Sunteți pe pagina 1din 24

PNL

Exist o serie de ncercri de a defini termenul. Cea mai folosit definiie este Studiul structurii experienei subiective i a tot ceea ce poate fi derivat din ea. Metafora Denumirea de Neuro-Linguistic Programming (Programare Neuro-Ling istic! "ro ine de la disci"linele care au influenat nce"uturile acestui domeniu. #otul a nce"ut ca un studiu al relaiei dintre neurologie$ ling istic %i "atternuri (modele! de com"ortament (denumite "rograme!. NLP este abilitatea de a-i controla propriile stri mentale prin controlul propriului creier. Richard Bandler, co-creator al NLP Neuro se refer la sistemul ner os uman %i ndeose&i la modul unic "rin care fiecare om %i formea' ex"eriena asu"ra lumii ((arta asu"ra teritoriului! "rin cele cinci simuri ) i'ual (*!$ auditi (+!$ ,ineste'ic (-!$ olfacti (.!$ gustati (/!. Linguistic se refer la sisteme de comunicare er&al (lim&a0! %i comunicare noner&al (lim&a0ul tru"ului! "rin care cartografiem realitatea din 0urul nostru. +stfel$ folosim lim&a0ul "entru a comunica at1t cu ceilali c1t %i cu noi n%ine. De asemenea$ termenul acesta se refer at1t la comunicarea con%tient c1t %i la cea incon%tient. Programming se refer la modul unic "rin care noi ne conducem sistemele neurologice. #ermenul este m"rumutat din 2# %i a fost ales ndeose&i "entru a su&linia fa"tul c "ro"riul nostru creier este "rograma&il$adic "utem modifica "rogramele (strategiile$ cile$ te(nicile %i metodele "rin care nde"linim di erse sarcini$mai mult sau mai "uin com"lexe! "e care de0a le a em cu altele$ mai "erformante$ care ne or mi%ca n direcia aleas.+ceasta este "ractic esena de la care s-a "lecat n de' oltarea NLP ) modelarea excelenei ) adic studierea oamenilor de mare succes n diferite domenii$ elicitarea (definirea %i extragerea! strategiilor de succes ale acestora %i im"lementarea acestor strategii n "ro"ria ia "entru o&inerea succesului. NLP este studiul excelenei umane i cum anume o putem reproduce. John Grinder, co-creator al NLP NLP studia' "atternurile (sau "rogramele! create de interaciunea dintre creier (neuro!$ lim&a0 (ling istic! %i cor". +stfel$ din "ers"ecti a NLP$ tocmai aceast interaciune este cea care conduce at1t la com"ortamente "o'iti e$ c1t %i la cele negati e %i totodat aceast conexiune creier-lim&a0-cor" este res"onsa&il "entru "rocesele din s"atele excelenei (3! %i "atologiei ()!.

Creatorii NLP. Scurt istoric NLP a fost iniiat de ctre Ric ard !andler (s"eciali'at n matematic %i #era"ie /estalt! %i "o n #rinder (s"eciali'at n ling istic!. 4co"ul iniial a fost de' oltarea unul model al excelenei umane. Primele a"ariii editoriale au fost $ e Structure of Magic ( olumele 2 %i 22! (5678$ res"ecti 5679!.+ceast carte n dou olume a identificat "atternurile er&ale %i noner&ale de com"ortament ale tera"euilor %rit& Perls (creatorul #era"iei /estalt! %i 'irginia Satir (tera"eut de familie recunoscut internaional!. +u urmat Patterns of t e ()pnotic $ec ni*ues of Milton (. +ric,son- M... ( olumele 2 %i 22! (5678$ res"ecti 5677! care au examinat "atternurile er&ale %i noner&ale ale lui Milton (. +ric,son- fondatorul 4ocietii +mericane de :i"no' Clinic (+merican 4ociet; of Clinical :;"nosis! %i unul dintre cei mai renumii "si(iatri %i (i"notera"eui ai tim"urilor noastre. /eniul celor doi ) <andler %i /rinder ) a fost dat de ideea de a formula un model "ractic de tera"ie %i consiliere &a'at %i structurat "e "atternurile$ "e strategiile de excelen ale acestor ex"eri.=etodologia NLP a fost a"licat de atunci a 1nd un mare succes n cadrul comunicrii %i soluionrii "ro&lemelor n domenii "recum management i mediul business /n general- inteligen0 artificial0- educaie- sport sau de&voltare organi&aional0. De atunci au a"rut o serie de cri eseniale n de' oltarea NLP> ? %rogs 1nto Princes (<andler @ /rinder$ 5676! ? Neuro2Linguistic Programming vol. 1 (Dilts$ /rinder$ <andler$ DeLo'ier$ 56AB! ? Reframing (<andler @ /rinder$ 56AC! ? $ e Roots of NLP (Dilts$ 56AD! ? 3pplications of NLP (Dilts$ 56AD! ? 4sing 5our !rain (<andler$ 56A8! ? $urtles 3ll t e 6a) .o7n (DeLo'ier @ /rinder$ 56A7! ? (eart of t e Mind (+ndreas @ +ndreas$ 56A6! ? 1ntroducing Neuro2Linguistic Programming (.EConnor @ 4e;mour$ 566B! ? Modeling 6it NLP (Dilts$ 566A! <andler %i /rinder au de' oltat cea mai mare "arte a modelelor %i te(nicilor iniiale s"ecifice NLP cu un gru" de colegi %i studeni dedicai "rintre care> ? Leslie Cameron-<andler$ Fudit( DeLo'ier$ Go&ert Dilts$ Da id /ordon$ Hran, Puceli,$ <;ron LeIis$ Fim Eic(er$ =ari&et( =;ers-+nderson %i 4te"(en /illigan. +li autori %i-au adus o contri&uie semnificati la de' oltarea NLP> ? 4te e %i Connirae +ndreas$ #odd E"stein$ #im :all&om$ 4u'i 4mit($ Ed %i =ar;ann Geese$ #ad Fames$ J;att Joodsmall$ 4id Faco&son.

