) sau
asculta corectiile verale.
3. Dac ai iesit cu amele mini n pozitia de sigurant,
instructorul poate semnaliza s le deplasezi n pozitia pentru
cdere lier.
. dat n cdere lier, realizeaza conIorm ategoriei A pasii
saltului pentru elevii tandem.
I. Procedurile de pilotare ale voalurii sunt aceleasi cu cele ale
voalurii pentru elevii solo.
g. Aterizarea
1. Te vei pregti pentru aterizrile de rutin cu o tehnic speciIic
saltului n tandem pentru conditiile acelei zile.
2. situatie critic necesit PL, pe care instructorul o poate
preda la sol sau in zor cu voalura n cazul unei proleme.
3. n mod oisnuit, veti nvta PL n timpul trecerii initierii la
cdere lier solo (cursul pentru primul salt).
h. Ar putea Ii nevoie ca instructorul s asigure intruire
suplimentar pentru a te pregti pentru aterizare cu o parasut
tandem n vant puternic.
CATEGORIA A PASII SALTULUI IN
CADERE LIBER
AFF
Ieire n arcuire relaata.
Instructorii elibereaza manerele e pe mini
Cercul e contientizare
Trei simulari ale escierii
Cercul e contientizare
Altituine arcuire picioare relaare
ncepe semanlul ave o la 00 e metrii
Trage la 500 e metrii
IAD i Automat
Veriica ispozitivul e esciere nainte e
pregatirea petru salt.
Climbout
Salt la comana cu picioarele ntinse.
Numara cu voce tare pna la cinci cu mii(in mie in
mie.
Veriicati voalura.
Tanem
Instruire Categoria A
Salt cu bratele n pozitia e siguranta
La semnalul instructorului relaeaza-te n arcuire
neutra.
Veriica altituinea
Trei simulari e esciere
Altituine arcuire picioare relaare.
ncepe ave o la 2000 e metrii
Trageti la 00 e metrii
CATEGORIA A PASII ZBORULUI CU
VOALURA
(e asemenea utilizat pentru instruirea elevilor tanem
pentru a ntalni obiectivele Categoriei A
Elibereaza comenzile i remeiaza problemele e
rutina la esciere.
Priveste in stnga ntoarce la stnga
Priveste in reapta ntoarce la reapta
Franeaza
Veriica altituinea pozitia i traicul.
Localizeaza zona e asteptare punctele e
veriicare ale traseului i tinta
Rami n zona e asteptare pna la 300 e metrii.
Urmareste traseul prestabilit easupra zonei e
aterizare.
Franeaza la aterizare i PLF (elevi solo.
CATEGORIA A NOTELE
INSTRUCTORULUI:
Perioaa e initiere aministrata este e a acoperi
oar subiectele cele mai importante.
Pentru a reuce ncarcatura elevului i eortul e
instruire angaati personal pentru suport ct e
mult posibil inclusiv asistenta upa aterizare.
Instructorul este responsabil pentru punerea
ecipamentului pe elevi pentru austarea sa i
realizarea tuturor veriicarilor legate e ecipament
elevii se asigura ca s-au realizat veriicari sigure.
Instructorul supravegeaza neaproape elevul la
apropiere mbarcare i aezarea n avion inclusiv
asigura instruirea cu privire la utilizarea centurii e
siguranta n timpul asezarii.
Instructorul l gieaza pe elev cu privire la actiunea
corecta n caz e orice urgenta e avion. (cu eceptia
cazului n care parauta elevului se escie n aara
uii.
TEST CATEGORIA A
Aministrat upa realizarea completa a salturilori
in aceasta categorie.
1. Descrieti cum s evitati elicea cnd v apropiati de avion.
Apropiati-v de aripa Ii a avionului prin spate.
(rezumatul cursului primului salt)
2. ine este responsail pentru utilizarea centurii de sigurant n
avion
Pilotul si parasutistul
(AR 91.107.A.1 pana la 3.)
3. nd treuie strnse centurile de sigurant
Deplasare pe pista (rulare), la decolare si la aterizare
(AR 91.107.A.2)
. De la cine luati instructiuni n cazul unei proleme la avion
instructorul meu
5. De ce este important s iesiti la o (sau Arcuire)
Elevii A si n tandem: aut elevul si instructorul la plecare n
acelasi timp
Toti elevii: s paraseasca in locul adecvat Iata de sol
. De unde vine initial si intampini vntul la iesirea din avion
Din Iata
7. De ce parasutistii nvat nti s cad stail cu Iata la pmnt
(gnditi-v n termeni Iata de echipament)
ea mai un pozitie pentru deschidere
8.e Iace o voalur imediat dup un vira
Intr n pica
9. are sunt priorittile aterizrii
a. Zurati si aterizati cu nivelul aripii n linie dreapt.
. Aterizati ntr-o zon lier si deschis, evitnd ostacolele.
c. ranati cel putin la pozitia umttii de Irn.
d. Eecutati o aterizare prin cdere cu parasuta
10. are este scopul Iranarii la aterizare
modiIicarea vitezei de nainte in ridicare
11.Descrieti procedura pentru o aterizare dur (aterizare prin
cdere cu parasuta sau PL).
Elevul ar treui s demonstreze: picioarele si genunchii
mpreunati, minile si coatele n interior, rostogolire la aterizare.
Not pentru elevii in tanaem. Instructorul aumneavoastr v
poate preaa PLF moaificat care este mai aaecvat pentru
echipamentul tanaem.
RELAAREA MENTAL: CEIA ZBORULUI CORPULUI
n categoriile anterioare, ca si o mantra magic, veti auzi mereu
si mereu de la instructorii dumneavoastr: Altitudine, arcuire,
picioare, relaare.Administrarea tuturor celor patru puncte n
acelasi moment este cheia cderii liere controlate.
Dup constientizarea altitudinii, relaarea este scopul cheie. Este
nevoie doar de o mic mpingere din solduri pentru a otine o
arcuire eIicient, si de oicei este nevoie s v ntindeti picioarele
doar putin pentru a le putea Iolosi n vnt. Dar treuie s v
relaati mult ceilalti muschi.
Deci cum poate un parasutist nceptor s se relaeze ntr-un
mediu att de plin de andrenalin, captivant, si nou
Psihologii n sport recunosc toti valoarea strii de degaare si a
mintii relaate pentru perIormant de vrI. Multi descriu cai de
pregtire prin care ating o stare de relaare. iecare atlet nvat
s si dezvolte o tehnic si o Ioloseste pentru a otine nainte acea
stare si o mentine pe durata Iiecrei eecutri.
Aproape toate tehnicile ncep cu o respiratie mai nceat, mai
proIund, controlat. nvtati s respirati din adncul plmnilor,
utiliznd muschii diaIragmei. Eersati respiratia nceat pn
cnd plmnii sunt plini si dup aceea goliti-v plmnii
complet cnd epirati.
n timp ce eersati respiratia controlat, puteti utiliza unua din
sugestii pentru a v relaa mintea si corpul:
Imaginati-v c sunteti ntr-un loc Iamiliar, conIortail,
ncercnd s vizualizati Iiecare eperient senzual pe care o
asociati cu: vz, auz, miros, gust si atingere. ulorile Iundalului
si detaliile, ncercati s mirositi aerul care ar Ii, imaginati-v c
auziti sunetele, si simtiti aerul pe Iata dumneavoastr. Imaginati-
v c ati sorit o nghititur din utura Iavorit.
Relaati-v corpul parte cu parte, ncepnd cu degetele , apoi
cu gleznele, gamele, coapsele, soldurile, adomenul, etc.,
petrecnd ntre cinci si zece secunde n Iiecare loc n timp ce
continuati respiratia controlata.
Numrati pn la zece cu Iiecare respiratie si apoi invers spre
zero.
Eist multe alte tehnici de relaare pe care le puteti mprumuta
sau dezvolta, dar alegeti una si eersati-o pn o perIectionati,
chiar si cnd nu practicati parasutismul. n acest Iel, v puteti
relaa rapid si eIicient oricnd este necesar-ca si nainte de
parasutism.
Ar treui s continuati s v controlati respiratia pe msur ce v
pregtiti s sriti. Deplasati-v ncet si delierat n avion pe
msur ce v apropiati de us si intrati n pozitie, nu doar pentru
sigurant dar pentru a v auta s v mentineti starea relaat,
pregtit pentru salt. Inspirati din nou chiar nainte de a v lansa
de Iapt din avion si din nou pentru a v auta s v acomodati n
cderea lier pe msur ce v desprindeti. Respirati n Iiecare
parte a secventei, mai ales cnd parcurgeti secventa altitudine,
arcuire, picioare, relaare.
n vreme ce parasutismul este inerent un sport de mare vitez,
veti oserva c cei mai uni parasutisti nu Iac nimic n gra.
CATEGORIA B-INTRODUCERE
La categoria , veti nvta s v Iamiliarizati cu lumea parasutismului.
in A si tandem treuie eersata imunatatirea constientizarii picioarelo pentru
munttirea controlul.
elevii IAD si automat l-i se eplic Iunctionarea dispozitivului de deschidere automat si
se antreneaz cu dispozitiv pentru simularea deschiderii dup salt.
elevii tandem asum un rol mai activ la iesire, numrand si epunndu-si corect corpul in
curent. iecare elev tandem ar treui s mentin o pozitie corect a corpului, pn la
otinerea stailittii si apoi s o mentin n timpul cderii liere.
Antrenamentul la aceast categorie recapituleaza si aproIundeaz ntelegerea schemei de
aterizare cu parasuta si a mpreurimilor aeroportului, si atrage atentia asupra evitrii
avioanelor din zor sau apropierea lor de piste. Autati la pregtirea dinaintea zorului si
Iolositi planul de zor ntocmit, inclusiv punctul de deschidere, linia proiectat a vantului si
schema de aterizare. Veti nvta de asemenea s Iolositi pista de aterizare ca punct de
reIerint pentru directie si distant cnd Iiati zona de aterizare din aeronava sau din
parasut.
Pentru elevii A, IAD si automat, recapitularea Iazelor situatiilor de urgent ale parasutei
din cursul primului salt.
Elevii tandem vor nvta de asemenea si vor eersa situatii de Iunctionare deIectuoas a
parasutei nainte de a avansa de la aceast categorie la cderea lier individual.
In categoria , deveniti mai responsail pentru echipamentul propriu, n special cnd v
miscati n urul si n interiorul aeronavei. Temele studiate introduce in SRs ale USPA
privitoare la salturile de initiere.
Pentru a avansa, elevii A si tandem ar treui s monitorizeze altitudinea si s deschid
parasuta la altitudinea corect Ira interventii din partea instructorului.
Elevii IAD si automat treuie s eecute cu succes, trei salturi successive si staile cu
simulri ale deschiderii parasutei.
Instructor: Protocol de tranzitie
Tranzitia elevilor la tinere de ham, ce au parcurs categoria A n cadrul programului de
salturi n tandem, treuie s termine cursul primului salt prin tinere de ham, nainte de a
eecuta salturi A din categoria .
Tranzitia elevilor la A, care au completat categoria A cu IAD sau automat vor avea nevoie
de antrenament suplimentar pentru marcare, pregtire si numrtoare; semnale de
comunicare n cderea liera A; Iolosirea altimetrului n cderea lier; si Iolosirea
dispozitivului de deschidere a parasutei principale, inclusiv deIectiuni ale dispozitivului de
deschiderii si a deschiderii premature a capotei.
Tranzitia elevilor la tandem, care au terminat categoria A prin salturi individuale vor treui
s completeze documente suplimentare necesare si s nteleag responsailittile veriIicrii
carainelor de prindere nainte de iesire, precum si procedurile speciale de aterizare.
Tranzita elevilor la saltul automat sau IAD, ce au terminat categoria A dup o alt metod
de antrenament individual vor avea nevoie de antrenament pentru dispozitivul de deschidere
si procedurile lui de urgent.
Tranzitia elevilor din categoria A la IAD sau automat de la salturi n tandem, vor treui s
termine cursul primului salt individual, nainte de eIectuarea IAD sau automat din categoria
.
AFF
un singur salt
IAD SAU AUTOMAT
trei salturi
TANDEM
oua salturi
DESCIDEREA MINIM
RECOMANDAT
AFF
500 m
IAD i automat
200 m
Tanem
00 m
SALT SI CDERE LIBER
ELEVII AFF SI TANDEM
stailitate n zece secunde dup iesirea din aeronav
mentineti pozitia corect a corpului pentru o stailitate
general, incluznd constientizarea si controlul pozitiei
picioarelor
ncepeti procedura de deschidere cu 150 m mai repede Iat de
altitudinea desemnat
n plus, elevii tandem termin cursul primului salt individual .
ELEVII IAD AUTOMAT
trei salturi successive cu simularea deschiderii staile in cinci
secunde de la iesire
PARASUTA
ntelegerea si planiIicarea strategiei de urmat de la deschidere
la schema de intrare si schema de pilotare
pilotare curata Ir autor (prin auto-evaluare)
Irnare asistat pentru o aterizare sigur in 30 de grade Iata de
reIerinta cu vntul n Iat
ECIPAMENT
ntelegerea prolemelor de rutin ale voalurii si a reactiilor
corecte
CESTIONAR
*Not. Din motive ae securitate, elevii AFF, automat sau IAD
care nu corespuna criteriilor la franare la ateri:are ale
categoriei ar trebui s urme:e antrenament prin salturi in
tanaem sau alt tip ae antrenament pentru pilotarea parautei.
Dac se respect toate criteriile categoriei , elevii care aispun
ae aptituainile necesare categoriei pentru pilotarea parautei
prin alte aiscipline, pot s avanse:e la categoria ain
aisciplina preferat.
cititi si discutati sectiunea 2-1.E a SIM privind antrenamentul,
salturile si cerintele supravegherii
cititi si discutati recomandrile USPA privind Iunctionrile
deIectuoase si a procedurilor de la sectiunea 5-1.A pn la .E a
SIM
studiati imaginile din irculara 90- a AA, Anea 3, de la
sectiunea 9-2 a SIM
CATEGORIA B:
CATEGORIA B: OBIECTIVELE DE NVTARE SI DE PERFORMANT
relaarea n meiul e parautism
contientizarea irectiei
escierea parautei
etaliile asupra scemei e aterizare
planul e zbor ntocmit
orientarea aeroportului
mnere e protectie
veriicarea ecipamentului e urgenta
A. SALT SI CDERE LIBER
1. Salt condus de un nceptor (toti nceptori)
a. Recapitulati pegtirea Saltului de la categoria A.
. Elevii IAD si automat eecut climout Ir autorul sau cu
autorul minim al instructorului si sar prompt la comanda o.
c. Elevii tandem se aseaz n pozitie dup -ul instructorului,
veriIicati cu instructorul o dat ce sunteti n pozitie, si ncepeti
numrtoarea de iesire.
2. onstientizarea altitudinii si actionarea la altitudinea de
deschidere stailit care este cea mai important n cdere lier.
3. Altitudine, arcuire, picioare, relaare: aceti repetitii pentru
a Iia si mentine constientizarea, stailitatea si controlul.
a. unoasteti altitudinea (elevii automat cunosc valoarea eact
a altitudinii si numr pentru a tine socoteala timpului dup saltul
din aeronav).
. VeriIicati-v arcuirea (mentineti soldurile nainte).
c. VeriIicati-v picioarele (cei mai multi nceptori treuie s si
ntind picioarele putin si s si ntind vrIurile).
d. Relaare
(1) Respirati n mod controlat pentru a eliera tensiunea.
(2) olositi aceste tehnici putin nainte si dup saltul din
aeronav.
. Deschidere
a. Elevii A si tandem
(1) Simulati deschiderea n cdere lier pn v simtiti c puteti
localiza comanda de deschidere.
(2) aceti semn cu mna la deschidere .
(3) Deschideti la altitudinea corect Ir autor din partea
instructorului.
. Elevii IAD si automat eerseaz simularea deschiderii n cele
cinci secunde imediat dupa salt (se cer trei salturi successive cu
succes nainte de cderea lier individual).
5. onstientizarea pozitiei picioarelor
a. Elevii A si tandem eerseaz constientizarea pozitiei
picioarelor ntinzndu-si picioarele n timp ce ratele rmnd
ntr-o pozitie neutr.
(1) ntinderea picioarelor pornind de la o pozitie neutr, aut
partea de os a corpului s opun o mai mare rezistent aerului,
ridicnd partea din spate a corpului.
(2) Pozitia la nivel v aut s alunecati nainte pe curentii de aer
deviati (mai putin evident n tandem cu cdere stailizat).
(3) Mentineti pozitia trei secunde si reveniti la pozitia neutr
pentru a anula eIectul.
() Terminati manevrele la 300 m nainte de semnalizarea cu
minnile sau la 1800 m, cum v vine mai ine la ndemn.
. Elevii IAD si automat devin mai constienti de pozitia
picioarelor n timpul planiIicrii saltului si dup prsirea
aeronavei.
. Mentineti directia
a. Mai nti relaati-v ntr-o pozitie neutr a corpului,
conIortail, destins
. siti un punct Ii la orizont ca punct de reIerint pentru
directie.
c. Dac eecutati virae (A si tandem):
Not: Desi nu sunt oligatorii, viraele n echip ca si relaarea
pot auta un nceptor s mpiedice viraele la salturile
ulterioare.
(1) Instructorul l vireaz pe nceptor 5-90 de grade.
(2) Elevul revine la directia initial.
(3) VeiriIicati altitudinea.
() Repetati n directia opus (dac e timp).
B. PARASUTA
1. Mai nti stailiti directia unui vira cu voalura.
2. Dac Iolositi o IotograIie a zonei de aterizare sau dac v
plimati pe cmp, veti trece n revist cu instructorul punctul
propus de deschidere si veti pregti si ntocmi mpreun schema
de aterizare.
3. Recapitulati strategia de coorre:
a. Determinati pozitia si altitudinea deschiderii.
. Localizati tinta si stailiti o linie pentru punctul de intrare n
schema de aterizare la 300m .
c. Divizati linia n mod logic n Iunctie de altitudinea rmas (la
Sectiunea 4-
umtatea distantei pe linia de coorre); de eemplu dac
deschiderea se Iace la 1200 m
(1) Divizati linia n trei si zurati pn la prima treime a liniei,
respective pn la 9oo m.
(2) Zurati n a doua treime a liniei pn la 00 m.
(3) Zurati n treimea rmas pn atingeti punctul de intrare n
schema de aterizare la 300 m.
. Zurati la punctul de intrare desemnat de instructor la 300 m,
asa cum a Iost identiIicat pe planul de zor ntocmit.
5. Zurati dup schema planiIicat, Iolosind vntul de spate,
latura de az si latura de apropiere in latura Iinala cu puncte
speciIice care treuie parcurse n zor la altitudini speciIice.
. Zurati drept nainte Ir virae n S (viraul n S reprezint un
pericol pentru traIicul aerian).
7. rnati la 3 m, pe aza eperientei din categoria A.
Not: rnarea este descris n detaliu n categoriile si .
8. Recapitulati PL si capacitatea lui de a v protea de o
aterizare Iortat.
C. RECAPITULAREA PROCEDURILOR DE
URGENT
Not. Dup terminarea primului salt inaiviaual, elevii tanaem
ar trebui s reia aceast sectiune inaintea fiecrui salt ain
categoria . Aceast sectiune servete ca strategie ae
recapitulare pentru orice sritor care face o recapitulare
general aup o perioaa ae inactivitate.
1. Deschideti parasuta la altitudinea corect indiIerent de gradul
de stailitate.
2. Recapitulati prolemele oisnuite la trenaor (elevii tandem
pot s recapituleze n timp ce se aIl cu parasuta deschis):
a. reactia corect n caz de rsucire a suspantelor:
(1) Deprtati chingile si loviti cu piciorul n aer pentru
desrasucire, dar nu delocati comenzile dect dup desrsucire.
(2) Dac vireaza puternic, rasuciti chingile pentru a desrasuci
suspantele si stailizati voalura, apoi loviti cu piciorul pentru a
desrsuci chingile.
(3) La 800 m, asigurati-v c rsucirile suspantelor pot Ii
corectate la o altitudine de sigurant, sau ncepeti procedurile de
urgent.
. slider locat sus:
(1) Trageti amele mnere de comand maim n os pentru a
Irna parasuta si ncepeti pomparea comenzilor pn os pentru
control.
(2) Trageti alternativ chingile de spate.
(3) Slider-ul treuie s Iie cel putin la umtatea suspantelor
pentru aterizare.
() Repetati procedeele de remediere de dou ori sau pn ati
auns la 800 m zona necesar lurii deciziei de a actona.
c. nchiderea celulelor eterioare:
(1) Trageti amele mnere de comand la captul cursei si
mentineti-le pn cnd se deschid celulele eterioare, apoi dati-le
drumul cu atentie.
(2) Trageti n os alternativ amele chingi de spate.
(3) Dac celulele eterioare nu pot Ii deschise, evaluati
capacitatea de control si actionati comenzile nainte de a atinge
altitudinea de 800 m necesar lurii deciziei de actionare.
d. Dac voalura s-a deschis normal dar se nvrte pe propriul a,
aveti gri s actionati amele comenzi.
e. Evaluati capacitatea de control si Irnati nainte de a atinge
altitudinea de 800 m necesar lurii deciziei de actionare:
(1) dac suspanta de pilotare e rupt, Iolositi chingile de spate.
(2) dac suspantele sunt rupte
(3) Parasuta etractoare se nclceste n voalur sau n suspante.
() Voalura deIect: voalura are crpturi sau rupturi.
3. Recapitulati prolemele la deschidere legate de activarea
manual (introducere elevilor IAD si automat).
a. ncercati doar de dou ori s rezolvati prolema nainte de a
initia procedura parasutei de rezerv.
. pierderea mnerului de deschidere:
(1) Locul manerului de la solduri sau de la piept : pipiti
structura hamului timp de doar dou secunde.
(2) Locul de su capota: treceti cu mna peste aza capotei, apoi
peste partea lateral a capotei timp de doar dou secunde.
c. neputinta deschiderii:
(1) Locul mnerului de la solduri sau de la piept: ncercati din
nou cu amele mini.
(2) Partea de su capota: mpingeti capota cu cotul pentru
echilirare.
d. ezitrile parasutei etractoare:
(1) Rsuciti-v ca s v uitati peste umrul drept pentru a
modiIica curentul de aer.
(2) Repetati acelasi lucru peste umrul stng.
. Simulati prolemele legate de mnerul de deschidere si de
ezitri ale parasutei etractoare.
5. Recapitulati deschiderea prematur a capotei n timpul cderii
liere pentru deschiderea la mana:
a. ncercati s localizati si s aruncati mai nti parasuta
etractoare.
. Dac nu puteti localiza parasuta etractoare dup dou
ncercri sau dac deschiderea parasutei etractoare provoac o
deIectiune partial, largati parasuta si deschideti parasuta de
Sectiunea 4- Categoria B - Continuare
rezerv.
. Recapitulati procedurile elevilor automat agtati cu calul
automat de aeronav: Iaceti semn instructorului c sunteti gata s
deschideti parasuta de rezerv dup ce calul comenzii automate
este tiat .
7. Simulati determinarea si remedierea deIectiunilor totale sau
partiale (proceduri din categoria A).
8. VeriIicati altitudinea minim pentru largare si deschiderea
parasutei de rezerv Ir largare dac e necesar.
a. Luati decizia de a larga la 800 m si actionati.
. Dac va aIlati su 300 m altitudine Ir o parasut Iunctonal,
deschideti parasuta de rezerv (va rezulta la largare si
declansarea sistemului SS).
c. Dac parasuta s-a ncurcat cu cea a unui alt parasutist, su 300
m altitudine si se constat c cele dou parasute nu pot Ii separate
la timp pentru o aterizare sigur, deschideti parasuta de rezerv
(va rezulta la largare si declansarea sistemului SS, deci s-ar
putea s nu Iie o solutie).
d. Amele parasute sunt deschise:
(1) iplan, nu largati, directionati parasuta din Iat Iolosind cu
gri comenzile; lsati comenzile locate s actioneze asupra
parasutei de spate; PL.
e. Umr la umr (dou alternative)
prima alternativ n cazul de umr la umr
dac cele dou voaluri nu sunt ncurcate, largati si zurati cu
parasuta de rezerv pentru a putea ateriza cu ine.
a doua alternativ n cazul de umr la umr
(1) Pilotati parasuta dominanta Iolosind cu gri comenzile.
(2) Lsati comenzile locate pe cealalt parasut.
(3) La aterizare Iaceti PL.
I. Donplane largati parasuta principal.
g. Deschidere prematur n aeronav:
(1) Asigurati parasuta care este deschis si inIormati instructorul.
(2) Dac parasuta v iese pe us, iesiti si voi imediat nainte de a
Ii tras aIar.
D. ECIPAMENT
1. Eplicatii despre deschiderea parasutei cu posiilele deIectiuni
(se recomand deschiderea la sol)
a. mner de deschidere pierdut sau irecuperail
. etragerea mnerului de deschidere imposiil
c. capota locata
d. ezitarea deschiderii parasutei etractoare
e. parasut etractoare agtat
I. deschidere prematur (la deschidere manual)
g. agtarea parasutei etractoare
h. agtarea parasutei de echipamentul parasutistului
i. locarea sacului n capot
. Iuior
suspante peste voalur
l. deIectiune a materialului sau a suspantei destul de grav cu
consecinte asupra controlului si a pilotarii
m. locarea slider-ului sus
n. nclcirea suspantei de comand
2. Recapitulati regsirea parasutei dup aterizare.
E. REGULI SI RECOMANDRI
1. Recapitulati SRs USPA n privinta supravegherii si
cerintelor privind elevii.
2. Recapitulati SRs n privinta limitei de vitez a vntului
pentru elevii (care poate Ii contestat de ctre un STA USPA).
3. Recapitulati SRs n privinta altitudinii minime necesare
deschiderii pentru elevi si pentru detintorii de licente de tip A de
la USPA.
. Recapitulati SRs n privinta cerintelor legate de zona de
cdere pentru elevi (care pot Ii constatate de ctre un STA
USPA) si n privinta cirumstantelor care pot Ii considerate un
pericol pentru aterizare.
F. VIZAREA SI AERONAVA
1. Miscrile minimale si atente n interiorul avionului aut la
prevenirea unei deschideri premature.
2. Lungimea si directia pistelor de aterizare (Iolosirea unei
usole)
a. Directia pistelor de aterizare oIer o reIerint pentru orientare
(nord, sud, est, si vest).
. Lungimea pistei de aterizare reprezint un punct de reIerint
pentru estimarea distantei din aer (n zecimi de metri pentru PS
si Loran).
3. Vnturile sunt descrise dup orientarea lor, eprimate n
unitatea de msur a usolei (de eemplu, Vntul e din doi
saptezeci, nseamn c vntul ate de la vest).
. Evitati pistele de aterizare sau mpreurimile lor, ncercati s
prsiti imediat pista dup ce ati aterizat pe ea sau lng ea.
5. Discutati altitudinile de apropiere in traIicul local al
aeronavelor si schemele de aterizare, apoi de legtura dintre
apropierea parasutelor si schemele de aterizare. (Vezi ilustratia de
mai os si de asemenea ilustratia din circulara consultativ 90-
a AA, Anea 3, din Sectiunea 9-2 a SIM.)
. Traversarea pistei de aterizare
a. Interesati-v care este regulamentul aeroportului si zonei de
salt n privinta traversrii unei piste de aterizare.
. Dac puteti s o Iaceti, priviti n amele directii si rmneti ct mai putin timp pe pista de aterizare
Ilustratia 4-.. Practicile ae :bor curente separ aparatele ae :bor i parautele ae :ona aeroportului, aar parautitii trebuie s
respecte pistele ae ateri:are i :onele ain apropierea lor.
CATEGORIA B PASII SALTULUI N
CDEREA LIBER
AFF
Salt n arcuire relaata.
Instructorul a rumul mnerului e pe brat.
Cercul contientizarii.
Eersati simularea escierii pna aungeti sa o stapniti.
ntineti picioarele timp e trei secune i mentineti-le.
Repetati atta timp ct va permite altituinea.
Virae n ecipa (aca s-au acut antrenamente n prealabil.
ncepeti sa semnalizati cu minile la 700 m.
Descieti la 500 m
IAD i automat
Veriicati ispozitivul e esciere naintea mbarcarii.
Climbout.
Sariti la comana cu picioarele ntinse.
Eersati simularea escierii cu numaratoare pentru a
socoti timpul.
Veriicati parauta.
Tanem
ncepeti sa numarati upa O-ul instructorului.
Sariti n arcuire relaata.
Eersati simularea escierii pna aungeti sa o stapniti.
ntineti picioarele i mentineti timp e trei secune.
Eersati atta timp ct altituinea o permite sau eecutati
virae (aca s-au acut antrenamente.
ncepeti sa semnalizati cu minile la 00 m.
Descie-ti la 700 m.
CATEGORIA B PASII ZBORULUI CU
VOALURA
Deblocati comenzile e pilotare i corectati problemele e
rutina.
Priviti la stnga ntoarceti-va spre stnga.
Priviti la reapta ntoarceti-va spre reapta.
Frnare.
Veriicati altituinea pozitia i traicul.
Gasiti zona e aterizare i punctul e intrare in scema e
aterizare..
mpartiti traseul e aterizare n sute e metri.
Instructorul eplica problemele minore legate e voalura i
solutia lor (oar in tanem.
Priviti pista e aterizare i eterminati rerinta busolei.
Pilotati pna n pozitia corecta pe traseul e zbor pna la
300 m.
Priviti obstacolele in urul zonei e aterizare.
Respectati scema prestabilita pentru zona e aterizare sau
alternativa.
Frnare pentru a ateriza i PLF aca e necesar.
NOTELE INSTRUCTORULUI LA
CATEGORIA B:
Instructorul trebuie sa relecteze atent nainte e a progresa
cu elevii mai rapi ect ritmul e progresie recomanat n
timpul antrenamentului pentru obnirea competentelor e
baza necesare categoriilor A-C. Repetarea unui numar mai
mic e abilitati n timpul categoriilor initiale asigura un
succes mai mare la categoriile ulterioare i uce la atingerea
unui nivel e satisactie mai riicat pentru elevi.
SUNTETI DEA MEMBRU USPA
United States Parashute Association reprezint si activeaz
pentru parasutisti ca tine.
USPA mentine recunoasterea AA in antrenamentul, licentele si
programele de evaluare pentru parasutism si urizeaz competitii
si altele. a memru USPA, sunteti asigurat cu asigurare de
rspundere civil Iat de terti si asigurare de parasutism pentru
distrugerea propriettii.
Avem nevoie de participarea voastr pentru a pstra o relatie
strns ntre parasutisti. V rugm s contactati aerodromul din
regiunea voastr, sau s vizitati site-ul .uspa.org, sau s
sunati la (50) 0-970.
CESTIONAR CATEGORIA B
Aplicat upa terminarea salturilor in aceasta
categorie.
1. ine treuie s supravegheze salturile de initiere ale elevilor
Instructorul UPA autori:at pentru aisciplina mea
(SRs 2-1.E.2.)
2. are e cea mai important actiune cnd sunteti n cdere lier
ontienti:area altituainii, a reali:a care este altituainea i a
actiona la altituainea aesemnat pentru aeschiaere.
(Rezumat categoria )
3. are este viteza maim a vntului la care pot sri elevii
4,5m/s pentru o paraut ae re:erv rotuna, 6,2 m/s pentru o
paraut ae re:erv tip arip, poate fi moaificat ae ctre &TA
UPA
(SR 2-1..1)
. um ati rezolva ezitarea deschiderii parasutei etractoare
chimb po:itia corpului pentru a moaifica curentul ae aer ain
spatele meu.
(Rezumat categoria A si )
5. Dac se ivesc proleme la voalur, la ce altitudine ar treuie s ia
elevii o decizie si s actioneze n privinta eecutiei procedurilor de
urgent
800 m
(SIM 5-1.E)
. um ati remedia urmtoarele proleme de rutin la deschidere
a. Suspante rsucite
Inainte ae a actiona comen:ile, aeprtati chingile sau rsuciti
chingile pentru a transmite suspantelor rsucirea, loviti cu piciorul
in airectia opus, verificati altituainea pan la 800 m.
. Slider oprit la umtatea cursei
Trageti ae chingile ain spate sau ae comen:ile ae pilotare pan fos
in timp ce verificati altituainea pana la 800 m.
c. elule eterioare nchise
Trageti ae manerele ae comana pentru a actiona franarea i
mentineti (sau trageti chingile ain spate i mentineti) i verificati
altituainea. Dac sunteti hotrat, aeterminati capacitatea ae
control cu un viraf i franati pan la 800 m.
d. Suspante rupte sau alte deIectiuni
Determinati capacitatea ae control i efectul ae franare pana la
800 m.
e. Voalur n stare un care vireaz.
Asigurati-v c amele comenzi de pilotare sunt delocate.
(Rezumat categoriile A si )
7. are este actiunea corect dac v aIlati su 300 m Ir o
parasut cu care se poate ateriza
Deschiaeti imeaiat paraute ae re:erv, aar nu mai fos ae 300 m cu
un sistem O .
8. Dac parasuta etractoare trece pe deasupra voalurii dup ce s-a
deschis cum v dati seama c este vora de o deIectiune
Dac voalura se franea: i virea: in moa corect, probabil o s
aveti o ateri:are sigur.
9. are este reactia corect dac capota se deschide n timpul cderii
liere n caz c Iolositi un sistem de deschidere manual
nu mai mult ae aou incercri sau aou secunae pentru a locali:a
i a aeschiae parauta etractoare a principalei, aac nu reuiti,
largati i aeschiaeti parauta ae re:erv.
(SIM 5-1.E)
10. Dac o parte a parsutei deschise se agat de parasutist sau de
echipamentul su (de ncltminte), care este reactia corect
Largati i aeschiaeti parauta ae re:erv.
11. Dac parasuta etractoare etrage sacul de pliere din capota
parasutei, dar sacul de pliere nu eliereaza voalura pentru a se
deschide, care este reactia corect
Largati i aeschiaeti parauta ae re:erv.
12. are sunt directiile usolei de pe pista de aterizare cea mai
apropiat de aerodrom de pe aeroportul tau
airectia pistei locale
(Instructor)
13. e reprezint numerele de directionare ale pistei de aterizare
(nord-est-sud-vest; nord-sud, etc.)
punctele carainale ae referint ale pistei ae ateri:are
(Instructor)
1. at e de lunga cea mai lung pist de aterizare din aeroportul
tu
lungimea pistei ae ateri:are locale
(Instructor)
15. Descrieti cele trei laturi ale schemei de aterizare cu parasuta
legate de directia vntului.
cu vantul ae spate (pe airectia vantului), latura ae ba:
(perpenaicular pe vant aar pe airectia tintei) i final (cu vantul in
fat )
1. La ce altitudine deasupra solului intr aeronava n schema de
traIic n aeroportul tau
altituainea ae intrare locale al schemei
(Instructor)
17. De ce nu e ine s aterizati la captul unei piste de aterizare
apropierea sau inaeprtarea aeronavei
(Rezumat categoria )
CATEGORIA C-INTRODUCERE
Pn acum ati avut mai multe ocazii s nvtati caderea controlata, staila. Elevii pt cadere
liera (A si tandem) au dea un avans n privinta aptitudinilor pentru lectia urmtoare de
cdere lier: procedura de control relaat Ioloseste regula, altitudine, arcuire, picioare,
relaare.
Elevii tandem si A ncep aceast categorie cu doi instructori A, dar treuie s sar doar
cu unul nainte de a avansa.
Elevii IAD si automat eecut o prim salt din aceast categorie care este identic cu ultimul
salt din categoria , si de preIerint n aceeasi zi. La salturile urmtoare, ei eerseaz
cderea lier controlat timp de zece secunde nainte de deschidere si aceasta pentru cel
putin dou salturi pentru a se oisnui cu schimarea de directie la vnt relativ puternic
venind din Iata n spate. i introduce de asemenea viteza unei cderi liere aproape de viteza
limit.
Va treui s Iiti calm si s aveti un control relaat asupra cderii liere. cdere lier
controlat din categoria poate include o deriv pe directie intamplatoare, ale crei eIecte
nvtati s le stpniti prin relaare si concentrare asupra elementelor de az: altitudine,
arcuire, picioare si relaare.
Instructorul v instruieste mai n detaliu despre cum s planiIicati o schema de aterizare
pentru diIerite viteze si directii ale vntului pentru a muntti traIicul si a evita coliziunea
cu ostacole si cu alti parasutisti. Veti nvta s anticipati, s evitati, si s reactionati la
turulentele induse de vnt deasupra ostacolelor si zonelor nclzite.
Veti nvta calea de apropiere la aterizare n aIara terenului, iar administratorul
aerodromului v eplic aterizrile n aIara terenului care pot aIecta relatiile cu vecinii.
Veti Iace cunostint cu pliorul autorizat de AA, care pliaz si ntretine parasuta de rezerv.
El v va Iamiliariza cu sistemul parasutei nchise, si veti oserva veriIicarea echipamentului
dinaintea zorului.
Recapitularea procedurilor de urgent include discutii n privinta unor parasute deschise
necorespunztor n urul aeronavei si cum s evitati si s reactionati la acest lucru. De
asemenea, instructorul vostru v va Iurniza mai multe detalii n privinta recunoasterii si
evitrii ostacolelor la aterizare si despre cum s aordati aterizrile n aIara terenului.
Instructor: Protocol e tranzitie
Tranzitia elevilor la A care au terminat categoria prin program IAD si automat vor avea
nevoie de antrenament suplimentar A pentru luarea inaltimii, pregtire si numrtoare;
comunicatii A in cdere liera; pentru utilizarea altimetrului n cderea lier; pentru
dispozitivul de deschidere al parasutei principale, inclusiv pentru deIectarea dispozitivului
de deschidere. Elevii IAD si automat pot Iace primul salt din aceast categorie cu un
instructor A la recomandarea unui instructor IAD sau automat USPA si n prezenta
instructorului A USPA .
Tranzitia elvilor la IAD sau automat care au terminat categoria cu autorul unei alte
metode de antrenament vor avea nevoie de antrenament suplimentar IAD sau automat la
luarea inaltimii, pregtire si comenzile de salt precum si pentru Iolosirea si deIectarea
sistemului de deschidere pentru salturile IAD sau automate. Elevii A si tandem care au
terminat categoria treuie s demonstreze o stpnire a practicii de deschidere la salturile
IAD sau automate nainte de procedura de degaare si deschidere.
AFF
oua salturi
IAD SAU AUTOMAT
trei salturi
DESCIDERE MINIM
RECOMANDAT
200 m
SALT SI CDERE LIBER
Elevii AFF
demonstreaz capacitatea de a cdea lier n sigurant cu un
instructor A
deschidere stail Ir contact de la instructorul A
Elevii IAD SI AUTOMAT
un salt cu degaare si deschidere stail
dou salturi cu cderi liera staila a cte zece secunde
Toti ELEVI
control in cinci secunde de la parasire
cdere stail, relaat
capacitate atenuarii viraelor si directie deviata Iolosind tehnica
altitudine, arcuire, picioare, relaare
semnalizati cu minile si deschideti la altitudinea stailit
PARASUTA
zurati in schema identiIicaila cu asistenta minima
actionati Irnarea cu autor minim
VIZAREA SI AERONAVA
nentelegerea Ielului de a planiIica si a adapta schema de
pilotare pentru aterizare la viteza vntului si la directie
CESTIONAR ORAL
recapitulati SRs al echipamentului necesar pentru elevi,
Manualul parasutistului Sectiunea 2-1..2 pn la .5
studiati AR 105.3..1 (SIM Sectiunea 9-1) n privinta
cerintelor pentru o inspectie periodic si replierea sistemului
parasutei de rezerv
discutati cu proprietarul aerodromului despre ramiIicatiile
aterizrilor n aIara terenului, care sunt legale din perspectiva
ntelegerii cu vecinii si a relatiilor pulice
cititi manualul de utilizare al parasutei
CATEGORIA C:
CATEGORIA C: OBIECTIVELE DE NVTARE SI PERFORMANT
caere libera neasistata cu mentinerea irectiei
controlul plutirii
esciere iniviuala
sceme e aterizare pe vnturi puternice
aterizari cu vntul e spate
ncarcarea voalurii
recapitularea escierii accientale
turbulente
aterizarea n aara terenului
recunoasterea obstacolului
pliorul FAA
sistemul e nciere al parautei
1. Prioritti la deschidere:
a. Sritorii treuie s deschid parasuta la altitudinea planiIicat,
indiIerent de gradul de stailitate.
. Priorittile se nscriu n urmtoarea ordine ca important (n
ordine descresctoare):
(1) Deschideti.
(2) Deschideti la altitudinea corect.
(3) Deschideti in stailitate.
2. Recapitularea Iina a luarii inaltimii si a saltului (autor
minimal)
a. pozitionarea eact a minii si a piciorului
. lansare lin pentru a reduce elanul
c. epunerea corect a soldurilor si a pieptului in curentul relativ
d. etindeti picioarele pentru cteva secunde pentru a mari
controlul
3. Salt cu un singur instructor (A, dac e aplicail)
a. Revizuitii luarea inaltimii pentru un singul instructor.
. Pregtiti-v pentru rezultate usor diIerite dup lansarea cu un
singur instructor (tipic mai vertical).
. Recapitulati recuperarea stailittii si mentinerea ei altitudine,
arcuire, picioare, relaare (elevii IAD sau automat doar dup
degaare si deschidere reusita)
a. cunoasteti altitudinea citind altimetrul sau numrnd din
momentul saltului (depinde de altitudinea saltului)
. arcuirea soldurilor pentru a imunatati stailitatea adomenul
in curentul de aer
c. veriIicati pozitia picioarelor si austati dac e necesar (etindeti
proail 5 de grade)
d. relaati-v inspirnd si eliernd tensiunea nedorit a corpului
e. recunoasteti directia (corectati-o numai dac ati Icut
antrenament in categoria )
5. Alternati punctele de reIerint ale altitudinii n cderea lier
a. udecati altitudinea veriIicnd timpul parcurs (n medie zece
secunde pentru primii 300 m, 5.5 secunde pentru Iiecare 300 m n
plus).
. Priviti pmntul n timpul lurii altitudinii si alternati cu
veriIicarea altimetrului.
c. servati azele norului la urcarea n altitudine pentru a le
Iolosi mai apoi ca reIerint de altitudine.
d. Priviti pmntul dup initierea deschiderii si asteptati
umIlarea voalurii; veriIicati ce altitudine aveti imediat dup
deschidere..
. Elevii IAD si automat (dup prima degaare si deschidere
realizat cu succes):
a. epunerea la cdere lier continu (recomandat dupa dou
salturi staile de zece secunde pentru a completa categoria )
. tranzitia la curentul relativ de la cel al opunerii directiei
aeronavei n os
c. altitudine, arcuire, picioare, relaare
d. semnalizati cu minile pentru a anunta ceilalti parasutisti
naintea deschiderii
B. PARASUTA
1. ncrcarea voalurii si mrimea voalurii
a. ncrcarea voalurii este proportional cu greutatea
parasutistului la salt (cu parasuta n spate inclusiv) mprtit la
numrul de metri ptrati ai voalurii.
. aricantul parasutei pulic ncrcarea voalurii sau
recomandrile n privinta greuttii de ncrcare pentru Iiecare
model de parasut.
(1) n manualul de utilizare a parasutei
(2) pe site-ul Iaricantului
c. PeIormantele parasutei se schim n Iunctie de ncrcarea
voalurii.
(1) La o mai mare ncrcare a voalurii treuie s v asteptati la:
Sectiunea 4-
(i) mai mare vitez de inaintare
(ii) mai mare rata de coorre
(iii) virae mai rapide
EEMPLE DE NCRCARE A VOALURII
greutatea de salt a parasutistului (ls) 215
rezultata din 98g*2,2
mprtit la supraIata voalurii (s.It.) 280
ncrcarea voalurii 0,77:1
-----------------------------------------------------------------------------------------
greutatea de salt a parasutistului 98 g*2,2 215 ls
mprtit la supraIata voalurii 195 s.It
ncrcarea aripei 1.1:1
Illustratia 4-.. La o franare perfect, voalura pune sritorul
fos chiar inainte ae oprire.
(iv) pica mai arupt si mai lung n urma unui vira
(v) deIectiuni mai violente
(vi) mai mare ndemnare pentru a Irna corect
(2) La o ncrcare mai redus a voalurii asteptati-va la:
(i) pilotare redusa impotriva la un vnt puternic
(ii) virae lente
(iii) mai multa ingaduinta a erorilor la aterizare
(iv) anticipatie redus n turulente
d. olositi eemplul pentru a calcula ncrcarea voalurii cu elevii
ce urmeaz s sar (unul dintre criteriile de avansare a categoriei
).
e. Pn la un punct, se poate ateriza mai usor cu parasutele dac
greutatea e mai mare.
(1) aterizare n conditii ideale nu nseamn c e mai usor de
srit cu o voalur mai mic n orice conditii.
(2) voalur mai ncrcat se va opri la o vitez mai mare.
I. u aceeasi ncrcare a voalurii, o parasut mai mic de acelasi
model va maniIesta caracteristici mai izitoare de perIormante.
(1) virae mai rapide cu reactii mai rapide
(2) reactii la oprire mai rapide si mai dinamice
2. onvertirea vitezei de inaintare n urcare:
a. rnarea rapida cu comenzi la umtate Iace ca parasuta s
ncetineasc coorarea rusc.
. Elanul determin un alans rapid nainte, ridicnd partea din
Iat a parasutei si ncetinind alunecarea.
c. ontinuati s Irnati, locand mai mult voalura si mentinnd
ordul de atac sus pentru a mentine urcarea n timp ce reduceti
viteza de naintare.
d. ronometrati-v Irnarea astIel nct picioarele s ating
pmntul nainte de a Ii tras napoi de voalur (oprire dinamic)
sau de a ncepe s zurati cu spatele (angaare).
3. Turulentele ivite cteodat n zona de aterizare.
a. Anticipati turulentele care sunt de 10-20 ori mai mari dect
nltimea unui ostacol n partea din spate a acestuia .
. EIectele si proailitatea turulentelor cresc o dat cu viteza
vntului.
c. Turulentele apar adesea
(1) lng pistele de aterizare
(2) de-a lungul soselelor
Sectiunea 4-Categoria C...Continuare
Ilustratia 4-.2. Elicele avionului creea: turbulenta.
Illustratia 4-.3. Turbulenta apare la un obstacol in partea ain
spate la o lungime ae0 pana la 20 ori mai mare aecat inaltimea
lui in functie vite:a vantului.
(3) acolo unde se ntlnesc dou zone de tetura si culoare
diIerita
() n spatele altor parasute (aparitia turioanelor)
(5) pe teren accidentat
() pe directia din spate a curentului elicei unei aeronave n
trecere
. Dac zurati ntr-o zon cu turulente
a. Mentineti directia dorit Iolosindu-v de manevrarea lin dar
eIicient a mnerelor de comand.
. Zurati cu vitez maim sau conIorm indicatiilor din
manualul de utilizare al parasutei.
c. Pregtiti-v pentru o aterizare Iortat.
5. Recunoasterea unui cmp degaat
a. aulrile de electricitate se ntind de-a lungul soselelor si ntre
cldiri precum si pe cmpul deschis
. Un strat comasat de vegetatie ascunde adesea un gard.
c. Stncile, dealurile, si alte neregularitti ale terenului rmn
adesea inviziile cu putin naintea aterizrii.
d. VeriIcati o zon de aterizare necunoscut cu mai mult atentie
la Iiecare interval de 150 m al coorrii si continuu su 150 m.
. PlaniIicarea unei scheme de aterizare (pentru zona de
aterizare sau zona alternativ) pentru un traiect lin si separarea
traIicului (vezi ilustratia de mai sus):
a. Parasutistii cu aordarea viraului pe stnga ar treui s
aterizeze pe partea stng a zonei de aterizare; parasutistii cu
aordarea viraului pe dreapta ar treui s aterizeze pe partea
dreapt a zonei de aterizare pentru a evita coliziunile.
. Viraul de la latura de az la cea Iinal este cel mai periculos
din cauza traIicului care se apropie din partea opus
c. VeriIicati si evitati.
7. Aterizrile cu vntul de spate sunt de preIerat viraelor oase.
a. n zilele linistite, palele de vnt neasteptate impun
parasutistului s aterizeze cu vntul de spate mai degra dect
cu vntul din Iat.
. n zilele vntoase, parasutistii zoar cteodat prea ndelungat
si nu mai au timp s eecute un vira cu Iata in vnt, ceea ce le
impune de asemenea s aterizeze cu vntul de spate.
c. Dac treuie s decideti ntre un vira os si o aterizare cu
vntul de spate, aterizarea cu vntul de spate este decizia corect.
d. nd Iaceti o aterizare cu vntul de spate
(1) rnati la altitudinea normal, indiIerent de viteza la sol.
(2) Rostogoliti-v la aterizare, conIorm procedurilor de aterizare
Iortat PL.
(3) n cazul mpiedicarii la o aterizare cu mare vitez, atunci cand
incercati sa alergati, acest lucru v poate cauza ranirea gtului
sau moartea.
8. nd s ncercati o aterizare n picioare:
a. cnd controlati toate variailele
. dup o Irnare un la altitudinea normal
URGENT
Note. Elevii tanaem ar trebui s recapitule:e toate proceaurile
ae urgent ale categoriei in aceeai :i inaintea eecutrii
vreunui salt ain categoria . Elevii IAD sau automat ar trebui s
recapitule:e in plus problemele legate ae manerele comen:ilor ae
aeschiaere, aeschiaerea prematur a capotei in timpul caerii
libere (la aeschiaerea manual), i nesiguranta legat ae
parauta etractoare, inainte ae eecutarea oricrui salt ain
categoria .
1.Deschiderea parasutei n aeronava
a. se cere o gri etrem cnd v spriiniti cu spatele de orice tip
de suport n aeronav
. este important o veriIicare n prealail a echipamentului
nainte de prsirea aeronavei
c. este important s v miscati cu atentie, mai ales cu un AAD
d. Dac parasuta se deschide n avion:
(1) Dac usa e nchis, prindeti si asigurati parasuta si aterizati cu
avionul.
(2) Dac usa e deschis, prindeti si asigurati parasuta, nchideti
usa si aterizati cu avionul.
(3) Dac parasuta iese pe us, parasutistul treuie s o urmeze.
2. Importanta deschiderii la altitudinea corect, indiIerent de
stailitate
3. Aterizare n aIara zonei de salt, dac nu se poate evita acest
Iapt
a. utati un cmp deschis, neted, accesiil.
. Hotrti o zon de aterizare alternativ la 00 m.
c. Zurati conIorm unei scheme de aterizare cunoscut.
d. Transpuneti schema de aterizare ntocmit de pe cmpul
stailit initial pe cmpul alternativ.
e. Aterizati cu ine, departe de turulente si de ostacole.
I. Pregtiti-v pentru o aterizare Iortat n orice zon necunoscut
unde treuie s aterizati.
g. Repectati proprietarul zonei atunci cnd ii prsiti zona.
(1) Traversati numai pe la porti si prin zonele ntrite.
Illustratia 4-.4. Parautitii care :boar pe mana areapta, ar
trebui s ateri:e:e pe partea areapt a campului, parautitii
care :boar pe mana stanga ar trebui s ateri:e:e pe partea
stang a campului.
(2) Lsati portile asa cum le-ati gsit.
(3) Nu deranati vitele.
() Mergeti paralel cu lanurile de recolte (printre ele) pn ati
auns la marginea cmpului.
(5) Reparati sau nlocuiti oiectele pe care le-ati stricat.
. Recapitularea priorittilor la aterizare
a. Aterizati cu nivelul aripii si n linie dreapt.
. Aterizati n zon neted, deschis, evitnd ostacolele.
c. rnati la umtate.
d. Eecutati PL
5. olapsati voalura deschis la aterizare trgnd de un mner de
comand si Iugind spre voalur.
D. ECIPAMENT
1. Dispozitivul de activare automat:
a. activeaz parasuta principal sau pe cea de rezerv
. este purtat doar pentru cazurile de urgent
Not. Operatiunile AAD sunt eplicate in aetaliu la categoria D.
2. servati cum instructorul Iace veriIicarea dinaintea zorului:
a. De sus n os n spate
(1) cuiul parasutei de rezerv e la locul lui si n pozitie dreapt
(2) ochetul de nchidere al rezervei nu este uzat mai mult de 2
(3) miscarea n tu a calului comenzii manuale a parasutei de
rezerv
() cardul cu datele de pliere si sigiliul parasutei de rezerv (mai
ales la o parasut necunoscut sau de nchiriat)
(5) AAD (Automated Activated Device) este activat si reglat
() calul sau cuiul de activare sunt pozitionate la locul lor, Ir
rupturi si ucle
(7) ochetul de nchidere al principalei nu e uzat mai mult de 10
(8) ghidarea cordului parasutei etractoare sau miscarea calului

comenzii manuale
(9) mnerul de activare principal e pozitionat corect
. de sus n os, n Iat
(1) prezentarea generala a operatiei de elierare prin sistem trei
inele tragand calul se eliereaza inelele
Not: Detaliile dinaintea zorului legate de elierarea prin
sistemul trei inele sunt mentionate n categoria D.
Dezasamlarea si ntretinerea sunt eplicate in categoria H.)
(2) onectarea RSL, traseul si Iuntionarea de az, sunt s
asigure siguranta sritorului deschizand parasuta de rezerv n
urma largrii
Not: perarea RSL, cuprinzator este eplicat n categoria E.
(3) chinga de la piept si echipamentul sunt intacte
() mnerul de largare e pozitionat corect
(5) mnerul parasutei de rezerv e pozitionat corect
() chingile de picioare si echipamentul sunt operationale si
nchise corect
1. SRs enumer cerintele echipamentului parasutei pentru
salturile elevilor in Sectiunea 2-1..2 pn la 5.
2. AA staileste de asemenea regulamentul de antrenament si
autorizarea pliorului AA, conIorm AR 5.
3. Unele centre de sdiving sunt centre de stat si treuie s
respecte legile si restrcitile locale n privinta aterizrii n aIara
aerodromului.
. Elevii ar treui s discute cu cei care administreaz
aerodromul despre eIectele unei aterizri n aIara terenului asupra
sritorului si asupra zonei de aterizare.
1. Schema de aterizare e ptrat , intr-o zi calma, cu pozitia
Iiecrei laturi de azat pe distanta proiectat de parasuta
ncepnd cu 100 m altitudine (vezi ilustratia).
a. iecare sritor treuie s-si cunoasc distanta de alunecare
ncepnd cu 100 m Ir vnt pentru a planiIica o schem.
. Instructorul estimeaz 100 m Ir vnt, distanta proiectata
pentru elevii nceptori.
2. Apropierea Iinala planiIicata treuie scurtata din careul
schemei conceput pentru alunecarea Ir vnt, atunci cnd vntul
creste; de eemplu la .5m/s, se recomand scurtarea apropierii
Iinale, cu umtate.
3. Latura de corectie se scurteaz de asemenea o dat cu ntetirea
vntului; de eemplu, reduceti de asemenea latura de corectie la
umtate pe un vnt de .5 m/s.
. Stailiti punctul de intrare in schema la 300 m la o distanta
mai mare dac vntul devine mai putrenic; dulati de eemplu
lungimea laturii cu vntul de spate aplicat n conditii de vreme
un, care ar treui s se sIrseasc la punctul nou stailit la 200
m la o vitez a vntului de .5 m/s.
Ilustratia 4-.5. Aaaptarea schemei la conaitiile meteorologice ale :ilei.
CATEGORIA C PASII SALTULUI
IN CADERE LIBERA
PLANUL SALTULUI AFF
Salt n arcuire relaata.
Cercul contientizarii
Simulati escierea(le pna ce evine conortabila.
Cercul contientizarii
Instructorul (i a rumul manerelor aca o permite
situatia.
Instructorii se asigura ca elevul etin controlul la 00 m
sau l reprin pana la esciere.
Faceti semn cu minile la 500 m i escieti parauta la
200 m.
PLANUL SALTULUI PENTRU IAD i
AUTOMAT:
DEGAARE SI DESCIDEURE
Initiati secventa e esciere aa cum ati simulat la primul
salt inierent e stabilitate.
Veriicati voalura.
PLANUL SALTULUI PENTRU IAD i
AUTOMAT 2:
CDERE LIBER TIMP DE ZECE
SECUNDE (DOU SALTURI
Relaati-va n pozitia neutra.
Continuati numaratoarea pna la zece numarn miile i
veriicn altimetrul.
Faceti semn cu minile la apte secune sau la 500 m i
ncepeti escierea parautei upa zece secune sau la 300
m inierent e stabilitate.
CATEGORIA C PASII ZBORULUI
CU VOALURA
Deblocati rnele i solutionati problemele e esciere a
parautei.
Priviti spre stnga virati spre stnga.
Priviti spre reapta virati spre reapta.
Frnati.
Gasiti zona e aterizare i punctul e intrare in scema.
mpartiti traseul zborului n sute e metri.
Ientiicati zonele e turbulenta.
Veriicati scema e aterizare i austati-o aca e necesar.
Pilotati easupra traseului e zbor corect pna la 300 m.
Respectati scema stabilita easupra zonei e aterizare sau
alternativa.
Frnati pentru aterizare i PLF.
CATEGORIA C NOTELE
INSTRUCTORULUI :
Urmeaza eliberarea e catre instructorii AFF elevii AFF
care nu s-au pregatit pentru virae n categoria B pot sa intre
n eriva.
Aceti elevi ar trebui pregatiti sa recunoasca scimbarea
irectiei sa o accepte i sa o corecteze olosin proceura
altituine arcuire picioare relaare.
elevii pregatiti pentru tenica viraelor in categoria B pot
sa eerseze viraul corect la sritul parcursului i sa
sublinieze celelalte puncte mai importante. Stabilitatea
relaata trebuie cautata mai nti pentru un control relaat.
Instructorul ar trebui sa avanseze elevii oar pe baza
progresului aptituinilor e baza recomanat in categoriile
A-D. Repetarea a catorva apituini e baza asigura succesul
e mai trziu.
CESTIONAR CATEGORIA C
Aplicat upa eectuarea salturilor in aceasta
categorie.
1. La o cdere lier constant si stail, ct timp i ia unui
parasutist mediu s parcurg 300 m
5.5 secunae
(Program categoria )
2. are este procedura corect pentru recuperearea dintr-o pozitie
instail n pozitia cu adomenul la pmnt
altituaine, arcuire,picioare, relaare
3. e e mai ine, s deschideti parasuta la altitudinea stailit sau
s continuati cderea pn deveniti stail nainte de deschidere
Deschiaeti la altituainea stabilit, inaiferent ae stabilitate.
. are este scopul semnalizrii cu minile nainte de deschidere
pentru a semnali:a celorlalti parautiti
5. are este scopul aterizrii prin cdere cu parasuta (PL), si de
ce este important pentru parasutisti
Protefea: impotriva ateri:rii fortate, aat fiina c toti
parautitii pot avea ateri:ari fortate
. are este pentru parasutisti cea mai periculoas parte din
schema de aterizare
suprapunerea laturii ae ba: cu latura ae apropiere
7. um aIecteaz vnturile cu viteze mari, schema de aterizare
comparativ cu schema planiIicat pentru o zi cu vreme un
scurtea: apropierea finala, scurtea: latura ae corectie,
lungete latura cu vantul ae spate, i po:itionea: punctul ae
intrare in schema mai in fata cu vantul in fat
8. Pe vnturi puternice moderate, la ce distant de ostacol pe
directia vntului de spate v-ati astepta s gsiti turulente
0-20 ori inltimea obstacolului
9. are este cea mai un procedur de utilizat cnd zurati cu
parasuta n zone turulente
Zburati cu parauta in linie areapt i la vite: maim (sau aa
cum e inaicat ae manualul utili:atorului).
(Program categoria sau manualul utilizatorului)
10. e conditii meteorologice si directii ale vntului ar cauza cel
mai proail turulenta n zona de aterizare
conform :onei ae ateri:are locale i obstacolelor
(Instructor)
11. De ce e important s v proteati mnerele de operare ale
sistemului parasutei cnd sunteti n interiorul si n urul
aparatului de zor
le mentine in po:itia lor i impieaic aeschiaerea prematur sau
acciaental a parautei
12. Descrieti strategia de veriIicare a echipamentului nainte de
echipare.
ae sus in fos , ain spate in fat
13. um Iunctioneaza sistemul de detasare cu trei inele al
parasutei principale de hamul parasutei
Trageti ae cabluri pentru a elibeara ochetii tetili.
(veriIicarea sistemului parasutei nchise)
1. um stiti dac o parasut de rezerv a Iost pliat de un plior
AA n ultimele 120 de zile
informatia aflat pe caraul ae impachetare al parautei ae
re:erv
15. um stiti dac capota de rezerv nu a Iost deschis de cnd
pliorul AA a nchis-o
sigiliul ae pliere al pliorului ae pe comanaa manual a parautei
ae re:erv
1. Dac vnturile de sol suIl de la vest la est, ctre care directie
veti sta cu Iata pentru a zura pe latura cu vnt de spate din
schema de aterizare (ilustratia instructorului)
est
17. are este ncrcarea voalurii parasutei pe care o veti Iolosi la
urmtoarea sritur
Imprtiti greutatea la salt, masurata in lbs la picoare ptrate al
suprafetei voalurii.
(Instructor)
18. e marime a voalurii (acelasi model) va demonstra o reactie
de control mai rapid
a. voalura de 210 s.It. cu ogreutatea parasutistului de 210 ls
(cu parasuta n spate inclusiv)
. voalura de 170s.It. cu o greutatea parasutistului de 170 ls
(cu parasuta n spate inclusiv)
70s.ft/70lbs
19. nd puteti ncerca s aterizati n picioare
cana parautistul stpanete toate variabilele i a efectuat o
franare buna la altituainea corect
VIZUALIZARE: MINTEA CONTROLEAZ CORPUL
tiati c dac o Iaceti corect, vizualizarea a ceea ce urmeaz s
Iaceti poate Ii la Iel de eIicace ca si punearea n practic a acelui
lucru ercetrile au artat c singurul domeniu unde
vizualizarea nu poate s-l aute pe un atlet este acumularea Iortei
necesare ndeplinirii oiectivului. Antrenamentul este dur, iar
parasutismul este scump dar vizualizarea este ieItin si usor de
realizat. Pentru nceput, mergeti acolo unde v puteti relaa si
unde atentia dumneavoastr nu poate Ii distras. (Surse de
distragere a atentiei se gsesc la tot pasul, dar dumneavoastr v
puteti antrena mintea s le ignore). Respirati ritmic si aminititi-v
o eperient sau un moment n care sunteti calm si relaat.
Apoi imaginati-v evenimentul care urmeaz eact asa cum ati
dori ca el s ai loc. ncepeti cu nceputul, care implic
momentul n care v ndreptati ctre usa aeronavei si imaginati-
v toat succesiunea actiunilor pn la sIrsit. Ar treuie s
vizualizati inclusiv coorrea cu parasuta.
Vizualizati Iiecare detaliu: unde v veti pune minile si
picioarele, aerul rece care intr n aeronav, zgomotul aeronavei,
mirosul de aer curat, senzatia metalului de pe minile voastre si
tot ce puteti asocia cu eperienta pe care urmeaz s o triti.
Imaginati-v cum v veti misca Iiecare parte a corpului n
timpul numrtoarei si a saltului si care va Ii senzatia n timp ce
v ndeprtati de aeronava. nditi-v unde v veti aseza
minile, picioarele, capul si corpul, mai ales n timp ce aplicati
tehnicile de manevrare a cderii liere. Vizualizati Iiecare
miscare, inclusiv Iaptul c v uitati n os la pmnt, veriIicnd
altimetrul, si privind spre instructori.
Unii atleti vizualizeaz evenimentul care urmeaz din punctul lor
de vedere, n timp ce altii l vizualizeaz de parc s-ar privi la TV
de sus sau de pe lateral. Vizualizati cu ncetinitorul sau n ritm
real, dar nu mai rapid. Priviti-v actiunea ca pe o actiune
continu, si nu ca o succesiune de poze. In timp ce v vizualizati
actiunile, asociati miscarile imitand cu mici miscri ale minilor
sau cu picioarele, Iiecare actiune (gesticulare) pe msur ce
repetati actiunea mental.
Acordati-v cteva minute pentru a Ii atent la peisaul si sunetele
de pe calea spre altitudine, dar nu uitati n primul rnd ce treuie
s Iaceti. Parasutistii care reusesc cel mai ine, si eerseaz cu
totii actiunea n timp ce iau n altitudine, astIel nct s nu se
simt dezorientati. Pirviti cum si ceilalti Iac acelasi lucru
La acest stadiu al antrenamentului, eercitiul pe care l aveti de
eecutat v cere tot atta atentie ct cere unui parasutist de
perIormant care se antreneaz pentru un concurs. olositi
aceleasi tactici de vizualizare care i aut pe sportivii de vrI n
parasutism si alte discipline sportive pentru a reusi s v
ameliorati actiunea si s v mreasc multumirea general cu
Iiecare salt.
CATEGORIA D-INTRODUCERE
titi acum s controlati cderea lier veriIicndu-v altitudinea, concentrndu-v pe o
pozitie neutr a corpuluimai ales soldurile si picioarelesi relandu-v. n categoria D
veti nvta s controlati directia modiIicnd pozitia neutr si Iolosind partea de sus a
corpului ca s racati aerul. Veti demonstra astIel un control aproape Ir eIort al viraelor
n cdere lier de 90-, 180-, si 30-de grade nainte de avansare la acroatie, introdusa n
categoria E.
Elevii IAD sau automat ncep aceast categorie cu o cdere lier de 15-secunde, Iolosindu-
se de altimetru. Elevii IAD sau automat sar de la altitudini din ce n ce mai mari pe msur
ce dau dovad de control si constientizare. La cadere de 15 secunde sau de mai mult, un
instructor USPA ar treui s acompanieze elevul in cdere lier ca s i Iac oservatii si s
l ghideze.
Su voalur veti descoperi controlul chingilor din spate, care propune noi solutii de
securitate si Iace ca plimarea cu parasuta s Iie mai distractiv. nainte de a continua, ar
treui s v demonstrati ailitatea de a v ntoarce la aerodrom si s pilotati o schema de
aterizare prestailit si cunoscut Ir autor. Pentru a progresa la categoria E, ar treui s
Iiti capail de Irnare Ir autor si s aterizati cu un autor minim. i Iiecare elev ar treui
s aterizeze n picioare la aceast catregorie.
La categoria , ati vzut cum instructorul pregteste si veriIic parasuta. Acum e rndul
vostru. n categoria D, veti ncepe s studiati echipamentul de parasutism pentru a deveni
rspunztor de propriile veriIicri de echipament. Veti citi manualul pentru dispozitivul de
activare automat si veti nvta cum s mnuiti unul.
Instructorul USPA introduce cteva elemente de vizare, respectiv alegerea punctului de salt
corect si ghidarea pilotului ctre acesta. Veti oserva de la us traiectoria sriturii. Studierea
sarcinilor include si pe cea a cerintelor AA n privinta neulozitatii si a viziilittii, pe care
va treui s le tineti minte.
Instructor: Protocol de tranzitie
Programul de tandem al USPA se ncheie la categoria . Toti elevii tandem pot continua cu
programul A, sau cu ce a mai rmas din initierea IAD USPA sau din avansarea cu salt
automat.
Elevul A care trece la antrenamentul IAD sau la automat treuie s sar mai nti stail
un salt A Ir contact al instructorului sau s Iac un salt cu IAD sau automat cu o
simulare de deschidere (SRs).
ei care se transIer de la un program IAD sau automat la cel de A treuie s nu mai
ai proleme cu procedurile de salt si de comunicare n cderea lier (semnale de mna)
si s Iie pregtiti pentru cderi liere si veriIicri Irecvente ale altimetrului.
AFF
dou salturi
IAD SAU AUTOMAT
patru salturi
DESCIDERE MINIM
RECOMANDAT
1200 m
SALT SI CDERE LIBER
ELEVII AFF
stailizare in timp de cinci secunde dup salt Ir autor
TOTI ELEVII PARASUTISTI
patru virae cumulate de 90 de grade, tolerant 20 de grade
dou virae cumulate de 180 de grade si dou virae de 30 de
grade, tolerant de 5 de grade
PARASUTA
dou virae cumulate de 90 de grade cu chingile din spate cu
comenzile locate
dou virae cumulate de 90 de grade cu chingile din spate cu
comenzile delocate
un vira de 180 de grade cu chinga din spate, si un vira de 30
de grade cu chinga din spate cu comenzile delocate
Irnare cu cele dou chingi din spate deasupra la 300 m
aterizare n picioare
aterizare la 50 m de tint cu autor minim
ECIPAMENT
actionati AAD
VIZAREA SI AERONAVA
recunoasteti si oservati aeroportul si locul din usa aeronavei pe
traseul sriturii
CESTIONAR
cititi si memorati taloul n privinta cerintelor cu privire la norii
si viziilitate din AR 105.17 (SIM 9-1)
Recapitulati SIM 2-1.E.9 (SRs) n privinta cerintelor cu
privire la luminozitate pentru salturile elevilor
studiati SIM 5-1. pentru a recapitula procedurile de aterizare
studiati SIM 5-1.E n privinta deIectiunilor de echipament
cititi manualul de utilizare al AAD
studiati SIM 5-3. n privinta AADs
CATEGORIA D:
CATEGORIA D: OBIECTIVELE DE NVTARE SI PERFORMANT
salt iniviuual ara autor (elevii AFF
virae n caere libera
vitezele i timpii caerii libere (recapitulare
control cu cingi e spate
recapitularea strategiei pentru aterizare
AAD (manualul utilizatorului
veriicarea ecipamentului naintea saltului
introucere operarii eliberarii prin sistemul cu trei inele
nebulozitate i vizibilitate
observati traseul saltului
1. Elevii A: salt echilirat Ir autor
Not. Afutorul cu pri: a instructorului este optional, ba:at pe
reuitele anterioare.
a. olositi aceleasi proceduri la climout, pregtire, salt si cursul
saltului ca si la salturile anterioare.
. Pregtiti-v pentru un rezultat diIerit Ir priza instructorului
pe hamul vostru n momentul saltului.
c. Altitudine, arcuire, picioare, relaare.
d. Salt Irr autor si stailizarea controlului in cinci secunde
nainte de avansarea din categoria D.
2. Initierea viraelor n cdere lier
a. siti mai nti o pozitie conIortail, relaat, neutr a
corpului.
. siti un punct n Iat, la orizont, ca o prim reIerint de
directie (si Iolositi de asemenea si instructorul).
c. aceti un vira schimnd nivelul ratului pentru a raca aerul
pe o latur; iar anetratul ar treui s l urmeze.
d. Mriti eIicienta viraului ntinznd usor amele picioare pentru
a contracara eIectul tensiunii din partea de sus a corpului.
e. rice deviere din pozitia neutr (ca la nceputul unui vira de
eemplu) cere un eIort mai mare pentru restul corpului aIlat n
pozitie neutr.
I. Mentineti presiunea piciorului si arcuirea lui pentru un vira
lent.
g. priti viraele mici (90 de grade sau mai putin) revenind la
pozitia neutr a corpului.
h. priti viraele mari (180 si 30 de grade) Iolosind principiul
start si stop.
(1) ncepeti viraul Iolosind pozitia de vira n prima umtate a
viraului.
(2) Reveniti la pozisia neutr cnd sunteti aproape de directia
dorit.
(3) priti viraul pentru a Iia directia.
i. Pentru a recstiga controlul pierdut: altitudine, arcuire,
picioare, relaare (pozitia neutr), apoi alegeti o nou directie
pentru v mentine pe pozitie.
. priti orice manevr la 1500 m si mentineti o arcuire stail pe
directie cu o presiune eIicient a piciorului Icnd n acelasi timp
semn cu mna si deschiznd parasuta.
3. alcularea timpului de cdere lier n Iunctie de altitudinea
saltului la o vitez terminal medie de 190 m/h:
a. zece secunde pentru primii 300 m
. 5.5 secunde pentru Iiecare 300 m n plus (adugati pn la
cinci secunde pentru o mar de sigurant)
c. eemplu: sriti de la 100 m cu o altitudine de deschidere de
1000 m
(1) Lsati s treac zece secunde de la 100 m la 1300 m.
(2) Adugati cinci secunde de la 1300 m la 1000 m.
(3) PlaniIicati n total 15 secunde pentru cderea lier.
B. PARASUTA
1. Pilotarea cu chingile de spate
a. Pilotati Iolosind chingile de spate cu comenzile locate pentru
a schima directia rapid dup deschiderea parasutei.
(1) u comenzile locate, parasuta are miscare de nainte mai
putin evidentiata n timpul viraelor.
(2) hingile de spate actioneaz mai mult dect toat partea din
spate a parasutei.
. olosirea chingilor pentru a pilota n cazul unui mner deIect
(discutie):
(1) Elierati amele comenzi.
(2) Va Ii nevoie s v conservati Iorta pentru a ncheia toate
viraele cu chingile din spate pn la aterizare Iiind n acelasi
timp capail de Irnare.
(3) Ar treui s eersati pe o parasut mai mic Irnarea cu
autorul chingilor de mai multe ori mai sus de altitudinea de 300
m, la un salt de rutin, nainte de unul cu apropierea la aterizare
cu autorul chingilor (important).
() Planul de a ateriza sau de a larga parasuta dac se ntmpl
ca un mner de comand s Iie deIect ar treui s Iie pus n
Sectiunea 4-
aplicare nainte de a v lovi de prolem.
(5) comanda locat si o alta elierat poate duce la largare;
decideti si actionati pana la 800 m.
c. Eersati toate manevrele cu chingile, mai sus de 300 m si
concentrati-v pe schema de aterizare si traseul de la 300 m n
os.
d. nainte de virae, priviti n directia viraului pentru a preveni
coliziunile si ncolacirea.
2. u un autor minim, aterizati in 50 metri spre tint nainte de a
avansa de la categoria D.
C. RECAPITULAREA PROCEDURILOR DE URGENT
1. Recapitularea cu hamul de antrenament (studiati Sectiunea
5-1.E a acestui manual):
a. recunoasterea mai rapid si capacitate decizional mai rapid
n privinta voalurilor une sau rele (o altitudine de deschidere
mai oas)
(1) Recapitulati prolemele tipice care nu necesit largarea si
eersati procedurile.
(2) Recapitulati deschiderea prematur a parasutei.
(3) Recapitulati deIectiunile tipice care necesit largarea si
eersati procedurile.
. procedurile pentru testarea voalurii cu poleme, deasupra
altitudinii de largare
(1) ncercati de dou ori s rezolvati prolema cu atorul
mnerelor de comand sau al chingilor din spate dac o permite
altitudinea.
(2) Parasuta treuie s zoare drept, s vireze, si s Irneze Ir
proleme pentru a putea ateriza Ir proleme.
(3) Luati hotrrea de a larga sau de a ateriza cu parasuta la 800
m si actionati.
2. Procedurile pentru aterizarea pe o cldire: onsultati
procedurile de la Sectiunes 5-1. a acestui manual.
D. ECIPAMENT
1. peratiuni cu dispozitivul de activare
a. Instructorul sau un plior eplic azele operrii ale AAD.
. Mai mult inIormatii despre AAD gsiti n manualul
utilizatorului, pe care ar treui s l citeasc Iiecare saritor.
c. onsultati Sectiunea 5-3. a acestui manual pentru mai multe
inIormatii despre AAD.
2. VeriIicare ansamlului de elierare prin sistemul cu trei inele
Note. De:asamblarea i intretinerea sistemului cu trei inele este
tratat in categoria .
a. iecare inel trece prin doar un singur alt inel.
. chetul de retinere al trece doar prin inelul cel mai mic si cel
mai de sus.
c. chetul de retinere al trece prin oriIiciul din capatul tuului
d. alul de elierare, trece prin ochetul de retinere.
e. chetul de retinere nu este uzat.
I. alul de elierare, este lier Iara taieturi, rupturi si indoituri
(in special la capat).
3. VeriIicarea echipamentului nainte de salt
Not. Instructorul ar trebui s v arate cum se face o verificare
complet a echipamentului inainte ae sritur folosina o list ae
verificare.
a. naintea Iiecrui salt, veriIicati-v echipamentul nainte de a v
echipa.
. u autorul unui alt parasutist, Iaceti o veriIicare complet a
echipamentului cu parasuta n spate inclusiv nainte de marcare
c. aceti o veriIicare a echipamentului nc o dat nainte de a
iesi din aeronava.
(1) veriIicarea celor trei (autoveriIicarea parasutistului)
(i) ansamlul celor trei inele (si RSL)
(ii) atasarea celor trei puncte a hamului pentru ansamlul
chingilor si corectati ghidarea si reglarea lor
(iii) trei mnere de operareactivare principal, largare, parasuta
de rezerv
(2) veriIicarea cuiului de nchidere la spatele sistemului (de ctre
un alt sritor) de sus n os
(i) cuiul de nchidere al parasutei de rezerv treuie s Iie la locul
stailit (iar dispozitivul de activare este activat si reglat)
(ii) cuiul de activare al principalei este n pozitia corect
(iii) miscarea calului comenzii manuale sau ghidarea corect a
cordului
(iv) mnerul de activare este la loc
(3) veriIicarea echipamentului personal (SHA)
(SHAAR)
(i) Shoes - PantoIiitreuie s Iie legati cu sireturi, Ir ride
(ii) elmet - ascatreuie potrivit si reglat
(iii) Altimetrulsetat la zero
(iv) Goggles - chelariistrnsi si curati
(v) Gloves - Mnusileusoare si pe msur
(vi) Aeria photo Poza cu zona de salt, ostacole, directii
(vii) Radio aterie incarcata si Irecventa reglata
Ilustratia -D.1: Parasutistii treuie s respecte eigentele AA
penru viziilitate si neulozitate de nori de a evita alte aeronave
care ar putea zura deasupra aerodromului.
. ostumul de salt sau hainele
a. accesul la mnerecapatul camasilor, achetele si vestele
treuie gate n pantaloni, uzunarele treuie nchise cu Iermoar
. protectie la aterizare
c. prevedeti rata de cdere corect
1. erinte n privinta neulozitatii si a viziilittii pentru
parasutisti (AR 105.17)
a. Memorizati taelul cu valorile neulozitatii si a viziilittii
AR 105.17 (sau vedeti ilustratiile -D.1).
. AA consider viziilitatea si neulozitatea ca rspunderea
solidar a pilotului si a sritorului.
2. USPA cere ca toti elevii parasutisti sa Iinalizeze salturile
nanite de apusul soarelui (SRs).
. VIZAREA I AERNAVA
1. PlaniIicarea cu autorul instructorului a schemei de aterizare
adaptate conditiilor meteorologice ale zilei
2. VeriIicarea vizarii aeronavei si a traseului saltului (ce nseamn
vizare):
Note: Se recomand ca un pilotul al aeronavei s eplice
procedurile de vizare in categoria E.
a. determinarea celui mai un punct de deschidere
(1) calcularea n Iunctie de previziunile vnturilor
(2) oservatii si discutii despre coorrile anterioare cu parasuta
ale sritorului
. discutie de veriIicare cu pilotul naintea zorului pentru a
discuta tarseul corect al zorului si punctul de salt
c. ghidarea pilotului n privinta traseului saltului
d. veriIicati dac zona de dedesut este lipsit de nori si de alte
aparate de zor naintea saltului
3. Pe traseul zorului, oservasi procedurile de vizare si
demonstrasi tehnicile pentru a privi direct n os din aeronava.
a. Vederea orizontului privind nainte.
. Vederea orizontului privind ntr-o parte.
c. onctiunea celor dou linii perpendiculare ale orizontului
marcheaz punctul aIlat eact su aeronav.
. Treuie s v scoateti complet capul din aeronava pentru a
vedea dac sunt alte aeronave sau nori.
CATEGORIA D PASII SALTULUI IN CADERE LIBERA
PLANUL SALTULUI AFF : VIRAE DE 0 DE GRADE
Observati vizarea in ua
Salt n arcuire relaata (optional cu priza .
Simultati escierea (optional.
Gasiti un punct e reerinta la orizont i eterminati pozitia
instructorului.
Cereti permisiunea e a vira (DA in cap.
Ateptati raspunsul instructorului (DA in cap.
ncepeti un vira i opriti-va la 0 e grae.
Eecutati (cu permisiunea instructorului e iecare ata
virae alternate e 0-e grae pna la 500 m nu initiati
nici un vira mai os e 00 m.
Faceti semn cu minile la 500 m.
Descieti parauta la 300 m.
PLANUL SALTULUI AFF 2: VIRAE DE 0 SI 30
GRADE
Observati vizarea in carul uii..
Salt iniviual ecilibrat cu o arcuire relaata.
Simulati escierea (optional.
Gasiti un punct e reerinta la orizont i eterminati pozitia
instructorului.
Cereti permisiunea e a vira (ati in cap airmativ.
Ateptati raspunsul instructorului (at in cap airmativ.
ncepeti sa virati i opriti-va la 0 e grae.
Daca altituinea o permite virati catre instructor cu 0 e
grae.
Eecutati (e iecare ata cu permisiunea instructorului
virae alternative e 30 e grae pna la 500 m nu initiati
alte virae sub 00 m.
Faceti semn cu minile la 500 m.
IAD SAU AUTOMAT:
Virae e 0 0 i 30 e grae
Note. e recomana aoua salturi cu caaere ae 5 secunae, aoua
ae 30 ae secunae, i apoi cu caaere mai lung pana cana s-au
efectuat cele patru virafe cumulate ae 0 ae graae, aou virafe
ae 80 ae graae i aou ae 360 ae graae necesare.
Observati vizarea in ua.
Sariti ntr-o arcuire relaata.
Veriicarea contientizarii (pamntul i altimtrul.
Simulati escierea parautei (optional.
Cautati un punct pe pmnt e 45 e grae n ata i n os.
ncepeti i opriti un vira ntr-o irectia stabilita
0 e grae (4
0 e grae (2
30 e grae (2
ntre iecare vira: Altituine arcuire picioare relaare.
Repetati viraele alternn irectiile pna la 00 m.
Faceti semn cu mna la 500 m.
CATEGORIE D PASII ZBORULUI CU PARASUTA
PLANUL ZBORULUI
Corectati problemele minore ale parautei (rasucirea
suspantelor slier celule eterioare olosin cingile in
spate cu comenzile blocate.
Priviti spre reapta virati spre repta cu 0 e grae
olosin cingile in spate.
Repetati n partea stnga.
Deblocati comenzile.
Priviti spre reapta virati spre reapta cu 0 e grae
Eersati rnarea cu cingile in spate.
PLANUL ZBORULUI 2
voalura in orine (rasucirea suspantei slier celule
eterioare parauta cu comenzile blocate.
Priviti spre reapta virati 0 e grae spre reapta olosin
cingile in spate.
Repetati la stnga.
Deblocati comenzile.
Veriicati capacitatea e control
Zburati cu parauta catre zona asteptare.
Repetati la stnga.
Eersati rnarea cu cingile in spate.
CESTIONAR CATEGORIA D
Aplicat upa eectuarea completa e salturi in aceasta
categorie.
1. Pentru o deschidere planiIicat la 1000 m,aproimativ ct ar
treuie s Iie n cdere lier un sritor de talie milocie dup un
salt la 100 m
5 secunae
(Recapitulare categoria D)
2. are este cea mai potrivit reactie la pierderea controlului
asupra directiei n cderea lier
altituaine, arcuire, picioare, relaare
3. are este cea mai un modalitate de a evita coliziunea cu alta
parasuta la virae
priviti mai intai in airectia virafului.
. are este cel mai rapid si mai sigur miloc de a schima
directia imediat dup deschiderea parasutei
viraf cu chinga ae spate cu comen:ile blocate
5. um ati pilota o parasut care are o suspant de comanda
rupt
folositi chingile ain spate
. um v-ati pregti sa aterizati o parasut Iolosind chingile din
spate pentru Irnare
eersati franari cu chingile ain spate la altituaine, in timpul
unui salt ae rutin
7. Descrieti procedura de aterizare pe o cldire
aeconectati L (aac aveti timp), atingeti clairea mai intai cu
picioarele, PLF, largati aup ateri:are pe varful clairii,
ateptati intreventia persoanelor competente pentru a v afuta.
(SIM 5-1.)
8. are este scopul dispozitivului automat de activare
ae a asigura proceaurile ae urgent a sritorului
(SIM 5-3.)
9. Descrieti veriIicarea celor trei .
erificati sistemul ae eliberare al celor trei inele pentru o
asamblare corect i L, ataarea hamului prin trei puncte
pentru chingile ae prinaere sau corectati cursa i reglarea, cele
trei manere ae operare activarea principalei, largare, r:erva.
10. e treuie s determine vizarea su aeronava pe traseul
saltului
scoateti capul complet afar ain aeronava i priviti airect in fos
11. La ce distant treuie s Iie sritorii de orice nor pe
orizontal
a. su 3300 m MSL
600 m,
. la 3300 m MSL si deasupra
.5 m
(AR 105.17)
12. are sunt eigentele minime de viziilitate
a. su 3300 m MSL
5 m
. la 3300 m MSL si deasupra
8 m
(AR 105.17)
13. ine e responsail ca sritorul s respecte eigentele
nulozitatii
sritorul i pilotul
(AR 105.17)
1. are este cel mai naintat moment al zilei n care poate sri
elevul conIorm SR
Toate salturile elevilor trebuie incheiate inainte ae apusul
soarelui.
(SIM 2-1.E.9)
15. Descrieti tehnica de vizare a punctului drept de su aeronava
pe traseul sriturii.
Determinati aou linii ale ori:ontului, una inainte i una
lateral, i gsiti punctu ae intersectie al celor aou linii.
1. La ce treuie s se uite n os un sritor nainte de a sri din
aeronava
nori i alte aeronave
NVTAREA VIZARII INTR-UN SALT LA UN MOMENT DAT
nainte de otinerea unei licente USPA A, treuie s nvtati s
vizati n conditii normale. Vizarea nseamn pur si simplu
alegerea punctului de deschidere a parasutei si ghidarea pilotului
ctre pozitia corect deasupra zonei pentru salt. Puteti calcula
locul n Iunctie de taelul cu valorile vntului pe nltimi.
Serviciul de zor al AA Iurnizeaz aceste rapoarte, pe care le
puteti otine de la pilot.
nd sunteti la us nainte de salt, vizarea ncepe cu determinarea
eact a ceea ce se gseste eact dedesut si cum se misc
avionul deasupra pmntului. Antrenamentul unui un vizator nu
ia sIrsit niciodat.
Iat cteva sIaturi pentru nceptori:
. Familiarizati-va cu aeoromul si cu mpreurimile, inclus o
iesire corect si cu punctele de deschidere n conditiile zilei.
Instructorul USPA v va spune doar o dat la nceput si apoi v
va ndruma cum s o Iaceti singuri mai trziu.
2. Priviti n aara aeronavei, de preIerint cu usa deschis si cu
capul n aIar. Aeronavele mai mici oIer ocazii mai une s
eersati vizarea. n aeronavele mai mari, instructorul va staili
timpul petrecut la us. Mai nti, acomodati-v cu privitul n
aIar. Scoateti complet capul n taia vntului.
3. Ientiicati aeroromul, punctul de luarea inaltimii, si
punctul de salt din usa deschis a aeronavei. Indicati-le
instructorului sau antrenorului vostru.
4. Priviti irect n os Iolosind punctele de reIernit ale
orizontului. Evitati s luati aeronava drept reIerint. Pe traseul
zorului, avionul urc adesea alansand, glisand sau tremurand.
5. Determinati traseul aeronavei. dat identiIicate dou
puncte chiar dedesutul aeronavei pe traseul saltului, puteti
cunoaste traseul real al aeronavei deasupra pmntului. Dac
vedeti c acesta v duce prea departe la dreapta sau la stnga,
sugerati celui care v supravegheaz saltul s Iac o corectare, iar
acesta va transmite corectarea voastr pilotului.
. Lasati sa se scurga suicient timp (spatiu pentru ncadrarea
si pregtirea voastr pentru a v putea separa de ceilalti sritori.
nvtati care e momentul de ncadrare.
n curnd, veti putea da indicatii de directie pilotului su
supraveghere. Dup o vreme, instructorul USPA sau antrenorul
nu vor mai interveni dect dac vizarea voastr pare nesecurizat.
Antrenamentul pentru vizare va necesita cteva salturi, iar
personalul v va nregistra progresele. Vizati ct puteti de des n
timpul antrenamentului ca elev asa nct s aveti controlul mai
trziu cnd sunteti pe cont propriu.
CATEGORIA E-INTRODUCERE
Aceasta este ultima categorie care Iace o distinctie ntre elevi pentru diverse discipline.
dat ce v-ati demonstrat capacitatea de a v recstiga echilirul si controlul n cinci
secunde dup nceperea unei manevre de schimare a directiei, instructorul USPA din
disciplina voastra pentru care v antrenativ poate da permisiunea s sriti Ir
supravegherea instructorului n cdere lier . E asemenea, de la acest punct, orice
instructor USPA poate sri cu priza pe voi.
ncepnd cu categoria E, instructorul USPA se asigur c sunteti antrenat si supravegheat
corespunztor pentru Iiecare salt.
La categoria E, simulati salt neechilirat (din usa) si acroatii care s v mreasc
ncrederea, constientizarea si controlul n cdere lier. Din acest moment ar treui s sriti
de la cea mai mare altitudine posiil la aerodrom .
u parasuta, veti eersa aterizrile mai line cutnd vizarea punctului optim de aterizare
n timpul Irnrii manevra de Irnare care se potriveste cel mai ine cu parasuta n
Iunctie de greutatea sritorului. Scopul este acela de a Irna parasuta si de a zura ct mai
omogen posiil pn veti ncepe s atingeti solul. Instructorul USPA v va aminti de
asemenea care va sunt responsiilttile (si ale Iiecrui sritor) si anume acelea de a oserva
si de a directiona clar parsutele.
La ncheierea categoriei D, ar treui s puteti ateriza la 50 metri de tint cu un autor minim.
n categoria E, ar treui s o Iaceti de unul singur. parte a recapitulrii procedurilor de
urgent include o discutie detaliat despre prevenirea deschiderii premature a parasutei n
cdere lier si mai multe procedee detaliate pentru dou parasute deschise.
Un plior sau un instructor v va prezenta sistemul parasutei deschise pentru a putea
identiIica componentele cheie, precum si regulile AA de pliere. Plierea supravegheat
ncepe n categoria .
Veti discuta de regul cu un pilot pentru salturi, despre greutate, echiliru, viteza aerului,
procedurile legate de traseul saltului si procedurile de urgent. Un pilot pentru salturi sau
instructor USPA v va arta de asemenea cum s cititi un tael cu valorile vntului pe
nltimi. u acea inIormatie, veti nvta s calculati cel mai un punct de deschidere
deasupra pmntului.
La categoriile E pn la H, se presupune c stiti s selectati si s v pregtiti echipamentul
de salt (cu sIatul instructorului USPA), si c stiti inclusiv s veriIicati ntreg echipamentul
nainte de salt, conIorm recomandrilor. Veti nvta de asemenea s vizati, unde s stati n
aeronava si s respectati distanta dintre parasutistii care va sar nainte. Ar treui s
cunoasteti vnturile la sol si s planiIicati schema de aterizare .
Pentru a otine de la un instructor USPA permisiunea de a v veriIica singur, va treui s
acumulati urmtoarele aptitudini si cunostinte:
1. Demonstrati capacitatea de a recstiga echilirul si controlul n cderea lier la cinci
secunde dup nceperea unei manevre de schimare a directiei.
2. Demonstrati aptitudinile de control necesare pentru a ateriza n sigurant n conditiile
meteorologice prevzute.
3. Demonstrati cunostintele necesare pentru a selecta si a inspecta parasuta nainte de
Iolosire.
. Demonstrati cunostintele de vizare necesare pentru a analiza corect punctele de salt
sugerate,
5. Demonstrati cunostintele legate de procedurile normale a aeronavei si de urgent pentru
toate tipurile de aeronave Iolosite n parasutism.
TOTI ELEVII
trei salturi
DESCIDEREA MINIM
RECOMANDAT
1300 m
SALT SI CDERE LIBER
cumularea a dou manevre succesive de dezorientare cu stailitate si a
constientizrii inaltimii cu recuperarea n cinci secunde
Not. O aat ce corespunaeti eigentelor i ati primit aprobarea
instructorului UPA la aisciplina la care v instruiti, antrenamentul va
poate fi supravegheat ae orice instructor UPA. Puteti s v
supravegheati singur in caerea liber, aar s rmaneti sub
supravegherea instructorului UPA. Un instructor autori:at ae UPA ar
trebuie s v acompanie:e in aeronav pentru a verifica vi:area corecta,
lipsa norilor i a aeronavelor, separarea la ieire, i po:itia voastr in
aliniament.
un tonou, un looping si o ranversare acumulate
o cdere lier auto-supravegheat
PARASUTA
aterizare Ir autor n perimetru de 50 de metri
ECIPAMENT
Prezentarea complet a sistemului parasutei deschise
Prezentarea RSL
VIZAREA SI AERONAVA
calcularea corect a punctului de deschidere a parasutei date Iiind
conditiile de vnt usor
participarea activ la procedurile de vizare pe traseul saltului
CESTIONAR ORAL
recapitularea SR privind restrictiile de vnt pentru cei care se
antreneaz, SIM Sectiunea 2-1.
cititi SR privind eigentele nivelului de oigen pentru srituri de la
peste 5000 m MSL, SIM 2-1.L; de
asemenea AR 91.211.A.3
cititi si discutati recomandrile
USPA n privinta deschiderilor celor
dou aripi, SIM 5-1.E
USPA asupra RSL din SIM
Sectiunea 5-3.
USPA n privinta altimetrelor din
SIM Sectiunea 5-3.
cititi si ntelegeti AA Partea 91
sectiunile incluse n SIM Sectiunea
9-1
cititi si discutati cu un plior AA
AR 105.3.a si . (Manualul
parasutistului Sectiunea 9-1) n
privinta plierii parasutei si cerintele
n privinta pliorilor
CATEGORIA E
CATEGORIA E: OBIECTIVELE DE NVTARE SI PERFORMANT
ieire in ua (neecilibrat
recuperarea ecilibrului i a contientizarii
acrobatii n caere libera
punct e oprire in zbor al parautei
vizarea punctului optim e aterizare al parautei
oua paraute (recapitulare
aterizari pe vnturi puternice
rsl
orientarea parautei escise
plierea parautei i supravegerea
limita vnturilor pentru elevi
pregatirea aeronavei
proceurile e urgenta n privinta aeronavei
alegerea punctului e esciere
1. Salt stail din us (neechilirat)
a. Pozitia pentru cea mai un lansare.
. Epuneti partea din Iat a soldurilor curentului relativ.
c. Salt n pozitie cu picioarele usor ntinse (stailitate mai mare).
d Mentineti arcuirea n timp ce curentul relativ se schim din
Iat n os dupa salt.
2. Recuperarea de la salt si caderea liera instaila
a. Altitudine, arcuire, picioare, relaare (recapitulare).
. Dac cdeti cu spatele la pmnt n mod constant cu toate c
v arcuiti, strngeti rapid un rat si priviti peste umr ctre
pmnt pentru a v reintoarce cu Iata spre pmnt (o umtate de
tonou).
3. Tonouri, loopinguri, si ranversri (tehnica preIerat a
instructorului)
a. ncercati mai nti tonouri, pentru c au in component
revenirea de pe spate le pmnt.
. rice dou manevre de dezechilirare cu revenire si
reorientare care au loc n cinci secunde v vor da dreptul la
supravegherea proprie, n cderea lier (acceasi manevr poate
Ii Iolosit de dou ori).
. Tonouri, loopinguri si alte manevre de acroatii aeriene vor
determina cderi mai rapide si mai dezordonate; veriIicati
adesea altitudinea.
5. Altimetrele vizuale, mai ales cele montate pe piept se pot
dovedi deIectuoase n pozitiile inversate (vezi SIM 5-3..).
B. PARASUTA
1. Tipurile de opriri
a. Un punct de oprire aerodinamic este stail, cu alunecare
sczut si o vitez mare a cderii.
(1) asociate cu modele mai vechi si cu parasute specializate n
eactitate
(2) planrile plate s-ar putea s nu Iie realizaile cu parasute mai
noi, care adesea zoar mai constant aproape de angaare
. Un punct de oprire aerodinamic apare la sIrsitul unei Irnri
cnd parasutistul ncepe s se legene pe spate su parasut, iar
otul parasutei ncepe s nainteze.
(1) asociat cu un zor arupt
(2) poate semnaliza un punct de angaare.
Un punct de angaare apare cand coada este tras su ot iar
parasuta ncepe s zoare n spate.
(1) Iace parasuta s se pruseasc
(2) poate duce la rsucirea deIinitiv a suspantei la parasute cu
aripi mai mici si Ioarte ncrcate, controlate cu mnere de
comand (o ching din spate poate Ii mai usor controlail)
(3) poate Ii contrar recomandrilor Iaricantului
() poate rezulta nclcirea sritorului dac este elierat prea
rusc
(5) poate duce la vtmri dac este eIectuat prea os
2. Actionati chingile de control Ioarte delicat dup orice punct
de angaare pentru a evita plonarea si prusirea partial.
3. Tehnica de Irnare corect:
a. Pstrati-v picioarele si genunchii grupati pentru a mentine
diectia n timpul Irnrii pentru aterizare (nivelul hamului).
. rnati cu minile n Iat pentru a realiza un contact vizual in
nivelul de control.
. Descoperirea celei mai une metode de Irnare la aterizare
(vizarea punctului optim de aterizare) al parasutei dup salt
(nou Irnri de antrenament):
Not. Incheiati toate antrenamentele la peste 300 m.
a. De la planarea complet, Irnati la un punct din milocul
circuitului mnerelor de comand.
(1) aproimativ la aza cutiei toracice
(2) la o vitez medie de Irnare
. Simtiti cantitatea si durata ridicrii nainte de punctul de
oprire.
Sectiunea 4-
c. Reveniti ncet la zorul complet pentru cel putin zece
secunde.
d. Repetati la aceeasi adncime.
(1) o dat cu o viteza mare
(2) o dat cu o vitez mic
e. omparati puterea si durata ridicrii nainte de oprire.
I. rnati la trei viteze diIerite la un punct mai adnc pe circuitul
mnerului de comand, aproimativ aproape de solduri.
g. rnri la trei viteze diIerite la un punct mai nalt pe circuitul
mnerului de comand, aproimativ la nltimea soldurilor.
h. omparati Irnarile pentru a determina viteza si adncimea
care produce comimatia maima de Iort si durat a ridicrii
pentru acea parasut.
5. ea mai un nltime de la care se poate Irna deasupra
solului
a. olositi procedurile cele mai une de Irnare (descoperite de-
a lungul celor nou Irnri practicate) la aterizare, ncepnd de
la inaltimea unui om deasupra solului.
. rnati pentru o coorre minim (sau constant) si mentineti
pozitia mnerului cnd planarea ncepe s ncetineasc.
c. ontinuati usor cu manevrarea mnerului pentru a mentine
planarea constant.
d. Dac parasuta ncepe s ating punctul de oprire si v-arunca
ctiva metri, ncepeti s Irnati mult mai os la saltul urmtor.
e. Dac nu aungeti la o planare Ioarte constant nainte de
aterizare, ncepeti s Irnati la o nltime putin mai mare la
saltul urmtor.
. Recapitulati procedurile de evitare in traIic:
a. Urmriti traIicul, mai ales cnd intrati in schema de aterizare.
. el mai periculos punct al schemei apare atunci cnd doi
sritori vireaza din laturi de aza opuse pentru apropiere in
latura Iinala.
c. Parasuta care se aIl mai os, are prioritate, dar un parasutist
nu ar treui s Iac manevre doar pentru a-si otine dreptul la
prioritate.
d. E nevoie de doi oameni pentru a avea o coliziune, dar de una
singur pentru a o evita.
C. RECAPITULAREA PROCEDURII DE
URGENT
1. Msuri preventive pentru dou parasute deschise
a. Deschideti parasuta principal la altitudinea corect pentru a
evita activarea AAD.
. Initiati procedurile n caz de deIectiuni la o nltime destul de
mare pentru a larga n sigurant si a evita activarea AAD.
c. Mentineti si manevrati corect parasuta etractoare deschis,
mai ales cele care se pot colapsa.
d. Proteati-v echipamentul nainte de iesire pentru a preveni
desprinderea cuielor sau a mnerelor.
e. teva AAD-uri, mai ales cele pentru salturile elevilor, se vor
activa cu o parasut complet deschis dac sunt manipulate prea
agresiv la altitudini oase.
2. Recapitulati proceduri detaliate pentru dou parasute cnd
apartin sritorilor eperimentati, cuprinse n SIM Sectiunea 5-1.
3. Procedurile de aterizare pe vnt puternic
a. nainte de aterizare, deconectati RSL ca o precautie n cazul n
care este necesar o largare pentru a mpiedica tararea.
. Alegeti un punct lateral sau pe directia cu vnt din spate
departe de orice ostacol care poate genera turulente.
c. Luati pozitia cu vant de Iata, aterizati Iolosind PL si trageti
de o comanda ct de repede posiil pn cnd parasuta se
colapseaza.
d. Dup aterizare, largati dac e necesar (la un SS, largarea
poate deschide capota parasutei de rezerv, dar doar parasuta
etractoare a rezervei se va deschide).
D. ECIPAMENT
1. Asteptati orientarea spre deschiderea parasutei din categoria
E (inset) pregnd pentru lectiile de pliere.
2. aracteristici speciIice parasutelor eliptice, Iat de parasutele
ptrate din acelasi material si de aceeasi mrime:
a. planare mai constant pentru aceeasi vitez a aerului
. virae mai rapide
PREZENTAREA PARAUTEI DESHISE
Un plior sau un instructor v eplic sistemul parautei cana
este aepliat. eti invta punctele comune ale echipamentului
ae paraut i cerintele ae intretinere in categoria .
Asamblarea i intretinerea sistemului ae eliberare cu trei inele
este cuprins in categoria .
1. Plierea este o operatie de identiIicare si organizare a
parasutei.
2. IdentiIicare:
a. parasuta etractoare, cordul si sistemul de colapsare
. sac de deschidere si alte dispozitive
c. atasarea parasutei etractoare
d.etradosul si discutati diIeritele caracteristici ale -111 (0-3
cIm) si porozitatea zero.
e. entite de plia
I. intradosul
g. ordul de atac (ot)
h. ordul de Iuga (coad)
i. centrul cozii (etichet de avertizare sau entita)
. stailizatori
Sectiunea 4- Categoria E - Continuare
. eticheta sau logo-ul Iaricantului (pentru a identiIica celulele
laterale)
l. locae pentru slider
m. travee incarcare sau neincarcate
n. suporturi incrucisate
o. A, , , D, si suspante de pilotare
p. suspante n casacd, inclusiv suspante de pilotare
. slider si gaurile sliderului
r. conector veriga si protectii de verigi
s. chingi si sistem de locare
3. Recapitulati si discutati (de preIerint cu un pliort AA) AR
Partea 105.3.a si (Sectiunea 9-1 a acestui manual).
a. cine poate plia o parasut principal
. ct de des treuie pliat
c. supravegherea de ctre un plior a celor necaliIicati
PREGATIREA AERONAVEI
Urmrind pregatirea pentru elevii de ategorie E trateaz
interactiunea dintre sritori, aeronava si piloti:
1. Viteza aerului suIicient este necesar pentru zor; cci Ir
ea, aripa aeronavei se opreste.
2. reutatea
a. Limitele greuttii aeronavei sunt speciIicate n manualul
aeronavei si alte documentatii si nu treuie depsite, conIorm
legii.
. reutatea include:
(1) carurantul
(2) ocupantii
(3) echipamentul de parasutism
() altele (locurile parasutistilor, sistemul de oigen, etc.)
c. reutatea treuie calculat la Iiecare ncrcare a avionului.
3. Distriuirea greuttii (centrul de gravitate)
a. reutatea din aeronava treuie distriuit n limitele centrului
de greutate stailite pentru zor.
. Limitele sunt pulicate n manualul aeronavei si alte
documente.
c. Pilotul treuie s calculeze si s monitorizeze distriuirea
greuttii pentru Iiecare zor.
d. Sritorii care se misc n interiorul aeronavei pot provoca
depsirea limitei de greutate.
(1) n aeronavele cu o us la spate, unii sritori treuie s
rmn n Iat grupati mpreun lng us.
(2) rupurile mari care plnuiesc s ias mpreun ar treuie s
l anunte pe pilot.
. enturile de sigurant
a. previn leziunile n caz de urgent
. mentine greutatea n limitele centrului de greutate
5. Sritorii n aIara aeronavei
a. pot loca traiectoria aerului pe supraIetele de control
. pot aduga o deriv care Iace ca mentinerea vitezei aerului s
Iie mai diIicil
c. nd Ilotorii (cei care sunt n aIara aeronavei, aza de lucru)
sunt n eterior, sritorii treuie s sar rapid pentru a reduce
eIectul derivei.
. Aplicati conceptul de greutate, de echiliru si rezistenta
aeronavei al aerodromului.
7. Procedurile de urgent ale aeronavei
8. Discutiile asupra sectiunilor AR 91 mentionate n acest
maual (Sectiunea 9-1); doar sectiunile reIeritoare la parasutism
sunt incluse acolo.
c. pierderea de altitudine mai accentuat ntr-un vira
d. poate continua planarea dup intentarea opririi controlate
urmand un vira
e. o deschidere mai nceat, mai putin previziil (unele modele)
I. o cursa a mnerelor de comand mai scurt (unele modele)
g. puntc de oprire mai rapid si mai arupt (unele modele)
3. Viteza punctului de oprire al oricrei aripi creste o dat cu
ncrcarea mai mare a aripei.
a. mai mult greutate suspendat
. manevre ruste, cum ar Ii Irnarea grea dup o planare
. olosirea RSL-ului si limitari (SIM Section 5-3).
1. Vntul
a. Elevii sunt limitati la m/s (,5 m/s pentru parasutele de
rezerv rotunde).
. Un STA USPA pot conditiona elevii s sar pe vnturi mai
puternice (vezi Sectiunea 2-2 asupra conditionrii SR, n ceea
ce priveste procedurile).
c. Parasutistii licentiati treuie s ai discernmnt.
2. AA pulic regulile pentru inspectiile periodice si sistemul
de repliere a parasutei principale si a rezervei, regsite la AR
105.3.a si (Sectiunea 9-1 a acestui manual).
F. VIZAREA SI APARATUL DE ZBOR
1. Asistati la pregatirea aeronavei (insert).
2. Vizarea (pilot sau instructor)
a. cun s cititi un tael cu valorile vntului pe nltimi
. directia magnetic
c. procedurile traseului saltului
SUNTETI DEA MEMBRU USPA
United States Parachute Association reprezint si activeaz
pentru parasutisti ca tine.
USPA mentine recunoastereainitierii in parasutism AA,
programe de antrenamente, licentiere si caliIicar, urizeaz
competitii si multe altele. a memru USPA, sunteti asigurat cu
asigurare de rspundere civil Iat de terti si asigurare de
parasutism pentru distrugerea propriettii.
Avem nevoie de participarea voastr pentru a pstra o relatie
strns ntre parasutisti. V rugm s contactati aerodromul
local, sau s vizitati site-ul .uspa.org, sau s sunati la (50)
0-970.
d. corectarea vizarii
(1) manual (semnalizarea cu minile, lovirea usoar a umrului)
(2) electronic (taste si lumini de vizare)
(3) veral
3. EIectul vnturilor asupra coorrii parasutei
a. parasut cooar aproimativ 300 m pe minut.
. mprtiti altitudinea de la deschidere cu 300 m pentru a
determina durata coorrii, e., 900 m trei minute de coorre.
c. Estimati n mile pe minut lungimea derivei n timpul
coorrii, ca n Taelul -E.1: convertiti milepe ora in mile pe
minut si multiplicati timpul cu trei minute (aproimativ 300m
coorare pe minut)
. alculati deriva cu parasuta de la 900 m, azat pe media
dintre vnturile cunoscute si o vitez de coorre a parasutei de
300 m pe minut, pentru a alege punctul de deschidere corect
eemplu (Taelul -E.2):
vinturi (vizibilitate si observati
Altituine Directie Viteza
000 AGL 20
supraata 20 4
meia 270 5
olositi Taelul -E.1 pentru a estima deriva parasutelor timp de
trei minute coorare in vant mediu de ,5 m/s
Deriva
Desciere Timp Distanta Directie
00m 3 min mil in 270
*ae la nivelul solului
tabelul 4-E.2. meaia airectiei vantului si vite:a, estimea:a
aeriva aupa aeschaere la 00 metrii aeasupra solului
a. timpul de coorre al parasutei de la 900 m (la 300 m pe
minut): trei minute
. deriv total (necontrolat)la mile pe minut: 3/ mile
c. punctul de deschidere ideal: 3/ mile la vest
5. servati si ntreati parasutistii care au srit anterior care
sunt conditiile vntului si ale locului.
. Pocedurile parasutitstilor pe traseul coorrii
a. Pilotul hotreste cnd poate Ii deschis usa si cnd preIer s
actioneze usa.
. Priviti n os pentru
(1) a veriIica prezenta norilor
(2) a veriIica prezenta aeronave
(3) veriIicati dac traseul saltului este corect
c. nd pilotul v d acordul, s sriti, veriIicati dac
aeronava se aIl la distanta dorit de zona de cdere si ncepeti
procedurile de salt.
7. Asigurati-v comunicarea pentru corectarea vizrii cu autorul
pilotului nainte de zor.

