Sunteți pe pagina 1din 7

FIZIOLOGIA SISTEMULUI DIGESTIV Alimentele sunt un amestec eterogen de substante organice si anorganice, care asigura in organism cresterea, reinnoirea

si repararea tesuturilor. Dupa origine, alimentele sunt de natura animala (carnea, laptele, ouale etc), vegetala (cerealele, legumele, fructele) si minerala (saruri, apa). Dupa compozitia lor chimica, alimentele se clasifica in: alimente de natura proteica, glucidica, lipidica, vitamine, saruri minerale, apa. Majoritatea substantelor alimentare au o structura chimica complexa, diferita de cea a constituentilor organismului. Ele sufera in organism o serie de transformari mecanice, fizice si chimice. otalitatea acestor transformari constituie digestia. ransformarile substantelor organice continute in alimente sunt redate sintetic in tabelul !". Tab. 18. Procesele e i!estie. S"bstantele or!anice cu molecule complexe, specifice, insolubile, neabsorbabile# # se transforma prin hidroliza, # rezultand substante organice sim$ cu ajutorul en#imelor specifice ple, nespecifice, solubile, usor # absorbabile ($rinci$ii alimentare sa" n"trimente) % proteine % proteolitice % aminoacizi % glucide simple, monozaharide % acizi grasi si glicerol

% glucide complexe% polizaharide % glicolitice % lipide % lipolitice

&data absorbite, substantele organice cu molecule simple in !!!f''b deplinesc in organism rol plastic (in special proteinele), energetic (mai ales glucidele si lipidele) si functional (enzime, pigmenti, hormoni). (ediul digestiei este tubul digestiv. Digestia alimentelor este un proces unitar, care incepe in cavitatea bucala si se termina in intestin. )entru a putea fi absorbite prin mucoasa intestinala, alimentele sufera in tubul digestiv doua categorii de transformari: mecanice si chimice. 1. Di!estia mecanica cuprinde trei categorii de fenomene (tab. !*.): % transformarea alimentelor ingerate in fragmente relativ mari si solide, in particule mici si moi, usurand digestia chimica+ % amestecarea continutului tubului digestiv cu sucurile digestive, proces care favorizeaza transformarile chimice si absorbtia+ % progresia (transportul) alimentelor de$a lungul tubului digestiv si eliminarea resturilor nedigerate. Tab. 1%. Fenomenele mecanice ale i!estiei. &,-./ 1avitate bucala (dinti, limba) 0E/&ME/E ME1./21E .1 23/2 Masticatie Deglutitie % timp bucal % reducerea dimensiunii particulelor % amestecul cu saliva

% formarea bolului alimentar % impingerea bolului alimentar in faringe, voluntar 0aringe Esofag Deglutitie % timp faringian % impingerea bolului alimentar in esofag, voluntar Deglutitie %timp esofagian % deplasarea bolului alimentar, prin unde involuntare de % %%prin miscari peristaltice contractie musculara, spre cardia Depozitare temporara Miscari tonice de umplere Miscari peristaltice: de foame, de amestec, de evacuare 2ntestin subtire Miscari de segmentare % umplerea stomacului % realizarea senzatiei de foame % amestecul alimentelor cu sucul gastric si formarea chimului gastric+ evacuarea lenta si fractionata a chimului gastric % amestecul chimului gastric cu sucurile intestinale,

(tomac

Miscari peristaltice lente si usurarea contactului cu mucoasa intestinala si rapide Miscari pendulare 2ntestin gros % colon % rect Miscari segmentare si peris$ % favorizarea absorbtiei apei, impingerea continutului taltice Defecatie colic spre rect si formarea materiilor fecale % eliminarea materiilor fecale transportul continutului intestinal spre colon

&. Di!estia c'imica cuprinde transformarile chimice pe care le sufera substantele alimentare in tim$ pul tranzitului lor prin tubul digestiv. .ceste transformari de tip hidrolitic se datoresc actiunii substantelor prezente in sucurile digestive (tab. 45.). Tab. &(. S"c"rile i!esti)e. DE/3M2,E. (l -6./D. (.629. 1&M)&72 2. 182M21. (2 .6 E ),&),2E . 2 % a$a **,': 1avitatea % pregatirea alimentelor pentru digestie % formarea bolului alimentar % excretia unor substante toxice (uree) si virusuri 6&136 .1 23/26E ),2/12).6E .1 23/22

-landele salivare % s"bstante minerale (;12, bucala, /a12, bicarbonati) %substante organice: amilaza salivara, mucina, (faringe, esofag,

lizozim % $* < =%> %cantitate:!,' l ?4@ ore

stomac)

% favorizarea vorbirii % digestia chimica a amidonului preparat % actiune antiseptica (prin lizozim) % favorizarea actiunii receptorilor gustativi % mentinerea echilibrului hidric

(3136 -.( ,21 % a$a **: -landele gastrice % s"bstante minerale (812, cloruri, fosfati) % s"bstante or!anice:

stomac (duoden)