CATEGORIA E PASII SALTULUI IN
CADERE LIBERA
PLANUL SALTULUI : TONOU SI REVENIRE
Asistati la vizare.
Salt in usa.
Tonou.
Tonou (sau alte manevre e pierere a irectiei.
Continuati acrobatiile pna la 500 m.
Altituine arcuire picioare relaare upa iecare manevra.
Semnal cu mna la 400 m.
Descieti la 300 m.
PLANUL SALTULUI 2: RANVERSRI SI
LOOPINGURI
Asistati la vizare.
Salt optional.
Eecutati acrobatiile necesare stanar pana la 500 m.
Veriicarea altituinii upa iecare manevra
Semnal cu mna la 400 m.
Descie-ti la 300 m.
CATEGORIA E TRASEUL ZBORULUI
CU PARASUTA
Frnati la piept la o viteza meie i mentineti.
Reveniti la zborul complet timp e zece secune.
Frnati la piept la o viteza mai mare i mentineti.
Frnati la piept la o viteza mai scazuta i mentineti.
Frnati la sol la o viteza meie si mentineti.
Frnati la oluri la o viteza mai rapia i mentineti.
Frnati la oluri la o viteza mai scazuta i mentienti.
Frnati la umeri la o viteza meie i mentineti.
Frnati la umeri la o viteza mai rapia i mentineti.
Frnati la umeri la o viteza mai scazuta i mentineti.
Evaluati cea mai eicienta rnare n unctie e riicarea cea
mai putrenica care poate i sustinuta (vizarea punctului
optim e aterizare.
Initiati cel mai bun tip e rnare la un cap easupra
pamntului.
Continuati sa rnati pentru a mentine o planare constanta
pna la aterizare.
Evaluati naltimea rnarii potrivit rezultatelor aterizarii.
CATEGORIA E ECIPAMENT
Orientare spre escierea parautei
CATEGORIA E VIZAREA SI AERONAVA
Pregatirea aeronavei
CATEGORIA E NOTELE
INSTRUCTORULUI :
Fiecare elev ar trebui sa completeze initierea proceurilor
legate e ecipament vizare i aeronava nainte e a avansa
la categoria F.
Atunci cn e posibil un plior FAA ar trebui sa eectueze
emonstratiea cu parauta escisa i sa recapituleze
proceurile e pliere FAR.
Atunci cn e posibil un pilot pentu lansari ar trebui sa
eectueze pregatirea aeronavei i sa recapituleze sectiunile
reeritoare la aceasta ale FAR .
CESTIONAR CATEGORIA E
Aplicat upa eectuarea salturilor in aceasta
categorie.
1. e se ntmpl cu viteza de cdere a unui sritor atunci cd
eecut tonouri, loopinguri sau alte manevre de acroatii
aeriene
se mreste
(Rezumat categoria E)
2. e se ntmpl cu un altimetru cnd se aIl n punctul de
turioane al sritorului
nu d valori eacte
(Manualul parasutistului 5-3...I )
3. are este cea mai un metod de a reveni dintr-un punct de
oprire la o planare complet
Ridicarea usoar a comenzilor de pilotare.
. Descrieti un punct de oprire aerodinamica aplicat la parasuta
arip.
situatie constant de planare redus si o vitez mrit a coorrii
5. nd are loc un punct de oprire dinamic
la sIrsitul unei Irnri cnd parasutistul ncepe s Iie tras n
spate de parasut
. e se ntmpl dup un punc de oprire dinamic dac coada
este mai os dect otul
angaarea
7. are este cea mai un metod de a determina viteza si
adncimea optim a Irnrii parasutei n vederea aterizrii
Eersati diIerite viteze de Irnare la diIerite adncimi ale
Irnrii.
8. Descrieti procedura de aterizare pe vnt puternic.
Stati ine cu vntul din spate de orice ostacol, reveniti cu Iata
la vnt, deconectati RSL, aterizati cu PL, trageti complet n os
un mner de comand, iar dup aterizare, largati dac este
necesr.
(ontur categoria E)
9. te suspante A are o parasut cu nou celule
zece
(Prezentarea parasutei deschise de categoria E)
10. La ce parte a parasutei se leag suspantele de pilotare
(suspantele de Irnare)
coada sau ordul de Iuga
11. e suspante trec prin gaurile din spate ale sliderului
, D, si de Irnare
(Prezentareaa parasutei deschise de categoria E)
12. Unde este atasata parasuta etractoare de voalura
Pe etradios in centru
13. ine poate s plieze o parasut principal
Pliorul AA, persoana care sare cu parasuta, persoana de su
supravegherea pliorului
(AR 105.3)
1. t de des treuie pliata parasuta principal si cea de
rezerv
la Iiecare 120 de zile
(AR 105.3)
15. ine comand aeronava
pilotul
(AR 91.3.A)
1. Mentionati dou motive pentru atasarea centurii de sigurant
n aeronav
pentru a mentine echilirul corect;
protearea n caz de prutire
(Pregatirea aeronavei din categoria E )
17. ine este responsail pentru ca aeronava s zoare n
conditii de sigurant
pilotul
(AR 91.7.
18. La ce altitudine MSL esteoligat pilotul unei aeronave
depresurizate s respire oigen suplimentar
700m
(AR 91.211.A.2)
19. Deasupra crei altitudini MSL treuie s li se Iurnizeze
oigen suplimentar tuturor ocupantilor unei aeronave
depresurizate
5000 m
(SIM 2-1.L; AR 91.211.A.3)
20. ntr-un aparat de zor cu usa de iesire n spate, ce treuie s
Iac sritorii pentru a mentine echilirul n timpul procedurilor
de salt
S rmn n Iat pn cnd vine rndul grupului lor s sar.
(Pregatirea aeronavei categoria E)
21. are este cel mai mare pericol ntlnit de un parasutist cnd
zoar conIorm schemei parasutei
alte parasute
(rezumatul categoriei E)
22. are este cea mai un metod de a evita coliziunea ntre
parasute
Vedeti-i si rmneti la distant de ceilalti parasutisti.
(Rezumatul categoriei E)
23. um Iunctioneaz RSL
Iormeaz o legtur separail ntre chinga principalei si
comanda manual a rezervei astIel nct largarea parasutei
principale activeaz parasuta de rezerv, dac RSL este conectat
(SIM 5-3.)
2. e s-ar ntmpla dac chinga principalei atasat la RSL se
rupe
Parasuta de rezerv se deschide o dat cu principala nc atasat
de cealalt ching.
(SIM 5-3..)
25. are este cea mai un metod de a mpiedica chingile s se
rup
veriIicarea si ntretinerea; plierea corect, intinderea suspanteror
ordonate si deschiderea echilirat, toate mpiedic deschiderea
Iortat
(SIM 5-3.)
2. Numiti o metod de mpiedicare a dulei deschideri.
ricare din urmtoarele:
Deschideti parasuta principal la altitudinea corect pentru a
evita activarea AAD.
ncepeti procedurile n caz de deIectiune la o nltime destul de
mare pentru a larga n sigurant si a evita activarea AAD
Mentineti si operati corect parasutele etractoare deschise
manual, mai ales cele care se pot colapsa.
Proteati-v echipamentul nainte de salt pentru a evita ca
mnerele si cuiele s Iie lovite s se desprind.
Mnuiti delicat zona de activare a AAD
(Rezumatul categoriei E)
27. are este cea mai un actiune n cazul a dou parasute
deschise
a. iplan
Delocati comenzile doar la parasuta din Iat si pilotati cu gri
acea parasut; PL.
. Umr la umr
Delocati comenzile doar la parasuta dominant si pilotati cu
gri acea parasut; sau delocati RSL (dac aveti timp) si
largati; PL.
c. Donplane
Dezactivati RSL (dac aveti timp) si largati.
(SIM 5-1.E)
CATEGORIILE F-G APTITUDINI DE PARASUTISM N GRUP
Parasutismul este un sport pentru individualisti crora le place
s gandeasca impreuna. n prima parte a programului integrat
de USPA pentru elevi, categoriile A-E, v-ati concentrat pe
aptitudinile necesare supravietuirii n cderea lier: control
stailizat, deschiderea parasutei la altitudinea corect,
aterizarea ntr-o zon Ir ostacole, si utilizarea
echipamentului.
elelalte trei categorii, -H, v pregtesc pentru un control
avansat al cderii liere. Lucru si mai importan de altIel, v
pregtiti pentru parasutismul n grup n cdere lier si cu
parasuta.
Procesul de educare continu ailitatile in zorul cu parasuta,
echipamentul si legate de aeronava, esentiale sigurantei. n
curnd, veti promova cursul si veti deveni independent si Ir
supraveghere. Recapitularea detaliat continu lund de
asemenea n considerare procedurile de urgent prezentate n
cursul primului salt.
u asistenta direct a altor memri caliIicati, cum ar Ii
antrenorul USPA, instructorul USPA continu s supravegheze
pregatirea voastr si s nregistreze progresele pe durata
salturilor de antrenament care au mai rmas pn la otinerea
licentei USPA A.
Prtile de cdere lier din categoriile pn la H se reIer la
tehnica si aptitudinile de zor in grup. Su supravegherea unui
instructor USPA, un antrenor USPA v poate anterna pentru
aptitudinile de cdere lier la aceste ultime trei categorii si s
v acompanieze n cderea lier.
Dup ncheierea antrenamentului si a salturilor la sIrsitul
categoriei H, v puteti nscrie pentru un salt de veriIicare pentru
licenta USPA cu un instructor USPA.
CATEGORIA F - INTRODUCERE
Tracing - Zorul orizontal este o aptitudine sdiving de az de grup care permite
parasutistilor s otin o separare suIicient de cdere lier pentru o deschidere n
sigurant. Este o aptitudine att de important nct antrenamentul de cdere lier din
aceast categorie este consacrat n ntregime tehnicilor de zor orizontal.
Pentru a ncepe, n timp ce te supraveghezi pe tine nsuti n cderea lier, practic
elementele de az ale pozitiei delta, primul pas ctre un zor orizontal plat. Antrenorul
USPA va evalua si va raIina aptitudinile voastre de zor orizontal n cadrul salturilor din
categoriile si H. Evaluarea zorului orizontal Iace, de asemenea, parte din saltul de
veriIicare a licentei A cu Instructorul USPA.
Pilotarea voalurii ncet si eIectuarea de virae netede, de pstrare a altitudinii este o
aptitudine important care v poate salva de o aterizare diIicil ntr-o zon ngust.
Veti nvta mai multe despre procedurile independente de prindere a manerelor avionului la
iesire din urgent . Recapitularea urgentelor include recunoasterea liniilor de inalta
tensiune, evitare si procedurilor de aterizare. n cursul acestei categorii, Iostii elevi A ar
treui s Iac practice degaarea si deschiderea de la 1800 m nltime, urmat de un salt cu
degaare si deschide de la 1200 m, dup cum este necesar pentru otinerea unei licente A.
Pn acum, sunteti gata s nvtati cum s pliati parasuta si ar treui s ncepeti lucrul cu un
plior instructor.
Personalul continu s consolideze cunostintele voastre despre procedurile aeronavei cu
privire la traiectul saltului cu accent pe separarea dintre grupurile care eist pe aceeasi
distant. nvtati, de asemenea, procedurile speciIice pentru coordonare cu pilotul sau cu
instructorul n cazul unei urgente al aeronavei.
TOTI ELEVII
- dou salturi cu zor orizontal
FOSTII ELEVII AFF
Dou salturi cu degaare si
deschidere
DESCIDEREA MINIM
RECOMANDAT
1200m
SALT SI CDERE LIBER
trei secvente cumulate de zor orizontal: zor orizontal timp de
zece secunde ntr-un unghi de 30 de grade al directiei
planiIicate, virati 180 de grade si zurati orizontal inapoi zece
secunde
dou salturi cu degaare si deschidere (eIectuate dea de Iostii
elevi IAD si automat)
PARASUTA
patru virae cumulate de 180 de grade cu parasuta si
pilotarea cu Irne trase
apropiere Irnat si aterizare unei voaluri ce permite o
aterizare Irnat sigur.
Dou aterizri cumulate Ir asistent n limita a 25 de
metrii de la tinta planiIicat (salturi de la categoriile
anterioare iau n considerare cerintele de precizie)
ECIPAMENT
Un plia complet cu asistent
eIectuati o veriIicare a echipamentului inaintea saltului pentru
un alt parasutist echipat complet si gata de salt.
VIZARE SI AERONAVA
- vizarea din avion, inclusiv toate procedurile, cu un minim de
asistent.
CESTIONAR ORAL
studierea USPA SR pentru titularii unei licente A
(Sectiuni 2-1.; .2;.2;H.1.a, H.2 si H.3; .5 si L din
SIM)
studierea conditiilor, cerintelor si privilegiilor USPA
pentru titularii unei licente A (Sectiune 3-1 din SIM)
studierea recomandrilor USPA cu privire la pregtirea
periodic (Sectiune 5-2 din SIM)
studierea Sectiunii 5-1 din SIM recapituland
procedurile de aterizare pe liniile de inalta tensiune
studierea recomandrilor USPA cu privire la separarea
de grup pe durata traiectoriei saltului (Sectiune 5-7 din
SIM)
citirea manualului parasutelor principale si de rezerv
si pentru hamuri si capot utilizate pentru salturile din
aceast categorie
CATEGORIEA F
CATEGORIEA F: OBIECTIVE DE NVTARE SI PERFORMANT
introducere la zorul orizontal
dou operatii de degaare si deschidere (Iostii elevi
A)
virae Irnate, apropieri si aterizri
etinderea planrii
recapitularea aterizarii pe liniile de curent electric
pliere cu asistent
veriIicarea echipamentului celorlalti
procedurile care urmeaz inactivitatea
directia vntului si punctul de salt
esalonarea grupurilor n timpul saltului
Initierea zorului orizontal cu o pozitie delta
Mai nti localizati un punct pe orizont
Intindeti usor amele picioare complet pentru a initia o miscare
de naintare
ontrol n pozitia delta si pozitia de zor orizontal:
nclinati un umr usor n directia viraului pentru a Iace corectiile
de directie (tehnica instructorului poate varia)
EIectuati doar corectii mici
Intindeti ncet trunchiul prin ndreptan umerii nspre urechi si
aplatizati-v arcuirea
Intindeti complet ratele n lateral si apoi duceti-le n spate la un
unghi nu mai mare de 5 de grade de coloana verteral si
aliniati-le la nivelul soldurilor (tehnica instructorului poate varia)
PerIectionati pozitia delta plata ntr-o pozitie de zor orizontal
Dup ce ati Iiat o directie ntr-o plonare de naintare pozitiv,
intindeti complet amele picioare cu genunchii locati si cu
vrIurile picioarelor ntinse
Rigidizati corpul usor ntr-o arcuire usor inversa, mpingnd n
os si nainte usor cu umerii, n timp ce mentineti minile la
nivelul soldurilor
Austati-v n mod continuu pozitia corpului pentru a intampina
eIectiv curentul relativ
Procedura de practicare a zorului orizontal
Parasutistii eperimentati aloc, de oicei, doar cinci la zece
secunde pentru a otine o separare adecvat
Practicati intrarea si perIectionarea zoruui orizontal nainte timp
de zece secunde, inversand directia si repetati-o
Siguranta saltul in zor orizontal
Zurati eact perpendicular pe traiectoria saltului pentru a-i evita
pe ceilalti n susul si n osul liniei de zor
PlaniIicati ntotdeauna plonri de zor orizontal avnd n minte
eistenta altor grupuri
nvtati mai nti s controlati pozitia delta orizontal pe directie,
apoi dezvoltati tehnicile pentru vitez
Degaeaz si deschide (doar elevii A elevii IAD si automat
au ndeplinit dea conditia degaeaz-si-deschide din ategoria
.)
operatie degaeaz si deschide este utilizat pentru iesirile de
urgent si pentru salturile preplaniIicate la altitudine oas.
Utilizati o tehnic de salt Iamiliar, stail.
Prezentati soldurile in curentul relativ si eecutati procedurile
normale de deschidere ( Ir semnalizare cu mainile) pentru
deschidere n decurs de cinci secunde de la salt.
Asteptati-va ca parasuta se va deschide n relatie cu curentul
relativ, nu deasupra ca de oicei.
Secventa const ntr-o degaare si deschidere la dou altitudini
(1) mai nti la 1800 m
(2) n caz de succes, de la 1300 m
B. PARASUTA
1. Virae Irnate
a. eIectuate corect, viraele Irnate determin cea mai rapid
modiIicare de directie cu cea mai mic pierdere de altitudine
. Un vira Irnat poate Ii cea mai un alegere atunci cnd este
necesar o modiIicare de directie rapid
(1) atunci cnd ntlniti rusc un alt parasutist cu parasuta sau pe
cineva n zona de aterizare
(2) recunoscand un ostacol
(3) cnd sunteti prea os pentru a v reveni dintr-un un vira n
plin zor
Practicati viraele Irnate
(1) de la viteza cea mai sczut la care parasuta va zura, ridicati
un mner de comand usor pentru a determina o modiIicare de
directie n directia opus.
(2) ncercati s modiIicati directia ct mai repede posiil
Ir(3) alans sau oprire
Sectiunea 4-
2. Utilizati comenzile pentru a atinge planarea maim si o
coorre minim
a. La scheme de planare slae, coorrea minim poate ncepe
aproape de umatatea pozitiei de Irnare
. La scheme cu planare ridicat, coorrea minim poate ncepe
mai aproape de pozitia de Irnare cu comenzi la trei ptrimi sau
chiar anterior unui punct de angaare (zor cu spatele)
c. Anumite parasute otin o coorre minim prin utilizarea
chingilor spate n locul mnerelor de comand
d. oorrea minim de sustinere (plutirea)
(1) permite parasutistului s rmn deasupra altor parasutisti la
coorre
(2) permite parasutei s acopere o distant mai mare
3. Recunoaste-ti si austati pentru un minim de coorre si o
panta de planare maim
a. Priviti nainte la punctul de la sol care nu pare nici s se ridice,
nici s se adnceasc n cmpul vizual.
(1) rice n Iata acelui punct pare s cada.
(2) rice dincolo de el pare s se ridice
(3) Acel punct este punctul de aterizare proiectat pe panta de
coorre curent a parasutei
. Trageti comenzile n os usor pentru a vedea dac punctul
stationar se ndeprteaz
(1) Dac da, panta de coorre s-a aplatizat
(2) Parasuta va acoperi o distant mai mare.
c. Repetati pn ce punctul ncepe s se apropie, apoi ntoarceti-
v n pozitia maim de planare pe care tocmai ati stailit-o.
. Atunci cnd zurati cu vnt de spate n planare maim :
a. Deoarece vntul descreste la altitudini mai oase, panta de
plutire se va deteriora
. Zona de aterizare eIectiv va Ii mai aproape dect ati anticipat
initial.
5. IntensiIicati planarea atunci cnd zurati mpotriva vntului
a. n vnturi de intensitate redus, poate muntti distanta
. n vnturi de intensitate mare, poate reduce si ncetini parasuta
prea mult cu vntul de Iat.
. Schema Irnat si apropierea aterizrii
a. Zurati o schem ntreag de aterizare cu comenzile cel putin
la umtate, pentru a staili eIectul pe panta de coorre
. PlaniIicati o schimare n panta de coorre
(1) un model cu o plutire mai mica poate necesita o schema mai
mica atunci cnd se zoar Irnat
(2) un model cu o plutire mai mare poate necesita o schema mai
mare atunci cnd se zoar Iranat; etindeti apropierea Iinal
pentru a evita depsirea tintei.
c. Zurati apripierea Iinal cu comenzile ntre o ptrime si la
umtate
d. rnati cu atentie din pozitia Irnat
(1) Practicati la nltime pentru a evita oprirea
(2) Pentru a otine cea mai un Irnare, poate Ii necesar o
miscare mai scurt, mai rapid, initiat mai os spre sol
(3) prirea poate aprea mai arupt
() Planuiti pentru PL.
e. parasut mai mic poate coor prea rapid cu Irnele trase
pentru o aterizare Irnat n sigurant.
7. Acumulati dou aterizri Ir asistent n limita a 25 de metri
de la tinta planiIicat.
URGENT
1. Recunoasterea si evitarea liniilor de electicitate
a. Asteptati-v la linii energie elecrica de-a lungul drumurilor,
ntre cldiri, pe crri n pdure si n locuri aleatorii
. ercetati la Iiecare 150 de m de coorre ntr-o zon de
aterizare neIamiliar si cercetati n mod continuu su 150 de m
2. Procedurile de urgent la aterizare pe linii de energie (hamuri
de simulare) : A se vedea Sectiunea 5-1 din prezentul manual
D. ECIPAMENT
1. Pliati cel putin o parasut cu asistent din partea unui plior
cunosctor
2. Discutati cele mai importante puncte n ceea ce priveste
plierea:
a. suspantele drepte si la loc n centrul pliaului Icut
. Slider-ul n sus
c. Suspante intinse si strnse previne deschiderea prematur a
suspantelor
3. EIectuati o veriIicare a echipamentului inaintea saltului la alt
parasutist care este complet echipat
a. VeriIicarea celor trei n Iat
(1) ansamlul de trei inele (si RSL)
cele trei puncte de prindere a hamului pentru chingile ansamlu,
austarea traseului si corect si Ir rsuciri
cele trei mnere de operare activarea principalei, largare,
rezerva
. VeriIicare cuielor de nchidere din spate a sistemului, de sus in
os
(1) cui de rezerv cel putin umtate introdus (si AAD pornit)
(2) cui principal total asezat
Sectiunea 4- Categoria F - Continuare
(3) miscarea calului comenzii manuale sau diriarea corect a
cordului
() n caz de parasut colapsiula, veriIicati Iereastra indicator
(5) mnere de activare la loc
c. VeriIicare echipament personal (SHA)
Shoes - ncltminte legat, Ir crlige
Halmet- casc de protectie potrivit si reglat
Altimetru setat la zero
oggles - ochelari de protectie strnsi si curati
loves- mnusi usoare si mrimea corespunztoare
Studiati SR a USPA aplicail la detintorii de licent A USPA,
inclusiv sectiunile 2-1.; .2; .2; H.1.a,2 si 3; .5 si L.
Studiati recomandrile USPA cu privire la antrenament in urma
perioadele de inactivitate, Sectiunea 5-2 din acest manual.
F. VIZARE SI AERONAVA
Nota. aceast sectiune ar trebui conaus ae un pilot ae lansari
sau ae un Instructor UPA.
Actionare Ir un instructor recunoscut USPA pe durata
operatiilor de salt de rutin si a urgentelor aeriene
Persoana care vizeaz urcarea este de oicei un instructor
La avioanele mai mari, instructorul ar treui s staileasc un
lant eclusiv de comunicare cu pilotul.
un asistent de comunicare ar treui s poat comunica direct cu
pilotul si cu instructorul n mod simultan;
alti parasutisti nu ar treui s se implice n comunicarea dintre
pilot, asistentul de comunicare si instructor.
2. Recapitularea procedurilor de iesire la altitudine oas:
a. Instructorul treuie s staileasc dac parasutistii se aIl
deasupra unei zone de aterizare sigure si va comunica aceste
inIormatii pilotului.
. Stailirea unor altitudini Ierme la care se vor lua anumite
decizii la nivelul aeronavei n caz de urgent (politica DZ
Drop Zone-Aerodromului):
altitudine su care toti parasutistii vor ateriza cu avionul
altitudine su care toti parasutistii vor sri Iolosindu-si parasutele
de rezerv
altitudine su care toti parasutistii vor sri si-si vor Iolosi imediat
parasutele principale
c. Parasutistii treuie s mentin centraul avionului, mai ales n
timpul procedurile de iesire n caz de urgent.
3. EIectul directiilor diIerite ale vantului la punctul de salt:
a. scdeti viteza vantului de pe directia de zor al avionului din
timpul saltului (dac se zoar n directia vntului) din viteza
avionului pentru a staili viteza la sol.
. La salt, parasutistii sunt mai nti aruncati nainte
(aproimativ 350 m in cazul vnturilor calme, mai putin n cazul
vnturilor de Iat) din viteza rezidual a avionului, iar apoi cad
direct n os sau aruncati spre tint.
c. Vnturile pe inaltimi vor Iace parasutistii care cad lier s
pluteasc n deriv n Iunctie de puterea si de directia vntului.
d. Intensitatea vnturilor descreste, de oicei, la altitudini mai
oase.
e. Media vitezei si directiei vnturilor de la altitudinea de iesire
pn la 1000 m AL estimeaza deriva in cadere liera. A se
vedea eemplul din Taelul -.1 pentru zona de cdere la
nivelul mrii:
Altitudine Directie Viteza (m/s)
1.000 250 3
2.000 20
3.000 270 7
.000 290 10
Medie: 270 ,5
(Not. 6,5 m/s 30 m pe minut)
Tabel 4-F. Faceti meaia vanturilor pe inaltimi. Not. eaiei
fortei i airectiei vanturilor functionea: suficient in conaitii
obinuite ae salt. O anali: vectoriala furni:ea: re:ultate mai
precise.
(1) daca zurati in traseul saltului cu vant de Iata, Iolositi directia
medie de 270 de grade.
(2) Inaintarea avionului arunca aproimativ 200 00 metrii cu
vnt de Iata care variaz de la calm la moderat.
(3) Parasutistii cad pentru un minut, plutind n deriv 00 m pe
minut pentru 00 m de deriv cu vnt de Iata .
() Deoarece inaintarea din aruncare si deriva in cadere lier
aproimativ se anuleaz reciproc, punctul ideal de salt este
aproimativ deasupra punctului ideal de deschidere n acest
eemplu.
. Separarea grupului pe traseul saltului (a se vedea Sectiunea 5
7 din acest manual).
5. EIectuati toate sarcinile pe traseul saltului cu un minim de
autor, inclusiv
a. operarea usii (dac pilotul permite acest lucru)
. monitorizarea evolutiei traseului saltului
c. directionarea pilotului spre punctul corect
d. alegerea punctului corect de salt
Sectiunea 4- Categoria F - Continuare
CATEGORIA F PASII SALTULUI
IN CDERE LIBERA
PLANUL SALTULUI : TRACING -
ZBOR ORIZONTAL
Vizare cu un minim e autor.
Alegerea pozitiei e salt.
Delta timp e 0 secune vira e 0 e grae
rentoarcere.
Veriicarea altituinii.
Repetare pna la 2.000 m
Semnal in mana i escieti 200 m.
PLANUL SALTULUI 2: DEGAEAZ
SI DESCIDE DE LA 00 M
(NUMAI PENTRU FOSTII ELEVII AFF
(OP POP
Salt ecilibrat.
Initierea escierii parautei n ecurs e cinci
secune.
PLANUL SALTULUI 3: DEGAEAZA
SI DESCIDE DE LA 200 M
(NUMAI PENTRU FOSTII ELEVII AFF
Salt ecilibrat.
Initierea escierii parautei n ecurs e cinci
secune.
CATEGORIA F PASII ZBORULUI
CU PARASUTA
Descoperirea punctelor e ranare.
Descoperirea celei mai plate planarii cea mai
usoara coborre.
Eectuati o rnare pornin cu comenzile trase.
Ientiicati toate liniile e curent electric in zona
pe parcursul coborrii.
Zburati o scema e aterizare rnata.
Aterizare rnare cu comenzile trase (cu parauta
potrivita.
CATEGORIA F ECIPAMENT
Pliati cu autorul altei persoane.
CESTIONAR CATEGORIA F
Administrat nainte de eIectuarea sriturilor la urmtoarea categorie:
1. are este cel mai un mod de a schima directia de zor a
parasutei n timp ce se pstreaz altitudinea cea mai nalt
Virae Irnate
(Descriere ategoria )
2. e se ntmpl dac parasuta este controlat prea n
proIunzime de Irne
Se opreste
3. Descrieti diIerenta dintre Irnare de la comenzi la umtate si
planare deplin
rnarea de la comenzi la umtate o miscare mai rapid,
miscarea este mai scurt, iar oprirea survine mai devreme.
. um aIecteaz pozitia de Irnare de la comenzi la umtate
zorul parasutei
ncetineste coorrea, schim directia de planare
5. e este o cale de planare
Unghiul la care parasuta cooar spre punctul stailit de
aterizare.
. um v stailiti calea de planare
Priviti nainte pentru a gsi punctul la sol care pare s nu se
ridice sau s cooare.
7. um aIecteaz vntul calea de planare
alea de planare va scdea pe msur ce vntul descreste cnd
se zoar n directia vntului. alea de planare va scdea pe
msur ce viteza vntului creste cnd se zoar n directia
vntului.
8. um este corectat directia pe parcursul zorului orizontal
Impingeti un umr usor n directia de virare.
9.nt eIectuati zoruri orizontale dintr-un avion mare, de ce
este important s v deprtati perpendicular pe directia de zor a
avionului pe traiectul saltului
Pentru a evita alte grupuri din Iat si din spate
10. are este viteza la sol a saltului dintr-o aeronava cu viteza
aerului de 90 de noduri cnd zoar pe directie contrar unui
vnd de Iat de 50 de noduri la iesire
0 de noduri
(PlaniIicare nainte de zor)
11. um pot asigura parasutistii o separare adecvat ntre
grupurile care ies din aeronava
Msurati separarea n Iunctie de pozitia deasupra solului
(SIM Sectiunea 5 7)
12. are sunt cele mai importante trei aspecte n plierea
parasutei principale
Suspante drepte si la loc n centru, sliderul este sus, suspante
intinse si Iiate.
13. um puteti spune dac RSL se situeaz corect pe rut
S Iie calea liera de la caraina pina la inelul de ghidare.
1. are este marca si modelul sistemului parasutei cu care
sriti
parasut principal
Sistem de ham si container
Dispozitiv de activare automat
(date la echipament)
Instructor
15. are este altitudinea minim de deschidere permis pentru
elevii parasutistii detintorii de licenta A
1.000 m
(SIM 2-1 g)
1. are sunt vnturile maime admise pentru parasutistii
nceptori
,2 m/s
(SIM 2-1.)
17. Dac un parasutist cade timp de un minut prin vnturile la
nltime cu o medie de 1 m/s dinspre vest:
a. t de departe va Ii purtat de vnt parasutistul
Not: 28 m/s 100 m pe minut; iar apoi, 1 m/s 800 m pe
minut.
800 m
. nspre ce directie
est
18. Descrieti procedura de aterizare pe liniile de curent electric.
Evitati zona mai devreme n timpul coorrii, vira Irnat minim
necesar pentru evitarea liniilor de curent electric, aterizare
paralel cu liniile de nalt tensiune, aterizare Irnat, pregtire
pentru PLE; ncercati s atingeti numai o linie o singur dat;
asteptati pentru a primi autor si conIirmarea decuplarii curentul
si va rmne decuplat pn cnd operatiunile de recuperare s-au
Iinalizat.
(SIM 5-1.)
19. n cazul unei urgente a aeronavei care nu are elevi si
instructori la ord, cine va coordona procedurile dintre pilot si
ceilalti parasutisti de la ord
Saritor eperimentat sau vizator
20. n aerodromul vostru, care este altitudinea cea mai oas la
care pilotul le-ar cere parasutistilor s prseasc avionul n
timpul unei operatiuni de rutin de mimare a procedurii de
urgent n caz de deIectiune la motor
Politica Dz - aerodromului
(Instructor)
21. n caz de urgent la aeronava, care este altitudinea de salt
cea mai oas la care ar treui s v desIaceti parasuta principal
n loc de o a alege cea de rezerv
Politica scolii
(instructor sau pilot)
22. te salturi sunt necesare pentru licenta USPA A
25
(SIM 3-1.E, licenta A)
23. e-i permite licenta USPA A unui parasutist s Iac
S sar Ir a Ii supravegheat, s-si mpacheteze parasuta
principal, s se angaeze n salturi ca az ale grupului si s
eIectueze salturi n ap
(SIM 3-1.E, licenta A)
2. e treuie s Iac un parasutist detintor al licentei de tip A
pentru a-si recstiga acreditarea dup o perioad de inactivitate
de 10 saptamani
S eIectueze cel putin un salt su supravegherea unui detinator
de caliIicare instructionala USPA
(Sectiunea SIM 3-2, Instructa de Re-acreditare)
25. e ar treui s Iac un parasutist detintor al licentei A
pentru a-si redondi acreditarea dup o perioad de inactivitate
de patru luni
S eIectueze cel putin un salt ncepnd cu categoria D cu un
Instructor USPA A sau n ategoria cu un USPA-IAD
/automat sau cu un Instructor n Tandem nainte de a trece la
cderea lier nesupravegheat.
(Sectiunea SIM 5-2, Instructa de Re-acreditare)
CATEGORIA G - INTRODUCERE
Ailittile de cdere lier din ategoria se reIer la manevrele de parasutism de grup.
Sunt evidentiate aici pentru discilpina parasutismului de grup (zor plat sau pe urt), dar
pot Ii realizate si n alte orientri cu un Antrenor USPA care cunoaste aceste tehnici. Se
aplic, ns, aceleasi criterii de perIormant si avansare n ceea ce priveste manevrele,
docararea, desprinderea si realizarea separrii pentru o deschidere sigur.
n cadrul ategoriei , veti recapitula n detaliu procedurile de evitare si rspuns la
coliziunile cu alte parasute, care sunt ntotdeauna mai riscante n cazul salturilor n grup. n
prezent, ar treui s Iiti atent la traIic si pilotarea cu utilizarea chingilor spate nainte de a
deloca comenzile.
Dup deschidere, veti eplora domeniul de perIormante al parasutei aripa pentru a preveni
surprizele n apropierea solului. Eercitiile includ virae cu perIormante maime, virae spre
stnga si echilirarea aripii n timpul manevrelor pentru a evita rsucirea suspantelor. Veti
nvta s simtiti viraul.
Veti revedea modul n care treuie s evitati aterizarea n copaci si ce treuie s Iaceti cnd
aceasta devine inevitail.
n prezent, ar treui s pliati parasuta cu asistent minim, dar USPA recomand
supravegherea pn la otinerea licentei A. n timp ce eersati plierea, veti nvta cum s
veriIicati echipamentul pentru a vedea dac este uzat si cum s preveniti uzura. nainte de a
avansa, treuie s ntelegeti responsailittile tehnicianului AA, care ntretine maoritatea
pieselor.
Totii parasutistii treuie s respecte importanta diIeritelor conditii meteorologice, care
ncepe cu ntelegerea schemelor de az a si citirea semnelor de pericol al vremii. Un pilot
sau un instructor v nvat moduri practice de prognozare a conditiilor meteo care v-ar
compromite siguranta.
TOTI ELEVII
Patru salturi
NLTIMEA MINIM
RECOMANDAT PENTRU
DESCIDEREA PARASUTEI
1200 m
SALTUL SI CDEREA LIBER
Dou redocari de la 3 m Ir asistent
Dou redocri care necesit austare a ratei de cdere
Desprindere la altitudinea planiIicat Ir promptidudine
Degaati 15 m n limita a zece grade diIerent pe traiectoria planiIicat
PARASUTA
Patru virae reversiile cu perIormante maime
Dou aterizri neasistate n limita a 20 de metri de tint (salturile de la categoriile
anterioare conteaz n ceea ce priveste cerintele de precizie)
ECIPAMENTUL
pliere complet Ir asistent
AERONAVA SI VIZAREA
oordonarea aeronavei, inclusiv toate procedurile, Ir asistent
TEST ORAL
ititi si discutati recomandrile
USPA cu privire la aterizrile n
copaci (SIM Sectiunea 5-1.)
USPA pentru sritorii
eperimentati n ceea ce priveste
AAD-urile si RSL-urile (SIM
Sectiunile 5-3. si .)
USPA cu privire la coliziunile
dintre parasute (SIM Sectiunea
5-1.H)
USPA cu privire la conditiile
meteorologice (SIM Sectiunea 5-5)
USPA cu privire la salturile de
cdere lier n grup, SIM
Sectiunea -1
suplimentare ale USPA cu privire
la desprinderi din grup n cdere
lier din SIM Sectiunea -2.E.5
ititi si discutati AR 5.125-133
(standarde de perIormant pentru
autorizatiile tehnicienilor, tinerea
evidentelor si cerintele sigilarii)
ititi si discutati regulile AA cu
privire la plierea parasutelor
principale si a celor de rezerv
(AR 105.3.a si )
ititi si discutati regulile AA cu
privire la ntretinerea
dispozitivelor de activare automat
(AR 105.3.c)
CATEGORIA G:
CATEGORIA G: OBIECTIVE DE NVTARE SI PERFORMANT
Salt n grup
Pozitia placata
Micarea nainte i napoi
Austarea ratei e caere
Pornirea i oprirea
Docare
Virae cu parauta cu perormante maime
Recapitularea evitarii coliziunilor i raspunsului la
acestea
Recapitularea aterizarilor n copaci
Veriicarea ntretinerii ecipamentului
Conitiile meteorologice pentru parautiti
A. SALT SI CDEREA LIBER
1. Salt n grup
a. Eersati pentru climout si salt eIicient.
(1) iecare sritor dintr-un grup are o pozitie de iesire alocat si
treuie s cunoasc pozitia respectiv nainte de climout.
(2) Pozitia de salt treuie s includ pozitiile speciIice eacte ale
picioarelor si minilor n vederea unei pozitii de lansare optima
si asezarea soldurilor si memrelor Iat de curentul relativ.
(3) Sritorii numr mpreun, nsotindu-se de miscri ale
corpului, dac este posiil, n vederea unei lansri simultane sau
aproape simultane.
. Sariti ntr-o pozitie de zor cu picioarele putin ntinse
(1) Pentru o stailitate mai un n timpul iesirii
(2) Pentru a ncepe deplasarea imediat spre partener.
c. tineti stailitatea n mod independent la salt nainte de a v
ndrepta spre partener.
d. Salt prinsi:
(1) Dac sunt luate manerele, ar treui s permit tuturor
sritorilor s plece ntr-o pozitie natural de zor.
(2) Prinderea de chinga principala si chinga de piept sunt
contraproductive pentru maoritatea salturilor in grup cu urta
spre sol.
2. Miscare de naintare si napoi (pe urt)
a. Utilizati picioarele doar pentru miscarea nainte si control.
(1) ntinderea amelor picioare nclin capul sritorului n os si
determin o alunecare n directia respectiv.
(2) ntinderea unui picior mai mult dect cellalt determin un
vira n directia opus.
(i) ndinderea piciorului drept determin un vira spre stnga.
(ii) ntinderea piciorului stng determin un vira spre dreapta.
. Mentineti amele rate n pozitia de prindere n timpul
miscrii de naintare si docare.
c. ntindeti amele rate si impingeti-le n os pentru a v misca
napoi.
d. ntinznd putin ratele pentru a prinde un maner, veti
contracara miscarea nainte, dar aceasta va determina o
alunecare napoi, dac este initiat prea devreme sau este
mentinut prea mult.
3. Austarea rata de cdere (pe urt)
a. resteti viteza de cdere lier vertical prin arcuire
(1) Soldurile inainte
(2) umerii napoi
(3) relaati muschii adominali
. ncetiniti viteza de cdere lier crend turulent maim.
(1) Adunati umerii n urul sternului
(2) urnd coloana verteral (strngnd adomenul)
(3) ntinznd ratele sau picioarele pentru a contraalansa si a
mentine o atitudine de nivel
c. nd recuperati altitudine de su nivelul unei Iormatii:
(1) Virati 90 de grade Iat de Iormatie pentru a o putea vedea.
(2) Pentru a evita o coliziune, nu v apropiati imediat de zona de
deasupra si su de orice grup.
d. Recunoasteti indiciile vizuale pentru apropierea la nivel (la
salt, indiIerent de orizont):
(1) apota in spate innauntru coorti
(2) ata chingilor de picioare innauntru urcati
e. onstientizati ntotdeauna altitudinea.
. Docarea
a. Docati utiliznd o apropiere la nivel.
. dat ce ati docat, arcuiti-v umerii pentru a mentine rata de
cdere (coatele sus) si rmneti la acelasi nivel cu partenerul sau
Iormatia.
c. ntindeti amele picioare pentru a contracara orice tensiune
creat n Iormatie atunci cnd tineti manerele.
Sectiunea 4-
d. onstientizati ntotdeauna altitudinea.
5. Desprinderea
a. VeriIicati altitudinea la Iiecare patru-cinci secunde si dup
Iiecare manevr sau ncercare esuat.
. Desprindeti-v Ir promtitudine.
c. PlaniIicati altitudinea de desprindere pentru a avea suIicient
timp pentru departare pe o distant de 1 m.
d. ea mai pozitiva cale de a semnaliza desprinderea este
virarea si departarea.
(1) a msur de sigurant de rezerv la ategoriile si H
(i) Dac antrenorul Ilutur ratele, virati imediat si departati-va
spre altitudinea de deschidere planiIicat.
(ii) Dac antrenorul deschide, deschideti imediat Ir a v mai
departa.
(iii) Deschideti la altitudinea planiIicat, indiIerent dac ati virat
sau v-ati departat.
(iv) Nu v azati niciodat pe Antrenorul USPA pentru a primi
indicii cu privire la desprindere sau deschidere.
(2) Veti Ii ntotdeauna responsail de desprindere si deschidere
la altitudinea planiIicat n cadrul salturilor mpreun cu
Antrenorul USPA si alte persoane dup ce otineti licenta.
e. Atunci cnd degaati, stailiti si mentineti traiectoria corect
razant Iat de Iormatie.
I. Pentru nceptori, departarea n linie dreapt n directia
corect este mai eIicient dect intrarea cu vitez ntr-o cur
sau deplasarea ntr-o directie gresit. Desprindeti-v suIicient de
sus pentru a otine separarea.
. Pentru cerinte suplimentare pentru desprinderi de la salturi de
IreeIl, vezi SIM Sectiunea -2.
7. Pentru a evita deschiderile dure, ncetiniti pn la viteza
minim de cdere lier nainte de a deschide parasuta.
B. PARASUTA
1. Intrarea si iesirea din vira cu mentinerea echilirului
a. Intrati n vira cu viteza maim la care parasuta si pstreaz
echilirul (centrul de ridicare deasupra centrului sarcinii) n
timpul viraului.
. Unduirea, miscarea rusc sau rsucirea suspantelor indic
Iaptul c ati intrat n vira prea rapid.
. Parasutele sunt mai pasiile la colaps n cazul turulentelor
din timpul intrrii si iesirii dintr-un vira.
d. Parasuta cade rusc dup un vira cu perIormante maime.
2. Virae negative
a. Treuie s cunoasteti viteza maim de intrare n vira n
sigurant pentru Iiecare parasut cu care eIectuati salturi.
. Eersarea viraelor negative v aut s determinati viteza
maim de vira cu autorul mnerelor n sigurant nainte de a
provoca o rsucire a suspantelor.
c. aceti un vira lin, dar puternic la cel putin 90 de grade spre
dreapta, apoi inversati pozitiile mnerelor lin, dar rapid pentru a
otine un vira de 180 de grade spre stnga (patru seturi
recomandate pentru a Iinaliza ategoria ).
d. Este posiil ca o rsucire a suspantelor la altitudini standard
de aterizare s nu mai poat Ii corectat la timp pentru o
aterizare n sigurant, n special la o incarcare mai mare pe
arip.
e. n cazul n care provocati o rsucire a suspantelor, treuie s
Iinalizati toate viraele cu perIormante maime deasupra
altitudinii de 800 m la care puteti nc s v decideti cu privire
la largarea parasutei.
3. Posiilitatea de coliziune cu alti parasutisti creste atunci cnd
Iaceti manevre n traIic sau n apropierea solului (recapitulare).
a. eilalti parasutisti ar putea Ii mai atenti la tint dect la traIic.
. Parasutistul care se gseste mai os are prioritate.
c. Este nevoie de un singur parasutist pentru a evita o coliziune.
d. Atunci cnd sriti cu o parasut mai rapid, treuie s Iiti mai
atent la traIic.
. Acumulati dou aterizri neasistate n raza a 20 de metri de la
tinta planiIicat (un total de cinci necesare pentru licenta A).
URGENT
Not. Aceast sectiune trebuie preaat ae un Instructor UPA.
De asemenea, un specialist in formatii pe voalura este o surs
bun ae informatii.
1. Evitarea coliziunilor dintre parasute (recapitulare)
a. unoasteti pozitiile altor parasutisti din apropiere n timpul
deschiderii si pilotati cu autorul chingilor spate pentru a-i evita.
. Daco coliziune Irontal este iminent, amii parasutisti
treuie s vireze la dreapta.
2. Rspunsul la coliziune: Studiati procedurile recomandate de
USPA n Sectiunea 5-1 a prezentului manual.
3. Evitarea aterizrilor n copaci
a. Alegeti o traiectorie departe de zone ntinse cu copaci si alte
ostacole si deschideti suIicient de sus pentru a le evita n
eventualitatea unei alegeri gresite.
. Zurati in maima planare pentru a aunge la o zon lier.
. Recapitularea procedurilor de aterizare n copaci (ham de
antrenament): ititi procedurile din Sectiunea 5-1 din prezentul
manual cu privire la situatiile de urgent n parasutism.
D. ECIPAMENTUL
Not. Aceast sesiune trebuie cooraonat ae un tehnician FAA.
1. IdentiIicarea si veriIicarea detaliat a elementelor care se
uzeaz rapid si necesit ntretinere din partea tehnicianului
Sectiunea 4- Categoria G - Continuare
a. Parasuta etractoare si mnerul de deschidere
(1) utati custuri rupte n urul vrIului si a custurii unde se
ntlnesc pnza si plasa parasutei etractoare.
(2) VeriIicati punctul de prindere a cordului.
(3) Pnza si plasa treuie s Iie n stare un; amele se uzeaz
n timp.
. Velcroul cordului
(1) velcro se degradeaz ntotdeauna prin utilizare si treuie
nlocuit la Iiecare 100-250 de utilizri.
(2) velcro cordului este deoseit de important, deoarece, dac se
desIace, poate cauza deschiderea prematur.
(3) velcro treuie s Iie curat, uscat si s nu contin resturi de
materiale.
c. sacul de deschidere
(1) utati distorsiuni ale inelelor, n special la cord si
deteriorri ale pnzei n urul marginilor.
(2) VeriIicati ochetii elasticelor care tin suspantele strnse.
(3) Dac velcro este uzat, nlocuiti-l.
d. uiul de nchidere
(1) VeriIicati ca ochetul care prinde cuiul de nchidere de pe
cord s Iie sigur si s nu Iie tiat de ochiul cuiului.
(2) utati tieturi sau urme de coroziune pe cui si nlocuiti-l,
dac acestea eist.
e. Prinderea parasutei etractoare
(1) utati urme de uzur n locul n care cordul este prins de
voalur.
(2) utati custuri rupte pe voalura nssi, n locurile unde este
ntrit pentru cord sau inelul de prindere a cordului.
I. Zone predispuse la deteriorare pe pnza din centru sus,
celulele de margine si stailizatori
(1) VeriIicati dac eist guri mici pe pnza de sus ca urmare a
Iaptului c inelul opritor de prindere a cordului a prins pnza n
inelele de sus ale sacului (se poate evita, dac parasuta este
pliat corect).
(2) utati urme de uzur pe pnza de sus si celulele de margine
cauzate de contactul cu oiecte ascutite sau lipicioase.
(3) utati urme de uzur n sau n urul ntriturilor
stailizatorilor care includ piedicile sliderului.
() utati custuri rupte sau desIcute.
g. Sliderul
(1) VeriIicati dac eist distorsiuni la inelele sliderului si urme
de uzur n urul marginilor interioare.
(2) sliderele sunt componente importante, care suport tensiuni
mari si treuie ntretinute la cele mai nalte standarde.
h. suspantele
(1) utati urme de uzur peste tot de-a lungul suspantelor, dar
n special n locurile de contact dintre inelele sliderului si
legturile metalice.
(2) Deteriorarea suspantelor la legturi necesit nlocuirea
suspantelor, dar tehnicianul poate, de asemenea, consilia
parasutistul n privinta alegerii si proterii conectorilor si a
oisnuintelor care minimalizeaz pericolul.
(3) Suspantele se scurteaz uneori n mod inegal n timp.
() Toate suspantele treuie nlocuite la un moment dat; cititi
recomandrile productorului.
i. Amortizoarele sliderului (conectorilor metalici)
(1) Amortizoarele sliderului proteeaz inelele sliderului si
suspantele de deteriorare; pot necesita nlocuire periodic.
(2) Amortizoarele sliderului treuie s Iie strnse pe legtur sau
asigurate, pentru a nu aluneca pe suspante si a loca sliderul.
. Sistemul de pilotare
(1) Atunci cnd velcro este uzat, asezarea mnerelor pe chingi
imediat dup aterizare mpiedic deterioarea velcroului si
nclcirea.
(2) Velcroul treuie nlocuit atunci cnd este uzat.
(3) velcroul si utilizarea n general uzeaz suspantele de pilotare
inIerioare, pe care un tehnician le poate nlocui usor.
() Eaminati ochiul de locare a comenzii pentru a oserva
eventuale urme de deteriorare si uzur.
(5) VeriIicati punctul de prindere a inelului de ghidare, inclusiv
custura de prindere a inelului pe supraIata opus a chingii.
() VeriIicati protectiile de mentinere a mnerelor pentru a vedea
dac sunt sigure.
. Sistemul de elierare a chingilor
Not: Veti nvta modul de dezasamlare si ntretinere a celor
trei inele la ategoria H.
(1) utati urme de uzur la ochetii care prind inelele si ochetul
al de sigurant, n special dac trti echipamentul cnd
strngeti suspantele (nerecomandat).
(2) Asigurati-v c toate uletinele de service pentru chingile
sistemului respectiv au Iost indeplinite.
(3) VeriIicati accesoriile la amele capete ale tuurilor calurilor
pentru a vedea dac sunt sigure.
() utati noduri pe calul de elierare atunci cnd vine n
contact cu ochetul al de sigurant, ceea ce ar putea indica o
prolem la deschiderile dure sau la designul si Iaricarea
ansamlului de trei inele.
(5) VeriIicati Iata si spatele mpletiturii a chingii pentru a vedea
dac nu este destrmat sau deIormat n urul marginilor
inelelor.
() utati custuri rupte sau slite pe tuurile calurilor.
(7) VeriIicati insertiile chingilor (pentru capetele calului de
largare), dac sunt montate.
l. Protectiile chingilor
(1) nlocuiti orice velcro de sigurant cnd pierde din
adezivitate.
(2) nlocuiti clapetele de nchidere distorsionate atunci cnd
devin ineIiciente (se ntmpl la utilizare).
m. Inelele de nchidere ale capotei principale
(1) VeriIicati s nu eiste distorsiuni si deteriorri ale pnzei n
urul marginilor.
(2) utati distorsiuni grave sau rupturi ale ntriturii de plastic
din interiorul pnzei n locul unde este Iiat inelul.
n. Protectiile cuielor principale si de rezerv
(1) nlocuiti velcro cnd nu mai prinde ine.
(2) nlocuiti ntriturile din plastic atunci cnd distorsiunea
datorat utilizrii le Iace ineIiciente.
2. Depozitati parasuta ntr-un loc rcoros, uscat, Ierit de lumin.
a. ldura sleste ateriile AAD-ului; n masin este prea cald
pentru a depozita
parasuta pe termen lung n timpul verii.
. Razele ultraviolete ale soarelui degradeaz nailonul.
c. Umiditatea
(1) orodeaz piesele metalice (este Ioarte periculoas, deoarece
rugina degradeaz nailonul)
(2) Duce la aparitia mucegaiului (nedorit, dar inoIensiv pentru
nailon)
d. Multe sustante chimice si acizi deterioreaz materialele
parasutei.
e. ldura poate sli enzile elastice de strngere.
3. Deschiderea prematur a parasutei devine mai periculoas n
grup.
a. AAD-urile
(1) iti atent atunci cnd purtati un AAD, n special n
apropierea usii deschise a avionului sau n timpul pregtirii.
(2) Respectati cu strictete standardele de service ale
productorului AAD-ului
(i) Pentru a muntti sansele de Iunctionare corect
(ii) Pentru a preveni activarea prematur a AAD-ului
(iii) Pentru a respecta legea.
. Lasati zona imediat deasupra sau su un alt parasutist, cci
parasuta sa se poate activa prematur prin intermediul AAD-ului
sau poate aprea un alt eveniment neplaniIicat.
. Pliati o parasut principal Ir autor.
Not. Aceast sectiune trebuie preaat ae ctre un tehnician
FAA senior.
1. Sistemul parasutei poate Ii ntretinut si reparat doar de ctre
un tehnician AA senior (AR 5.125-133, Sectiunea 9-1 a
prezentului manual).
2. Dac sunt montate, AAD-urile treuie ntretinute conIorm
instructiunilor productorului (AR 105.3., Sectiunea 9-1 a
prezentului manual).
Not. Aceast sectiune trebuie preaat ae ctre un pilot sau un
instructor.
1. ReIerire la inIormatiile privind conditiile meteorologice din
Sectiunea 5.5 a prezentului manual si discutati:
a.. onditiile meteo care sunt periculoase pentru parasutisti
. Metode practice de oservare a conditiilor meteo si otinere a
prognozelor
2. Selectati traiectoria si ghidati pilotul la pozitia corect Ir
asistent n conditii meteo oisnuite.
CATEGORIA G - PASII SALTULUI
IN CDERE LIBER
PLANUL SALTULUI : MISCARE NAINTE PENTRU
DOCARE
Antrenorul observa vizarea.
Pozitia e salt a celui e baza in ata (partea
eterioara pna la obtinerea pozitiei corecte.
ncepeti numaratoarea upa ce antrenorul a O-
ul.
Stati cu ata n irectia zborului pna cn eveniti
stabil (oua-trei secune.
Antrenorul se muta in pozitie i oceaza.
Veriicati altituinea i aceti semn cu capul.
Antrenorul se a napoi 5 m i austeaza nivelele
aca este necesar.
Micati-va nainte i prineti manerele.
Veriicati altituinea la iecare cinci secune i upa
iecare manevra oricare intre acestea apare
prima.
Antrenorul se a napoi 3 m micati-va nainte i
prineti manerele.
prima.
Repetati pna la esprinere.
Initiati esprinerea la 00 m virati si va
epartati.
Antrenorul ramne pe loc i evalueaza epartarea.
Faceti semn cu mna i escieti la 200 m.
PLANUL SALTULUI 2: SUS SI OS
Pozitia e ieire a celui e baza in spate (partea
interioara pna la obtinerea pozitiei corecte.
ul.
stabil.
ntoarceti-va pentru a i cu ata spre antrenor.
Antrenorul se muta in pozitie i oceaza.
Antrenorul se a napoi 5 m i crete rata e
caere.
Ramneti n pozitie i urmati rata e coborare a
antrenorului.
prima.
Antrenorul micsoreaza rata e caere.
Ramneti n pozitie i urmati antrenorul.
Repetati pna cn raspunsul este rapi i eact.
Desprineti-va la 00 m.
Faceti semn cu mna i eclanati n urul a 200 m.
PLANUL SALTULUI 3: DOCAREA CU PROBLEME
Recapitulati oricare in pozitiile e baza.
ul.
stabil.
ntoarceti-va pentru a i cu ata spre antrenor.
Antrenorul se misca in pozitie i oceaza.
Antrenorul se a napoi 3 m i moiica rata e
caere.
Urmati cu aceeai rata ca i antrenorul pna la nivel
i ocati.
prima.
Repetati pna cn raspunsul este rapi i eact.
Faceti semn cu mna i escieti la 200 m.
CATEGORIA G - PASII
ZBORULUI CU PARASUTA
Eectuati un vira strns ecilibrat e 0 e grae.
Inversati pozitia mnerelor brusc i eectuati un
vira e 0 e grae.
Repetati nu mai os e 00 m caci suspantele se
poat rasuci.
Antrenorul masoara istanta e aterizare a elevului
ata e tinta planiicata.
CATEGORIA G -
ECIPAMENTUL
Instructa cu privire la veriicarea ecipamentului
e catre posesor realizat e catre un tenician FAA
mpacetati parauta ara asistenta
CESTIONAR CATEGORIA G
Aministrat nainte e a eectua salturi n carul categoriei urmatoare.
1. are este principala comand atunci cnd v miscati nainte
pentru a doca n cdere liera
Picioarele
(ategoria rezumat)
2. are este altitudinea minim de desprindere n cazul cderii
liere n grupuri de cinci sau mai putini
u 500 m deasupra altitudinii planiIicate pentru deschiderea
parasutei
(SIM Sectiunea -1.)
3. are este pericolul atunci cnd intrati prea rapid ntr-un vira
eIectuat cu autorul comenzilor
Rsucirea suspantelor
(ategoria rezumat)
. e Iace o parasut dup ce termin un vira eIectuat cu
autorul comenzilor cu intrare maim
Ploneaz
(ategoria rezumat)
5. are sunt principalele trei perico
le ale unui vira rusc eIectuat cu autorul comenzilor n
apropierea solului
Rsucirea suspantelor, coliziunea cu alti parasutisti, coliziunea
cu solul
(ategoria rezumat)
. are sunt primele lucruri pe care treuie s le Iaceti n cazul
unei coliziuni sau al nclcirii cu un alt parasutist
VeriIicarea altitudinii, realizarea comunicrii
(SIM 5-1.H)
7. are este aspectul cel mai important al nchiderii capotei
principale la o parasut etractoare deschis manual
Traseul si asezarea cordului
(lectia de mpachetare)
8. De ce nu este o idee un s trti sistemul de ham si capota
atunci cnd strngeti suspantele
Uzarea inutil a mpletiturii chingilor sistemului de elierare cu
trei inele si a ochetilor
(ategoria rezumat)
9. Atunci cnd este utilizat velcro la sistemul de pilotare, de ce
este o idee un s v asezati mnerele napoi pe velcro dup
aterizare
Acoper crligele velcroului, care poate deteriora alte
componente, previne nclcirea
(ategoria rezumat)
10. ine poate ntretine sistemul unei parasute principale
Un tehnician AA
(AR 5.125.A.1)
11. De ce nu este ine s lsati o parasut la soare
Razele ultraviolete degradeaz nailonul.
(ategoria rezumat)
12. e daune ar putea provoca depozitarea unei parasute o
perioad mai lung de timp n masin n timpul verii
Durat mai mic de viat a ateriilor AAD-ului, degradarea
elasticelor de prindere
(ategoria rezumat)
13. e se ntmpl cu nchiztoarea velcroului atunci cnd este
utilizat Irecvent
Pierde din adezivitate
(ategoria rezumat)
1. e se ntmpl cu clapetele de nchidere ntrite care sunt
utilizate Irecvent
Se distorsioneaz
(ategoria rezumat)
15. ine pulic si aplic regulile cu privire la plierea si
ntretinerea parasutelor
AA
(instructaul tehnicianului)
1. e se poate ntmpla dac recuperati altitudine (zor n sus)
su o Iormatie n cdere lier
oliziune cu Iormatia, Iunnel
(ategoria rezumat)
17. La ce treuie s Iiti atent n mod deoseit atunci cnd purtati
un AAD n apropierea usii deschise a unui avion sau n timpul
pregtirii
Activarea AAD-ului n apropierea usii deschise a avionului
reprezint o situatie periculoas.
(ategoria rezumat)
18. De ce este important s nu v apropiati de o zon care este
imediat deasupra sau su alti parasutisti n cdere lier
Posiilitatea activrii AAD-ului sau deschiderea accidental sau
neplaniIicat a parasutei n alt mod
(ategoria rezumat)
19. De ce este important s ntretineti un dispozitiv de activare
automat conIorm standardelor productorului
Pentru a muntti sansele unei Iunctionri corecte, a preveni
activrile premature ale AAD-ului, a respecta legea
(ategoria rezumat)
20. are este reactia corecta la nclcirea parasutei cu cea a unui
alt sritor su altitudinea de 300 m, dac se oserv c cele dou
parasute nu pot Ii separate la timp pentru a ateriza n sigurant
Deschideti rezerva (poate s nu Iie o optiune sigur avnd un
sistem SS).
(SIM Sectiunea 5-1.H)
21. Descrieti procedura de aterizare n copac.
Stau cu Iata spre vnt, m pregtesc pentru PL, actionez
comenzile la umtate, mi proteez Iata si ratele, astept autor.
(SIM 5-1.)
22. e indic un nor cumulus nalt
urtuni n zon
(SIM Sectiunea 5-5)
23. are este partea cea mai periculoas a unui Iront care se
apropie, pentru avion si parasutisti
urtuni n Irontul respectiv; schimri rapide si semniIicative
ale vntului
(SIM Sectiunea 5-5)
2. um se modiIic viteza n aer, viteza Iat de sol si viteza de
coorre a unei parasute la cresterea densittii n Iunctie de
altitudine
iecare dintre acestea va creste
(SIM Sectiunea 5-5)
CATEGORIA - INTRODUCERE
Ultima categorie a ISP Iinalizeaz pregtirea voastra pentru licenta USPA A, pentru ca
nsiv s va puteti supraveghea n calitate de parasutist independent. Acestea sunt ultimele
salturi la care aveti nevoie de supravegherea unui Instructor USPA. Urmeaz s dati testul.
Ailittile n cderea lier comin miscri rute, utiliznd principiul pornirii si opririi
pentru a v deplasa rapid la o pozitie n aer Iat de un alt parasutist, urmate de miscrile Iine
prin care docati, pe care le-ati nvtat la ategoria . Instructaul cu privire la cderea lier
include o discutie pe tema sigurantei si importantei recunoasterii si controlrii vitezelor de
apropiere Iat de Iormatie. De asemenea, veti nvta s priviti n ur n timpul departarii,
semnalizarii deschiderii si n timpul deschiderii parasutei.
u parasuta, elevii cu suIicient putere n umtatea superioar a corpului nvat s utilizeze
chingile Iat. Instructorul eplic eneIiciile si pericolele manevrelor cu utilizarea chingilor
Iat. Discutia include modul optim de revenire dup un vira eIectuat prea os, unul dintre
lucrurile care conduc la cele mai multe decese n acest sport.
Recapitularea procedurilor de urgent acoper aterizrile neintentionate pe ap.
Va treui s puteti demonstra modul de ntretinere a sistemului de elierare cu trei inele si
de nlocuire a ochetului de nchidere a containerului principal, dou operatiuni oisnuite
eIectuate de ctre posesor.
Desi titularii licentei A nu sunt caliIicati pentru salturi demonstrative, veti Ii autorizat s
sriti dintr-un DZ oisnuit n zone de aterizare care ndeplinesc SR pentru elevi si titulari
licentelor A. n cadrul acestei ultime categorii, ca elev parasutist, veti studia cerintele AA
cu privire la salturile n spatiul aerian de deasupra unui teren privat, inclusiv aprorile
suplimentare care pot Ii necesare pentru aeronava din care se va sri. Discutia treuie s
ai loc cu un pilot de lansari, care poate discuta sectiunile respective ale AR 105.
TOTI ELEVII
Patru salturi
CERINTA MINIM PENTRU
DESCIDEREA PARASUTEI
(BSR
1000 m
SALT SI CDEREA LIBER
Dou deplasri rapide si docare cu asistent minim
Desprindere la altitudinea planiIicat Ir promptitudine
Departare 30 m n limita a zece grade de la directia planiIicat
PARASUTA
Dou virae cumulate de 90 de grade cu utilizarea chingilor Iat
Dou virae cumulate de 180 de grade cu utilizarea chingilor Iat
Un total de cinci aterizri neasistate n limita a 20 de metri de la tint (cerint
pentru licenta A)
ECIPAMENTUL
Deazamlati sistemul de elierare cu trei inele, eIectuati ntretinerea ce revine
posesorului si reasamlati-l
Demontati si nlocuiti sau austati un ochet de nchidere a capotei principale
TEST ORAL
SALT DE VERIFICARE PENTRU
LICENTA A
Studiati recomandrile USPA cu
privire la aterizrile neintentionate
pe ap (SIM Sectiunea 5-1.)
Studiati recomandrile USPA cu
privire la revenirea din virae oase
(SIM Sectiunea 5-1.I)
Recapitulati recomandrile pentru
grupuri cu privire la desprindere
(SIM Sectiunea -1)
RsIoiti AR 105.13 pentru a avea o
imagine de ansamlu asupra
cerintelor radio pentru operatiunile
de zor
Studiati AR 105.15 si A 105.2,
Anea 1 (cerinte cu privire la
anunturile anterioare salturilor)
RsIoiti A 105.2, Anea 2
(aeronave aproate pentru a zura cu
usa demontat)

CATEGORIA :
CATEGORIA : OBIECTIVE DE NVTARE SI PERFORMANT
Salt plonat
Deplasarea rapia
Desprinerea
Controlul cingilor ata
Recapitularea aterizarii pe apa
ntretinerea ecipamentelor e catre posesor
Cerinte raio pentru avion
Notiicari FAA cerinte pentru salturi
Aprobari FAA pentru aeronave e parautism
A. SALT SI CDEREA LIBER
1. Salt plonat
a. Deschideti usa pentru a v plasa soldurile si pieptul n Iata
vntului care vine din partea din Iat a aeronavei, avnd corpul
orientat lateral spre sol.
. Sariti ntr-o pozitie de cdere lent pentru a contracara
miscarea nainte Iat de avion, care v ndeprteaz de antrenor.
c. nainte de a ncepe plonarea, mentineti pozitia de cdere lent
timp de dou-trei secunde n timp ce v ntoarceti ncet cu Iata
spre antrenor.
d. Utilizati o pozitie delta pentru a ncepe deplasarea spre
antrenorul dvs.
2. Utilizati coloana verteral pentru a austa unghiul de
deplasare
a. Initiati deplasarea rapid cu picioarele complet ntinse.
. Urmati persoana din Iata ndeaproape, dar Iiti pregtit s
ncetiniti rapid.
c. Urcati sau coorti curnd coloana verteral pentru a mri
sau micsora unghiul de plonare.
d. Utilizati tehnicile cu cdere rapid si lent pentru a austa
pozitia vertical Iat de parasutistul din Iat.
e. Pentru a Ii n sigurant si a evita o coliziune, coorti avnd
n minte o cale de scpare.
3. TraIicul la apropierea de Iormatie
a. Plonati n linie dreapt.
. Preveniti coliziunile Iiind atent la ceilalti parasutisti atunci
cnd v apropiati de Iormatie.
. Pornirea si oprirea
a. Atunci cnd sunteti la aproimativ umtatea drumului pn la
tint, reveniti la o pozitie mai neutr.
. Puteti creste viteza de deplasare spre tint, dac ati ncetinit
prea devreme.
c. Utilizati o pozitie inversat (ratele nainte) pentru a ncetini
si a v opri la un nivel de pozitie si la 3- m de tint; indicii
vizuale:
(1) apota viziila: v apropiati prea sus
(2) ata hamului viziil: v apropiati prea os
d. ncepeti s v apropiati de nivel utiliznd doar picioarele.
e. onstientizati n permanent traIicul pe amele prti si Iiti
atent la parasutistii rtciti de su calea de apropiere.
5. ontracarnd rapid miscarea nainte (Ioarte eIicient):
a. ntindeti amele rate nainte.
. Utilizati tehnica de cdere lent (adunati sternul si
adomenul).
c. oorti amii genunchi.
. Desprinderea si departarea
a. PlaniIicati altitudinea de desprindere suIicient de sus pentru
ca parasutistul cel mai putin eperimentat s se poat deplasa la
o distant sigur de Iormatie, la cel putin 30 m n cazul
grupurilor de cinci sau mai putine persoane (distanta minim
necesar pentru un salt de veriIicare pentru permisul A).
. desprinderea
(1) Altitudinea minim de desprindere speciIicat de
recomandrile din sectiunea cu privire la derea lier n grup
a prezentului manual se aplic parasutistilor cu Ioarte mult
eperient n salturile n Iormatie, care sar ntr-o locatie
Iamiliar, utiliznd echipament Iamiliar si srind cu oameni cu
care sunt Iamiliarizati.
(2) n cazul n care una din aceste conditii nu este ndeplinit,
adugati 150-300 m la altitudinea de desprindere planiIicat.
c. Utilizati tehnici de oservare si ocolire a altor parasutisti n
Iata si su dvs.
d. Uitati-v n prtile laterale si deasupra pentru a vedea dac
eist alti parasutisti n zona imediat apropiat n timp ce Iaceti
semn cu mna si deschideti parasuta, pentru a putea pilota n
sigurant su parasut dup ce o deschideti.
B. PARASUTA
1. Utilizarea chingilor Iat
a. hingile Iat pot Ii utilizate pentru a pilota parasuta n
vederea:
Sectiunea 4-
(1) pierderii rapide de altitudine
(2) mentinerii pozitiei deasupra solului n cazul unor vnturi
puternice
(3) aungerii din urm a unui alt parasutist su parasut mai os
() distractiei
. ontrolul naintrii cu utilizarea chingilor Iat depinde de:
(1) viteza aerului
(2) viteza de virare
(3) viteza de intrare n vira
c. ontrolul naintrii cu utilizarea chingilor Iat necesit
eercitiu pentru a deveni predictiil.
d. Eersati controlul naintrii cu utilizarea chingilor Iat.
(1) Trageti amele chingi Iat n os pentru a plona drept
nainte.
(2) Trageti o ching Iat pentru a realiza dou virae de 90 de
grade si dou virae de 180 de grade.
e. Initiati un vira strns, puternic cu autorul chingilor Iat,
ridicati chinga putin pentru a micsora viteza de virare si apoi
trageti chinga n os pn la capt din nou pentru a ncerca s
mriti viteza de virare.
(1) S-ar putea ca viteza de virare s nu creasc.
(2) Rezistenta pe ching ar putea Iace prea diIicil tragerea
chingii n os mai mult dup ridicarea ei.
(3) Acest eercitiu demonstreaz natura diIerit a controlului
naintrii cu utilizarea chingilor Iat.
I. Terminati toate manevrele cu chingile Iat nainte de 305 m.
2. Siguranta n utilizarea chingilor Iat
a. iti atent la traIicul de su si din prtile laterale nainte de a
initia un plonon cu utilizarea chingilor Iat.
. Manevrele cu chingile Iat pot Ii Ioarte periculoase n
apropierea solului:
(1) Turulentele pot aIecta directia parasutei sau viteza de
coorre.
(2) Un vira cu utilizarea chingilor Iat eecutat gresit poate
duce la o directie nedorit, de e.: spre un ostacol, Ir a avea
timp suIicient pentru a Iinaliza viraul n sigurant nainte de
aterizare.
(3) schema de aterizare aglomerata nu este niciodat locul
potrivit pentru manevre cu vitez mare.
c. ineti amele mnere de comanda n mn atunci cnd
realizati manevre cu utilizarea chingilor Iat, pentru a putea
modiIica directia mai sigur si rapid, dac este necesar.
3. Precizia: realizati aterizrile neasistate rmase n limita a 20
de metri de la tinta planiIicat pentru a ndeplini cerintele pentru
licenta USPA A (n total, cinci necesare).
URGENT
1. ititi Sectiunea -5 a prezentului manual, Recomandri cu
privire la aterizarea pe ap.
2. Pericole legate de ap
a. deIinitia unui pericol legat de ap (SR, Sectiunea 2-1)
. dispozitivele de plutire
(1) sunt necesare pentru anumiti parasutisti; cititi SR cu privire
la Echipamentele Parasutei
(2) sunt recomandate pentru parasutisti atunci cnd eIectueaz
un salt pe o distant de 1, m acoperit de ap
c. Austati traiectoria planiIicat pentru a evita supraIetele
acoperite de ap.
3. Proceduri pentru aterizarea neintentionat pe ap (vezi
Sectiunea 5-1 a prezentului manual)
. Revenirea dintr-un vira realizat prea os (vezi Sectiunea 5-1 a
prezentului manual)
D. ECIPAMENTUL
Not. Aceast sectiune trebuie preaat ae ctre un tehnician
FAA sau un instructor.
ntretinerea sistemului de elierare cu trei inele realizat de ctre
posesor:
Dezasamlati sistemul o dat pe lun pentru a curta calul si
Irecati capetele chingilor.
Pe mpletitura de nailon a chingilor rmn urme, n special
atunci cnd e murdar.
Dup ce o dezasamlati, rsuciti si Irecati mpletitura de nailon
n urul celor dou inele ale chingilor.
urtati calurile.
Pe maoritatea calurilor de elierare cu trei inele se depune un
strat de reziduuri, care le Iace s se lipeasc, crescnd Iorta de
tragere necesar.
ititi instructiunile productorului cu privire la curtare.
Utilizati elasticele corecte pentru Iiecare tip de suspante:
Suspantele mai mici necesit elastice mai mici.
Suspantele mai mari pot necesita elastce mai mari.
Elasticele de strngere a suspantelor treuie s prind strns si
intins, Iiind nevoie de 2,7-5 g Iort pentru a le scoate.
nlocuiti elasticele de strngere n momentul n care se ntind,
uzeaz sau rup.
3. ucla principal de nchidere
a. deterioare mai mare de zece procente necesit nlocuirea.
. Tensiunea
(1) Tensiunea treuie s Iie suIicient pentru a mentine capota
nchisa n timpul cderii liere.
uiul de nchidere treuie s necesite 3,-5 g Iort pentru a
putea Ii scos (sau veriIicati manualul utilizatorului).
Un ochet de nchidere destrns ar putea cauza deschiderea
prematur a parasutei.
Manevrele de zor lier mresc importanta sigurantei sistemului
de nchidere.
Austati tensiunea ochetului de nchidere mutnd umtatea de
nod sau nlocuind ochetul cu una cu nodul Icut n locul corect.
Utilizati doar materiale aproate de ctre productorul hamului
si capotei pentru ochetul de nchidere.
1. ititi InIormatiile de la nceputul acestei categorii pentru
pasaele de studiu independent.
2. Recapitulati InIormatiile de la alte categorii pentru a studia
pentru eamenul oral dat mpreun cu saltul de veriIicare pentru
licenta A.
Not: Aceast sectiune treuie predat de ctre un pilot autorizat
AA sau un instructor.
Privire general asupra cerintelor de utilizare a radioului n
avion
Avionul de parasutism treuie s Iie echipat cu un radio
Iunctional pentru a putea avea loc salturi.
Pilotul treuie s pstreze legtura cu un controlor de traIic
aerian naintea saltului.
RsIoiti cerintele AA cu privire la utilizarea radioului din AR
105.
erinta de anuntare a AA naintea unui salt
Un parasutist sau un pilot treuie s anunte iroul de control al
traIicului aerian competent cu cel putin o or nainte de salt (cel
mult 2 de ore nainte) n cadrul maorittii spatiilor aeriene.
Unele zone de aterizare detin o notiIicare scris rennoit anual
doar pentru locatia respectiv.
RsIoiti AR 105.25 pentru regulile cu privire la anunturi si
autorizri naintea saltului.
Studiati prezentarea general a cerintelor cu privire la anunt si
autorizare din A 105-2, Anea 1.
Aeronava aproata pentru a zura cu usa demontat
Unele aeronave nu sunt sigure pentru a zura cu usa deschis
sau demontat.
aeronava aproata pentru a zura cu usa demontat poate
necesita modiIicri suplimentare si, de oicei, necesit
aproarea suplimentar a modiIicrii din partea AA.
Alte modiIicri ale aeronavelor de parasutism, ca, de e., usi
pentru zor, mnere sau scri, necesit aproarea suplimentar a
modiIicrii sau un certiIicat tip suplimentar.
Recapitulati mpreun cu pilotul certiIicatele de aproare pentru
modiIicrile la aeronava de parasutism.
Sectiunea 4- Categoria - Continuare
CATEGORIA - PASII SALTULUI
IN CDERE LIBER
Planul saltului: Sooping - Deplasarea rapia
Sariti pe ua la o secuna upa antrenor.
Aezati-va cu ata spre vnt n pozitia e caere
lenta i mentineti-o timp e oua secune.
Antrenorul stabilete viteza e coborre i mentine
irectia.
ntoarceti-va spre antrenor.
Plonati i opriti-va la nivel la o istanta e 3- m.
Veriicati altituinea la iecare cinci secune.
Apropiati-va i prineti manerele.
Daca altituinea permite antrenorul se eplaseaza
ntr-un punct la 5-30 m lateral i e -2 m
eesubt.
Urmati-l i repetati proceura e ocare.
Faceti semn cu mna i escieti parauta n urul
a 000 m.
CATEGORIA - PASII
ZBORULUI CU PARASUTA
Eectuati un plonon n irectia nainte cu utilizarea
cingilor ata (tineti mnerele e comana n
mini.
Eectuati un vira e 0 e grae cu utilizarea
cingilor ata (tineti comenzile n mini.
Eectuati un vira e 0 e grae cu utilizarea
cingilor ata (tineti comenzile n mini.
Intrati ntr-un vira cu utilizarea cingilor ata
opriti-va la umatate i ncepeti viraul in nou
(tineti comenzile n mini.
Finalizati toate manevrele cu cingile ata pna la
aproimativ 305 m.
Antrenorul masoara istanta e aterizare ata e
tinta planiicata.
CATEGORIA -
ECIPAMENTUL
Dezasamblati curatati i reasamblati un sistem e
eliberare a cingii cu trei inele.
nlocuiti sau austati un ocet principal e
nciere.
DESFSURAREA SALTULUI DE
VERIFICARE PENTRU LICENTA
USPA A
INSTRUCTORUL: Cititi SIM Sectiunea 3-2 pentru
instructiunile complete cu privire la esaurarea
eamenului i a saltului e veriicare pentru licenta USPA A.
Acest salt trebuie evaluat e catre un Instructor USPA sau
un Eaminator Instructor:
Vizati
Alegeti o ieire conortabila.
Eectuati un vira e 30 e grae spre reapta i
spre stnga i o ranversare .
Evaluatorul se eplaseaza la m e caniat i
nivel.
Docati-va e evaluator.
Initiati esprinerea i epartati-va pe o istanta e
minimum 30 m.
Faceti semn cu mna i escieti n urul a 000 m.
Urmati scema e aterizare preselectata.
CESTIONAR CATEGORIA
Aministrat nainte e a eectua salturi n carul categoriei urmatoare.
1. De ce este important s priviti nainte n timpul unei deplasri
rapide nspre alti parasutisti n cdere lier
Pentru a-i vedea pe ceilalti si a evita o coliziune
(ategoria H rezumat)
2. are este metoda cea mai rapid de a ncetini n urma unei
deplasri rapide n cdere lier
Pozitie de cdere lent cu ratele nainte si genunchii os
3. are este pericolul prezentat de slirea sau uzarea ochetului
de nchidere a capotei principale
Deschiderea prematur a parasutei
. De ce treuie curtate periodic calurile de elierare cu trei
inele
Depunerile de rugin determin lipirea lor.
5. Dac vedeti c ati nceput s virati prea aproape de sol pentru
a putea ateriza n sigurant, care treuie s Iie prima reactie
Renunt la vira si aduc parasuta deasupra capului.
. e eIect are tragerea de chingile Iat asupra parasutei
resterea rusc a vitezei de coorre
(eperienta de zor)
7. e treuie s Iaceti cu mnerele de comanda atunci cnd
eIectuati manevre cu chingile Iat
Le tin n mini.
8. are sunt principalele dou pericole n cazul eIecturii
manevrelor cu chingile Iat n apropierea solului
oliziuni cu alti parasutisti, coliziunea cu solul
9. are sunt unele dintre rezultatele posiile ale unui vira
eIectuat prea aproape de sol
Accidentarea grav sau decesul
10. Descrieti procedura de aterizare pe ap.
UmIlu dispozitivul de plutire, deconectez chinga de piept si
RSL, m pregtesc pentru PL, stau cu Iata spre vnt, Iranez,
mi tin respiratia, ndeprtez parasuta imediat ce aung cu
picioarele n ap, desIac chingile de picioare, nnot mpotriva
vntului; dac sunt su parasut, plonez spre adncime si m
ndeprtez in nnot sau urmez o custur pn cnd ies de su
voalur.
(SIM Sectiunea 5-1.)
11. are este procentul maim de uzur viziil permis pe un
ochet de nchidere principal
Zece procente
12. Din punct de vedere legal, poate Ii eIectuat un salt dintr-un
avion Ir radio Iunctional
Nu
(AR 105.13.a.1)
13. are este intervalul de timp minim pentru anuntare solicitat
de AA nainte de eIectuarea oricrui salt sau serii de salturi
or
(AR 105.25.a.3)
1. Unde se poate uita un pilot pentru a vedea dac avionul este
aproat pentru a zura cu usa demontat
A 105.2, Anea 2 sau manualul utilizatorului avionului
15. Numele crei persoane este solicitat de ctre AA atunci
cnd sunt anuntate salturi cu parasuta
Al persoanei care anunt
(AR 105.15.a.)
Sectiunea a
cincea
RECOMANDRI GENERALE
Rezumatul Sectiunii:
Prezenta sectiune a SIM contine recomandrile USPA cu privire la salturi care se
aplic tuturor parasutistilor, indiIerent de ramur sau experient. USPA le
actualizeaz la Iiecare modiIicare a echipamentelor sau tehnicilor.
Experienta demonstreaz c perIormanta n orice deprindere depinde de Irecventa cu
care este exersat deprinderea respectiv, n special n cazul deprinderilor care
necesit prezent de spirit, coordonare, reIlexe rapide si controlul emotiilor.
Numere de referinta importante
Situatii de urent n parasutism -1
Pretire recurent n Iunctie de
experient) -2
SL-uri si AAD-uri -.F si G
Lista de veriIicare naintea saltului
-4.C
Conditii meteoroloice periculoase
pentru parasutisti -.B
Aeronava -6
Vizarea -7
Pentru cine ete utila aceata ectiune?
Toti parasutistii activi
Instructorii care se pretesc s
coordoneze pretirea recurent
Sectiunea -2)
Toti parasutistii care se pretesc
pentru examenele pentru licenta USPA
2008 Manualul de inIormare a parasutistului sectiunea a cincea Paina
SIUATII DE URGENT N PARASUISM
A. EXERSAREA PROCEDURILOR DE URGEN|
1. ecapitularea, analiza si exersarea reulat, periodic a
procedurilor de urent v pretesc pentru a rspunde n mod
corect la problemele care apar n timpul salturilor.
2. ecapitulati anual toate procedurile de urent din parasutism
ntr-un ham de antrenament.
. Pauzele luni dintre salturi conduc la uitarea deprinderilor, dar
mresc si temerile.
4. naintea Iiecrui salt, recapitulati procedurile de evitare a
situatiilor de urent si pe cele de rspuns la situatii de urent,
n caz c apar.
. Exersati procedurile de urent cu rezerva la sol la Iiecare
repliere a rezervei.
a. Simulati un tip de deIectiune major la sol, apoi larati
parasuta si deschideti rezerva.
b. Acest exercitiu v va oIeri inIormatii directe asupra Iortelor de
traere potentiale si directiei de traere al echipamentului
parasutei proprii.
B PREVENIREA SI PREGIREA
1. Pretirea adecvat si judecata responsabil reduc n mare
msur probabilitatea de a ntmpina o situatie de urent, dar,
chiar dac se iau cele mai atente msuri de precautie, situatii de
urent tot apar din cnd n cnd.
2. Parasutismul devine mai siur dac anticipati n permanent si
sunteti pretit s rspundeti la tipurile de situatii de urent care
pot aprea.
. Esecul n rezolvarea eIicient a unei situatii de urent este
una dintre cauzele principale ale incidentelor Iatale n parasutism.
4. Siuranta rezult din reducerea riscului:
a. Obtineti inIormatii precise.
b. Sriti doar n conditii corespunztoare.
c. Evaluati Iactorii de risc.
d. Cunoasteti-v propriile limite.
e. Fiti deschis la opinii.
C ACTIONATI
1. Deschideti parasuta.
a. Deschideti parasuta la altitudinea corect.
b. O pozitie a corpului stabil, cu Iata spre sol mbuntteste
siuranta deschiderii, dar este mai putin important dect
deschiderea la altitudinea corect.
2. Stabiliti imediat dac parasuta s-a deschis corect.
. EIectuati procedurile de urent corespunztoare si deschideti
parasuta de rezerv, dac exist orice Iel de ndoieli cu privire la
deschiderea corect si posibilitatea de a controla parasuta
principal.
4. Aterizati ntr-o zon liber e mai bine s mereti mai mult pe
jos dect s aterizati ntr-o zon periculoas.
. Aterizati n siurant aterizati cu picioarele si enunchii
apropiati, pretindu-v pentru realizarea unui PLF pentru a
evita accidentarea.
D SIUATIILE DE URGENT LEGAE DE AVION
1. Fiecare centru de parasutism trebuie s stabileasc si s
revizuiasc proceduri pentru toate situatiile de urent posibile
leate de avion.
2. Toti pilotii si parasutistii care nu sunt elevi trebuie s ntelea
Ioarte bine aceste proceduri.
. Totii elevii trebuie s respecte instructiunile date de instructorii
lor.
E SIUATIILE DE URGENT LEGAE DE
ECHIPAMEN
DEECTIUNILE PARASUEI (GENERAL)
1. Majoritatea deIectiunilor sunt determinate de trei cauze
principale:
a. Pozitie deIectuoas sau instabil a corpului n timpul
deschiderii parasutei
b. Echipament deIect
c. Pliere necorespunztoare sau nelijent
2. Proceduri n cazul deIectiunilor
a. Cititi Cateoria A a Proramului Interat pentru Elevi pentru
procedurile de baz speciIice n cazul deIectiunilor parasutei.
b. n plus, n aceast sectiune sunt discutate si alte proceduri
pentru parasutistii autorizati, care ar putea Ii nevoiti s ajusteze
procedurile pentru a le adapta la tehnici, echipamente si
preIerinte personale diIerite.
. Toate deIectiunile pot Ii clasiIicate n dou tipuri:
a. .DeIectiuni totale parasuta nu este activat sau este activat,
dar nu se deschide)
b. DeIectiuni partiale parasuta s-a deschis, dar aterizarea nu este
posibil):
Sectiunea 5-1
4. Trebuie s v hotrti si s luati msurile corespunztoare la o
altitudine predeterminat:
a. Elevii si posesorii de licenta A: 800 m.
b. Posesorii de permise B-D: 600 m.
Defectiunile totale
1. IdentiIicare
a. O deIectiune total include probleme cu mnerul de deschidere
a parasutei v este imposibil s localizati sau s scoateti mnerul
de deschidere a parasutei principale), capota blocata si o parasut
extractoare atat.
b. Dac altitudinea permite, parasutistul trebuie s Iac maximum
dou ncercri de a rezolva problema sau un total de maximum
dou secunde suplimentare).
2. Proceduri:
a. n cazul n care parasuta extractoare a principalei nu se
deschide de ex., mner lips sau blocat, blocarea capotei
sistemului cu cablul de deschidere), deschideti rezerva.
b. Proceduri n cazul deIectiunilor implicnd o parasut
extractoare cu deschidere manual atat aleeti una):
1) n cazul unei deIectiuni implicnd o parasut extractoare
atat, exist n prezent dou proceduri obisnuite si acceptabile,
amndou avnd avantaje si dezavantaje.
2) Trebuie consultat un instructor nainte de echipare si Iiecare
parasutist trebuie s aib un plan de actiune predeterminat.
Procedura 1 n cazul unei parayute extractoare agatate:
Deschideti rezerva imediat. DeIectiunile implicnd o parasut
extractoare atat sunt asociate cu o vitez de coborre mare si
necesit msuri imediate. Probabilitatea nclcirii rezervei
principale este mic si se pot pierde timp si altitudine pretioase
initiind o larare a parasutei nainte de deschiderea rezervei. Fiti
pretit s larati parasuta.
Procedura 2 n cazul unei parayute extractoare agatate:
Larati parasuta, apoi deschideti imediat rezerva. Deoarece exist
posibilitatea ca parasuta principal s se deschid n timpul sau
ca rezultat al activrii rezervei, larrea parasutei ar putea Ii
rspunsul optim n unele cazuri.
Defectiunile partiale
1. IdentiIicarea: O deIectiune partial este caracterizat de
deschiderea iesirea din capota) sau deschiderea partial a
parasutei principale si include potcoava deschiderea capotei),
blocarea sacului, lipsa umIlrii, suspante deasupra parasutei,
noduri de presiune pe suspante, deteriorri majore ale parasutei
aterizarea este imposibil) si alte deIectiuni ale parasutelor
deschise.
2. Procedur: Procedura recomandat de rspuns la deIectiunile
partiale este lararea parasutei principale nainte de deschiderea
rezervei.
. La un moment dat n timpul coborrii cu o deIectiune partial,
devine prea jos pentru o larare n siurant a parasutei si trebuie
s deschideti rezerva Ir a lara parasuta principal.
4. Aveti n vedere domeniul de Iunctionare a dispozitivului de
activare automat atunci cnd hotrti altitudinea de rspuns
personal la deIectiune.
DESCHIDEREA PREMAUR A CAPOEI
PRINCIPALEI
1. Avnd un sistem de deschidere a parasutei extractoare
principale cu aruncare deschiderea parasutei extractoare nainte
de scoaterea cuiului de nchidere), capota se poate deschide
nainte de deschiderea parasutei extractoare, provocnd o
deIectiune de tip potcoav.
2. Prevenirea
a. Echipament de calitate si ntretinerea sistemului de nchidere
b. Miscarea atent n avion si n timpul pretirii si saltului
c. Evitarea contactului cu alti parasutisti, care implic sistemul de
nchidere al principalei
. n momentul n care se observ c s-a deschis capota
principala, rspunsul recomandat este urmtorul:
a. Mai nti, ncercati s deschideti parasuta extractoare
principal de maximum dou ori sau timp de maximum dou
secunde, oricare dintre acestea apare prima.
b. Dac nu reusiti, larati parasuta si deschideti rezerva.
c. Scoaterea parasutei extractoare n alt secventa:
1) La sistemele cu parasuta extractoare montat pe capota
dedesubt, scoaterea prematur a sacului, nainte de deschiderea
parasutei extractoare, poate Iace diIicil localizarea si scoaterea
parasutei extractoare.
2) n cazul oricrui sistem cu deschidere manual si aruncare,
parasuta extractoare ar trebui s poat Ii scoas de ctre parasutist
n ordine invers sau datorit tensiunii asupra cordului
principalei, cauzate de parasuta deschis, n cazul acestui tip de
deIectiune.
DOU PARASUE DESCHISE
Not. Recomanarile ae mai fos sunt intocmite pe ba:a
experientei cu paraute mai mari ain timpul testelor efectuate la
miflocul anilor 90. Parautele mai mici pot reactiona aiferit i
necesita un rspuns aiferit.
1. DiIerite scenarii pot conduce la deschiderea ambelor parasute,
cu unul dintre urmtoarele rezultate.
2. O parasut umIlat, cealalt deschizndu-se
a. ncercati s retineti rezerva care se deschide sau parasuta
principal si s o prindeti ntre picioare.
b. Dac deschiderea celei de-a doua parasute este inevitabil si
exist altitudine suIicient, deconectati SL-ul si larati parasuta
principal.
Sectiunea 5-1 Situatii de urgenta in parautim Continuare
c. Dac a doua deschidere este inevitabil si exist altitudine
suIicient pentru lararea parasutei, asteptati ca a doua parasut
s se umIle si evaluati rezultatul.
1) Cele dou parasute deschise se aseaz, de obicei, ntr-una din
trei conIiuratii biplan, una ln cealalt sau donplane.
2) ncercarea de a Iorta trecerea dintr-o conIiuratie ntr-o alta
mai usor de controlat este, de obicei, inutil si poate Ii
periculoas.
. Biplan stabil
a. Deblocati comenzile de pe parasuta din Iat si reveniti usor la
zborul normal.
b. Lsati comenzile blocate pe parasuta din spate.
c. Pilotati parasuta din Iat doar att ct este necesar pentru a Iace
manevrele n vederea aterizrii n siurant.
d. Utilizati comenzile minime necesare pentru aterizare.
e. EIectuati PLF.
4. Una ln cealalt stabile aleeti o procedur):
Procedura 1 - una lnga cealalta:
Dac ambele parasute zboar Ir interIerente sau posibilitate de
nclcire, iar altitudinea permite:
1) Deconectati SL.
2) Larati parasuta principal si pilotati rezerva n vederea unei
aterizri normale.
Procedura 2 - una lnga cealalta:
Aterizati cu ambele parasute.
1) Eliberati comenzile parasutei dominante mai mare si mai
deasupra capului) si pilotati usor cu ajutorul mnerelor.
2) Aterizati Ir a ncetini si eIectuati PLF.
. Donplane sau morisc parasutele nvrtindu-se una n jurul
celeilalte)
a. Deconectati SL-ul, dac altitudinea permite.
b. Larati parasuta principal si pilotati rezerva n vederea unei
aterizri normale.
6. nclcirea rezervei cu principala
a. ncercati s rezolvati problema recupernd parasuta mai putin
umIlat.
b. EIectuati PLF.
URGENTE LA AERIZARE
PEROCOL DE AP
1. Proceduri pentru aterizarea neintentionat pe ap:
a. Continuati s pilotati pentru a evita pericolul.
b. Activati dispozitivul de plutire, dac exist.
c. Deconectati cureaua de piept pentru a Iacilita iesirea din ham
dup aterizarea pe ap.
d. Deconectati SL-ul pentru a reduce complicatiile n cazul n
care parasuta principal trebuie ndeprtat dup intrarea n ap.
e. Pilotati mpotriva vntului.
I. Slbiti putin chinile de picioare pentru a Iacilita iesirea din
ham dup intrarea n ap.
1) Dac slbiti chinile de picioare prea mult, s-ar putea s nu
puteti ajune la comenzi.
2) u desIaceti chinile de picioare.
. Actionati comnzile la jumtate, la m deasupra apei poate Ii
diIicil de evaluat, datorit diIiculttii de percepere a nltimii
deasupra apei).
h. Pretiti-v pentru PLF, n cazul n care apa nu este adnc
adncimea va Ii aproape imposibil de determinat de deasupra).
i.Intrati n ap cu plmnii plini.
j. Dup ce intrati n ap, aruncati-v bratele n spate si alunecati
nainte, iesind din ham.
1) mneti n ham si atat de parasut pn cnd ajuneti
eIectiv n ap.
2) Dac ndeprtati parasuta doar dac stiti c apa este adnc),
Iaceti-o doar dup ce ambele picioare atin apa.
) Dac nu utilizati un dispozitiv de plutire, separarea de
echipament este esential.
. notati spre adncime sau aIar de sub parasuta prbusit.
l. Dac sunteti acoperit de parasut, urmati o custur pn la
marinea parasutei, pn cnd iesiti.
m. n ap curatoare sau putin adnc, traeti de un mner sau
larsati parasuta.
n. eumpleti-v plmnii ori de cte ori puteti.
o. ndeprtati-v, notnd atent mpotriva vntului sau a
curentului pentru a evita nclcirea n suspante.
p. ndeprtati orice casc interala n cazul n care nu puteti
respira.
2. Dac utilizati echipamentul de plutire sub brat de tip Air Force
LPU)
a. Desi se poart sub ham, camerele se umIl n aIara hamului,
astIel c ndeprtarea hamului nu este practic n cazul n care nu
dezumIlati mai nti camerele.
b. Dac trebuie s ndeprtati hamul dup aterizare, camerele
trebuie dezumIlate, scoase din ham si reumIlate oral) pe rnd.
. iscurile aterizrii pe ap sunt mult mai mari atunci cnd
parasutistul poart reutti suplimentare pentru a mri viteza de
coborre.
4. Parasutistii care Iilmeaz, practicantii de ssurIin si alti
parasutisti care transport echipament suplimentar n timpul unui
salt trebuie s si planiIice procedurile de aterizare pe ap n mod
corespunztor.
. Alte reIerinte
SIM Sectiunea 2-1, BS USPA cu privire la echipamentele
pentru salturile n ap
SIM Sectiunea 6-, ecomandri pentru aterizarea pe ap
intentionat sau neintentionat)
LINIILE DE ENSIUNE
1. Liniile de tensiune reprezint un pericol important pentru toti
aviatorii trebuie s stiti unde se sesc acestea n apropierea
onei de aterizare.
2. IdentiIicati liniile de tensiune din zona de aterizare ct mai
devreme posibil si pilotati pentru a le evita.
. Dac este necesar un viraj jos pentru a evita o linie de
tensiune:
a. Faceti virajul plan, Irnat minim necesar pentru a evita linia.
b. Executati o aterizare Irnat si Iranati.
c. Pretiti-v pentru o aterizare dur PLF).
4. Dac nu puteti evita aterizarea pe o linie de tensiune:
a. Aruncati orice comenzi manuale sau alte obiecte.
b. Faceti ca parapanta aripa s zboare lent.
c. n cazul unei parasute rotunde, asezati-v minile ntre chinile
Iat si chinile spate de Iiecare parte.
d. Pretiti-v pentru PLF cu picioarele si enunchii strns lipiti
si ntoarceti capul lateral pentru a v proteja brbia.
e. Aterizati paralel cu liniile de tensiune.
I. u atineti mai mult de o linie n acelasi timp.
. Dac sunteti suspendat de Iire:
1) Asteptati s Iiti ajutat de ctre cineva din zona de aterizare si
personalul companiei de electricitate nailonul conduce curentul
electric la tensiuni ridicate.
2) Doar compania de electricitate v poate conIirma c
electricitatea a Iost ntrerupt si va rmne asa.
) n cazul n care calculatorul care comand distributia
curentului electric sesizeaz un deIect pe linie, comenzile
computerizate de resetare pot ncerca s repun linia n Iunctiune
Ir avertisment.
COPACII
1. Evitati copacii, alend cu atentie traiectoria si Icnd un plan
bun al schemei de apropiere a conditiilor respective.
2. Pericolele potentiale prezentate de aterizarea ntr-un copac se
prelunesc pn n momentul n care sunteti salvat si ajuneti n
siurant la sol.
. Faceti orice viraje de evitare de joas altitudine n zborul Irnat
pentru a evita un plonjon la Iel de periculos n urma unui viraj n
zbor normal.
4. Dac aterizarea ntr-un copac nu poate Ii evitat:
a. n cazul unei parasute aripa, tineti comenzile trase la jumtate
pn la contactul cu copacul.
b. Pretiti-v pentru PLF deseori parasutistul trece prin copac si
aterizeaz pe sol.
c. Protejati-v corpul.
1) ineti picioarele si enunchii strns lipiti.
2) u ncrucisati picioarele.
) Acoperiti-v Iata cu minile, tinnd coatele strns lipite de
corp.
d. Pilotati spre mijlocul copacului, apoi prindeti-v de trunchi sau
o crean principal pentru a evita cderea.
e. Dac sunteti suspendat deasupra solului, asteptati s primiti
ajutor din partea personalului din zona de aterizare pentru a
cobor.
I. u ncercati s coborti din copac Ir asistent competent
personal de salvare sau personal din zona de aterizare special
antrenat).
CLDIRILE SAU ALE OBIECE
1. PlaniIicati schema de apropiere la aterizare astIel nct s
evitati orice obiecte.
2. burati suIicient de departe de obiecte, pentru c un alt
parasutist sau propria apreciere resit v poate Iace s v
ciocniti de o cldire sau de un alt obiect periculos.
. Faceti orice viraje de evitare de joas altitudine n zborul Irnat
pentru a evita un plonjon la Iel de periculos n urma unui viraj n
zbor normal.
4. Dac aterizarea pe o cldire sau un obiect nu poate Ii evitat,
pretiti-v pentru PLF.
. Franati la m deasupra primului punct de contact cu cldirea
sau obiectul.
6. Atineti obiectul mai nti cu picioarele, Iie c aterizati
deasupra sau n partea lateral a obiectului.
7. Dup ce aterizati deasupra unui obiect n conditii de vnt
puternic:
a. Deconectati SL-ul dac este posibil) si larati parasuta
principal.
b. Dac aterizati cu o rezerv, recuperati si tineti parasuta pn la
ndeprtarea hamului.
c. Asteptati ajutor competent.
AERIZRILE N AARA CMPULUI
1. Parasutistii preIer s aterizeze n zona planiIicat, care le este,
de obicei, Iamiliar si este lipsit de obstacole ns, diIerite
circumstante pot Iace acest lucru diIicil sau imposibil:
a. Eroare de aleere a traiectoriei
b. Conditii de vnt neasteptate
c. Deschiderea accidental la nltime
d. Deschiderea joas, n special sub o parasut de rezerv
2. Problemele determinate de pozitii deIectuoase de deschidere
deasupra solului au cauzat accidente si decesul unor elevi si
parasutisti experimentati:
a. Viraje joase intentionate ntr-o zon de aterizare neIamiliar.
b. Viraje joase neplaniIicate, n ncercarea de a evita obstacole
c. Aterizarea ntr-un sau pe un obstacol sau pe un teren accidentat
d. Erori Icute dup ncercarea de a reveni la zona de aterizare
planiIicat sau revenirea mai jos dect a Iost planiIicat, atunci
cnd a existat o alternativ mai bun
. Evitarea aterizrilor n aIara cmpului
a. Trebuie s cunoasteti punctul de salt corect pentru conditiile
curente.
b. Atunci cnd v siti la usa avionului, veriIicati traiectoria
aleas nainte de a iesi si solicitati nc o tur, dac este necesar.
c. n timpul cderii libere, veriIicati traiectoria aleas curnd
dup iesire si ajustati altitudinea de deschidere, dac este necesar
si siur, avnd n vedere urmtoarele:
1) Alte rupuri sau persoane n cdere liber n apropiere
2) Parasutisti din alte aeronave operatiuni cu mai multe
aeronave)
4. Dac aterizarea n aIara cmpului nu poate Ii evitat:
a. u pierdeti altitudine ncercnd s ajuneti la zona de aterizare
principal atunci cnd aveti la dispozitie o alternativ viabil.
b. otrti-v asupra unei zone de aterizare alternative viabile pe
baza locatiei curente si a vitezei si directiei vntului.
c. PlaniIicati o strateie de coborre si o schema de aterizare
pentru zona de aterizare alternativ.
d. VeriIicati zona de aterizare alternativ cu atentie, pentru a
vedea dac exist pericole, atunci cnd sunteti nc suIicient de
sus pentru a ajusta schema de aterizare n vederea evitrii lor.
1) Atunci cnd cutati linii de tensiune, este mai usor s vedeti
stlpii si turnurile dect Iirele n sine.
2) Determinati directia vntului pentru a estima turbulentele
create de ctre copaci sau alte obstacole si apoi planiIicati un loc
de aterizare.
) Gardurile si dealurile pot Ii diIicil de observat de la altitudini
mai mari.
. Controlul parasutei
a. O apropiere Irnat si virajele Irnate permit parasutei s
zboare la o vitez de naintare si de coborre mai mici, dar pot
luni planarea de apropiere.
b. Pot Ii necesare viraje Irnate cu mentinerea altitudinii n
vederea evitrii unui obstacol.
c. Un viraj Irnat la altitudine joas poate Iace s nu rmn
suIicient timp pentru revenirea la zborul normal la timp pentru o
aterizare ncetinit, iar parasutistul poate Ii nevoit s Iac o
aterizare Irnat.
d. Parasutistii trebuie s exerseze virajele si apropierile Irnate
des pentru a se preti pentru aceast posibilitate.
6. ntoarcerea de la o distant mare:
a. borul la o distant mare n conditii de vnt puternic poate
dezorienta un parasutist n ceea ce priveste altitudinea si poate
conduce la un viraj jos.
b. Vnturile puternice de la altitudini mari se reduc, de obicei, n
apropierea solului, iar parasutistul nu trebuie s conteze pe ele
pentru a-l purta peste un obstacol sau o zon de aterizare ostil.
c. Un parasutist care ncearc s se ntoarc de la o distant mare
trebuie s aib si alte alternative n minte pe drum si s ncerce s
se apropie de o zon Ir obstacole n jurul a 0 m.
d. Aterizarea mpotriva vntului este de dorit, dar nu cu riscul
unui viraj jos.
e. n cadrul oricrei aterizri n aIara cmpului, PLF este o
metod bun de aprare mpotriva accidentrii datorate supraIetei
si relieIului necunoscut.
7. Parasutistii trebuie s respecte proprietatea n locul unde are
loc aterizarea.
a. u deranjati animalele domestice.
b. Lsati portile asa cum le-ati sit.
c. u clcati lanurile de cereale sau alte culturi.
d. Distruerea propriettii
1) aportati proprietarului orice distrueri ale propriettii si
Iaceti planuri cu privire la reparatii.
2) Calitatea de membru al USPA include si asiurare pentru
astIel de situatii.
G COLIZIUNI N CDERE LIBERA
1. Parasutistii care sar n rup sau n aceeasi directie sunt n
pericol de coliziune atunci cnd se scap unul pe altul din vedere.
2. DiIerenta de vitez n cdere liber poate ajune pn la 240
mh orizontal si vertical combinat.
. Parasutistii trebuie s-si ia msuri de precautie pentru a
preveni o coliziune cu alti parasutisti n cdere liber n timpul
sau dup deschidere.
H COLIZIUNILE CU PARASUE
1. Cea mai bun metod de evitare a unei coliziuni este s stiti
ntotdeauna unde sunt celelalte parasute.
2. Dac v apropiati de un alt parasutist Irontal, ambele parasute
trebuie s Iie pilotate spre dreapta.
. Dac nu puteti evita coliziunea:
a. Protejati-v Iata si mnerele de actionare.
b. Deprtati picioarele pentru a evita intrarea ntre suspante.
c. VeriIicati altitudinea pentru a putea lua decizia cu privire la
altitudinea minim de larare a parasutei si altitudinea de
executie recomandat pentru experienta proprie.
d. Comunicati nainte de a actiona:
1) Parasutistul de deasupra poate s-l loveasc pe cel de
dedesubt n timpul lararii parasutei, cu exceptia cazului n care
unul sau ambii dintre ei sunt liberi si pretiti s se Iereasc.
2) Parasutistul de dedesubt poate nrutti situatia pentru
parasutistul de deasupra, larnd parasuta nainte ca acesta s Iie
pretit.
) Dac ambii parasutisti si larheaz parasutele, iar altitudinea
permite, al doilea parasutist trebuie s astepte pn cnd primul
parasutist elibereaz zona de dedesubt.
4) Primul parasutist trebuie s zboare de dedesubt n linie
dreapt dup deschidere.
) ntr-un anumit punct sub altitudinea de ndeprtare n
siurant a parasutei 00 m), deschiderea uneia sau a ambelor
rezerve poate deveni necesar ar putea s nu Iie o optiune siur
cu un sistem SOS).
6) Dac ambii parasutisti sunt suspendati sub o parasut n zbor
la altitudine joas, ar putea deveni necesar s aterizeze cu acea
unic parasut.
I VIRA1ELE 1OASE
1. Virajele joase sub parasut reprezint una dintre principalele
cauze ale accidentrilor rave si deceselor n parasutism.
2. Un viraj jos poate Ii premeditat sau rezultatul unei erori de
judecat sau lipsei de experient n astIel de situatii.
. Pentru a evita virajele joase, zburati spre o zon de aterizare
ntins, nealomerat, lipsit de obstacole si
a. burati conIorm unei scheme de aterizare planiIicate care
Iavorizeaz o desIsurare colaborativ a traIicului.
b. Dac aterizati n aIara cmpului, planiIicati o schema de
aterizare n jurul a 0 m.
4. Atunci cnd un parasutist si d seama c a realizat un viraj la
o altitudine nesiur:
a. Utilizati mnerele pentru a readuce parasuta deasupra capului
si ntrerupeti virajul.
b. ntrerupeti plonjonul.
c. ncetiniti si pretiti-v pentru o aterizare dur PLF).
d. Controlati viteza indus de viraj.
1) Asteptati-v la un control mai eIicient al ncetinirii cu ajutorul
mnerelor datorit vitezei mai mari a aerului.
2) Asteptati-v la o ncetinire mai lun si mai lin.
e. n cazul contactului prematur cu solul, indiIerent ct de
puternic, continuati s zburati cu parasuta, pentru a reduce
posibilitatea de accidentare ulterioar.
PREGIRE DE RENNOIRE
A ELEVI
Elevii care nu au mai plonjat de 0 de zile, trebuie s eIectueze
cel putin un salt sub supraveherea direct a unui instructor
USPA corespunztor.
B PARASUISII AUORIZATI
1. Parasutistii care s-au ntors dup o lun perioad de
inactivitate ntmpin un risc mai mare care trebuie luat ca atare.
2. Trebuie avut n vedere reasimilarea sau redezvoltarea
cunostintelor, priceperilor si atentiei necesare pentru a eIectua n
mod satisIctor sarcinile plnuite n vederea saltului.
. Salturile eIectuate pentru a ascuti simtul conservrii ar trebui
s precead salturile n alte scopuri.
C SCHIMBRI DE PROCEDUR
1. Dac procedurile de deschidere sau de urent se schimb n
orice moment, parasutistul trebuie s Iie pretit intensiv si s
exerseze sub supravehere ntr-un simulator cu hamuri pn la
realizarea procedurilor.
2. Pretirea de la sol trebuie s Iie urmat de un salt individual
care include cteva secvente si deschiderea mai sus dect de
obicei.
. Parasutistul trebuie s Iac repetitii la sol la intervale scurte,
pn naintea perioadei de salt si s continue cu deschiderea mai
sus dect n mod obisnuit pn devine Iamiliarizat pe deplin cu
noile proceduri.
D NRERUPERI EXINSE
1. Parasutistii trebuie s aib parte de pretire de reamintire
corespunztoare istoricului lor n parasutism si a perioadei trecute
de la ultimul salt.
a. Parasutistii care au Iost Ioarte experimentati si la curent, dar au
devenit inactivi pentru un an sau mai mult trebuie s parcur o
pretire temeinic nainte de a practica sportul.
b. Parasutistii care de obicei srea inconsevent trebuie s
revizuiasc pretirea dup ntreruperea temporar chiar mai
mic de un an.
2. Echipamentul, tehnicile si procedurile n parasutism se
schimb Irecvent.
a. n timpul pretirii de revenire dup perioade luni de
inactivitate, parasutistilor li se poate arta echipament si tehnici
noi, neIamiliare.
b. Procedurile se schimb pentru a include inovatiile pentru
echipamente, aeronave, stiluri de zbor, reulile FAA, cerintele
aerodroamelor locale.
LICENTA A
Titularii de Licent A USPA care nu au Icut o cdere liber n
ultimele 60 de zile trebuie s eIectueze cel putin un salt sub
supraveherea unui titular de caliIicare instruire valabila USPA
pn demonstreaz abilitti suIiciente privind constientizarea
altitudinii, controlul cderii libere pe toate axele, zbor orizontal si
competente sub voalur pentru salturi siure n rup.
LICENTA B
Titularii de Licent B USPA care nu au Icut un salt cu cadere
libera n utimele 0 de zile ar trebui s realizeze cel putin un salt
sub supraveherea unui titular USPA de caliIicare de instruire
pn demonstreaz abilitatea de a se Iolosi n siurant de
privileiile licentei respective.
Licenta C yi D
Titularii de licente C si D care nu au Icut un salt n ultimele sase
luni trebuie s eIectueze cel putin unul sub supraveherea unui
titular USPA de caliIicare de instruire pn demonstreaz
abilitatea de a se Iolosi n siurant de privileiile licentei
respective.
Sectiunea 5-2
ECHIPAMENUL
A. EGLEMETI FEDEALE PIVID
ECIPAMETUL
1. Desinul, ntretinerea si modiIicarea parasutei se
relementeaz de Federal Aviation Administration Administratia
Aviatic Federal) a Departamentului de Transport a Statelor
Unite care public ementrile Federale n Aviatie FAs).
2. Toti parasutistii trebuie s Iie Iamiliarizati cu urmtoarele
FAs si aplicabilitatea n sdivin vezi sectiunea -1 si -2 din
acest manual):
a. Partea 6 Atestarea pliorilor de parasut
b. Partea 1 euli enerale de zbor
c. Partea 10 Operri ale parasutei
d. Circular consultativ 10-2 explic n detaliu diIerite prti a
echipamentului parasutei, ntretinerea si modiIicrile.
. CertiIicarea parasutelor se acord productorilor sub Iorma
Technical Standard Orders TSOs orme Tehnice Standard).
a. TSO C-2 se elibereaz pentru parasutele care ndeplinesc
standardele actuale privind perIormanta.
1) AS 804 pentru TSO C-2b
2) AS-801A pentru TSO C-2c
) AS-801B pentru TSO C-2d
b. Aceste standarde cuprind testele pe care trebuie s le treac
sistemul parasutei si prtile componente pentru aprobarea
utilizrii n scopuri civile.
c. Procedurile pentru obtinerea aprobrii conIorm TSO pentru
parasute sau prtile componente se sesc n FA, Partea 21 nu
se includ n SIM).
4. Se pot aduce modiIicri parasutelor certiIicate doar de acele
persoane crora li s-au eliberat aprobarea FAA pentru modiIicare.
a. Se poate obtine aprobarea prin naintarea cererii si descrierea
modiIicrii ctre Iabricant sau ctre Biroul Districtual pentru
Standardele borului a FAA.
b. Urmtorii pot primi aprobare pentru modiIicri:
1) Plior emerit a FAA
2) productorul cu un proram de asiurare a calittii avizat
c. ModiIicrile nu se pot eIectua Ir documentatie interal
aprobat de FAA pentru respectiva modiIicare.
C. PAAUTA PICIPAL
1. Parasutistii trebuie s alea voaluri care vor asiura o
aterizare acceptabil n diIerite situatii, n baza unei serii de
Iactori, inclusiv mrimea voalurii, ncrcarea voalurii, Iorm,
nivelul competentelor si al experientei.
2. Proprietarii de parasute trebui s veriIice cu un plior dac se
respect toate actualizrile si normele aplicabile.
. Parasutistii trebuie s consulte recomandrile productorului
de voalur pentru mrimea corect a parasutei, de obicei
mentionat cu reutatea maxim recomandat si cu privire la alti
Iactori:
a. experienta parasutistului
b. nltimea zonei de aterizare
c. alte conditii, precum densitatea altitudinii
4. ncrcarea voalurii msurat ca reutate de iesire n r pe cm
2
Iurnizeaz doar o msurtoare a perIormantelor voalurii.
a. O parasut mai mic la o ncrcare a voalurii eal comparat
cu una mai mare cu aceeasi structur va prezenta un rspuns mai
rapid si mai Ierm la control, cu pierdere de altitudine mai mare la
orice manevr.
b. Structura, materialele si tehnicile de productie pot avea drept
rezultat ca dou parasute cu ncrcare a voalurii eal s
actioneze Ioarte diIerit.
c. Formele diIerite ptrate vs. eliptice) vor prezenta caracteristici
Ioarte diIerite de mnuire .
. Se suereaz n cele ce urmeaz maximul ncrcrii voalurii
bazate pe nivelul de experient:
a. Licentele A si B maxim 4, r pe cm
2
b. Licenta C maxim 44,1 r pe cm
2
c. Licenta D maxim 6,02 r pe cm
2
pn se demonstreaz
compententa sub voalur.
d. Parasutistii trebuie pretiti n ceea ce priveste parasuta si s
consulte un S TA nainte de a depsi aceste recomandri.
6. Orice parasut de 10 s.It sau mai mic se consider a Ii
parasut de nivel avansat si se include n instructiunile pentru
licenta D indiIerent de ncrcarea voalurii.
7. Mrimile mai mici sub cele pentru licenta D mentionat mai sus
se abordeaz conIorm mrimilor descresctoare mentionate n
SIM Sectiunea 6-10 bor Avansat cu Parasuta.
C. PAAUTA DE EEV
1. Toti parasutistii trebuie s Ioloseasc o parasut de rezerv
pilotabil.
2. FAA cere ca ansamblul parasutei de rezerv, inclusiv hamurile,
capota, voalura, chinile port suspante, parasuta extractoare,
dispozitivul de deschidere si de comand manual s Iie
certiIicate.
. Parasutistii trebuie s consulte FAs n ceea ce privesc
sarcinile si vitezele maxime pentru parasute certiIicate de
productor .
a. Parasutele certiIicate conIorm ormelor Tehnice Standard a
FAA C-2b, C-2c si C-2d sunt supuse testrii conIorm
standardelor si limitelor operationale diIerite.
Sectiunea 5-3
b. ntreul sistem al parasutei este limitat la maximul limitei
certiIicate de sarcin a sistemului hamuri-si-capot sau a
parasutei de rezerv, care este mai mic.
c. Limitele de sarcin se sesc n manualul proprietarului, pe
paina de eb a productorului sau imprimat pe componentele
parasutei.
4. La proIilul rezervei, parasutistii nu trebuie s depseasc
reutatea maxim suspendat speciIicat de productor nu
neaprat limita de sarcin maxim certiIicat).
. Un parasutist poate s depseasc vitezele determinate a unui
sistem de parasut certiIicat hamuri sisau parasut) srind de la
altitudini MSL mai mari sau n cdere liber vertical.
6. Parasut rotund de rezerv
a. trebuie dotat cu un dispozitiv de deschidere pentru a reduce
Iorta de deschidere si pentru controlul acesteia
b. trebuie s aib o rata de coborre care s nu depseasc . m
s
c. nu trebuie s depseasc rata de coborre de 7,62 ms in
conditiile de la nivelul mrii AS 804)
d. Urmtoarul tabel indic mrimea minim a unei parasute
rotunde de rezerv recomandat a se Iolosi conIorm reuttii de
salt a parasutistului:
reutate total
suspendat
ata echivalenta de
coborre recomandata
porozitate ridicat
circular plat)
Pn la 67,6 7,1 m
68,0 la 0,26 7,2 m
0,71 si peste 8, m
Utilizarea unor materiale cu o porozitate
mai mic pot reduce rata de coborre.
D SISEMUL HAMURI SI CAPO
1. FAA cere ca hamurile a unui sistem de parasute duble s Iie
aprobat.
2. Toate capetele hamurilor trebuie s Iie pliate si cusute sau
nIsurate si cusute n interior pentru a evita desprinderea
hamului la socul deschiderii.
. Sistemul de eliberare a parasutei trebuie ntretinut conIorm
proramului si procedurilor din manualul proprietarului.
4. Este de dorit ca industria productoare s standardizeze pozitia
tuturor punctelor de control operationale.
. amul trebuie dotat cu un sinur punct de eliberare a chinii
port suspante o sinur comanda elibereaz ambele chini port
suspante) pentru desprindere rapid si usoar de la parasuta
principal.
6. Manerele cablului de rezerv:
a. Manerele de tip ochet trebuie Icute din metal.
b. Manarele cablului de rezerv din plastic si compozite nu se
recomand.
c. Parasutistii trebuie s practice desIacerea si extraerea
manerelor cablului de rezerv, pn pot siur s le actioneze usor
n caz de urent.
7. Toate marinile protectiei cablului trebuie s Iie asiurate.
8. Cuiele cablului, cnd sunt n pozitie, trebuie ori s Iie actionate
n interiorul tecii sau s anuleze ochetul de nchidere nainte de
intrarea n protectie.
. u trebuie s se Ioloseasc un cablu de oprire a comenzii
manuale s-au nreistrat accidente Iatale cauzate de ncurcarea
rezervelor cu comenzile manuale asiurate astIel.
10. Parasut extractoare de rezerv:
a. Sistemul de rezerv este de obicei construit pentru Iolosirea
unui anume tip de parasut extractoare.
b. Trebuie asezat corespunztor n capot si repliata dac a iesit.
11. Sistemele de blocare a deschiderii trebuie s oIere o
pozitionare siur a mnerelor de comand pilotabile si s
slbeasc suspantele de pilotare pentru prevenirea ncurcrii
acesteia si a eliberrii premature a comenzii.
E PARASU EXRACOARE PRINCIPAL
1. Parasuta extractoare a principalei este parte a sistemului
parasutei principalei.
a. La sistemele de deschidere manuala, parasuta extractoare si
mrimea sacului trebuie s Iie compatibile.
b. Mrimea parasutei extractoare poate inIluenta caracteristicile
de deschidere ale parasutei principale.
2. Parasutele extractoare colapsibile care se deschid manual
adau complexitate si necesitatea ntretinerii suplimentare a
sistemului.
a. uzur aditional din cauza mai multor prti mobile
b. pericol de deIectiune a parasutei extractoare dac nu este Iixat
sau pliata.
. Parasutele extractoare actionate cu arc sau manual de ambele
tipuri cu aruncare sau mpinere) au Iiecare avantaje si
dezavantaje care inIluenteaz procedurile de urent ale
utilizatorului si alte decizii.
CABLUL AUOMA A REZERVEI (RSL)
1. Un SL se ataseaz de china parasutei principale pentru a
extrae imediat cuiul cablului de rezerv si automat dup
Sectiunea 5-3- Echipamentul Continuare
separarea principalelor chini ale hamului.
2. Se recomand un SL pentru toti parasutistii experimentati.
a. SL ajut parasutistul la extraerea cuiul cablului de rezerv
dup o larare.
b. SL
1) trebuie rulat si atasat corect pentru Iunctionare
2) cnd nu este rulat corect, poate complica sau mpiedica
lararea
c. SLs pot complica anumite proceduri de urent:
1) larare dup o deschidere dubl
2) tierea din nclceal dup o coliziune
) larare instabil, desi statisticile arat c sansele sunt mai
bune din punct de vedere al deschiderii instabile a rezervei dect
ntrzierea dup larare.
4) larare instabil cu casc dotat cu camer sau alte
dispozitive protuberante
) larare cu o plac de surI desi SL ar Ii putut preveni dou
acidente mortale de ssurIin)
6) larare pe sol la vnt puternic
7) chin stricat pe partea SL rezult deschiderea rezervei)
prevenire-
i) veriIicarea si nlocuirea chinilor uzate
ii) plierea pentru deschidere lent Iixati strns suspantele vezi
instructiunile productorului)
iii) deshidere stabil la viteze mici
d. Dac desprindeti temporar SL trebuie avut rij s nu
interIereze cu operarea sistemului parasutei consultati un plior.
. Cnd Iolositi un SL, parasutistul nu trebuie s depind de
acest dispozitiv ci trebuie s activeze manual comanda manual
de rezerv imediat dup larare.
4. Poate nu este de dorit SL cnd se ncearc prinderi in
Iormatii de parasute.
. u se Ioloseste un dispozitiv de prindere ntre china stn si
cea principal cu exceptia c instructiunile productorului indic
altIel.
G Dipoziti de actiare automata (AAD)
1. AAD actioneaz deschiderea rezervei la o altitudine pre-
determinat de asemenea se Ioloseste uneori la sistemul
parasutei principale).
2. Se ncurajeaz Iolosirea AAD de ctre toti parasutistii cu
licent.
. Folosirea AAD pentru activarea parasutei de rezerv, si
pretirea corespunztoare pentru a-l Iolosi, demonstreaz o
sans de supravietuire semniIicativ crescut n Iata unei
deIectiuni sau pierderi de altitudine.
4. AAD se Ioloseste pentru a sprijini parasutistul la deschidere si
n procedurile de urent, dar nici un parasutist nu trebuie s se
bazeze doar pe asta.
. Dac se Ioloseste AAD, FAA solicit s Iie ntretinut conIorm
cerintelor productorului FA 10.4.c).
6. Fiecare parasutist trebuie s citeasc si s ntelea manualul
AAD.
7. Un AAD poate complica anumite situatii, n special dac
parasutistul deschide parasuta principal destul de jos pentru ca
s o mai activeze AAD.
8. nteleerea si revizuirea procedurilor de urent pentru
Deschiderea a dou parasute Sectiunea SIM -1) este
Iundamental.
H COARDA SAIC- CABLUL AUOMA
(PRINCIPAL)
1. FAA cere Iixarea corzii statice Iie direct de sac sau de parasuta
extractoare.
2. Learea direct de sac este o metod mai bun deoarece reduce
posibilitatea ca elevul s interactioneze cu deschiderea parasutei
principale.
. FAA solicit Iolosirea unui dispozitiv de asistent la coarda
static cnd se Iixeaz de parasuta extractoare.
a. dispozitivul de asistent trebuie atasat la un capt de coarda
static, astIel nct capota s Iie deschis nainte de activarea
dispozitivului si la cellalt capt de parasuta extractoare.
b. FAA solicit ca dispozitivul de asistent al parasutei
extractoare s aib rezistent la sarcin de cel putin 12,70 dar
nu mai mult de 72,7 .
4. Cablul automat trebuie atasat de un punct structural aprobat al
cablului central.
a. O conexiune a centurii de siurant se consider parte a
proIilului aripii, dar cablul automat trebuie s culiseze pe ea n
lunime.
b. Locurile n aeronava nu se consider parte a cablului central.
. Un cablu automat se realizeaz astIel:
a. cu o lunime de cel putin 2, m dar nu mai mult de m si nu
trebuie s vin n contact niciodat cu supraIata posterioar a
aeronavei.
b. cu o piedic rapida prin alunecare, numr de identiIicare
4A02 sau MS70120
c. cu textur a materialului cu rezistent la ntindere care s nu Iie
mai mic de 166 .
d. cnd se Ioloseste cu sistem cu cui
1) ar trebui s suporte o ntindere de 16
2) trebuie atasat la partea textil astIel nct atasamentul si
coarda s suporte o reutate de 272 de .

I MPRUMUAREA SAU SCHIMBAREA
ECHIPAMENULUI
1. Parasutele nu trebuie nchiriate sau mprumutate persoanelor
necaliIicate s realizeze salturi sau persoanelor cu competente
necunoscute.
2. Folosirea unui echipament necunoscut nchiriat, nou) Ir
pretire suIicient a Iost o cauz a multor decesuri.
. Schimbarea echipamentului:
a. Schimbarea tipului de echipament trebuie evitat sau redus pe
ct posibil n timpul pretirii elevului.
b. Trebuie s se oIere pretire de tranzitie pentru toti parasutistii
cnd se eIectueaz schimbri.
4. Cnd se sare cu o parasut principal nou sau diIerit, un
parasutist trebuie s urmeze Iamiliarizarea cu parasuta speciIicat
n Cateoriile A- a Proramului Interat pentru Elevi srituri
multiple).
1 OLOSIREA ALIMERELOR
1. Parasutistii trebuie s stie ntotdeauna altitudinea la care se
aIl.
2. Exist o reducere substantial a perceptiei inaltimii deasupra
apei si noaptea.
. Altitudinea de deschidere si alte altitudini importante trebuie
determinate Iolosind o combinatie de repere vizuale de la sol si
cu ajutorul altimetrului.
a. Ca prim reper, Iiecare parasutist trebuie s nvete s estimeze
altitudinile importante de desprindere, deschidere minim,
larare minim) prin vizualizarea pmntului si retinerea
timpului de cdere liber.
b. Altimetrele sunt reIerinte secundare excelente pentru
dezvoltarea si veriIicarea competentelor initiale de recunoastere a
altitudinilor.
c. Unii parasutistii pot dori mai mult de un altimetru si chiar mai
mult de un altimetru de acelasi tip pentru a avea repere la
dispozitie pe parcursul saltului.
d. Parasutistii ar trebui s poarte altimetrele astIel nct s Iie la
dispozitia lor n ct mai multe Iaze ale saltului.
4. Exemple de tipuri de altimetre si de dispunerea lor:
a. altimetre vizuale purtate la ncheietura minii
1) usor de citit ntr-o varietate de pozitii n cdere liber
2) ncheietura este de obicei neaIectat de trepidatii
) diIicil de citit n timpul zborului orizontal
b. altimetre vizuale purtate la piept sau pe materialul parasutei
principale
1) reper pentru ceilalti din rup, n special cnd se zboar pe
burta
2) se poate citi cnd se zboar orizontal tracin)
) pasibil de eroare sau citiri resite la aterizare
c. altimetru auditiv, purtat de obicei la ureche
1) Iurnizeaz reIerinte bune despre altitudinile cheie aproape de
sIrsitul cderii libere plnuite.
2) zomot de Iond extrem al cderii libere si atentia
parasutistului la alt eveniment poate avea ca rezultat ineIicienta
acestuia.
) elevii vor Iolosi altimetre auditive doar dup ce demonstreaz
un nivel satisIctor de constientizare a altitudinii.
. Pretirea initial si reIamiliarizarea cu utilizarea altimetrului
va include:
a. Observarea solului.
b. Observarea altimetrului si a altitudinii.
c. epetarea acestei proceduri de cteva ori pe salt pentru a
dezvolta abilitatea de a privi altitudinea.
6. Erorile altimetrului
a. Altimetrele au componente electronice si mecanice care se pot
strica si pot s nu mai Iunctioneze n timpul Iolosirii.
b. Pot exista diIerente minore n indicarea altitudinilor.
c. Setati altimetrul la locul de aterizare si nu resetati altimetrul
dup ce prsiti solul.
d. Altimetrul poate rmne n urm att la urcare ct si la
coborre plus sau minus 0-10 m.
e. Acul se poate ntepeni att la urcare ct si la coborre va
trebui s se combine analiza vizual a pmntului cu cea a
altimetrului.
I. Cnd altimetrul este n turbioane la Iel cnd se zboara pe
spate) poate indica mai mult cu pn la 00 m.
7. Manevrati, mentineti si depozitati altimentrele cu rij
conIorm instructiunilor productorului.
Acceoriile
1. Utilizarea echipamentului personal trebuie determinat de tipul
experientei n salturi, competenta parasutistului, conditiile
meteoroloice si cele ale zonei de aterizare.
2. mbrcmintea si echipamentul
a. mbrcminte adecvat de protectie, inclusiv costum, casc,
mnusi, ochelari si ncltmintea trebuie purtate la toate salturile.
b. Mnusile sunt esentiale cnd se sare de la altitudini unde
temperatura este mai mic de 4,4
0
C.
c. Un parasutist trebuie s poarte un cutit protejat dar usor
accesibil.
d. O casc riid
1) trebuie purtat la toate salturile elevii n tandem pot purta
csti moi)
2) trebuie s Iie usoare si s nu mpiedice vederea sau auzul
e. L-i se recomand tuturor parasutistilor s poarte Ilotor cnd
intentioneaz s sar, deschid sau aterizeze n urma unui salt la
aproximativ 1.600 m de un ochi de ap ochi de ap se poate
deIini ca acela n care un parasutist se poate neca).
L PLIEREA PARASUEI PRINCIPALE
1. O parasut principal dintr-un ansamblu dublu poate Ii pliat
de
a. Un plior FAA
1) Un plior FAA poate supravehea alte persoane la plierea
oricrui tip de parasut pentru care este atestat FA 62.12.a si
b).
2) O persoan neatestat poate plia o parasut principal sub
directa supravehere a unui plior FAA FA 10.4.a.).
b. persoana care intentioneaz s o Ioloseasc la saltul urmtor
FA 10.4.a).
2. Cunostinte despre pliere:
a. Fiecare parasutist n parte trebuie s aib aprobarea n scris a
unui Instructor S TA, USPA Instructor, IE sau a unui plior
FAA pentru a plia parasuta proprie.
b. Toti cei care pliaz parasute principale trebuie s stie si s
ntelea instructiunile productorului pentru plierea, ntretinerea
si Iolosirea acestora.
. Parasutele principale pentru tandem pot Ii pliate de FA
10.4.b.1)
a. Un plior FAA
b. Parasutistul la comand, care Iace urmtorul saltul cu acea
parasut
c. o persoan care pliaz parasuta principal sub directa
supravehere a unui plior
4. Fiti extrem de atenti cnd Iolositi cuie temporare de pliere.
M NRETINEREA PARASUEI
1. VeriIicarea:
a. Proprietarul echipamentului trebuie s veriIice permanent
stricciunile si uzura acestuia.
b. Orice situatie ndoielnic trebuie imediat corectat.
c. VeriIicarea detaliat a parasutei de ctre proprietar se
mentioneaz n Sectiunea Echipament din Cateoria G al
Proramului USPA de interare e elevilor - Sectiunea 4, SIM .
2. ntretinerea si repararea rezervei:
a. FAA cere ca ntreul ansamblu al rezervei s Iie ntretinut ca
cel al unei parasute aprobate.
b. eparatiile la ansamblul rezervei trebuie s se eIectueze de un
plior atestat FAA pentru parasute.
. ntretinerea si reparatiile principalei:
a. eparatiile la parasuta principal se pot Iace de un plior FAA
atestat sau de proprietar dac eael au cunostintele
corespunztoare.
b. Parasuta principal si capota sa nu trebuiasca att ntretinut
ct aprobat.
4. eparatiile majore si stricciunile se pot eIectua doar sau sub
supraveherea unui:
a. plior emerit FAA
b. productorul parasutei
c. orice alt productor pe care FAA l consider competent.
VERIICRI DE SIGURANT SI BRIEING NAINE DE
SAL
A PREGIREA ECHIPAMENULUI ESE ESENTIAL
1. Pretirea ntreului echipament si a procedurilor pentru
sdivin nainte de Iiecare salt sunt Ioarte importante pentru
prevenirea accidentelor.
2. InIormatia intentioneaz s oIere instructorilor caliIicati si
altor parasutisti experimentati reIerinte pe care s le Ioloseasc ca
pe un hid n crearea unei liste personale conIorm procedurilor si
echipamentului Iolosit.
. n unele cazuri, veriIicrile vor Ii principala rspundere a
celorlalte persoane a pilotului, instructorului, antrenorului,
pliorului, responsabilului cu personalul de la sol, etc., totusi nici
unul nu trebuie s presupun c aceste rspunderi au Iost
ndeplinite de ceilalti.
a. La nceput, Instructorul USPA eIectueaz aceste veriIicri de
siurant si brieIin nainte de salt pentru elevii si.
b. Pe msur ce acestia proreseaz trebuie s nvete s le
realizeze sinuri.
c. Prin spiritul de lider si atitudine, instructorii au posibilitatea s
inoculeze respectul pentru siurant, care vor ajuta parasutistul
nceptor cnd si va asuma sinur responsabilitatea pentru toate
actiunile n sdivin.
4. Elevii care Iac prorese n proramul de pretire si toti
parasutistii experimentati trebuie s recapituleze toate aspectele
de pe aceste liste pentru a se Iamiliariza cu varietatea detaliilor.
. Aceast parte include o list de veriIicare pentru:
a. aeronava nainte de zbor
b. brieIin cu personalul de sol
c. brieIin pilot
d. brieIin parasutist
e. veriIicarea echipamentului
I. veriIicare nainte de decolare
. decolarea
h. vizarea
i. traiectoria saltului
j. coborrea si aterizarea aeronavei
. rezumat post-salt
B BRIEING
1. Aeronava nainte de zbor n primul rnd este responsabilitatea
pilotului, dar instructorul sau detintorul unei caliIicari de
intructor USPA trebuie de asemenea s veriIice):
a. anunturile: s Iie la loc dup cum se cere)
b. scaunele ndeprtate dup cum se cere)
c. blocajul usii sub aripa Cessna) ndeprtat
d. obiectele ascutite nvelite
e. obiectele slbite siurantate
I. scrile si mnerele siure, curtate de ulei
. altimetrul aeronavei setat
h. completarea si activarea anunturilor OTAM
i. statia radio a aeronavei s Iie Iunctional
j. Iixarea siur a corzii statice
. cutitul s Iie la loc si s Iie accesibil
l. corectarea vizrii la deprtare si Iunctionarea semnalelor de
comunicare avioane mai mari)
m. raportul privind vnturile la altitudine sau indicatorii privind
raIalele de vnt s Iie disponibili
n. centurile de siurant s Iie disponibile si Iunctionale
o. benzile de sustinere pentru pasaeri, de ln us ndeprtate
2. BrieIin cu personalul la sol: Instructorul trebuie s
coordoneze pentru ca toat lumea s Iie n acord:
a. procedurile de comunicatie s ndeplineasc cerintele BS
pentru comunicarea sol-aer: Ium, panouri, radio, etc.
b. ordinea de salt
c. distanta ntre rupuri la iesire
d. priorittile schemei de aterizare
e. controlul asupra spectatorilor si a vehiculelor
I. operatiunile elevilor Instructorul USPA)
1) limitele de vnt
2) determinarea si pstrarea clar a zonei tint
) critici aduse aterizrii elevilor
4) mentinerea unui jurnal principal
) accidentul si msuri de prim ajutor
. BrieIinul pilotului: Se eIectueaz mpreun cu instructorul.
a. altitudinile traiectoriei saltului
b. directia traiectoriei saltului
c. comunicatiile sol-aer, instructor-pilot, controlul traIicului
aerian)
d. comportamentul aeronavei la corectarea traiectoriei saltului
e. viteza traiectoriei saltului si taie
I. blocarea Irnei rotilor dac este cazul) dar Irna de parcare nu
se va Iolosi
Sectiunea 5--
. reutatea brut, cerintele si limitele centrului de ravitate
h. proceduri de urent la aeronave
i. proceduri de urent privind echipamentul n aeronav
4. BrieIin parasutist
a. eIectuat de cel care structureaz sarcina
1) Ir centur de siurant altitudine: 00 m sau politica
aerodromului
2) miscarea n aeronav, mai ales n traseul saltului
) proceduri de urent ale aeronavei, inclusiv proceduri de
comunicare
4) proceduri de urent a echipamentului parasutei
b. se va eIectua de Instructorul USPA:
1) revizuirea carnetului sau Iisei elevului
2) planul sriturii
i) salt si cdere liber, inclusiv comenzile de salt
ii) antrenament pentru procedura de urent sau recapitulare
iii) controlul parasutei si schema de aterizare
iv) aspectul zonei de aterizare si pericole se recomand o
IotoraIie aerian sau o hart)
) protejarea clapetelor si a cuielor de operare
4) comportamentul n aeronav: pretirea mental si deplasarea
C LISA CU ECHIPAMENUL DE VERIICA
1. Sunt responsabili cu veriIicarea echipamentului nainte de
mbarcare si de iesire:
a. Instructorul USPA sau Antrenorul veriIic echipamentul
elevilor.
b. Fiecare parasutist se asiur dac echipamentul personal este
veriIicat de trei ori nainte de Iiecare salt.
1) nainte de a-l lua pe elea
2) nainte de mbarcare
) nainte de iesire
2. Lista de veriIicare:
a. casca: este corespunztoare iar banda pentru brbie este bine
Iixat
b. ochelari siuri si curati
c. sistemul de deschidere a parasutei: asamblat adecvat si s-a
eIectuat periodic ntretinerea lui
d. SL Iixat si rulat corect consultati instructiunile
productorului)
e. altimetrele sunt veriIicate si setate, iar altimetrele vizuale nu
mpiedic actionarea clapetelor
I. parasuta principal
1) parasuta principal dimensionat corespunztor
2) capota nchis corespunztor, cablul de traere ndeprtat, iar
ochetul de nchidere n stare bun
) dispozitivul de activare
i) comanda manual: siurantat n buzunar, cusut si siurantat
la ambele capete, miscarea cuiului sau a cablului n locas si n
ochetul de nchidere si parasuta extractoare asezat corect.
ii) parasuta extractoare cu aruncare: n siurant n sculet,
cordul rulat corect si n siurant, cuiul de siurant pe cord si
Iixat n ochetul de nchidere si slbit deasupra cuiului unele
sisteme complete de parasut vezi instructiunile productorului).
iii) mnerul siurantat al parasutei extractoare nu se aprob
pentru uzul elevilor): cuiul Iixat, miscare liber a mnerului prin
extraerea cuiului vezi instructiunile productorului)
4) exersati deschiderea mnerului de siurant a parasutei
principale elevul)
. hamurile:
1) chinile s Iie rulate corect si s nu Iie rsucite
i) china de piept
ii) china de picioare
iii) banda abdominal, dac este cazul
2) clemele asiurate si nchise sisau adaptoarele de Irecare
Iixate corespunztor
) ajustri pentru Iixare corespunztoare
4) capetele rmase ntoarse nspre nuntru si cusute
) capetele libere introduse n catarame
h. band de abdomen dac se Ioloseste):
1) corect rulat
2) potrivit
) adaptor de Irecare Iixat corespunztor
i. rezerva:
1) mrime potrivit pentru parasutist
2) starea cuiului Iixat, neprins iar ochetulii) de nchidere n
stare bun
) parasut extractoare Iixat
4) cardul de inIormatii privind plierea n termen si siilat la
locul lui
) starea buzunarului mnerului comenzii manuale
6) clapeta protectiei cuiului nchis
7) prezentarea eneral
j. chini nersucite si mnere de comand siure
. suspantele de suspensie si control neexpuse
l. cablu automat elevi):
Sectiunea 5--
1) lunimea, rularea si slbirea corect pentru operatiile
compatibile cu aeronava
2) dispozitivul de asistent dac este nevoie) atasat
corespunztor
) cablu automat asiurat pentru a preveni deschiderea
prematur
4) cuiul de nchidere sau coarda n pozitie
m. personal:
1) ncltmintea tipul si mrimea potrivit, Ir capse sau
catarame deschise
2) mbrcminte de protectie
i) buzunarele costumului nchise
ii) alt mbrcminte compatibil cu salturile
iii) este nevoie de mnusi
) Ir accesorii nenecesare, precum aparate Iotovideo
4) buzunare oale
) dopuri de urechi
n. dispozitivul de activare automat AAD):
1) veriIicat conIorm schemei productorului
2) calibrat pentru salt dac este cazul)
) rulare corespunztoare a cabluluirilor)
4) unitatea de control siurantat n locul corespunztor
) activat sau pornit conIorm cerintelor
o. statia radio elevii) asiurat corespunztor si Iunctional test
cu baza)
p. starea tuturor nchizatorilor din velcro) si a ntriturilor
. prezentarea eneral
Sectiunea 5--
VREMEA
A DEERMINAREA VNURILOR
1. Vnturile de supraIat trebuie determinate nainte de salt si
trebuie msurate n zona eIectiv de aterizare.
2. Vnturile de la altitudine:
a. apoartele despre vnturile de la altitudine puse la dispozitie
de serviciul aerian al FAA sunt doar previziuni.
b. Se pot eIectua observri n cursul zborului Iolosind sistemele
de naviatie, de exemplu Sistemele lobale de localizare prin
satelit. GPS)
c. Vntul se poate schimba oricnd, deci toate inIormatiile
disponibile trebuie veriIicate de parasutist nainte si n timpul
saltului.
B VREME PERICULOAS
1. Fronturile se apropie cu multe avertismente dar pot lua si prin
surprindere.
a. Unele Ironturi sunt precedate de raIale, un tip de vreme brusc
si aspr.
b. Apropierea Ironturilor si trecerea lor se poate asocia cu
schimbri rapide si semniIicative a puterii vnturilor de la
altitudine si de la supraIat.
2. n zilele calme, calde si uscate, Iurtunile pot aprea spontan si
s se schimbe n Iorme neprevzute.
. aIale de vnt sunt mini-tornade care apar spontan n zilele de
convectie termic ridicat.
4. De unde se obtin inIormatii practice despre vreme:
a. Canalul de meteoroloie
b. .eather.com
c. pronozele meteo TV
d. copilotul responsabil leal pentru cunoasterea conditiilor
meteoroloice nainte de zbor)
e. analiz continu
C DENSIAEA ALIUDINII
1. PerIormantele parasutei sunt evaluate la nivelul mrii la
temperaturi si umiditate moderat.
2. Altitudinea, cldura si umiditatea inIluenteaz densitatea
aerului.
. Densitatea altitudinii este o msur a densittii aerului care se
calculeaz conIorm temperaturii si altitudinii.
4. Pe msur ce densitatea altitudinii creste, viteza n aer creste
cu:
a. aproape per 1000 m pn la 4000 m MSL
b. mai mult de per 1000 m peste 4000 m MSL.
. Pe msur ce densitatea altitudinii creste, un parasutist cu un
proIil al aripii voalurii se poate astepta la:
a. o vitez mai mare la punctul de anajare
b. o vitez de naintare mai mare
c. o rata de coborre mai crescuta
d. Iorte mai mari de deschidere
. n plus, aeronavele sunt aIectate de o densitate mai mare a
altitudinii astIel:
a. distanta mai mare pentru decolare si aterizare
b. eIicient redus a elicei
c. perIormante mai slabe ale motorului cu turbin si piston
d. ritm de urcare mai sczut
7. Pilotul aeronavei este responsabil s cunoasc densitatea
altutidinii nainte de decolare iar parasutistilor li se recomand s
ia n considerare eIectele densittii altitudinii asupra
perIormantelor parasutei.
Sectiunea 5-5-
AERONAVA
1. Parasutistii joac un rol mai complex n operatiunile aeronavei
dect pasaerii obisnuiti, deoarece procedurile lor pot aIecta
serios controlul asupra aparatului, n special n timpul iesirii.
a. ezistenta la naintare reduce viteza n aer necesar pentru
zbor si reduce eIicienta supraIetelor de control.
b. Greutatea n exces n aeronav poate determina pierderea
controlului de ctre pilot.
2. Cu toti parasutistii un pilot parasutist va trebui tin un brieIin
privind aspectele mentionate n AicraIt BrieIin din Cateoria E
a Proramului Interat pentru elevi USPA SIM partea 4).
. Cea mai mic aeronav pentru salturile de initiere trebuie s
poat transporta pilotul si cel putin trei parasutisti.
4. Deschideri la nltime
a. Pilotul si toti parasutisti de la bord trebuie inIormati anterior de
cte ori se plnuieste o deschidere care se eIectueaz peste
altitudinea obisnuit n eneral 100 m si mai jos).
b. Cnd se Ioloseste mai mult de o aeronav, pilotii Iiecrui
aparat n aer n momentul salturilor trebuie s Iie anuntati.
. Alimentarea aeronavei
a. Operatiunile de alimentare a aeronavei trebuie s aib loc
departe de locurile de aterizare si mbarcare a parasutistilor, si nu
trebuie s Iie nici o persoan la bord, cu exceptia pilotului si a
personalului necesar pentru alimentare.
b. USPA accept alimentarea rapid alimentarea unei aeronave
n timp ce motorul Iunctioneaz) pentru anumite motoare de
aeronave actionate cu turbin cnd se realizeaz conIorm
instructiunilor Parachute Industr Association Technical
Standards Standardele Tehnice ale Asociatiei Industriei de
Parasutism), TS-122.
6. mbarcarea
a. Elevii nu trebuie s se apropie niciodat de o aeronav,
indiIerent dac motorul Iunctioneaz sau nu, doar dac sunt sub
directa supravehere a unui titular USPA a evidentei
instructajului.
b. Orice persoan trebuie s se apropie de o aeronav cu aripi
Iixe din spatele aripii si ntotdeauna s se apropie de un elicopter
din Iata acestuia.
c. Orice persoan trebuie s si protejeze mnerele comenzii
manuale n timp ce intr n aparatul de zbor si s urmeze
procedurile pentru a evita actionarea accidental a oricrui
echipament.
7. Orice persoan de la bordul aeronavei Iace subiectul
relementrilor de pozitionare din FA 1.107 si relementrilor
parasutelor din FA 1.07
8. Transportul la altitudine
a. Orice persoan trebuie s ntelea aproIundat si s Iie
pretit pentru a lua msurile corespunztoare n cazul activrii
accidentale a parasutei n interiorul aeronavei.
b. Centurile trebuie s rmna prinse, toate cstile tari si alte
posibile proiectile asiurate pn pilotul anunt parasutistii c se
pot desIace din centuri.
c. Elevii trebuie s stea linistiti si s se miste doar cnd sunt
directionati special de instructor i) sau antrenor.
d. Pozitionarea se va determina anterior si variaz conIorm
tipului de aeronav, mrimea si tipul ncrcturii.
e. Este important ca ncrctura s Iie distribuit corespunztor
pentru a mentine balanta cu centrul de ravitate pentru ca
aeronava s zboare n siurant.
I. Parasutistii trebuie s colaboreze pe deplin cu pilotul pentru a
mentine aeronava n siurant pe durata ntreului zbor.
. Aeronava nu trebuie s Iie ncrcat mai mult dect reutatea
maxim admis de manualul de operare al productorului.
h. Dac nu se mentine reutatea si balanta corespunztoare pe
parcursul zborului poate duce la pierderea controlului asupra
aeronavei.
. Cnd nu se Iolosesc centurile trebuie Ierite si nu se prind
niciodat una de alta dect dac sunt uzate.
10. Toti pilotii si ceilalti ocupanti ai unei aeronave pentru salturi
trebuie s poarte parasute la cererea FAA.
Sectiunea 5--
VIZAREA
A DE CE ESE IMPORAN VIZAREA
1. Aleerea punctului corect de iesire si hidarea pilotului ctre
acesta vizarea) l ajut pe Iiecare parasutist s aterizeze ntr-o
zon corespunztoare.
2. Parasutistii trebuie s demonstreze abilitti de baz n vizare
nainte de a obtine licenta USPA A.
. Vizarea n situatii mai diIicile necesit practic si studiu
continuu.
4. n plus Iat de indicarea punctului corect de iesire pentru un
parasutist sau un rup, vizatorii trebuie s alea puncte corecte
de iesire pentru mai multe persoane sau rupuri la aceeasi trecere
dintr-o aeronav mai mare.
D PRIORITI
1. S cunoasteti zona de aterizare si zona nconjurtoare, inclusiv
punctele de iesire si de deschidere.
a. Parasutistii trebuie s analizeze si s discute cu cei care au
eIectuat anterior salturi, pentru a-i ajuta n determinarea directiei
corecte a traiectoriei saltului, punctul de iesire si deschidere.
b. Metodele de estimare a punctului de iesire si deschidere bazat
pe previziunile de vnt altitudine-directie sunt explicate n
sectiunile Aeronava si Vizarea din Cateoria F and G din
Proramul Interat pentru elevi, Sectiunea 4 din acest manual.
c. Un indicator a devierii de ctre vnt ind-driIt DI) este
eIicient pentru determinarea devierii cu parasuta.
1) O bucat de hrtie creponat cntrit este eliberat la
altitudinea deschiderii parasutei la o pozitie analizat.
2) Parasutistii de la bord observ directia DI pentru a
determina distanta si directia celui mai bun punct de deschidere
cu vntul nspre tint.
) Parasutistii sunt responsabili de indicatorii de devierie de
ctre vnt dup ce aterizeaz.
4) Analiza si calcularea punctului din raportul de vnt
altitudine - directie a nlocuit DI pentru operatiunile cele mai
obisnuite de zon de aterizare.
2. Privirea n aIara aeronavei.
a. pentru traIicul de dedesupt
b. pentru nori
c. pentru vizare
. IdentiIicati aerodromul, punctul de climbout si salt din usa
deschis a aparatului.
4. Tehnicile de determinare a punctului chiar sub aeronav sunt
tratate la Cateoria D a ISP.
C SEPARAREA GRUPULUI N IMPUL RAIECORIEI
SALULUI
1. Parasutistii si rupurile cu supraIat portant mai mare si care
au ritm de cdere mai mic sunt expusi la vnt din Iat mai
puternic, mai mult timp si sunt deviati mai departe cu vnt de
spate dect parasutistii si rupurile care zboar liber.
a. Grupurile cu supraIat portant mai mare si care cad mai ncet
trebuie s ias nainte de cele cu cdere mai mare dac saltul se
Iace n vnt
b. n zilele cu vnt ascendendt puternic din Iat , acordati mai
mult timp ntre rupuri la aceeasi trecere pentru separare
orizontal suIicient deasupra solului.
1) Acordati cel putin 00 m distant la sol ntre parasutistii care
sar individual.
2) Acordati cel putin 00 m distant la sol ntre rupurile mici
adund mai mult pe msur ce rupurile cresc.
c.Odat ce parasuta s-a deschis, ntrziati zborul deasupra sau
dedesuptul liniei de zbor pn
1) Orice rup care cade mai ncet care a iesit nainte de a
deschide parasutele si care s-au ntors ctre zona de aterizare.
2) Grupul care iese dup ce a terminat cderea liber si au
deschis.
2. burnd pe traiectoria saltului de-a curmezisul vntului
ascendent ajut la obtinerea distantei ntre rupuri.
. IndiIerent dac zboar unul sau mai multe aeronave, Iiecare
trecere trebuie s oIere destul timp pentru ca parasutistii din
trecerea anterioar s coboare la o altitudine siur nainte de
lansarea parasutistilor din urmtoarea trecere .
Sectiunea 5--
Sectiunea a
yasea
Progresie AVANSATA
Sectiunea Sumar:
Finalizarea pregtirii de baz si obtinerea licentei prezint multe oportunitti noi de
avansare n skydiving. Avansarea n unul sau mai multe aspecte care se vor discuta n
aceast sectiune va contribui la mbunttirea abilittilor si va creste multumirea si
satisIactia cu privire la acest sport.
InIormatiile din aceast sectiune oIer detalii despre salturile n nocturn, aterizrile pe
ap, Iormatii de parasute, salturile de la mare altitudine, saltul cu camera , wingsuits si
zbor avansat cu parasuta.
Aceste inIormatii v vor ajuta la dobndirea abilittilor si cunostintelor conIorm
evalurilor pentru licentele UPA B, si D.
Referinte importante:
cdere liber n grup - -1
zbor liber, stilul liber si skysurIing -
ritm de coborre si durat -3