*+I: activarea enzimelor proteolitice+ pregatirea proteinelor pentru digestie+ actiune antiseptica. En#imele:

enzime proteolitice, enzime lipolitice si mucina % $* < !,' %cantitate:!,' l ?4@ ore

% digestia chimica a proteinelor % digestia chimica slaba a lipidelor emulsio$ nate M"cina: protectia mecanica si chimica a mucoasei gastrice fata de actiunea autodiges tiva a 812 si pepsinei

(3136 )./1,E. 21 )ancreasul exocrin

% a$a ** : % s"bstante minerale (bicarbonat de sodiu) % s"bstante or!anice: enzime proteolitice, glicolitice si lipolitice % $* < ",' % cantitate: !,' l ?4@ ore

intestin subtire

,icarbonat"l e so i": neutralizarea chimului gastric En#imele% digestia chimica a proteinelor, glucidelor si lipidelor

A26. 0icatul

% a$a *>: % s"bstante minerale % s"bstante or!anice:

intestin subtire

Sar"rile biliare: % emulsionarea lipidelor % favorizarea absorbtiei lipidelor si vita$ minelor liposolubile prin formarea de

saruri biliare, mucina, fosfolipide, colesterol, pigmenti biliari

micelii hidrosolubile cu acizii grasi %stimularea peristaltismului intestinal Pi!mentii biliari: % dau coloratia materiilor fecale

% $* < >%" % cantitate: 5," l ?4@ ore (3136 2/ E( 2/.6 -landele intestinale % a$a intestin ,icarbonat"l e so i": % neutralizarea chimului gastric En#imele% desavarsirea digestiei chimice a protei$ nelor, a glucidelor si a lipidelor

% sar"ri minerale: /a815B subtire % s"bstante or!anice: mucina, enzime proteolitice, glicolitice si lipolitice % $* < >,'%",' % cantitate: 4%B l ?4@ ore

Enzimele sucurilor digestive scindeaza substantele alimentare complexe pana la compusi simpli usor absorbabili, numiti si principii alimentare sau nutrimente (tab. 4!.). Tab. &1. Acti"nea en#imelor in sucurile i!esti)e. (313,2 D2-E( 29E (.629. %.milaza salivara (ptialina) (31 -.( ,21 % )epsina % 6abferment (la sugari) % -elatinaza % proteine % lapte % gelatina % peptide % lapte coagulat % gelatina hidrolizata % amidon preparat % maltoza (3A( ./ E .62ME/ .,E D2-E,. E ),&D3(2 ,E736 . 2

% 6ipaza gastrica

% % %lipide emulsionate (din lapte, frisca % glicerol si acizi grasi etc.) % lipide emulsionate

A26. (nu contine enzime) % lipidele neemulsionate (31 )./1,E. 21

% ripsina, chemotripsina proteine nedigerate in stomac si peptide % 1arbopeptidaze % Elastaza % .milaza pancreatica % 6ipaza pancreatica (31 2/ E( 2/.6 % )eptidaze % Dizaharidaze: % maltaza % lactaza % zaharaza % 6ipaza intestinala % tripeptide si dipeptide % dizaharide: % maltoza % lactoza % zaharoza % lipide .. Absorbtia intestinala % peptide % proteine fibroase % amidon % lipide emulsionate

% tripeptide si dipeptide

% aminoacizi % proteine fibroase hidrolizate % maltoza % glicerol si acizi grasi

% aminoacizi % monozaharide: % glucoza (4 molecule) % glucoza C galactoza % glucoza C fructoza % glicerol si acizi grasi

Absorbtia este un proces fiziologic complex prin care produsii de digestie, apa, sarurile minerale si vitaminele trec prin mucoasa intestinala si ajung in mediul intern. *5: din procesele de absorbtie se desfasoara la nivelul mucoasei intestinului subtire, care are adaptari structurale si functionale importante: epiteliu unistratificat, valvule conivente, vilozitati intestinale cu irigatie sangvina si limfatica bogata, microvili la polul apical al celulelor (. si *.=.).

. %./. As$ect"l microsco$ic al e$iteli"l"i absorbant in intestin"l s"btire. (uprafata activa reala de absorbtie intestinala este de peste 4'5 m4. )rocese de absorbtie reduse au loc si la nivelul cavitatii bucale, stomacului (pentru alcool si unele medicamente) si intestinului gros