salturi n nocturn -4
aterizri pe ap - -5
Iormatii de parasute --
salturi de la mare altitudine si Iolosirea
oxigenului -7
saltul cu camera - -8
wing-suits -9
notiuni de baz privind zborul cu
parasuta - -10
aspecte ale zborului avansat cu parasuta
-11
Cui foloseyte aceasta sectiune?
Parasutistiilor care plnuisc s se implice
n noi tipuri de practicare a skydivingului
Parasutistilor care plnuiesc salturi
extraordinare
Parasutistilor care lucreaz cu licente
UPA si certiIicri avansate
Instructorilor UPA care coordoneaz
brieIings privind salturile n nocturn si pe
ap
OIicialilor UPA care acord consultant
parasutistilor pentru salturile extraordinare
008 Manualul de inIormare a parasutistului sectiunea a sasea Pagina
CDERE LBER N GRUP LUCRU RELATV)
A. CE ESTE LUCRUL RELATV?
1. kydivingul n grup, numit traditional ,lucrul relativ se poate
descrie ca manevra intentionat a doi sau mai multi parasutisti de
apropiere unul de altul n cdere liber.
. onceptul de skydiving n grup reprezint valul lin si gratios a
doi sau mai multor parasutisti n armonie aerian.
a. oliziunile n aer si Iormatiile ,Iunnel nu sunt doar de nedorit
ci pot Ii si periculoase.
b. oliziunea a dou corpuri n zbor poate cauza vtmri grave
sau decesul.
c. el mai mare pericol exist cnd parasutistii nu se mai vd si
deschid independent ceea ce poate duce la coliziunea unui
parasutist n cdere liber cu un altul cu parasuta deschis.
d. hiar dup deschidere exist un posibil pericol de coliziune a
parasutelor dac nu se urmeaz procedurile corespunztoare de
sigurant .
B. PREGTRE PROCEDUR
1. nainte de pregtirea pentru cderea liber n grup, Iiecare elev
trebuie s Iinalizeze ntreaga pregtire si aspectele avansate a
ategoriei F din Programul Integrat pentru elevi UPA, sectiunea
4 din acest manual.
. Pregtirea initial pentru cderea liber n grup trebuie s
nceap ct de repede dup ce s-a Iinalizat ategoria F din IP.
a. pentru mentinerea interesului n skydiving
b. pentru a ncuraja relaxarea n aer
c. s dezvolte coordonarea
d. s determin participarea la activittile de grup
e. s ncurajeze dezvoltarea unei atitudini si proceduri de
sigurant.
3. Pregtirea initial trebuie s nceap cu cel mult doi parasutisti
- elevul si titularul UPA a evidentei evalurii instructajului.
4. unt incluse n ategoriile G si H a IP recomandri privind
pregtirea grupurilor nceptoare s dobndeasc abilitti pentru
cdere liber.
C. DESPRNDEREA
1. Altitudinea minim pentru desprindere ar trebui s Iie -
a. pentru grupuri de cinci sau mai putini, cu cel putin 500 m mai
sus dect altitudinea cea mai ridicat pentru deschidere plnuit
pentru grup (nu se ia n calcul persoana care poart camera
b. pentru grupuri de sase sau mai multi, cu cel putin 00 m mai
sus dect altitudinea cea mai ridicat pentru deschidere plnuit
pentru grup (nu se ia n calcul deschiderea semnalizat sau
persoanelor cu camera
c. mai sus dect s-a mentionat dac
(1 exist n grup unul sau mai multi parasutisti cu mai putin
experient
( exist parasutisti cu portant mai mare sau mai mic
(3 sunt parasutisti n cdere liber care presupune un ritm de
cdere mai rapid dect viteza terminal n zbor pe burta
(4 salturi care implic recuzit, jucrii sau alt echipament special
(simboluri, banere, Ium, steaguri, inele, tuburi, obiecte eliberate
n cdere liber, etc.
(5 salturi care au loc deasupra unei zone de aterizare
necunoscute sau n situatie de aterizare n loc diIerit (punct gresit
determinat n cderea liber
( alte motive speciale
. a semnalul de desprindere sau la atingerea altitudinii de
desprindere, Iiecare participant trebuie
a. s se ntoarc 180 de grade de la centrul Iormatiei
b. s se deprteze orizontal la altitudinea de deschidere plnuit
(prin zbor orizontal se va obtine o separare mai mare dect prin
plonjare
3. Deschiderea.
a. Dessurarea trebuie precedat de un semn distinct de wave-oII
(semnal de deschidere pentru ceilalti parasutisti care se pot aIla
deasupra.
b. n timpul semnalizrii cu mna trebuie privit n jos si n lateral
pentru a se asigura c zona este liber.
c. Persoana de jos are cale liber att n cdere liber ct si cu
parasuta.
D. ALTE REFERNE
1. edeti ectiunea - din IM, ,FreeIlying-bor liber, Fretyle
kydiving-stil liber si recomandri n kysurIing-surI aerian
pentru inIormatii despre zborul n grup si orientri verticale (in
cap, in picioare, in sezut.
. ezi ectiunea -4 din IM pentru ecomandri privind
salturile n nocturn n legtur cu saltul n grup pe timp de
noapte.
Sectiunea 6-1-
ZBOR LBER, STL LBER SURF AERAN
A. SCOPUL ZBORULU LBER
1. Aceste recomandri oIer inIormatii despre pozitiile corpului
n cdere liber pe vertical asociate n general cu ritmuri de
cdere semniIicativ mai mari si schimbri rapide a vitezei
relative.
. DiIeritele viteze n cdere liber a parasutistilor implicati n
actiuni de acest gen inIluenteaz separarea ntre persoane si
grupurile existente la aceeasi trecere deasupra zonei de coborre.
3. ermenul ,zbor liber n acest context se aplic tuturor
actiunilor care includ pozitia n picioare, cu capul n jos sau
pozitii de sedere n cdere liber inclusiv stil liber si surI aerian.
B. CALFCR
1. nainte de a se angaja n zbor liber, parasutistul trebuie s
a. detin o licent A de la UPA
b. s Iie instruit n zbor liber de ctre un titular UPA a evidentei
evalurii instructajului avnd vast experient n acest domeniu.
. Parasutistul trebuie s Ii demonstrat destule abilitti n aer
printre care
a. constientizarea altitudinii
b. abilitti de baz n realizarea de Iormatii
c. abilitatea de a zbura orizontal pentru a obtine separare
orizontal
d. ntelegerea traiectoriei saltului
e. pricepere n a se misca ascendent, descendent, nainte, napoi
si s se roteasc n pozitie seznd nainte de a ncerca pozitia n
picioare sau cu capul n jos.
C. ECHPAMENTUL
1. Parasuta trebuie asigurata corespunztor pentru a preveni
deschiderea prematur a oricreia dintre parasute.
a. O deschidere prematur la vitezele obtinute n acest tip de
skydiving pot duce la grave vtmri sau la tensionarea
echipamentului peste limitele stabilite de productori.
b. istemele de deschidere si mnerele de activare trebuie s Iie
sigurantate n timpul zborului inversat si n picioare prin urmare
echipamentul pentru zborul liber ar trebui s includ
(1 sculet al parasutei extractoare Iixat sub capota, parasut
extractoare sau sistem de comand manual de deschidere a
parasutei principale.
(i Parasutele extractoare expuse Iixate pe chingi de picioare
reprezint un pericol extrem.
(ii Fiecare cord expus a parasutei extractoare reprezint un
pericol.
( ochetii de nchidere, protectiile cuielor si protectiile chingii
suspantelor bine ntretinute si de mrime corespunztoare.
. hingile hamurilor
a. hingile de picioare ar trebui legate de chinga de sezut pentru
evita ca chingile de picioare s se
miste spre genunchi n timpul pozitiei de cdere liber n sezut
sau la executarea tranzitiilor.
b. hingile de picioare si de piept n exces se vor . Iixa strns.
3. Dispozitivele de actionare automat se recomand din cauza
posibilittii ridicate de coliziune si pierdere de altitudine n
zborul liber.
4. n cazul plcilor de surI, se recomad un sistem de largare a
plcii care s poat Ii activat cu oricare dintre mini Ir s Iie
nevoie s te apleci.
5. Accesoriile personale pentru zborul liber vor include
a. altimetru audio (se recomand dou
b. altimetru vizual
c. casc tare
d. mbrcminte sau costum care rmne la locul lui n timpul
cderii libere n pozitie invers sau n picioare si care nu vor
mpiedica sau ascunde mnerele de deschidere sau de urgent sau
altimetrele.
D. PREGTREA
1. borul liber are multe prti comune cu Iormatia de skydiving
cu abdomenul spre pamnt.
a. Un nceptor va progresa mult mai rapid si mai sigur cu un
antrenor.
b. nceptorii nu vor sri unul cu altul
(1 pn la eIectuarea pregtirii de baz n zbor liber
( pn demonstreaz abilitti de a controla miscarea
ascendent, descendent, n Iat si n spate n timpul rotirii
. nainte de a Iace salturi n grup, avansarea trebuie s respecte
acelasi model ca pentru Iormatiile n cdere liber si Iormatiile
de parasute Iormatie de nceptor-antrenor pentru realizarea
iesirii, pozitia corpului, docare, tranzitie si abilitti de
desprindere.
E. PERCOLE ASOCATE CU GRUPUL N ZBOR LBER
1. recerile pe neasteptate de la o pozitie rapid de cdere la
pozitie abdominal Iat de pmnt (,corking rezult o Irnare
rapid de la 80 kmh la 19 kmh.
a. borul liber n grup cere abilitatea de
(1 a rmne mereu ntr-o pozitie de zbor rapid
( a rmne naIara spatiului aerian deasupra altor persoane care
zboar liber
b. Preluarea unei pozitii rapide de cdere cnd ceilalti parasutisti
Sectiunea 6-2-
sunt n pozitii cu cdere redus, duce persoana care zboar liber
sub Iormatie, crend pericol la desprindere.
. derea liber oIer mai multe posibilitti de constientizare a
pierderii n altitudine dect la skydiving-ul clasic din mai multe
motive.
a. itezele mai mari nseamn cderi libere mai scurte.
(1 impul de cdere liber n pozitie abdominal de la 4000 m
pn la altitudinile obisnuite de desIsurare necesit 0-5 de
secunde.
( impul standard pentru zborul liber de 4000 m poate Ii de 40
de secunde.
b. Pozitiile cu capul n jos si seznd prezint o alt perspectiv
vizual a pmntului persoanele care zboar liber pot s nu Iie
constienti vizual de altitudinea la care se aIl.
c. Altimetrele vizuale pot Ii diIicil de citit n anumite pozitii.
d. Altimetrele auditive pot Ii diIicil de receptat datorit
zgomotului determinat de vnt asociat cu vitezele zborului liber.
e. a si n alte domenii ale skydiving-ului, participantii trebuie s
nu si ndrepte atentia spre lucruri Ir important si s piard
notiunea altor aspecte mai importante timpul si altitudinea.
3. Deviere orizontal
a. Persoanele nceptoare care zboar liber sunt deviate lateral n
cdere liber.
(1 Un antrenor experimentat poate corecta problema.
( a sriturile individuale, persoanele care zboar liber trebuie
s eIectueze miscarea perpendicular Irontal pe linia de zbor
(90
0
.
(3 epararea de alte grupuri se poate obtine prin zbor orizontal
perpendicular spre linia de zbor la o altitudine de desprindere
obisnuit.
b. Persoanele cu experient care zboar liber trebuie de asemenea
s Iie atente la miscrile laterale cnd antreneaz nceptori sau
execut plonjri care implic miscare orizontal.
c. oti parasutistii n Iormatii de zbor liber si traditionale trebuie
s ia n considerare eIectul general al vntului asupra devierii lor
n timpul cderii libere.
d. a o regul general, grupurile care cad mai repede trebuie s
plece dup grupurile care cad mai ncet mai ales cnd traiectoria
saltului este mpotriva vntului Irontal puternic
4. Grupurile care cad mai repede trebuie s ntrzie zborul cu
parasuta cu vnt de spate si s rmn n pozitie pentru a le
permite acest lucru parasutistilor care au iesit naintea lor dar
care cad mai ncet s deschid si apoi s se ntoarc de asemenea
cu vntul n spate.
5. Pierderea din vedere a altor parasutisti
a. ModiIicrile rapide de separare vertical care pot aprea n
pozitii de zbor liber pot determina pierderea din vedere a altor
persoane.
b. hiar parasutistii cu experient vast n Iormatii de skydiving,
n zbor liber pot avea probleme n localizarea Iiecrei persoane.
c. Desprinderea poate Ii mai conIuz dect de obicei.
d. rebuie avute n vedere urmtoarele n planiIicarea unui zbor
liber
(1 grup redus pn la dovedirea competentei.
( Plnuiti desprinderile mai sus dect de obicei.
(3 ranzitia de la ritm rapid de cdere la zbor orizontal obisnuit
pentru separare gradual n caz c un parasutist deasupra
Iormatiei este n coborre rapid.
(4 vitati manevrele lng zona de desprindere care sporeste
separarea vertical.
(5 ste important s ncetiniti dup desprindere pentru a v
separa de alti parasutistii.
Sectiunea 6-2- Zbor liber, Stil liber si Surf aerian
RTMUL DE COBORRE TMPUL N CDERE LBER
A. EVDENA
1. Urmtorul tabel v asist la estimarea timpului n cdere liber
de la o anumit altitudine si estimarea timpului n cdere liber
pentru un anumit salt.
. Fiecare parasutist trebuie s nregistreze Iiecare salt eIectuat,
inclusiv timpul n cdere liber .
3. impul n cdere liber nregistrat pentru Iiecare salt trebuie s
Iie timp real.
B. CALCULUL
1. Multi Iactori inIluenteaz ritmul cderii sau viteza terminala n
cdere liber.
a. greutatea total a parasutistului inclusiv echipamentul
b. raportul supraIat greutate
c. costumul
d. altitudinea deasupra nivelului mrii (densitatea aerului
e. disciplina n skydiving, de ex. orientri verticale
. abelul indic timpul n cdere liber pe baza a trei viteze
terminale tipice diIerite si oIer ca reIerint altitudinea de iesire
pentru deschideri la 1000 m.
a. 54ms la pozitii abdominale
b. 7 ms pentru pozitii cu capul n jos sau n picioare
c. 3 ms pentru salturi cu wing-suit
3. Pentru determinarea timpului n cdere liber pentru un salt si
nregistrarea duratei reale pentru un salt. Iolositi urmtoarele
proceduri
a. Determinati viteza dvs. terminala aproximativ msurnd
salturile la care se stiu iesirile si altitudinile de deschidere (acest
lucru se poate realiza prin cronometrarea de pe casete,
cronometrarea unei persoane de la sol, sau prin Iolosirea
altimetrului.
b. cdeti altitudinea de deschidere din altitudinea de iesire
pentru a determina distanta n cdere liber.
c. Folositi tabelul pentru a v evalua timpul n cdere liber
conIorm vitezei terminale aproximative si a distantei n cdere
liber.
TABEL DURATE A CDERLOR LBERE
DUAA DII IB (U I MIA DMIA
Altitudinea de iesire (m la o
deschidere de 1000
Distanta cderii libere (m 54 ms (orizontal 7ms (vertical 3 ms (costum cu aripi
10,8 15,4 5 10
119, 304,8 9 7 17
1371, 457, 1 9 4
154 09, 15 1 31
17,4 7 18 14 37
188,8 7 1 1 44
1981, 10,8 4 1 51
133, 119, 18 58
8 1371, 9 3 5
438,4 154 3 5 71
590,8 17,4 35 7 78
743, 188,8 38 9 85
895, 1981, 41 31 9
3048 133, 43 33 99
300,4 8 4 35 105
3354,8 438,4 49 38 11
3505, 590,8 5 40 119
357, 743, 55 4 1
3810 895, 58 44 133
39,4 3048 0 4 140
4114,8 300,4 3 48 14
47, 3354,8 50 153
4419, 3505, 9 5 10
457 357, 7 55 17
474,5 3810 74 57 174
Sectiunea 6-3-
SALTUR N NOCTURN
A. DE CE S FAC SALTUR N NOCTURN?
1. alturile n nocturn pot Ii provocatoare, educationale si
distractive dar necesit o mai mare grij din partea parasutistului,
pilotului, persoanei care vizeaz si personalului de la sol.
. a toate Iazele de skydiving, salturile n nocturn pot Ii mai
sigure prin pregtire special, echipament adecvat, plan anterior
si o bun ratiune.
3. Fiecare parasutist, Ir a lua n considerare experienta ar trebui
s participe la pregtirea pentru salturi n nocturn pentru a
nvta s revizuiasc
a. tehnicile de evitare a dezorientrii
b. Iolosirea luminilor de identiIicare, a instrumentelor iluminate
si a luminilor intermitente
c. lumina tint
d. comunicatiile sol-aer
e. activarea rezervei
4. Pentru a respecta eglementrile FAA si a mentine siguranta,
salturile eIectuate ntre apusul si rsritul oIicial al soarelui se
consider salturi n nocturn.
5. alturile n nocturn pentru a ndeplini cerintele de acordarea a
licentei si pentru stabilirea de recorduri mondiale trebuie s aib
loc cu o or mai trziu dect apusul oIicial al soarelui si cu o or
mai devreme dect rsritul oIicial al acestuia.
B. CALFCR
1. Parasutistii care particip la salturile n nocturn trebuie s
ndeplineasc toate cerintele pentru licentele B UPA sau a
licentelor superioare.
. Participantii trebuie s Iinalizeze o recapitulare complet si
cuprinztoare si s pun n aplicare imediat anterior saltului n
nocturn care se intentioneaz.
a. Pregtirea trebuie s Iie condus de un A, un Instructor
examinator sau de un Instructor care detine o licent D UPA.
b. Pregtirea (inclusiv data si locatia trebuie mentionate n
carnetul de zbor al parasutistului si s Iie semnat de un UPA
A, I (Instructor examinator sau de un Instructor.
C. PROVOCRLE
1. alturile nocturne oIer provocarea unei noi si neobisnuite
situatii care trebuie abordat cu precautie deoarece
a. exist posibilitatea dezorientrii
b. aparitia de supraIete terestre noi si lipsa punctelor Iamiliare de
reIerint
c. Perceptiile vizuale si de adncime sunt serios perturbate de
ntuneric.
d. existe cunostinte aproIundate cu privire la eIectele hipoxiei
(lipsa oxigenului si a vederii nocturne (vezi FAA Airmens
InIormation Manual pe internet la
httpwww.Iaa.govApubsAIMhapaim0801.htm
l8-1-
(1 ntre primele eIecte ale hipoxiei la 1500 m este pierderea
vederii pe timp de noapte.
( ste nevoie de aproximativ 30 de minute pentru a v reveni n
urma eIectelor hipoxiei.
(3 Fumtorii vor suIeri eIectele hipoxiei mai repede dect
neIumtorii.
(4 Monoxidul de carbon din Iumul evacuat, deIicienta de
vitamina A n dieta alimentar si expunerea prelungit la soare
puternic toate vor slbi vederea pe timp de noapte.
e. Aveti nevoie de 30 de minute pentru adaptarea complet la
vederea nocturn.
. Umbra proprie a unui parasutist reIlectat de lun poate
semna cu umbra altui parasutist de mai jos si s determine
conIuzie.
3. Parasutistii eIectueaz salturi nocturne rar si sunt mai putin
Iamiliarizati si mai putin eIicienti n a se coordona n noile
conditii de mediu.
4. Din moment ce un parasutist nu poate s perceap ceea ce se
ntmpla la Iel de repede si de usor ca la lumina zilei, are nevoie
de mai mult timp s reactioneze la Iiecare situatie.
D. ECHPAMENT SPECAL
1. O lumin vizibil cel putin 1000 m de la deschidere pn ce
parasutistul este pe pmnt (o cerint a FAA pentru protejarea de
avioane.
. Altimetru luminat
3. Ochelari curati
4. ManiIeste de parasutist
5. umin intermitent pentru veriIicarea parasutei
. Fluier
a. pentru prevenirea parasutistilor sub voalur
b. pentru momentele de dup aterizare pentru semnalizare ctre
alti parasutisti
c. pentru a ajuta salvatorii n localizarea unui parasutist pierdut
sau rnit
7. umin suIicient pentru a semnaliza tinta
a. Iluminatul poate reprezenta lumini intermitente, luminile
electrice sau dispozitive asemntoare.
b. emnalele luminoase sau alte materiale pirotehnice si Ilcri
deschise pot Ii extrem de periculoase si nu trebuie Iolosite.
Sectiunea 6-4-
c. Automobilele se pot Iolosi pentru iluminat dar acestea ocup
locul de aterizare.
8. eriIicati dispozitivul de activare automat pentru a v asigura
c se aIl n limitele operationale de timp pentru saltul nocturn.
E. PROCEDUR
1. Generale
a. alturile nocturne se vor eIectua pe vnt usor.
b. cu vizibilitate
(1 alturile n nocturn se vor eIectua doar n conditii
atmosIerice clare cu minim de nori.
( umina lunii creste considerabil vizibilitatea si siguranta
salturilor nocture.
c. consultare si comunicare
(1 onsultati un A local sau un Instructor xaminator
UPA pentru sIaturi privind salturile n nocturn (la cererea
Bs.
( Anuntati FAA, statul si oIicialii locali dup cum se cere.
d. Folositi o hart topograIic sau o IotograIie, cu datele despre
vreme a FAA Flight ervice (erviciul boruri a FAA pentru
altitudinea corespunztoare si vntul de supraIat pentru a
calcula traiectoria saltului, punctul de iesire si de deschidere.
e. Unul dintre membrii mai vechi poate Ii desemnat ca instructor
pentru Iiecare trecere si s Iie responsabil cu numrtoare pentru
toti membrii pentru acea trecere dup ce toti au aterizat.
. onIigurarea tintei pentru precizie
a. Aranjati luminile n cerc n jurul zonei tint la un diametru de
5 de m.
b. Asezati 3 sau 4 lumini mai aproape de linia vntului pe partea
cu vnt de spate spre tint si aranjati-le astIel nct s duc spre
zona tint.
(1 Acest lucru va indica att linia vntului ct si directia vntului.
( Urmnd o cale de zbor deasupra acestei linii de lumini,
parasutistul va Ii pe linia vntului si va ateriza cu vnt de Iata.
c. Plasati o lumin rosie la centru protejat cu plexiglas.
3. Urgent tingeti toate luminile n caz de vreme neIavorabil
sau alte conditii periculoase pentru salt pentru a indica nu
sariti.
4. omunicatiile radio sol-aer trebuie s Iie disponibile.
5. izarea nocturn
a. InIormatiile despre vntul de supraIat si de la altitudine sunt
Ioarte importante pe timp de noapte.
b. Persoanele care vizeaz trebuie s se Iamiliarizeze cu zona de
aterizare si zonele nconjurtoare n zbor la lumina zilei,
observnd reperele de la sol unde se vor plasa luminile noaptea si
de asemenea zona de aterizare si oricare zone periculoase.
c. Persoana care vizeaz trebuie s se Ioloseasc att de
localizarea vizual ct si de instrumentele aeronavei pentru a se
asigura de pozitia corect a acesteia.
d. n timpul urcrii la altitudine, Iiecare parasutist trebuie s se
Iamiliarizeze cu reperele nocturne din jurul zonei de aterizare.
F. GENERALE
1. Un parasutist care Iace primul salt nocturn trebuie s ias
individual (nu n grup.
. u se recomand Iolosirea luminilor stroboscopice pentru
cderea liber deoarece pot inIluenta vederea nocturn si s
cauzeze dezorientare.
a. unt de preIerat luminile constante.
b. uminile intermitente se pot Iolosi din momentul n care
parasutistul a deschis si detine controlul total sub voalur.
3. Atentionare privind materialele pirotehnice
emnalele luminoase si alte obiecte pirotehnice elimin
chimicale topite Iiebinti n timpul arderii si sunt periculoase dac
se Iolosesc de parasutisti n cdere liber.
n plus, lumina puternic creste posibilitatea de dezorientare.
G. SALTURLE N GRUP: CDERE LBER CU
PARAUTA
1. dere liber
a. e recomand ca Iormatia s se planiIice cnd este lun plin.
b. Parasutistii trebuie s poarte costume albe sau colorate
deschis .
c. e va progresa n sigurant de la Iormatii de la mai multi n
salturi nocturne succesive.
. u parasuta
a. Fiind si alte persoane n aer, parasutistii trebuie s zboare
previzibil evitnd spiralele.
b. oti parasutistii la Iiecare trecere trebuie s se pun de acord
cu vntul de spate, latura de baza si apropierea Iinal si
altitudinile pentru ntoarceri conIorm schemei pentru aterizare.
3. Parasutistii care intentioneaz s execute Iormatii cu parasuta
trebuie s exerseze mpreun pe timpul noptii si s exerseze
nainte de a se mbarca pentru Iiecare salt nocturn.
a. e recomand ca Iormatia cu parasuta s se eIectueze pe lun
plin.
b. oti parasutistii trebuie s poarte costume colorate deschis.
c. Iluminarea
(1 e preIer raze constante de lumin.
( umina stroboscopic poate inIluenta vederea pe timpul
noptii si perceptia asupra adncimii.
Sectiunea 6-4- Sarituri in nocturna. Recomandari... Continuare
SALTUR N AP
A. DE CE SALTUR N AP?
1. -au produs o serie de decese din cauza aterizrilor accidentale
n ap, de obicei din cauza lipsei Ilotorului, Iolosirea incorect a
procedurilor si aterizarea n ape extrem de reci.
. Pregtirea pentru aterizrile n ap se recomand pentru
mbunttirea sanselor de supravietuire att n cazul aterizrilor
pe ap intentionate sau neintentionate.
3. copul antrenamentului pe uscat (solicitat pentru licenta B
UPA este pentru a expune persoana la un scenariu grav ntr-o
situatie controlat.
a. necul se produce de obicei din cauza panicii.
b. Pregtirea corespunztoare trebuie s reduc probabilitatea
panicii si prin urmare s reduc probabilitatea de nec.
4. Posibilitatea exist ntotdeauna de intrare neintentionat n
ap, datorit vizrii gresite, schimbrii radicale a vntului,
Iunctionrii proaste si aterizarea cu rezerv mai repede dect cu
parasuta principal.
5. alturile intentionate n ap sunt salturi plnuite anterior.
a. u cteva precautii aditionale, un salt n ap poate Ii cel mai
usor si mai sigur dintre toate salturile.
b. a aterizrile n ap care s-au organizat anterior rnirile Iizice
si necul aproape c nu exist.
. Aceste recomandri oIer UPA A, Instructorului
xaminator si Instructorului repere pentru a antrena parasutistii
pentru a ntmpina pericolele acvatice.
7. Aceast sectiune cuprinde recomandri, proceduri si reIerinte
privind
a. pregtire pentru aterizri neintentionate n ap
b. pregtire uscat n caz de aterizare n ap intentionat sau
neintentionat
c. salturi intentionate n ap
B. PREGTRE PENTRU SALTUR NENTENONATE
N AP
1. n cadrul Programului Integrat pentru elevi a UPA, pregtirea
pentru aterizrile neintentionate n ap sunt incluse n ategoria
A pentru aterizrile cu obstacole (primul curs de salt.
. O recapitulare mai complet si detaliat este cuprins n IM,
ectiunea 5-1.F.
Pregatire teoretica - uscata
1. Aceast pregtire (inclusiv data si locatia trebuie nregistrate
n carnetul de zbor al elevului si aplicarea pentru licenta A sau o
declaratie separat semnat de un A, I sau Instructor
UPA.
. Pregtirea teoretic trebuie s includ cursuri care s cuprind
a. tehnici de evitare a pericolelor acvatice
b. cum s compensezi pentru perceptia sczut a adncimii
deasupra apei
c. pregtirea pentru intrarea n ap
d. revenirea dup aterizare
3. Practica va combina ambele pregtiri la sol si cu hamul si va
continua pn cnd parasutistul este capabil s execute
procedurile n timp rezonabil.
Pregatirea practica - n apa
1. Pregtire n ap
a. trebuie eIectuat dup un curs teoretic
b. trebuie s se desIsoare ntr-un mediu corespunztor precum o
piscin, lac, alt ap care s Iie cel putin de 1,80 m adncime
c. s ndeplineasc cerintele pentru licenta B privind aterizrile
intentionate n ap
. Aceast pregtire, inclusiv data si locatia, trebuie mentionate
n carnetul de zbor al elevului, semnat de A, I sau
Instructor UPA.
3. Personalul de salvare trebuie s includ salvamari pregtiti si
atestati corespunztor.
a. Dac parasutisti corespunztor caliIicati nu sunt la dispozitie,
se va solicita n mod normal ajutorul rucii osii Americane
locale sau a altei organizatii recunoscute.
b. Flotor sau alte dispozitive de salvare sunt recomandate pentru
cei care nu stiu s noate.
c. Persoanele care predau acest curs trebuie s ia n considerare
siguranta participantilor.
4. ecapitularea pregtirii teoretice si practice.
5. Pregtirea initial se poate Iace n costume de baie, dar
antrenamentul Iinal se va Iace n haine obisnuite de salt pentru
simularea aterizrii n ap.
a. Pentru cei care nu stiu s noate Pregtirea va Ii pentru
abilittile de baz care vor cuprinde controlul respiratiei, iesirea
la supraIat, plutirea pe burt si pe spate.
b. Pentru nottori Pregtirea va include ceea ce s-a mentionat
mai sus, plus sritura cu pieptul, pe lateral, pe spate si clcarea
apei.
. n timp ce purtati un sistem de parasut cu hamuri si capot si
toate accesoriile sriti n ap.
a. Un Instructor UPA va arunca o parasut deschis peste
nottor nainte de orice actiune de scuIundare.
b. e poate Iolosi orice tip de parasut.
c. Parasutistul va trebui apoi s eIectueze toti pasii necesari
Sectiunea 6-5-
pentru a scpa de echipament si din ap.
d. epetati exercitiile pn sunteti abil n aceast actiune.
C. ATERZR NTENONATE N AP
1. Orice persoan care intentioneaz s eIectueze o aterizare
intentionat n ap trebuie
a. s urmeze antrenament de pregtire timp de 0 de zile pn la
saltul n ap
(1 Pregtirea trebuie eIectuat de un A, de un Instructor
xaminator sau Instructor UPA.
( Pregtirea, incluznd data si locatia, se vor mentiona n
carnetul de zbor al parasutistului semnat de un UPA A, I
sau de un Instructor.
b. s detin o licent A UPA si s Ii urmat antrenamentul n ap
pentru aterizri acvatice
c. s stie s noate
. Pregtirea teoretic trebuie s includ cursuri care s cuprind
a. pregtiri necesare pentru operatiuni de salvare
b. echipamentul care se va Iolosi
c. proceduri pentru saltul n sine
d. recuperarea parasutistilor si a echipamentului
e. ngrijirea echipamentului
3. Pregtirea
a. Obtinerea de inIormatii despre salturile n ap de la UPA
A local sau I (la cererea Bs.
b. eriIicati zona de aterizare de pericole subacvatice.
c. Folositi un altimetru pentru cderi libere de 30 de secunde sau
mai mult.
d. Furnizati o barc de recuperare pentru un parasutist sau dac
aeronava las cte un parasutist pe trecere, o barc la Iiecare trei
parasutisti.
e. n Iiecare barc trebuie s Iie cel putin un parasutist caliIicat,
aripioare de not, cu experient n tehnicile de salvare, inclusiv de
resuscitare.
I. Fiecare parasutist trebuie instruit cuprinztor privind posibilele
urgente dup intrarea n ap si procedurile corespunztoare de
remediere.
g. altitudinea de deschidere
(1 Parasutistii nu trebuie s deschid mai jos de 1000 m AG
pentru o ampl pregtire pentru intrarea n ap.
( Acest lucru este adevrat mai ales cnd zona de aterizare este
n ap iar parasutistul trebuie s se concentreze att asupra
acuratetei ct si asupra intrrii n ap.
h. Un al doilea salt nu trebuie s se eIectueze pn cnd toti
parasutistii din prima trecere sunt n sigurant n barcbrci.
4. Dup umIlarea parasutei n conditii de calm cu brci gata de
recuperare, cea mai bun procedur este pur si simplu s umIlati
Ilotorul si s v concentrati la aterizare n zona corespunztoare.
5. Aterizarea
a. n caz de vnt puternic, conditii meteorologice schimbtoare,
n concursuri de salt n ap sau dac Ilotorul nu se poate umIla
este esential s v separati de echipament dup intrarea n ap.
b. Instrumente
(1 Apa poate strica unele altimetre si dispozitivele de actionare
automat.
( Parasutistii care zboar Ir instrumentele standard si AADs
trebuie s Iie Ioarte atenti.
D. ATERZR N AP CU PERFORMAN RDCAT
1. Parasutistii pot Ii rniti mai putin dac nu apreciaz aterizrile
cu perIomante ridicate unii au Iost grav rniti sau altii au si
murit lovind apa prea tare.
. nainte de a ncerca aterizri cu perIormant ridicat n ap,
parasutistii trebuie s se pregteasc cu un parasutist pilot de
aterizari de perIormante inalte experimentat, Iamiliarizat cu
abordrile si contactul periculos cu apa.
3. Maluri ridicate la intrarea si iesirea din ap prezint pericol
mare.
4. nirea la aterizarea ntr-o ap periculoas poate creste riscul
de necare, astIel nct aterizrile cu perIormant ridicat trebuie
abordate cu precautiile standard n materie, inclusiv cu Iolosirea
unui dispozitiv de plutire.
5. n cazul n care viteza mare de contact cu apa Iace parasutistul
s piard controlul, zona din jurul apei trebuie degajat de
pericole si spectatori.
E. VERFCRLE DE SGURAN
RECAPTULRLE PRVND SALTURLE N AP
1. O veriIicare complet a echipamentului trebuie eIectuat cu
atentie special acordat Iiecrui echipament aditional care se va
Iolosi sau implica n saltul n ap (vezi IM, ectiunea 5-4 la
veriIicrile echipamentului.
. ecapitulri cu personalul din barc si de la sol
a. proceduri de comunicare (Ium, radio, balize, brci
b. limite de vnt
c. ordinea de salt
d. controlul spectatorilor si a celorlalte brci
e. stabilirea tintei
I. mentinerea evidentei principale
g. cum se abordeaz un parasutist si parasuta n ap (directie,
apropiere
Sectiunea 6-5- Salturi in apa. Recomandari... Continuare
FORMA DE PARAUTE
A. CE ESTE LUCRUL RELATV PE CUPOLA?
1. Formatie de Parasute (F este numele disciplinei de concurs
n skydiving denumit ,canopy relative work ( sau
,crew (grup.
. Formatiile de parasute se creeaz prin manevre intentionate a
dou sau mai multe persoane cu parasute deschise n apropierea
sau n legtur cu altaaltele n timpul zborului.
3. Formatia de baz este alturarea a dou parasute vertical n
timpul zborului ca o piramida sau aripa (piramida strns.
4. Formatii de parasute, att pe timpul zilei ct si pe timpul noptii
se pot realiza de specialisti cu experient n Iormatii de parasute
care conduc salturile.
B. GENERALT
1. Aceast sectiune recomand procedurile considerate de
specialistii n Iormatii de parasute a Ii cele mai sigure si
previzibile, precum si constructive.
. onceptul de este valul lin si gratios n zbor a doi sau
mai multi parasutisti cu parasutele lor.
3. oliziunile dintre parasutisti si docrile puternice care rezult
ca urmare voaluri desumIlate sau din nclceli pot duce la
vtmri grave sau chiar la deces.
C. CALFCR PREGTREA NAL
1. nainte de a se angaja ntr-o Iormatie de parasute, un parasutist
trebuie s
a. cunoasc n proIunzime caracteristicile zborului cu parasuta,
manevrarea chingilor portsuspante si s nteleag
compatibilitatea relativa a diverselor parasute
b. s demonstreze capacitti de acuratete a aterizrii n cadrul a 5
m Iat de tint.
. a primele salturi ncepeti cu suprapuneri si aripi deoarece
Iormatiile complexe sunt mai putin stabile.
3. Pregtirea initial trebuie eIectuat de doi parasutisti -
nceptorul si specialistul n Iormatii de parasute - si includ lectii
de docare de baz, proceduri de deschidere si proceduri de
urgent.
D. ECHPAMENT
1. Urmtoarele obiecte sunt esentiale pentru Iormarea n
sigurant a grupului de parasute
a. cutit ncovoiat necesar pentru rezolvarea nclcelilor
b. protectii de glezne
(1 sosete corespunztoare pentru a evita abraziunea din cauza
suspantelor parasutei.
( Dac se Iolosesc ghete, acoperiti orice crlig de metal.
c. mnusi pentru protectia minilor
d. e recomand parasut extractoare colapsabil sau detasabil.
e. conectori ncrucisati
(1 Un suport de picioare sigur n partea superioar a chingilor
portsuspante este esential pentru a crea aripi, dezvoltnd presiune
mai mare pe msur ce se mresc.
( onectorii ncrucisati trebuie atasati doar ntre chingile
portsuspante Iat si spate, nu de o parte si de alta.
(3 onectorii ncrucisati alturati pot constitui un blocaj pe
capota rezervei n timpul deschiderii si s cauzeze o nclceal
periculoas.
. Urmtoarele obiecte se recomand cu precdere pentru a crea
n sigurant Iormatii de parasute
a. altimetru Iurnizeaz inIormatii privind altitudinea, ajut n
luarea deciziilor privind docarea, renuntarea si nclceala
b. dispozitiv protector pentru cap trebuie s nu mpiedice
auzirea comenzilor vocale si n plus s protejeze n caz de
coliziune
c. pantaloni si mneci lungi pentru a evita abraziunea din cauza
suspantelor
d. ochelari mari care se pot ridica usor
e. cascade - se recomand s se scoat din mijlocul celor dou
suspante A, care trebuie marcate cu rosu
E. REGUL DE ANGA1ARE
1. onditii meteorologice
a. vitati salturile n aer cu turbulente sau n conditii cu vnt
schimbtor.
b. e recomand ca salturile s aib loc dimineata devreme sau
pe nserat n zonele cu conditii de turbulente termale sau alte
conditii instabile de aer.
c. vitati trecerea pe lng nori care sunt asociati cu conditii
atmosIerice neprevzute.
d. Fiti atenti cnd eIectuati Iormatii peste cmpuri arate,
supraIete pavate sau alte zone unde exist des schimbri termice.
e. nd ntlniti bule de aer sau turbulente neasteptate, se
recomand c se Iac toate eIorturile pentru a zbura Iormatia
direct n vnt.
. Factorii care trebuie luati n considerare la brieIing nainte de
Iiecare salt
a. ordinea de iesire
b. timpul ntre iesiri
c. distanta cderii libere
d. desemnarea vrIului de baz
e. ncrcarea voalurii si ordinea
Sectiunea 6-6-
I. ordinea intrrii
g. directia de zbor si tehnici de ntlnire
h. abordarea si tipuri de deschidere
i. proceduri de docare
j. proceduri de zbor a Iormatiei
k. comand vocal Iormat dintr-un singur cuvnt
l. proceduri de desprindere (breakoII si de aterizare
m. proceduri de urgent
3. Proceduri de iesire si de deschidere
a. Procedurile de vizare ar trebui s permit viteze si directie cu
vnt ascendent .
b. Pilotul aeronavei trebuie inIormat c iese o Iormatie de
parasute si nltimea de deschidere.
c. Iesirile trebuie eIectuate la intervaluri de 1-3 secunde.
d. ntrzierea la deschidere va trebui s Iie corespunztoare
pentru a te asigura c aeronava a trecut, parasutistii s-au separat
si de pozitia stabil a corpului la deschidere.
e. Fiecare parasutist trebuie s Iie pregtit s evite o coliziune n
orice moment la prsirea aeronavei.
4. Proceduri de docare
a. vrI de baz
(1 Aceast pozitie cere cea mai mare experient dect n toate
aceste abilitti se Iolosesc n toate etapele.
( Discutati metodele care se vor Iolosi pentru a doca nainte de
a v urca la bordul aeronavei.
b. ursul de zbor n Iormatie ste important ca liderul Iormatiei
s mentin o directie constant a zborului pe durata unui curs
prestabilit.
c. Model de zbor tabilirea unui model de zbor ordonat al
parasutelor care intentioneaz s eIectueze docare.
(1 Un model ordonat va Iace posibile apropieri Ir interIerente
si posibilitate de coliziune mai mic a voalurilor.
( ici o parasut nu trebuie s treac vreodat prin Iata unei
Iormatii turbulenta creata va destabiliza Iormatia ducnd la
situatii Ioarte periculoase.
d. Abordrile
(1 Pentru usurint si sigurant Iiecare persoan care intr n
Iormatie dup vrIul de baz trebuie s intre din spate si de jos,
niciodat s nu treverseze dintr-o parte n alta a Iormatiei.
( e recomand abordarea din unghiuri moderate.
e. Docarea
(1 Doar sectiunea central a unei voaluri de docare trebuie
prins cnd parasuta nchide a treia sau mai trziu o Iormatia
piramida (stack Iormation.
( Pentru a Iinaliza docarea, parasutistul din vrI si
pozitioneaz picioare ntre ambele suspante A a celulei din centru
a parasutistului de mai jos si le agat pe Iiecare cu podul
piciorului.
(3 O celul central de docare este de preIerat pentru nceptori.
I. surile
(1 Docrile necorespunztoare sunt cauza parasutelor care
esueaz.
( Parasutele esuate trebuie eliberate pentru a permite
reumIlarea doar dac acest lucru nu nrutteste situatia.
(3 Pentru a preveni implicarea unui parasutist nclcit ntr-o
eventual coliziune asigurati-v c zona din spate si de jos sunt
libere.
(4 Participantii experimentati ar putea reumIla o parasut esuat
continuand planul pe suspante.
(5 Parasutistul cu parasuta esuat poate ncerca s Ioloseasc
Irnele sau chingile portsuspante spate pentru a sustine parasuta
si a o umIla.
( ermenul las-m se va Iolosi de un parasutist care doreste
s Iie eliberat din Iormatie.
(i Aceast comand se va asculta imediat, dac nu va lsa
parasutistul ntr-o situatie mai rea.
(ii Parasutistul care d comanda trebuie s veriIice dac din
spate nu se apropie alte parasute nainte de a da comanda.
5. Proceduri de zbor n Iormatie
a. omenzile verbale trebuie s Iie clare si directe.
b. u trebuie s se converseze inutil.
c. iderul trebuie s conduc Iormatia cu miscri de control
limitate pentru a minimiza oscilatiile si pentru a Iacilita docarea.
d. iderul Iormatiei nu trebuie s Ioloseasc niciodat Irne
puternice n Iormatie.
e. Oscilatiile
(1 Oscilatiile preocup n principal n Iormatiile de parasute
deoarece pot determina esuarea parasutelor sau nclceli.
( Pentru a reduce Irecventa lor, parasutistii din Iormatie pot
(i cnd sunt n partea inIerioar a Iormatiei, s stea linistiti n
hamuri si s si ncruciseze picioarele
(ii s mentin arcuirea
(iii dac este n partea inIerioar, s aplice controlul
corespunztor pentru a reduce sau mri tensiunea
(iv s manipuleze suspantele unui parasutist de mai jos pentru a
reduce oscilatiile
(v s ,lase parasutistul inIeror nainte ca oscilatiile s
determine o situatie mai rea
. Diamantele si oIIset-urile
Sectiunea 6-6- Formatii de parayute. Recomandari... Continuare
a. Diamantele si oIIset-urile solicit diverse tehnici de zbor n
Iormatie vertical.
b. ste absolut necesar pregtirea nainte de a le realiza.
7. Desprinderea si proceduri de aterizare
a. abordrile si docarea trebuie s nceteze cel putin la 750 m
AG.
b. iderii de Iormatie trebuie s evite toate obstacolele, inclusiv
zonele suspecte de activitate termic, precum zonele pavate,
cmpurile arate, cldirile, etc.
c. Aterizarea Iormatiilor de parasute nu trebuie ncercate dect de
cei care au un nivel ridicat de competent n .
d. Desprinderea pentru aterizare trebuie s se eIectueze nu mai
jos de 750 m AG din cauza pericolului de nclceal n
momentul desprinderii.
e. Parasutistii nu trebuie s ncerce s aterizeze pe vnt puternic
sau schimbtor, de al altitudini cu densitate ridicat sau pe cmp
cu ridicturi nalte.
I. Grupurile care au plecat mpreun trebuie s ncerce s
aterizeze mpreun.
F. PROCEDUR DE URGEN
1. nclcelile sunt cele mai mari pericole cnd se creeaz
Iormatiile de parasute.
. Parasutistii trebuie s stie mereu la ce altitudine se aIl,
deoarece altitudinea va determina n cele mai multe situatii cursul
actiunii.
3. Dac o coliziune este iminent
a. Parasutistii trebuie s ntind o mn si s despart ct pot
amndou picioare pentru a reduce posibilitatea de a intra n
suspante.
b. ealalt mn se Ioloseste pentru a proteja comanda manual
de rezerv.
4. Parasutistii trebuie s Iie speciIici cnd discut intentiile lor.
5. Dac altitudinea permite, procedurile de urgent vor ncepe
doar dup ce restul de parasutisti a luat la cunostint.
. n eventualitatea unor largri multiple si dac altitudinea
permite, parasutistii trebuie s esaloneze deschiderile rezervei
pentru a evita posibilele coliziuni a parasutelor.
7. rspund situatiei date.
a. nd au loc nclceli, parasutistii trebuie s Iie pregtiti s
reactioneze repede si creativ.
b. n multe cazuri, urgenta nu se poate pregti din timp poate Ii o
problem pe care nimeni nu si-a imaginat c s-ar putea ntmpla.
8. Dac nclcelile se produc la altitudine suIicient, parasutistii
trebuie s ncerce s se desIac urmrind suspantele, nainte de a
initia procedurile de urgent.
9. Parasutistii trebuie s ncerce s aterizeze mpreun dup o
urgent a Iormatiei de parasute.
G. FORMA DE PARAUTE N NOCTURN
ezi IM ectiunea -4, ecomandri pentru salturile n
nocturn pentru inIormatii.
Sectiunea 6-6- Formatii de parayute. Recomandari... Continuare
ALTTUDNEA RDCAT FOLOSREA OXGENULU
A. PREGTREA S PLANFCAREA CRTC
1. alturile de la altitudini mai mari de 5000 m deasupra M
aduc participantilor noi inIormatii importante.
. Oxigenul redus, presiunea atmosIeric si temperatura sczut,
vnturile puternice si viteza n aer peste 5000 m M, Iace
skydivingul mai periculos n aceast zon dect la altitudini mai
joase.
3. Hipoxia, sau deIicienta de oxigen este aspectul care preocup
la altitudinile ridicate.
a. Hipoxia poate duce la judecat tulbure, chiar inconstienta sau
decesul.
b. Hipoxia poate Ii evitat dac se Ioloseste oxigen suplimentar si
proceduri care nu se cer pentru salturile de la altitudini mai joase.
4. u pregtire, echipament si proceduri bine planiIicate, salturile
de la altitudine ridicat pot Ii executate n limite acceptabile de
sigurant Ir aceste precautii se poate ajunge la ntmplri
tragice.
B. SCOP
1. Aceste recomandri sunt prezentate pentru a Iamiliariza
parasutistii cu
a. clasiIicarea altitudinilor
b. recomandrile privind experienta
c. recomandrile privind pregtirea
d. recomandrile privind echipamentul
e. recomandrile privind procedurile
. InIormatii generale se Iurnizeaz n abelul de PlaniIicare
anexat.
C. CLASFCAREA ALTTUDNLOR
1. Altitudine joas sub 5000 m M
. Altitudine intermediar de la 5000 m pn la 00 m M
3. Altitudine ridicat de la 00 m pn la 13300 m M
4. Altitudine extrem peste 13300 m M
D. EXPERENA RECOMANDAT
1. Pentru salturile de la altitudine intermediar (5000-00 m
M, participantii trebuie s detin cel putin licenta B UPA si
s Ii Icut 100 de salturi.
. Pentru salturile de la altitudini ridicate (00-13300 m M,
participantii trebuie s
a. Detin licenta UPA
b. s Ii Icut cel putin un salt de la 5000 m M sau de mai jos
Iolosind acelasi sistem de Iurnizare a oxigenului.
3. Pentru salturile de la altitudini extreme (13300 m M sau mai
sus, participantii trebuie s
a. detin licenta D UPA
b. s Ii Icut cel putin dou salturi de sub 1100 m M Iolosind
acelasi sistem de Iurnizare a oxigenului si de presiune.
E. RECOMANDR PRVND PREGTREA
1. ste beneIic pentru participantii la salturi de la altitudine
intermediar s Iinalizeze pregtirea Iiziologic pentru zbor
(PF n ultimele 1 luni.
. ste esential ca participantii la salturile de la altitudine ridicat
si extrem s Iinalizeze PF n ultimele 1 luni.
3. Disponibilitatea pentru PF
a. Institutul Medical ivil pentru Aeronautic a FAA oIer o zi de
curs n Iiziologie aviatic la oricare dintre cele 1 locatii din UA
n camera hipobaric care creeaz scenarii de altitudine ridicat si
decompresie rapid.
b. Pentru a participa la pregtire, aplicantii PF trebuie s detin
cel putin un certiIicat medical de actualitate de gradul 3 de la
FAA.
4. ursul PF
a. Iamiliarizeaz parasutistii cu problemele ntmpinate n mediul
de la altitudine ridicat
b. prezint echipamentul de oxigen si presiune pentru altitudine
ridicat si nsemntatea acestuia.
c. oIer sansa de a descoperi reactii individuale la hipoxie si alte
aIectiuni generate de altitudine prin simularea zborului la
altitudini ridicate n camera de decompresie.
5. Aplicatii
a. onsultati mai nti pagina web AMI la
www.Iaa.govpilotstrainingairmaneducation si selectati pagina
de pregtire.
b. unati apoi la 405-954-4837 pentru a eIectua aplicarea
teleIonic (cnd vi se solicit tipul aeronavei, mentionati
,parasutist cnd vi se solicit compania, mentionati ,membru
UPA.
F. ECHPAMENT RECOMANDAT
1. General
a. Un altimetru perIormant si mbrcminte protectoare adecvat
se recomand pentru salturile de la peste 5000m M n plus Iat
de echipamentul de oxigen si de presurizare mentionat mai jos.
b. n eventualitatea unei deIectiuni la sistemul si componentele
primare, sisteme de oxigen si componente de rezerv trebuie s
existe la bordul aeronavei.
. alturi de la altitudini intermediare O masc separat de
oxigen ce Iurnizeaz Iiecrui parasutist si membru de cabin,
Sectiunea 6--
desi se poate Iolosi si un aparat central comun de oxigen cu
regulator.
3. alturile de la altitudine ridicat
a. oti parasutistii trebuie s Iie echipati cu o surs de oxigen
corespunztoare si sistem compatibil de Iurnizare a oxigenului,
de preIerat cu tub (vezi abelul de PlaniIicare din aceast
sectiune.
b. e recomand un dispozitiv de actionare automat (AAD
4. alturi de la altitudini extreme
a. oti parasutistii trebuie dotati cu sisteme de oxigen si de
presurizare corespunztoare altitudinii tint (vezi abelul cu
PlaniIicarea dup aceast sectiune.
b. e recomand un dispozitiv de actionare automat (AAD.
G. PREGTR RECOMANDATE
1. Generale
a. oate salturile trebuie coordonate anterior cu autorittile
locale, de stat si aviatice corespunztoare.
b. oate salturile trebuie organizate n avans cu UPA pentru
sigurant si pentru stabilirea de noi recorduri nationale si
internationale n skydiving conIorm FAI porting ode (odul
porturilor.
. Monitorizarea oxigenului
a. Pentru salturi n grup de la peste 5000 m M, este de ajutor o
persoan desemnat cu monitorizarea oxigenului a crui sarcini
sunt
(1 s veriIice, actioneze si supravegheze sistemele de oxigen n
timpul Iolosirii acestora
( s observe simptomele de hipoxie si alte simptome ale
aIectiunilor la altitudine a tuturor parasutistilor
(3 s initieze msurile de remediere corespunztoare n caz de
deIectare a echipamentului de oxigen sau de aIectiuni ale
parasutistului
(4 s observe dac echipamentul de oxigen este Iixat
corespunztor nainte de iesire
b. rebuie s existe o persoan care s monitorizeze oxigenul la
Iiecare sase persoane sau tub de oxigen, n ordine descresctoare.
3. omunicarea n aeronav este extrem de redus prin purtarea
mstilor de oxigen.
a. izatorul si cel ce monitorizeaz oxigenul trebuie s
stabileasc cu parasutistii si personalul de bord un set standard de
semne pentru comenzi, ntrebri si rspunsuri pe timpul zborului.
b. O tabl mic sau un dispozitiv similar sunt de ajutor pentru a
comunica mesajele mai lungi.
4. Atentie Dac explodeaz, oxigenul accelereaz arderea.
a. Pentru a preveni producerea de daune aeronavei si
echipamentului si rnirea persoanelor din cauza Ilcrilor,
aeronava trebuie legat la pmnt n timpul tuturor operatiunilor
la sol.
b. u este permis Iumatul n apropierea aeronavei, Iie pe sol sau
n aer, dac echipamentul de oxigen se aIl la bord.
5. Practica la sol
a. Practica la sol este important datorit
(1 restrictiilor de comunicare
( activittilor anterioare iesirii care se solicit
(3 vedere restrictionat (de masc
(4 miscare restrictionat
(i datorit costumului voluminos
(ii deseori iritant din cauza perioadelor lungi de sedere n
cabina si a temperaturilor joase datorit urcrii la altitudine
pentru salt
b. emnalele si procedurile de iesire trebuie exersate la sol n
aeronava din care chiar se va sri pn cnd Iiecare poate s
execute procedurile.
(1 la comanda semnal
( usor si Ir discutii
c. xersnd se va evita conIuzia din aer care se poate produce
dac nu se exerseaz adecvat.
. eriIicrile echipamentului
a. chipamentul trebuie veriIicat nainte de ncrcarea n
aeronav si n special nainte de iesire.
b. n plus, persoana care monitorizeaz oxigenul trebuie s
eIectueze veriIicarea P.D. McIP a echipamentului de
oxigen
P. dispozitivul de presiune
D. diaIragma
M. masca
. legturile la masc
. legturile la deconectare
. regulatorul
I. indicatorul
P. unitatea portabil (tubul portabil
. cilindrii de urgent (tuburile de asistent
H. PROCEDURLE DE FOLOSRE A OXGENULU
Procedurile de Iolosire a oxigenului vor diIeri n Iunctie de
echipamentul Iolosit, dar urmtoarele sunt de baz.
1. Altitudine intermediar
a. oti participantii trebuie s si pun mstile si s nceap s
inspire oxigen la 400 m M.
(1 Inspirarea trebuie s Iie continu pe parcursul urcrii si pe
traiectoria saltului.
Sectiunea 6-- Altitudinea ridicata yi folosirea oigenului. Recomandari... Continuare
( Aceast procedur trebuie eIectuat sub supravegherea celui
care monitorizeaz oxigenul.
(3 Aceast procedur este important (chiar dac nu pare
necesar n special dac este planiIicat mai mult de un parasutist
pe zi.
b. Dou minute pn la iesire
(1 Persoana care vizeaz semnalizeaz ,Iiti gata.
( n acest momen, toti parasutistii se aseaz n pozitie si
asteapt s si scoat masca de oxigen.
c. nainte de iesire
(1 Parasutistii trebuie s rmn cu oxigenul ct de mult posibil,
si s si scoat mstile la semnalul ,climbout sau ,salt.
( Persoana care vizeaz nu trebuie s mai Iac dect s
semnalizeze sau s conduc iesirea.
d. n caz de traiectorie esuat a saltului, mstile de oxigen trebuie
redistribuite si Iixate, asezarea n cerc si repetat procesul de a
respira oxigen cu toti parasutistii din nou pn cu 30 de secunde
nainte de iesire.
. Altitudine ridicat
a. oti parasutistii trebuie s respire anterior decolrii oxigen
100 sub supravegherea persoanei care monitorizeaz oxigenul
pentru 30 de minute cnd altitudinea tint este de peste 8300 m
M.
b. nd altitudinea tint este mai mic de 83000 m M, toti
parasutistii trebuie s nceap s respire oxigen de la sursa de
oxigen din aeronav la 400 m M, sub supravegherea
persoanei care monitorizeaz oxigenul.
c. u cinci minute nainte de iesire, persoana care vizeaz,
semnalizeaz Iiti gata.
d. u dou minute nainte de iesire
(1 izatorul semnalizeaz cu dou degete si d comanda pentru
activarea tuburilor de asistent, l activeaz si pe al su, cnd
simte presiunea, le deconecteaz de la sistemul de oxigen al
aeronavei.
( Pentru a preveni aburirea ochelarilor, parasutistii trebuie s
lase ochelarii ridicati pn la activarea complet a tubului de
asistent.
e. Odat ce a trecut pe tubul de asistent, persoana care vizeaz
se ntoarce la activitatea de vizare.
(1 Persoana care monitorizeaz oxigenul arat semnalul ,deget
mare ridicat ctre persoana care vizeaz cnd toti ceilalti
parasutisti au tuburi de asistent Iunctionale si sunt deconectati
de la oxigenul aeronavei.
( Persoana care vizeaz nu trebuie s mai Iac dect s
semnalizeze si s conduc iesirea.
I. n caz de deIectiune a primului tub de asistent, este suIicient
timp (dou minute s se Iac schimbul pe tubul de rezerv.
(1 n cazul n care nu poart tub de rezerv, parasutistul este
obligat s rmn legat de sistemul de oxigen al aeronavei.
( Dup ce au iesit ceilalti parasutisti, parasutistul va cobor la
500 m M, sau mai jos, si va sari sau va ateriza cu aeronava.
3. Altitudinea extrem Procedurile standard nu sunt stabilite, dar
se pot dezvolta pentru misiunea si echipamentul speciIic.
. PROCEDUR DE VZARE
1. Directia vntului la altitudine si la supraIat pot s nu coincid.
a. ntul la altitudine mare poate Ii mai putenic dect vnturile
de supraIat (curentul de aer se gseste la altitudine ridicat.
b. Ajustati punctul de iesire pentru cderea liber la vntul de
altitudine.
c. Punctul de iesire si de deschidere nu vor coincide.
. u ct se ating viteze mai mari la sol de ctre o aeronav
indicnd aceeasi vitez ca de obicei n aer la altitudine mai joas
creste semniIicativ distanta de inaintare pana cand se va ntlni la
iesire.
3. Pentru a calcula punctul de iesire, consultati erviciul Aerian
al FAA pentru vnturi la altitudine pn la altitudinea de iesire
plnuit.
Folosind o rat medie de cdere liber de 3000 m pe minut,
calculati timpul necesar pentru cderea liber prin Iiecare strat
diIerit a directiei vntului si raportati viteza.
Introduceti timpul si viteza vntului n Iormula de mai jos si
obtineti devierea vntului pe Iiecare strat
Devierea viteza vntului x timpul de expunere
(1 omponenta de timp a vitezei vntului si timpul de expunere
se pot exprima amndou n aceeasi unitate de msur sau s Iie
transIormate (metrii pe secund si secundele, kilometrii pe or si
orele.
( Distanta devierii se va exprima n aceeasi unitate ca unitatea
de distant reprezentnd viteza vntului.
4. Folositi o hrtie din acetat, un creion de ulei, o hart sau o
IotograIie aerian a zonei de salt si a zonei adiacente pentru a
plnui punctul de iesire.
a. Pe hrtia respectiv marcati o linie pentru reperul nord-sud.
b. Apoi ncepeti cu stratul de vnt cel mai de sus, pn la cel mai
de jos strat
(1 Pe aceeasi scal ca harta sau IotograIia, marcati devierea
vntului calculat pentru Iiecare strat printr-o linie.
( Uniti captul liniei care reprezint devierea anticipat pe
urmtorul strat inIerior de captul liniei stratului de mai de sus.
c. inia n zig-zag care rezult reprezint totalul devierii vntului
n cdere liber, Ir zborul orizontal.
d. n directia opus altitudinii de iesire din devierea vntului (sau
n directia traiectoriei saltului dac nu coincide cu directia
vntului adugati 00 m s compensati saltul nainte din
aeronav.
5. Indicatorii devierii de vnt la altitudinea de iesire plnuit
pentru a determina punctul de deschidere, apoi orientati hrtia de
acetat peste IotograIie sau hart.
a. Plasati captul liniei de deviere a cderii libere pe punctul de
deschidere determinat de indicatorii devierii vntului.
b. ellalt capt al liniei de deviere a vntului indic acum
punctul de iesire.
. raiectoria saltului trebuie directionat direct n vnt la
altitudinea de iesire pentru a preveni devierea lateral dac
vizarea este nti vizuala.
7. Asistenta aviatic se poate Iolosi n vizare, dar locul trebuie
ntotdeauna conIirmat vizual nainte de iesire.
1. PERCOLUL DESCHDERLOR LA ALTTUDN
RDCATE
1. Deoarece viteza terminus creste, la Iel creste si ritmul de
schimbare a vitezei n cdere liber cu parasut deschis.
a. a altitudinea normal de deschidere, viteza terminus este de
aproximativ 50 ms si ritmul de coborre sub voalur este de
aproximativ 4,5 ms astIel, schimbarea de vitez la deschidere
este de aproximativ 44 ms.
b. omparnd ciIrele pentru o deschidere la 13300 m M sunt
11 minus 13, sau 90 ms schimbare de vitez n aceeasi perioad
de timp.
c. a 18300 m M, schimbarea de vitez este si mai mare
15,5 minus 19,50 sau 14 ms.
. Datorit vitezei terminus mari la altitudini ridicate -
a. ste clar c o deschidere din neatentie poate cauza vtmri
grave ca rezultat al socului mai mare la deschidere.
b. n plus, echipamentul poate s nu suporte sarcina Ir a se
strica.
3. hiar dac parasutistul nu este rnit si echipamentul nu se
stric, va suporta expunere prelungit la Irigul de la altitudine.
4. Alt pericol al deschiderii parasutei la altitudine ridicat este
hipoxia.
Altitudinea
tinta MSL)
Clasificare Licenta
recomandata
Ecipament necesar
3300 m

UPA
ategoria D
Masc a bordul aeronavei surs
de oxigen
urs de Iurnizare
oxigen
egulator etare oborre
liber
oborre
cu parasuta
Auto Manua
l
u exist
,componen
te
corespunz
toare acum
la
dispozitie
din
magazin
0000 m
asc de ajustare a presiunii necesar sistem de
respirat incorporat
xtrem
1500 m
Urgen-
t
Peste
45M
45 M
43 M
41 M
Ansambl
u
standard
de
urgent
,tub
suport
15000 m
14300
13300
idicat
UPA
ategoria
Presiune
pozitiv
Presiune
espir
100
oxigen
igura
nt
Durata
medie
10-1
u se
cere
1100
11000
10000
e cere
diluare
e cere
diluare
u
oxigen
obisnu
it
Oxige
n
obisnu
it
8300
00
Intermediar UPA
ategoria B cu
100 de srituri
Flux
constant
Flux
constant
Pornit Pornit u se
cere
u se cere u se
cere
Oxigen suplimentar la bordul aeronavei. Folositi peste 3048 m M, ori
de cte ori se scurge timpul peste 438,4 m M depsind 30 de minute.
500
czut u se cere
Oxigen suplimentar la bordul aeronavei. Folositi peste 3048 m M, ori
de cte ori se scurge timpul peste 438,4 m M depsind 30 de minute.
3300
00
ivelul
mrii
nserare 6-- Tabel de planificare la inaltimi mari
dere liber
medie
(n secunde
pentru 00m
deschidere
AG
impul de
constient Ir
oxigen sau
presiune
Aeronava
necesar
imptomele hipoxiei Observatii speciale
n aceast zon se pot atinge viteze supersonice
n timpul cderii libere. e cunosc n acest
moment eIectele cderii libere trans-sonice si
supersonice asupra parasutistilor si a
echipamentului lor.
a 1000 m M sngele si lichidele corpului
ajung la presiunea critic. Fr presurizare sau n
cazul n care nu mai este presiune la aceast
altitudine sau peste ea, sngele sau lichidele
corpului vor Iierbe.
n situatia deschiderii din neatentie a parasutei la
altitudine ridicat sau la altitudine extrem,
parasutistul (dac este constient s-ar putea
desprinde de acea parasut si s cad liber la o
altitudine mai mic, dac nu este oxigen
suIicient pentru coborrea parasutei la 5000 m
M.
ocul deschiderii si probabilitatea deschiderii
parasutei creste semniIicativ cu altitudinea. O
veriIicare Iinal a echipamentului nainte de
plecarea aeronavei va ajuta la prevenirea
deschiderii premature.
Pierderea cunostintei.
onvulsii, pierderea cunostintei.
Pierderea controlului asupra
muschilor, a judectii, memoriei,
ratiunii, notiunii timpului,
miscri repetate Ir scop,
izbucniri emotionale.
Peste 8300 m M, parasutistul poate s suIere
de decompresie inclusiv de aeroembolisme,
socuri si crampe datorit nitrogenului din Iluxul
sangvin care iese la supraIat, Iormnd spum n
jurul articulatiilor.
Decompresia se evit prin denitrogenizarea
Iluxului sangvin prin inspirarea de oxigen 100
cel putin o or nainte de a atinge altitudinea de
8300 m M.
emperatura aerului la peste 00 m M poate
Ii de sub zero grade n tot timpul anului. oat
pielea trebuie protejat de vnt cu mbrcminte
Iiindc puteti suIeri degerturi.
Falsa impresie de bine,
suprancredere, rationament
gresit, atentie care se limiteaz,
vedere ncetosat, memorie slab
Oboseal, durere de cap, ratiune
slab.
Oboseal, lene.
Deteriorarea vederii pe noapte.
ntregul spatiu aerian de peste 000 m este
denumit spatiu aerian lasa A. ezi Partea 105
din FAA pentru reguli speciale care
reglementeaz comportamentul operational al
AADs se recomand ca sisteme de asistent pentru salturile de la altitudine ridicat, datorit posibilittii ca parasutistul s devin
inconstient din cauza deIectrii sistemului de oxigen. eriIicati ntotdeauna oxigenul, comunicatiile si procedurile de iesire nainte de
decolare. chipament minim. chipamentul prezentat pentru altitudini mai ridicate satisIace toate cerintele pentru altitudinile mai
mici. istemele de oxigen, pentru zborurile la mare altitudine si skydiving, trebuie umplute cu oxigen aviatic si nu medical.
Oxigenul medical are ap mult ceea ce poate duce la nghetarea mstii de oxigen n operatiunile de la mare altitudine.
RECOMANDR PENTRU FLMAREA AERAN
A. NTRODUCERE
1. kydiving-ul oIer o multitudine de stimuli vizuali care pot Ii
surprinsi n instantanee Ioto sau video.
. amerele de IilmatIotograIiat mai usoare si mai mici a
determinat ca salturile cu acestea s Iie mai ieItine.
3. Parasutistii trebuie s ia msuri de sigurant cnd plonjeaz cu
camera
a. echipamentul de Iilmare si interactiunea cu sistemul parasutei
b. activittile n salt
c. proceduri de desprindere
d. proceduri speciale de urgent pentru cameramanii parasutisti
4. Odat ce cameramanul s-a Iamiliarizat cu echipamentul si
procedurile, va Ii capabil de experiente si va opera creativ.
B. STORC
1. n zilele de nceput
a. Pionierii n parasutism cu camera au avut de rezolvat
problemele reprezentate de echipamentul de Iilmare si a
parasutelor mari, incomode, voluminoase.
b. Doar cei mai experimentati parasutisti si IotograIi se
ncumetau s i Iilmeze pe ceilalti.
. n zilele noastre
a. amerele digitale miniaturale nu mai reprezint o provocare,
ncurajnd din ce n ce mai multi parasutisti la Iolosirea de
camere n salturile lor.
b. Parasutistii au devenit mai putin preocupati de abilitatea unui
cameraman parasutist care plonjeaz cu grupul lor.
C. SCOP
1. ecomandarea de a purta camere trebuie s educe potentialii
cameramani parasutisti si pe cei care execut salturi mpreun cu
acestia.
. Parasutistii trebuie s realizeze c purtarea unei camere este o
decizie serioas si c este nevoie de eIort si de atentie n plus la
Iiecare salt.
D. ECHPAMENTUL
1. Un parasutist cameraman trebuie s se consulte cu alt
parasutist cameraman si plior nainte de a modiIica orice element
al echipamentului pentru un salt cu camer
a. casca
b. parasuta
c. modiIicarea dispozitivului de deschidere
d. camera
e. montarea camerei
I. blit
g. butonul si montarea
h. elementele camerei
i. altele
(1 plac sau schiuri pentru surI aerian
( tuburi sau alte jucrii n cdere liber
(3 wingsuit
. nainte de a Iilma alti parasutisti, trebuie s se execute salturi
cu Iiecare pies nou a echipamentului pn parasutistul
cameraman s-a Iamiliarizat complet cu aceasta si a modiIicat
corespunztor Iiecare procedur.
3. chipamentul camerei
a. u este mai sigur saltul cu camerele mici dect cu cele mari.
b. IndiIerent de pozitionare, orice camer trebuie Iixat si
protejat lund n considerare deschiderea parasutelor.
c. oate marginile si posibilele zone de agtare trebuie acoperite,
nvelite sau protejate n alt mod.
(1 Punctele necesare pentru montarea camerei pe casc care pot
agta trebuie orientate cel putin n modul n care s nu ncurce
deschiderea parasutei.
( Forma de tip piramid a sistemului de montare a camerei
poate devia suspantele mai repede dect Iorma de tip ou.
(3 DeIlectoarele pot ajuta la protejarea zonelor care se pot
modiIica n acest mod pentru a reduce problemele.
(4 oate gurile ntre casc si echipament, inclusiv placa
portant trebuie nvelit sau umplut (lipici cald, etc.
(5 protuberantele, precum lentilele camerei, trebuie construite
pentru a Ii putin probabil agtarea lor.
( estarea la sol trebuie s includ ntinderea unei linii de
suspensie peste sistemul camerei pentru a determina punctele de
agtare.
d. Marginile ascutite si protuberantele pot rni alti parasutisti n
eventualitatea unei coliziuni sau n caz de aterizare de urgent a
aeronavei.
e. amerele Iixate pe extremittile parasutistului trebuie s Iie
Ierite n timpul deschiderii.
I. Dispozitivele de operare ale camerei (comutatoare, cabluri
trebuie s Iie simple si sigure.
g. Fiecare pies de echipament suplimentar trebuie s Iie
analizat pentru potentiala interactiune cu sistemul general al
camerei si cu parasuta.
4. stile si elementele camerei
a. oate plcile portante, Iie obisnuite sau speciale (din magazin,
Sectiunea 6--
trebuie evalute n ceea ce priveste siguranta si dac servesc
scopului cameramanului.
(1 de ctre un plior
( de un parasutist cameraman cu experient
b. asca trebuie s oIere vizibilitate total pentru parasutistul
cameraman
(1 n cdere liber
( sub parasut
(3 n timpul procedurilor de urgent
c. lementele goale de sustinere a camerei trebuie acoperite si
nvelite pentru a preveni agtarea lor.
5. Desprinderea cstii
a. Desprinderea de urgent se recomand pentru cstile cu
camer n caz de nclceal a echipamentului.
b. Desprinderile de urgent a camerei trebuie eIectuate cu
usurint, indiIerent cu care mn.
c. Dac aveti o ncheietoare Iiabil sau o cataram care se poate
Iolosi si n caz de urgent trebuie s v Iamiliarizati cu sistemul.
. Parasuta
a. Parasutistii cameramani trebuie s Ioloseasc o parasut Iiabil
care se deschide ncet si n sus.
b. istemul de deschidere trebuie s Iie compatibil cu ansamblul
camerei dac se Ioloseste.
c.ostumul cu aripioare cu camer si conexiunile inIerioare nu
trebuie s interIereze cu parasuta cameramanului, cu mnerele de
comand sau rularea cordului principalei n orice pozite n cdere
liber.
d. Parasuta extractoare si lungimea cordului trebuie s Iie
suIiciente pentru a prentmpina bulele de aer aditionale create de
ansamblul camerei, dac se poart.
e. Dac parasutistul cameramanul deschide n general mai sus
dect alti parasutisti, o parasut care coboar mai ncet poate
reduce problemele de traIic.
I. Un parasutist trebuie s cntreasc avantajele si dezavantajele
unui dispozitiv de deschidere automat a rezervei n
eventualitatea unei deIectri partiale.
(1 Avantaje poate asista dup o largare joas sau la dezorientare
n timpul procedurilor de largare
( Dezavantaje poate deschide rezerva n timpul instabilittii ca
urmare a largrii, crescnd sansele ca rezerva s se ncurce de
sistemul camerei, n special una cu structur neadecvat
g. a ntotdeauna, atentie adecvat la pliere si ntretinere, n
special la pozitionarea suspantelor, ajutnd la prevenirea
deschiderilor dure si a deIectiunilor.
7. chipament accesoriu recomandat
a. altimetru audio
b. altimetru vizual care se poate vedea n timpul
IotograIieriiIilmrii
c. drip-cutit curbat cu protectie
E. PROCEDUR
1. nainte de salt un parasutist trebuie s aib destul experient
general n salturi pentru a Ii capabil s Iac Iat oricrei urgente
n skydiving sau la problemele minore cu usurint si Ir stres.
b. Un parasutist cameraman trebuie s aib abilitti de zbor n
cdere liber cu mult peste medie si care s ia n considerare
saltul plnuit.
(1 belly - abdominal
( IreeIlying (vertical si cu capul n jos
(3 Iormatie de parasute
(4 multiple (pentru skysurIing, Iilmarea salturilor de initiere a
elevilor, etc.
c. e recomand un posesor de licent UPA.
d. Parasutistul trebuie s Ii Icut cel putin 50 de salturi recente cu
aceeasi parasut care se va Iolosi si la saltul cu camera.
e. Parasutistul cameraman trebuie s cunoasc experienta si
competentele tuturor parasutistilor din grup.
I. Deschiderea
(1 Altitudinea de deschidere trebuie s acorde timp pentru a v
ocupa de echipamentul aditional si problemele aIerente.
( ameramanul parasutist trebuie s Iie atent si la ceilalti
parasutisti n timpul zborului.
g. Fiecare cameraman trebuie s eIectueze o veriIicare complet
a camerei si a parasutei nainte de a se echipa, de a se mbarca n
aeronav si din nou nainte de iesire.
h. alturile cu camera trebuie s se abordeze conIorm
procedurilor n cazul oricrui salt obisnuit.
i. Prioritare trebuie s Iie procedurile si echipamentul parasutei
apoi camera si procedurile aIerente acesteia.
j. Intorduceti o dat doar o variabil nou (procedura sau
echipamentul.
k. Un salt cu camera necesit planiIicare aditional si nu trebuie
considerat ca un salt obisnuit.
. Aeronava
a. amerele trebuie purtate si sigurantate n timpul decolrii si
aterizrii pentru a evita ca acestea s devin proiectile n cazul
miscrilor bruste.
b. Un parasutist cameraman trebuie s ia n considerare spatiul
aditional necesar camerei
(1 nd se deschide usa Iiti precauti s nu v loviti de
componentele acesteia.
( Practicati procedurile in climbout la Iiecare aeronav pentru a
preveni rnirea rezultat din agtarea camerei de us sau de alt
Sectiunea 6-- Recomandari pentru filmarea aeriana
component a aeronavei
(3 Pentru a evita rnirea sau producerea de daune aeronavei,
parasutistul cameraman trebuie s se consulte mpreun cu
pilotul nainte de a ncerca orice pozitie nou de climbout.
3. Iesirea
a. In aIara planiIicarii, cameramanul trebuie s rmn separat de
grup, cu exceptia cnd s-a plnuit ca acesta s Iac parte din
iesire, avnd grij la spatiul aerian opus curentului relativ de
iesire a parasutistilor.
b. oliziunile pot Ii mai grave cu un parasutist cameraman care
poart o casc cu camer.
c. levii parasutisti pot deveni dezorientati dac ntlnesc pe
neasteptate un cameraman parasutist.
d. Un parasutist n tandem are nevoie de spatiu de zbor pentru a
desIsura o cdere stabilizat.
e. Parasutistilor li se ntmpl uneori deschideri neastepate la
iesire.
4. derea liber
a. Parasutistii vor pregti cderea liber cu cameramanul
parasutist lund n considerare
(1 pozitia cameramanului parasutist Iat de grup
( orice interactiune a cameramanului parasutist cu grupul
trebuie s urmeze planul
5. Iesirea si desprinderea
a. oti parasutistii trebuie s nteleag planul de desprindere si de
iesire al cameramanului.
b. Doi sau mai multi parasutisti cameramani trebuie s
coordoneze desprinderea si iesirea mai atent dect unul singur.
c. Filmarea altor parasutisti n timpul deschiderii trebuie plnuit
cu cooperarea lor lund n considerare altitudinile de deschidere a
tuturor parasutistilor implicati.
d. Parasutistul cameraman trebuie s Iie atent la pozitia eilui
deasupra solului si la nltimea deschiderii pentru a ajunge n
sigurant la locul aterizrii.
. Deschiderea
a. Un parasutist cameraman trebuie s Iie mai atent n timpul
deschiderii
(1 pentru a preveni deIectiunile
( s asigure deschiderea deasupra capului si s reduc
probabilitatea rsucirii suspantelor
(3 s evite vtmarea gtului
b. Parasutistii cameramani noi trebuie s consulte parasutistii
cameramani cu experient n privinta tehnicilor speciIice de
prevenire a accidentelor n timpul deschiderii si umIlrii
parasutei.
c. DeIectiuni, vtmare grav sau decesul poate interveni dac
suspantele parasutei desIsurate se agat de echipamentul
camerei.
7. Urgentele
a. chipamentul aditional purtat pe timpul Iilmrii poate
complica procedurile de urgent.
b. Fiecare parasutist cameraman trebuie s practice cu
regularitate toate procedurile de urgent cu parasuta sau n
hamuri de antrenament n timp ce este deplin echipat pentru un
salt cu camera.
c. Practicarea procedurii de urgent trebuie s includ
ndeprtarea cstii cu oricare dintre mini n urma unei anumite
deIectiuni.
d. Procedurile de urgent obisnuite trebuie exersate n timpul
Iiecrui salt.
e. nd se ndeprteaz casca
(1 cnd echipamentul se ncurc
( la aterizarea cu obstacole (ap, copaci, cldiri, linii de
electricitate
(3 ori de cte ori apare o situatie periculoas
F. MENUN PRVND FLMAREA ELEVLOR
1. onsultati UPA IM pentru reIerinte privind experienta si
caliIicrile minime de salt cu camera, la Iilmarea salturilor de
initiere ale elevilor.
a. Un parasutist cameraman trebuie s aib vast experient n
Iilmarea parasutistilor cu experient nainte de a IotograIia sau
Iilma salturi de initiere.
b. Instructorul UPA care supravegheaz saltul trebuie s
eIectueze brieIing aproIundat cu parasutistul cameraman nainte
de mbarcare.
c. oate procedurile si planul privind Iilmarea se stabilesc de
Antrenorul UPA sau Instructor, parasutistul cameraman si elevul
care eIectueaz saltul.
. ntreaga atentie a instructorului trebuie s Iie la elev, elevul
Iiind incapabil s Iie atent la toate miscrile si nevoile
parasutistului cameraman.
3. Parasutistul cameraman va evita zona direct deasupra sau de
dedesuptul unui elev(i sau instructor(i.
a. levii pot deschide pe neasteptate.
b. A interIera cu spatiul de zbor al elevului sau al instructorului
poate s compromit activitatea si siguranta parasutistilor.
4. Iesirea
a. Parasutistul cameraman trebuie s plnuiasc pozitia de iesire
pentru a evita contactul cu elevul sau cu instructorul(ii.
b. n timpul iesirii, elevii socotesc gresit timpul de iesire, Iiind
astIel diIicil pentru parasutistul cameraman de stabilit timpul de
iesire.
(1 Parasutistul poate pleca cu putin nainte de iesirile elevilor
dac numrtoarea este relativ bun.
( Parasutistul cameraman trebuie s urmeze la putin timp elevii
dup iesirea lor de cte ori timpul de iesire a acestora este
nesigur.
c. nd se Iilmeaz parasutisti n tandem, parasutistul
cameraman trebuie s rmn n aIara zonei deschiderii de
stabilizare.
5. ameramanul parasutist trebuie s stie independent care este
altitudinea si niciodat s nu se bazeze pe elev(i sau
instructor(i.
. Deschiderea
a. Parasutistul cameraman este rspunztor de separare Iat de de
elev(i sau instructor(i.
b. Filmarea agresiv a deschiderilor compromite siguranta
elevului, a instructorului(lor si a parasutistului cameraman.
7. nd se Iolosesc aeronave mai mari, grupurile de elevi ies de
obicei mai departe n vnt, ceea ce poate nsemna o deschidere
mai sus a parasutistului cameraman pentru a se ntoarce n
sigurant la locul de aterizare.
RECOMANDR PENTRU COSTUMUL CU ARP
A. SCOP
1. ostumele cu aripi sunt special destinate pentru salturi, cu
membrane de material amplasate ntre picioarele sritorului
precum si de la Iiecare brat ctre tors.
a. Membranele sunt gonIlabile, cu supraIat dubl pentru a
produce ridicarea.
b. ostumele cu aripi ncetinesc coborrea parasutistilor n
cdere liber si cresc planarea.
. Prin Iolosirea unui costum cu aripi (wingsuit, parasutistii pot
zbura mai mult timp si pot acoperi o mai mare distant pe
orizontal n timpul cderii libere n comparatie cu alti
parasutisti.
B. STORC
1. Modelele originale numite si ,batwings (aripi de liliac au
Iost introduse in anii 1950.
a. Datorit unor accidente soldate cu moartea datorit
problemelor de control si echipament, regulamentele UPA le-au
interzis.
b. In 1987, comitetul UPA au scos regula costumului cu aripi
din erintele de igurant ale UPA deoarece trecuse mult timp
de cnd parasutistii nu mai utilizau dispozitivele si din moment
ce cameramanii parasutisti utilizau o variatie ca s
mbuntteasc manevrabilitatea atitudini cu capul ridicat.
. a sIrsitul anilor 90, echipamentul modern si modelele mai
bune au Icut din nou populare costumele cu aripi.
3. In 00 aceste recomandri au Iost adoptate n cooperare cu
promoterii costumelor cu aripi si conditiile de antrenament.
C. CALFCR PREGTRE
1. nainte de a eIectua un salt cu costumul cu aripi, un parasutist
trebuie
a. aib cel putin 500 de salturi sau cel putin 00 n ultimele 18
luni si s Iie antrenat de un parasutist experimentat n saltul cu
costumul cu aripi
b. citeasc si s nteleag toat documentatia si inIormatiile de
antrenament care se dau mpreun cu costumul cu aripi
c. aiba abilitatea de a putea eIectua iesiri si salturi, n pozitia
deschiderii, descris n acest rezumat nainte de a eIectua un salt
cu costumul cu aripi
. Antrenarea cu un parasutist experimentat n utilizarea
costumului cu aripi trebuie s acopere urmtoarele topice
a. electarea vitezei, mai ales alegerea voalurii si dispozitivul de
deschidere .
b. chiparea si purtarea costumului cu aripi
c. BriIingul cu pilotul aeronavei si constientizarea directiei n
timpul zborului cu costumul cu aripi
d. ehnici de iesire cu aripi din aeronava
e. ehnici de baz pentru zbor pentru zborurile cu costum cu aripi
I. Proceduri de deschidere a parasutei
g. Proceduri n caz de urgent
D. ECHPAMENT
1. Dispozitivul si metoda de deschidere corect a parasutei sunt
extrem de importante pentru salturile cu costumul cu aripi.
a. Pentru procedura de deschidere a parasutei, miscarea bratelor
este Ioarte limitat.
b. ostumul genereaz o mare turbulenta n urma sritorului.
c. Deschiderea parasutei prin aruncarea extractoarei din
buzunareul de sub capota este singurul sistem de deschidere care
trebuie s se utilizeze n timpul unui salt cu costumul cu aripi.
d. u se Ioloseste niciodat un sistem de scoatere, sistem de
deschidere montat pe picior sau activarea unui cablu de comand
pentru deschiderea parasutei.
. ostumele cu aripi trebuie purtate corect pentru a asigura
perIormant adecvat n timpul zborului, deschiderea parasutei n
conditii de sigurant precum si procedurile de urgent s Iie
eIectuate de ctre parasutistul care poart costumul.
a. Membranele brat-tors din material trebuie s includ un sistem
de eliberare rapid pe care parasutistul s-l utilizeze n orice
modalitate de zbor.
b. Membranele picior-picior trebuie de asemenea s poat Ii
eliberabile pentru a asigura parasutistului miscarea liber a
picioarelor n timpul aterizrii.
c. Dup ce costumul este mbrcat, parasutistul trebuie s se
asigure c toate chingile si mnerele de operare pot Ii accesate
cum se cuvine.
3. Alegerea voalurei este Ioarte important pentru salturile cu
costumul cu aripi.
a. oalura principal trebuie s Iie docila n conIormitate cu
caracteristicile de deschidere.
b. Probleme precum schimbri bruste ale capului sau rsucirile n
deschidere pot deveni probleme majore datorit limitrii
extremittilor parasutistului atunci cnd poart costumul cu aripi.
c. Parasutistul trebuie s poarte o voalur Iamiliar.
E. TEHNC DE ERE
1. Planul de zbor
a. Pentru a evita intrarea n zona de zbor a altor grupuri de
parasutisti, parasutistii care Iolosesc costumul cu aripi trebuie s
planiIice zborul naIara traseului de salt.
b. Parasutistul(ii trebuie s se coordoneze cu pilotul pentru
traseul saltului planiIicat si s anunte pilotul planul de a sri cu
Sectiunea 6--
costumul cu aripi.
c. Din cauza coborrii ncete si a capacitti orizontale a unui
costum cu aripi, pilotul si parasutistul n costum cu aripi trebuie
s zboare departe unul de altul dup iesire.
. unt mai multe posibilitti de iesire si conIigurri din
aeronava, dar parasutistii n costum cu aripi trebuie s ias din
aeronava primii sau ultimii.
a. Unele usi ale aeronavei vor Ii greu de operat datorit miscrii
restrnse ale minilor si picioarelor si-n pozitie de salt.
b. Parasutistii n costume cu aripi trebuie s se antreneze la sol
pentru iesire utiliznd o machet n mrime natural pentru
simulare sau chiar aeronava.
3. ehnica de iesire
a. Pentru a preveni o coliziune cu stabilizatorul orizontal al
aeronavei, parasutistul n costum cu aripi trebuie s ias cu
supraIetele de zbor colapsate pentru o secund
(1 picioarele apropiate
( minile pe lng corp
b. Parasutistul n costum cu aripi nu trebuie niciodat s sar sau
s zboare cu Iata n sus cnd iese.
F. DESCHDEREA PARAUTE
1. Deschiderea parasutei este considerat partea cea mai
complicat cnd se utilizeaz un costum cu aripi.
. Procedurile de deschidere a parasutei trebuie exersate la sol
pn se ajunge la miscri Iine si ndemnare.
3. ncetati toate manevrele radicale la .000 m AG.
4. emnalul wave-oII se realizeaz btnd clciele unul de altul
de cteva ori.
5. Altitudinea recomandat pentru deschiderea parasutei
a. nceptorii care poart costume cu aripi trebuie s deschid
parasuta nu mai jos de 1500 m.
b. De ndat ce parasutistul ncepe s se Iamiliarizeze cu
echipamentul si procedurile, deschiderea parasutei este
recomandat la 1.000 m.
. Pstrarea corpului simetric este Ioarte important pentru
deschiderea parasutei n sigurant.
a. ncepeti prin a nchide picioarele si aducerea ambelor mini pe
lng corp.
b. Arcuiti-v cu putere si tineti capul si umerii sus pentru a
descreste viteza de naintare, inainte de aruncarea parasutei
extractoare.
7. Deschiderea parasutei
a. Aduceti ambele mini n pozitie simetric n timp ce apucati
mnerul parasutei extractoare cu mna din acea parte.
b. u ncheietura mnerului parasutei extractoare, repede loviti
parasuta extractoare n aer lateral n timp ce desIaceti larg si
simetric bratele.
c. etrageti rapid ambele brate pentru a strnge aripile de ndat
ce parasuta extractoare s-a desIcut.
8. t mai repede posibil dup deschiderea parasutei
a. liberati extensiile aripilor (n mod normal exist un Iermoar
pentru situatiile care nu prezint urgente
b. ncepeti s controlati voalura utiliznd chingile din spate
pentru a mentine directia si zburati nde nu e traIic.
9. Dup ce controlati voalura si aveti o directie clar eliberati
aripile de la picioare.
G. PROCEDUR N CAZ DE URGEN
1. dac una dintre aripi slbeste n timpul cderii libere, cealalt
trebuie eliberat imediat.
. Procedurile de rutin pentru cazuri de urgent trebuie eIectuate
cu aripile costumului nc atasate.
3. Dac voalura principal Iunctioneaz deIectuos si necesit o
largare, picioarele trebuie apropiate unul de altul pentru a nu
Iorma aripa.
4. Dac nu devine necesar, nu pierdeti timp n eliberarea aripilor
n caz de urgent.
H. PRMELE ZBORUR CU COSTUMUL CU ARP
1. epetati pozitia de deschidere a parasutei imediat dup ce
iesiti, n timpul primului zbor.
. nvtati zborul stabil de baz cu costumul cu aripi nainte de a
ncerca ntoarceri radicale sau nvrtiri.
3. nvtati s controlati rata de cdere si directia, la salturi Ir
alti parasutisti cu costume cu aripi.
. ALTTUDNEA DE DESCHDERE A PARAUTE
1. In ciuda ratei mici de coborre a unui costum cu aripi, se
aplic aceleasi altitudini minime de deschidere a parasutei ale
UPA B ca oricrui tip de salt.
. ncercarea de a ateriza Iolosind un costum cu aripi Ir a
deschide parasuta va duce la rniri grave sau moarte.
1. VECN N ZBOR
1. u zburati cu costumele cu aripi n preajma salturilor de
initiere.
alturile n costum cu aripi nu trebuie eIectuate n apropierea
parasutistilor experimentati nainte de o coordonare n prealabil
cu acesti parasutisti.
Sectiunea 6-- Recomandari pentru costumul cu aripi
ZBOR FUNDAMENTAL CU VOALURA
A. NTRODUCERE SCOP
1. Aceeasi tehnologie aripa la parasute care a dus la deschideri si
aterizri Iine, planri plate si volum mic, a deschis usa spre
perIormante ridicate cu mrirea incarcarii voalurii. Incarcarea
voalurilor este greutatea parautistului la ieire imprtit la
suprafata voalurii parautei, exprimat in SUA in pounas pe
picior ptrat
a. Parasutisti cu experient care aleg s zboare cu acest
echipament agresiv pot dobndi rezultate dezirabile, datorit
antrenamentului adecvat si Iolosirea bunei judecati.
b. n minile pilotilor neantrenati, neexperimentati acest
echipament si aceste tehnici sunt o potential amenintare pentru
pilot si cei din aer.
c. Instruirea recomandat n Programul UPA pentru licenta
UPA A nu este adecvat pentru a pregti parasutisti pentru zborul
avansat cu voalura.
d. umai coborrile de rutin cu voalura si aterizrile nu oIer
ndemnarea si experienta necesar pentru a executa n sigurant
manevre avansate sub voaluri ncrcate mai mult.
. Parasutisti, n special noii-veniti in acest sport, trebuie s
nteleag potentialele pericole n zborul cu acest Iel de
echipament din timpul practicarii parasutismului.
a. Parasutele aripa utilizate n parasutism chiar si cele considerate
moderat ncrcate, pot acoperi o distant orizontal si vertical
mare cnd sunt manevrate agresiv n timpul coborrii.
b. Aterizrile de nalt perIormant sunt parte dintr-o disciplin
care nu iart si care cere mult studiu, practic si planiIicare.
c. eIerintele, pentru care din echipamente si tehnici ar trebui
considerate conservatoare sau agresive variaz n Iunctie de
experienta parasutistilor, mrimea voalurii si modelul acesteia.
(1 Parasutistii care sar cu incarcari ridicate ale voalurii pot avea
alte scopuri dect cei pe care i sItuiesc.
( Pilotii de voaluri cei mai de succes cu nalte perIormante au
practicat mult cu voaluri mai mari nainte de a experimenta
salturile cu aripi ncrcate mai mult.
(3 ste diIicil pentru un parasutist care este obisnuit cu
echipament si tehnici mai avansate s aminteasc de provocri
parasutistilor mai putini experimentati.
B. SCOPUL PERFORMANE
1. ,Avansat se reIer la practicile care combin echipamentul si
tehnicile de control pentru a creste viteza de coborre si aterizare.
a. O voalur desemnat pentru o mai mare perIormant poate
cere caracteristici relativ docile cu o ncrctur usoar a aripii
chiar si cnd se zboar n mod conservator.
b. O voalur desemnat pentru perIormante docile cu care se
zboar n mod agresiv si cu care se Iace saltul cu o ncrcare a
aripii mai mare, cere caracteristici de nalt perIormant.
. ipurile de erori pe care le Iac parasutistii nceptori cu voaluri
docile, Ir a se rni, pot avea consecinte serioase cnd sunt
Icute pe echipament avansat.
3. chipamentul avansat n general se reIer la voaluri ncrcate
precum urmeaz
a. peste 30 s.It., 1.1 pounds pe picior ptrat sau mai mult
b. de la 190 la 9 s.It., 1.0 pounds pe picior ptrat sau mai mult
c. de la 150 la 189 s.It., 0.9 pounds pe picior ptrat sau mai mult
d. voalurile mai mici de 150 de picioare ptrate la orice ncrcare
a aripilor
. Modelul voalurii poate juca un rol semniIicativ n parcurgerea
pe vertical a acestor numere ntr-un sens sau n altul.
a. Unele voaluri sunt desemnate pentru Iranare cu o tehnic mai
putin dect expert.
b. Unele voaluri sunt desemnate s realizeze o mai bun
perIormant cu o mai mare ncrcare pe aripi, dar aceasta cere o
mnuire dibace.
c. Primele modele de voaluri, n mod particular cele care utilizau
materialul voalurii de 0-3 cIm (,F-111, pot Ii mai provocatoare
pentru aterizri chiar si cu ncrcri relativ usoare.
3. ehnica avansat n general se reIer la manipularea
controlului pentru a induce viteze mai mari dect cele stabilite,
Ir ajutorul minilor, nivel de zbor (vitez natural n timpul
coborrii si la apropierea de sol n timpul aterizrii.
4. aracteristicile de zbor si controlul voalurii devin mai
provocatoare cu ct creste inaltarea solului, temperatura si
umiditatea.
5. Aceste recomandri nu iau n considerare inIormatiile
specializate si expertiza cerut pentru zborul n sigurant cu
voalurile cu ncrcare aproape de 1,5 pounds pe picior ptrat sau
mai mult sau cu voaluri de aproape 10 picioare ptrate sau mai
mici.
. Fiecare pas n Iat n mrimi mai mici, tehnic si model de
voalur ar trebui s Iie o decizie constient dect s Iie
considerat o rutin n progresul parasutismului
a. Micsorarea mrimii la parasutisti pentru a avea o capota mai
mica si mai usoara nseamn si pregtirea pentru a Iace Iat
responsabilittii unui salt cu o voalur de nalt perIormant.
b. Parasutistii aerodromului care au mult experient n zborul cu
voalura trebuie s nteleag c neglijnd instruirea individual
cerut pentru a urma aceast disciplin n sigurant poate avea
consecinte serioase pentru ei ct si pentru altii.
c. Parasutistii trebuie s nteleag scopul modelelor de
voaluri pe care le cumpr pentru a ntelege dac acele
voaluri se potrivesc asteptrilor si scopurilor lor n
general.
Sectiunea 6-1-
d. Decizia de a trece la voaluri avansate trebuie s includ si
celelalte persoane care pot Ii aIectate incluznd parasutistii din
aer si din zona de aterizare care pot Ii aIectati de erorile de pilotaj
ale voalurii.
C. PROGRESUL PERFORMANE,
1. Parasutistii pot avansa n mod diIerit.
. ectiunea ,PAAUA (B. la Iiecare categorie a
Programului Integrat UPA subliniaz o serie de exercitii
valoroase pentru a explora caracteristicile de zbor precum si
perIormantele unei voaluri necunoscute.
a. Parasutistul ar trebui s se Iamiliarizeze cu veriIicarea standard
al controlabilittii pentru a avea o baz pentru compararea
ulterioar n cazul unei neIunctionri (suspanta rupt, maner de
pilotare detasat, stricarea materialului etc..
b. Parasutistul trebuie s revizuiasc lucrurile de baz la Iiecare
voalur nou nainte de a continua cu manevre mai avansate
srind peste lucrurile de baz ale controlului zborului vor avea
mai trziu potentiale consecinte serioase.
3. nainte de a ncerca manevre de aterizare avansate, Iiecare
parasutist trebuie s Iie Iamiliarizat cu urmtoarele atitudini cu
voalura lui sau a ei peste 800 m AG
a. ntoarceri negative din comanda (ntoarcere de 90 de grade si
abrupt la 180 de grade
b. apropieri de Iormatii de voaluri si cel putin zbor Iara
contact cu Iormatia de voaluri
c. ntoarceri cu chinga de spate si Iranari
(1 Dac datorit unei probleme de control, parasutistul s-a decis
s aterizeze utiliznd chinga spate, parasutistul trebuie s Iie
Iamiliar cu tehnica.
( Un parasutist poate decide dupa experimentare si exersare, c
nu e sigur aterizarea cu voalura cu chinga spate.
(3 Parasutistul trebuie s se gndeasc la aceast decizie nainte
de a se gndi la manevre avansate sau la ncrcarea aripilor unde
aruncarea sau ruperea unui suspante de pilotare este mult mai
semniIicativ.
d. ontrolul cu chinga Iat, incluznd manevrele cu una si
ambele chingi Iat (toate executate cu manerele tinute n mini
e. Pierderea de altitudine n timpul manevrelor de cdere si
ntoarcere (veriIicati altimetrul la nceputul si la sIrsitul unei
ntoarceri
I. renuntati la o ntoarcere si redresati-v pentru a Irna
g. planarea usoar si manevrare (ntoarceri Irnate
h. apropiere Irnat si aterizare
D. PROGRESUL MCORAR MARM
1. nainte de a trece la o mrime mai mic,
parasutistul trebuie s Iie Iamiliarizat si s se simt conIortabil cu
urmtoarele manevre de aterizare de pe actuala sa voalur.
a. Aterizarea de la zborul la vitez natural
b. Frnare pentru aterizare de la zborul lent (Irnat
c. Aterizri n picioare, usoare n zece metri ai unui punct de
aterizare ales ntr-o varietate de conditii de vnt, incluznd vnt
de spate.
d. nceperea Iranarii, ntoarcerea cu zece grade nclinare si
ntoarcerea la nivelul aripii nainte de aterizare
. chimbarea micsorarii mrimilor pe acelasi model de voalur
d. Peste 30 picioare ptrate, 30 de picioare ptrat
e. De la 9 la 150 picioare ptrate, 0 picioare ptrate
I. De la 149 la 10 picioare ptrate, 15 picioare ptrate
g. ub 10 picioare ptrate schimbari in mai mici
3. nainte de a micsora mrimea, parasutistii trebuie s Iie
Iamiliari cu orice manevr pe care acestia doresc s o Iac sau o
pot ntlni pe o voalur mai mic, incluznd aterizarea cu vitez
indus si aterizarea
rnat (vitez mic.
4. Parasutistul care a micsorat mrimea Ir a eIectua manevre
avansate la Iiecare schimbare, trebuie s le eIectueze prima dat
pe o voalur mai mare nainte de a le ncerca pe voalura sa.
E. PROGRESUL MODELULU
1. Parasutistii trebuie s se Iamiliarizeze numai pe un singur
element nou pe model pn cnd execut bine manevrele
recomandate.
. chimbarile de model (o singur caracteristic odat la aceeasi
msur nainte de a micsora msura
a. Forma plana trapezoidala sau eliptic (gradul trapezului sau al
elipsei variaz conIorm modelului
b. Modelul cu Iixri incrucisate sau oricare model cu Iolie de aer
care se umIl sau se ntreste
c. ModiIicri care cer proceduri n zbor n plus, de exemplu
parasute extractoare, saci de deschidere si slidere care se
detaseaz.
F. ZONA DE EXERCU
1. Pentru a evita punerea n pericol al celorlalti parasutisti
activittile de nalt perIormant ar trebui s aib loc ntr-o zon
de aterizare unde nu sunt alti parasutisti.
a. eparat prin altitudinea de salt.
(1 Pilotii de voaluri care ies si deschid sus trebuie s aib n
vedere si ceilalti parasutisti (studenti, tandemuri si altii pentru a
evita coborrea n zona lor de zbor n timpul apropierii.
( Pilotii de voaluri care sar de mai jos trebuie s zboare
liber de la deschidere pana la aterizare, nainte ca ceilalti
parasutisti s sar de mai sus.
Sectiunea 6-1 Zbor fundamental cu oalura... Continuare
(3 oti parasutistii trebuie s Iie constienti de celelalte voaluri
din zona de zbor, dar este Ioarte important ca parasutistii care
aleg s sar cu parasute Ioarte perIormante s Iie atenti la ntreg
traIicul de voaluri care ar putea inIluenta coborrea si aterizarea.
b. eparat de zona de aterizare
(1 onele de aterizare trebuie s Iie separate n Iunctie de
directia vntului astIel nct niciun parasutist s nu Iie peste zona
de apropiere si aterizare sub 300 m.
( Pilotii de voaluri care coboar n zona de aterizare trebuie s
Iie atenti la parasutistii care se aventureaz n zbor.
. u eIectuati manevre avansate, ntoarceri peste 90 de grade
ntr-o zon comun de aterizare.
3. Pilotii de voaluri trebuie s Iie Ioarte Iamiliari cu toate
caracteristicile si tehnicile avansate de aterizare n orice conditie
de mediu si s utilizeze o varietate de apropieri nainte de-
a. a initia o ntrecere de tip concurs in zbor
b. a ateriza n vecintatea unor pericole incluznd apa
Sectiunea 6-1 Zbor fundamental cu oalura
TOPCUR N PLOTARE
A. NTRODUCERE
1. UPA recunoaste c Instruirea avansat a pilotrii voalurilor
peste instruirea cerut pentru primul certiIicat de competent
(licenta de parasutist poate mbunttii ndemnarea
parasutistului precum si ncrederea acestuia si poate de asemenea
reduce riscul de accidente.
. UPA ncurajeaz dezvoltarea cursurilor de instruire eIicace
pentru pilotii de voaluri.
3. ubiectele de pilotare a volalurilor oIer instructiuni de
pilotare a voalurilor cu o lista de topice n ordine de prezentare
logic pentru a avansa n cunostintele si ndemnarea
parasutistilor autorizati n zborul cu voalura.
B. CADRU
1. Modelul si tehnicile de zbor cu voalura au avansat dincolo de
ceea ce se asteapt de la un instructor UPA atunci cnd
pregteste un elev parasutist pentru licenta UPA A.
. ultura parasutismului ncurajeaz parasutistii s cumpere si
s sar cu echipamentul care cere instruire n plus pentru a sri n
sigurant.
3. Analiza rapoartelor accidentelor indic c parasutistii risc Ir
o instructie avansat peste licenta A.
a. parasutistii care au Icut progrese Ir o instruire avansat la
modele medii la ncrcri medii ale aripilor sunt nepregtiti
pentru cum se va comporta voalura n diIerite situatii de
aterizare.
b. Parasutistii care urmeaz tehnicile de aterizri cu vitez indus
si care nu sunt instruiti se pun n pericol pe ei ct si pe ceilalti
parasutisti.
4. Dect s limiteze stilul de zbor si alegerea echipamentului,
UPA a urmat strategia ,educatie nu regulamente n
conIormitate cu pilotii experti n voaluri, scolile de parasutism si
productorii de voaluri.
a. Antrenamentul de baz, dar specializata a zborului din
programul de Integrare al elevilor UPA, care duce spre licenta A
b. articole de baza si avansate ale topicurilor voaluri din evista
,Parachutist
c.sectiunea -10 din IM ,BOU AAA U
OAUA
d.Acest curs este pentru a Ii utilizat de instructorii UPA care au
caliIicri n plus asa cum s-a mentionat.
C. SCOP
1.Pentru a scoate esentialul din topicele prezentate n acest
manual, parasutistul trebuie s Ii parcurs toate exercitiile de la
AVANSATA
opicul 1
capitolul ,PAAUA capitolul 4, categoriile A-H ale IP si s
detin o licent UPA.
. Parasutistii care sunt absolventii unui curs de instruire cu
subiectele din prezentul manual, incluznd salturile de evaluare si
practica continu, ar trebui s Iie mai bine pregtiti s Iac
alegeri n ceea ce priveste echipamentul avansat si manevrele asa
cum s-a discutat n IM capitolul -10.
3. UPA i ncurajeaz pe toti parasutistii s urmeze un curs de
instruire cu un instructor caliIicat, curs care cuprinde si aceste
topice, mai ales cnd se pregtesc s sar cu echipament avansat
sau cnd eIectueaz manevre avansate.
4. ndrumtorul de curs trebuie s organizeze cursul n Iunctie de
scopurile si obiectivele elevilor si.
a. personal suIicient pentru a Iace sub-grupe, conIorm
perIormantei sau echipamentului
b. cursuri separate la date diIerite pentru parasutisti cu aceleasi
scopuri
D. CALFCR NSTRUCTOR
1. UPA nu elibereaz caliIicari de instructie speciIice pentru
instructajul pentru voaluri.
. ste esential ca inIormatia din acest curs s Iie prezentat
corect.
3. ei care au intentia s predea un curs de pilotaj avansat trebuie
s detin un anumit grad de Instructor UPA si s aib cunostinte
exclusive despre pilotarea volaurilor.
a. Instructorii care intentioneaz s predea acest material trebuie
s-si evalueze n mod realist nivelul lor de cunostinte reIeritor la
zborul cu voalura si instruirea corespunztoare.
b. nainte de a preda acest curs instructorii trebuie s lucreze
asupra ndemnrii utilizrii voalurilor Iolosind o varietate de
modele si de ncrcri ale aripii.
c. Mergnd la orice scoal de voaluri sponsorizate de Iabricile de
voaluri este Ioarte recomandat nainte de a preda acest curs.
E. EVALUARE
1. In timpul cursului nu exist ,admisi sau ,respinsi, dar elevii
trebuie s-si evalueze aptitudinile si ndemnarea n baza
experientei proprii, iar un antrenor evalueaz manevrele de
control ale Iiecrei aterizri.
Sectiunea 6-11
. Directorul de curs trebuie s semneze si s dateze cardurile de
competent n pilotarea voalurilor ca parasutistii mai apoi s
completeze n continuare
a. manevrele de control
b. pierderea de altitudine n ntoarceri
c. schema de aterizare
d. variate apropieri
e. apropierea si acuratetea de aterizare
I. anularea apropierii
g. aterizri scobite(carving
3. ardul de competent n pilotarea voalurilor poate ajuta
managementul aerodromului n evaluarea ndemnrii
parasutistului.
4. Fiecare parasutist poate ncepe un nou ard de competent
pentru Iiecare model si mrime nou de voalur.
F. ASUMAREA RSCULU
1. UPA i atentioneaz pe toti parasutistii c parasutismul vine
cu anumite pericole si riscuri inerente si cteodat inopinate sau
care nu se pot preveni.
. In timp ce scopul oricrui curs de parasutism este reducerea
riscului, nici UPA nici directorul de curs nu poate prezice cum
va Ii instructia sau succesul acesteia.
3. UPA atentioneaz pe toti parasutistii c unele dintre
manevrele descrise pentru a dezvolta ntelegerea zborului cu
voalura implic un risc mai mare de rnire, chiar rniri grave si
moartea dect aterizarea de rutin cu o parasut utiliznd o
apropiere direct la viteza normal a voalurii pn la Irnare.
4. Pilotul de voalur trebuie s Iie Ioarte instruit pentru a reduce
riscurile zborului cu voalura totusi UPA atentioneaz pe toti
parasutistii c toti pilotii care manipuleaz controlulvoalurii
pentru a induce mai mult vitez nainte de aterizare aduc un plus
de pericol att pentru ei nsisi ct si pentru altii.
5. nainte de nceperea saltului, UPA l sItuieste pe directorul
de curs s cear Iiecrui participant s completeze un acord de
risc conIorm programului de management al riscului aplicat n
conIormitate cu legile locale si nationale n vigoare.
. UPA nu-si asum rspunderea pentru aceasta si nu
autorizeaz utilizarea acesteia n niciun curs de instructaj ideile
prezentate aici nu sunt aplicabile n mod expres pentru niciun
scop sau aplicare.
Sectiunea 6-11
Paragraful 1: ECHPAMENTUL
A. Consideratii pentru alegerea ecipamentului
1. Din cauza unor avantaje pe care voalurile mici le oIer, o
prejudecat se rspndeste n sport c toti parasutistii sunt mai
buni utiliznd o voalur mai mic.
a. oalurile mai mici sunt de Iolos pentru sistemele de parasute
mai compacte si mai conIortabile.
b. oalurile mai mici, n special cele mai noi modele sunt mai
usor de aterizat cu ele dect aripile mari n conditii ideale.
c. dac se zboar adecvat cu voalurile mai mici, acestea oIer o
mai mare versatilitate la vnturi puternice.
. tudiile UPA n cazul rnirilor grave si accidentele mortale
arat o tendint unde parasutistii sub voaluri popular considerate
,de mrimi medii sau ,ncrcate conservator n mod Irecvent le
mnuiesc deIectuos n situatii exceptionale de aterizare.
3. Parasutistii trebuie s gseasc surse de inIormare de ncredere
nainte de a schimba voalura la una mai mic.
4. Parasutismul ca sport include o serie de activitti specializate
care cer echipament exclusiv ca de exemplu
a. precizie clasic
b. Iormatii de voaluri
c. Iormatie n cdere liber de tipul concurs de parasutism
d. Iormati mari n cdere liber
e. costume cu aripi
I. zbor cu camer
g. aterizri perIormante
h. concursuri de swooping
5. oti parasutistii trebuie
a. s aib scopuri n acest sport
b. s aleag cel mai bun echipament care s vin n ajutorul
nevoilor lor
c. s nvete cum s utilizeze acel echipament
d. s Iaca parasutism n limitele echipamentului si capacittii lor.
B. NCRCAREA VOALUR
1. Mrime versus ncrcarea aripii
a. uspantele mai scurte ale unei voaluri vor rspunde
diIerit Iat de suspantele mai lungi ale aceluiasi model cu aceeasi
ncrcare a aripilor.
b. In comparatie cu o voalur cu suspante mai lungi, una
cu suspante mai scurte va avea
Topicurile Scoalii de la sol 2
(1 ntoarceri mai apide
( rspuns mai rapid de deschidere
(3 actiune mai rapid a pendularii (plonjeaza mai rapid dup o
Iranare timpurie
c. oalura cu coarda mai scurt (msurare Iat-spate,
rspunde mai repde la punctul de deschidere.
d. oalura cu anvergur mai mic (msurare de la vrIul
aripii la celalalt vrI al aripii va rspunde mai repede la
ntoarceri.
. In teorie , unghiul de planare nu se schimb n Iunctie de
ncrcarea aripilor.
3. ei mai multi parasutisti se perIectioneaz cu voalurile lor Ir
s aib nevoie s le micsoreze dimensiunile.
C. MODELE PEFORMANTE
1. Forma trapezoidal (Iorma plana
a. mai mare stabilitate (mai putin distorsiune
b. mai mare vitez de naintare de la incet si rezistenta la
inaintare curata
c. ntoarceri mai rapide si mai putin stabilitate de zbor
. u aspect Ioarte larg
a. Planare plat
b. Franare usoar
(1 presiune mai mic in comenzi
( cursa mai scurt a comenzii (la unele modele
(3 rspuns de Iranare mai rapid
3. Frecvent mai ridicat a traveelor (nervurilor pentru a reduce
trepidatiile traveelor
a. sapte celule versus nou celule
b. ancoraje ncrucisate
4. Grosime (dup umIlare
a. mai gros vitez mai mic, pierdere de vitez mai lin
b. mai subtire vitez mai mare, pierderi de vitez mai abrupte la
viteze mai mari
D. REDUCEREA REZSTNTE LA NANTARE
1. Material ero-P
. uspante de mici diametre
3. Parasut extractoare colapsibila
4. lider colapsibil
Sectiunea 6-11
a. legturi din material sau din metal cu protectii
b. gauri mai mici a sliderului Iat de gauri mai mari.
5. uspante
. mbrcminte
7. isteme de deschidere detasabile
8. Pozitia corpului
E. CONTROALE: MANERE MA MULT
1. omenzi
a. tipuri de manere pentru o mnuire usoar
b. suspante de pilotare lungi pentru a permite manevre cu
cgingile de spate ( manere de comanda in mini
. hingile Iat si discutarea intensiIicrii controlului (ocheti,
blocaje etc
3. hingile spate si cum Iunctioneaz acestea
4. ntoarceri de ham
F. AOII
1. ostum de salt (cu ntritur pe Iese si genunchi
. asc solid
3. Mnusi, pro si contra
4. Altimetru
a. altimetru utilizat cu parasuta
b. digital vs. Analog
5. Greutti
G. VTEZ
1. Pilotul simte viteza de naintare mai mult dect viteza de
coborre, asa c ti este mai Iric s zbori cu o voalur mai
rapid.
. u ct zboar mai repede o voalur, eIectul de Irnare (prin
utilizarea controlului va Ii mai mare pe culoarul de zbor.
H. PLANARE
1. oalurile pentru parasutism aproximativ ,51 n zborul
normal
. chimbarea planarii
a. Iolosind comenzile sau chingile din spate
b. Iolosind viteza indus pentru a urca pentru putin timp
capitolul 2: ntretinere
A. MEDU
1. Mizeria degradeaz materialul, suspantele si sliderul
. azele ultraviolete degradeaz nailonul.
a. razele soarelui
b. lumina Iluorescent (50 din puterea soarelui
3. Apa distorsioneaz benzile de armare.
B. SLDER PARAUT EXTRACTOARE
COLAPSABL
1. Uzurile rezult din Irecri deoarece suspantele se misc prin
canalul su
. uspantele mediane ale parasutei extractoare se micsoreaz
prin utilizare
C. SUSPANTELE DE SUSPENSE
1. pectra nu se lungeste si nici nu se micsoreaz n urma
utilizrii
. ectran este stabil n ambele directii dar zgrie.
3. HMA este stabil dar se rupe cnd nc pare nou.
4. Dracon drepte la deschidere, sunt stabile si durabile, dar groase
D. SUSPANTELE DE PLOTARE
1. Uzur
. Micsorare
3. ezultatele unei suspante rupte
a. la deschidere
b. aterizarea cu o voalur mai mic utiliznd chingile
E. PLEREA PENTRU O DESCHDERE PE DRECTE
1. uspante uniIorme
. ac simetric
3. Plasare si tensionarea a suspantelor pliate
4. 4 inci de suspante nepliate
F. NSPECA ECHPAMENTULU
1. nainte de salt
. In timpul pliajului (de mai multe ori n timpul cursului
Sectiunea 6-11
Capitolul 3: desprindere,
descidere, separare yi traficul cu
oalura

A. DESPRNDERE
1. Altitudinea de desprindere ar trebui s asigure destul timp de
deschidere Ir a mai Ii alti parasutisti n preajm si parasutistul
s Iac Iat circumstantelor de rutin ct si celor anormale.
. ecapitularea indepartarii
a. mentinerea altitudinii n timpul ntoarcerii si
indepartarii
b. pozitia corpului si tehnica indepartarii plate
c. deschiderea cnd zona este liber si la altitudine optim
3. borul pana la deschidere
a. nivelul umerilor (utilizati-i de data asta pentru a privi
din nou la punct
b. zborul cu voalura pana la umIlare
(1 hingi spate
( oldurile si picioarele stau paralele n timpul
deschiderii parasutei (picioarele apropiate
4. onIruntarea cu problemele standard devine mai diIicil cu ct
creste perIormanta voalurii.
a. Discutati urmtoarele din perspectiva voalurilor de
nalt perIormant
(1 rasucirea suspantelor
( eliberarea comenzilor prematur
(3 comanda blocat
(4 sistemul slider-Irn indic gresit
b. nvrtirea cu o voalur mic duce la pierderea rapid de
altitudine
5. argare n mod deIensiv. Uitati-v n jos si-n spate s v
asigurati c nu mai sunt si alti parasutisti.
B. TRAFCUL
1. Deoarece voalurile zboar mai rapid, cei care execut salturi
trebuie s Iie mai atenti la alte voaluri n timpul coborrii.
. Gestionarea altitudinii
a. utilizati comenzile pentru a sta sus
b. incarcarea aripii relativ
(1 autoevaluare
( cunoasterea incarcarii aripii altora
c. plasarea n aeronava
d. un plan de salt, precum apropierea restransa pentru a
avea separare vertical sub voalur
3. onstientizarea asupra altora
a. unoasterea sau evaluarea voalurilor celorlalti,
ncrcarea aripilor si obiceiuri
b. borul pe schema de aterizare sau aterizarea n alt
parte.
c. borul drept in apropierea Iinala evitnd virajele n ,
d. onIruntarea cu erorile comise de ceilalti
(1 In cazul unei probleme de traIic, discutati
problema cu pilotii de voaluri care au Iost implicati.
( voalura Iace turbulente (a dumneavoastr si a
altora
(3 trebuie doar omis putin nu sunt necesare
ntoarceri joase
4. Aterizrii Ir vnt (tehnica
a. vnt lateral
b. vnt de spate
5. Aterizarea departe de multime
a. mai putin presiune, loc pentru a exersa
b. Iamiliarizare si consistent n utilizarea aceluiasi teren
de aterizare de Iiecare dat
. ituatii care apar pe neasteptate
a. zon de aterizare aglomerat Urmati ndeaproape pe
cineva n care aveti ncredere apoi Iaceti-v cunoscut prezenta.
b. argrile produc o ruptur a planului pentru o coborre
si o aterizare normal cu voalura, asa cum au Iost planiIicate
pentru voalura principal.
c. Accidentele la aterizarea pe sol pot duce la conIuzie si
haos.
d. Aterizarea in aIara terenului de aterizare
(1 PlaniIicati si urmriti o schema sensibila
( ineti ochii deschisi
(3 Iectuati un PF
Sectiunea 6-11
Proceduri generale
A. PLANUL DE ZBOR
1. Directorul de zbor trebuie s asiste la ora cu aeronava, zborul
cu voalura si la planul de aterizare nainte de Iiecare salt inclus n
curs.
. Planul trebuie s includ un plan de progres individualizat
pentru Iiecare elev n Iunctie de experient si teluri.
3. Planul trebuie s tin cont de
a. vnt
b. ntinderea si zonele tint
c. gestionarea traIicului pentru a-l elibera de ceilalti
parasutisti neparticipanti
d. separarea la aterizare ntre elevii cu voaluri
4. Aterizrile trebuie nregistrate video pentru a le analiza de
ctre directorul de curs.
B. PARASUTA
1. Aeronava trebuie s zboare de attea ori ct este nevoie.
. Parasutistii trebuie s aleag ordinea n care ies si altitudinea
de deschidere n Iunctie de ncrcarea aripilor.
3. Mentineti separare vertical si orizontal voalurile mai mari
trebuie s aib Irne care s ncetineasc coborrea n caz de
nevoie.
4. Fiecare parasutist trebuie s-si permit destul spatiu pentru ca
directorul de curs s nregistreze video Iiecare apropiere Iinal si
aterizare pentru Iiecare elev.
Saltul 1 - saltul de ealuare
1. Primul salt din curs urmeaz dup prezentare si discutia de la
sol.
. Directorul de curs evalueaz acuratetea Iiecrui elev precum si
ndemnarea la aterizare.
a. demonstrarea unei apropieri n linie dreapt si
aterizarea la vitez normal i oIer directorului de curs o
evaluare de baz a ndemnrii la Iranare si aterizare.
b. Iiecare elev trebuie s ncerce o tint, prioritar Iiind o
bun aterizare prin apropiere direct, pentru a oIeri directorului
de curs un punct de plecare pentru mbunttirea acuratetei.
3. Fiecare candidat la curs trebuie s inspecteze suspantele de
pilotare ale voalurii n zbor, cu comenzile eliberate.
a. uspantele de pilotare pe cele mai multe voaluri ar
trebui s se ndoie usor n spatele voalurii si a hamului de
suspensie n timpul zborului.
b. eriIicati mpreun cu productorul pentru a vedea ce
este recomandat pentru ajustarea suspantelor de pilotare
EXERCT AVANSATE 3
c. Pentru parasutistii care Iolosesc chingile Iat, suspantele
de pilotare ar trebui s aib destul joc ca chinga s Iie tras cu
manerul n mn si nc s nu ndoie coada voalurii.
d. Un plior de parasute trebuie s ajusteze lungimea
suspantelor de pilotare dac este necesar, nainte de urmtorul
salt.

Saltul 2 - aerodinamica de baa yi franarea efectia

A. RDCAREA
1. recerea aerului peste proIilul de arip creeaz o Iort numit
ridicare
. idicarea este ntotdeauna perpendicular pe vitez
3. oalura aripa este pozitionata cu nasul n jos prin tierea
suspantelor A mai scurte si Iiecare grup din spatele lor putin mai
lungi.
B. ezistenta la inaintare
1. ezistenta creat de aer cnd un obiect se misc se numeste
rezistenta la inaintare.Figura 6-1. Fortele care actionea asupra
unei voaluri in bor
Drag-rezistenta la inaintare
. ezistenta este ntotdeauna paralel cu viteza.
3. uspantele, parasuta extractoare, sliderul, corpul parasutistului
si chiar supraIata voalurii produc o rezistenta (rezistenta
Sectiunea 6-11
parazitic
C. GRAVTATEA
1. Gravitatea este o constant n ecuatia Iortelor care actioneaz
asupra voalurii si a parasutistului.
. Utiliznd Iorta creat de gravitate, proIilul de arip deviaz
aerul pentru a Iace ca voalura s planeze.
D. MSCAREA FORA)
1. Masa Dublarea masei unui obiect aIlat n miscare i d de
dou ori energie.
. iteza
a. ermenul de ,vitez se reIer la magnitudinea vitezei.
b. nergia creste cu ptratul vitezei
(1 Dublarea vitezei produce de patru ori mai
mult energie.
( riplarea vitezei produce de nou ori mai
mult energie.
3. Inertia ermenul de ,inertie nseamn c un obiect n
miscare va rmne n miscare chiar dac miscarea nu se mai
produce.
E. FRANAREA
1. In timpul ntoarcerii sau aterizrii cu parasuta, locatia corpului
n relatie cu voalura se schimb.
. Intr-o ntoarcere, viteza miscrii balanseaz corpul de sub
voalur.
3. In timpul recuperarii arcului, corpul ncepe s se balanseze
napoi sub voalur.
4. In apropierea Iinal n zbor normal corpul este mai jos de
centrul voalurii.
5. In timpul Iranarii initiale, prin utilizarea manerelor sau
chingilor spate voalura se balanseaz usor n spatele
parasutistului, ridicnd nasul Iat de coad si pentru putin timp
crescnd ridicarea (unghi mai ridicat de atac.
. rgnd pe rnd manerele mai adaug rezistenta pe coad,
tinnd voalura la unghiul corect si oIerind mai mare ridicare
Iranarii.
7. ehnicile propriu-zise de Iranare cu accentuare pe Iinalizarea
Iranarii.
a. Iectuati Iranarea cu rata de joc si adncire ideal care
Iace ca voalura s zboare si s rmn n zbor plan ct mai
posibil.
b. Urmati prin tragerea gradat a manerelor, cronometrati
ritmul jocului pentru a termina aterizarea chiar naintea pierderii
vitezei.
c. oncentrati-v s zburati cu voalura ct mai mult
posibil nainte de a atinge pmntul cu picioarele.
d. vitati proastele obiceiuri Multi parasutisti nu mai
actioneaz asupra parasutei de ndat ce au atins solul cu
picioarele, ridicnd manerele si alergnd pn la oprire.
F. PARASUTA
1.Frnati voalura de mai multe ori n timp ce v uitati la arip
pana la Iranarea Iinala.
. Fiti Ioarte atenti la pozitia corpului sub voalur pe timpul
variatelor stadii ale Iranarii.
3. eriIicati n mod repetat zona de zbor pentru a mentine
distanta n timpul exercitiilor de instruire.
4. epetati practica Iranarii cu ochii nchisi, Iiind Ioarte atenti la
senzatia Iizic n timpul Iiecrei Iaze a exercitiului de Irnare.
5. a aterizare
a. Iectuati o apropiere in linie dreapt cu vntul in Iata,
cu consum minim de energie pentru ultimele zece secunde
nainte de aterizare.
b. Iectuati tehnica de Irnare eIectiv concentrndu-v
la un Iinal usor.
saltul 3- ntoarceri plate yi borul cu oalura
frnata

A. MOTVE PENTRU ZBOR FRNAT
1. eparare vertical de celelalte voaluri n zbor.
. at mic de vitez de naintare si coborre
3. ntoarcere de la o vizare lunga.
4. ntoarceri plate ca o unealt de aprare la altitudini mici
B. TEHNC PENTRU A EFECTUA O NTOARCERE
FRNAT
1. Aduceti ambele manere la pozitie medie pentru pierderea
vitezei, pentru a ncepe.
. idicati usor o comanda pentru a vira n directie opus.
3. Apsati n jos usor o comanda pentru a ncepe o ntoarcere n
aceeasi directie.
4. ea mai eIicace metod pentru ntoarcerile plate idicati usor
o comanda si apsati usor cealalt comanda pentru a initia o
ntoarcere n directia n care comanda este apsat.
C. EFECTUL FRNARLOR LA PLANARE
1. ncetiniti viteza de naintare
. cdeti rata de coborre
3. chimbare n planare
a. Pilotul trebuie s experimenteze s determine schimbarea n
planare la diIerite grade de zbor Irnat.
Sectiunea 6-11
b. ele mai moderne voaluri cu nou celule zboar mai plan
cnd se aplic putin Irnare.
c. Unele voaluri cu aspect mai jos sunt proiectate pentru a cobor
pentru o apropiere clasic ceea ce este mai putin eIicace cu o
voalur mai mare n conditii de vnt slab.
D. FRNAREA DNTR-O POZE FRNAT
1. Asteptati-v la o planare diIerit pentru o apropiere Iinal
Irnat.
. Asteptati-v la o curs mai scurt si mai rapid pentru Irnare.
3. Pregtiti-v pentru o aterizare mai grea.
E. PARASUTA
1. Iectuati Irnarea de mai multe ori din pozitia Irnat pe sIert,
pe jumtate si trei sIerturi, si concentrati-v s Iaceti o Irnare
din Iiecare pozitie.
. Iectuati ntoarceri Irnate utiliznd toate metodele discutate.
3. PlaniIicati si zburati dup o anumita schema de aterizare
pentru o apropiere Irnat.
F. LA ATERZARE
1. Aterizati din pozitie pe jumtate Irnat concentrndu-v pe o
Irnare eIicace si terminati ntr-o ridicare pe ct posibil.
. Pregtiti-v pentru PF dac este necesar.

Saltul 4 - opriri
A. OPRRE DNAMC
1. Are loc dup o manevr de nclinare longitudinal dinamic si
este urmat de legnarea parasutistului sub voalur
. Poate cauza o cdere abrupt de ndat ce parasutistul a atins
sIrsitul comenzii maxime ntr-o Irnare.
3. teodat nu este att de evident la Iinalul revenirii arcului
care urmeaz dup o manevr de salt, precum ntoarcerea
B. OPRRE AERODNAMC
1. Fiti atenti c pierderea de ridicare are loc pe msur ce pilotul
Irneaz cu chingile spate
a. planare sczut
b. rat mai mare a coborrii
c. mod stabil de zbor pentru parasuta aripa, din cauza
centrului de gravitate extrem de mic
. e mai numeste ,inIundare sau ,oprire pe loc
3. Utilizat n acuratetea clasic cu voaluri mici cu sapte celule
C. OPRRE TOTALA A ARP ZBOR CU SPATELE)
1. e atinge pierderea de vitez radical cnd coada este tinut
sub nivelul nasului pentru mai mult timp.
. Poate Ii eIectuat dup o oprire dinamic sau pe loc prin
utilizarea comenzilor sau a chingilor spate.
3. ere o redresare usoar, Iin pentru a preveni ncurcarea sau
rsucirea suspantelor
4. borul cu spatele utiliznd comenzile nu este recomandat
pentru unele voaluri
D. OPRR LA VTEZE MAR
1. e poate ntmpla la orice vitez cnd voalura atinge un unghi
prea mare de atac.
. Indus usor ca rezultat al distorsiunii aripii prea rapid n
timpul unei Irnri cu chingile spate.
E. CARACTERSTCLE OPRRLOR OBNUTE
1. epararea aerului de la supraIata de sus a aripii
. ncrcarea aripii si opririle (ajutor pentru aterizri
a. opriri la ncrcrile mai mari ale aripii pentru viteze de
naintare mai mari.
b. cderea incarcarii aripii prin punerea picioarelor pe
sol permite voalurii s zboare mai ncet nainte de oprire.
F. ANTRENAREA PENTRU OPRRE
1. Oprirea totala a aripii utiliznd comenzile
a. Actionati comenzile usor pn la un punct n care se
reduce naintarea iar voalura ncepe s coboare.
b. ontinuati s presati comenzile pn jos pn ce
voalura arat ca un ,papion
c. ncet ridicati comenzile pn ce reluati zborul nainte.
d. oalurile de nalt perIormant
(1 Oprirea total poate induce o rasucire de suspante
deIectuoas cu voalurile ,cross-braced sau la cele Ioarte
eliptice, de aceea nu e recomandat.
( Parasutele ,cross-braced si cele Ioarte eliptice pot Ii
utilizate pentru un zbor Ioarte lent si oprire dinamic sau
aerodinamic Ir a eIectua zbor napoi sau papion
. Pierderi de vitez utiliznd suspantele spate
a. Usor apsati chingile spate pn ce nu mai zburati
nainte.
b. Adugnd impuls mai mult pe chinga, voalura va zbura
n jos si va ncepe s coboare n directie opus.
c. hingile trebuie s Iie usor ridicate pentru a se redresa
la zborul de naintare.
d. Opririle cu chingile spate nu sunt asa de violente dar au
loc mai abrupt dect opririle induse prin comenzi.
G. PARASUTA
1. Iectuati opriri prin comenzi precum si prin chingile spate n
timp ce observati cu atentie voalura.
. Urmati planul de zbor si continuati s lucrati la o Irnare
eIicace.

Sectiunea 6-11
Saltul 5 - iare lunga
A. PUNCT DE ATERZARE PROECTAT
1. Descoperirea a cum se vizeaz punctul de pe sol pe care l
atinge parasuta cnd zboar la vitez normal
. chimbati planarea utiliznd comenzile si chingile spate.
a. Minimalizati rezistenta.
(1 sati n jos sliderul.
( rageti picioarele sus, bratele nuntru pentru a reduce
rezistenta aerului.
(3 Destrngeti chinga de la piept pentru a mbuntti planarea.
b. Dac mentineti comenzile, reduceti oboseala prin
prinderea cu degetele n ham (Fiti atenti s nu v prindeti de
largare sau mnerul de la comand rezervei.
c. Decideti la 500 de metrii asupra unei zone de aterizare.
(1 rebuie s aveti destul altitudine pentru
ntoarcerea Iinal.
( Asteptati-v ca vntul s nu mai Iie att de
puternic pe msur ce coborti.
3. Alegeti o alt zon de aterizare dac este necesar si urmati
recomandrile aterizrii naIara zonei.
B. PARASUTA
1. ariti din aeronava la 1700 de metrii AG la cel putin km cu
vnt in Iata de zona principal de aterizare.
. tabiliti culoarul de planare a voalurii si punctul de aterizare
utiliznd punctul de aterizare proiectat pentru a determina
punctul de pe sol care nu e nici ridicat, nici cu groap.
3. chimbati planarea
a. Iolosind comenzile
b. Iolosind chingile spate.
c. compararea eIicientei
4. Dac zonele de aterizare propuse nu pot Ii atinse din cauza
unei altitudini care s permit o aterizare n sigurant, trebuie
utilizat o alt alternativ.
5. a aterizare, urmati planul de zbor si continuati pentru a obtine
o Irnare eIicace.
Sectiunea 6-11
Sectiunea a
yaptea
SALTURI DEMONSTRATIVE SI CALIFICARI
Sumarul sectiunii:
Saltul demonstrativ numit si salt de prezentare sau de expunere, este un salt la o alt
locatie dect zona de salt existent n scopul unei recompense, bani sau pentru
spectatori. Scopul USPA este s oIere salturi demonstrative ca parte a programului de
relatie cu publicul pentru acest sport.
Aceste recomandri acoper urmtoarele: experient, abilitate si atitudine,
demonstratii proIesionale PR), mrimea zonei de aterizare, consideratii tehnice,
asigurare si cum s completati Iormularul de autorizare AA.
Referinte importante
DeIinitiile USPA si AA pentru
zonele de aterizare tabel .A
Cerinte pentru aprobarea saltului
demonstrativ -.N
Cerinte pentru evaluarea PR pentru
cereri de nscriere, nnoire si recaliIicare
-2
Instructiunile AA pentru
completarea Iormularului -2 prin
care se cere aprobarea de a sri n zone
congestionate -3
Cine are neoie de aceasta sectiune
Parasutistii care se pregtesc pentru
evaluarea PR a USPA
Parasutisti care pregtesc salturi
demonstrative
Iicialii USPA care sItuiesc
parasutistii n salturile demonstrative
2008 Manualul de inIormare a parasutistului sectiunea a saptea Pagina
SALTUL DEMONSTRATIV
A. DEFINITIE
Saltul de prezentare numit si salt demonstrativ este un salt
eIectuat ntr-o alt locatie dect zona de salt Icut n scopul unei
recompense, bani sau promovare si n principal pentru spectatori.
. CUM S EFECTUATI UN SALT DEMONSTRATIV
. Prima grij trebuie s o constituie siguranta, ca pentru toate
salturile.
2. Apoi, cel mai important aspect al unui salt demonstrativ este
aterizarea n zona precis.
a. Nu este impresionant zborul dac parasutistii aterizeaz
naIara zonei de aterizare.
b. Aterizarea n picioare n zona Iixat este partea de obicei cea
mai vizibil si mai impresionant dintr-un salt.
3. Salturile demonstrative au multe variabile care trebuie luate n
considerare incluznd viteza vntului si directia acestuia, tipul de
echipament, experienta parasutistului, zonele tint si
alternativele la zonele de aterizare.
4. iecare demonstratie trebuie s Iie evaluat de Iiecare n parte.
C. EXERIENTA SI AILITATEA
. Cmp deschis si nivel asa cum au Iost deIinite de USPA si
acceptate de ctre AA toate cele care urmeaz):
a. licent C USPA sau mai mult
b. minim 200 de salturi
c. 50 de salturi n ultimele 2 luni
d. cinci salturi n ultimele saizeci de zile n care s-a Iolosit
acelasi model de voalur si voalur de aceeasi dimensiune ca si
cea utilizat la saltul demonstrativ
e. pentru salturile n tandem, cerintele de mai sus nu se aplic
elevilor n tandem
2. Nivelul 2 si stadion asa cum au Iost deIinite de ctre USPA si
acceptate de ctre AA toate cele care urmeaz):
a. detinerea unei caliIicari USPA PR cerut de BSR)
b. 50 de salturi n ultimele 2 luni
c. cinci salturi n ultimele saizeci de zile n care s-a Iolosit
acelasi model de voalur si voalur de aceeasi dimensiune ca si
cea utilizat la saltul demonstrativ
Tabel .A - Marimea yi definirea zonelor de aterizare
CM DESCHIS
. zon de mrimi minime pentru zona de aterizare nu mai
mic de 500.000 de picioare ptratede ex.: 50 x 50 picioare
sau o zon care nsumeaz 500.000 picioare ptrate)
2. Permite parasutistului s zboare deasupra spectatorilor la o
altitudine suIicient 250 picioare) si s nu pun n pericol
persoanele sau propriettile de la sol
3. In acea zon se va eIectua aterizarea dar nu mai aproape de
00 de picioare de spectatori
NIVEL 1
. zon nu mai mic de 250.000 de picioare patrate pn la
500.000 picioare ptate de ex.: 500 x 500 picioare pn la 50 x
50 picioare)
2. Sau intr-o zon care nsumeaz n total 250.000 picioare ptrat
pn la 500.000 picioare ptrat cu multimea stnd n linie
dreapt ntr-o singur parte.
3. Permite parasutistilor s zboare deasupra spectatorilor la o
altitudine suIicient 250 picioare) si s nu pun n pericol
persoanele sau propriettile de la sol
4. In acea zon se va eIectua aterizarea dar nu mai aproape de 50
de picioare de spectatori
5.Multe cmpuri deschise atletice constituie zone pentru Nivelul
NIVEL 2
. zon care nu va avea 250.000 de picioare ptrat arie de 500
x 500 picioare) dar va Ii o zon peste 5.000 picioare ptrate la
patru parasutisti
2. Permite parasutistilor s zboare sub voalur nu mai jos de 50
de picioare deasupra multimii si solului si nu mai aproape de 5
picioare de linia multimii
3. Parasutistilor care certiIic c vor utiliza si parasute aripa
principal ct si rezerva li se va permite iesirea peste sau ntr-o
zon congestionat, dar nu li se va permite iesirea deasupra sau
ntr-o zon n care se gseste un ansamblu de oameni.
4. Aceast zon va cere completarea unui Iormular AA -2
pentru a Ii autorizat pentru sritura demonstrativ.
STADION
. Zona de aterizare pentru nivelul 2 mai mic de 50 de yarzi n
lungime si 80 de yarzi n ltime delimitat la dou sau mai multe
laturi de peluze, ziduri sau multe cldiri nalte de peste 50 de
picioare.
2. Aceast zon mai cere completarea Iormularului AA -2
pentru a executa un salt demonstrativ.
Not. cerintele pentru obtinerea asigurrii pentru un salt aemonstrativ pot aiferi ae recomanarile ain acest capitol.
Sectiunea -1
D. ATITUDINE
. In timp ce un salt demonstrativ bine executat atrage publicul
spre acest sport, saltul executat slab poate strica imaginea
parasutistului.
a. Este important s recunoasteti si s ntelegeti c uneori este
spre binele parasutistului si a parasutismului n general s nu se
mai eIectueze saltul.
b. De Iiecare dat trebuie avut o atitudine matur.
2. Nu promiteti mai mult dect puteti da apoi eIectuati saltul cu
ndemnare si eIicient.
3. Nu riscati Ir motiv.
4. iti constienti n ceea ce v bgati nainte de a ajunge acolo.
5. Recunoasteti si Iaceti Iat emotiilor care sunt la un salt
demonstrativ.
6. Gnditi matur si proIesional cnd v conIruntati cu situatii
neprevzute.
. Amnati sau anulati demonstratia atunci cnd nu sunt conditii
pentru eIectuarea saltului n sigurant.
8. Parasutistii si personalul auxiliar trebuie s aib o imagine
curat pentru a Iace o impresie bun si pentru a arta o imagine
proIesionist.
E. ZONELE DE ATERIZARE
. oate salturile demonstrative autorizate de AA sunt
clasiIicate ca: Cmp Deschis, Nivel , Nivel 2 sau Stadion.
2. USPA cu concurentele AA deIineste aceste zone asa cum este
descris n tabelul .A, Mrimea si DeIinirea Zonelor de Aterizare
in pagina anterioar).
3. Zonele minime de aterizare pentru posesorii caliIicarii PR:
a. Pentru posesorii caliIicrii PR zona de aterizare nu trebuie s
Iie mai mic de 5.000 picioare ptrate pentru patru parasutisti.
b. Se cer nc 800 de picioare ptrate pentru parasutistul care
aterizeaz la 30 de secunde dup ultimul din cei patru parasutisti.
4. rebuie avute n vedere si zone de aterizare suplimentare
zone de baraj, de scpare) cnd se evalueaz un salt
demonstrativ.
a. Micile tinte de multe ori devin acceptabile cnd sunt
disponibile zonele suplimentare.
b. Zona de aterizare suplimentar trebuie s Iie destul de mare n
dimensiuni cel putin pentru parasutistii de nivel pentru a nu
pune n pericol persoanele sau cldirile de la sol.
F. TURULENTA SI AMLASAREA TINTEI
. rebuie s tineti cont ntotdeauna de distantele minime
recomandate pentru obstacolele majore, mai ales n conditii de
vnt.
a. bstacolele majore aIecteaz curentii de aer si pot cauza
turbulente.
b. bstacolele majore includ cldirile mari si copacii.
c. Un singur copac, pilon, gard, etc, nu este considerat ca Iiind
obstacol major.
d. Salturile pe stadion de obicei implic turbulente care trebuie
avute n vedere.
2. Parasutistii trebuie s Iie Ioarte Iamiliarizati cu caracteristicile
zborului cu voalura prin turbulente de aer.
G. VNT MAXIM
. Cnd luati n considerare limitele de vnt a curentilor)
includeti turbulentele si capacitatea voalurii de rezerv.
2. USPA recomand ca toate salturile demonstrative s se
eIectueze la maxim 5-mph vnt la sol.
3. Pentru salturile pe Stadion vntul trebuie msurat la vrIul
stadionului, si ntotdeauna s v asteptati la turbulente.
H. ECHIAMENT
. oalura principal:
a. Cmp deschis, Nivel si Stadion: tipul de voalura aripa
recomandat de USPA
b. Nivel 2: rezerva aripa cerut de AA
2. oalura de rezerva:
a. Cmp deschis: trebuie s se poat pilota
b. Nivel , Nivel 2 si Stadion: rezerv aripa cerut de AA
3. umul trebuie purtat n mini sau atasat de picior ntr-un
suport usor de ejectat.
Atentie. grenaaele fumigene militare ae tipul M-18 sunt foarte
fierbinti i nu trebuie tinute in man.
I. MANEVRELE N AER
. rebuie repetate manevrele din aer
a. Participantii trebuie s Iie constienti de punctul de salt,
deviatia de curent, punctul de deschidere.
b. Este prioritar aterizarea la tint
c. rebuie s Iie pregtit pentru desprindere, departare sau
deschidere sus, daca este necesar.
2. Unele manevre de cadere libera
a. urbion:
) doi sau mai multi parasutisti cu dou sau mai multe culori de
Ium ies si se agat
2) Apoi parasutistii nvrt Iormatia crend un turbion .
b. explozie de stele: rei sau mai multi parasutisti ies si Iormeaz
o stea, apoi se despart ntorcndu-se cu 80 de grade si se
ndeprteaz unii de altii.
c. largare
) Un parasutist deschide, largheaza si deschide o a doua
voalur principal.
Sectiunea -1 Saltul demonstrati. Recomandari... Continuare
2) Parasutistul trebuie s poarte trei parasute, una dintre ele
trebuie s Iie rezerv S, iar rezerva trebuie s Iie atasat la
ham S.
3. Unele sugestii despre manevrele voalurii:
a. um
) Dup deschidere, eliberati Iumul pe o sIoara de zece picioare.
2) aceti o serie de ntoarceri ntr-o singur directie.
3) SIoara trebuie s Iie detasabila din captul de sus dac este
necesar.
4) Atentie la trecerea peste obstacole la apropiere.
5) Asigurati-v c recipientul cu Ium nu arde sIoara.
b. Steag
) Se poate atasa un steag n partea din spate a suspantelor sau
poate Ii lsat n urma parasutistului cu o greutate prin prinderea
acestuia cu o sIoara de coltul principal.
2) Echipa de la sol trebuie s prind steagul astIel nct s nu
ating solul.
c. ormatii de voaluri
) Manevrele voalurii trebuie executate doar de ctre
parasutistii experimentati CR.
2) Nu se mai Iormeaz Iormatie de voaluri mai jos de 800 metrii
AG.
3) Este mult mai diIicil si periculos s aterizati la tint n grup
dect separat.
d. Manevrele radicale nu trebuie executate mai jos de 50 de
metrii cnd parasutistul are doar 30 de secunde s se pregteasc
de aterizare.
1. CONTROLUL MULTIMII
. Coliziunea cu spectatorii reprezint un mare pericol pentru
spectatori, parasutist si pentru parasutism n general.
a. rebuie s se ia msuri de prevenire pentru a tine spectatorii
naIara liniei de aterizare.
b. Publicul care nu au locuri pe scaune se poate misca spre tint,
dar nu ntotdeauna vor iesi din calea parasutistului la aterizare.
2. Parasutistii trebuie s-si stng imediat echipamentul dup
aterizare.
a. Unii spectatori pot decide c echipamentul pentru parasutare
poate Ii o amintire plcut de luat acas.
b. Parasutistii care se decid s-si strng echipamentul n
multime trebuie s Iie atenti ca acesta s nu se strice din cauza
tigrilor sau a buturilor.
K. SEMNALE LA SOL
. rebuie ntretinut comunicatia sol-aer BSR).
a. Aceasta se poate Iace printr-un radio, Ium sau panou.
b. Este bine s existe un semnal ajuttor primar n caz c primul
semnal nu reuseste.
2. Dac se elibereaz a Autorizatie AA ormular -)
aceasta poate cere comunicare sol-aer prin radio.
L. ERSOANA CARE FACE ANUNTUL
. Un parasutist experimentat din public contribuie la calitatea
saltului demonstrativ.
2. Cel care Iace anuntul poate arta aeronava, s explice Iiecare
Iaz a saltului, s dea inIormatii generale si s explice
ntmplrile extraordinare precum activarea rezervei sau un
parasutist care rateaz tinta.
3. Persoana care Iace anunturile poate contribui la controlul
multimii prin rugarea spectatorilor s nu intre n zona tint.
M. ALTE ACTIVITTI
. Activittile de dup salt, adugate pentru antrenarea
spectatorilor.
2. demonstratia de pliere:
a. Membrii echipei si pliaza parasutele n vzul spectatorilor.
b. Parasutistii trebuie s plieze ncet, s explice Iiecare pas si s
rspund la ntrebri.
c. Cteodat, aceast Iat a demonstratiei este mai eIicace dac o
persoan pliaz n timp ce alta explic.
3. Rspunsul la ntrebri:
a. Rspundeti politicos si exact la ntrebrile spectatorilor.
b. ndrumati persoanele interesate n parasutism ctre USPA sau
distribuiti brosuri inIormative n zona de salt.
N. SFATURI SI ARORI
. Aprobrile pot Ii securizate de oIicialii Iederali, statali sau
locali nainte de a eIectua un salt demonstrativ.
2. Aprobare local
a. Poate Ii necesar s contactati autorittile locale nainte de salt.
b. AR cere autorizarea din partea aeroportului nainte de saltul
pe aeroport AR 05.23)
c. Se recomand teleIonarea la politia local
) Aceasta poate oIeri ajutor n controlarea multimii.
2) Dac stiu dinainte de salt, exista sanse mici ca politia s
rspund vreunui teleIon de tipul a Iost un accident si cad
oameni din cer.
3. Aprobarea statal
a. Poate Ii necesar s contactati ministerul aprrii, aviatia.
b. Examinatorul instructor local sau SA care a notiIicat saltul
demonstrativ trebuie s asiste organizatorii pentru ndeplinirea
tuturor cerintelor statale.
4. Aprobarea AA: Aproape Iiecare salt cere ca AA s Iie
notiIicat sau s se elibereze o autorizatie de control al traIicului
aerian AR 05.25).
a. Pentru orice salt, controlul de traIic cu jurisdictie asupra
spatiului de zbor la prima altitudine de iesire trebuie s Iie
notiIicat cu cel putin o or nainte de salt.
b. Zonele congestionate si ansamblul de persoane sub cerul liber:
) AR 05.25.a. spune c s nu se eIectueze niciun salt
deasupra sau ntr-o zon congestionat sau ntr-o adunare n aer
liber pn nu se elibereaz CertiIicatul de autorizare ormularul
- AA).
2) Cererea de autorizare poate Ii completat la Iiciul
districtului de standarde de zbor.
3) Instructiunile AA despre cum s completati cererea,
ormularul -2 AA sunt incluse n capitolul -3 SIM.
4) Examinatorul instructor local sau SA care a notiIicat saltul
demonstrativ trebuie s asiste organizatorii pentru ndeplinirea
tuturor cerintelor statale.
5. NotiIicare si sIaturi:
a. Parasutistului i se cere de ctre BSR s contacteze
Examinatorul instructor local sau SA pentru a-i da sIaturi
asupra saltului demonstrativ.
b. InIormatia trebuie dat asa cum este subliniat n AR
05.25.a.
c. Examinatorul instructor local sau SA care d sIaturile
pentru saltul demonstrativ trebuie s utilizeze acest capitol ca
linie directoare.
d. Examinatorul instructor local sau SA care a dat sIaturile
trebuie s contacteze SA pentru zona sau zona de salt de unde
porneste zborul.
e. SA trebuie s asiste parasutistii pentru ca acestia s
ndeplineasc toate cerintele statale si Iederale n vigoare si s
veriIice ndeplinirea lor.
I. oate autorizatiile si permisiile trebuie date pentru salt de ctre
organizator sau de cpitanul echipei.
g. SA trebuie s investigheze si zona propus si participantii.
) SA sau IE poate recomanda utilizarea anumitor
parasutisti sau poate sItui organizatorul s Ioloseasc numai
persoane care ndeplinesc anumite cerinte legate de experient.
2) SIaturile n general permite organizatorului o mai mare
Ilexibilitate s Iac substituiri de aeronava si participanti n
ultimul minut.
h. Cnd este consultat pentru un salt demonstrativ, reprezentantul
SA poate recomanda anumite limitri n plus precum vitez
de vnt si directie, altitudine, etc.
i. Reprezentantul SA trebuie s ia n considerare inIormatia
din acest capitol atunci cnd Iace recomandri si ar trebui s
ntrebe oate lucrurile la care ne-am gndit, sunt sanse ca s se
eIectueze sigur un salt rezonabil demonstrativ proIesional si
bun
O. ASIGURARE
. Asigurarea individual USPA pagube aduse propriettii si
rniri corporale) care sunt incluse ca un beneIiciu a statutului de
membru USPA, nu este valabil pentru salturile demonstrative.
2. Contactati sediul central USPA pentru inIormatii despre
asigurarea pentru salturile demonstrative.
. ALTE DOCUMENTE NRUDITE
. AA Partea 05, peratiile parasutei
2. AA AC 05-2, Saltul cu parasuta sportiv
3. AA AC -45, Exceptii: Evenimente aviatice

CALIFICARE ROFESIONAL DEMONSTRATIVA
A. CE ESTE CALIFICAREA RO
. ucrnd mpreun cu AA, USPA elibereaz caliIicari PR
oricrui membru USPA care ndeplineste conditiile pentru astIel
de caliIicare.
a. Aceast caliIicare identiIic parasutistul ca Iiind Ioarte
proIesionist si acurat n controlul voalurii.
b. Un posesor de caliIicare PR este recunoscut de
Administratia Iederal a aviatiei, obtinnd acoperire de asigurare
si oIerind demonstratii proIesionale.
2. Nu se cere caliIicare PR pentru toate tipurile de salturi, dar
poate Ii valoroas n timpul lucrului cu AA.
3. caliIicarea PR este recunoscut de AA si serveste ca
certiIicat de competente.
. CALIFICRI SI ROCEDURI
. a caliIicarea initial pentru caliIicarea PR trebuie:
a. s Iie membru curent al USPA
b. s detin o licent USPA D
c. sa aibaminim 500 salturi cu voalura aripa
d. s Iac o serie de zece salturi ntr-un cerc de zece metri
diametru s aterizeze la 5 metri de punctul din centru) utiliznd
o voalur de acelasi model si dimensiune.
) rebuie s declare dinainte Iiecare salt ca s Iie numrat
pentru a ndeplini cerintele pentru caliIicarea PR.
2) dat ce aplicantul a nceput seriile, acesta poate Iace salturi
pe care s nu le declare totusi, nu se tine cont de salturile
nedeclarate pentru caliIicarea PR.
3) oate cele zece salturi declarate trebuie Iiecare s Iie executat
cu bine pentru a Ii evaluate n cazul unui salt ratat, aplicantul
trebuie s nceap o nou serie.
4) a Iiecare salt declarat aplicantul trebuie s Iac primul
contact si s se opreasc n interiorul cercului de zece metri iar
toate aterizrile trebuie executate n picioare.
5) oate salturile declarate trebuie s Iie vzute sau de SA,
sau de Instructorul examinator, sau de directorul national sau
regional al USPA.
6) Aplicantul trebuie s obtin semntura reprezentantului
eligibil pentru Iiecare salt n parte.
e. btineti cel putin 5 pentru examenul de caliIicare PR.
I. nmnati Iormularul completat directorului regional USPA
pentru a-l semna si includeti:
) IotograIie 2,5 cm x 2,5 cm cu Iata intreaga al aplicantului
2) isa de examen pentru caliIicare PR completat
3) axa de caliIicare
4) S aveti cardul de competent PR semnat de un evaluator
PR, IE, SA, prin care se indic c aplicantul pentru
caliIicare PR a Iost instruit n urmtoarele:
i) echip la sol a Iost membru al unei echipe la sol la cel putin
un salt demonstrativ Nivel sau Nivel 2.
ii) salt cu steag si a eIectuat cel putin un salt cu un steag
iii) salt cu Ium a eIectuat cel putin un salt cu Ium
iv)Completarea NAM si certiIicate de autorizare
v) controlul multimii
vi) proceduri dup salt
g. Cu exceptia cerintei de 500 salturi cu aripa, toate cele amintite
mai sus trebuie s Ii Iost eIectuate de ctre aplicant n ultimele
2 luni.
2. Directorul regional USPA va nmna cererea ctre Sediul
Central al USPA.
3. Conditii
a. Cea mai mic voalur utilizat n timpul caliIicrii va Ii de
cele mai mici dimensiuni pentru utilizarea n salturi n zone de
aterizare de cele mai mici dimensiuni Nivel 2), iar dimensiunea
voalurii va Ii notat pe cardul PR.
b. USPA va elibera o caliIicare anual PR cu data expirrii care
va coincide cu data expirrii statutului de membru al
aplicantului.
c. caliIicare trebuie s Iie nnoit anual pentru a rmne valabil.
d. Dac competentele unui posesor de caliIicare PR este pus
la ndoial de un oIicial AA sau USPA, posesorul caliIicare
PR poate Ii rugat s-si conIirma din nou competenta.
e. Pentru recaliIicarea pe voaluri mai mici:
) Posesorul de caliIicare trebuie s eIectueze trei salturi
succesive cu voalura, declarate nainte, eIectund primul contact
si oprindu-se n interiorul unui cerc de zece metri diametru.
2) oate aterizrile trebuie eIectuate n picioare si acestea
trebuie veriIicate de ctre un evaluator SA, IE, SPA, sau de
ctre directorul regional USPA.
4. Cerinte de rennoire anual: In primele 2 luni, posesorul de
caliIicare PR trebuie s Iac urmtoarele si s Iie veriIicat prin
semntura unui evaluator SA, IE, USPA sau al unui membru
din comisie nu v-o puteti rennoi de unul singur) si s trimit o
cerere de rennoire PR la sediul central al USPA:
a. eIectuarea a cel putin 50 de salturi.
b. trimita IotograIie 2,5 cm x 2,5 cm cu Iata intreaga
) optional
2) atrage asupra sa taxe suplimentare pentru un nou card
c. Include taxa curent de rennoire
Sectiunea -2
d. si urmtoarele:
) eIectuarea unei aterizri la 25 de centimetri de centrul tint
nu trebuie s Iie o aterizare n picioare) n prezenta unui
evaluator national sau regional, sau al unui evaluator
international SUAAI a directorului national sau regional
USPA sau n prezenta Instructorului examinatorului.
2) eIectuati o aterizare n picioare, Icnd primul contact si
oprindu-v n interiorul cercului de 0 metri n diametru
aterizarea la cinci metri de centru) n prezenta unui evaluator
national sau regional, sau al unui evaluator international
SUAAI a directorului national sau regional SA sau IE
3) eIectuati un salt demonstrativ Nivel 2 asa cum e deIinit de
USPA si acceptat de AA) n prezenta oricrui dintre oIicialii
USPA mentionati mai sus.
5. Cerinte pentru rennoirea caliIicarii PR expirate
a. In cazul n care unui posesor al caliIicarii PR i-a expirat
caliIicarea de doi ani sau mai mult, acesta trebuie s
ndeplineasc cerintele initiale de aterizare.
b. oalura utilizat pentru recaliIicare va avea cea mai mic
dimensiune pentru utilizarea la salturi n zon de aterizare
minim Nivel 2).
c. Mrimea voalurii va Ii nscris pe cardul PR.

Sectiunea -2 Calificare profesionala demonstratia... Continuare
INSTRUCTIUNI ENTRU COMLETAREA
FORMULARULUI 11-2
(FORMULARUL FAA ADVISORY CIRCULAR 91-45C
. Pregtirea Iormularului -2 AA. Spatiile din Iormular
sunt descrise mai jos pentru a clariIica si usura utilizarea
completrii.
a. Punctele si 2, Numele organizatiei Numele persoanei
responsabile. Dac sunteti reprezentantul unei organizatii, atunci
trebuie s scrieti numele organizatiei la punctul , iar numele, ca
reprezentant al organizatiei trebuie s apar la punctul 2. Dac
nu reprezentati o organizatie scrieti NU la punctul si numele
aplicantului la punctul 2.
b. Punctul 3, Adresa permanent de corespondent. Se ntelege
de la sine.
c. Punctul 4, Numrul si Sectiunea AR pentru renuntare
) oate sectiunile si numerele aplicabile AR trebuie trecute la
acest punct. Dac nu sunteti sigur la care sectiuni AR s
renuntati consultati SD pentru a v clariIica nainte de a
completa acest punct.
2) Cererea pentru operarea parasutei trebuie s arate c se cere
autorizarea n conIormitate cu AR 05.5 sau 05..
d. Punctul 5. Descriere detaliata a operatiei propuse. Este
suIicient s utilizati termenii spectacol aviatic, concurs
aviatic, zon de repetitii aviatice, salt demonstrativ cu
parasuta sau curs n aer pentru a descrie evenimentul.
e. Punctul 6, Zona de operare. Descrierea trebuie s reprezinte
zona de manevra a zborului ca o zon cubic sau cilindric de
aer, de ex.: un dreptunghi limitat la N-S de pista de decolare
sau orice alt reper geograIic) si un punct la 600 m de la
supraIata de 2300 m. a locurile naIara aeroportului, limitele
trebuie descrise utiliznd marcri identiIicabile. ise noi,
marcate adecvat, hrti, desene sau IotograIii ale zonei de operare
nu se cer pentru salturile demonstrative cu parasuta la diIerite
evenimente) trebuie s nsoteasc cererea. AA recomand ca
sponsorii s utilizeze o hart topograIic cu patru laturi seria ,5,
publicat de U.S. Geological Survey scara :24.000). rice
descriere trebuie s includ si indicatii de scar a liniilor de zbor,
traseele de ntrecere, locatia punctului de control a evenimentului
aviatic, dispeceratul de politie, ambulanta si echipamentul
mpotriva incendiilor. rebuie depuse IotograIii si diagrame la
scar ca material suplimentar pentru a ajuta n evaluarea locului
de ctre AA. oate operatiunile de zbor initiate sub renuntare
vor trebui limitate la zona deIinit n cererea aprobat AA.
I. Punctul , Perioada de timp. Scrieti datele cerute pentru
evenimentul aviatic si pentru Iiecare anunt de pres care este
programat. Datele de rezerv pentru eveniment trebuie incluse de
asemenea la acest punct.
g. Punctul 8, Denumirea si modelul aeronavei. Dac tipul de
aeronava sisau numele pilotilor nu sunt cunoscute la data
completrii cererii, AA va accepta cererea cu o declaratie lista
denumirii aeronavelor sisau numele pilotilor va Ii nmnat la
data .... De ndat ce s-a nmnat lista, pentru nlocuirile n
ultimul minut parasutisti sau piloti) trebuie s prezinte caliIicri
adecvate inspectorului AA care este nsrcinat pentru
evenimentul aviatic respectiv, nainte de a li se da acestora
acceptul s participe.
h. Punctul , Sponsorizare. Se explic de la sine.
i. Punctul 0, Adresa permanent de corespondent. Se explic
de la sine.
j. Punctul , Supraveghere. Dati detalii despre cum se va
eIectua controlul multimii.
. Punctul 2, Urgente
) Notati cu un n csuta adecvat.
2) Alte: Sponsorul de multe ori trebuie s completeze aici. Desi
urmtorul este un exemplu de ct de Iolositor este punctul Alte
Intr-un eveniment, sponsorul are n permanent un elicopter si un
pilot pregtit pentru transportul de urgent a spectatorilor sau al
perIormerilor care ar putea Ii rniti pe aeroport sau crora li s-ar
putea Iace ru n timpul evenimentului. In plus, un pompier
militar si un medic stteau lng elicopter cu aparate de stingere
a incendiilor n cazul n care vreun aparat de zbor ar Ii avut un
accident n zona de operare. In acest caz particular, prin
descrierea acestui punct Alte aplicantului nu i s-ar mai cere s
biIeze nimic altceva n csutele precedente.
l. Punctul 3, Controlul traIicului de zbor. Descrie metoda sau
metodele de comunicare radio Irecvente) sisau semnalele
prestabilite sol aer care vor Ii utilizate n timpul evenimentului
aviatic. rebuie s se includ si descrierea repetrii comunicrii
sol aer.
m. Punctul 4, rarul evenimentelor. Scrierea perIormerilor n
ordinea n care vor aprea vezi capitolul pentru mai multe
detalii).
n. Punctul 5. CertiIicare. Aplicantul trebuie s semneze aici si
pe Iiecare pagin a cererii.