(pentru apa, saruri minerale si unele vitamine). Mecanismele prin care se realizeaza absorbtia sunt active si pasive. a0 Mecanismele acti)e sunt mecanisme de transport activ, cu consum de energie, selective, care se desfasoara impotriva gradientuluiD de concentratie (un fel de pompe chimice). b0 Mecanismele $asi)e sunt: % difuziunea substantelor de la o concentratie mare la concentratie mai mica+ % osmoza, adica trecerea solutiilor de la presiune osmotica mica la presiune osmotica mai mare, prin membrana semipermeabila pe care o constituie mucoasa intestinala+ % pinocitoza, adica inglobarea unor picaturi de lichid si transportul lor prin mucoasa intestinala, sub forma culelor de pinocitoza, spre mediul intern. Mecanismele pasive sunt favorizate de cresterea presiunii din interorul anselor intestinale si de miscarile vilozitatilor intestinale. Absorbtia $roteinelor se face sub forma de aminoacizi, in prima parte a intestinului subtire, prin mecanisme active si selective la polul intern al celulelor mucoasei si prin mecanisme pasive de difuziune, de la polul extern (bazal) al acestora in sange. Dupa absorbtie, aminoacizii trec in vena porta. 6a sugari, proteinele si anticorpii din laptele matern (colostru) pot fi absorbite nedigerate, prin pinocitoza. Prin absorbtia proteinelor si a anticorpilor din lapte matern se asigura sugarilor imunitate la anumite boli, pana la formarea anticorpilor proprii. Absorbtia !l"ci elor se face sub forma de monozaharide la nivelul jejunului, prin mecanisme pasive (pentru pentoze: riboza etc.) si active (pentru hexoze: glucoza, fructoza etc.). .bsorbtia glucozei necesita consum de energie provenita din degradarea celulara a . )$ului. ransportul activ al glucozei se poate face si cu ajutorul unui EtransportorF, sistem enzimatic ce asigura transportul comun al glucozei si /aC din intestin in sange. 2n final, glucoza este transportata prin vena porta la ficat. Absorbtia li$i elor se face in prima parte a intestinului subtire, sub trei forme: % prin pinocitoza pentru mici picaturi de grasimi nedigerate+ % prin difuziune, pasiv, pentru glicerol, care este hidrosolubil. % prin complexe de micelii hidrosolubile, formate de acizii grasi insolubili si colesterol cu sarurile biliare. .ceste complexe, numite chilomicroni, se desfac la nivelul celulelor epiteliului intestinal in acizi grasi, care refac trigliceridele, iar sarurile biliare se reintorc la ficat prin sistemul port (circ"it"l 'e$ato1entero1'e$atic de economisire a sarurilor biliare). -licerolul urmeaza calea sistemului port$hepatic, iar trigliceridele sunt preluate de catre sistemul limfatic. Absorbtia a$ei si a sar"rilor minerale se face la nivelul intestinului subtire si a intestinului gros. .pa se absoarbe pasiv, maximul de absorbtie fiind in colon. /aC se absoarbe activ, antrenand absorbtia pasiva a 1l$ 1a4C si )BC se absorb activ, sub influenta vitaminei D si a parathormonului. 0e4C se absoarbe activ. Absorbtia )itaminelor se face in functie de solubilitatea lor: vitaminele hidrosolubile (complexul A, vitamina 1) se absorb pasiv, iar vitaminele liposolubile (., D, ;) se absorb similar lipidelor prin formarea de complexe cu sarurile biliare si ajung apoi pe cale portala la ficat. 2n urma proceselor de absorbtie din intestinul subtire rezulta chilul intestinal, de consistenta lichida, care trece prin valvula

ileocecala spre cecul intestinal. 2. Fi#iolo!ia intestin"l"i !ros 6a nivelul intestinului gros se desfasoara activitati secretorii, motorii si de absorbtie. 2n urma acestora, chilul intestinal lichid este transformat in materii fecale solide, de consistenta moale (excremente). .ici au loc si procese de fermentatie si putrefactie datorate florei bacteriene intestinale, nepatogene, dar nu se desfasoara procese de digestie chimica. Acti)itatea secretorie. (e rezuma la producerea de mucus, cu rol in formarea si progresia materiilor fecale de$a lungul colonului. Absorbtia. 6a nivelul intestinului gros se absorb apa si saruri minerale. (e mai pot absorbi unele vitamine (grupul A, vitamina ;) si unele medicamente. Proces"l e 3ermentatie. .re loc in prima parte a intestinului gros, datorita florei bacteriene aerobe, formata in principal din bacili coli si lactici, care actioneaza asupra glucidelor nedigerabile (celuloza), scindandu$le pana la monozaharide si apoi pana la acid lactic. .ceasta flora de fermentatie sintetizeaza si unele vitamine indispensabile din complexul A si vitamina ;. Proces"l e $"tre3actie. (e desfasoara in partea a doua a colonului transvers si in colonul sigmoid, prin actiunea florei bacteriene anaerobe asupra compusilor proteici nedigerati, sub control cortical, determinand decarboxilarea si dezaminarea acestora. ,ezulta amoniac, care se absoarbe in sange si este dus la ficat, unde este neutralizat sub forma de uree. Mai rezulta amine (putresceina, cadaverina) si substante toxice (indol, scatol, crezoli, hidrogen sulfurat etc), care dau mirosul caracteristic materiilor fecale. Materiile fecale rezultate in urma acestor procese contin circa *5: resturi alimentare si !5: mucus, epitelii descuamate, leucocite, corpuri ale bacteriilor de fermentatie si putrefactie. Din !555 ml de chil intestinal se formeaza zilnic circa !'5 g de materii fecale. De3ecatia. Eliminarea materiilor fecale se numeste defecatie. Defecatia este un act reflex controlat voluntar. 6a defecatie participa musculatura tubului digestiv si alte grupe de muschi striati aflati sub control cortical.