Sectiunea --
Sectiunea a
opta
PROGRAME DE ACORDARE DE
PREMII MEMBRILOR
Rezumat Sectiune:
Ca recunoastere a realizrilor n parasutism, USPA oIer premii membrilor si.
Aceste programe de acordare de premii au Iost stabilite att ca scop, ct si ca
recunoastere ntr-o varietate de domenii. Fiecare dintre aceste premii reprezint un
indicator realizat de Iiecare parasutist.
Premiile pentru activitate sunt rezervate membrilor speciali USPA ale cror
contribuii n domeniul organizaiei si al sportului ndeplinesc criteriile stabilite
pentru acordarea premiului.
Premiile pentru realizri se cstig prin acumularea unui numr de salturi (pn la o
mie, sau timp de cderi libere (cresteri de 12 ore.
Premiile pentru perIorman sunt prezentate ca si merite n Iormaii de parasute.
Premiile pentru titularizare sunt acordate pentru longevitate, msurat prin anii de
membru USPA.
Important
Numere referinta
USPA Cesley H.udy SaIety. Instruciuni
premiu - 8-1.
Premii pentru activitate, incluznd
persoanele care au primit Premiul pentru
Realizri de o Via si Medalia de Aur
pentru Activitate Merituoas 8-1.4-5
Premii pentru Realizri, incluznd regulile
privind acumularea numrului de salturi sau
timp de cdere liber-8-2
Premii pentru perIorman, incluznd
regulile pentru realizri n Iormaie de
parasute 8--
Premii pentru titularizare- 8-4
Cui se adreseaza aceasta sectiune
parasutistilor care aplic pentru premiile
USPA
parasutistilor care nominalizeaz ali
parasutisti pentru premiile USPA
Iuncionarilor USPA care veriIic premiile
membrilor comisiei USPA care cerceteaz
proceduri de propunere de premii si selecie
oricui interesat s revad oricare dintre
membrii importani USPA, de-a lungul
anilor
2008 Manualul de inIormare a parasutistului sectiunea a opta Pagina
Premii de activitate
A Introducere
1 Comitetul de Activiti al Comunitii Membrilor USPA este
delegat de ctre Comisia de Directori USPA s pregteasc
recomandrile reIeritoare la membrii USPA care sunt eligibili
pentru premii naionale si internaionale, medalii si alte
recunoasteri speciale.
2. Responsabilitatea Iinal privind aceste recomandri revine
ntregii comisiei de directori; cu toate acestea toi membrii
asociaiei sunt invitai s prezinte nominalizri Comitetului de
Activiti al Comunitii Membrilor, prin intermediul sediilor
USPA pentru oricare dintre premii.
. Comitetul de Activiti al Comunitii Membrilor USPA va lua
n considerare doar persoanele nominalizate, care au servit cauza
si interesele parasutismului n general, si ale USPA n special.
4. Nici un membru curent al Comisiei de Directori USPA nu va Ii
recomandat de ctre USPA pentru vreun premiu, pe durata
Iunciei sale.
B PROCEDURI
Not. urmtoarele proceauri se aplic tuturor premiilor ae
activitate, cu exceptia Premiului USPA Chesley H. Juay Safety,
care este oferit i caarul sectiuii specifice petru respectivul
premiu.
1. Nominalizri
a. IdentiIicai persoana nominalizat, incluznd adresa si numrul
de teleIon.
b. Pregtii reIerinele n 0 de cuvinte sau mai puin, surprinznd
esena realizrii pentru care numele persoanei nominalizate a Iost
prezentat.
c. n 100 de cuvinte sau mai puin, oIerii detalii complete si
concise care s justiIice acordarea premiului, cu inIormaii
pertinente, de Iond care s ajute comitetul.
d. Nominalizrile pentru toate premiile trebuie s Iie primite la
Sediul USPA nainte cu 60 de zile de ntlnirea Comisiei de
Directori USPA.
2. Selecia
a. Dup trecerea n revist a tuturor persoanelor propuse,
Comitetul de Activiti al Comunitii Membrilor va prezenta
ntregii comisi o list a acelor persoane nominalizate pentru care
s-a solicitat aprobarea comisiei.
b. Comisia de Directori USPA va selecta n cadrul ntlnirii sale
de var, pe baza unei majoriti de dou treimi si vot secret n
sesiune ncis, candidaii pentru anul n curs, luai n
considerare pe baza nominalizrilor prezentate de ctre comitet.
c. Dac Comisia USPA aprob persoanele nominalizate pentru
premiile NAA si/sau FAI, presedintele Comitetului de Activiti
al Comunitii Membrilor va nainta Asociaiei Naionale de
Aeronautic scrisori de recomandare corespunztoare pn la
data limit impus pentru premiul respectiv, n sprijinul Iiecrui
candidat, aprobate de ctre Comisia USPA, mpreun cu
documentele si dovada nsoitoare.
. Urmrire
a. Presedintele va urmri personal, dac este nevoie, Iiecare
organizaie de aviaie care sponsorizeaz diIerite premii
internaionale si naionale pentru a se asigura c persoanele
nominalizate USPA sunt evaluate adecvat.
b. n termen de 24 de ore de la luarea deciziei de ctre Comisia
de Directori USPA privind selectarea sau nominalizarea unui
candidat, Presedintele sau persoana desemnat de ctre acesta
trebuie s anune candidatul reIeritor la decizia comisiei.
c. Dup ce s-a transmis notiIicarea, decizia va Ii Icut public
prin intermediul Administraiei Centrale USPA.
d. Presedintele Comitetului de Activiti al Comunitii
Membrilor USPA va redacta sau delega o persoan pentru un
articol corespunztor care s apar n Revista de Parasutism
,Parachutist Maa:ie`, articol care s explice meritele
persoanei desemnate si motivele care au dus la decizia comisiei.
e. Administraia central se va consulta cu destinatarul premiului
privind ora si locul de prezentare a premiului, care va trebui s
Iie prezentat n cadrul unui eveniment USPA, unde se asteapt s
Iie prezeni mai muli membrii USPA.
Sectiunea -1 Premii de activitate

-11: FEDERAIA AERONAUTIC INTERNAIONAL
FAI) PREMII GENERALE
A DIPLOMA PAUL TISSANDIER
1. Diploma Tissandier se acord celor care servesc cauza aviaiei
n general, si aviaia sportiv n special, prin activitatea lor, prin
iniiativ, devotament sau n alt Iel.
2.n Iiecare an, Statele Unite poate s propun un numr de pn
la candidai.
B DIPLOMA ONORIFIC DE GRUP FAI
1. Dup cum sugereaz si numele, Diploma noriIic de rup
poate Ii acordat unor grupuri de persoane (birouri de design,
organisme stiiniIice, publicaii din domeniul aeronauticii, etc.
care au contribuit n mod semniIicativ la progresul aeronauticii
sau astronauticii, de-a lungul anilor.
2. n Iiecare an, un membru FAI poate propune doi candidai,
unul pentru aeronautic si unul pentru astronautic.
C PREMIILE PENTRU PARASUTISM FAI
Premiile petru parautism FA sut supuse aprobrii Comisiei
ae Parautism FA)
1. Medalia de aur FAI de parasutism
a. Medalia de aur FAI se poate acorda anual pentru o realizare
deosebit n parasutism, n domeniul sportului, al siguranei, sau
pentru o invenie.
b. Medalia a Iost creat din Iondurile oIerite de ctre Mr. .A.
Istel, Presedintele de noare al Comisiei de Parasutism FAI.
2. Diploma eonardo da Vinci se acord acelui parasutist care
ndeplineste una dintre condiiile urmtoare
a. a cstigat, cel puin de trei ori consecutiv un titlu de campion
naional general
b. a cstigat, cel puin o dat campionatul de parasutism
individual mondial absolut, si de dou ori titlul de campion mixt
(masculin sau Ieminin n cadrul unei competiii de parasutism
internaional recunoscut.c. a participat de dou ori ca arbitru
principal, n cadrul unei competiii internaionale recunoscute si,
cel puin o dat n cadrul unor campionate de parasutism mondial
recunoscute, sau a participat cel puin de trei ori consecutiv ca
arbitru internaional n cadrul unor campionate de parasutism,
mondial recunoscute.
d. a stabilit cel puin trei recorduri de parasutism mondial.
e. a participat de cel puin dou ori ca director de ntlniri la o
competiie de parasutism internaional, si cel puin odat la un
campionat de parasutism mondial recunoscut.
I. a Iost nominalizat ca presedinte de onoare al Comitetului de
Parasutism Internaional (IPC
g. a participat, cel puin zece ani consecutivi, inclusiv anul
curent, ca delegat naional al IPC
. Medalia Faust Vrancic se acord pentru inovaii sau realizri
tenice n parasutism.
Sectiunea -1 Premii de activitate Continuare
-12: ASOCIAIA AERONAUTIC NAIONAL AAN)
A TROFEUL FRANK G BREWER
TroIeul AAN reer, acordat anual, se oIer unei persoane, unui
grup sau unei organizaii pentru contribuii importante, cu
valoare durabil, aduse educaiei n spaiul aerian n Statele unite.
B ELDER STATESMAN OF AVIATION
1. Premiul AAN lder Statesman decoreaz cetenii Americani
remarcabili care, prin eIorturile lor de-a lungul anilor au adus
contribuii de o valoare semniIicativ n domeniul aeronauticii si
care au reIlectat ncredere asupra Americii si asupra propriilor
persoane.
2. Un candidat trebuie
a. s Iie cetean al Statelor Unite, si timp de cel puin 15 ani s
Iie n mod activ identiIicat cu domeniul aeronauticii
b. s aib cel puin 60 de ani
c. s Iie cunoscut ca Iiind o persoan cu druire si de ncredere.
-13: PREMII DE ACTIVITATE USPA
A REMIUL USPA PENTRU REALIZRI DE-O VIA
1.Introducere
a. Poate c cea mai respectat distincie oIerit de ctre Asociaia
de Parasutism a Statelor Unite este Premiul USPA pentru realizri
de o via, care a Iost original conceput si creat n 10, ca
rezultat al unei donaii de ,000 provenite de la un ,Donator
Anonim.
b. Suma a Iost, pn la urm ridicat la valoarea total de
0,000 de-a lungul anilor, iar Iondurile au Iost plasate sub
Iorm de depozit n cadrul Asociaiei Aeronautice Naionale, care
a Iost de acord s le administreze n numele Asociaiei de
Parasutism a Statelor Unite n scopul garantrii costului unor
diverse troIeuri de competiie continue, precum si Premiul pentru
Realizri.
c. Fondul a ncetat s existe n 182, cnd ultimii bani disponibili
au Iost Iolosii pentru construirea ecranelor podea - tavan la
Sediul USPA din Alexandria, Virginia.
d. Convenia semnat n 1 mai 10, ntre Avocatul aprtor
on err ilson, reprezentant al ,Donatorului Anonim,
eneralul rooe . Allen, Director xecutiv al Asociaiei
Aeronautice Naionale, reprezentant al Asociaiei Aeronautice
Naionale si
Dr. dard A. Fitc, presedinte al Asociaiei de Parasutism a
Statelor Unite, reprezentant USPA, prevede (printre altele c, n
orice moment pn la, sau dup data de 1 mai 15, ,Donatorul
Anonim, poate s-si divulge identitatea si s dea directive ca
oricare si toate premiile create datorit donaiei sale s-i poarte
numele. Pn n prezent, ,Donatorul Anonim nu si-a exercitat
acest privilegiu.
2. CaliIicri pentru premiu Convenia din 1 mai 10, n Iorma
acceptat de ctre USPA, descrie premiul si caliIicrile solicitate
destinatarilor premiului, Iolosind limbajul urmtor
,Petru a oferi o cup sau u alt trofeu corespu:tor, care s
fie cuoscut itial ca ,Premiul petru eali:ri al Asociatiei ae
Parautism a Statelor Uite` [reaeumit i iulie 2004. Premiul
petru eali:ri ae o Jiat USPA`{, care s aib caracter
permaet i s fie acoraat aual uui parautist sportiv expert,
activ sau i retraere, i sem ae recuoatere a iaemirilor
sportive remarcabile, sau a cotributiei persoale i aomeiul
parautismului sportiv i i caarul Asociatiei ae Parautism a
Statelor Uite, a obiectivelor i scopurilor sale. Destiatarul
uui astfel ae premiu va fi ales ae ctre comitetul ae airectori
pri itermeaiul uui vot maforitar i caarul uei italiri
speciale sau obiuite ichise. I ca:ul i care maforitatea
comitetului ae airectori u poate aeciae asupra uui aestiatar
al uui astfel ae premiu ai cau:a lipsei uui parautist sportiv
care s se remarce pri calitti aeosebite itr-u a oarecare,
premiul va fi acoraat, cel puti o aat la aoi ai. espectivul
trofeu va fi pstrat permaet itr-u loc corespu:tor care va
fi stabilit ae ctre comitetul ae airectori`
. Descrierea troIeului
a. TroIeul reprezint o cup din argint veritabil, cu diametrul de
8 cm, asezat pe un piedestal din lemn de tec octogonal, care are
gravate n lemn reproduceri ale siglei USPA pe patru Iee, iar pe
celelalte patru Iee plcue din argint veritabil cu numele si
caliIicrile destinatarilor premiului.
b. n mod tradiional, n Iiecare an destinatarul primeste n replic
o cup mai mic, din argint veritabil, cu diametrul de 20 cm, pe
care poate s o pstreze.
4. Alte criterii
a. n mod tradiional, premiul este executat pentru anul anterior
anului n care este prezentat.
b. Desi, documentul reIeritor la donaie prevede ca premiul s Iie
acordat doar unei persoane, n 14, acesta a Iost oIerit cipei
de Parasutism a Armatei Statelor Unite, ceea ce sugereaz c
exprimarea Iolosit n document este Iolosit mai mult ca si
instruciune de urmat, dect o cerin strict.
c. De obicei, Comitetul de Servicii al Membrilor si comisia au
socotit declaraia ,n semn de recunoastere a contribuiei
personale n cadrul Asociaiei de Parasutism a Statelor Unite, a
obiectivelor si scopurilor sale ca o cerin predominant (i.e.,
realizrile n parasutismul sportiv care nu au legtur cu
Asociaia de Parasutism a Statelor Unite nu vor Ii considerate, n
mod normal, ca suIiciente pentru caliIicarea unui destinatar, care
nu are contribuii speciIice n cadrul USPA.
d. Desi, documentul reIeritor la donaie prevede ca premiul s Iie
acordat cel puin o dat la doi ani, nici un destinatar al premiului
nu a Iost numit nici n 12 si nici n 12, ceea ce din nou
sugereaz c aceast exprimare exact serveste mai mult ca si
instruciune de urmat, dect ca cerin.
e. Nici un membru curent USPA al Comisiei de Directori nu
poate Ii recomandat pentru Premiul pentru Realizri de o Via,
pe durata exercitrii Iunciei sale de membru al comisiei.
(1 n practic, aceast cerin a Iost extins pentru interzicerea
unei nominalizri timp de cel puin doi ani integrali dup
terminarea activitii n cadrul comisiei.
(2 S-a extins, de asemenea ca Iiind inacceptabil includerea
angajailor USPA, actuali sau anteriori, timp de cel puin doi ani
de la ncetarea angajrii lor.
B MEDALIE DE AUR USPA PENTRU ACTIVITATE
MERITORIE
1. Cadru
a. Secundar doar Premiului pentru Realizri de o Via ca si
prestigiu, medalia de aur USPA pentru activitate meritorie a Iost
stabilit n 1 iulie 1 de ctre Comisia de Directori USPA.
b. Premiul acordat este sub Iorma unei medalii de bronz, care
msoar cm n diametru, cntreste aproximativ 141 grame si
are la vrI o tietur pentru prindere de care este atasat o
panglic galben de 6 cm.
c. a iroul USPA se aIl expus permanent o plac mare de
lemn care msoar 60 cm pe 1.21 m, cu reproducerea exact a
medaliei, mpreun cu plcue metalice cu numele si data
acordrii medaliei Iiecrui destinatar.
2. Criterii pentru premiu
a. Medalia de aur USPA pentru Activitate Meritorie are ca scop
decorarea cetenilor americani care, prin eIortul lor de-a lungul
anilor, au adus contribuii importante comunitii de parasutism.
b. Fiecare destinatar al medaliei trebuie s Iie cetean american
si s Ii Iost activ n parasutism timp de cel puin 20 de ani, n
urmtoarele domenii, dar nu limitate la acestea evaluare,
instrucie, maestru n salturi, aparat Ioto (Iilm si video,
competiie si siguran.
b. Nici un membru curent al Comisiei de Directori USPA nu
poate Ii luat n considerare pentru acordarea premiului si, de
asemenea nici un Iost membru al Comisiei de Directori USPA nu
poate Ii luat n considerare pentru acordarea premiului, dect
dup ce au trecut cel puin 2 ani de la retragerea sa din comisie.
c. Nici un angajat curent USPA nu poate Ii luat n considerare
pentru acordarea premiului si, de asemenea nici un Iost angajat
USPA nu poate Ii luat n considerare pentru acordarea premiului,
dect dup ce au trecut cel puin 2 ani de cnd a ncetat s mai Iie
angajat USPA.
C PREMIUL PENTRU SIGURAN USPA ,CHESLEY H
1UDY
1. Cadru
a. n 1, a Iost stabilit n cadrul USPA un Iond n memoria lui
Ces udy, Iost Director
de Siguran si Antrenament USPA, care a murit ntr-un accident
de avion de parasutism cu un an mai devreme.
b. Distribuia Iondului a rmas n stare de asteptare pn la
dezvoltarea unui program de siguran corespunztor.
2. Scopul premiului
a. n 2004, USPA a dezvoltat un premiu de siguran pentru
decorarea membrilor care au promovat sigurana n sportul
nostru.
b. Comisia USPA a decis ca noul premiu s Iie n conIormitate cu
scopul iniial al Fondului de Siguran Ces udy, astIel nct a
numit noul premiu, Premiul de Siguran USPA Cesley H. udy.
Sediul USPA a promovat certiIicarea, care poate Ii gsit
gratuit n Iiecare aerodrom pentru decorarea acelui membru local
USPA care merit cel mai mult premiul.
4. Premiul se prezint cu ocazia ilei de Siguran USPA,
mpreun cu alte activiti planiIicate pentru evenimentul anual.
5. Criterii pentru acordare Selecia pentru alegerea premiantului
trebuie s se Iac pe baza aciunilor sau realizrilor din anul
precedent n legtur cu orice membru curent USPA care, prin
exemplu, Iapte, antrenament sau inovaie a promovat
parasutismul n siguran ntr-o manier considerabil.
6. Selecia si procedurile administrative
a. Consultantul de Antrenament si Siguran USPA, mpreun cu
proprietarul aerodromului selecteaz o persoan din aerodrom
cruia i se adreseaz premiul bazat pe criteriile de mai sus.
b. Pn la data de 15 Iebruarie, Consultantul de Antrenament si
Siguran USPA solicit o certiIicare de la sediu, Iie n scris
(ctre Siguran Antrenament, sau prin e-mail la adresa
saIetyuspa.org.
c. Cererea trebuie s includ numele corect al premiantului si
numele aerodromului.
d. USPA va oIeri certiIicarea completat Consultantului de
Antrenament si Siguran pentru a Ii prezentat n timpul
activitilor cu ocazia ilei Siguranei din acel an.
-14: PERSOANELE DECORATE CU PREMIUL PENTRU
REALIZRI DE O VIA
Not. Nu s-a acoraat ici u premiu i aii care u sut
pre:etati aici
11 oe Crane (postum,Pentru activitate dedicat si
generoas ca si Iondator, presedinte si seI al comisiei ,Parasuta
Naional Parasutisti si Pliori si succesoarea acesteia ,Clubul de
Parasutism al Americii.
12 e Sanborn, D-1 Pentru crearea ecipamentului de
parasutism sigur si Iiabil, pentru activitatea de pionierat n
IotograIia de cdere liber si pentru multe alte contribuii n
domeniul sportului si n cadrul USPA.
1 Steve Snyder, D-5Pentru contribuii iniiatoare de-a
lungul anilor la salvarea de viei umane si mbuntirea
ecipamentului de parasutism.
14 cipa de Parasutism a Armatei Statelor Unite - Sportivi
dedicai si generosi, concureni comemorai, lideri respectai care,
ncepnd din 161 au Icut cunoscut parasutismul milioanelor de
persoane din lumea ntreag si care au adus onoare si distincie
sportului.
15 oell acman Pentru Activitate n cadrul Asociaiei
de Parasutism al Statelor Unite si n cazul concurenilor, ca
evaluator si seI evaluator n cadrul nenumratelor campionate
naionale si ca lider dedicat n dezvoltarea evalurii de excelen.
,
1 Russ unby Un spirit novator care a ntrezrit viitorul
acolo unde ceilali au avut ndoieli. n calitate de autor, director
executiv, si presedinte P.C.A., a oIerit ore nenumrate pentru
construirea cadrului timpuriu al sportului nostru. ,
18 en Potts Drept recunoastere a sacriIiciului personal si a
contribuiilor nenumrate aduse parasutismului si a acestei
organizaii care cuprinde decenii ca si sport. Trecutul lui s-a
transIormat n prezentul nostru.
180 Dan PoynterFondator proliIic, instructor distins,
parasutist eminent, a crui activitate n parasutism se ntinde pe
cuprinsul a mai mult de 20 de ani de activitate.
181 Norman . Heaton Pe durata a 11 ani de activitate
devotat ca si director executiv, a contribuit substanial si
inegalabil la dezvoltarea USPA cea mai semniIicativ.
18 ames F. Curt Curtis contribuie total la sportul
nostru si n cadrul USPA campion competitiv, director executiv
al sediului, proprietar aerodrom, oIier de siguran, director si
presedinte al comisiei. (Din anumite motive, activitatea sa ca si
presedinte USPA nu a Iost nregistrat.
184 Cuc MacCrone Drept recunoastere a contribuiilor
sale remarcabile aduse parasutismului sportiv si ca mostenire a
activitii sale de neegalat ca presedinte FAI-IPC.
186 ac ergman (postumDirector USPA 16-184,
Administrator 16-184, Director al Campionatelor Naionale
15-184. Dnd dovad de un devotament lipsit de egoism, si-a
adus contribuia timp de un sIert de secol la parasutism si n
cadrul USPA.
18 Carl oenis (postum (Un proliIic si talentat parasutist
a crui activitate de pionerat n IotograIia de cdere liber a
produs imagini de neuitat si o mai bun nelegere a parasutistilor
colegi si a publicului.
18 . Scott HamiltonPentru activitatea sa n cadrul USPA si
n lumea parasutismului 16-1, director al igii de Colegiu,
presedinte al Comitetului de Antrenament si Siguran si
presedinte USPA.
10 en Coleman (postum Campion mondial si naional,
care a creat programul de cdere liber accelerat.
1 oy rydon, D-12 Drept recunoastere a contribuiilor
majore n domeniul parasutismului n ceea ce priveste
dezvoltarea ecipamentului, a tenicilor de cdere liber si a
competiiei un model de urmat original al parasutistului total.
14 illiam H. ttley, D-28 Drept recunoastere a mai
mult de trei decenii de activitate dedicat parasutismului si
USPA, ca membru al comisiei, vice-presedinte si director
executiv.
15 Dic arber, C-25 Pentru activiti dedicate
concurenilor n calitate de arbitru n cadrul nenumratelor
campionate mondiale si concursuri U.S. Nationals si pentru
nsuIleirea inspirat arbitrilor
1 Clint VincentActivitate dedicat pentru mbuntirea
tuturor aspectelor relaionate cu parasutismul si n sprijinul
tuturor parasutistilor.
18 Patric M. Mooreead Pentru dedicare altruist n
cadrul Asociaiei de Parasutism SUA din 16 ca ambasador
extraordinar n timpul cltoriilor sale prin lume ca membru al
comisiei de directori si ca executant proIesionist al
parasutismului.
2002 erry (postum si Serry ScrimserPentru
devotamentul lor altruist n cadrul competiiei USPA si
programelor de instrucie, si ca lideri ai comunitii pe durata
Iunciei ca directori ai comisiei USPA.
200 Al ruegerPentru aproape 40 de ani de activitate
dedicat n domeniul sportului si, n special n cadrul USPA ca
membru al comisiei, director U.S. Nationals, campion mondial de
parasutism, si vizionar inspirat.
2004 ene Paul TacerPentru o activitate de mai mult de 40
de ani, concretizat n contribuii USPA si contribuii n domeniul
parasutismului sportiv, n special n cadrul comunitii Stil
Acuratee ca si atlet, antrenor, lider, model de inspiraie si
responsabilitate, voluntar, si catalizator.
-15: PERSOANELE DECORATE CU MEDALIA DE AUR
USPA PENTRU ACTIVITATE MERITORIE
1 orrie-oung - ,Pentru recunoasterea realizrii remarcabile
n calitate de judector naional si internaional la toate
disciplinele de parasutism. Devotamentul ei neclintit pentru
corectitudine si integritate Ii-a conIerit onoare si egalitate, ca si
arbitru.
1 immy odin - Pentru servicii deosebite si vrednice de
laud n cadrul comunitii de parasutism si pentru c si-a
mprtsi cunostinele sale de peste trei decenii ca proprietar de
aerodrom, examinator plior, pilot, instructor, si Director de
ConIerine.
1 erry-ird ,Pentru servicii deosebite si vrednice de laud
n cadrul comunitii de parasutism de peste treizeci de ani,
inspirndu-i pe parasutisti n a deveni concureni, si pentru
antrenament altruist si organizare n domeniul muncii relative.
2000 Sandra illiams - ,Pentru ncurajarea dvs. de neegalat
privind participarea Iemeilor la parasutism, pentru ajutorul oIerit
n stabilirea valorii de reIerin pentru realizri n sportul nostru.
2001 Dave DeolI ,Pentru recunoasterea serviciilor d-voastr
timp de mai multe decenii aduse sportului, n calitate de operator
scoal de pliori, gazd la seminarii si mentor.
2002 ill oot , De peste trei decenii activ n proiectarea si
Iabricarea de ecipamente de parasutism de calitate, n special
pentru contribuia sa personal la conceperea si promovarea
sistemului de parasutism n tandem.
2002 Ted-Strong ,Pentru aproape o jumtate de secol de
contribuii n cadrul comunitii de parasutism n calitate de
concurent, sponsor a numeroase ecipe de parasutism din SUA,
si, mai ales, pentru inovaia sa unic n proiectarea
ecipamentului de parasutism, inclusiv sistemul de parasutism n
tandem si importana acestuia pentru cresterea sportului, n
general, si n special USPA. ,
200 Tom-Morrison ,Pentru recunoasterea a mai mult de 40 de
ani n calitate de ambasador al sportului de parasutism n ntreaga
lume si pentru Iaptul ca a servit ca surs de inspiraie pentru
parasutistii de toate vrstele.
200 Fredric . ,ill enger ,Pentru peste treizeci de ani
de conducere si de susinere a comunitii de competiie de
parasutism ca membru al acestui consiliu, arbitru, antrenor de
ecip, si campion la nivel naional si mondial.
2004 Micael . Mcoan ,Pentru promovarea sportului
nostru prin intermediul IotograIiei aeriene proIesionale, n
calitate de cameraman n cdere liber, si pentru inovarea sa n
tenicile de developare a IotograIiilor eIectuate n cdere liber.
2005 Tom Sanders ,De mai mult de un sIert de secol de
promovare a parasutismului, n general si n special USPA, n
calitate de IotograI proIesionist n spaiul aerian, contribuind
adesea la calendarul USPA si la revista Parautistul.
2006 ames (im allace ,Pentru recunoasterea a aproape 40
ani dedicai comunitii de parasutism, si mai ales USPA-ului,
avnd o energie nemrginit si entuziasm ca si instructor, sritor
demonstrativ cu parasuta, membru n colectivul SUA si dublur
de Iilm.
2006 Norman ent ,Pentru aproape 0 de ani de contribuii la
parasutism si n cadrul USPA. Prin activitatea lui, a imprimat cea
mai nalt valoare artistic imaginilor din sportul nostru care au
Iost vzute de milioane de oameni.
2006 Micael TruIIer ,Pentru serviciul su adus membrilor
USPA, n calitate de director naional si pentru viziunea si
consilierea sa n instituirea Fondului de Speran al cipei de
Parasutism din SUA, care a susinut si va continua s susin
ecipele respective nc muli ani de acum ncolo.
PREMII PENTRU REALIZRI
A PREMII PENTRU REALIZRI PENTRU
EXPERIEN SALTURI
1. Aceste dou tipuri de premii pentru cderi libere au scopul de a
oIeri recunoastere special membrilor Asociaiei Statelor Unite
de Parasutism, care au acumulat niveluri importante de
experien att n ceea ce priveste numrul de salturi ct si durata
timpului de cdere liber.
2. USPA recunoaste cu mndrie respectivii membrii.
B SALTURI CUMULATIVE SI TIMP DE CDERE
LIBER
1. Aripi de xpert se oIer pentru salturi n cdere liber n
cresteri de 1,000 salturi.
2. Insigne de cdere liber se acord pentru timp de cdere liber
n cresteri de 12 ore.
C CERINE GENERALE
1. Pentru a Ii ales pentru oricare dintre aceste premii ,o persoan
trebuie
a. s Ii Iinalizat numrul necesar de salturi n cdere libere sau s
Ii acumulat cantitatea necesar de timp de cdere liber
b. s Ii eIectuat Iiecare salt Iiind prezentat drept caliIicare
conIorm cerinelor USPA SR.
c. s Iie membru curent USPA n momentul n care aplic pentru
premiu
d. s dein o licen actual USPA D, sau ecivalentul strin,
acceptat al acesteia.
e. s nu aib nregistrat n dosarul USPA nici o nclcare SR
I. s Ii ndeplinit cerinele premiului anterior
2. nregistrare
a. Solicitantul trebuie s prezinte o eviden a carnetului de zbor
cu numrul necesar de salturi n cdere liber sau cantitatea de
timp de cdere liber pentru premiul n cauz
b.Petru salturle eIectuate dup data de 1decembrie 18, Iiecare
salt trebuie nregistrat ca intrare separat si s conin cel puin
(1 numrul saltului
(2 data
( amplasamentul
(4 altitudinea de iesire
(5 lugimea de cdere liber
(6 tipul de salt (Iormaie parasut, acuratee, maestru salt,
IotograIie, etc.
( semnturile parasutistilor martori sau ale piloilor
(recomandabil dar nu obligatoriu
. VeriIicrile numrului necesar de salturi n cdere liber, sau a
timpului de cdere liber, precum si alte cerine se vor eIectua de
ctre
a. un Director USPA ocal sau Naional
b. Un Iuncionar administrativ USPA
c. n caz de condiii extraordinare sau diIicile, de ctre alte
persoane acceptate de ctre Sediul USPA sau de ctre Comitetul
de Directori USPA.
4. Persoana oIicial responsabil de veriIicare va prezenta
Sediului USPA o cerere complet n care se veriIic dac
solicitantul a ndeplinit cerinele.
5. a primirea cererii completate, Sediul USPA va emite premiul
sub ndrumarea persoanei oIiciale responabil de veriIicare.
6. Toate premiile vor Ii emise de ctre Sediul USPA n ordinea
primirii cererii caliIicate.
. In situaii speciale sau diIicile, se pot aplica excepiile de la
aceste cerine si proceduri prin intermediul Comitetului de
Directori USPA.
D PREZENTARE
1. Datorit importanei deosebite reprezentate de ctre acordarea
Aripilor de xpert ,xpert ings sau a Insignelor Cdere liber
,FreeIall adges, se recomand, n interesul Asociaiei Statelor
Unite de Parasutism si a parasutismului ca si sport, ca aceste
premii s Iie oIerite destinatarilor n cadrul unei ceremonii
adecvate de recunoastere.
2. Cu excepia cazurilor cnd nu este posibil, aceste premii vor Ii
prezentate de ctre un Director USPA ocal sau Naional, cruia,
n mod normal, i se va prezenta premiul naintea prezentrii.
. Se recomand, de asemenea ca numele tuturor celor care au
primit premiile ,xpert ings si Insignele s Iie Icute publice
n revistele de parasutism sau n mijloacele locale mass media.
4. ri de cte ori este posibil, rugm a se trimite un raport scurt si
o IotograIie a prezentrii la adresa
communicationsuspa.org sau prin post la adresa
ditor
Parachutist Magazine
5401 Soutpoint Centre lvd.
Fredericsburg, VA 2240
Sectiunea -2 Premii pentru realizari
PREMII DE PERFORMAN
A PREMII PENTRU NDEMNARE PARASUTISM
Programul de premii pentru perIorman este un program de
premii internaionale al Asociaiei de Parasutism al Statelor Unite
Premii de perIorman Iormaie parasut
1. Aceste premii recunosc progresul Iiecrui solicitant nspre
niveluri ridicate de control al parasutei, manevrabilitate si
competen.
2. a primirea si prezentarea acestor premii, persoana medaliat
este de acord s dea dovad de judecat rezonabil si nelepciune
n promovarea parasutismului n siguran si a activitilor
conexe acestuia printre colegii si, printre cei cu experien mai
puin si printre observatorii sportului.
B CONDIII NECESARE
1. Fiecare solicitant trebuie s Iie membru curent USPA sau
membru al altui Aero Club FAI.
2. Salturile caliIicatoare pentru aceste premii trebuie s
ndeplineasc Cerinele de az USPA privind Siguran.
C CATEGORIILE PREMIU PARASUT
1. Premiul Formaie-de-4 este disponibil pentru alctuirea unei
Iormaii de patru parasute sau mai multe.
2. CCR (Canopy Crest Recipient Premiul Formaie-de-8 este
disponibil pentru alctuirea unei Iormaii de opt parasute sau mai
multe.
. Premiul CCS (Canopy Crest Solo este disponibil pentru a
intra al optulea sau ulterior ntr-o Iormaie complet de opt
parasute sau ntr-o Iormaie mai mare.
4. Variantele de noapte sunt disponibile pentreu cei cei care au
Iinalizat aceste Iormaii noaptea.
D CALIFICRI
1. Formaiile Iinalizate pentru acest premiu pot Ii din Manualul
de Competiie al Parasutistului USPA sau din alte Iormaii de
recunoscut.
2. Toate Iormaiile trebuie s Iie planiIicate dinainte.
. Toi participanii trebuie s Iie n poziie si s in strns
manerele ,on grips, pentru ca Iormaia s Iie complet.
4. Formaia complet trebuie meninut timp de minim zece
secunde.
E CEREREA
Trimitei cererea completat la
Sediul USPA
541 Soutpoint Centre Blvd
Fredericsur VA 224
sau Iax 54) 4-41 si trecei
1. aumele solicitantului n Iorma n care acesta va aprea pe
adeverinele oIiciale.
2. amplasamentul saltului oras, stat, ar
(n aIara SUA
. diagrama sau numele Iiecrei Iormaii Iinalizate
4. lista celorlai participani (nu sunt necesare semnturile
5. data saltului care l-a caliIicat pe solicitant pentru premiu
6. timpul de meninere pentru Iormaie
. premiul solicitat
8. taxa adecvat pentru premiu si orice alte materiale adiionale
solicitate, cum ar Ii abibilduri, cuie/ace, sau Adeverine
suplimentare.

Sectiunea -3 Premii de performanta
ADEVERINE CARE ATEST CALITATEA DE MEMBRU
A DIPLOME ACORDATE
1 CertiIicatele de membru acordate sunt eliberate ca recunoastere
a meritelor n sprijinul parasutismului n calitate de membru
USPA pentru perioade semniIicative de timp.
2. CertiIicatele de membru USPA sunt eliberate la Iinalizarea a
zece ani n calitate de membru si la Iiecare cinci ani dup aceea.
B CALIFICRI
1. Calcularea perioadei n calitate de membru
a. CertiIicatul de zece ani este emis atunci cnd s-a acumulat o
perioad de zece ani avnd statutul de membru.
b. Cu alte cuvinte, certiIicatul este eliberat, la sIrsitul celui de-al
zecelea an n calitate de membru.
c. Perioadele de absen din clubul membrilor sunt sczute din
timpul total petrecut ca si membru.
d. videnele calitii de membru sunt modiIicate prin
scimbarea datei de ,membru de la data pentru a reIlecta
perioada expirat n calitate de membru .
2. CertiIicatele sunt emise n mod automat ori de cte ori
evidenele unui membru indic o acumulare suIicient de de
timp.
Sectiunea a
noua
DOCUMENTELE FAA
Rezumat al sectiunii:
Administratia Federal a aviatiei (FAA) a departamentului Transporturilor al S.U.A.
are responsabilitatea pentru reglementarea utilizrii spatiului aerian n Statele Unite
ale Americii.
n ceea ce priveste activittile de parasutism, FAA ndeplineste aceast
responsabilitate prin reglementarea speciic a anumitor aspecte ale parasutismului
si baznduse pe autoreglementarea participantilor prin indicatiile si recomandrile
publicate de USPA.
Principala responsabilitate a FAA este s aib grij de siguranta traicului precum si
cea a persoanelor si a propriettii de la sol. FAA ace aceasta prin certiicarea
pilotilor, mecanicilor, controlorilor de zbor si a pliorilor de parasute si prin cererea
de date vizate pentru aeronava si parasute. Agentia are autoritatea s dea amenzi si
s suspende sau s revoce certiicatele pe care lea eliberat. n cazul unei abateri de
parasutism, FAA poate amenda pilotul, pliorul, si parasutistii precum si s suspende
sau s revoce certiicatele pilotilor si a pliorilor.
FAA se bazeaz pe propria sa politic din cadrul comunittii de parasutism pentru
majoritatea antrenamentelor si cerintelor operationale.
Referinte importante
FA Partea 61 (etrase), certiicarea
pilotului
FA Partea 65 (etrase), pliori de parasute
FA, Partea 91 (etrase), reguli de zbor
generale apartinnd operatiunilor de
parasutism
FA Partea 15 (toate), parasutism
FA Partea 119 (etrase), limitele
zborurilor pentru salt(jump light)
AC 966, utilizatori multiplii la
aeroporturi necontrolate
AC 9145 (etrase), spectacole aviatice
AC 152 (toate), inormatii generale
Buletine Traic aerian ale FAA, inormatii
pentru controlorii de traic aerian
Cine are nevoie de aceast sectiune?
Parasutistii care nvat pentru licente si
caliicari
Parasutistii care planiic salturi pentru
spectacol sau salturi naara zonei de salt
normal
Pliori de parasute si pliori
Pilotii pentru salturi (jump pilots)
Managementul zonei de salturi
28 Manualul de inormare a parasutistului sectiunea a noua Pagina
REULAMENTELE AVIAIEI FEDERALE
SUBCAPITOLUL D AVIATORI
Partea 61 Certificare: Piloti
Instructori de zbor yi
instructori la sol
SECIA 61.1 APLICABILITATE SI DEFINIII
(a) Aceast parte prescrie:
(1) Cerintele pentru eliberarea certiicatelor si evalurilor pentru
piloti, instructori de zbor si instructori la sol; conditiile n care
aceste certiicate si evaluri sunt necesare; si avantajele si
limitrile acestor certiicate si evaluri.
(2) Cerintele pentru eliberarea autorizatiilor pentru piloti,
instructori de zbor si instructori la sol, conditiile n care aceste
autorizatii; si avantajele si limitrile acestor autorizatii.
(3) Cerintele pentru eliberarea certiicatelor si evalurilor pentru
piloti, instructori de zbor si instructori la sol pentru persoanele
care au urmat cursuri aprobate de Administrator conorm altor
prti din acest capitol.
SECIUNEA 61.3 CERINE PENTRU CERTIFICATE
EVALURI SI AUTORIZAII
(a) Certiicatul de pilot. O persoan poate s nu ie pilot la
comand sau n orice alt capacitate precum un pilot de avion de
persoane pe un aparat de zbor civil al registrului S.U.A. numai
dac
(1) Acea persoan nu are un certiicat de pilot valabil sau
autorizatie de pilot n scop special eliberat conorm acestei prti
n posesia izic a acelei persoane, sau n aparatul de zbor atunci
cnd persoana si eercit privilegiile stipulate de acea autorizatie
sau certiicat de pilot. Totusi cnd aparatul de zbor este utilizat
ntro tar strin, poate i utilizat si o licent de pilotaj eliberat
de tara n care se zboar cu aparatul; si
(2) Nu are o otograie de identiicare n posesie sau accesibil n
aparatul de zbor n momentul cnd persoana si eercit
privilegiile stipulate de acea autorizatie sau certiicat de pilot.
(c) Certiicatul medical
(1) Eceptnd, asa cum se prevede n paragraul (c) (2) din
aceast sectiune, o persoan nu poate i pilot la comand sau n
orice alt capacitate precum un pilot de avion de persoane pe un
aparat conorm certiicatului eliberat persoanei conorm acestei
prti dac acea persoan nu are un certiicat medical la zi si
adecvat care a ost eliberat conorm prtii 67 a acestui capitol,
sau orice alt documentatie acceptabil pentru Administrator care
s ie n posesia acelei persoane sau accesibil n aparatul de
zbor.
(l) Inspectarea certiicatului. Fiecare persoan care detine un
certiicat de aviator, un certiicat medical, o autorizatie sau
licent asa cum cere aceast parte trebuie s o prezinte mpreun
cu otograie de identiicare asa cum sa descris n paragraul (a)
(2) din aceast sectiune pentru inspectare la cererea:
(1) Administratorului;
(2) Unui reprezentant autorizat al Comisiei sigurantei
transportului national;
(3) Oricrui oiter ederal, statal sau local; sau
(4) Unui reprezentant autorizat al Administratiei securittii
transportului.
61.23 CERTIFICATELE MEDICALE
CERIN SI DURAT
(c) Durata unui certiicat medical
(1) Un certiicat medical de prim rang epir la srsitul ultimei
zile din
(i) A sasea lun dup data eaminrii din certiicat pentru operatii
care cer un certiicat de pilot pentru o linie aerian de transport;
(ii) A dousprezecea lun dup data eaminrii din certiicat
pentru operatii care cer un certiicat de pilot comercial sau un
certiicat de operator de traic de zbor ntrun turn de control; si
(iii) Perioada speciicat n paragraul (c) (3) din aceast sectiune
pentru operatii care cer un certiicat de pilot de recreatie, un
certiicat de pilot privat, un certiicat de instructor de zbor (n
calitate de pilot la comand sau pilot n alte operatiuni dect
planor sau balon), sau certiicat pilot de initiere.
(2) Certiicatul medical de rangul doi epir la srsitul ultimei
zile din
(i) A dousprezecea lun dup data eaminrii din certiicat
pentru operatii care cer un certiicat de pilot comercial sau un
certiicat de operator de traic de zbor ntrun turn de control; si
(ii) Perioada speciicat n paragraul (c) (3) din aceast sectiune
pentru operatii care cer un certiicat de pilot de recreatie, un
certiicat de pilot privat, un certiicat de instructor de zbor (n
calitate de pilot la comand sau pilot n alte operatiuni dect
planor sau balon), sau certiicat pilot de initiere
(3) Certiicatul medical de rangul trei pentru operatii care cer un
certiicat de pilot de recreatie, un certiicat de pilot privat, un
certiicat de instructor de zbor (n calitate de pilot la comand sau
pilot n alte operatiuni dect planor sau balon), sau certiicat pilot
de initiere eliberat
(i) nainte 16 septembrie 1996, epir la srsitul a 24 de luni de
la data eaminrii din certiicat; sau
(ii) n sau dup 16 septembrie 1996, epira dup:
(A) 36 de luni de la data eaminrii din certiicat dac persoana
nu a mplinit 4 de ani la data sau nainte de data eaminrii; sau
(B) 24 de luni de la data eaminrii din certiicat dac persoana a
mplinit 4 de ani la sau nainte de data eaminrii.
Sectiunea 9-1
SECIUNEA 61.51 1URNALUL DE BORD AL PILOTULUI
(i) Prezentarea documentelor cerute
(1) Persoanele trebuie s prezinte certiicatul de pilot, certiicatul
medical, jurnalul de bord sau orice alt nscriere cerut conorm
acestei prti n scopul inspectiei la cererea rezonabil a
(i) Administratorului;
(ii) Unui reprezentant autorizat al Comisiei sigurantei
transportului national; sau
(iii) Oricrui oiter ederal, statal sau local;
SECIUNEA 61.56 RECAPITULAREA ZBORULUI
(c) Eceptie asa cum prevede paragraele (d), (e) si (g) din
aceast sectiune, nicio persoan nu poate i pilot la comand a
unui aparat de zbor dac de la nceputul celei dea 24a luni
calendaristice pn naintea lunii n care acel pilot si eercit
unctia de pilot la comand, acea persoan nu
(1) a realizat trecerea n revist a zborului cu un aparat de zbor
pentru care este evaluat de ctre un instructor autorizat si
(2) are un jurnal de bord vizat de un instructor autorizat care a
cut revizuirea certiicnd c persoana sia terminat n mod
satisctor revizuirea.
SECIUNEA 61.57 EXPERIENA DE ZBOR RECENT:
PILOTUL LA COMAND
(a) Eperient general
(1) Eceptie asa cum se arat n paragraul (e) din aceast
sectiune, nicio persoan nu poate i pilot la comand al unui
aparat de zbor de pasageri sau al unui aparat de zbor certiicat
pentru mai mult de un pilot ca mebru in echipaj daca acea
persoan nu a eectuat cel putin trei decolri si trei aterizri n
ultimele 9 de zile, si
(i) Persoana a actionat ca singurul manipulator al controalelor de
zbor; si
(ii) Decolrile si aterizrile cerute au ost eectuate cu un aparat
de zbor de aceeasi categorie, clas si tip (dac se cere un anumit
tip de evaluare), si, dac aparatul este un avion cu bechie (roata
pe spate), decolrile si aterizrile trebuie c au ost eectuate la o
oprire total ntrun avion cu bechie.
SEC. 61.113 PRIVILEIILE SI LIMITRILE PENTRU
PILOII PRIVAI: PILOTUL LA COMAND
(a) Cu eceptia prevederilor paragraului bg din cadrul acestei
sectiuni, nicio persoan care detine un atestat de pilot privat nu
poate i pilot la comanda unei aeronave care transport paragerii
sau bunuri pentru recompense sau nchiriere; de asemenea
persoana respectiv nu poate actiona ca pilot la comanda unei
aeronave pentru recompense sau nchierie;
(b) Un pilot privat poate s actioneze ca pilot la comanda unei
aeronave pentru recompese sau nchiriere n legtur cu orice
activitate sau serviciu dac:
(1) borul este accidental activittii respective sau serviciului;
sau
(2) Aeronava nu transport pasageri sau bunuri n vederea
recompensrii sau nchirierii.
(c) Un pilot privat nu poate plti mai putin dect suma pentru
cheltuielile de operare a unui zbor cu pasageri, avnd n vedere
c cheltuielile implic combustibil, ulei, tae aeroportuare sau
tae de nchiriere.
SEC. 61.133 PRIVILEIILE SI LIMITRILE PENTRU UN
PILOT COMERCIAL
(a) Privilegii
(1) eneralitti. O persoan care detine un atestat de pilot
comercial poate actiona ca pilot la comanda unei aeronave
(i) Transportarea persoanelor si a bunurilor pentru recompensare
sau nchiriere, dac persoana este caliicat n conormitate cu
aceast sectiune si cu prtile corespunztoare din capitolul
prezent care se aplic operatiunii; si
(ii) Pentru recompensare sau nchiriere, dac persoana este
caliicat conorm prezentei prti si prtilor corespunztoare din
capitolul prezent care se aplic operatiunii.
Sectiunea 9-1 Regulamentele Aviatiei Federale
Partea 65 Certificare:
Piloti altii dect membrii
echipajului de zbor
SECIUNEA 65.1 APLICABILITATE
Aceast parte prescrie cerintele pentru eliberarea urmtoarelor
certiicate si evalurile aerente precum si regulile generale
pentru titularii acestor certiicate si evaluri:
(a) Operatori traic aerian din turnul de control.
(b) Dispecere aparat de zbor
(c) Mecanici
(d) lctusi de reparatii
(e) pliori de parasute
SECIUNEA 65.11 APLICARE SI ELIBERARE
(a) Cererea pentru certiicatul si evaluarea corespunztoare, sau
pentru o evaluare aditional, conorm acestei prti trebuie cut
pe un ormular si n modul prescris de Administrator. Oricare
persoan care nu este cettean american sau un rezident strin si
care ace cerere pentru un test n scris sau practic pentru a i
utilizat naara Statelor Unite sau pentru orice certiicat sau
evaluare eliberat conorm acestei prti trebuie s ac dovada c
a pltit taa stipulat n anea A a prtii 187 din acest capitol.
(b) Aplicantul care ndeplineste cerintele din aceast parte poate
primi certiicatul si evaluarea corespunztoare.
(c) Dac nu este autorizat de Administrator, persoana al crei
certiicat de operator traic aerian n turnul de control, de
mecanic, sau pliori de parasute este suspendat nu poate ace
cerere pentru alt evaluare n plus la acel certiicat n perioada
suspendrii.
(d) dac ordinul de revocare nu prevede altceva
(1) Persoana al crei certiicat de operator traic aerian n turn de
control, de dispecer aparat de zbor, sau de pliori de parasute este
revocat nu poate ace cerere pentru eliberarea acelui certiicat
timp de 1 an de la data revocrii; si
(2) Persoana al crei certiicat de mecanic sau de lctus de
reparatii este revocat, nu poate ace cerere pentru eliberarea
acestor tipuri de certiicate timp de 1 an de la data revocrii.
SECIUNEA 65.12 CONTRAVENII CARE IMPLIC
ALCOOL SAU DROURI
(a) Condamnarea pentru violarea statutului ederal sau statal n
legtur cu cresterea, procesarea, producerea, vnzarea,
dispunerea, posesia, transportul sau importul de narcotice,
marijuana sau a sedativelor sau a stimulantelor duce la
(1) Neacceptarea cererii pentru eliberarea oricrui tip de certiicat
si evaluare din aceast parte pentru o perioad de pn la 1 an
dup data condamnrii inale; sau
(2) Suspendarea sau revocarea oricrui certiicat sau evaluare
eliberat conorm acestei prti.
(b) Comiterea unui act interzis de sectiunea 91.19(a) din acest
capitol duce la
(1) Neacceptarea cererii pentru eliberarea oricrui tip de certiicat
si evaluare din aceast parte pentru o perioad de pn la 1 an
dup data actului respectiv; sau
(2) Suspendarea sau revocarea oricrui certiicat sau evaluare
eliberat conorm acestei prti.
SECIUNEA 65.15 DURATA CERTIFICATELOR
(a) Cu eceptia certiicatelor de lctus de reparatii, certiicatul
sau evaluarea eliberat conorm acestei prti este valabil pn
cnd este predat, suspendat sau revocat.
(b) dac nu este predat, suspendat sau revocat mai devreme,
certiicatul de lctus de reparatii este valabil pn cnd
posesorul acestuia este eliberat de sarcinile pentru care titularul
certiicatului a ost angajat si autorizat.
(c) Posesorul unui certiicat eliberat conorm acestei prti care
este suspendat, revocat sau nu mai e valabil va preda certiicatul
Administratorului.
SECIUNEA 65-16 SCIMBAREA DE NUME:
NLOCUIREA CERTIFICATULUI PIERDUT SAU
DISTRUS
(a) Cererea pentru schimbarea de nume pe certiicatul eliberat
conorm acestei prti trebuie nsotit de certiicatul actual al
aplicantului nsotit de certiicatul de cstorie, sentinta
judectoreasc sau oricare alt document care atest schimbarea
de nume. Documentele sunt date napoi aplicantului dup
veriicarea lor.
(b) cererea pentru nlocuirea unui certiicat pierdut sau distrus se
ace n scris ctre (Departamentul transporturilor), Department o
Transportation, Federal Aviation Administration, Airman
Certiication Branch (Administratia aviatiei ederale, Filiala
certiicri piloti), P.O. Bo 2582, Olahoma Cit, O 73125.
Scrisoarea trebuie
(1) S contin numele pe care a ost eliberat certiicatul, adresa
de corespondent (incluznd codul), numrul de securitate
social (dac eist), si data si locul nasterii posesorului
certiicatului, precum si orice inormatie reeritoare la gradul,
numrul si data eliberrii certiicatului precum si evalurile
continute; si
(2) S ie nsotit de un cec sau ordin bancar pentru plata a 2
USD, care se achit la Administratia Aviatiei ederale.
(c) Cererea pentru nlocuirea certiicatului medical pierdut sau
distrus se ace prin scrisoare ctre Departamentul transporturilor,
Department o Transportation, Federal Aviation Administration,
Airman Certiication Branch (Administratia aviatiei ederale,
Filiala certiicri piloti), P.O. Bo 2582, Olahoma Cit, O
73125 si nsotit de un cec sau ordin bancar pentru plata a 2
USD.
(d) Persoana al crei certiicat eliberat conorm acestei prti sau
al crei certiicat medical sau ambele au ost pierdute poate
obtine o telegram de la FAA n care se conirm c acestea
certiicate au ost eliberate. Telegrama poate i considerat ca un
certiicat pentru o perioad care nu depseste 6 de zile n care se
asteapt primirea unui certiicat n duplicat conorm paragraului
(b) sau (c) din aceast sectiune, n cazul n care nu a nstiintat c
certiicatul a ost revocat sau suspendat. Cererea pentru o astel
de telegram se poate ace prin telegram prepltit n care se
anunt data la care sa cerut duplicatul certiicatului sau
trimiterea unei cereri pentru eliberarea duplicatului mpreun cu
un ordin de plat pentru suma necesar. Cererea pentru un
certiicat prin telegra trebuie trimis la oiciul indicat n
paragraul (b) sau (c) din aceast sectiune. Totusi, cererea pentru
ambele certiicate n acelasi timp trebuie trimis la oiciul
mentionat n paragraul (b) din aceast sectiune.
SECIUNEA 65-17 TESTE: PROCEDUR ENERAL
(a) Testele din aceast sectiune sau n aceast parte se dau la
anumite date si n anumite locuri si de ctre persoane desemnate
de ctre Administrator.
(b) Nota minim de trecere pentru iecare test este 7.
SECIUNEA 65.1 TESTE SCRISE: COPIATUL SAU
PURTAREA NEAUTORIZAT
(a) Cu eceptia autorizrii din partea Administratorului, nicio
persoan nu trebuie
(1) S copieze sau intentionat ssi ndrepte privirea de pe testul
scris conorm acestei prti;
(2) S dea altcuiva sau s primeasc de la altcineva o parte a
testului sau s copieze testul;
(3) S oere ajutor la acel test sau s primeasc ajutor de la orice
persoan n timpul perioadei de testare;
(4) S dea testul n numele altei persoane;
(5) S utilizeze orice material sau ajutor n timpul testrii; sau
(6) In mod intentionat s cauzeze, s ajute sau s participe la acte
interzise prin acest paragra.
(b) Nicio persoan care comite un act interzis conorm
paragraului (a) din aceast sectiune nu este eligibil pentru
certiicatul de pilot sau instructor de zbor, sau pentru evaluri pe
o perioad de 1 an de la data comiterii acelui act. In plus,
comiterea acelui act st la baza pentru suspendarea sau revocarea
oricrui certiicat de pilot sau instructor la sol sau evaluare
detinut de acea persoan.
SECIUNEA 65.19 RETESTAREA DUP PICAREA
TESTULUI
Aplicantul pentru testul oral, scris sau practic pentru eliberarea
unui certiicat sau unei evaluri sau pentru alte evaluri conorm
acestei prti poate ace cere pentru o nou testare
(a) dup 3 de zile de la data nereusitei la test; sau
(b) nainte ca 3 de zile s epire dac aplicantul prezint o
declaratie semnat de ctre un pilot care detine certiicatul si
evaluarea cerut si de aplicant, prin care certiic c pilotul ia
dat aplicantului instructiuni n plus pentru iecare subiect picat si
pilotul consider c aplicantul este pregtit de testare.
SECIUNEA 65.2 CERERI CERTIFICATE 1URNAL DE
BORD RAPOARTE SI NREISTRRI: FALSIFICARE
REPRODUCERE SAU MODIFICARE
(a) nicio persoan nu trebuie s ac
(1) Declaratii raudulente sau intentionat alse pe o cerere pentru
un certiicat sau evaluare conorm acestei prti;
(2) nscrieri raudulente sau alse n jurnalele de bord,
nregistrrile sau rapoartele care sunt cerute a i pstrate, cute
sau utilizate pentru a arta conormitatea cu orice cerint pentru
orice certiicat sau evaluare conorm acestei prti;
(3) Orice reproducere, n scop raudulent a oricrui certiicat sau
evaluare conorm acestei prti; sau
(4) Orice modiicare a vreunui certiicat sau evaluare conorm
acestei prti.
(b) Comiterea de ctre orice persoan a unui act interzis conorm
paragraului (a) din aceast sectiune sta la baza suspendrii sau
revocrii oricrui tip de certiicat sau evaluare de pilot sau
instructor la sol detinut de acea persoan.
SECIUNEA 65.21 SCIMBARE DE ADRES
n termen de 3 de zile de la data schimbrii adresei de
corespondente, posesorul certiicatului eliberat conorm acestei
prti va nstiinta noua adres la Departamentul transporturilor),
Department o Transportation, Federal Aviation Administration,
Airman Certiication Branch (Administratia aviatiei ederale,
Filiala certiicri piloti), P.O. Bo 2582, Olahoma Cit, O
73125.
n 3 de zile de la orice schimbare n adresa de corespondent,
posesorul certiicatului eliberat conorm acestei prti va nstiinta
(Departamentul transporturilor), Department o Transportation,
Federal Aviation Administration, Airman Certiication Branch
(Administratia aviatiei ederale, Filiala certiicri piloti), P.O.
Bo 2582, Olahoma Cit, O 73125 n scris despre noua
adres.
SECIUNEA 65.111 CERTIFICATUL CERUT
(a) Nicio persoan nu poate mpacheta, ntretine sau s modiice
parasutele personale pentru utilizarea n cazuri de urgent n
legtur cu aparatul de zbor civil al Statelor Unite (incluznd si
parasuta de rezerv a sistemului cu dou parasute care s ie
utilizat intentionat pentru salturi) dac acea persoan nu detine
un certiicat valabil corespunztor si evaluare eliberat conorm
acestei subprti si s ie n conormitate cu sectiunile 65.127
pn la 65.133.
(b) Nicio persoan nu poate mpacheta, ntretine sau s modiice
parasuta unui sistem cu dou parasute care s ie utilizat
intentionat pentru salturi n legtur cu un aparat de zbor civil al
Statelor Unite dac acea persoan
(1) Nu are un certiicat valabil corespunztor eliberat conorm
acestei subprti;
(2) Nu este sub supravegherea unui pliori de parasute autorizat
(3) Nu este persoana care ace urmtorul salt cu acea parasut n
conormitate cu sectiunea 15.43(a) din acest capitol; sau
(4) Nu este parasutistul la comand care eectueaz urmtrul salt
cu acea parasut n tandem conorm sectiunii 15.45(b)(1) din
acest capitol.
(c) Orice persoan care detine un certiicat de pliori de parasute l
va prezenta pentru inspectie la cererea Administratorului sau a
unui reprezentant autorizat al comisiei Sigurantei Transportului
national, sau a oricrui oiter ederal, statal sau local.
(d) Conorm acestei prti se elibereaz urmtoarele certiicate de
pliori de parasute:
(1) Senior pliori de parasute.
(2) Master pliori de parasute
(e) Sectiunile 65.127 pn la 65.133 nu se reer la ambalarea,
ntretinerea sau modiicarea parasutelor pentru utilizarea ortelor
armate.
SECIUNEA 65.113 ELIIBILITATE
CERINE: ENERALITI
(a) pentru a i eligibil pentru certiicatul de pliori de parasute o
persoan trebuie
(1) S aib cel putin 18 ani;
(2) S poat citi, scrie, vorbi si ntelege limba englez sau, n
cazul unui cettean din Puerto ico, sau a unei persoane care este
angajat naara Statelor Unite de ctre o companie aerian si
care nu ndeplineste cerintele, i se elibereaz un certiicat care
este valabil numai n Puerto ico sau n timpul ct este angajat
naara Statelor unite de ctre acea companie aerian, dac este
cazul; si
(3) ndeplineste cerintele sectiunilor acestei subprti care se
aplic certiicatului si a evalurii de care are nevoie.
(b) Cu eceptia certiicatului de master pliori de parasute, un
certiicat de pliori de parasute care a ost eliberat nainte si era
valabil la 31 octombrie 1962, este egal cu certiicatul de senior
pliori de parasute si poate i schimbat cu un astel de certiicat
corespunztor.
SECIUNEA 65.115 CERTIFICAT DE SENIOR PLIORI DE
PARASUTE: EXPERIEN CUNOSTINE SI
NDEMNARE
Eceptie, asa cum prevede sectiunea 65.117, aplicantul pentru
certiicatul de senior pliori de parasute. Trebuie
(a) S prezinte documente satisctoare Administratorului n
care s se arate c a mpachetat cel putin 2 de parasute din
iecare tip pentru care cere evaluare, n conormitate cu
instructiunile productorului si sub supravegherea unui plior de
parasute certiicat pentru acel tip sau a unei persoane care detine
o evaluare militar corespunztoare;
(b) S ie admis la un test scris reeritor la parasutele uzuale si
anume
(1) Constructia, ambalarea si ntretinerea acestora;
(2) Instructiunile productorului;
(3) egulamentele din aceast subparte; si
(c) S ie admis la un test oral si practic n care si demonstreaz
abilitatea de a mpacheta si ntretine cel putin un tip de parasute
uzuale, corespunztoare tipului de evaluare dorit.
SECIUNEA 65.117 PLIORI MILITARI SAU FOSTI
PLIORI MILITARI: REULA DE CERTIFICARE
SPECIAL
n locul procedurii din sectiunea 65.115, aplicantul pentru
certiicatul de senior pliori de parasute are dreptul la acesta dac
este admis la un test scris despre regulamentele din aceast sub
parte si prezint documente satisctoare c
(a) Este membru sau angajat civil al Fortelor Armate a Statelor
Unite, este angajat civil a unei orte armate dintro tar strin
sau n ultimele 12 luni a ost eliberat din unctiile stipulate n
acest paragra n mod onorabil;
(b) Este sau a ost n ultimele 12 luni nainte de aplicare plior de
parasute n acea Fort Armat; si
(c) Are eperienta cerut de sectiunea 65.115(a)
SECIUNEA 65.119 CERTIFICATUL DE MASTER PLIOR
DE PARASUTE: EXPERIEN CUNOSTINE SI
NDEMNARE
Aplicantul pentru certiicatul de master plior de parasute trebuie
s ndeplineasc urmtoarele cerinte:
(a) S prezinte documente satisctoare Administratorului c are
cel putin 3 ani de eperient ca plior de parasute si a mpachetat
cu succes cel putin 1 de parasute iecare de ambele tipuri de
parasute uzuale, n conormitate cu instructiunile productorului
(1) Sub supravegherea unui senior plior de parasute certiicat si
evaluat corespunztor; sau
(2) Sub supravegherea unui senior plior de parasute certiicat si
evaluat corespunztor sau a unei persoane care detine evaluri
militare corespunztoare. Aplicantul poate combina eperienta
speciicat n paragraele
(a) (1) si (2) din aceast sectiune pentru a ndeplini cerintele
acestui paragra.
(b) Dac aplicantul nu este posesorul unui certiicat de senior
plior de parasute, nu a ost admis la testul scris reeritor la
parasutele de uz comun pe teme ca
(1) Constructia, ambalarea si ntretinerea acestora;
(2) Instructiunile productorului;
(3) egulamentele din aceast subparte.
(c) S ie admis la un test oral si practic artndusi abilitatea de
a mpacheta si de a ntretine dou tipuri de parasute uzuale,
corespunztoare tipului de evaluri dorite.
SECIUNEA 65.121 TIPUL DE CALIFICARE-EVALUARE
(a) In aceast subparte sunt eliberate urmtoarele tipuri de
evaluare:
(1) Seat sezut
(2) Bac spate
(3) Chest piept
(4) ap poala
(b) Posesorul unui certiicat de plior de parasute care se caliic
pentru certiicatul de master plior de parasute are dreptul de a i se
nota pe certiicatul de master plior de parasute evalurile care au
ost pe certiicatul de senior plior de parasute.
SECIUNEA 65.123 TIPURI DE EVALURI
ADIIONALE: CERINE
Un plior de parasute certiicat care aplic pentru tipuri de
evaluri n plus trebuie
(a) S prezinte documente satisctoare Administratorului c a
mpachetat cel putin 2 de parasute de tipul pentru care doreste
evaluarea n conormitate cu instructiunile productorului si sub
supravegherea unui plior de parasute certiicat care detine acelasi
tip de evaluare sau a unei persoane care detine o evaluare militar
corespunztoare; si
(b) S ie declarat admis la testul practic de ctre Administrator,
artndusi abilitatea de a mpacheta si de a ntretine tipul de
parasut pentru care doreste s ie evaluat.
SECIUNEA 65.125 CERTIFICATE: PRIVILEII
(a) Un plior de parasute senior certiicat poate
(1) S mpacheteze sau s ntretin (cu eceptia reparatiilor
majore) orice tip de parasut pentru care este evaluat; si
(2) S supervizeze alte persoane la mpachetat orice tip de
parasute pentru care acea persoan a ost evaluat n conormitate
cu sectiunea 15.43(a) sau sectiunea 15.45 (b)(1) din acest
capitol.
(b) Un plior de parasute senior certiicat poate
(1) S mpacheteze, ntretin sau s modiice orice tip de parasut
pentru care este evaluat; si
(2) S supervizeze alte persoane la mpachetare, ntretinere sau
modiicarea tipului de parasut pentru care plior de parasute este
evaluat n concordant cu Sectiunea 15.43 (a) sau sectiunea
15.45 (b)(1) din acest capitol.
(c) Un plior de parasute certiicat nu trebuie s ndeplineasc
cerintele sectiunilor 65.127 pn la 65.133 (n legtur cu
echipamentele, standardele de perormant, recorduri, eperient
recent) pentru mpachetarea, ntretinerea sau modiicarea (dac
se autorizeaz) parasutei principale din echipamentul cu dou
parasute care se utilizeaz la salturile intentionate.
SECIUNEA 65.127 ECIPAMENT
Niciun plior de parasute certiicat nu poate ace uz de acest
certiicat dac nu are cel putin aceste echipamente la el:
(a) O mas neted de cel putin trei picioare de lat si 4 de
picioare de lung.
(b) ncpere potrivit care este nclzit, iluminat si ventilat
corespunztor pentru uscarea si aerisirea parasutelor.
(c) Destule unelte pentru mpachetat si alte echipamente pentru
mpachetarea si ntretinerea tipurilor de parasute pe care le are n
ntretinere.
(d) ncperi adecvate pentru asi ndeplini datoriile si pentru a
proteja uneltele si echipamentul.
SECIUNEA 65.129 STANDARDE DE PERFORMAN
Niciun plior de parasute certiicat nu poate
(a) S mpacheteze, s ntretin sau s modiice orice parasut
dac nu este evaluat pentru acel tip;
(b) S mpacheteze o parasut care nu este sigur pentru cazurile
de urgent;
(c) S mpacheteze o parasut care nu sa uscat si nu sa aerisit
complet;
(d) S modiice o parasut ntrun mod care nu este autorizat
speciic de ctre Administrator sau de ctre productor;
(e) S mpacheteze, s ntretin sau s modiice o parasut ntrun
mod care se ndeprteaz de procedurile aprobate de ctre
Administrator sau de ctre productorul parasutei; sau
() S ac uz de privilegiile date de certiicatul si evaluarea sa
dac nu ntelege instructiunile productorului pentru operatiunea
de eecutat si
(1) nu sia eectuat obligatiile date de acest certiicat cel putin
timp de 9 de zile n ultimele 12 luni; sau
(2) nu a artat Administratorului c este capabil s eectueze
aceste datorii.
SECIUNEA 65.131 NREISTRRI
(a) Fiecare plior de parasute certiicat va tine un registru al
mpachetrii, ntretinerii si modiicri parasutelor eectuate de el
sau supravegheate de el. In acel registru va scrie, reeritor la
iecare parasut
(1) Tipul si marca parasutei;
(2) Numrul de serie;
(3) Numele si adresa proprietarului;
(4) Tipul si gradul de munc eectuat;
(5) data la care si locul n care sa eectuat lucrarea; si
(6) ezultatele testelor de aruncare (drop tests) eectuate cu
parasuta.
(b) Fiecare persoan care tine un registru conorm paragraului
(a) din aceast sectiune va tine acest registru cel putin 2 ani de la
data la care a ost ntocmit.
(c) Fiecare plior de parasute certiicat care mpacheteaz o
parasut va scrie n registrul de mpachetare atasat parasutei, data
si locul mpachetrii si nscrierea oricror deecte pe care lea
gsit la inspectie. a trebui s semneze acel registru cu numele
su si numrul certiicatului detinut.
SECIUNEA 65.133 SIILIU
Fiecare plior de parasute certiicat trebuie s detin un sigiliu cu
o marc identiicabil dat de Administrator, precum si de un
cleste de plumbuit. Dup mpachetarea unei parasute va sigila
ambalajul cu sigilul su n conormitate cu recomandrile
productorului pentru acel tip de parasut.

Sectiunea 9-1 Regulamentele Aviatiei Federale... Continuare
Subcapitolul F- Trafic Aerian si
Reguli generale de operare
PARTEA 91 REULI
ENERALE DE OPERARE
SI DE ZBOR
Sursa. Registrul nr. 18334, 54 FR 34292, 18 august 1989, numai
aac nu e notat altfel
(a) Eceptie asa cum este stipulat n paragraele (b) si (c) din
aceste sectiune si sectiunile 91.71 si 91.73, aceast parte
prescrie regulile care guverneaz operarea unui aparat de zbor
(altele dect baloane ancorate, zmee, rachete r om la bord, si
baloane libere r om la bord, care sunt descrise la partea 11
din acest capitol precum si vehicule ultrausoare conduse n
conormitate cu partea 13 din acest capitol) din Statele Unite,
incluznd apele pe o distant de trei mile nautice de la Coasta
Statelor unite.
(b) Fiecare persoan care conduce un aparat de zbor ntrun
spatiu aerian deasupra apelor ntre 3 si 12 mile marine de Statele
Unite va respecta sectiunile 91.1 pn la 91.21, sectiunile 91.11
pn la 91.143, sectiunile 91.151 pn la 91.159, sectiunile
91.167 pn la 91.193, sectiunile 91.23 pn la 91.25,
sectiunile 91.29 pn la 91.217, sectiunile 91.221, sectiunea
91.33, pn la 91.319, sectiunea 91.323, sectiunea 91.65,
sectiunea 91.69, sectiunile 91.73 pn la 91.715 si 91.93.
(c) Aceast parte se aplic iecrei persoane la bordul unui aparat
de zbor care este condus conorm acestei prti, numai dac nu se
speciic altel.
SECIUNEA 91.3 RESPONSABILITATEA SI
AUTORITATEA PILOTULUI LA COMAND
(a) Pilotul la comanda unui aparat de zbor este responsabil direct
pentru si este autoritatea inal pentru conducerea unui aparat de
zbor.
(b) Pentru urgenta n zbor care cere actiunea imediat pilotul la
comand se poate abate de la orice regul din aceast parte n
unctie de urgenta creat.
(c) Fiecare pilot la comand care se abate de la o regul din
paragraul (b) din aceast sectiune, la cererea Administratorului,
va ace un raport scris despre acea abatere sil va trimite
Administratorului.
SECIUNEA 91.5 PILOTUL LA COMANDA UNUI
APARAT DE ZBOR CARE CEE MAI MULT DE UN PILOT
Niciun pilot nu poate conduce un aparat de zbor care este
autorizat pentru mai mult de un pilot numai n cazul n care
pilotul ndeplineste cerintele sectiunii 61.58 din acest capitol.
SECIUNEA 91.7 NAVIABILITATEA UNUI APARAT DE
ZBOR CIVIL
(a) Nicio persoan nu poate conduce un aparat de zbor civil dac
nu este ntro capacitate bun de zbor.
(b) Pilotul la comand a unui aparat de zbor civil este responsabil
pentru a determina dac aparatul de zbor este n stare bun pentru
zborul n sigurant. Pilotul la comand va ntrerupe zborul dac
se ntmpl vreo problem mecanic, electric sau de structur.
SECIUNEA 91.11 INTERZICEREA AMESTECULUI CU
MEMBRII ECIPA1ULUI
Nicio persoan nu trebuie s atace, s ameninte, s intimideze sau
s se amestece cu membri echipajului n timpul eercitrii
ndatoririlor acestora la bordul unu aparat de zbor.
SECIUNEA 91.13 OPERAIE NELI1ENT SAU
IMPRUDENT
(a) Operatiunile aparatului de zbor n scopul navigrii aeriene.
Nicio persoan nu poate conduce un aparat de zbor ntrun mod
neglijent sau imprudent ca s pun n pericol viata sau
proprietatea persoanelor.
(b) Operatiunile aparatului de zbor altele dect cele eectuate n
scopul navigrii aeriene. Nicio persoan nu poate conduce un
aparat de zbor n alt scop dect cel al navigatiei n nicio parte a
supraetei aeroportului utilizat de aparatul de zbor pentru comert
pe calea aerului (incluznd zonele utilizate de acele aparate de
zbor pentru primirea sau descrcarea persoanelor sau cargo
urilor) ntrun mod neglijent sau imprudent ca s pun n pericol
viata sau proprietatea omului.
SECIUNEA 91.15 ARUNCAREA OBIECTELOR
Niciun pilot la comand al unui aparat de zbor civil nu va permite
aruncarea niciunui obiect dintrun aparat de zbor n zbor care
poate crea pericole pentru persoane sau proprietti. Totusi,
aceast sectiune nu interzice aruncarea obiectelor dac se iau
precautii rezonabile pentru a evita rnirea sau stricarea
persoanelor sau a propriettilor.
SECIUNEA 91.17 ALCOOL SAU DROURI
(a) Nicio persoan nu poate i sau dori s ie membru al
echipajului de pe un aparat de zbor civil
(1) Timp de 8 ore dup consumarea de buturi alcoolice;
(2) Sub inluenta alcoolului;
(3) Cnd oloseste medicamente care aecteaz aculttile acelei
persoane n orice mod contrar sigurantei; sau
(4) cnd are alcoolemia n snge .4.
(b) Cu eceptia urgentelor, niciun pilot de pe un aparat de zbor
civil poate s permit unei persoane care pare intoicat cu sau
demonstreaz prin indicatiile izice c este sub inluenta
drogurilor (cu eceptia unui pacient medical sub tratament si
ngrijit adecvat) s urce n aparatul de zbor.
(c) Membrul echipajului va ace urmtoarele:
(1) a cererea unui oiter de politie va testa alcoolemia din snge
cnd
SECIUNEA 9-1 REULAMENTELE AVIAIEI
FEDERALE ... CONTINUARE
(i) Oiterul de politie este autorizat de legile statale sau locale s
eectueze testul sau s ac altcineva testul; si
(ii) Oiterul de politie cere supunerea la test pentru a investiga o
suspectare de violare a legi statale sau locale care guverneaz
acelasi comportament sau un comportament similar interzis de
paragraul (a)(1), (a) (2) sau (a)(4) din aceast sectiune.
(2) Oricnd Administratorul are o baz rezonabil s cread c o
persoan a violat paragraul (a)(1), (a) (2) sau (a)(4) din aceast
sectiune, acea persoan, la cererea Administratorului, i va
urniza sau va autoriza orice clinic, spital, doctor sau alte
persoane s dea Administratorului rezultatele iecrui test cut n
4 ore dup ce a ost sau a avut intentia s ac parte din membrii
echipajului indicnd alcoolemie n snge.
(d) Ori de cte ori Administratorul are o baz rezonabil s
cread c acea persoan a violat paragraul (a)(3) din aceast
sectiune , acea persoan, la cererea Administratorului i va
urniza sau va autoriza orice clinic, spital, doctor sau alte
persoane s dea Administratorului rezultatele iecrui test cut n
4 ore dup ce a ost sau a avut intentia s ac parte din membrii
echipajului indicnd alcoolemie n snge.
(e) Orice inormatie despre test care este obtinut de ctre
Administrator conorm paragraelor (c) sau (d) din aceast
sectiune poate i evaluat pentru a determina caliicrile
persoanei pentru orice certiicat de pilot sau posibilele violri ale
acestui capitol si va putea i olosit ca prob n orice proceduri
legale conorm sectiunii 62, 69 sau 91 a egii Aviatiei
ederale din 1958.
SECIUNEA 91.19 DEINEREA DROURILOR
NARCOTICE MARI1UANA SI A MEDICAMENTELOR
SAU A SUBSTANELOR SEDATIVE SAU STIMULANTE
(a) Eceptie asa cum este stipulat n paragraul (b) din aceast
sectiune, nicio persoan nu poate conduce un aparat de zbor civil
n Statele Unite dac stie c n aparatul de zbor eist droguri
narcotice, marijuana si medicamente sau substante sedative sau
stimulante asa cum este deinit n statutele ederale sau statale.
(b) Paragraul (a) din aceast sectiune nu se aplic transportului
de droguri narcotice, marijuana si medicamente sau substante
sedative sau stimulante autorizate de sau sub statutul ederal sau
statal sau de ctre oricare agentie statal sau ederal.
Sursa. Registrul nr. 18334, 54 FR 34294, 18 august 1989, numai
aac nu e notat altfel
Aceast subparte descrie regulile care guverneaz conducerea
unui aparat de zbor pe teritoriul Statelor unite si pe o supraat de
12 mile marine de la coasta Statelor unite.
SECIUNEA 91.13 ACIUNEA NAINTE DE ZBOR
Fiecare pilot la comand, nainte de a ncepe un zbor se va
amiliariza cu toate inormatiile reeritoare la acel zbor. Aceste
inormatii trebuie s includ
(a) Pentru un zbor pentru IF sau nu n vecintatea unui aeroport,
rapoarte meteo si prognoz meteo, cerinte reeritoare la
combustibil, alternative la ndemn dac nu se poate urmri
planul de zbor precum si orice ntrziere despre care a ost stuit
pilotul de ctre ATC;
(b) Pentru orice zbor, lungimi de pist la aeroporturi sau utilizri
intentionate, si urmtoarele inormatii despre distanta de decolare
si aterizare:
(1) Pentru orice aparat de zbor civil pentru care se cere un
manual autorizat de avion sau de zbor cu rotocrat(aparat cu
rotor) continnd distantele de decolare si aterizare, distantele de
decolare si aterizare din acele manuale; si
(2) Pentru aparatul civil altul dect cele speciicate la paragraul
(b)(1) din aceast sectiune, orice alt inormatie de ncredere
corespunztoare aparatului de zbor, n legtur cu perormanta
acestuia conorm valorilor pantei pistei si a ridicrii aeroportului,
a masei brute a aparatului de zbor si a valorilor vntului si
temperaturii.
SECIUNEA 91.17 UTILIZAREA CENTURILOR DE
SIURAN A ARNASAMENTULUI PE UMERI SI
SISTEMELE DE PRINDERE LA COPII
(a) Dac Administratorul nu autorizeaz altel
(1) Niciun pilot nu poate decola cu un aparat de zbor civil
nregistrat n Statele Unite (cu eceptia unui balon liber care are
cos sau gondol, sau dirijabil de tipul autorizat nainte de 2
noiembrie 1987) numai dac pilotul la comanda acelui aparat de
zbor se asigur c iecare persoan de la bord este inormat cum
ssi strng si ssi destrng centura de sigurant si dac sunt
instalate, hamurile de la umeri.
(2) Niciun pilot nu poate s miste s decoleze sau s aterizeze cu
un aparat de zbor civil nregistrat n Statele Unite (cu eceptia
unui balon liber care are cos sau gondol, sau dirijabil de tipul
autorizat nainte de 2 noiembrie 1987) numai dac pilotul la
comanda acelui aparat de zbor se asigur c iecare persoan de
la bord este inormat cum ssi strng centura de sigurant si
dac sunt instalate, hamurile de la umeri.
(3) Eceptie asa cum este stipulat n acest paragra iecare
persoan la bordul unui aparat de zbor civil nregistrat n Statele
Unite (cu eceptia unui balon liber care are cos sau gondol, sau
dirijabil de tipul autorizat nainte de 2 noiembrie 1987) trebuie s
ocupe un loc autorizat sau cal cu centur de sigurant dac sunt
instalate, hamuri de la umeri instalate adecvat n timpul miscrii
pe supraat, decolrii si aterizrii. Pentru operatiunile cu
hidroavionul si rotocrat cu echipament de plutire , n perioada
miscrii pe supraat persoana care mpinge hidroavionul sau
rotocratul de la docuri nu trebuie s ndeplineasc cerintele
pentru centura de sigurant. Fr a lua n considerare cerintele de
mai sus din acest paragra, o persoan trebuie
(i) S ie tint de un adult care ocup un loc autorizat sau n cal,
cu conditia ca acea persoan care este tinut s nu i mplinit 2
ani si nu ocup sau nu oloseste alt dispozitiv de prindere;
(ii) S utilizeze planseul aparatului de zbor ca loc de sezut, numai
dac persoana este la bord cu scopul practicrii parasutismului;
SECIUNEA 91.111 CONDUCEREA LN ALT APARAT
DE ZBOR
(a) Nicio persoan nu poate conduce un aparat de zbor asa de
aproape de altul ca s creeze pericolul unei ciocniri.
(b) Nicio persoan nu poate conduce un aparat de zbor n
ormatie de zbor cu eceptia aranjamentului cu pilotul la
comand a iecrui aparat de zbor din ormatie.
(c) Nicio persoan nu poate conduce un aparat de zbor care duce
pasageri pentru angajare, n zbor n ormatie.
SECIUNEA 91.113 PRIORITATE: EXCEPIE
OPERAIUNILE PE AP
(a) Inaplicabilitate. Aceast sectiune nu se aplic conducerii unui
aparat de zbor pe ap.
(b) eneralitti. Cnd conditiile meteorologice permit, r a tine
cont de vreme operatia de zbor este condus de regulile de
instrumentelor de zbor sau a regulilor vizuale de zbor, cei care
conduc aparatele de zbor trebuie s ie vigilenti astel nct s
vad si s evite alte aparate de zbor. Cnd o regul din aceast
sectiune d prioritate altui aparat de zbor, pilotul va da prioritate
acelui aparat de zbor si nu va trece peste, pe sub sau n ata
acestuia numai dac nu se speciic clar.
(c) In situatii de criz. Un aparat de zbor n situatie de criz are
prioritate n ata tuturora.
(d) Convergent. Cnd aparate de zbor de aceeasi categorie se
ntlnesc la aproimativ la aceeasi altitudine (cu eceptia capului
nainte sau aproape asa), aparatul de zbor din dreapta celuilalt are
prioritate. Dac aparatele de zbor sunt de categorii dierite
(1) Balonul are prioritate at de orice alt categorie de aparat de
zbor;
(2) Planorul are prioritate at de dirijabile, aeroplane sau
rotocrat; si
(3) Dirijabilul are prioritate at de un aeroplan sau rotocrat.
Totusi aparatul de zbor care trage dup el sau care alimenteaz cu
combustibil alt aparat de zbor are prioritate at de toate celelalte
aparatele de zbor cu motor.
(e) Apropierea cu capul nainte. Cnd dou aparate de zbor se
apropie unul de altul cu capul nainte , sau aproape asa, iecare
pilot de la iecare aparat de zbor va devia cursul spre dreapta.
() Depsire. Fiecare aparat care este depsit are prioritate si
iecare pilot al unui aparat depsit va devia cursul spre dreapta
pentru trece r incidente.
(g) Aterizare. Aparatul de zbor, la apropierea inal pentru
aterizare sau la aterizare are prioritate at de alte aparate de zbor
n zbor sau care opereaz la supraat, cu eceptia ca acestea s
nu proite de aceast regul s orteze un aparat de zbor s ias
de pe supraata de pist care a aterizat deja si este pe cale s ac
loc unui aparat de zbor pentru apropierea inal. Cnd dou sau
mai multe aparate de zbor se apropie de aeroport n scopul
aterizrii, aparatul de zbor de la altitudinea mai joas are
prioritate, dar nu va proita de aceast regul s intre n ata altuia
care este pe punctul de a ateriza sau s depseasc acel aparat de
zbor.
SECIUNEA 91.119 ALTITUDINILE DE SIURAN
MINIM: ENERALITI
Eceptie cnd e necesar pentru decolare sau aterizare, nicio
persoan nu poate conduce un aparat de zbor sub urmtoarele
altitudini:
(a) Oriunde. a o altitudine care permite, dac se stric un motor
aterizarea de urgent r pericole pentru persoane sau
propriettile de la supraat.
(b) Deasupra zonelor congestionate. Deasupra unei zone
congestionate dintrun oras sau asezare uman, sau deasupra
oricrui ansamblu de oameni n aer liber, la altitudinea de peste
1. de picioare deasupra celui mai nalt obstacol cu raza
orizontal de 2. de picioare a aparatului de zbor.
(c) Peste alte zone dect cele congestionate. Altitudine de 5 de
picioare deasupra supraetei cu eceptia zonei de peste ap sau a
zonelor putin populate. n astel de cazuri aparatul de zbor nu
poate i condus mai aproape de 5 de picioare de orice
persoan, vas, vehicul sau structur.
(d) Elicoptere. Elicopterele pot i conduse la mai putin dect
minimum prescris n paragraul (b) si (c) din aceast sectiune
dac conducerea sa se ac r pericol pentru persoane sau
proprietti de la supraat. Pe lng aceasta, iecare persoan
alat la conducerea unui elicopter va respecta rutele si
altitudinile speciice pentru elicoptere de ctre Administrator.
SECIUNEA 91.126 CONDUCEREA PE SAU N
VECINTATEA UNUI AEROPORT N SPAIUL AERIAN
DE RADUL
(a) eneralitti Dac nu se cere sau nu se autorizeaz altel,
iecare persoan care conduce un aparat de zbor sau n
vecintatea a unui aeroport dintro zon de gradul trebuie s
respecte cerintele din aceast sectiune.
(b) Directia ntoarcerilor. Cnd se apropie de terenul de aterizare
al unui aeroport r turn de control, ntro zon de zbor de
gradul
(1) Fiecare pilot al aparatului de zbor trebuie s ac toate
ntoarcerile aparatului de zbor ctre stnga numai dac aeroportul
nu are n dotare semnale luminoase sau marcaje vizuale care s
indice c ntoarcerile trebuie eectuate ctre dreapta, n care caz
pilotul trebuie s eectueze toate ntoarcerile ctre dreapta; si
(2) Fiecare pilot de elicopter trebuie s evite traicul aparatelor de
zbor cu aripi ie.
(c) Setri lapsuri. Eceptie atunci cnd este necesar pentru
antrenament sau certiicare, pilotul la comand a unui aparat de
zbor civil cu turbojet trebuie s utilizeze, ca asezare inal a
lapsurilor, setarea minim a lapsurilor de aterizare autorizat,
indicat n inormatiile asupra perormantei aprobate din
Manualul zborului cu avionul, n conditii aplicabile. Totusi,
iecare pilot la comand detine autoritatea inal precum si
responsabilitatea pentru conducerea n sigurant a avionului, si
poate s utilizeze o setare dierit a lapsurilor pentru acel avion
dac pilotul crede c este necesar pentru sigurant.
(d) Comunicarea cu turnurile de control. Dac nu se autorizeaz
altel sau nu se cere de ctre ATC, nicio persoan nu poate
conduce un aparat de zbor, ctre, de la, printrun sau ntrun
aeroport cu turn de control dac nu se comunic prin statii de
emisie receptie ntre aparatul de zbor si turn. Comunicatiile
trebuie stabilite nainte cu 4 mile marine de aeroport pn la
2.5 picioare A inclus. Totusi, dac statia radio se stric n
timpul zborului, pilotul la comand poate conduce aparatul de
zbor si poate ateriza dac conditiile meteorologice sunt la sau
peste minimele F, contactul vizual cu turnul se mentine si se
primeste permisiune de a ateriza. Dac aparatul radio se stric n
zbor sub IF, pilotul trebuie s respecte sectiunea 91.185.
SECIUNEA 91.127 CONDUCEREA PE SAU N
VECINTATEA UNUI AEROPORT N ZONA DE ZBOR
CLASA E
(a) Dac partea 93 din acest capitol nu cere altceva sau dac ATC
care are jurisdictia asupra spatiului aerian de gradul E nu cere sau
autorizeaz altel, iecare persoan care conduce un aparat de
zbor pe sau n vecintatea unui aeroport ntro zon de gradul E
trebuie s respecte cerintele sectiunii 91.126.
(b) Plecri. Fiecare pilot de aparat de zbor trebuie s respecte
sabloanele de traic stabilite de acel aeroport n partea 93 din
acest capitol.
(c) Comunicarea cu turnurile de control. Dac ATC nu
autorizeaz sau nu cere altel, nicio persoan nu poate conduce
un aparat de zbor, ctre, de la, printrun sau ntrun aeroport cu
turn de control dac nu se comunic prin statii de emisie receptie
ntre aparatul de zbor si turn. Comunicatiile trebuie stabilite
nainte cu 4 mile marine de aeroport pn la 2.5 picioare A
inclus. Totusi, dac statia radio se stric n timpul zborului,
pilotul la comand poate conduce aparatul de zbor si poate
ateriza dac conditiile meteorologice sunt la sau peste minimele
F, contactul vizual cu turnul se mentine si se primeste
permisiune de a ateriza. Dac aparatul radio se stric n zbor sub
IF, pilotul trebuie s respecte sectiunea 91.185.
SECIUNEA 91.151 ERINE DE COMBUSTIBIL PENTRU
ZBORURILE N CONDIII VFR
(a) Nicio persoan nu poate ncepe un zbor ntrun avion n
conditii F dac (lund n considerare vntul si conditiile de
vreme) nu are destul combustibil pentru a zbura pn la primul
punct de aterizare si presupunnd viteza de croazier
(1) Pe timpul zilei, s mai zboare nc cel putin 3 de minute; sau
(2) Pe timp de noapte s mai zboare nc cel putin 45 de minute.
(b) Nicio persoan nu poate ncepe un zbor ntrun rotocrat n
conditii F dac (lund n considerare vntul si conditiile de
vreme) nu are destul combustibil pentru a zbura pn la primul
punct de aterizare si presupunnd viteza de croazier si nc cel
putin 2 de minute.
SECIUNEA 91.155 MINIMELE VFR DE BAZ
(a) Cu eceptia paragraului (b) din aceast sectiune si sectiunii
91.157, nicio persoan nu poate conduce un aparat de zbor n
conditii F cnd vizibilitatea de zbor este mai mic sau la o
distant de nori care este mai mic dect cea prescris pentru
acea altitudine si pentru gradul spatiului aerian din urmtorul
tabel;
Distanta de spatiul
aerrian
Vizibilitatea de
zbor
Nori
Clasa A Nu se aplic Nu se aplic
Clasa B 3 mile engleze Fr nori
Clasa C 3 mile engleze 5 picioare sub
1. picioare peste
2. de picioare
orizontal
Clasa D 3 mile engleze 5 picioare sub
1. picioare peste
2. de picioare
orizontal
Clasa E
Mai putin de 1.
de picioare MS
3 mile engleze 5 picioare sub
1. picioare peste
2. de picioare
orizontal
a sau peste 1.
de picioare MS
5 mile engleze 1. picioare sub
1. picioare peste
1 mil englez
orizontal
Clasa
1.2 picioare sau mai putin deasupra supraetei (r atine cont de
altitudinea MS)
Pe timp de I, cu
eceptia celor
prevzute n
sectiunea 91.155(b)
1 mil englez Fr nori
Pe timp de NOAPTE
cu eceptia celor
prevzute n
sectiunea 91.155(b)
3 mile engleze 5 picioare sub
1. picioare peste
2. de picioare
orizontal
Mai mult de 1.2 de picioare deasupra supraetei dar mai putin de
1. picioare MS
Pe timp de I 1 mil englez 5 picioare sub
1. picioare peste
2. de picioare
orizontal
Pe timp de NOAPTE 3 mile engleze 5 picioare sub
1. picioare peste
2. de picioare
orizontal
Mai mult de 1.2
picioare deasupra
supraetei si la sau
peste 1. picioare
MS
5 mile engleze 1. picioare sub
1. picioare peste
1 mil englez
orizontal
(b) Spatiul aerian gradul . Fr a tine cont de prevederile
paragraului (a) din aceast sectiune, urmtoarele operatiuni pot
i eectuate n spatiul aerian de gradul sub 1.2 de picioare
deasupra supraetei:
(1) Elicopter. Elicopterul poate i condus n zone r nori dac
are o vitez care permite pilotului s vad traicul aerian sau
obstructiile la timp pentru a evita coliziunile.
(2) Avion. Atunci cnd vizibilitatea este mai mic de 3 mile
engleze dar nu mai mic de 1 mil englez pe timp de noapte,
avionul poate i condus n zone r nori dac se conduce dup
sabloanele de traic aerian la o jumtate de mil de pist.
(c) Eceptie asa cum se prevede n sectiunea 91.157, nicio
persoan nu poate conduce un aparat de zbor mai jos de tavanul
F n limitele spatiului aerian controlat destinat supraetei unui
aeroport cnd tavanul este mai mic de 1. picioare.
(d) Eceptie asa cum se prevede n sectiunea 91.157, nicio
persoan nu poate decola sau ateriza cu un aparat de zbor , sau s
intre n sablonul de traic al unui aeroport, conorm F, r
limitele laterale a zonelor de supraat de gradul B, C, D sau E,
ale unui aeroport
(1) Dac vizibilitatea la sol pe acel aeroport nu este de cel putin 3
mile engleze; sau
(2) dac vizibilitatea la sol nu este raportat la acel aeroport, dac
vizibilitatea la sol n timpul aterizrii sau decolrii, sau n
sablonul de traic nu este de cel putin 3 mile engleze.
(e) In scopul acestei sectiuni aparatul de zbor care este condus la
altitudinea de baz a unei zone de zbor de gradul E este
considerat a i n zona de zbor chiar mai jos de acea zon.
SECIUNEA 91.211 OXIEN SUPLIMENTAR
(a) eneralitti. Nicio persoan nu poate conduce un aparat de
zbor civil al Statelor unite
(1) a altitudini de peste 12.5 picioare (MS) pn la 14.
picioare (MS) inclusiv dac membrii echipajului minim cerut
sunt dotati si utilizeaz oigen suplimentar pentru acea parte a
zborului la acele altitudini pe o perioad de mai mult de 3 de
minute;
(2) a altitudini de peste 14. picioare (MS) dac membrii
echipajului minim cerut sunt dotati si utilizeaz oigen
suplimentar pentru acea parte a zborului la acele altitudini; si
(3) a altitudini de peste 15. picioare (MS) dac iecare
ocupant al aparatului de zbor are oigen suplimentar.
SECIUNEA 91.223 SISTEMUL DE CUNOSTIN A
TERENULUI SI ATENIONARE
(a) Avioanele produse dup 29 martie 22. Eceptie asa cum
prevede paragraul (d) din aceast sectiune, nicio persoan nu
poate conduce un avion turbinepoer al Statelor unite cu sase
sau mai multe locuri, r locul pilotului dac acel avion nu este
echipat cu un sistem de cunostint a terenului si atentionare care
ndeplineste cerintele minime asle echipamentului de clas B din
Ordinul standardului tehnic (TSO) C151.
(b) Avioanele produse la sau nainte de 29 martie 22. Eceptie
asa cum prevede paragraul (d) din aceast sectiune, nicio
persoan nu poate conduce un avion turbinepoer al Statelor
unite cu sase sau mai multe locuri, r locul pilotului dup 29
martie 25 dac acel avion nu este echipat cu un sistem de
cunostint a terenului si atentionare care ndeplineste cerintele
minime ale echipamentului de clas B din Ordinul standardului
tehnic (TSO) C151. (Aprobat de ctre Oiciul managementului
si bugetului sub numrul de control 212631).
(c) Manualul de zbor al avionului. Manualul de zbor al avionului
va contine procedurile corespunztoare pentru
(1) Utilizarea sistemului de cunostint a terenului si atentionare;
si
(2) eactie corespunztoare a echipajului de zbor ca rspuns la
sistemul de cunostint a terenului si atentionare audio si vizual.
(d) Eceptie. Paragraele (a) si (b) din aceast sectiune nu se
aplic
(1) Operatiuni de parasutare care sunt conduse n totalitate pe o
raz de 5 de mile marine de la aeroport de unde ncep aceste
operatiuni de zbor.
SECIUNEA 91.37 PARASUTE SI PARASUTARE
(a) Niciun pilot al unui aparat de zbor civil nu poate permite o
parasut disponibil n caz de urgent s ie adus n acel aparat
de zbor dac nu este de tipul autorizat si
(1) Dac una de tipul cu scaun (voalur n spate) a ost
mpachetat de un plor autorizat si evaluat corespunztor n
ultimele 12 de zile; sau
(2) Dac oricare alt tip a ost mpachetat de ctre un plior
autorizat si evaluat
(i) In ultimele 12 de zile, dac voalura, nvelisul si
harnasamentul acestuia sunt compuse eclusiv din nlon, vscoz
sau alte ibre sintetice de acest el care sunt rezistente la mucegai,
pete de umezeal sau alte ciuperci si alti agenti de putrezire care
se gsesc n mediul umed; sau
(ii) n ultimele 6 de zile, dac oricare parte din parasut este
compus din mtase, pong sau alte ibre naturale sau materiale
care u sau amintit n paragraul (a)(2)(i) din aceast sectiune.
(b) Eceptie n caz de urgent, niciun pilot la comand nu va
permite si nicio persoan nu poate conduce o operatiune cu
parasuta dintrun aparat de zbor, n Statele Unite cu eceptia n
conormitate cu partea 15 din acest capitol.
(c) Dac iecare ocupant al aparatului de zbor nu poart o
parasut autorizat niciun pilot al unui aparat de zbor civil care
transport orice persoan (altele dect membrii echipajului) nu
poate eecuta manevre intentionate care depsesc
(1) Un banc de 6 de grade de la linia orizontului; sau
(2) Cu botul sus sau jos la 3 de grade at de orizont.
(d) Paragraul (c) din aceast sectiune nu se aplic
(1) Testelor de pilotaj pentru certiicarea sau evaluarea pilotului;
sau
(2) ntoarceri sau alte manevre de zbor cerute de regulamentele
pentru certiicarea sau evaluarea cnd acestea sunt date de
(i) Un instructor de zbor autorizat; sau
(ii) Un pilot de transport pasageri care instruieste n conormitate
cu sectiunea 61.67 din acest capitol.
SECIUNEA 9-1 REULAMENTELE AVIAIEI
FEDERALE ... CONTINUARE
(e) n scopul acestei sectiuni, parasut autorizat nseamn
(1) Parasuta produs sub un tip de certiicat sau un ordin de
standard tehnic (seria C23); sau
(2) Parasuta persoan militar identiicat de numrul NAF, AAF
sau AN, de numrul de ordin AAF sau oricare alt speciicare
militar sau numr.
SECIUNEA 91.3 ENERALITI
(a) Proprietarul sau operatorul unui aparat de zbor este direct
responsabil pentru ntretinerea acelui aparat de zbor ntro stare
bun incluznd respectarea prtii 39 din acest capitol.
(b) Nicio persoan nu poate eectua ntretinerea, ntretinerea
preventiv sau modiicri la un aparat de zbor altel dect ce
stipuleaz n aceast subparte sin regulamentele aplicabile
incluznd partea 43 din acest capitol.
(c) Nicio persoan nu poate conduce un aparat de zbor pentru
care sa eliberat un manual sau instructiuni de ntretinere care
contine o sectiune cu limitri dac datele de nlocuire, intervalele
de inspectare si procedurile adecvate speciicate n acea sectiune
sau intervalele alternative de inspectare si procedurile aerente
stipulate ntro speciicare a operatiilor autorizat de
Administrator conorm prtii 121 sau 135 din acest capitol sau n
conormitate cu un program de inspectie autorizat conorm
paragraului 91.49(e) nu sau respectat.
SECIUNEA 91.9 INSPECII
(a) Eceptnd asa cum prevede paragraul (c) din aceast
sectiune, nicio persoan nu poate conduce un aparat de zbor dac,
n ultimele 12 luni calendaristice nu sa eectuat
(1) O inspectie anual n conormitate cu partea 43 din acest
capitol si nu sa aprobat pentru ntoarcere n service de ctre o
persoan autorizat de sectiunea 43.7 din acest capitol; sau
(2) O inspectie pentru eliberarea unui certiicat de conormitate
n conormitate cu partea 21 din acest capitol.
Nicio inspectie eectuat conorm paragraului (b) din aceast
sectiune nu poate i nlocuit cu alt inspectie cerut de acest
paragra dac aceasta nu este eectuat de o persoan autorizat
s eectueze inspectii anuale si scrie n isa cerut inspectie
anual.
(b) Eceptnd ceea ce prevede paragraul (c) din aceast
sectiune, nicio persoan nu poate conduce un aparat de zbor care
transport persoane (altele cele dect membrii echipajului) si
nicio persoan nu poate de instructiuni de zbor pentru angajarea
ntrun aparat de zbor dac n ultimele 1 de ore de zbor
aparatului nu i sa eectuat inspectia anual sau la 1 de ore de
zbor conorm prtii 43 din acest capitol sau dac nu i sa eectuat
o inspectie pentru eliberarea unui certiicat de conormitate
conorm prtii 21 din acest capitol. imita de 1 de ore poate i
depsit dar nu cu mai mult de 1 ore n drumul spre un loc unde
s se eectueze inspectia. Timpul n plus utilizat pentru gsirea
unui loc unde se poate eectua inspectia trebuie inclus n
numrarea urmtoarelor 1 de ore.
(e) Avioanele mari (la care partea 125 nu se aplic), avioanele cu
mai multe motoare turbojet, avioanele cu mai multe motoare cu
turbo propulsie, si rotocrat cu turbin. Nicio persoan nu poate
conduce avioane mari (la care partea 125 nu se aplic), avioanele
cu mai multe motoare turbojet, avioanele cu mai multe motoare
cu turbo propulsie, sau rotocrat cu turbin dac datele de
nlocuire a pieselor de schimb consumabile speciicate n isele
sau n alte documente aprobate de Administrator sunt respectate
si avionul sau rotocratul cu turbin, incluznd carcasa,
motoarele, alicele, rotoarele, dispozitivele, echipamentul de
supravietuire sunt inspectate n conormitate cu programul de
inspectie conorm prevederilor paragraului () din aceast
sectiune eceptnd aptul c proprietarul sau operatorul
rotocratului cu rotor poate alege s utilizeze prevederile sectiunii
91.49(a), (b), (c) sau (d) n locul optiunii de inspectie din
sectiunea 91.49().
Partea 15 Operatiunile cu
parayuta
SEC. 15.1 Aplicabilitatea
(a) Cu eceptia celor prevzute n paragraul (b) si (c) din
prezenta sectiune, aceast parte descrie regulile care
reglementeaz operatiunile cu parasuta n Statele Unite.
(b) Aceast parte nu se aplic operatiunilor cu parasuta
dessurate datorit
(1) Unei urgente n timpul zborului, sau
(2) Pentru a ajunge la o urgent la sol cnd se dessoar sub
comanda sau cu aprobarea unei institutii a Statelor Unite sau a
unui Stat aerent, Puerto ico, Districtul Columbia, un
departament sau o diviziune politic.
(c) Sectiunile 15.5, 15.9, 15.13, 15.15, 15.17, 15.19, pn
la 15.23, 15.25(a)(1) si 15.27 ale acestei prti nu se aplic
operatiunilor cu parasuta dessurate de un membru al Armatei
(1) Deasupra sau n cadrul unei zone cu restrictie care se al sub
controlul Armatei.
(2) n timpul operatiunilor militare n spatiu aerian r control.
SEC. 15.3. DEFINIII
n scopul acestei prti
PARASUT APROBAT nseamn parasuta abricat conorm
unui tip de certiicat sau a unei Norme Tehnice Standard (seria
C23), sau personal militar care poart parasut parasut militar
U.S. (altele dect tipul pentru altitudini mari, vitez si ejectare)
sunt identiicate printrun numr de Institutia AeroNaval,
Armata Terestr sau Aerolot cu un numr de ordine sau alt
denumire militar sau numr.
DISPOZITIV DE ACTIVARE AUTOMAT nseamn
mecanismul mecanic sau electromecanic care este atasat la
interior de capota parasutei de rezerv care deschide parasuta de
rezerv la o altitudine, la momentul, la procentul din viteza
terminal sau la combinatia predeterminat a acestora.
SUPRAVEERE DIRECT nseamn c un plior
supravegheaz personal o persoan neautorizat la mpachetarea
parasutei principale astel nct s ie corespunztor mpachetat
si si asum responsabilitatea pentru aceasta.
AERODROMUL nseamn orice zon predeterminat unde
parasutistii sau obiectele aterizeaz dup un salt intentionat sau
aruncare. Distanta de la centrul tintei de pe aerodrom at de cea
mai apropiat locatie O este eprimat n mile marine cnd
este de 3 mile marine (55,56 m) sau mai putin; sau de la
aeroportul, orasul cel mai apropiat ales pe Planul eodezic
corespunztor, Schema Aeronautic Mondial sau Sectiunea din
Schema Aeronautic, dac locatia O este mai departe de 3
mile marine (55,56 m) de aerodrom.
PARASUTIST STRIN nseamn parasutistul care nu este
cettean american sau rezident strin si particip la operatiunile
cu parasuta n Statele Unite, olosind un echipament al parasutei
care nu este abricat n Statele Unite.
CDEREA LIBER nseamn portiunea din momentul saltului
sau aruncrii din aeronav si deschiderea parasutei, parasuta iind
activat manual sau automat de parasutist la alegere lui sau n
cazul unui obiect iind activat automat.
PARASUTA PRINCIPAL nseamn parasuta purtat ca
parasut initial olosit sau destinat olosirii cu parasuta de
rezerv.
OBIECT nseamn orice lucru, altul dect o persoan, care
coboar pe sol dintro aeronav n zbor cnd se oloseste sau se
intentioneaz s se oloseasc parasuta pe parcursul ntregii
coborri sau o parte din coborre.
ARUNCARE CU PARASUTA nseamn coborrea unui obiect
pe sol dintro aeronav n zbor cnd se oloseste sau se
intentioneaz olosirea parasutei pe parcursul ntregii coborri
sau o parte din coborre.
SALTUL CU PARASUTA nseamn operatiunile cu parasuta
care implic coborrea unei sau a mai multor persoane pe sol
dintro aeronav n zbor cnd o sic aeronav se oloseste sau se
intentioneaz s se oloseasc pe parcursul ntregii coborri sau
parte din acea coborre.
OPERAREA PARASUTEI nseamn realizarea tuturor
activittilor n scopul sau pentru un salt sau
aruncare cu parasuta. a operarea parasutei sunt implicati dar
r a se limita: parasutistul, parasutistul la comand si pasagerul
n tandem la operarea parasutei, operatorul sau proprietarul
aerodromului, instructorul, pliorul autorizat sau pilotul.
PARASUTISTUL nseamn persoana care intentioneaz s
prseasc o aeronav n zbor pentru a cobor pe sol, olosind o
parasut cu ham unic si cu sistem dublu al parasutei.
PARASUTISTUL LA COMAND nseamn persoana
responsabil pentru operarea si siguranta parasutei n tandem.
PASAER PARASUTIST nseamn persoana care se mbarc
la bordul aeronavei, si care actioneaz ca pereche a parasutistului
la comanda parasutei n tandem, cu intentia de a prsi sic
aeronava n zbor olosind hamul rontal a unui sistem de parasut
dublu pentru a cobor pe sol.
PARASUT EXTRACTOARE nseamn o parasut mic care
se oloseste la initierea sisau la accelerarea deschiderii parasutei
principale sau de rezerv.
PROFILUL PARASUTEI nseamn o parasut cu o voalur cu
supraat superioar si inerioar care este umlat de vntul care
intr prin deschizturile special create n at pentru a orma o
pnz care planeaz.
PARASUTA DE REZERV nseamn o parasut aprobat
purtat pentru cazuri de urgent care se activeaz la esuarea
parasutei principale, sau n orice urgent dac nu unctioneaz
parasuta principal sau dac olosirea acesteia reprezint
cresterea riscului.
SISTEM DUBLU AL PARASUTEI CU UN SINUR AM
nseamn combinatia de parasut principal, parasut de rezerv
aprobat, ham aprobat pentru o singur persoan si capota. Acest
sistem de parasut poate avea instalat un sistem de activare
automat.
OPERAREA PARASUTEI N TANDEM nseamn operarea
parasutei n zbor unde mai mult de o persoan oloseste simultan
acelasi sistem de parasut n tandem.
SISTEMUL PARASUTEI PENTRU TANDEM nseamn
combinatie de parasut principal, parasut aprobat de rezerv,
ham aprobat si capot pentru parasut dubl si un ham rontal
aprobat pentru parasutistul pasager. Acest sistem de parasut
poate avea instalat un sistem de activare automat.
Sec. 15.5. ENERALITI
Nici o persoan nu va opera parasuta, nici un pilot la comanda
unei aeronave nu va permite operarea parasutei din aeronav
dac acest lucru constituie un pericol pentru traicul aerian,
persoanele sau propriettile de la sol.
SEC. 15.7. FOLOSIREA ALCOOLULUI SI A
SUBSTANELOR
Nici o persoan nu va opera parasuta si nici un pilot la comanda
unei aeronave nu va permite persoanei s opereze parasuta din
aeronav, dac acea persoan pare s ie sub inluenta
(a) alcoolului, sau
(b) a oricrei substante care inluenteaz sub orice aspect
siguranta
SEC. 15.9 VERIFICRILE
Administratorul poate veriica orice operatiuni cu parasuta la care
ace reerire aceast sectiune (inclusiv veriicrile la locul unde
se dessoar operatiunile cu parasuta) pentru a determina dac
se respect reglementrile din aceast sectiune.
SEC. 15.13 ECIPAMENTUL RADIO
CERINELE DE FOLOSIRE
(a) Dac nu se autorizeaz altel de ctre controlul de traic
aerian
(1) Nici o persoan nu poate s opereze cu parasuta, nici un pilot
la comanda unei aeronave nu va permite operatiuni cu parasuta
din acea aeronav, n spatiu aerian controlat dect dac, n timpul
zborului
(i) Aeronava este echipat cu un sistem radio de emisiereceptie
unctional, corespunztor olosirii cu autorittile de control a
traicului aerian; si
(ii) Comunicatiile radio sau stabilit ntre aeronav si autoritatea
de control a traicului aerian care supravegheaz spatiul unde se
intentioneaz prima iesire la altitudine cu cel putin 5 minute
nainte de nceperea operatiunilor cu parasuta. Pilotul la comand
trebuie s stabileasc comunicatii radio pentru a primi inormatii
cu privire la traicul aerian
din apropierea operatiunilor cu parasuta.
(2) Pilotul la comanda unei aeronave olosite pentru orice
operatiune cu parasuta n spatiu aerian controlat trebuie n timpul
iecrui zbor
(i) S monitorizeze continuu recventa sistemului de comunicatie
radio a aeronavei din momentul primei stabiliri a legturii ntre
aceasta si controlul traicului aerian pn pilotul anunt
autoritatea de control c pentru zborul respectiv operatiunile cu
parasuta sau ncheiat.
(ii) Anunt controlul de traic aerian cnd ultimul parasutist sau
obiect a prsit aeronava.
(b) Se va renunta la operatiunile cu parasuta dac, anterior
primirii autorizatiei de zbor de la controlul traicului aerian sau n
timpul oricror operatiuni cu parasuta n spatiu aerian controlat,
sistemul de comunicatii radio este sau devine neunctional.
SEC. 15.15. DATE SOLICITATE SI INFORMARE
PRIVIND ANULAREA SAU AMNAREA
OPERAIUNILOR CU PARASUTA
(a) Fiecare persoan care solicit autorizatie conorm Sectiunilor
15.21(b) si 15.5(a)(2) din aceast parte si iecare persoan
care nainteaz o inormare conorm Sectiunii 15.25(a)(3) din
aceast parte trebuie s oere urmtoarele date (individuale sau
de grup):
(1) Data si timpul nceperii operatiunilor cu parasuta.
(2) Diametrul zonei de aterizare n jurul tintei eprimate n mile
maritime.
(3) ocalizarea centrului aerodromului n legtur cu
(i) Cea mai apropiat locatie O n termen de unde O si
distanta n mile maritime at de O dac aceast locatie este la
3 mile maritime (55,56 m) sau
(ii) cel mai apropiat aeroport sau oras determinat pe Planul
eodezic, arta aerian a lumii sau arta Aerian Partial, dac
cea mai apropiat locatie O este la mai mult de 55,56 m (3
mile marine) de aerodromul tint.
(4) Fiecare altitudine peste MS la care se va opera aeronava si
parasutistul sau obiectele ies sic din aeronav.
(5) Durata care se intentioneaz pentru operarea cu parasuta.
(6) Numele, adresa si numrul de teleon a persoanei care cere
autorizarea sau inormeaz asupra operatiunilor cu parasuta.
(7) Numrul de nregistrare al aeronavei care se va olosi.
(8) Numele autorittii de control a traicului aerian care
supravegheaz zona primei iesiri la altitudine cu parasuta.
(c) Fiecare titular al unei autorizatii emise conorm Sectiunilor
15.21 (b) si 15.25 (b) din aceast parte trebuie s prezinte acea
autorizatie la cererea Administratorului sau a oricrui oicial local
sau de stat.
(c) Orice persoan care solicit autorizatie conorm Sectiunilor
15.21 (b) si 15.25 (a)(2) din aceast parte si iecare persoan
care prezint o cerere conorm Sectiunii 15.25(a)(3) din aceast
parte trebuie s inormeze prompt autoritatea de control a
traicului aerian care supravegheaz zona dac operatiunile cu
parasuta propuse sau programate sunt anulate sau amnate.
SECIUNEA 15.17 CERINELE DE VIZIBILITATE
PENTRU ZBOR SI EXISTENA NORILOR
Nici o persoan nu va eectua operatiuni cu parasuta si nici un
pilot nu va permite operatiuni cu parasuta din aeronav
(a) n sau prin nori, sau
(b) izibilitatea sau distanta at de orice nor este mai mic dect
cea mentionat n tabelul urmtor:
ALTITUDINE VIZIBILITATE
DISTANA DE
LA NORI
(1) 365,76 m sau
mai putin indierent
de altitudinea MS
3
152,4 m mai jos
34,8 m peste 69,6
m orizontal
(2) mai mult de
365,67 m dar mai
putin de 348 m
MS
3
152,4 m mai jos
34,8 m peste 69,6
m orizontal
(5) mai mult de
365,67 m dar mai
putin de 348 m
MS
5
34,8 m mai jos
34,8 m peste 1,69
m orizontal
Sectiunea 15.19 Operatiunile cu parayuta ntre apusul yi
rsritul soarelui
(a) Nici o persoan nu are voie si nici un pilot la comanda
aeronavei nu va permite operarea parasutei din aeronav ntre
apus si rsrit dect dac persoana sau obiectul care coboar nu
are o lumin vizibil de la cel putin 4,82 m.
(b) umina cerut la paragraul (a) din aceast sectiune trebuie s
se dispun din momentul n care persoana sau obiectul se al sub
o parasut care unctioneaz corespunztor si este deschis pn
cnd aceast persoan sau obiectul atinge solul.
Sectiunea 15.21. Operarea parayutei ntr-o zon sau
deasupra unei zone aglomerate sau n multime
aeronavei nu va permite operarea parasutei din aeronav,
deasupra sau n zona aglomerat a unui oras sau asezare, sau a
unui grup de parasutisti dect dac eist o autorizatie emis
conorm acestei sectiuni. Totusi, parasutistul poate plana
deasupra unei zone aglomerate sau a multimii de oameni cu
parasuta complet deschis si care unctioneaz corespunztor,
dac parasutistul se al la suicient altitudine pentru a evita
punerea n pericol a persoanelor sau bunurilor de la sol.
(b) Solicitarea autorizatiei emis conorm sectiunii prezente
trebuie
(1) S se eectueze n orma descris de Administrator, si
(2) S contin inormatia cerut n Sectiunea 15.15(a) din
aceast parte
(c) Fiecare titular al autorizatiei si persoan numit n cuprinsul
acesteia trebuie s respecte toate cerintele mentionate n aceast
autorizatie.
(d) Fiecare titular al autorizatiei emis conorm prezentei sectiuni
trebuie s o prezinte la control la cererea Administratorului sau la
cererea oricrei institutii de stat sau locale.
Sectiunea 15.23 Operarea parayutei deasupra sau n
aeroporturi
Nici o persoan nu are voie si nici un pilot la comanda aeronavei
nu va permite operarea parasutei din aeronav deasupra sau n
oricare aeroport dect dac
(a) Aeroporturile au turn de control unctional:
(1) Sa obtinut aprobare de la conducerea aeroportului pentru
dessurarea operatiunilor de parasutism deasupra sau n
aeroport.
(2) Sa obtinut aprobare de la turnul de control pentru
dessurarea operatiunilor de parasutism deasupra sau n
aeroport.
(3) Mentinerea de comunicatie radio ntre pilot si aeronava
implicat n activitatea de parasutism si turnul de control al
aeroportului deasupra cruia sau n interiorului cruia se
dessoar aceast activitate.
(b) Sa obtinut aprobare anterioar de la conducerea aeroportului
pentru dessurarea operatiunilor de parasutism n cazul n care
aeroportul nu are turn de control.
(c) Un parasutist poate s zboare deasupra acelui aeroport cu
parasuta complet deschis si unctional dac acesta se al la cel
putin 69 m de schema de zbor a aeroportului si nu pune n
pericol traicul aerian sau persoanele si bunurile de la sol.
Sectiunea 15.25 Operatiuni cu parayuta n spatiu aerian
desemnat
aeronavei nu va permite operarea parasutei din aeronav
(1) Deasupra sau n cadrul unei zone restrictionate sau interzise
dect cu autorizarea anterioar a institutiei care controleaz
(2) n zone aeriene de tip A, B, C D r respectarea sau cu
nclcarea cerintelor autorizatiei de la controlul traicului aerian
emis conorm acestei sectiuni;
(3) Cu eceptia prevederilor din paragraul (c) si (d) din aceast
sectiune, n cadrul sau n spatiul aerian E sau dac institutia
care controleaz spatiul aerian unde se intentioneaz prima iesire
este anuntat de operatiune nu mai devreme de 24 de ore si nu
mai trziu de 1 or nainte de nceperea operatiunilor.
(b) Fiecare cerere de autorizare a operatiunilor cu parasuta sau de
anuntare conorm acestei sectiuni trebuie naintat corpului de
control al traicului aerian de la altitudinea primei iesiri si trebuie
s includ datele mentionate n Sectiunea 15.15 (a) din aceast
parte.
(c) Conorm articolului (a)(3) din aceast sectiune, corpurile de
control a traicului aerian pot accepta o notiicare scris de la o
societate care dessoar activitti de parasutism si care
mentioneaz activittile de salt cu parasuta pe o perioad de 12
luni calendaristice. Notiicarea trebuie s contin inormatiile
mentionate de Sectiunea 15.15(a) din aceast parte, s identiice
persoanele responsabile asociate cu activitatea de parasutism si s
o nainteze cu cel putin 15 zile dar nu mai mult de 3 de zile
nainte de nceperea activittii. FAA poate s nu accepte
notiicarea societtii care eectueaz parasutism datorit
nerespectrii cerintelor sale.
(d) Paragraul (a)(3) din aceast sectiune nu se aplic activittilor
de parasutism eectuate de un membru al Armatei n cadrul unei
zone interzise, care se etinde ascendent de la o supraat sub
control militar.
Sectiunea 15.1 APLICABILITATE
Aceast parte mentioneaz regulile care guverneaz
echipamentul parasutei care se oloseste n activittile de
parasutism civil.
Sectiunea 15. 3. Folosirea hamului unic yi a sistemului cu
parayut dubl
Nici o persoan nu are voie si nici un pilot la comanda aeronavei
nu va permite operarea parasutei din aeronav olosinduse
hamul unic si sistemul cu parasut dubl dect dac sistemul are
cel putin o parasut principal, o parasut de rezerv aprobat, un
ham pentru o singur persoan aprobat si capota mpachetate
dup cum urmeaz:
(a) Parasuta principal trebuie s ie mpachetat n ultimele 12
de zile nainte de data utilizrii de un plior certiicat, de persoana
care realizeaz sritura urmtoare cu parasuta sau de o persoan
necertiicat sub directa supraveghere a unui plior de parasut
principal.
(b) Parasuta de rezerv trebuie s i ost mpachetat de un plior
certiicat
(1) n ultimele 12 de zile nainte de data olosirii dac
compozitia voalurii si hamului este eclusiv din nlon sau ibre
sintetice similare sau din material care este oarte rezistent la
daunele provocate de deormare, mucegai, ciuperci si alti agenti
care deterioreaz n mediu umed; sau
(2) n ultimele 6 de zile nainte de data olosirii sale, dac
materialul este compus din mtase, mtase natural sau alt ibr
natural sau din alt material care nu se speciic n paragraul (b)
(1) din aceast sectiune.
(d) Dac eist sistemul de activare automat trebuie mentinut
conorm instructiunilor productorului.
Sectiunea 15.5 Folosirea sistemelor de parayut n tandem
aeronavei nu va permite vreunei persoane s opereze parasuta n
tandem din aeronav dect dac
(1) Unul dintre parasutisti care oloseste sistemul de parasut n
tandem este la comand si ndeplineste urmtoarele cerinte:
(i) Are minim 3 ani de eperient n parasutism si poate
documenta aptul c
(ii) A inalizat un minim de 5 de cderi libere cu parasuta
olosind si
(iii) Detine o licent de avansati emis de o organizatie
recunoscut de FAA, si
(iv) A inalizat cu succes un curs de instructor pentru tandem
oerit de productorul sistemului de parasut pentru tandem sau
un curs acceptat de Administrator.
(v) A ost certiicat de productorul de parasute corespunztor
sau de cel care organizeaz cursuri pentru tandem ca iind
antrenat corespunztor privind olosirea sistemului speciic
pentru tandem al parasutei.
2. Persoana care este n pozitie de parasutist la comand:
(i) A eectuat brieingul cu pasagerul parasutist nainte de
mbarcare. Brieingul trebuie s includ procedurile care se vor
olosi n caz de urgent n aeronav sau dup iesirea din
aeronav, n timpul pregtirii de iesire si la iesirea din aeronav,
n cdere liber, la operarea parasutei dup cderea liber, la
apropierea de aterizare si la aterizare.
(ii) Foloseste pozitia descris de productorul echipamentului de
parasut pentru tandem.
Nici o persoan nu are voie s eectueze un salt cu parasuta cu
sistem pentru tandem, dect dac
(1) Parasuta principal a ost mpachetat de un plior certiicat,
de parasutistul la comand care eectueaz urmtorul salt cu acea
parasut, sau de o persoan sub directa supraveghere a unui plior
certiicat.
(2) Parasuta de rezerv a ost mpachetat de un plior certiicat
conorm Sectiunii 15.43(b) din aceast parte.
(3) Sistemul de parasut pentru tandem contine un dispozitiv de
actionare automat pentru parasuta de rezerv aprobat de
productorul acelui sistem de parasut pentru tandem.
Dispozitivul trebuie
(i) S ie ntretinut conorm instructiunilor productorului, si
(ii) S ie activat la iecare sritur n tandem cu parasuta
(4) Parasutistul pasager s ie dotat cu un dispozitiv manual de
activare a parasutei principale si s ie instruit pentru olosirea
lui, la cererea proprietaruluioperatorului.
(5) Parasuta principal s ie echipat cu un sistem de eliberare
dintrun singur punct.
(6) Parasuta de rezerv s respecte speciicatiile Standardului
Tehnic C23.
Sectiunea 15. 7. Folosirea saltului automat
(a) Cu eceptia prevederilor din paragraul (c) din prezenta
sectiune, nici o persoan nu poate eectua operatiuni cu parasuta
olosind saltul automat atasat de aeronav si parasuta principal
dect dac un dispozitiv de asistent, descris si atasat dup cum
urmeaz, se oloseste la activarea parasutei etractoare sau dac
nu se oloseste parasut etractoare s deschid direct voalura
parasutei principale. Dispozitivul de asistent trebuie s
(1) S ie ndeajuns de lung pentru a permite deschiderea capotei
parasutei principale nainte de a se tensiona dispozitivul.
(2) S aib o rezistent la tensiune de
(i) Cel putin 12,7 g dar nu mai mult de 72,57 g dac se
oloseste la dessurarea unctiilor parasutei etractoare; sau
(ii) De cel putin 25,4 g dar nu mai mult de 145,14 g dac se
oloseste la dessurarea direct a voalurii parasutei principale; si
(3) S ie atasat astel:
(i) a un capt de cablul pentru saltul automat deasupra cuiului
sau dac nu se olosesc cuie deasupra legturii cablului pentru
salt automat de conul parasutei.
(ii) a cellalt capt de vrul parasutei etractoare, de brid,
ochet sau dac nu se oloseste parasut etractoare de voalura
parasutei principale.
(b) Nici o persoan nu poate s ataseze dispozitivul de asistent
cerut conorm paragraului (a) din aceast sectiune de parasuta
principal dect dac persoana respectiv este plior certiicat sau
dac este persoana care eectueaz urmtorul salt cu acea
parasut.
(e) Dispozitivul de asistent nu se cere dac se olosesc parasute
cu deschidere direct.
Sectiunea 15. 9 Parayutiytii strini yi echipamentul
(a) Nici o persoan nu are voie s eectueze operatiuni cu
parasuta si nici un pilot la comanda unei aeronave nu va permite
operarea parasutelor din aeronav cu sistem de strin neaprobat
dect
(1) Sistemul de parasut se poart de un parasutist strin care este
proprietarul acelui sistem.
(2) Sistemul parasutei este de tipul cu ham unic si cu parasut
duble.
(3) Sistemul de parasut ndeplineste cerintele autorittilor civile
n aviatie din tara parasutistului strin.
(4) Toate parasutele neaprobate deschise de un parasutist strin n
timpul operatiunilor cu parasuta conorm acestei sectiuni trebuie
mpachetate dup cum urmeaz
(i) Parasuta principal trebuie mpachetat de parasutistul strin
care eectueaz saltul urmtor cu parasuta, de un plior certiicat,
sau orice alt persoan acceptat de Administrator.
(ii) Parasuta de rezerv trebuie mpachetat conorm cerintelor
autorittilor civile aviatice din tara parasutistului strin, de un
plior certiicat, sau orice alt persoan acceptat de
Administrator.
SUBCAPI1OLUL C - 1RAASPOR1A1ORI AERIEAI SI
OPERA1ORI COA1RA RECOMPEASARE SAU
AACA1ARE: CER1IFICARE SI OPERATIUAI
Partea 119 Certificarea:
Transportatorii aerieni yi
operatorii comerciali
Sectiunea 119.1. Aplicabilitatea
(a) Aceast parte se aplic iecrei persoane care opereaz sau
care intentioneaz s opereze aeronave civile
(1) Ca transportator aerian sau operator comercial sau amndou
n comert aerian; sau
(2) Cnd nu este vorba de transport obisnuit, n operatiunile
aeronavelor n SUA nregistrate cu o coniguratie a scaunelor de
2 sau mai multi pasageri sau cu o sarcin util de 2721,55 g
sau mai mult.
(b) Aceast parte mentioneaz
(1) Tipurile de certiicate ale operatorilor aerieni emise de
Autoritatea Aeronautic Federal, inclusiv certiicate pentru
transport aerian si certiicate de operare;
(e) Cu eceptia operatiunilor cnd transportul obisnuit nu este cu
aeronave cu o coniguratie a scaunelor de 2 de locuri sau mai
mult, r scaune pentru membri echipajului sau o sarcin util
de 2721,55 g sau mai mult, aceast parte nu se aplic
(6) boruri nonstop eectuate n diametru de 4,22 m at de
aeroportul de unde se transport persoanele sau obiectele pentru
operatiuni de parasutism.
CIRCULARE DE
INFORMARE AC
SCEMELE DE ZBOR SI PRACTICILE PENTRU
OPERAIUNILE AERONAUTICE LA AEROPORTURILE
FR TURNURI DE CONTROL
Departamentul Transporturi a utorittii eronautice Feaerale
82693 l La initiatia TP 23
1. SCOP
Aceast circular de inormare (AC) atrage atentia asupra
cerintelor si procedurilor recomandate pentru operatiunile
aeronautice n aeroporturile r turnuri de control. Se recomand
scheme de zbor si proceduri operationale pentru aeronave mai
usoare ca aerul, plutitoare, parasute, giroplane si operatiuni ale
avioanelor ultrausoare unde asemenea scheme nu intr n conlict
cu procedurile eistente n vigoare la aceste aeroporturi.
2. ANULARE
AC 966, Scheme de bor Standard ecomandate pentru
Operatiuni ale Aeronavelor pe Aeroporturi Necontrolate cu data
de 27.2.1975 este anulat.
3. MODIFICRI PRINCIPALE
Aceast AC sa actualizat pentru a relecta procedurile curente n
aeroporturile care opereaz r turnuri de control. principalele
schimbri includ: adugiri la capitolul Alte Scheme de bor,
modiicarea tabelelor din ane pentru a i n concordant cu
Manualul Pilotilor (AIM), etinde capitolul Material de
eerint de la operatiuni ale avioanelor la operatiuni
aeronautice, adugnd deinitia si reerinte la Frecventa
Comun pentru Traicul Aerian (CTAF), recunoscnd c
abordrile directe nu sunt periculoase ci pot i operational
avantajoase si de asemenea adaug un paragra privind
turbulentele create.
. DEFINIII
a. Aeroporturi r Turnuri de Control care unctioneaz.
Aeroporturi r turnuri de control sau un aeroport cu un turn de
control care nu unctioneaz. Se ace de obicei reerire la aceste
aeroporturi ca iind r control sau aeroporturi cu turn jumtate
de norm.
b. Frecventa Comun pentru Traicul Aerian (CTAF). Frecvent
destinat practicilor aeroportului n timpul operrii r un turn
de control. CTAF poate i o statie radio de comunicatie
UNICOM, MUTICOM sau recvent de turn dup cum se
mentioneaz n publicatiile aeronautice corespunztoare.
5. MATERIAL DE REFERIN
a. Manualul Aeroportuluiocatiei (AFD).
b. Manualul Pilotului (AIM).
c. hid de zbor, Asociatia International pentru Elicoptere.
d. Aviatia SUA, Asociatia Proprietarilor de Aeronave si a Pilotilor
(AOPA).
e. Publicatiile aviatiei de stat.
. Dierite ghiduri pentru piloti.
g. Operatiunile de pilotaj la aeroporturile r turn, buletinul
AOPA.
h. hid de operare pentru vehiculele ultrausoare la aeroporturile
eistente, Asociatia Statelor Unite a ehiculelor Ultrausoare.
i. ealittile pilotilor, Asociatia de Parasutism din Statele Unite.
j. Ultima editie a AC contine de asemenea inormatii aplicabile
operatiunilor aeroporturilor r turnuri de control operationale:
(1) AC 923, Turbulente create de Aeronave.
(2) AC 942, Practici n Controlul Traicului pe Aeroporturile
r turnuri de control operationale.
(3) AC 948, olul pilotului n evitarea coliziunilor.
(4) AC 932, Siguranta n elicoptere si n jurul acestora.
(5) AC 136, Operatiunile vehiculelor ultrausoare Aeroporturi,
Controlul Traicului Aerian si conditii atmoserice.
(6) AC 152, Salturi sportive cu parasuta.
6. SCOP yi FUNDAMENTARE
a. Prevederile cu privire la schema de zbor se gsesc n Partea 91,
93 si 97 din egulamentele Aviatiei Federale (FA). Schemele
de zbor pe aeroport din Partea 93 se reer n primul rnd la acele
aeroporturi care au nevoie de procedura unei singure scheme de
zbor care nu se speciic n Partea 91. Partea 97 se reer la
procesul de abordare a instrumentelor. n aeroporturile r
turnuri de control, Partea 91 cere ca toti pilotii care se apropie de
aterizare s ac toate virajele spre stnga cu eceptia semnalelor
luminoase si a marcajelor vizuale care indic c acele viraje
trebuie cute spre dreapta.
b. Autoritatea Aviatic Federal (FAA) consider c respectarea
un standard n schema de zbor si olosirea procedurilor CTAF
dup cum se mentioneaz n AC 942 vor mbuntti siguranta
si eicienta operatiunilor aeronautice n aeroporturile r turnuri
de control operationale.
7. PRACTICI ENERALE DE OPERARE
a. Folosirea schemelor standard de zbor la toate aeronavele si
procedurile CTAF prin radio la bordul aeronavei se recomand la
toate aeroporturile r turnuri de control. Totusi este recunoscut
c alte scheme de zbor pot eista deja, olosinduse n mod
obisnuit la unele aeroporturi sau c eist circumstante speciale
si conditii care pot nltura olosirea schemei standard de zbor.
b. Folosirea oricrei scheme de zbor nu va modiica rspunderea
Aota: Urmtoarele circulare e inormare nu au ost actualizate
e FAA entru a relecta schimbrile in Partea 5
Sectiunea 9-2
iecrui pilot pentru observarea si evitarea altei aeronave. Pilotii
sunt ncurajati s participe la Operatiunea cu luminile aprinse
iind un program voluntar pentru sigurant descris n AIM pentru
mbunttirea cerintei de observare si evitare.
c. Anterior zborului n ceea ce priveste amiliarizarea iecrui
pilot cu toate inormatiile disponibile trebuie s treac n revist
toate publicatiile de resort (AFD, AIM, NOTAM) pentru
inormatii pertinente privind schemele actuale de zbor de la
aeroporturile de plecare si de sosire.
d. Se recomand ca pilotii s oloseasc indicatoare vizuale,
precum cercurile segmentate, indicatoare ale directiei de vnt,
indicatoare ale directiei de aterizare si indicatori ale schemei de
zbor care urnizeaz inormatii despre schema de zbor.
e. FAA ncurajeaz pilotii s oloseasc schema standard de zbor.
Totusi, pentru acei piloti care au ales s eecute o abordare
direct, manevrarea si eecutarea abordrii trebuie ndeplinit
astel nct s nu ntrerup traicul de plecri si sosiri. Astel,
pilotii care opereaz n schema de zbor trebuie s ie tot timpul
atenti la aeronavele care eecut abordri directe.
. Pilotii care doresc s eectueze abordri trebuie s ie n special
atenti la celelalte aeronave din schem pentru a evita ntreruperea
traicului. aportrile privind pozitia prin CTAF vor include
distanta si directia at de aeroport precum si intentiile pilotului
pn la ncheierea abordrii.
g. Pilotii cu aeronave nedotate cu statie radio trebuie s
determine pista pe care o va olosi nainte de a intra n schema de
zbor observnd indicatorul directiei de aterizare sau prin alte
mijloace. Pilotii trebuie s ie ia n considerare c procedurile pe
aeroporturile r turnuri operationale de control nu cer statii
radio de emisiereceptie; prin urmare pilotii trebuie s ie etrem
de vigilenti cu celelalte aeronave care opereaz n schema de
zbor.
h. Toate aeronavele genereaz turbulente. Prin urmare pilotii se
pot astepta la turbulente n timpul operrii n schema de zbor si n
apropierea altor aeronave. Componentele aeronavei si
echipamentul poate i avariat de turbulente. n timpul zborului,
evitati zona de dedesubt si din spatele aeronavei din cauza
turbulentelor n special la altitudine joas unde chiar ntlnirea cu
o turbulent de moment poate i periculos. Toti operatorii trebuie
s aib grij la posibilele eecte adverse ale turbulentelor si
jeturilor de aer asupra aeronavelor usoare si ultrausoare.
. SCEMA STANDARD DE ZBOR RECOMANDAT
Operatorii si proprietarii de aeroporturi n colaborare cu FAA
sunt responsabili pentru stabilirea schemelor de zbor. Totusi, FAA
ncurajeaz proprietarii de aeroporturi si pe operatori s
oloseasc schemele de zbor conorm aceste AC. Astel, se vor
stabili scheme de zbor cu directie stnga dac nu eist
obstacole, zone de teren si cu probleme de zgomot. Anea 1
contine diagrame pentru schemele standard de zbor recomandate.
a. nainte de a intra n schema de zbor a aeroportului r turn de
control, aeronava trebuie s evite luul pn urmeaz la tura de
intrare. De eemplu, indicatorii de vnt si de aterizare se pot
veriica cnd se al la o altitudine peste schema de traic. Cnd
schema directiei traicului sa determinat, pilotul va proceda
atunci spre un punct oarte clar al schemei nainte de a cobor
spre altitudinea schemei.
b. Aeronava care soseste trebuie s ie la altitudinea
corespunztoare a schemei de traic nainte s intre n schema
aceasta. Intrarea n tura descendent trebuie s ie la un unghi de
45 de grade travers at de pista de aterizare.
c. Se recomand ca aeronavele s aib o altitudine de 34,8 m
A n schema de zbor. Aeronavele mai mari si actionate cu
turbin trebuie s intre n schema de zbor la o altitudine de 457,2
sau 152,4 A deasupra altitudinii stabilite a schemei. Pilotul
poate varia dimensiunea schemei de zbor n unctie de
caracteristicile aeronavei.
d. Altitudinea schemei de zbor trebuie mentinut pn ce avionul
este cel putin travers at captul de abordare a pistei de aterizare
n tura descendente.
e. ntoarcerea turei de baz trebuie s nceap cnd avionul este
ntrun punct la aproimativ 45 de grade reperaj de pragul pistei
de aterizare.
. Aterizarea si decolarea trebuie eectuat pe pista operational
cel mai aproape de directia vntului. Dac se oloseste totusi o
pist secundar se va evita luul aerian de pe pista cea mai
apropiat de directia vntului.
g. Aeronavele n decolare trebuie s continue drept nainte pn
trec de captul de plecare al pistei. Aeronavele care eecut o
manevr de ntoarcere trebuie s continue drept nainte, dup
captul de plecare al pistei iar pilotul s ie atent la restul
traicului pentru a nu deranja aeronavele angajate deja n schem.
n cazurile n care o aeronav a cauzat o ntoarcere de pe pist,
manevrarea paralel cu pista poate i necesar pentru a mentine
contactul vizual cu aeronava n cauz.
h. Aeronavele care rmn n schema de zbor nu trebuie s
eectueze o ntoarcere spre tura de traversare a vntului pn nu
se al sub captul de plecare a pistei si n 91,44 m
sub altitudinea schemei de zbor, pilotul asigurnduse c
ntoarcerea spre tura descendent se va ace la altitudinea
schemei de zbor.
i. Cnd pleac din schema de zbor, aeronavele trebuie s continue
spre eterior sau s ias cu 45 de grade viraj stnga (viraj dreapta
pentru schemele cu viraj dreapta) dup captul de plecare a pistei
dup ce au ajuns la altitudinea schemei. Pilotii trebuie s ie
atenti la orice aeronav care intr n schem nainte de a ncepe
virarea.
j. Aeronavele nu se vor opera n schema de zbor la o vitez
indicat mai mare de 23 mph.
. n cadrul schemei de zbor, regulile dreptului de liber trecere
se aplic dup cum se stipuleaz n FA, partea 61.113. Oricare
aeronav n pericol are drept la liber trecere at de oricare alt
aeronav. n plus, cnd aeronave dierite converg, balonul are
dreptul la liber trecere at de aeronava de alt categorie; un
planor are drept de liber trecere at de un dirijabil, avion sau
autogir; un dirijabil are drept de liber trecere at de un avion
sau autogir.
Sectiunea 9-2 Circulare de informare... Continuare
9. ALTE SCEME DE ZBOR
Operatorii aeroportuari stabilesc procedurile locale pentru
operatiunile planoarelor, parasutistilor, aparatelor de zbor mai
usoare ca aerul, elicopterelor si aparatelor ultrausoare. Aneele 2
si 3 ilustreaz aceste operatiuni privind schemele standard de
zbor recomandate.
a. Autogirul
(1) n cazul unui elicopter care se apropie de pmnt, pilotul
trebuie s evite traicul aparatelor de zbor cu aripi ie si s
aterizeze n locul marcat sau ntrun loc liber. Pilotii trebuie s ia
n considerare c la unele aeroporturi doar pista este adecvat
pentru aterizare.
(2) Toti pilotii trebuie s ia n considerare c autogirurile pot
zbura mai ncet si s se apropie mai abrupt dect avioanele.
borurile pe distante scurte este metoda preerat pentru
elicoptere care oer pilotului posibilitatea unei viteze optime n
aer, eectul curentului descendent si economia de combustibil. Se
va evita totusi zborul deasupra aeronavelor, vehiculelor si
persoanelor.
(3) n cazul unui autogir care se apropie de pmnt, pilotul
acestuia trebuie s evite luul de aeronave cu aripi ie pn la
virarea inal pentru pista activ.
(4) Un elicopter care opereaz n schema de zbor poate zbura o
schem similar cu schema unei aeronave la o altitudine mai
joas (152,4 A) si mai aproape de aeroport. Aceast schem
poate i opus pistei cu viraje n directia opus dac politica
local permite.
(5) Ambele tipuri de autogiruri pot adopta aterizri r motor
(autorotatii) care implic a coborre abrupt si un ritm crescut de
coborre (45769 mminut).
b. Planoarele
(1) Un planor, inclusiv aparatele de zbor remorcate n timpul
operatiilor de remorcare au dreptul de liber trecere at de
aparatele de zbor cu motor.
(2) Dac se oloseste aceeasi pist att pentru planoare ct si
pentru aeronave, schema de zbor a planorului va i inclus n
schema aeronavelor cu motor. Dac ona de operare a unui
planor se stabileste de o parte a pistei aeronavelor cu motor,
schema planorului va i n mod normal pe partea aeroportului cea
mai apropiat de ona de operare a unui planor. Acest lucru va
permite ca planoarele s zboare conorm aceleiasi scheme de
zbor precum aeronavele cu motor n conditie unic de vnt si
necesit o schem de directie separat opus n conditii de vnt
contrariu. (ezi eemple n Anea 2, Operatiunile Planorului).
(3) Schemele planoarelor au tipic puncte de intrare (puncte
initiale) de la 182,8 457,2 m A.
c. Aparate de zbor ultrausoare.
(1) Conorm FA, partea 13, aparatele de zbor ultrausoare vor
ceda dreptul de liber trecere tuturor aparatelor de zbor.
(2) Aparatele de zbor ultrausoare vor zbura schema rectangular
dup cum se descrie n Anea 2. Altitudinea schemei va i de
152,4 m sub si n cadrul altitudinii standard a schemei stabilit de
aeroport. O schem pentru acest tip cu loc dedicat de aterizare va
avea o schem de zbor mai mic paralel cu schema standard cu
viraje n directia opus.
(3) Toti pilotii vor lua n considerare c aparatele de zbor
ultrausoare zboare mult mai ncet dect avioanele. n plus,
aparatele de zbor ultrausoare pot dessura decolri si unghiuri de
apropiere oarte abrupte. irrile se pot eecuta lng captul
pistei pentru a elibera zona imediat.
d. Aparate de zbor mai usoare ca aerul
(1) Un balon are dreptul la liber trecere at de oricare tip de
aeronav si nu oloseste o schem standard de zbor.
(2) Datorit manevrabilittii limitate, dirijabilele nu zboar
conorm unei scheme standard. Dac se zboar totusi conorm
unei scheme standard, va i la o vitez mai mic dect a oricrei
aeronave.
e. Operatiunile cu parasuta.
(1) Toate activittile se gestioneaz conorm NOTAM
speciicnd pozitia, altitudinile, timpul si durata salturilor.
AeroportulDirectiunea locatiei prezint aeroporturile care au n
permanent aerodromuri permanente.
(2) Parasutistii ies de obicei din aeronav deasupra sau ascendent
aeroportului si la altitudini peste altitudinea schemei de zbor.
Parasutele se deschide de obicei ntre 69,6 m si 1524 m A si
la 914,4 A n limitele a 3,21 m at de aeroport.
(3) Pilotilor de aeronave pentru salt li se cere s stabileasc
comunicatii de emisereceptie cu turnul de control sau cu Statia
de deservire a borurilor care are zona respectiv sub
supraveghere, nainte de nceperea salturilor, pentru obtinerea de
inormatii privind traicul aerian din apropiere. n plus, cnd o
aeronav pentru salturi opereaz n vecintatea unui aeroport,
pilotii sunt ncurajati s oere inormatii pe CTAF.
(4) Cnd sa stabilit zona aerodromului pe aeroport, parasutistii
vor ateriza n zona acestuia. a aeroporturile care nu au stabilite
aerodromuri, parasutistii vor evita aterizrile pe piste, hangare si
zonele de sigurant aerente. Pilotii si parasutistii trebuie s ie
constienti de perormantele limitate de zbor ale parasutelor si s
ia msuri pentru a evita potentialele intererente ntre aeronave si
operatiunile cu parasuta.
(3) Schemele din anea 3 contin operatiunile eectuate de
parasutisti. Nota editorului: Nu este inclus o copie dup aceast
diagram n SIM.
Harola W. ecker
Director, Trafic erian
Sericiul Reguli i Proceauri

Circulara de informare nr: 91-5 C
Derogri: Evenimente aviatice
Capitolul 6: Prevederile renuntrii
La initiatia FS-2 Data. 129
7. PREVEDERI ENERALE
a. Fiecare Formular 77111 FAA, Certiicat de derogare sau
Autorizatie, vor include prevederi generale si speciale, emise de
FDSO (Biroul ocal de Standardizare a borului) a FAA. Multe
prevederi de sigurant sunt n natur si se aplic tuturor
evenimentelor aviatice. FSDO a FAA va ajusta prevederile
generale si speciale pentru a se plia pe nevoile sustintorilor.
b. Prevederile care apar pe derogare se vor restrnge la msuri de
protectie, controale sau cerinte care nu se speciic altel de FA.
c. Cerinte reglementare (r derogare) nu se vor include la
prevederi speciale.
d. Un eemplu de prevederi generale se pot vedea n Anea 2.
. PREVEDERI SPECIALE
Prevederile speciale sunt conditiile, cerintele sau limitrile
necesare pentru protejarea persoanelor sau propriettilor din zon
si alti utilizatori ai sistemului national aerian.
a. Siguranta. Prevederile speciale din Formularul 77111 a FAA
sunt menite pentru ca evenimentele aviatice s se dessoare r
a periclita siguranta. Fiecare derogare pentru spectacol aerian va
contine prevederi speciale pentru a siguranta publicului si a
neparticipantilor la traicul aerian din cadrul spectacolului. Eist
o gam larg de prevederi care se pot mentiona.
b. Uzul prevederilor speciale. Unele evenimente cer prevederi
speciale etinse si oarte detaliate, n timp ce altele pot i etrem
de simple. n plus at de variatia privind evenimentele, conditiile
locale au multe de spus n privinta conditiilor speciale.
(1) Prevederile speciale vor i msuri de protectie si cerinte de
control care nu sunt special acoperite de FA.
(2 ) Este nevoie de cel putin o reglementare pentru a autoriza
deviatia minim de la alta.
(3) Pentru a permite zborul acrobatic ntro zon de control sau
lng un aeroport aglomerat, poate i necesar cresterea cerinta
minim de vizibilitate la 8 m.
c. Pilotul este responsabil de respectarea termenilor derogrii
emise pentru zonele de practic acrobatic. n cazul n care
derogarea se emite pentru membrii unei organizatii, trebuie
identiicat o persoan responsabil pentru a supraveghea
respectarea termenilor derogrii la FAA.
d. Un eemplu de prevederi generale se poate gsi n Anea 3.
Circulara de informare nr.: 91-5C Anea 2:
Prevederi generale
a. Titularul Formularului 77111 FAA, a Certiicatului de
Derogarea sau a Autorizatiei, va i singurul responsabil de
siguranta persoanelor si a propriettilor din zon si va inorma
biroul FAA n scris despre persoana numit s asigure siguranta
general a evenimentului.
b. Titularul Formularului 77111 FAA, trebuie s se asigure c
toti participantii sunt bine instruiti n ceea ce priveste regulile
speciale ale zonei, modul si ordinea evenimentelor si sunt
disponibili pentru instructajul privind mentiunile derogrii nainte
de nceperea activittilor. Nici o persoan nu va participa la nici
un eveniment dac nu a ost instruit n privinta prevederilor
derogrii.
c. Titularul va notiica Biroul de Servicii Aeriene a FAA n ceea
ce priveste data, durata, locul, zona, altitudinile si natura
activittii si durata operatiunii si va solicita emiterea unei
Inormri pentru Aviatorilor (NOTAM). Acestea trebuie
ndeplinite cel putin cu 48 de ore nainte de nceperea
evenimentului.
d. Toate aeronavele civile si pilotii care particip la demonstratie
trebuie s ie disponibili pentru veriicarea FAA nainte de
evenimentul programat.
e. a aeronavele civile, doar membrii echipajului necesar pentru
zbor (mentionati n limitele operationale ale aeronavei) sau acele
persoane care particip activ la demonstratie (cascadorii) se vor
urca n aeronava implicat n demonstratiile autorizate de aceast
derogare.
. Se va stabili un punct de control de unde titularul sau
reprezentatul su va conduce demonstratia si care va i
permanent disponibil pentru FAA si pentru persoana desemnat
ca responsabil pentru siguranta general a evenimentului.
g. O linie de marcaj (ormat din oameni sau natural) clar
vizibil perormerilorpilotilor va asista pilotii conorm
distantelor aprobate at de zona spectatorilor.
o. Capacitti adecvate de comunicare (vizuale sau verbale) se vor
asigura pentru a inorma spectatorii si participantii c
demonstratie aerian sa oprit sau anulat sau pentru alte
comunicri pentru mentinerea sigurantei operatiunii.
p. O barier izic sau de paz se va instala pentru a retine
spectatorii n zonele destinate acestora. Numrul de persoane
implicat n controlul maselor va depinde de tipul barierei. (a i
nevoie de mai multi oameni la barierele cu cablu dect la
protectii de zpad).
. Se va opri demonstratia cnd persoane neautorizate, vehicule
sau aeronave intr n zona de operatiune sau din orice alt motiv
pentru sigurant. Doar persoanele necesare dessurrii
operatiunii se vor autoriza n zona acestora. Titularul
Formularului 77111 FAA si asum responsabilitatea pentru
persoanele care intr n aceast zon.
r. FAA are autoritatea de a anula sau de a interzice orice sau toate
actiunile sau evenimentele dac n opinia sa, siguranta
persoanelor sau a propriettilor de la sol sau din aer sunt n
pericol sau eist o contraventie a termenilor derogrii.
s. Motoarele aeronavei nu se vor porni si aeronava nu se va pilota
n zona destinat spectatorilor sau a zonelor de vizualizare dect
cu msuri adecvate de protejare a publicului. onele unde se
pornesc motoarele, elicele sau rotoarele trebuie s ie cel putin la
o distant de 3,4 m de zona spectatorilor dac nu sunt protejati
de o barier care va preveni interventia neautorizat a
persoanelor.
t. Persoanele sau aeronava care nu apare pe Formularul 77112
FAA si care sunt aprobate pe Formularul 77111 nu pot participa
r aprobare special din partea FAA.
u. n situatia unui accident considerat a i rezultatul unui curs
deicitar sau de procedur, operatiunile de zbor se anuleaz pn
cnd deicienta sa corectat sau acceptat de persoanele
responsabile cu siguranta general a evenimentului.
Circulara de informare nr. 91-5C Anea
3: Prevederi Speciale pentru Demonstratiile
de salt cu parayuta
a. Pentru salturile n zone aglomerate, comunicatiile prin statia
radio de emisie receptie ntre aeronava care transport
parasutistii si zona de aterizare se vor mentine pe durata tuturor
salturilor.
b. Prevederile Formularului 77111 FAA vor mentiona retinerea
spectatorilor n aara aerodromului.
c. Salturile cu parasuta nu se vor eectua cnd pragul superior
este mai mic de 762 m si vizibilitatea mai mic de 8 m.
d. Folositi prevederea adecvat a aerodromului bazat pe
caliicrile parasutistului. Aerodromul se va mprti n dou
categorii distincte:
(1) Pentru parasutistii care detin icentele C si D sau sunt
membri ai echipei de demonstratii ai Departamentului Aprrii,
se vor alege zone de aterizare care va permite parasutistului s
aterizeze la o distant de 15,24 m de oricare spectator si nu va
trece deasupra persoanelor la o altitudine mai mic de 76 m.
(2) Parasutistii care detin o icent D USPA cu valoare de
maniestatie sau sunt membri ai echipei de demonstratii ai
Departamentului Aprrii, care certiic c vor olosi o parasut
principal pilotabil si o voalur de rezerv li se permite s ias
deasupra sau ntro zon aglomerat. ona selectat pentru
aterizare va mpiedica parasutistul s aterizeze mai aproape de
4,57 m at de oricare spectator si nu va trece deasupra
persoanelor la o distant mai mic de 15,24 m.
e. Titularul unui Formular 77111 FAA va instrui pilotul la
comanda aeronavei si parasutistii cu privire la termenii
autorizatiei.
. Inspectorul FAA poate mentiona o prevedere care directioneaz
pilotul la comand sau titularul Formularului 77111 FAA s
utilizeze recventa Turnului de Control a Traicului Aerian.
Circulara de informare 15-2C
Mentiune: FAR 15 s-a revizuit n iulie 21 s-a modificat
semnificativ n special n domeniul notificrilor privind
salturile yi echipamentul. Cu aceast editia a SIM FAA nu
a revizuit nc AC-15-2 n sensul reflectrii acestor
modificri.
SUBIECT: SALTUL SPORTIV CU PARASUTA
La initiativa: AFS 32
1. SCOP
Aceast circular de inormare (AC) oer sugestii de
mbunttire a sigurantei parasutismului sportiv si oer
inormatii pentru asistarea tuturor prtilor asociate cu
parasutismul sportiv conorm eglementrilor Aviatiei Federale
(FA) Partea 15, Salturile cu Parasuta. De asemenea contine o
list cu aeronavele care se pot pilota r o us si include
procedurile de obtinere a autorizatiei de la Autoritatea Federal a
Aviatiei (FAA) pentru zborul r o us.
2. ANULAREA
AC 152B, Salturile Sportive cu Parasuta, 21 august 1989 se
anuleaz.
Mentiune. Distribuirea acestei C (15-2) nu s-a efectuat.
3. ISTORIC
A. Activitate de salt sportiv cu parasuta (denumit de asemenea si
sdiving) este n continu dezvoltare si este o activitate
aeronautic recunoscut de FAA. Totusi parasutistii (denumiti si
sdivers) nu sunt aviatori atestati de FAA care recomand ca toti
parasutistii nceptori s urmeze pregtirea. Pregtirea trebuie s
ie eectuat conorm recomandrilor USPA n acest sens sau prin
programele de pregtire din cadrul altor organizatii.
B. Parasutismul are anumite riscuri inerente n special pentru
parasutistiielevi. Ca un rspuns la aceste riscuri, comunitatea de
sdiving a dezvoltat proceduri si practici pentru a reduce
actorii de risc. Se poate mentine un nivel semniicativ de
sigurant dac se urmeaz aceste proceduri si prin pregtire
adecvat pentru iecare salt. Dezvoltarea parasutismului continu
s contribuie la dezvoltarea tehnologiei si sigurantei aviatice.
C. n procesul de revizuire a acestei AC, FAA a solicitat
comentariile din partea industriei si utilizatorilor de parasute.
USPA trebuie contactat pentru inormatii din eperienta sa
privind saltul cu parasuta care nu se mentioneaz n prezenta AC
(vezi paragraul 5c).
. SUESTII PRIVIND SIURANA
A. Medicale. Toti viitorii parasutisti trebuie s ie eaminati izic
nainte de primul lor salt. Medicul trebuie s ie inormat asupra
scopului consultului.
B. Pregtirea initial. FAA ncurajeaz parasutistii nceptori s
se pregteasc cu un instructor recunoscut de USPA.
Pregtirea initial pune baza n vederea educatiei continue si
asupra progresului nregistrat de parasutist.
C. Programele actuale de nvtare a parasutismului includ
urmtoarele programe, detalii putnduse obtine de la USPA (vezi
paragraul 5c).
1. Metoda progresrii cu cablul automat.
2. Metoda progresului rapid a cderii libere.
3. Saltul n tandem care oloseste hamul dublu si sistem dublu de
parasute.
D. Normele tehnice standard (TSO) ale FA si AC privind
parasutismul sportiv cu care trebuie s ie amiliarizati toti
parasutistii:
1. Partea 65 A Certiicarea: Aviatori altii dect membrii
echipajului.
2. Partea 91 FA eguli enerale de Operare si bor
3. Partea 15 FA Saltul cu parasuta
4. Partea 149 FA idicri cu parasuta
5. TSO C23c, rupri de parasute.
6. AC 655 (ultima editie), Pliorul SeniorMaster hid de
Certiicare.
7. AC 147 (ultima editie), Societtile Autorizate de ntretinere
de Autoritatea Federal a Aviatiei. Mentiune: ezi paragraul 5
pentru detalii.
E. Dispozitive de sigurant si Echipamentul.
1. Dispozitiv de deschidere. Sectiunea 15.43(b) FA solicit ca
toate persoanele care eectueaz un salt cu parasuta cu un cablu
automat legat de aeronav si de parasuta principal s oloseasc
un dispozitiv de deschidere pentru a ajuta parasuta etractoare s
unctioneze sau dac nu se oloseste parasut etractoare la
deschiderea direct a voalurii parasutei principale.
2. Dispozitivele de Activare Automat. Un parasutist se simte
mai bine dac este dotat cu un dispozitiv de activare automat
(AAD). Totusi eperienta a demonstrat c aceste dispozitive nu
sunt iabile complet si trebuie s se oloseasc doar ca rezerv n
pregtire si proceduri. Parasutistii care olosesc AAD pe rezerv
parasuta auiliar trebuie s se asigure dac instalarea unui
asemenea dispozitiv sa aprobat de productorul de parasute sau
de FAA (vezi paragraul 8). FAA nu aprob AAD. Aprob
instalarea care se nainteaz cu documentatia TSO a
productorului. Instructiunile de instalare ale productorului
trebuie urmate. Instalarea unui AAD conorm TSO sau
speciicatiilor militare (MISPEC) pe o parasut aprobat
constituie o modiicare major pentru acea parasut. Un
parasutist care oloseste orice tip de AAD trebuie s ie constient
de nivelul de iabilitate si s devin pe deplin eicient cu acest
dispozitiv. Se va eectua o veriicare anterior saltului pentru a
ace setrile adecvate, activarea si iabilitatea operrii pentru a
asigura unctionarea AAD. Cnd situatia cere olosirea parasutei
de rezerv, parasutistul va trage manual ntotdeauna de cablul
rezerveiauiliarei chiar dac se va olosi AAD.
3. Echipament de sigurant acvatic. Trebuie purtate un tip de
lotoare indierent dac punctul de iesire sau de aterizare a
parasutistului este n limita a 1,6 m de o ap.
4. Echipamentul de oigen. Parasutistii trebuie s oloseasc
echipament suplimentar de oigen cnd aeronava este la o
altitudine de peste 348 m MS pentru mai mult de 3 de
minute. Se va olosi continuu oigen la altitudini MS de peste
4572 m. Peste 762 m presiunea cere olosirea sistemelor de
oigen. Salturile de la altitudini mari se vor eectua doar dup
amiliarizarea cu problemele si pericolele create de temperaturile
sczute, lipsa de oigen si cu dieritele echipamente de oigen.
salturile de la altitudine mare nu se vor ncerca sub nici o orm
r doza de oigen corespunztoare (oigen industrial si medical
nu este sigur si nu se va olosi).
F. Conditiile atmoserice. nturile puternice sau schimbtoare
pot i periculoase n special pentru eleviiparasutisti. n plus,
parasutistii si pilotii trebuie s se asigure c eist prag superior
suicient si vizibilitate (vezi paragraul 14i).
. Parasutism avansat. Multe sugestii privind siguranta
prezentate n aceast AC sunt n primul rnd pentru elevii
parasutisti. Toate salturile elevilorparasutisti trebuie eectuate n
mediu de antrenament controlat. Eperienta individual si
ratiunea va dicta ce pregtire aditional se va eectua nainte de
angajare la activitti mai avansate de parasutism. Obtineti
eperient adecvat si pregtire nainte de a utiliza echipament cu
perormante ridicate pe care nul cunoasteti.
5. INFORMAII PRIVIND RELEMENTRILE SI
PUBLICAIILE ASOCIATE
A. FA. Acest paragra descrie prtile Far care sunt n interesul
parasutistilor si a pilotilor de aeronave pentru salt. Se pot
achizitiona de la egistratura Editurii uvernului US,
ashington D.C. 2429326. AC 44 (ultima editie), Statutul
eglementrilor Aviatiei Federale, contine instructiuni de
comand, preturi si numrul n stoc. Prezenta AC se bazeaz pe
cerintele FA n vigoare la data acestei AC. Din moment ce FA
se pot modiica n orice moment, parasutistii si pilotii trebuie s
tin pasul cu modiicrile din FA si s respecte ntotdeauna
cerintele actuale.
1. Partea 65 FA Certiicare: Aviatori altii dect Membrii
Echipajului. Subpartea F n ceea ce priveste pliorii de parasute,
cerintele de eligibilitate, privilegiile si standardele privind
perormanta.
2. Partea 91 FA egulile enerale de Operare si bor.
Sectiunea 91.37 din FA, Parasutele si Parasutismul, interzice
ca un pilot a unei aeronave civile s permit mbarcarea unei
parasute de urgent n aeronav dac nu este un tip aprobat.
Partea 15 FA Saltul cu parasuta. Aceasta parte este etrem
de important pentru parasutisti si pentru pilotii carei transport
deoarece contine regulile privind saltul intentionat cu parasuta.
B. TSOC23c stabileste cerintele minime de perormant si
sigurant pentru parasute. TSOC23c se poate obtine n scris de
la FAA, Serviciul Certiicare Aeronave, Directia Aeronave
(AO1), 8 Independence Avenue, S ashington D.C.
2591.
C. USPA a dezvoltat standarde de baz privind siguranta si
inormatii aditionale pentru activitti de sdiving. Aceste
standarde si inormatiile sunt pentru pregtirea, veriicarea
echipamentului si eectuarea unei game largi de activitti de
parasutism. Desi nu sunt aprobate oicial de FAA aceste
standarde se olosesc pe scar larg ca si ghid pentru persoane si
n scolile de parasutism. Se pot obtine de la Asociatia de
Parasutism din Statele Unite 144 Due Street, Aleandria,
irginia 22314, teleon (73) 8363495.
6. REULILE PARASUTISMULUI
Sectiunea 1.1 FA deineste parasuta ca un dispozitiv olosit la
ntrzierea cderii unui corp sau obiect prin aer. Conorm
prezentei AC un sistem de parasut const n mod obisnuit dar nu
eclusiv din urmtoarele componente principale: voalur, un
dispozitiv de deschidere, o parasut etractoare sisau
stabilizatoare, chingi, capota, ham(uri) si un dispozitiv de
activare (cablu). Binenteles c mai eist componente asociate
acestor componente principale precum conectorii, bridele si
sistemul central. Termenul legtur (precum legtur spate sau
piept) olosit n prezenta AC se reer la sistemul parasutei mai
putin hamul. n cazul n care hamul si parasuta sunt aprobate de
TSO ca si componente, termenul legtr se reer la ntregul
sistem al parasutei, mai putin voalura principal si chingile.
Distinctia este esential pentru ntelegerea clar privind olosirea,
mpachetarea, repararea si modiicarea parasutelor.
A. Echipamentul parasutei. Sectiunea 15.43 FA solicit ca un
parasutist care eectueaz un salt intentionat s poarte un sistem
cu ham unic si parasut dubl cu cel putin o parasut principal si
o parasut de rezervauiliar aprobat. egtura principal nu
trebuie aprobat, dar legtura pentru rezervauiliar si hamul la
cererea FAA trebuie s ie aprobate. FAA emite un TSO care
speciic standardul minim de perormant pentru materiale,
prti, procese sau aplicatii olosite n aeronava civil.
Urmtoarele sunt eemple de parasute aprobate dup cum se
eplic n Sectiunea 15.43(d) FA.
1. Parasutele produse sub un model aprobat (o metod initial de
aprobare).
2. Parasute produse de TSOC23. Aceast TSO, versiunea recent
TSOC23c, descrie perormantele minime si asigurarea
standardelor de calitate pentru o parasut care se transport la
bordul unei aeronave civile sau de parasutisti n situatii de
urgent. Productorul trebuie s ndeplineasc standardele nainte
de etichetarea parasutei sau componentelor ca respectnd TSO.
3. Parasutele militare (altele dect tipul pentru altitudini mari,
vitez si ejectare) sunt identiicate printrun numr de Institutia
AeroNaval (NAF), Armata Terestr (AAF), sau Aerolota
(AFN), un numr de ordine AAF sau alt denumire sau numr
militar. Se ace adesea reerire la aceste parasute ca parasute
demilitarizate sau parasute militare surplus.
7. MPACETAREA PARASUTELOR
Sectiunea 15.43 FA solicit ca un plior certiicat
corespunztor si evaluat s mpacheteze parasuta de
rezervauiliar. Parasuta principal se poate mpacheta de: 1.
Oricare plior de parasute certiicat; sau 2. Orice sub
supravegherea unui plior de parasute certiicat. Doar cei care au
ost eaminati serios de un plior de parasute certiicat sau de un
instructor USPA pot s mpacheteze singuri. FAA solicit ca
iecare parasut s ie mpachetat dup cum urmeaz:
A. De un plior de parasute certiicat sau de persoana care
eectueaz saltul trebuie s o i mpachetat cu 12 de zile nainte
de data utilizrii.
B. Un plior de parasute certiicat evaluat corespunztor trebuie s
mpacheteze parasuta auiliarde rezerv:
1. Cu 12 de zile nainte de data primei olosiri dac voalura si
hamul sunt cute eclusiv din nlon, celoibr sau alte ibre
sintetice sau material similar care are rezistent crescut la daune
cauzate de deormare, mucegai si alti agenti duntori care se
propag n mediu umed; sau
2. n ultimele 6 de zile nainte de data de olosire dac sistemul
are n component mtase, mtase natural sau orice ibr
natural care nu se speciic mai sus.
. MODIFICRILE PARASUTEI
Modiicrile parasutei sunt schimbrile aprobate de FAA. De
eemplu, includ ntrirea benzii legturilor, schimbarea mrimii
hamului, ndeprtarea unei componente instalate de productor,
sau instalarea AAD pe un sistem de parasut auiliarde rezerv
unde productorul nu a autorizat montarea.
A. Modiicarea unui sistem aprobat al parasutei care se oloseste
pentru salturi intentionate trebuie eectuat conorm manualelor
aprobate si speciicatiilor si doar conorm acelora care
autorizeaz special modiicarea. Nu este nevoie de aprobare
pentru metoda de modiicare a parasutei principale. O persoan
care doreste autorizatie s modiice un sistem aprobat al parasutei
trebuie s procedeze dup cum urmeaz:
1. O persoan caliicat s modiice parasuta (dup cum se
mentioneaz mai jos) va contacta inspectorul FSDO FAA pentru
a discuta modiicarea propus. Solicitantul trebuie s ie pregtit
s arate inspectorului natura modiicrii olosind un sistem
mostr, schit sau desen si s ie pregtit s discute natura
testelor necesare pentru a demonstra c parasuta modiicat
ndeplineste toate cerintele aplicabile.
2. Inspectorul va revizui propunerea mpreun cu solicitantul si
se va stabili un plan de actiune.
3. Solicitantul va pregti o cerere, sub orm de scrisoare,
adresat FDSO local. Toate datele pertinente se vor atasa.
Datele vor include:
a. O descriere clar a modiicrii.
b. Desene, schite sau otograii dac este necesar.
c. Date privind mrimea corzilor, custurii, modelului,
materialelor olosite si plasarea componentelor modiicate.
d. Mijloace de identiicare a parasutei modiicate (model si seria
numeric).
4. Cnd inspectorul constat pozitiv, va aproba prin stampilarea,
semnarea si plasarea stampilei FSDO de identiicare pe scrisoare.
a. Modiicrile asupra Parasutelor Aprobate se vor eectua doar
de:
1) Un plior de parasute emerit evaluat corespunztor.
2) O persoan de ntretinere a parasutei certiicate si evaluat
corespunztor.
3) Un productor de parasute.
4) Oricare alt productor considerat de Administrator competent.
9. NDEPRTAREA PARASUTEI EXTRACTOARE
Un plior certiicat emerit sau epert de parasute poate ndeprta
parasuta etractoare din parasuta de rezervetractoare. Cnd sa
eectuat acest lucru se va marca parasuta cu PAAUT
ETACTOAE SCOAS. Aceast parasut se poate olosi
doar pentru salturi intentionate.
1. Echipamentul suplimentar
Atasarea unei game de instrumente, a unui cutit sau a altui
material la eteriorul sistemului de parasut, nu se consider
modiicare. Dac se ataseaz un obiect suplimentar la ham
trebuie avut grij s nu mpiedice structura unctional a
sistemului.
11. ASAMBLAREA COMPONENTELOR PARASUTEI
PRINCIPALE
A. Asamblarea sau potrivirea componentelor parasutei de la
dieriti productori se poate eectua de pliorul de parasute
certiicat si evaluat corespunztor sau de persoana care ntretine
parasuta conorm instructiunilor productorului de parasute si
r alte autorizatii din partea productorului sau a FAA. n mod
special cnd dierite componente ale parasutei se schimb ntre
ele, pliorul de parasute trebuie s urmeze instructiunile
productorului privind voalura precum si instructiunile
productorului capotei. Instructiunile productorului capotei
primeaz dac cele dou sunt contradictorii.
B. Componentele asamblate ale parasutei trebuie s ie
compatibile. Fiecare component din ansamblul rezultat trebuie
s unctioneze corespunztor si s nu interereze cu unctionarea
altor componente. De eemplu:
1. Nu instalati o voalur de mrime mai mare ntro capot pentru
volum mai mic deoarece unctionarea corespunztoare a
ntregului sistem se poate aecta.
2. O voalur conorm TSO se poate asambla cu un ham
demilitarizat sau invers, atta vreme ct componentele asamblate
respect standardul de sigurant a structurii originale.
C. Orice nelmurire asupra unctionrii sistemului trebuie
nlturat de testele eectuate de plior sau de persoana care
ntretine parasuta pentru asigurarea c parasuta este sigur n caz
de urgent.
D. Pliorul sau persoana care ntretine parasuta, care asambleaz
componentele produse conorm TSOC23c vor nregistra n
spatiul de pe capot data solicita de Standardul Aeronautic
AS815B, paragraul 4.2.1 (Se pot obtine copii de la
Engineering Societ or Advancing Mobilit an, Sea, Air and
Space, 4 Commonealth Drive, arrendale, PA 15961).
E. ezistenta hamului trebuie s ie ntotdeauna egal sau mai
mare cu puterea maim generat de voalur n timpul testelor de
certiicare.
1. n cazul n care hamul este certiicat conorm TSOC23c si
voalura conorm TSOC23c, puterea maim generat de voalur
nu trebuie s depseasc categoria de ort certiicat a hamului
si capotei; de e. Categoria pentru vitez edus (3. lbs) si
Categoria Standard (5. lbs). n aceast situatie nu este
necesar marcarea suplimentar pe capot.
2. n cazul n care voalura este certiicat conorm TSOC23b si
hamul conorm TSOC23c rezistenta hamului trebuie s ie egal
sau mai mare dect categoria de ort certiicat a voalurii.
F. Utilizatorul hamului unic, sistemului dublu de parasut, care
este un sistem sportiv care const din parasut principal si
auiliarde rezerv, poate eectua operatiuni simple de
asamblare si dezasamblare necesare pentru transport, manevrare
si depozitare dac parasuta nu se oloseste dac este creat pentru
astel de operatiuni simple.
12. REPARAIILE
eparatiile se pot clasiica n reparatii majore si minore. O
reparatie major se deineste de Sectiunea 1.1 a FA ca reparatie
care dac nu este corespunztor eectuat poate aecta apreciabil
greutatea, echilibrul, rezistenta structurii, perormanta,
operatiunea mecanismelor actionate de motor, caracteristicile
zborului si alte calitti. (Echilibrul si operatiunea mecanismelor
actionate de motor nu se aplic parasutelor). O reparatie minor
dup cum se deineste n Sectiunea 1.1 din FA nseamn o alt
reparatie dect una major. eparatiile majore la parasute se pot
ace de un plior emerit de parasute, o persoan de ntretinere sau
de productor. Eemple de reparatii majore sunt nlocuirea
voalurii sau a chingilor portsuspante sau coaserea unui petic pe
voalur. Instructiunile productorului de parasute se vor urma
cnd se eectueaz reparatii la oricare parte a parasutei.
13. PLACAREA LETURILOR
Placarea sau replacarea a legturilor de sustinere a parasutei
poate cauza ragilitate si rupere sub tensiunea dac nu se
placheaz corespunztor. am placat cu crom poate avea o
inisare mai in dect originalul si poate alunca. Parasutistul
trebuie s ie constient de posibilele pericole.
1. RESPONSABILITILE PILOTULUI
Pilotul la comanda aeronavei pentru salt este unicul responsabil
pentru anumite cerinte si solidar pentru altele. Urmeaz o list
partial cu aceste cerinte:
A. Atestarea si cerintele de eperient a pilotului. Pilotul la
comand este singurul responsabil de ndeplinirea cerintelor de
certiicare, eicient si eperient conorm Prtii 61 din FA.
B. Cerinte operationale. Pilotul la comand este singurul
responsabil de cerintele operationale din Partea 91 din FA
privind limitrile speciale operationale si anunturile cerute pentru
zborul cu usa deschis sau scoas.
C. Procedurile de echilibru si greutate. Pilotul la comand este
singurul responsabil de a se asigura c avionul su este ncrcat
corespunztoare si de operarea asel nct s rmn n limitele
greuttii brute si a centrului de gravitate (C). Inormatii
suplimentare (schema de ncrcare) se va obtine de pilotul la
comand pentru calcule privind balansul si greutatea. Mai mult,
pilotii sunt singurii responsabili de revizuirea acestor nregistrri
sisau de manualul de zbor pentru a se amiliariza cu procedurile
privind greutatea si echilibrul aeronavei si caracteristice de zbor.
D. a calculul greuttii si echilibrului. Pilotul la comand trebuie
s includ urmtorii actori. Dac nu se obtin datele, pilotul va
ntmpina greutti n determinarea C real a aeronavei ncrcate.
1. imtele de greutate maim admis si C.
2. reutatea ntregului echipament standard care sa scos
(scaune, us etc.)
3. Noua greutate determinat si C.
4. reutatea si plasarea C cnd aeronava este ncrcat la
maim.
5. reutatea aeronavei si plasarea C pentru variatia numrului
de parasutisti si combustibilul transportat la iecare zbor.
6. reutatea si plasarea parasutistilor n timpul iecrei aze a
zborului pentru a se asigura c aeronava rmne n limitele C.
Pilotaul la comand trebuie s ia n considerare c greutatea care
se modiic datorit distributiei parasutistilor cnd se adun la
us pentru iesire cere determinarea oricrui eect advers asupra
greuttii si echilibrului, controlului si stabilittii aeronavei.
E. Se vor plasa n aeronav plcute adecvate pentru a inorma
parasutistii asupra ncrcturii maim aprobate. Aceste plcute se
vor plasa ntrun loc unde s ie vzute de oricine care se mbarc
n aeronav si s speciice clar locurile maim aprobare si
distribuirea greuttii. Din moment ce multi parasutisti nu sunt
amiliarizati cu procedurile privind greutatea si echilibrul este
responsabilitatea pilotului la comand pentru a asigura c se
mentine greutatea si echilibrul corespunztor pe parcursul
operatiunilor de salt. Oricare persoan care are nevoie de
inormatii suplimentare n ceea ce priveste data aprobrii pentru
o aeronav anume va contacta FSDO local (vezi inormatiile din
paragraul 23.b).
F. Centurile de sigurant si ncrctura aprobat. Sectiunea 91.14
FA permite persoanelor de la bordul aeronavei n scopul
participrii la activitti de parasutism s oloseasc podeaua
aeronavei pentru a se aseza. Se vor instala si aproba centurile de
sigurant pentru iecare persoan. Numrul de persoane aprobat
pentru transportul se gseste n oaia de date a certiicatului
aeronavei, oaia suplimentar de date, Formularul 337 sau n
manualul de zbor probat de FAA.
. ona de aterizare cu parasuta. Este o practic bun ca pilotul
s se asigure c zona de aterizare este vizibil din aeronav
nainte de a elibera parasutistii.
. aportarea altitudinii. aportati toate altitudinile controlului
de traic (ATC) n m MS.
I. izibilitatea de zbor si norii. Pilotul si parasutistul sunt solidar
responsabili pentru a respecta cerintele n ceea ce priveste
vizibilitatea si norii conorm Sectiunii 15.29 din FA. borul
aeronavei conorm regulilor de vizibilitate n zbor (F)
conditiile si persoanele care eectueaz salturi cu parasuta au
nevoie de cer curat si de vizibilitate minim n unctie de
altitudinea la care are loc activitatea.
1. Pentru activittile care se dessoare la peste 348 m MS,
distanta at de nori este de 34,8 m dedesupt si 34,8 m
deasupra si 1,6 m distant orizontal at de nori. izibilitatea
trebuie s ie de cel putin 8 m.
2. Pentru activittile care se dessoar la mai mult de 365 m dar
sub 348 m MS, distanta minim at de nori este de 152,4 m
dedesupt, 457,2 m deasupra si 69,6 m distant orizontal at de
nori. izibilitatea trebuie s ie de cel putin 4,8 m.
Mentiune. Nici o persoan nu a efectua salturi in sau prin nori.
. Cerinta pentru echipamentul radio. Sectiunea 15.14 din FA
recomand olosirea de comunicatie radio de emisie receptie
pentru aeronavele din care se eectueaz salturi n spatiu
controlat sau nu. Dac nu se autorizeaz altel de ATC,
comunicatiile radio se vor stabili cu locatia ATC sau cu statia de
servicii de zbor (FSS) cu 5 minute nainte de nceperea activittii
de salt pentru a primi inormatii cu privire la traicul din
apropierea zonei de salt. FAA recomand ca toate aeronavele din
care se eectueaz salturi s ie echipate cu emittoare de
impulsuri unctionale care s aiseze codul corespunztor
desemnat de ATC cnd opereaz n zona unde se urnizeaz
servicii radar. Emittoarele vor emite si si mbuntti schimbul de
inormatii privind traicul. Activitatea de salt nu va putea ncepe
pn ce contactul radio nu se stabileste si nu se emite inormatia
corespunztoare privind traicul. n plus, se va supraveghea
continuu mentinerea recventei corespunztoare pn la
inalizarea activittii de salt. Cnd activittile sau ncheiat sau
ntrerupt, se va inorma ATC ct mai repede posibil.
. Cerintele de autorizare si notiicare.
Dac este nevoie sau nu de autorizare verbal din partea ATC sau
de autorizare n scris pentru saltul cu parasuta depinde de tipul
spatiului aerian implicat si de zona unde parasutistul
intentioneaz s aterizeze. Aceleasi criterii vor determina tipul de
notiicare anterior saltului. Anea 1 este o reerint simpl pentru
parasutisti pe care o pot olosi s determine de ce autorizare sau
notiicare au nevoie pentru dierite tipuri de salt. FAA recomand
ca oricine stabileste un aerodrom permament sau un loc de salt
temporar s contacteze institutiile implicate n controlul traicului
aerian ct mai repede posibil .Persoanlul ATC este cel mai
potrivit pentru a oeri inormatii privind rutele de sosire si
plecare, clasiicarea spatiului aerian si alte operatiuni aeriene care
pot aecta operarea eicient a aerodromului.
15. SALTURILE PE DEASUPRA SAU N ZONE
ALOMERATE SAU DEASUPRA RUPURILOR DE
OAMENI
Sectiunea 15.15 din FA solicit autorizarea acestor salturi (cu
eceptia urgentelor si anumitor operatiuni a Armatei conorm
Sectiunii 15.22 din FA). Solicitarea pentru o autorizatie
trebuie naintat cu cel putin 4 zile lucrtoare nainte de saltul
care se intentioneaz. Solicitarea trebuie naintat n 3 eemplare
din Formularul 77112 FAA, Certiicatul de Derogare sau
Cererea pentru Autorizare la FSDO responsabil cu zona unde
saltul va avea loc. Cele dou aspecte luate n considerare pentru
emiterea autorizatiei va i abilitatea si eperienta atestat a
parasutistului si mrimea zonei de aterizare. Eemple privind
aceste cerinte:
1. Parasutistii care detin o icent USPA categoria C sau D sau
este un membru al echipei de demonstratii cu parasuta a
Departamentului Aprrii (DOD) trebuie s aleag zona de
aterizare care va permite parasutistului s aterizeze la o distant
de 15,24 m de oricare spectator si nu implic trecerea pe
deasupra persoanelor la o altitudine mai mic de 76,2 m.
2. Parasutistii care detin o licent USPA de categoria D sau este
un membru al echipei de demonstratii cu parasuta a DOD, care
atest c vor olosi o voalur principal si o rezerv, trebuie s li
se permit s ias sau s aterizeze ntro zon aglomerat.
estrictiile zonei de aterizare indicate de subparagraul a(1.) se
aplic. Parasutistii cu evaluri,n plus at de permisul de a iesi
deasupra sau de a ateriza n zone aglomerate nu vor ateriza mai
aproape de 4,57 m at de oricare spectator si nu vor trece
deasupra persoanelor de la sol la o altitudine mai mic de 15,24
m.
B. Titularul autorizatiei i se solicit s eectueze instructajul
pilotului la comanda aeronavei si a parasutistilor privind termenii
autorizatiei.
C. Inspectorul poate include o prevedere care cere pilotului la
comand s oloseasc anumite locatii ATC si recvent radio.
D. Dac aplicantul nu poate prezenta o prob satisctorare n
ceea ce priveste eperienta, abilitatea si cunostintele cerute
conorm caliicrilor USPADOD, inspectorul FAA poate cere o
demonstratie (nu deasupra unei zone aglomerate) a
competentelor nainte de a emite autorizatia.
E. Cheia determinrii dac este sau nu necesar o autorizatie este
cuvntul n. Urmtoarele eemple pot clariica Sectiunea
15.15 FA si s determine situatia cnd este necesar o
autorizatie.
1. Saltul va i spre oras, n partea de est a unui lac mare.
Parasutistul doreste s ias din aeronav deasupra lacului si s
vireze spre est pentru a ateriza n zon deschis.
Nu este necesar autorizatie.
2. Spre acelasi oras, parasutistul doreste s schimbe zona de
aterizare n curtea unei scoli n partea de est a orasului. Curtea
are ctiva acri, este ngrdit dar nconjurat de locuinte. Chiar si
asa tinta de aterizare se poate stabili la 152,4 182,8 m de gard,
saltul iind n zon aglomerat. Se cere autorizatie.
3. Un salt demonstrativ se plnuieste pentru un trg. ocul de
dessurare a trgului este la marginea de nord a orasului cu
deschidere din trei prti. Parasutistii plnuiesc s prseasc
aeronava ntro parte si s aterizeze n cealalt parte a zonei.
Acesta este un salt transversal. Nu este nevoie de autorizatie.
4. a acelasi trg, tinta se va plasa n mijlocul unui hipodrom,
ngrdit de un gard de plas localizat n apropierea centrului.
inta este la mai mult de 152,4 m de gard. Acesta este un salt n
multime. Se cere autorizatie.
5. Salturile eectuate n spatii mari chiar dac lng sau n cadrul
unei zone populate nu este nevoie de autorizatie scris din partea
FAA. Aceast prevedere se aplic zonelor deschise destul de mari
care permit parasutistilor s ias deasupra lor si s rmn asa n
timpul coborrii si a aterizrii. Dac parasutistul nu va i n
niciun moment deasupra unei zone aglomerate, salturile de acest
gen nu reprezint un pericol public. Totusi, parasutistii trebuie s
se asigure c zona de aterizare este complet liber de multime
altii dect personalul de sol si alti participanti la spectacol.
16. SALTURILE DEASUPRA SAU N AEROPORTURI
Sectiunea 15.17 din FA cere aprobare anterioar din partea
conducerii aeroportului pentru salturi eectuate deasupra sau n
aeroport. Totusi un parasutist poate zbura deasupra aeroportului
r aprobare anterioar dac parasuta este complet deschis,
parasutistul de al la 69,6 m altitudine deasupra schemei de
zbor a aeroportului si evit punerea n pericol a traicului aerian
sau a persoanelor si propriettilor de la sol.
17. SALTURI N SAU DEASUPRA ZONELOR DE
CONTROL
Sectiunea 15.19 din FA necesit autorizatie scris din partea
turnului de control pentru salturi n sau deasupra zonei de control
care unctioneaz cu turn. Se va comunica n timp util astel nct
personalul din turn s poat coordona salturile cu conditiile de
traic asteptate. Autorizatia si instructiunile emise de turn pentru
aceste salturi se bazeaz pe F si pe traicul aerian cunoscut si
nu eonereaz de rspundere parasutistul sau pilotul la comanda
aeronavei pentru salturi de a respecta toate regulile generale de
traic si de operare. Cnd se eectueaz salturi n sau pe deasupra
zonelor controlate inclusiv salturi deasupra aeroportului se va
respecta Sectiunea 15.17 FA dup cum se eplic n paragraul
16.
1. SALTURI N SAU DEASUPRA ZONELOR CU
SERVICII RADAR DIN AEROPORT
Sectiunea 15.2 FA solicit ca autorizarea ATC pentru salturi
n sau deasupra zonelor radar din aeroporturi. Fiecare cerere de
autorizare emis conorm sectiunii prezente trebuie naintat
turnului ATC de la aeroportul cu serviciu radar.
19. SALTURI N ZONELE DE CONTROL POZITIV SI A
TERMINALELOR
Sectiunea 15.21 FA interzice oricrei persoane de a eectua
salturi cu parasuta si interzice oricrui pilot la comanda unei
aeronave de a permite salturi cu parasuta din aeronav n zone
pozitive de control sau a terminalelor r sau cu nclcarea
autorizatiei emis conorm acestei sectiuni. Fiecare cerere pentru
o autorizatie emis conorm acestei sectiuni trebuie naintat
celei mai apropiate locatii ATC sau FSS.
2. SALTURI N SAU DEASUPRA ALTUI SPAIU
AERIAN
Sectiunea 15.23 FA recomand s se comunice din timp
salturile cu parasuta n satiu aerian controlat si necontrolat altul
dect cel mentionat de paragraele 15 19. ocatia ATC sau FSS
cea mai apropiat de locul pentru saltul propus trebuie anuntat
cu cel putin 1 or nainte de eectuarea saltului dar nu cu mai
mult de 24 de ore de la eectuarea saltului.
21. COMUNICAREA UNEI PERIOADE EXTINSE DE
SALT
Sectiunea 15.23(b) FA stipuleaz c ATC accept notiicarea
scris n ceea ce priveste operatiunile de salt cu parasuta pentru o
serie programat de salturi eectuat dea lungul unei perioade de
timp care nu depseste 12 luni calendaristice. Se va nregistra
notiicarea la ATC cu cel putin 15 zile dar nu mai mult de 3
nainte de a avea loc salturile.
22. INFORMAII SOLICITATE SI ANUNAREA
ANULRII SAU AMNRII SALTURILOR
a. Sectiunea 15.25 FA prevede ca solicitantii de autorizatie
conorm Sectiunii 15.19 FA sau Sectiunii 15.21 Far si aceia
care nainteaz notiicare conorm Sectiunii 15.23 FA vor
include urmtoarele date n solicitare sau notiicare.
1. Data si ora la care vor ncepe salturile.
2. Mrimea zonei de aterizare cu parasuta eprimat n mile
marine n jurul tintei.
3. ocatia centrului zonei de aterizare at de:
(a) Cea mai apropiat locatie cu recvent radio nalt O, si
distanta n mile marine de la locatia O cnd distanta este de
55,56 m sau mai putin de aerodrom.
(b) Cel mai apropiat aeroport, oras determinat pe Schema
eodezic de bor (AC) sau pe arta Aerian Partial, unde
cea mai apropiat locatie O este la mai mult de 55,56 m de
centrul aerodromului.
4. Altitudinile la care vor avea loc salturile.
5. Durata saltului intentionat.
6. Numele, adresa, numrul de teleon si persoana care cere
autorizatia sau care comunic.
7. Identiicarea aeronavei care se va olosi.
8. Frecventele radio dac eist, disponibile n aeronav.
B. Fiecare persoan care solicit autorizarea conorm Sectiunii
15.19 din FA sau conorm Sectiunii 15.21 FA si iecare
persoan care nainteaz o inormare conorm Sectiunii 15.23
FA trebuie s inormeze prompt locatia ATC a FAA sau FSS de
la care a cerut autorizatie sau care a ost anuntat dac activitatea
propus sau programat sa anulat sau amnat.
23. CERINELE DE OPERARE PENTRU AERONAVE
A. Procedura. Titularii sau operatorii aeronavei mentionati n
Anea 2, care sunt interesati s obtin o autorizatie si limitele de
operare pentru aceste aeronave care se vor opera cu usa deschis
sau scoas, trebuie s nainteze o cerere scris la FSDO care are
jurisdictie asupra zonei unde se vor dessura aceste operatiuni.
Cererea va contine urmtoarea inormatie:
1. Numele si adresa a proprietarului (lor) aeronavei.
2. Numrul modelului, de serie si de nregistrare al aeronavei.
3. ocul unde are de obicei baza aeronava.
4. Motivul pentru care aeronava se va opera cu o us deschis sau
ndeprtat.
B. Instalarea si ndeprtarea echipamentului trebuie eectuat
conorm sectiunilor aplicabile din FA Partea 43. Modiicarea
original a coniguratiei de salt se solicit s se eectueze de o
persoan certiicat corespunztor si nregistrat n documentele
aeronavei. ista de echipament, greutatea si echilibrul se cere s
se revizuiasc pentru a prezenta att coniguratia de salt si
coniguratia standard. Pilotul la comand poate ace urmtoarele
modiicri dac activitatea intr n scopul mentinerii preventive
(vezi Partea 43 FA, Anea A, paragra (c)). Instalarea sau
ndeprtarea echipamentului din aeronav sau cresterea
ncrcturii pasagerilor, alta dect cea deja aprobat pentru acea
aeronav necesit o orm de aprobare a FAA precum un tip de
oaie de date, un supliment la oaia de date, sau aprobarea FAA
dac se aplic. Oricine altcineva solicit aprobare pentru
modiicarea unei aeronave pentru operatiuni de salt cu parasuta
trebuie s nainteze destule probe la FSDO local pentru a permite
evaluarea urmtoarelor:
1. Eectul modiicrii oricrei aeronave precum scoaterea usii sau
protuberante eterne asupra controlului si a manevrabilittii
aeronavei.
2. elatia numrului maim de persoane care se poate transporta
la bordul aeronavei cu cerintele iesirii de urgent conorm
Sectiunii 91.67 FA, cerintele pentru centura de sigurant
Sectiunea 91.17 FA si greutatea si echilibrul editat al
aeronavei pentru decolare si aterizare.
3. Eectul olosirii procedurilor de iesire la salt si cum pot aecta
greutatea, echilibrul si controlul asupra aeronavei n timpul
operatiunilor de salt. Plcute corespunztoare se vor deini pentru
procedurile speciale necesare pentru mentinerea controlului.
William C. Withycombe
Director, Sericiul Stanaaraelor in Zbor
ANEXA 1. TABELUL CU LOCUL PENTRU SALT AUTORIZAIE NOTIFICARE
Locul pentru salt Tipul de autorizatie
cerut
Cnd se aplic sau
notific
Unde se aplic sau
notific
Sectiunea de referint
FAR
Deasupra sau ntro zon
aglomerat sau grup de
oameni n aer liber
Formularul FAA 77112,
Certiicat de renuntare la
Aplicatia Autorizatiei
Se aplic cel putin cu 4
zile lucrtoare nainte de
salt
FSDO (Biroul ocal
pentru Standard Aviatic)
care are jurisdictie asupra
zonei unde se va eectua
saltul
15.15
Deasupra sau ntrun
aeroport cu sau r turn
de control operat de SUA
Aprobare anterioar Aplicare anterioar Conducerea aeroportului 15.17
n zon de control cu turn
de control operat de SUA
Autorizatie 1 Aplicare anterior saltului
Turnul ATC cu jurisdictie
asupra zonei de control 2
15.19
n zona serviciului radar
al aeroportului
Turnul ATC al
aeroportului care are
desemnat zona
serviciului radar
15.2
n sau n cadruul unei
zone de control al
terminalului sau zone de
control pozitive 3
ocatia ATC cea mai
apropiat conorm FAA
sau FSS2
15.21
n alt spatiu controlat Nici una
Cu 1 h nainte de
eectuarea saltului, dar nu
mai mult cu 24 de ore
nainte de terminarea
saltului
ocatia ATC cea mai
apropiat conorm FAA
sau FSS2
15.23
Salt deasupra sau n
cadrul zonelor
Autorizatie 1 Aplicare nainte de salt
Institutia care are control
asupra zonei
15.27
Mentiuni. 1De obicei se emite autori:atie erbal. 2Comunicarea ctre cea mai apropiat locatie TC conform F sau FSS cu 5
minute inainte ae salt. 3Zon ae control po:iti incepe la 5486,4 m i se extinae ascenaent pan la 18288 m.
Mentiuni. cest tabel nu se aplic salturilor efectuate ae rmat aeasupra sau in caarul :onelor restrictionate sub controlul rmatei sau
in timpul operatiunilor militare in spatiu aerian necontrolat.
ANEA 2. AEONAE CAE SE POT OPEA F O U
Aeronca 5B;
Aeronca 15AC STC SA41593;
Beech 18 seria STC SA59CE;
Beech 659 ;
Beech 65A9 ;
Beech 65B9;
Beech 65 C9 ;
Beech 65 E 9 ;
Beech AT 11 STC SA4E;
Beech C45 si TC45 seria STC SA 69 CE;
Beech D 17S STC SA63SO;
Beech Model 1 (toate) ;
Beech Model 2 ;
Beech Model 2C (toate) ;
Beech Model 2CT ;
Beech Model 2T (toate) ;
Beech Model 5858A ;
Beech Model 99 ;
Beech Model 99A ;
Beech Model A1 (toate) ;
Beech Model A36;
Beech Model A36TC ;
Beech Model A657 ;
Beech Model A658 ;
Beech Model A658 ;
Beech Model A65B8 ;
Beech Model A99A ;
Beech Model B1 (toate);
Beech Model B2 ;
Beech Model B2C ;
Beech Model B2CT ;
Beech Model B2T ;
Beech Model B36TC ;
Beech Model B99 ;
Beech Model C99 ;
Centaur 11;
Cessna 12;
Cessna 14 ;
Cessna 15 ;
Cessna 17;
Cessna 172 ;
Cessna 175 STC SA49CE;
Cessna 177 STC SA466SO;
Cessna 18 STC SA168S;
Cessna 182 STC SA4CE;
Cessna 185 seria STC SA33SO
Cessna 19 seria STC SA22E
Cessna 195 seria STC SA1966S
Cessna 26 seria STC SA1255E(cu kitul Cessna ae accesorii K 26-1
instalat)
Cessna seria 27
Cessna seria 28
Cessna 21 STC S199W
Cessna 337 STC S19S
Cessna 42 C STC S1525NM
Cessna (ctor) 35 STC S353SW
Champion (eronca 7) seria STC S33C
Curtis Wright (Trael ir) STC S29W S-6
De Haillana DHC-6-3 STC S132RM
Douglas DC-3(ite: max.fr u 17 knots)
Fairchila seria 24 (u RH)
Helio 25
Helio 295
Helio 391
Helio 395
Hoara seria D-15
Larson (Luscombe) seria 8 (fr u ite:a maxim 1 mph)
Lockheea 18-56 STC S892S
Lockheea 42-2 (RH spate)
Lockheea Moael 15
Macchi L 6 (RH u spate)
Maule M4, M-4-21 STC S258C
Noorauyn seria C-64 (u spate)
Piper P-12
Piper P-18
Piper P-2
Piper P-22
Piper P-28 14-16-18-235
Piper P-32
Piper P-32R
Piper P-34
Stinson SR-7 (ua RH)
Stinson -77
Taylorcraft C 12-D
Temco (Luscombe) 11 (ua RH)niesal (Stinson) 18
x Proceaurile sunt in suplimentul manualului ae :bor al aeronaei
Proceaurile sunt in manualul ae operare al pilotului
FAA Buletine de Trafic Aerian
uletinele ae Trafic erian sunt publicate ae F trimestrial sau
la neoie pentru instructaul controlorilor traficului aerian in
chestiuni specifice. ceste aou buletine se aaresea:
chestiunilor ae skyaiing.
SALTUL CU PARASUTA
TEF Prti din acest articol sau olosit cu permisiunea
Autorittii Aeronautice si Spantiale Nationale (NASA), Ames
esearch Center, care sa implicat n colectarea de date n ceea ce
privesc incidentele n saltul cu parasuta prin Sistemul de
aportare n Siguranta Aviatic. Suntem pround recunosctori
eorturilor de constientizare a comunittii aeronautice privind
acest subiect.
Odat cu apropiere primverii si a temperaturilor moderate ne
asteptm la cresterea activittii de salt cu parasuta. Proitm de
aceast posibilitate de a reaminti locatiilor si controlorilor de
responsabilittile lor cnd este vorba de operatiuni de salt cu
parasuta.
Ordinul 711.65, Capitolul 9, Saltul cu Parasuta, detaliaz
responsabilittile speciice ale controlorilor si v ndemnm s
revizuiti aceast sectiune. Eperienta a demonstrat c cele mai
multe ntrebri n ceea ce priveste responsabilitatea controlorilor
pentru activittile de salt cu parasuta sunt legate de spatiul aerian
de categoria E. Ca o coincident, majoritatea operatiunilor cu
parasuta se dessoar n acest spatiu.
Spatiul aerian de categoria E este acela care se revars n jurul
si deasupra spatiilor de categoria B, C, D si si are un prag de
5486,4 m MS. Deoarece majoritatea activittilor de salt cu
parasuta au loc n spatiul aerian de tip E, majoritatea problemelor
au loc aici. Sunt importante cteva clariicri aditionale privind
responsabilitatea Controlului Traicului Aerian n spatiul aerian
de categoria E.
Controlorii nu sunt autorizati s impun restrictii (de eemplu s
reuze sau s aprobe un salt) asupra operatiunilor cu parasuta n
spatiul aerian de Categorie E dup cum sunt autorizati astel la
categoriile A, B, C sau D de spatiu aerian.
Controlorilor li se solicit s oere inormatii despre traic
aeronavelor nainte de salt si s emit inormri tuturor
aeronavelor cunoscute care vor traversa spatiul aerian de
Categoria E unde au loc operatiuni de salt. Cnd timpul si
numrul aeronavelor ac comunicrile individuale de nepracticat,
inormrile ctre aeronavele care nu particip se pot transmite pe
recventele corespunztoare.
Scopul acestor clariicri este de a sublinia nevoia special n
spatiu aerian E la operatiunile de salt att de piloti si de controlori
s plnuiasc, s comunice clar si s ie oarte vigilenti n zonele
unde aria de salt este aproape de piste sau de coridoarele de
abordare.
aecembrie 1995
OPERAIUNILE CU PARASUTA
TEF Am observat c eist conuzie printre controlori privind
regulile si procedurile de operare a parasutei. n 21, titlul 14,
Codul eglementrilor Federale (14 CF), partea 15 sa
modiicat si poate i cauza conuziei. Prin urmare dorim s
oerim urmtoarele inormatii si s reamintim controlorilor
responsabilittile lor n ceea ce privesc aeronavele din care se
eectueaz salturi cu parasuta.
eglementrile n ceea ce priveste operatiunile cu parasuta ac
parte din 14 CF, partea 15. Proceduri aditionale si inormatii
se pot gsi n Ordinul Autorittii Federale Aeronautice (FAAO)
711.65, Controlul Traicului Aerian, capitolul 9 si FAAO
721.3, Operarea si Administrarea, capitolul 18.
1. De ce operatorii locali de parayute trimit anual scrisori de
notificare ctre autorittile de control a traficului?
Conorm CF 14, sectiunea 15.25(a)(3), anterior eecturii de
operatiuni cu parasuta n spatiul aerian E si , persoanele trebuie
s anunte controlul de traic aerian (ATC) care are jurisdictie
asupra spatiului primei iesiri intentionate. Se va anunta teleonic
cu 24 de ore nainte si nu mai trziu de o or nainte de nceperea
operatiunilor. De asemenea CF 14, sectiunea 15.25(c)
mentioneaz c controlul de traic poate accepta de la scolile si
cluburile de sdiving inormri scrise cu privire la anumite
perioade care s nu depseasc 12 luni calendaristice. Nu se cere
notiicare scris asupra operatiunilor de salt cu parasuta pentru
spatiile aeriene E si . Totusi n zonele unde salturile au loc
regulat este de ajutor o scrisoare care s contin inormatii despre
operatiunile cu parasuta si se preer apelului teleonic. rugm
luati n considerare c aceasta nu este o schimbare de la regula
anterioar. Mai multe autoritti au primit inormri n scris ca
urmare a ncurajrilor USPA ctre membrii si de a scrie.
Oerirea de inormatii autorittilor de control cu privire la zona
de aterizare, datele, orele si salturile, numrul de nregistrare a
aeronavei si numele pilotilor reduce numrul teleoanelor si
recventa aglomerrii si contribuie la siguranta aeronavei care
ajut la dessurarea acestor operatiuni.
2. n spatiul aerian A B C yi D de ce autorizatii au nevoie
operatorii de parayute yi cine le emite?
Conorm CF 14, sectiunea 15.25(a)(1) si (2) nici o persoan
nu va opera si nici un pilot la comanda aeronavei nu va permite
operarea de parasute din acea aeronav dect dac sa emis o
autorizare din partea autorittii de control. Operatorul parasutei
trebuie s oere inormatiile mentionate n CF 14, sectiunea
15.15(a), care includ locatia aerodromului, ora de salt, numrul
de nregistrare al aeronavei, numele si adresa pilotului si
altitudinea intentionat de iesire. Centrul ATC (terminalul sau
centru) care are jurisdictie asupra spatiului aerian care include
prima iesire la altitudine este responsabil cu emiterea autorizatiei.
n cele mai multe cazuri n operatiunile cu parasuta se zboar la
altitudini numeroase precum si n sectoare si la limite de traic
aerian este de datoria ATC care emite autorizatii s coordoneze
cu alte institutii inluentate de aceste operatiuni.
Sectiunea 9-3- Buletine de trafic aerian
3. Cum s-a schimbat rolul FSS serviciul de statie radio de la
modificarea CFR 1 partea 15?
olul vital al FSS de a urniza inormatii despre vreme si de a
emite Inormatii ctre Aviatori n ceea ce privesc operatiunile cu
parasuta, a rmas valabil. Anterior automatizrii FSS, majoritatea
locatiilor FSS erau n aeroporturi si aveau un rol importat n
urnizarea de inormatii. Anterior, CF 14, partea 15 continea o
prevedere care cerea operatorilor de parasute s contacteze cel
mai apropiat ATC sau FSS cu cel putin 5 minute nainte de salt
pentru a obtine inormatii despre traic. Din moment ce
majoritatea FSS nu mai sunt plasate n aeroporturi, regula sa
modiicat. Sectiunea 15.13(a)(1)(ii) din CF 14 stipuleaz acum
c se va stabili comunicatia ntre aeronava de salt si ATC care are
jurisdictia asupra spatiului aerian unde se dessoar prima iesire
la altitudine. Cu alte cuvinte, pilotul aeronavei de salt va
comunica si va primi inormatii despre traic de la ATC care este
responsabil si care are inormatii n timp real despre restul
traicului aerian din zon.
. Cnd este nevoie de autorizatie yi cine o emite?
Conorm Sectiunii 15.21(a), 14 CF este nevoie de o anumit
autorizatie cnd se eectueaz operatiuni cu parasuta deasupra
sau n zone aglomerate a unui oras sau asezare sau n multime de
oameni. Persoana care eectueaz operatiunile cu parasuta trebuie
s solicite FSDO o autorizatie. Aceast autorizatie mentioneaz
aspectele de sigurant a operatiunilor pentru persoanele si
propriettile de la sol si nu nlocuieste aprobarea ATC sau
autorizatia necesar pentru operatiunile n spatiul aerian A, B, C
sau D.
5. Li se solicit controlorilor de trafic s emit date despre
traficul aerian aeronavei de salt?
Da. FAAO 711.65, Controlul Traicului Aerian, paragraul 84
solicit controlorilor s emit inormatii despre traic aeronavei
nainte de salturi. Controlorii trebuie s emit date tuturor
aeronavelor cunoscute care vor traversa spatiul aerian cnd au loc
salturi cu parasuta.
6. Li se solicit controlorilor s separe aeronava care
opereaz n spatiul aerian E?
Nu. Date despre traic se vor urniza dar ATC nu trebuie s
separe n vederea regulilor de zbor vizuale n spatiul aerian E.
Totusi, conorm FAAO 711.65, Controlul Traicului Aerian,
paragraul 984, ATC poate asista pilotii care cer ajutorul pentru
a evita zona aerian de salt. n plus, dac este traic n zona de
salt, ATC nu va autoriza sau va reuza dessurarea operatiunilor
datorit traicului. Pilotul si parasutistii vor decide n unctie de
vreme dac vor prsi aeronava sau nu. Sectiunea 15.5 din CF,
stabileste clar limitele pilotului si parasutistilor stipulnd c nici
o persoan
nu poate dessura operatiuni cu parasuta si nici un pilot la
comanda unei aeronave nu va permite dessurarea de operatiuni
cu parasuta din aeronav, dac reprezint un pericol pentru
persoane sau propriettile de la sol.
ulie 24
Sectiunea 9-3- Buletine de trafic aerian... Continuare
A
AAD: (vezi DISPOZITIV DE ACTIVARE AUTOMAT)
A LICENSE-LICENT A: o licent de nivel unu care atest c
parasutistul a depsit stadiul de elev parasutist. Persoanele care
detin o licent USPA A sunt capabile s si controleze singure
salturile, s execute salturi n grup n cdere liber si salturi cu
aterizare n ap, s participle la anumite competitii USPA si s si
plieze propria parasut.
ACCELERATED FREEFALL (AFF), USPA - cadere liber
ccelerta (AFF), USPA: isciplin sportiv de antrenament n
parasutism, de cdere liber prin tinere de ham, dezvoltat de
ctre en Coleman si adoptat de USPA. Instructorii de A
autorizati de USPA nsotesc elevii parasutisti n cderea liber n
timpul salturilor de antrenament de nceput.
AL: deasupra nivelului solului. Se reIer la altitudine, de
exemplu 124 m deasupra nivelului solului.
AIRCRAFT-AERONAV: rice aparat sau dispozitiv, inclusiv
avioane, elicoptere, parapante, baloane, etc., capabile s zboare
n atmosIer. in punct de vedere al regulamentului, parasutele
nu sunt considerate aeronave.
AIR SPEED - VITEZA AERULUI: Viteza unei aeronave sau a
unei parasute care pluteste n aer n Iunctie de aer.
ALTERATION- MODIFICARE: rice schimbare sau
modiIicare a oricrei prti a ansamblului parasutei Iat de
recomandrile originale ale Iabricantului. (vezi de asemenea
MODIFICARE MA1OR si MODIFICARE MINOR)
ALTIMETER - ALTIMETRU: Un dispozitiv care msoar
nltimea de la supraIata solului (altitudine); pentru parasutisti,
msoar n mod normal altitudinea deasupra zonei stabilite de
aterizare a parasutei. (vezi de asemenea ALTIMETRU SONOR)
ANLE OF INCIDENCE - UNHI DE INCIDENT:
Unghiul de nclinare relativ (llimita de sus sau de jos) al unei
aripi, msurat ntre suspant si orizont.
ANLE OF ATTAC - UNHI DE ATAC: Unghiul de
nclinare relativ (llimita de sus sau de jos) a unei aripi msurat
ntre suspant si vntul relativ.
APROACH ANLE - UNHI DE APROPIERE: (vezi
triectori plarii)
APROPRIETELY RATED - AUTORIZAT CONFORM
REULAMENTULUI: adj. Se reIer la instructorul sau la
instructorul examinator USPA autorizat pentru disciplina
metodic care prevede ndeplinirea unui obiectiv conIorm BSR.
ARCH - ARCUIRE: subst. Pozitia pe care parasutistii o practic
pentru a expune vntului partea din Iat a torsului. ConIorm
descrierii, ea prevede ca soldurile s Iie aduse nainte iar spatele
s Iie arcuit, picioarele ndoite la 4 de grade, degetele de la
picioare ntinse, genunchii pe linia umerilor; bratele ndoite la
90-120 de grade de la umeri si coate si relaxate; capul n sus.
ARTISTIC EVENTS - EVENIMENTE ARTISTICE:
evenimente de parasutism destinate competitiei care includ zbor
liber, parasutismul n stil liber si skysurIing.
AS 015 (NORM AEROSPATIAL 015): Norm pentru
teste si pentru cerintele minime de securitate si perIormant care
au nevoie de aprobare din punct de vedere al certiIicrii prin
sistemul normelor tehnice (TS). AS 801A, norma pentru TS
C-23c a Iost adoptat n 1984 pentru a nlocui NAS 804, norma
pentru TS C-23b. n iunie 1994, AS 801B a devenit norma
pentru TS C-23d.
AUDIBLE ALTIMETER - ALTIMETRU SONOR: alarm
Iolosit de parasutisti pentru a-i anunta c au atins una sau mai
multe altitudini presetate.
AUXILIARY PARACHUTE- PARASUT AUXILIAR:
(vezi parasut de rezerv)
AUTOMATIC ACTIVATION DEVISE - dispozitiv de
ctivre utomta (AAD): Un dispozitiv mecanic sau electro-
mecanic atasat n interiorul capotei parasutei de rezerv, care
declanseaz automat deschiderea parasutei de rezerv la o
altitude, timp, valoare a vitezei terminale prestabilite sau la o
combinatie prestabilit a acestor valori. (deIinitia AR 10)
B
B-12s: (jar.) Clam de Iixare Iolosit uneori used Ior leg-strap
attachment on a parachute harness. ReIers generally to the MS
22044 hardware originally used on the U.S. Army B-12
parachute assembly. (vezi THREAD-THROUH)
B LICENCE - LICENT B: Licent USPA de nivel doi.
Persoanele detintoare ale licentei B USPA sunt autorizate s
participe la evenimentele de parasutism USPA cu salturi nocturne
n grupuri de 4, si s cear autorizarea de antrenare a USPA n
momentul cnd sunt caliIicate s o Iac.
BA - SAC: n. (vezi DISPOZITIV DE DESCHIDERE)
BA LOC - BLOCAREA SACULUI: subst. deIectiune a
unei parasute deschise din cauza creia parasuta rmne n sacul
de deschidere.
B.A.S.E. 1UMPIN - SALT B.A.S.E.: Activitate care implic
Iolosirea parasutei pentru coborrea de pe suporturi Iixe.
Acronimul deriv de la initialele celor patru categorii de lansri
posibile buildings,
ntennae, spans and earth clriri, antene, poduri si pamant
(stnci). Pentru c salturile BAS nu corespund deIinitiei AA de
coborre a unui obiect n zbor dintr-o aeronav ctre supraIata
pamntului, ele nu corespund unui regulament AA sau
controlate de USPA.
BASE - BAZA: subst. 1. La Iormarea unui grup de cdere liber
sau salt cu parasuta, obiectivul initial individual sau de grup ctre
care zboar ceilalti. 2. LATURA (DE CORECTIE): subst.
2008 Manualul de inIormare a parasutistului glosar Pagina
Partea din schema de pilotare cu trei laturi unde parasutistul
zboar perpendicular pe directia vntului cu vntul n spate Iat
de zona de aterizare nainte de a se ntoarece cu Iata la vnt spre
obiectiv pentru abordajul Iinal.
BASIC SAFETY REQUIREMENTS (BSRs), USPA -
CERINTELE MINIME DE SECURITATE (BSR), USPA:
Normele minime si publicate de ctre USPA si acceptate n
general ca normele activittilor de parasutism securizat. BSR-
urile constituie baza autocontrolului exercitat de ctre
parasutisti. USPA veriIic BSR-urile.
BELLY FLYIN-ZBOR ABDONINAL: (vezi -FLAT
FLYIN-ZBOR PLAT)
BOARD OF DIRECTORS (BOD). USPA - COMITET
DIRECTOR (BOD). USPA Reprezentantii alesi de membrii
comuni ai USPA la doi ani dup cum este stabilit n dispozitiile
executive ale USPA; ei sunt autorizati conIorm acestor dispozitii
executive s administreze si s controleze tranzactiile, Iondurile
si propriettile organizatiei si s ndeplineasc obiectivele
organizatiei si deciziile ei; ei aleg directorii dintre membri
exevutivi ai comitetului USPA. Comitetul director USPA const
din 1. irectori nationalidirectorii alesi cu majoritate de ctre
membrii simpli; 2. irectori regionalidirectorii unei anume
zone geograIice, alesi pentru a Ii responsabili cu representarea
intereselor parasutistilor din regiunile unde USPA este prezent;
si 3. un Iost director reprezentnd National Aeronautical
Association (Asociatia aeronautic national).
BRAED TURN - VIRA1 FRNAT: A turn under an open
parachute canopy made by using the steering toggles to slow the
Iorward speed oI the canopy and then allow one side to Ily
slightly Iaster to change heading. Used to reduce altitude loss in a
turn.
BRAES - FRN: subst. 1. Comenzile de control al pilotrii
proIilului parasutei. (vezi MNERE DE COMAND). 2. subst.
Pozitia comezilor de pilotare a parasutei, masurata in cresterea
relativa (Irne ptrate, Iranari adanci, etc.), pentru a controla
viteza si coborrea n timpul unui zbor stabil.
BREAOFF - DESPARTIRE: subst. Procedur de parasutism
n grup prin care parasutistii rup Iormatiunea si se separ. n
cderea liber, parasutistii ncep s vizeze o zon liber la o
anumit altitudine pentru a deschide parasuta n sigurant;
parasutistii se despart din construirea Iormatiei de parasite la o
altitudine predeterminat pentru a executa separarea n sigurant
si a permite parasutistilor s pregteasc aterizarea.
BREA OFF- DESPRINDERE: v. Actiune a unui grup de
parasutisti separati n urma unei cderi libere sau a unui salt cu
parasuta n grup.
BREAOFF ALTITUDE - ALTITUDINE DE
DESPARTIRE: Altitudine stabilit pentru nceperea separrii
parasutistilor n timpul unui salt n grup.
BRIDLE - CORD: subst. ispozitivul, Icut de obicei din plas
sau material adeziv, care leag parasuta extractoare de sacul de
deschidere sau de parasut.
BSRS: (vezi EXIENTELE MINIME DE SECURITATE,
USPA)
C
C LICENSE -LICENT C: Licent de rang trei emis de
USPA. etintorii licentei USPA C pot camdida cnd sunt
caliIicati conIorm cerintelor pentru A USPA, IA, si instructor
de sritur automat, pot participa ca si pasageri pentru sriturile
tandem cu instructor USPA pentru rennoirea autorizatiei, si
participa la salturi de altitudine intermediar si salturi
demostrative n cmp deschis de nivel 1.
CANOPY - VOALUR: Principala component a sistemului
parasutei compus din membrane din testur care se conecteaz
la hamul parasutei prin suspante si permit parasutistului s
coboare n sigurant.
CANOPY FORMATION (CF) - FORMATII DE
PARASUTE; CANOPY RELATIVE WOR - LUCRU
RELATIV PE PARASUTA; (CRW): subst. 1. Manevrarea
intentionat a dou sau mai multe voaluri de parasute deschise
aIlate n apropiere unele de altele sau n contact una cu alta n
timpul coborrii. 2. O disciplin sportiv AI de concurs care
implic construirea Iormatiei de parasute.
CANOPY RELEASE - LELIBERAREA VOALURII: Un
dispozitiv care permite separarea imediat a voalurii parasutei de
chingile de la ham.
CASCADE - CASCAD: Punctul n care dou sau mai multe
suspamte ale parasutei se mbin ntr-una.
CELL - CELUL: subst. Partea cu corzi a pnzei parasutei
dintre nervurile portante. Uneori, orice parte a voalurii separat
de nervuri verticale.
CERTIFICATED - AUTORIZAT: adj. Se reIer la statutul
conIerit de aprobarea AA pentru componentele parasutei, pentru
tehnicieni (pliori), si pilotii de aeronave.
CHEC OF THREES - VERIFICAREA CELOR TREI
VARIABILE: Auto-veriIicarea echipamentului eIectuat n
aeronav veriIicati sistemul de eliberare prin trei inele (si RSL)
pentru o montare corect; veriIicati cele trei puncte de Iixare ale
hamului pentru chinga de ansamblare sau pentru ghidare corect
si reglare; veriIicati manerul de operare in trei aIlate n pozitia
stabilitactivarea principal, largare, parasuta de rezerv.
CHORD - COARDA AERODINAMICA: subst. Cea mai
lung dimensiune din Iata aripii la spatele ei n orice punct pe
lungimea ei.
CHUTE ASSIS: subst. n Irancez n original pentru a desemna
cderea n pozitie sezut, o pozitie de zbor liber inventat de
aceast tar. (vezi de asemenea SIT FLYIN)
CLEARED - AVANSAT: adj. Se reIer la un elev parasutist care
a primit semntura de aprobare a instructorului USPA pentru a
avansa.
CLIMBOUT : subst Actiunea parasutistului de asi lua pozitia
langa usa sau pe protuberantele sau structura exterioara a
aeronaveipentru pregatirea saltului, uzual in grup.
losr
losr
CLOSIN LOOP - OCHET DE NCHIDERE: Un lat care,
trecut prin ochiurile clapetelor capotei si blocate cu un cui de
nchidere, tine parasuta pliat pn la activare.
CAC - ANTRENOR subst. Un operator Ir grade care oIer
pregtire avansat n parasutism (vezi de asemenea COACH,
USPA)
COACH, USPA - ANTRENOR, USPA: subst. Nivelul de baz
al instructorilor autorizati USPA care poate preda cunostinte
generale (sectiunile care nu necesit o metod ale curssului de
prim sritur) si pot conduce un antrenament pentru dobndirea
aptitudinilor de cdere liber n grup si de asemenea sriturile cu
elevii parasutisti, toate sub supravegherea unui instructor USPA.
COLLAPSIBLE PILOT CHUTE - PARASUT
EXTRACTOARE COLAPSABIL: parasut ectractoare
deschis manual care cade automat dup deschidere.
COLLAPSIBLE SLIDER - SLIDER COLAPSABIL: Un
slider rigged so the jumper can compress or wrap it to reduce
drag (see also SLIDER).
CONTAINER - CAPOT: Component a sistemului parasutei
care se nchide si mentine voalura pliat a parasutei si sistemul de
deschidere pn la deschidere.
COR - INSTABILITATE v. (jar.) n timpul manevrelor de
cdere liber n grup cu vitez mare, a pierde controlul si a pierde
rapid vitez.
CROSS BRACED: (adj.) Se reIe la o voalur designed with
longitudinal trussing between the vertical ribs to Ilatten and
stiIIen the wing in Ilight.
CROSS CONNECTORS - CONECTORI NCRUCISATI:
Curele atasate ntre chingi. olosite la Iormatii de parasute, ar
trebui Iixate doar din Iat n spate pentru a mpiedica parasutistul
s alunece pe suspante n sus. oarte important pentru Iormatii
plane. olosit de asemenea la anumite sisteme de cabluri
automate de rezerv si atasate din lateral in lateral pentrua
mpiedica deschiderea prematur a parasutei de rezerv dac e
activat doar o ching.
CROSSPORT - AURI IN TRAVEE: subst. auri taiate in
structura traveelor pentru a egala presiunea aerulului intre
celulele voalurii parasutei.
CROSSWIND - VANT LATERAL: Perpendicular pe directia
vntului
CREW - ECHIP: (vezi CANOPY FORMATION)
CUTWAY - LARARE (subst) Procedur prin care
parasutistul se desprinde de parasuta principal nainte de a
activa parasuta de rezerv. olosit n cazul unei deIectiuni la
parasuta de rezerv pentru a mpiedica nclcirea cu parasuta de
rezerv deschis; in cazul n care parasuta se ncurc n parasuta
unui alt parasutist; si n cazul n care vntul Iace ca parasuta s l
trasc pe parasutost dup aterizare.
CUTWAY HANDLE - MNER DE LARARE: Care se
desIace sau mner de ochet al unui sistem cu dou mnere,
localizat n mod normal pe partea dreapt a pieptului
parasutistului, Iolosit pentru a initia o largare. Uneori poate Ii
numit mner pentru eliberarea prin sistem trei inele.
D
D LICENSE - LICENT D Cel de al patrulea si ultimul nivel
de licente ermise de USPA. etintorii de licent USPA pot
participa la competitii nationale, s candideze pentru autorizarea
ca instructori si ca sportivi de perIormat la toate nivelele USPA
si s participe la srituri de la altitudine mare.
DELTA- DELTA: Pozitie de cdere liber cu picioarele ntinse si
bratele n spate nainte de plonjarea nainte.
DEMONTRATION 1UMP - SALT DEMONSTRATIV
(DEMO): (vezi SALT DE PREZENTARE).
DENSITY ALTITUDE - DENSITATE LA ALTITUDINE:
xprimarea densittii aerului relative to standard atmospheric
pressure at sea level. The pilot calculates pressure altitude and
temperature and compares the result with an euivalent altitude
MSL at standard temperature.
DEPLOYMENT - DESCHIDERE: up activare, extragerea
parasutei din capot si ntinderea la maxim a sistemului nainte
de umIlare.
DEPLOYMENT DEVICE - DISPOZITIV DE
DESCHIDERE: Un dispozitiv intermediar, de obicei un sac
(sac-), care contine sau retine parasuta mpachetat pn la
deschiderea complet.
DESCENT RATE - VITEZ DE COBORRE: Viteza
orizontal cu directia n jos a unei aeronave sau parasute,
msurat de obicei n metri pe minut.
DIAPER - DRAPEL pt DESCHIDERE: Un dispozitiv de
deschidere care const dintr-o Isie de material textil atasat n
partea inIerioar a parasutei care mpiedic umIlarea pn la
ntinderea maxim a suspantelor. olosit Irecvent la parasutele
rotunde pentru a reduce socul deschiderii si a preveni
deIectiunile.
DIRECT SUPERVISION - SUPRAVEHERE DIRECT: 1.
Supravegherea atent a unei activitti care are loc n prezenta
unui supraveghetor, care este direct responsabil de desIsurarea
corespunztoare a activittii. (deIinitia USPA) 2. Un plior
autorizat care observ personal cum persoana neautorizat pliaz
o parasut principal ca s se asigure c aceast pliere este
eIectuat corespunztor, si care si asum repsonsabilitatea plierii
(deIinitia AR 10) (vezi si SUPRAVEHERE).
DIVE BLOCS - TRIMARE: Mnere (dar nu ocheti) de pe
chingile din Iat care Iaciliteaz plonjarea cu parasuta.
DIVE LOOPS - OCHET TRIMAR: Mnere de pe chingile din
Iat care Iaciliteaz plonjarea cu parasuta.
DIVER EXIT - IESIREA PLON1ATA: Prsirea aeronavei
prin plonjare prin usa aeronavei; executat Ir pozitionarea sau
docare pentru obtinerea unei intrri stabile pe curentul de aer.
DOC - DOCARE (A): v. A avea contact Iizic cu alt parasutist
n timpul cderii libere; sau, n timpul Iormatiilor de parasite cu
parasuta altui parasutist.
DOOR EXIT - USA DE IESIRE: (vezi IESIREA
PLON1ATA)
DOWNWIND - VNT DE SPATE: 1. adj. irectia n care se
misc aerul. 2. adv. sau adj. pozitionat mai n Iat pe directia
vntului . subst. (jar.) o aterizare cu vnt de spate.
DOWNWIND LE- LATURA CU VNT DE SPATE:
Sectiunea din abordarea aterizrii n care zborul se Iace cu vntul
suIlnd din spatele parasutistului.
DROUE -STABILIZATOR: Un dispozitiv de stabilizare
Iolosit pentru a reduce miscarea unui obiect prin aer, Iolosit n
parasutism pentru a regla ritmul de cdere a parasutistilor n
tandem.
DROUEFALL - CDERE STABILIZAT: La parasutismul
n tandem, portiunea coborrii unde s-a declansat un stabilizator
ntre caderea libera si deschiderea parasutei principale.
DROP ZONE - ZONA DE SALT - AERODROM: subst. 1.
Loc de practicare a parasutismului sau zon de aterizare pentru
parasute. (deIinitie USPA) 2. rice zon prestabilit n care
aterizeaz parasutistii sau obiectele dup eIectuarea unui salt n
cadrul eIecturii unui salt sau cderi cu parasuta intentionate.
inta central a unui aerodrom se exprim n mile marine de la
cel mai apropiat dispozitiv VR dac acesta se aIl la 30 mile
marine sau mai putin. sau de la cel mai apropiat aeroport, orasel
sau oras indicat pe arta aeronautic international de analiz
geodezic si a coastelor (Coast and eodetic Survey orld
Aeronautical Chart or Sectional Aeronautical Chart), dac cela
mai apropiat dispozitiv VR este situat la mai mult de 30 mile
marine de la aerodrom (deIinitia AR 10) (vezi de asemenea
AERODROM AUTORIZAT)
DUAL ASSEMBLY - SISTEM DUAL: Se reIer la un sistem
de parasut cu dubl voalur. Include parasuta principal si
parasuta de rezerv, hamul si sistemul capotei, si toate celelalte
componente.
DUMMY RIPCORD PULL - EXERCITIU DE TRAERE A
COMENZII MANUALE (DRCP): (vezi EXERSAREA
DESCHIDERII)
DYNAMIC STALL - PUNCT DE OPRIRE DINAMICA:
subst. actiune care are loc n urma Irnrii unei voaluri aripa,
atunci cnd sarcina (parasutistul) se clatin nainte sub voalur
dup Irnare si ncepe s se clatine n spate. (vezi de asemenea
REVERSE FLIHT-ZBOR CU SPATELE si PUNCT DE
ANA1ARE)
E
EMERENCY PARACHUTE - PARASUT DE
URENT: parasut de rezerv care este destinat situatiilor de
urgent; n mod normal, parasuta pe care o poart pilotul.
END CELL - CELUL EXTERIOAR: Ultima sectiune
dinspre cord a unei voaluri de parasut la ambele extremitti.
END-CELL CLOSURE - NCHIDEREA CELULEI
EXTERIOARE: ezumIlarea celulelor exterioarer. Problem
obisnuit de deschidere, de obicei corectabil.
ELLIPTICAL - ELIPTIC subst., adj. (jar.) Se reIer la o
categorie de voaluri cu o Iorm plan conic sau aproximativ
eliptic.
EXHIBITION 1UMP - SALT DEMONSTRATIV: Saltul
demonstrativ, numit aIisare sau salt demonstrative, este un salt
cu alt locatie dect aerodromul existent executat n scopul
obtinerii unui premiu, remuneratii, sau promovri si n special
spre delectarea spectatorilor.
EXIT POINT - PUNCT DE SALT: Punctul de pe sol deasupra
cruia parasutistii prsesc aeronava.
EXIT WEIHT - REUTATEA DE SALT: reutatea
combinat a parasutistului si a ntregului su echipament implicat
n salt.
EXTRAORDINARY SYDIVE - SALT EXCEPTIONAL:
subst. Salt de noapte, salt n ap, salt de la mai mult de 42 m
deasupra nivelului mrii, salt demonstrativ, salt cu largare
planiIicatapregtirea saltului de largare, si alte salturi care
necesit echipament special si proceduri cu care cei mai multi
parasutisti nu sunt obisnuiti.
F
FAA (vezi ADMINISTRATIA FEDERAL DE AVIATIE)
FAI: (vezi FEDERATIA AERONAUTIC
INTERNATIONAL)
FARMER McNASTY - FERMIERUL SUPRAT: (jar.) Term
obscur trimitand la vecinul dezagreabil al aerodromului cu care
parasutistii au o comunicare tensionat sau cu care nu comunic
deloc.
FEDERAL AVIATION REULATIONS( FARs) -
REULAmetul AVIATIEI FEDERALE (FAR): Partea
Codului regulamentului Iederal care se aplic la aviatie.
FEDERAL AVIATION ADMINISTRATION -
ADMINISTRATIA FEDERAL A AVIATIEI (FAA):
agentie a Ministerului american al transporturilor a crui Iunctie
si responsabilitate principal este aceea de a controla traIicul
aerian national, inclusiv autorizarea aeronavelor civile si a
accesoriilor lor, licentierea tuturor pilotilor civili, mecanicilor si
pliorilor, si administrarea Programului de asistent Iederal
pentru aeroporturi.
FEDERATION AERONAUTIQUE INTERNATIONALE -
FEDERAi AERONAUTica INTERNATIONAL (FAI):
organizatie international care administreaz toate sporturile
aviatice, certiIic toate recordurile oIiciale aviatice si spatiale, si
supervizeaz competitii oIiciale internationale. pereaz prin
intermediul unui Aero club national n Iiecare tar.
FINAL APPROACH - APROPIERE FINALA: Ultima etap
losr
de zbor nainte ca un parasutist sau o aeronav s aterizeze.
FLARE - FRNARE: 1. v. (sub parasut) A converti momentan
viteza pe directia n jos a unei parasute n riridcare. 2. v. n
cdere liber A reduce viteza nainte de apropierea de un grup. .
subst. Actiunea de a Irna. . subst. membran Iolosit pentru a
distribui greutatea unei parasute la punctele de Iixare ale
suspantei anumitor parasute.
FLAT FLYIN - ZBOR PLAT: rientarea cderii libere cu
abdomenul ctre sol.
FLAT DELTA - DELTA PLAT: Pozitie de cdere liber cu
corpul n aeronav, picioarele extinse si bratele aduse napoi,
Iolosite ca o pozitie intermediar n cadrul dezvoltrii unei pozitii
sgeat.
FLOATER -FLOATOR : Un parasutist pozitionat n aIara
aeronavei pentru a pleca cu putin naintea persoanei sau grupului
desemnat ca tint pentru Iaza initial a Iormatiei de cdere liber
(vezi si BASE). Un Iloator manevreaz dintr-o pozitie mai jos de
baza n raport cu orizontul.
RIN PARASUTIST PARASUTIST STRIN:
Parasutist care nu e nici cettean S.U.A. si nici rezident si care
particip la operatii de parasutism n cadrul Statelor Unite
Iolosind echipament de parasut care nu este Iabricat n Statele
Unite. (deIinitia AR 10)
FORMATION SYDIVIN(RELATIVE
WOR)FORMATIE DE PARASUTISM (LUCRU
RELATIV): 1. Manevre aeriene executate de doi sau mai multi
parasutisti n zbor liber mpreun, pentru a Iorma de obicei
grupuri geometrice. 2. isciplin de concurs in zbor plat.
FREEFALL - CDERE LIBER: tapa din saltul cu parasuta
sau cderea ntre momentul iesirii din aeronav si deschiderea
parasutei n timpul creia parasuta este activat manual de ctre
parasutist la dorinta acesuia sau n mod automat sau dac este
vorba de un obiect ea este activat automat. (deIinitia AR 10)
FREE FLY - ZBOR LIBER (A) : v. A sri Ir a Ii legat de alti
parasutisti.
FREEFLYIN - ZBOR LIBER: subst. 1. disciplin care tine
de disciplina cderii libere care se caracterizeaz prin expunerea
variat la vnturi relative. (vezi si SIT FLYIN si HEAD
DOWN) 2. subst. tapa de IreeIlying a unei competitii.
FREESTYLE - STIL LIBER: 1. isiciplin de cdere liber
ndividual care presupune manevre statice si dinamice cu
orientri multiple. 2. tap a competitiei care presupune Ireestyle
executat de o echip cu un parasutist cameraman (parasutism n
stil liber).
FULL FLIHT - ZBOR PLIN: Stadiul stabilizat al zborului cu
parasute cu minile libere sub o parasut deschis si Iunctional.
FUNNEL: subst., v. Iormatie de parasutism n cdere liber
care devine instabil, n general datorit unuia sau mai multor
parasutisti care si prsesc pozitia n zbor, ducnd la ruperea
Iormatiei si la aterizarea unora deasupra celorlalti.
LIDE - PLANARE: subst., v. Miscare combinat pe

orizontal si pe vertical a unei parasute n coborre.
LIDE ANLE - UNHI DE PLANARE: (vezi LIDE
PATH)
LIDE PATH - TRASEUL PLANRII: Traseul unei parasute
n momentul coborrii ctre un punct de aterizare de pe sol.
O-AROUND - PRIN APROPIERE : subst. (jar.) operatie
in zbor n care aeronava zboar n cerc la altitudinea saltului.
OVERNANCE MANUAL USPA - MANUAL DE
ESTIONARE, USPA: Colectia oIicial a actelor constitutive
si a regulamentului USPA.
ROUND SPEED - VITEZA LA SOL: Viteza unei aeronave
n aer sau a unei parasute raportat la distanta la sol pe care o
traverseaz ntr-o anumit perioad de timp.
H
HAND-DEPLOYED PILOT CHUTE - PARASUT
EXTRACTOARE DESCHIS MANUAL: o parasut mic
aruncat cu mna n cdere liber pentru a extrage parasuta
principal din capot. (vezi si A EXTRAE i ARUNCA
AFARA)
HARNESS - HAM: subst. Sistemul de chingi al unei parasute
care nconjoar si retine un parasutist.
HARNESS AND CONTAINER - SISTEMUL DE HAM SI
CAPOT: Principala component a sistemului unei parasute, de
obicei uniIicat, pe care parasutistul l mbrac pentru sritur.
Contine parasutele si anumite dispozitive accesorii.
HRNESS HOLD - TINEREA HAMULUI: disciplin de
predare a parasutismului n care elevul parasutist este antrenat
pentru cderea liber independent, individual da este nsotit de
cel putin un instructor USPA A pn la ndeplinirea
exigentelor de BSR n privinta auto-supravegherii n cderea
liber. La saltul initial, instructorii A asist studentii la iesire
cu ajutorul mnerului de ham.
HEAD DOWN - CU CAPUL N 1OS: adj., adv. rientare
inversat pe vertical sau aproape vertical n zborul liber
IreeIlying.
HOO NIFE - DRIP: Un cutit sub Iorm de crlig cu
margine interioar tioas. olosit n anumite situatii de urgent
pentru a tia suspantele problematice sau componentele
sistemului parasutei.
HOOER HARNESS - HAM CU RETINERE HOOER:
Sistem de retinere a pasagerului ntr-un singur punct care
integreaz un ham de parasut. Conceput de ack ooker.
HOO TURN - VIRA1 RETINUT: (jar.) Manevr a parasutei
care const dintr-un plonjon abrupt.
HORSESHOE - POTCOAVAsubst. isIunctionalitate a
parasutei n care o parte a parasutei deschise este nclcit n
losr
echipamentul parasutistului.
I
IAD (vezi istructor petru sistre desciderii)
INSTRUCTOR, USPA - INSTRUCTOR, USPA: etintorul
unei autorizatii de Instructor USPA specializat intr-una din cele
patru metode de instruire Cdere accelerat USPA , deschiderea
asistat de instructor, salt automat sau tandem. Nivelul mediu al
ierarhiei de instructori USPA. Un instructor USPA poate antrena
si acorda unui elev parasutist Licenta A USPA, poate
supraveghea antrenorii USPA, si poate Ii desemnat ca si consilier
USPA pentru securitate si antrenament.
INSTRUCTOR ASSISTED-DEPLOY - MENTistructor
petru sistre desciderii (IAD): Metod de deschidere
pasiv Iolsoit pentru antrenarea elevilor parasutisti care execut
primele salturi. Un instructor IA USPA controleaz parasuta
extractoare deschis manual n timp ce elevul parasutist se
pozitioneaz si sare, moment n care instructorul elibereaz
parasuta extractoare.
INSTRUCTOR RATIN COURSE, USPA - CURS DE
CALIFICARE AL INSTRUCTORULUI USPA: Curs
programat la sediul USPA pentru a Iorma, a evalua si a testa
candidatii la autorizarea USPA.
INSTRUCTOR EXAMINER - INSTRUCTOR
EXAMINATOR (IE), USPA: Cel mai nalt program de
caliIicare pentru instructori. Un I este un instructor USPA cu
experient care corespunde exigentelor suplimentare n privinta
excelentei proIesionale si a trecit o serie de examene n scris cu
diverse Ioarte variate pe tema parasutismului. Un I are toate
privilegiile unui consilier USPA pentru securitate si antrenament.
INSTRUCTIONAL RATIN MANUAL - MANUAL DE
CALIFICARE A INSTRUCTORILOR (IRM), USPA:
Manualul contine o colectie de documente si reIerinte necesare
pentru a sustine un curs de caliIicare pentru antrenori USPA sau
instructori USPA.
1
1UDE - ARBITRU: unctionarul care evalueaz
perIormantele unui concurent. USPA emite evaluri de arbitraj la
nivel regional si national. AI asigur autorizri pentru arbitrii
recunoscuti international.
1UMP ALTITUDE - ALTITUDie SALTULUI: Altitudinea
unei aeronave deasupra solului n momentul saltului unui
parasutist.
1UMP RUN - TRAIECTORIA SALTULUI: borul aeronavei
nainte de iesire, urmnd n general o traiectorie prestabilit.
1UMPMASTER - MAESTRU DE SALT: subst. 1. Un
parasutist, parasutist senior sau desintor al autorizatiei de
instructor, care coordoneaz mbarcarea si ordinea salurilor,
procedurile zborului pentru salt, vizarea, si operatiile de urgent
executate cu pilotul. 2. v. a coordona parasutistii. 3. subst. nainte
de 2002, o caliIicare USPA destinat supravegherii salturilor
elevilor parasutisti.
L
LANDIN PATERN - SCHEM DE PILOTARE: subst.
Traietoria de zbor, de obicei rectangular, pe care un parasutist o
Ioloseste n Iaza Iinal a coborrii cu parasuta.
LINE DOC - SUSPANTA DE DOCARE: ocarea a dou
parasute cu parasuta de docare deasupra capului persoanei care
primeste docarea.
LICENSE - LICENT: CertiIicat de competent certiIicnd c
parasutistul d dovad de un anume nivel de experient,
aptitudine, si cunostinte. xist patru categorii de licente USPA
A, B, C si . Licentele USPA sunt recunoscute la nivel
international de AI.
LINE TWIST - RSUCIREA SUSPANTELOR: subst.
Situatia deschiderii parasutei n care parasute este umIlat
complet sau aproape complet dar au avut loc una sau mai multe
rsuciri la nivelul suspantelor sau al chingilor. Poate Ii
periculoas dac este asociat cu un vrtej.
LINEOVER - PETRECEREA SUSPANTELOR: subst.
isIunctionalitate partial a parasutei deschise al crei rezultat
este trecerea suspantelor peste vrIul voalurii. Se reIer de
asemenea la inversiunea partial a unei voaluri rotunde. (vezi si
INVERSIUNE PARTIAL)
M
MAE WEST: subst. (jar., archaic) termen din al doilea rzboi
mondial pentru inversiune partial (vezi si INVERSIUNE
PARTIAL)
MAIN PARASHUTE - PARASUT PRINCIPAL:
parasut purtat ca parasut principal Iolosit sau al crei scop
este Iolosirea n combinatie cu o parasut de rezerv. (deIinitie
AR 10)
MAINTENANCE - NTRETINERE: Inspectarea, reviziea
general, reparatia, mentinerea si nlocuirea pieselor de schimb.
MA1OR ALTERATION - MODIFICARE MA1OR:
modiIicare care nu este trecut pe lista indicatiilor Iabricantului,
care ar putea aIecta greutatea, rezistenta structural, perIormanta,
caracteristicile zborului, sau alte calitti care aIecteaz
aptitudinile de zbor sau care nu pot Ii eIectuate prin operatii
elementare. (vezi si MODIFICARE)
MA1OR REPAIR - REPARATIE MA1OR: reparatie care,
dac este eIectuat necorespunztor, ar putea aIecta greutatea,
rezistenta structural, perIormanta, caracteristicile zborului, sau
alte calitti care aIecteaz aptitudinile de zbor.
MALFUNCTION - DISFUNCTIONALITATE: Incapacitatea
total sau partial a unei voaluri de a se deschide corespunztor
de a cobor sau de a corespunde caracteristicilor de zbor.
MASTER RIER - PLIOR MASTER: Cel mai nalt din cele
dou nivele de autorizare pentru pliorii AA. Poate executa
losr
operatii mai complexe de reparatie si de aprobare a modiIicrilor
(vezi si PLIOR SENIOR)
MINI THREE-RIN -MINI SISTEM TREI-INELE: Se
reIer la o veriune redus a sistemului original trei inele. (vezi si
ELIBERAREA PRIN SISTEM TREI INELE)
MINOR ALTERATION - MODIFICARE MINOR:
modiIicare, alta dect o modiIicare major. (vezi si
MODIFICARE i MIICAR MA1OR)
MINOR REPAIR - REPARATIE MINOR: reparatie alta
dect o reparatie major. (vezi si REPARATIE MA1OR)
MSL: Altitudine deasupra nivelului mrii.
N
NAA (vezi ASOCIATIA AERONAUTIC NATIONAL)
NAS 0: (Norm iola petru erove 804) deIineste
testele si normele de perIormant si de securitate minim care
trebuie respectate pentru ca o parasut s primeasc aprobarea
conIorm TS C-23b. A Iost adoptat n 1949 si supervizat n 1984
de ctre AS 801A.
NASSER TOLES - MNER NASSER: chete de control
atasate pe chingile din Iat si pe una sau mai multe suspante A
sau A-B pentru a Iacilita plonjarea parasutei nspre o Iormatie de
parasute. Concepute de Nasser Basir.
NATIONAL AERONAUTIC ASSOCIATION - ASOCIATIA
AERONAUTIC NATIONAL (NAA): Aeroclubul national
al SUA care reprezint AI. USPA este o diviziune a NAA.
NATIONAL DIRECTOR - DIRECTOR NATIONAL: (vezi
COMITET DIRECTOR).
NIHT 1UMP - SALT DE NOAPTE: Un plonjon de
parasutism executat n intervalul de o or dup apusul oIicial al
soarelui pn la o or nainte de rsritul oIicial al soarelui. AA
consider consider orice salt executat dup apusul soarelui si
nainte de rsritul soarelui un salt de noapte care cere un
echipament mentionat la AR 10.
NOTAM (NOTICE TO AIRMAN) - (INDICATIE CTRE
UTILIZATORII CILOR AERIENE): indicasie privind
traIicul aerian sau transmmis printr-o statie de zbor de serviciu
AA de ctre un utilizator al cilor aeriene.
O
OB1ECT - OBIECT: rice entitate alta dect o persoan care
coboar la supraIata pmntului din aeronav n zbor dac se
Ioloseste o parasut sau se intentioneaz s se Ioloseasc o
parasut n timpul coborrii sau pe o portiune a coborrii.
(deIinitia AR 10)
OPEN BODY OF WATER - CORP DESCHIS LA APA: Un
loc cu ap n care un parasutist s-ar putea nneca.
OPENIN POINT - PUNCT DE DESCHIDERE: Punctul de
reIerint de la sol deasupra cruia parasutistul deschide parasuta.
OPENIN SHOC- SOCUL LA DESCHIDERE: (jar.) orta
de reducere a vitezei exercitat pe sarcin cnd parasute se
deschide si se umIl. Cauzat de rezistenta voalurii si de
obiectele care i sunt asociate.
OSCILLATION - OSCILAre: 1. Miscare de oscilare sau de
pendulare a sarcinii suspendate de o parasut. 2. La Iormatiile de
parasute , cltinarea sau oscilarea unei Iormatii din cauza docrii
deIicitare, a turbioanelor de aer, sau a miscrii excesive a
persoanelor din Iormatie.
OUTBOARD: rientarea ctre exterior precum comanda
manual este orientat ctre partea lateral a parasutistului mai
degrab dect spre osul pieptului.
P
PAC - PLIA1 (A): v. impachetarea si inchiderea sistemului
parasutei in pregatirea pentru salturi.
PARACHUTE - PARASUT: Un dispozitiv din Iibr care
ncetineste cderea unui obiect; al crui nume este derivat din
cuvintele Irantuzesti para, a proteja, si chute, a cdea. AstIel,
parasut nseamn literal a proteja de cdere.
PARACHUTE DROP - COBORARE CU PARASUTA:
Coborrea unui obiect ctre supraIata pmntului dintr-o
aeronav n zbor cnd o parasut este Iolosit sau scopul Iolosirii
ei este n timpul coborrii sau pe o portiune a coborrii. (deInitie
AR 10)
PARACHUTE 1UMP - SALT CU PARASUTA: operatie cu
parasuta care implic coborrea a unei sau mai multor persoane
din aeronava n zbor cdn o parasut este Iolosit sau scopul
Iolosirii ei este n timpul coborrii sau pe o portiune a coborrii.
(deInitie AR 10)
PARACHUTE LANDIN FALL - POZITIE DE
ATERIZARE CU PARASUTA PRIN CDERE (PLF): subst.
metod dezvoltat de armata american pentru a minimiza
sansele de rnire n urma unei aterizri Iortate cu parasuta.
Parasutistul distribuie Iorta aterizrii ntr-un mod ordonat pe cele
mai robuste prti ale corpului.
PARACHUTE OPERATION - OPERAREA CU
PARASUTA: xecutarea tuturor actiunilor cu scopul sau n
sprijinul unei srituri cu parasuta sau a unei cderi cu parasuta.
Aceast operare a parasutei poate implica, desi nu se limiteaz la
urmtoarele persoane parasutist, parasutist operator si pasager
implicat n operarea saltului tandem, aerodromulul sau
proprietarul sau operatorul, instructorul, pliorul autorizat, sau
pilotul. (deIinitie AR 10)
PARACHUTIST - PARASUTIST: persoan care
intentioneaz s ias dintr-o aeronav n timpul zborului Iolosind
un ham simplu, un sistem de parasut pentru a cobor la
supraIata solului. (deInitie AR 10) (skdiver)
PARACHUTIST IN COMAND - PARASUTIST IN
COMANDA: Persoana responsabil cu operarea si securitatea
operrii parasutei tandem (deInitie AR 10) Nu este neaprat un
detintor al autorizatiei USPA.
losr
PARALIDIN - PARAPANT subst. activitate care
implic utilizarea pentru planare a unei parasute arip umIlat,
care seamn cu o parasut. borurile se lanseaz n general
printr-o lansare din picioare de pe un deal sau de pe un cablu de
remorcare aIlat la sol. Pentru c salturile cu parapanta nu
corespund deIinitiei AA date coborrii unui obiect ctre
supraIata pmntului dintr-o aeronav n zbor, nu sunt veriIicate
de AA sau organizate de USPA.
PARTIAL INVERSION - INVERSIUNE PARTIAL:
isIunctionalitate a umIlrii unei parasute rotunde unde o parte
trece prin si se umIl ntre cele dou suspante ale prtii opuse,
rezultnd doi lobi umIlati. (vezi si PETRECEREA
SUSPANTELOR)
PASSENER PARACHUTIST - PASAER PARASUTIST:
persoan care se mbarc ntr-o aeronav , actionnd altIel
dect parasutistul operator al unei operatii de salt n tandem, cu
intentia de a iesi din aeronav n timpul zborului Iolosind hamul
din Iat al unui ham dublu al nui sistem de parasute n tandem
pentru a cobor la supraIat. (deInitie AR 10)
PERMEABILITY - PERMEABILITATE: Cantitatea sau
volumul de aer care poate trece printr-o supraIat de Iibr textil.
PILOT CHUTE - PARASUT EXTRACTOARE: parasut
mic Iolosit pentru a initia sau a accelera deschiderea unei
parasute principale sau de rezerv. (deInitie AR 10)
PILOT CHUTE ASSIST- SISTEM DE ASISTARE A
EXTRACTOAREI: Metod de pliere a cablului automat la
parasut acolo unde cablul automat deschide capota si extrage
parasuta extractoare nainte de a o separa de sistem. n general se
Ioloseste un cordon de velcro sau un cablu de Irnare a crui
rezistent este cunoscut.
PIN 1 - CUI 1. v. A zbura ctre un alt parasutist si a-l apuca
(cdere liber) sau a apuca parasuta (Iormatie de parasute-
canopy Iormation). 2. subst. Primul parasutist care intr n
contact cu baza, sau parasutist tint, care ncepe o Iormatie. .
subst. ispozitiv de retinere care atunci cnd e trecut printr-un
ochet de nchidere, blocheaz sistemul parasutei si l nchide
pn la activare.
PIN CHEC - VERIFICARE CUI DE NCHIDERE: subst.
(jar.) VeriIicarea parasutei nainte de salt.
PLF (vezi POZITIE DE ATERIZARE CU PARASUTA PRIN
CDERE)
PLANE - PLAN: subst. Iormatie de parasute comprimat,
vertical.
PLANFORM - FORMA PLANA: orma sau urma supraIetei
aripei.
PLANIN: v. Compresarea unei parasute prinse in Iormatie.
POISED EXIT - SALT ECHILIBRAT: Prsirea aeronavei n
cadrul creia parasutistul Ioloseste o structur extern ca suport
pentru atingerea unei pozitii stabile imediat dup prsirea
aeronavei.
POROZITY - POROZITATE: Raportul dintre supraIata de
materie textil deschis si supraIata de materie textil nchis.
Are ca nivele ridicat, sczut sau zero. Materialul tesut strns si
tratat are o porozitate sczut Iat de materialul tesut larg.
PRACTICE DEPLOYMENT - SIMULARE DE
DESCHIDERE subst exercitiu arian Iolosit pentru a nvta cum
localizati si s operati un mner de deschidere al parasutei to
learn how to locate an operate a parachute deployment handle
mai nainte de deschidere. Poate consta din tragerea sau
aruncarea unui mner pentru exercitiu sau demonstrativ
(instructor pentru asistarea deschiderii sau salturi automate) sau
din atingerea mnerului real de deschidere n cderea liber sau
n cderea stabilizat n tandem.
PREMATURE OPENIN - DESCHIDERE PREMATUR:
Deschierea neintentionat a unei parasute.
PRO1ECTED LANDIN POINT - PUNCT DE
ATERIZARE PRIOECTAT: Punctul de aterizare de pe sol,
bazat pe traiectoria planrii parasutei.
PROP BLAST - CURENT DE LA ELICE: 1. subst. Curentul
de aer creat de o elice care dezvolt o Iort de mpingere . 2.
subst. (jar.) vnt relativ la iesire
PUD subst. (jar.) Un mner moale cu proIil jos, aerodinamic,
care design ergonomic penru a se potrivi ntr-un pumn nchis.
olosit pentru diverse mnere de operare a parasutei.
PULL OUT - TRAS AFARA: subst. Un sistem de activare a
parasutei activat manual. Parasutistul trage mnerul conectat la
cuiul de deschidere al capotei si al parasutei extractoare plaita n
interior. (vezi si parasut extractoare ACTIVAT MANUAL)
PULL-UP CORD - SUSPANT DE NCHIDERE: Un
dispozitiv ajuttor pentru pliere Iolosit pentru a trece ochetul de
nchidere prin ochiurile capotei si care este nlturat o dat ce
cuiul de nchidere este inserat.
R
RAM-AIR PARACHUTE - PARASUTA ARIPA: parasut
cu o voalur care const dintr-o supraIat superioar si una
inIerioar care se umIl prin intrarea aerului dinamic prin oriIicii
concepute special n partea din Iat a voalurii pentru a Iorma un
strat de aer alunector. (deIinitie AR 10)
RATIN RENEWAL SEMINAR, USPA - SEMINAR de
reoire utoriziei, USPA: ntlnire a detintorilor de
autorizatii de instruire USPA pentru a Iace schimb de inIormatii,
a propune si a discuta idei noi, si pentru a dezvolta, a mbuntti
si a asigura calitatea instruirii n parasutism.
RECOMANDATIONS, USPA - RECOMANDRI, USPA:
Principii, politici, si concepte aplicabile la parasutism sau la o
tem asemntoare care deriv din experiente sau teorii, adunate
de USPA, si oIerite pentru ghidare.
REIONAL DIRECTOR, USPA - DIRECTOR REIONAL,
USPA: Membru al Comitetului director al USPA provenind dintr-
o anumit zon geograIic si responsabili pentru reprezentarea
intereselor parasutistilor USPA n acea regiune.
RELATIVE WIND - CURENT RELATIV: Curentul de aer
losr
relativ opus traiectoriei corpului , indiIerent de orizont.
RELATIVE WOR (RW) - LUCRUL RELATIV: (vezi
FORMATION SYDIVIN - PARASUTISM N RUP)
RESERVE PARACHUTE - PARASUT DE REZERV:
parasut autorizat purtat n caz de urgent care poate Ii activat
doar n cazul deIectiunii parasutei principale sau n alte situatii de
urgent n care Iolosireea parasutei principale este imposibil sau
ar reprezenta un risc mrit. (deIinitieAR 10)
RESERVE STATIC LINE - DISPOZITIV DE
DESCHIDERE AUTOMAT A PARASUTEI DE REZERV
LA LARAREA PARASUTEI (RSL): A connection between
the main risers and the reserve activation system intended to
initiate reserve activation Iollowing the release oI a deployed
main parachute.
REVERSE FLIHT (FULL STALL) - ZBOR INVERS
(ANA1AREA TOTAL A PARASUTEI): manevr asupra
parasutei care nu zboar care provoac colapsarea parasutei si
poate cauza rsucirea. Rezult din coborrea mnerelor de
comanda pn cnd partea posterioar este mai jos dect partea
anterioar. Poate duce la o disIunctionalitate total. (vezi si
angajarea parasutei si ANAARA INAMIC A
PARAUTI)
RIB - TRAVEE: Membran din testur vertical si
longitudinal care Iormeaz Iorma si structura primar a unui
proIil de parasut aripa.
RISER DOC - DOCARE LA CHINA: La Iormatiile din
parasute, o docare impulsionat care plaseaz chingile n minile
receptorului. tehnic Ioart avansat.
RI - PARASUT: (jar.) 1. subst. Sistemul complet al parasutei
Iolosit pentru parasutism. 2. v. Actul de a ntretine, repara, sau
modiIica un sistem de parasut. . v. A mbrca o parasut
(RIIN UP).
RIER - PLIOR: Un tehnician autorizat pentru parasute
AA. (vezi si PLIR MASTER si PLIR SENIOR)
RIPCORD - COMAND MANUAL: Un ansamblu, construit
de obicei cu un cablu de metal care, atunci cnd e tras activeaz
o operatie pe un sistem de parasut.
RISER(S) - CHIN: Curele textile care conecteaz structura
de ridicare a hamului parasutei la suspantele parasueti.
RISER LOOPS; RISER BLOCS - OCHETI PE CHINA;
BLOCA1 PE CHINA: chete de apucare sau dispozitive de
pe chingi care Iac mai usoar apucarea.
RSL: (vezi dispozitiv de descidere utomt prASutei de
rezerv l lrre prSutei)
S
SAFETY TRAININ ADVIZOR (STA), USPA -
CONSILIER DE FORMARE SI SIURANT (STA),
USPA: persoan local desemnat de irectorul regional
USPdrept reprezentantul su si care poate Iurniza sIaturi si
asistent administrativ ca reprezentant USPA n cadrul unui
aerodrom sau ntr-o regiune speciIicat.
SANCTIONED DROP ZONE - AERODROM
CORESPUNZTOR: Un aerodrom care a Iost veriIicat de
consilierul USPA pentu securitate si antrenament sau de
directorul regional USPA care au Iost de acord c aerodromul
corespunde exigentelor minime legate de aerodrom speciIicate n
sectiunea xigentele de securitate de baz USPA Manualului
parasutistului USPA. (vezi si AERODROM)
SELF-SUPERVISION - AUTOSUPRAVEHERE: Momentul
din antrenamentul unui elev parasutist cnd i s-a dat avizul din
partea unui instructor USPA s sar Ir supravegherea
instructorului dar care nu corespunde nc tuturor exigentelor de
licent A USPA. Je:i Sectiunea E.Introaucerea programului
integrat pentru elevii parautiti.
SENIOR RIER - PLIOR SENIOR: Nivelul initial de
autorizare pentru pliorii AA care permite detintorului s plieze
si s ntretin sistemul parasutei si s execute reparatii simple.
(vezi PLIR MASTER)
SINLE-HARNESS, DUAL-PARACHUTE SYSTEM -
SISTEM DUBLU DE PARASUTE CU UN SINUR HAM,:
Combinatia unei parasute principale, unei rezerve autorizate, si a
unui ham autorizat pentru o singur persoan si o capot cu dou
parasute. Acest sistem de parasut poate avea instalat un
dispozitiv operational de activare automat. (deIinitie AR 10
SINLE OPERATION SYSTEM - SISTEM DE OPERARE
UNIC (SOS): Se reIer la hamul unei parasute si la sistemul de
operare al capotei combinat cu eliberarea de chingi ntr-un punct
si cu un mner de comand automat. Activarea unui mner va
elibera n acelasi timp chingile si va activa rezerva. (vezi si
SISTEM CU DOU MNERE)
SIM: Abreviere pentru Manualul parasutistului (prezentul
volum). (vezi MANUALUL PARASUTISTULUI)
SIT FLYIN- ZBOR IN SEZUT: rientare liber n sus pe
vertical bazat pe pozitia sezut. (vezi si CHUTE ASSIS)
SYBOARD (vezi SURFBOARD)
SYDIVE - PARASUTISM: 1. subst. Coborrea unei persoane
ctre supraIata pmntului dintr-o aeronav n zbor cnd
persoana intentioneaz s Ioloseasc o parasut n timpul ntregii
coborri sau pe o parte a ei. 2. v. A sri dintr-o aeronav cu o
parasut.
SYDIVER - PARASUTIST: persoan care pratic
parasutismul
SYDIVERS INFORMATION MANUAL - MANUALUL
PARASUTISTULUI (SIM), USPA (prezentul volum) Colectia
oIicial a cerintelor de securitate de baz USPA,
recomandrileUSPA , reIerinte relevante AA, si alte politici si
programe USPA care aIecteaz pe majoritatea parasutistilor.
SYSURFER: Un parasutist care sare cu un surIboard
(skyboard).
SYSURFIN: 1. disciplin a parasutismului constnd n
losr
cderea liber Iolosind un surIboard (skyboard) cu Iorm
special . 2. isciplina de concurs care poart acest nume.
SLIDER: Un dispozitiv care controleaz umIlarea parasutei
Icnd s alunece progresiv suspantele n timpul umIlrii. S
gseste la cele mai multe proIiluri de parasute.
SLINS - SOFTLIN - CONECTOR TEXTIL: Un tip de
conector din material Spectra dezvoltat de PerIormance esigns,
Inc., pentru atasarea suspantelor parasutei la chingi.
SOLO STUDENT - ELEV PARASUTIST SOLO: Un elev
parasutist care Ioloseste un sistem de parasut singleharness,
dual-parachute system.
SOS: (vezi SISTEM DE OPERARE UNIC)
SPAN - NTINDERE: imensiunea unei parasute arip
msurate de la vrI la vrI.
SPOTIN - VIZARE: Selectarea punctului de reIerint la sol
corect deasupra cruia s prrsiti aeronava, selectnd traseul
pentru zborul aeronavei, si directionnd pilotul asupra traseului
sriturii pn la acel punct.
STABLE FREEFALL POSITION - POZITIE DE CDERE
LIBER STABIL: pozitie obtinut de un parasutist n
cdere liber n care execut doar miscri controlate, planiIicate.
STABILITY - STABILITATE: Acea proprietate a unui corp
care provoac acel corp s dezvlte Iorte si miscri capabile s
restaureze conditia de origine dac echilibrul acelui corp a Iost
perturbat. n parasutism corespunde controlului pozitiei corpului
n timpul cderii libere.
STAC: Iormatie de parasute vertical cu parasutistii tinnd
suspantele sau chingile chiar dedesubtul parasutei.
STATIC LINE - CABLU ATUOMAT: Un cablu sau mai multe
cabluri, a cror extremitate este legat de parasut, iar cealalt
Iiind legat de o parte a aeronavei, Iolosit pentru a activa si a
deschide sau a deschide doar partial parasuta pe msur ce
sarcina se ndeprteaz de aeronav.
SALT AUTOMAT: Un salt cu parasuta de-a lungul cruia un
cablu automat este Iolosit pentru deschiderea total sau partial
a parasutei. olosit pentru elevi parasutisti.
STALL - PUNCT DE OPRIRE: subst. Starea controlului
zborului parasutei caracterizat de o planare redus si de o vitez
de coborre mrit . (vezi PUNCT DE OPRIRE DINAMIC i
ZBOR INVERS)
STEP-THROUH- PASIT PRIN: (vezi THREAD-
THROUH)
STUDENT - ELEV PARASUTIST: un parasutist nceptor care
nu a obtinut licenta A USPA.
SUPERVIZION - SUPRAVEHERE: Supravegherea general
a unei activitti care are loc acolo unde supraveghetorul poate
Iurniza sIat si indicatii Iiind responsabil de gardul satisIctor al
activittii eIectuate. (vezi AUTOSUPRAVEHERE)
SURFBOARD (SYBOARD) subst. plans rigid, similar
cu un snowboard, atasat la picioarele parasutistului.
SUSPENTION LINES - SUSPANTE: Corzi, atasate de chingi
la baza voalurii parasutei, care distribuie si suspend greutatea
unui parasutist sub parasut.
SWOOP - PLANARE ORIZONTAL: 1. v. A plonja rapid
nainte si apoi a executa o abordare comtrolat ctre tint . 2.
subst. borul controlat de deasupra unui corp cu care se va Iace
ntlnirea sau zborul aproape ctre un alt corp, un obiect
stationar, sau solul.
SWOOP POND; SWOOP DITCH: Un obstacol acvatic Iolosit
ca zon de aterizare de nalt perIormant.
T
TANDEM 1UMPIN - SRITUR TANDEM: metod de
parasutism, tipic Iolosit pentru antrenarea elevilor parasutisti
sau a initierii nceptorilor n acest sport, prin care un parasutist
mparte cu un altul un sistem de parasute n tandem.
TANDEM PARACHUTE OPERATION - OPERAREA
PARASUTEI TANEM: manipulare de parasut n care mai
mult de o persoan Ioloseste simultan acelasi sistem de parasut
tandem n timpul coborrii ctre sol dintr-o aeronav n zbor.
(deIinitie AR 10)
TANDEM PARACHUTE SYSTEM - SISTEM DE
PARASUT TANDEM: Combinarea unei parasute principale
cu o rezerv autorizat, cu un ham autorizat si capot pentru
parasut dubl, si un ham separat Irontal autorizat pentru
parasutistul parager. Acest sistem de parasut trebuie s aib
instalat un dispozitiv operational de activare automat. (deIinitie
AR 10)
TARET - TINT: ona de aterizare ntr-un aerodrom. Pentru
competitiile oIiciale, un disc de trei cenimetri.
TECHNICAL STANDARD ORDER (TSO) - ORDINEA
NORMELOR TEHNICE (TSO): mis de AA, necesit o
minim conIormitate la standardele de minim perIormant si
indicatii pentru matriale si produse. Indicatiile reIerictoare la
parasut au o reIerint la TS-C23.
TERMINAL VELOCITY - VITEZ TERMINAL: Viteza
de echilibru pe care o atinge un corp n cdere liber la Irecarea
cu aerul. Cea mai mare vitez cu care un corp cade n atmosIer.
THREAD-THROUH (STEP-THROUH) - TRECUT
PRIN -( PASIT PRIN): (jar.) subst. Un sistem de curele de
picior strap Iixat pe hamul parasutei care Ioloseste doar o bucat
de material reglabil. Cureaua de picior trebuie s nu Iie nnodat
pentru a putea Ii desIcut sau pentru ca parasutistul s calce
doar pe ea cu piciorul legat cnd mbrac parasute. (vezi B-12s)
THREE-RIN RELEASE - ELIBERAREA SISTEMULUI
CU TREI INELE: Un tip de eliberare dintr-un singur punct
inventat de Bill Booth. Sistemul se bazeaz pe tri inele
ntreptrunse pe Iiecare ching retinute de un mic ochet care este
retinut de un cablu. xtragerea unui mner eibereaz ambele
chingi principale n acelasi timp sau aproape n acelasi timp.
THROW OUT - ARUNCARE: 1. subst., adj. Un tip de sistem
losr
de activare manual. Parasuta extractoare este pliat ntr-un
buzunar extern, extras si apoi aruncat. Un cui de nchidere
curbat sau un dispozitiv echivalent situat pe bride este extras n
timpul cderii parasutistului din parasuta extractoare si de pe
brid, permitnd capotei s se deschid. (vezi PARASUT
EXTRACTOARE ACTIVAT MANUAL) 2. v. (jar.) Initierea
deschiderii.
TOLES - MNERE: subst. Mnere atasate la extremittile
suspantelor unei parasute. (vezi si RN)
TRAC - ZBOR ORIZONTAL: 1. subst. pozitie de cdere
liber cu picioarele ntinse la maximum, genunchii strnsi,
bratele duse napoi, coatele strnse, si torsul ntins la maximum si
usor nclinat nainte pentru a atinge viteza orizontal maxim. 2.
v. A se misca la vitez orizontal maxim n timpul cderii libere.
TRIM TABS: Un sistem de prghii la chinga din Iat care
ajusteaz unghiul de incident al parasutei sau altitudinea de
zbor.
TSO-C2: (vezi ORDINEA NORMELOR TEHNICE )
TURBULENCE - TURBIOANE-TURBULENTE: Aer
perturbat care poate aIecta zborul si integritatea parasutei.
TWO-HANDLED SYSTEM - SISTEM CU DOU
MNERE: Se reIer la hamul parasutei si la sistemul de operare
al capotei care Ioloseste dou mnere separate pentru eliberarea
parasutei si pentru activarea rezervei. (vezi SISTEM DE
OPERARE CU UN MNER)
U
UNITED STATES PARACHUTES ASSOCIACION (USPA) -
ASOCIATIA DE PARASUTISM A STATELOR UNITE
(USPA): asociatie non-proIit, cu memmbri ncrisi pe baz de
voluntariat al crei scop este promovarea si reprezentarea
parasutismului. Ca Iilial a NAA, ea reprezint oIicial AI pentru
parasutismul n S.U.A.
UPWIND - VNT DE FAT: irectia dinspre care bate vntul.
W
WAIVER - DEROARE: subst. 1. xceptie la regulile BSR
impuse de USPA indicate n manual la sectiunea 2-2. 2. (jar.)
Scutire de responsabilitate.
WATER 1UMP - SALT N AP: subst. Parasutism care
include aterizarea intentionat ntr-un loc cu ap.
WIND DRIFT INDICATOR - INDICATOR DE DEVIERE
DE CTRE VNT (WDI): subst. Un dispozitiv Iolosit pentru a
determina devierea de ctre vnt a unei parasute n coborre,
conceput astIel nct s coboare cu o vitez comparabil cu a
unui parasutist de greutate medie care coboar cu o parasut
principal cu indicatii normale. e obicei o Isie de hrtie
creponat de lat de 10 inches si lung de 20 Ieet.
WIN SUIT: subst. Un costum de planare si parasutism ing
conceput din membrane de material textil ntre picioarele
parasutistului si de la Iiecare brat la tors.
WIN LOADIN - NCRCAREA VOALURII: subst.
reutatea de salt a parasutistului mprtit la supraIata voalurii,
exprimat n Statele Unite n pIunzi pe picior ptrat.
WHUFFO: n. (jar.) Termen care desemneaz o persoan care nu
este parasutist (huIIo you jump out oI airplanes) Considerat
nepoliticos.
losr
SEMNALE DE MANA PENTRU CADERE LIBEARA
ANEXA A

SIM 2008 Tradus

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SIM 2008 Tradus

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

2008 Skydiver's

2. Anunta hec out instructorului din eterior, care rspunde

(8) ghidarea cordului parasutei etractoare sau miscarea calului

2008 Manualul de inIormare a parasutistului sportiv sectiunea a patra Pagina

ritm de coborre si durat -3

LIDE - PLANARE: subst., v. Miscare combinat pe

S-ar putea să vă placă și