PR1N81P11 .+ !393 #u- starea ta emotionala si ni elul a&ilitatilor tale o Congruenta- acordul intre o&iecti e$ credinte$ alori$ "ede o"arte$ si actiuni si cu inte$ "e de alta "art Presu"o'itiile ) "rinci"iile PNL Ga"ortul ) calitatea relatiilor care conduce la incredere reci"roca si res"onsi itate Ge'ultate ) sa sti ceea ce doresti. + gandi in termeni de o&iecti inseamna sa sti trei elemente> situatia "re'enta$ situatia dorita$strategia "entru atrece de la una la alta. Heed &ac,> cum stii ca esti "e cale sa ai ceea ce doresti Hlexi&ilitate> daca ceea ce faci nu merge atunci fa altce a PR+S4P:91$11 4unt "rinci"iile centrale ale PNL$ sunt filosofia si Kcredintele PNL. +ceste "rinci"ii nu sunt considrate a fi ade arate sau uni ersale. Ele sunt numite "resu"o'itii din cau'a ca tu "resu"ui ca sunt ade arate si a"oi te com"orti ca si cum ele ar fi ade arate. Ele formea'a un set de "rinci"ii etice "entru iata. 5. .amenii ras"und la ex"erientele lor $ nu la realitatea insasi.( NLP este arta de a sc(im&a (artile noastre des"re lume astfel incat sa a em o mai mare li&ertate de actiune.! C. + a ea alternati e este mai &ine decat a nu a ea ( totdeauna incearca sa ai o (arta care iti da cel mai mare numar de alternati e ! D. .amenii fac cea mai &una alegere de care sunt ca"a&ili in momentul res"ecti ( functie de (arta "e care o au in momentul res"ecti ! L. .amenii lucrea'a "erfect ( toti "unem in act strategiile noastre "erfect$ dar strategiile "ot fi gresite sau ineficiente! 8. #oate actiunile noastre au un o&iecti . 9. .rice com"ortament are o intentie "o'iti a. 7. 2nconstientul ec(ili&rea'a constientulM el este un re'er or de resurse A. 4ensul comunicarii nu este doar ceea ce intentionam sa comuncam ci si ras"unsul "e care il "rimim 6. Noi a em de0a resursele de care a em ne oie sau le "utem crea 5B. =intea si cor"ul formea'a un sistemM ele sunt ex"resii diferite ale aceleeasi "ersoane. Nu este "osi&il sa faci o sc(im&are in unul fara sa-l afecte'i si "e celalat. 55. Noi "rocesam toate informatiile "rin intermediul simturilor

5C. .&ser area si "unerea in act a"erformantelor "o'iti e conduce la "erformanta ( "utem in ata de la ceilalti! 5D. Daca rei sa intelegi actionea'a. 2n atarea se "roduce actionand. +%a cum am menionat anterior$ NLP este un model "entru atingerea excelenei. +cest proces de atingere a excelenei "resu"une &ineneles "rocese de sc(im&are la diferite ni ele n cadrul "ersoanei. +cest "roces de sc(im&are$ n modul cel mai sim"lu$ se "oate re'uma astfel> 5. aflarea st0rii ;mentale< pre&ente a "ersoanei$ C. regsirea %i im"lementarea resurselor potrivite "entru a... D. atinge starea ;mental0< dorit0. 4intagma te(nologia NLP se refer n esen la acest "roces descris anterior. +stfel$ toate te(nicile NLP sunt organi'ate n a%a fel nc1t s defineasc %i s identifice strile curente %i strile dorite ale diferitelor ni ele$ aria&ile$ %i a"oi s accese'e %i s im"lemente'e acele resurse "entru a "roduce efectul dorit> sc imbarea individului /n sensul st0rii dorite- sc(im&are ce tre&uie s fie eficient0 %i ecologic0. $e nici i abilit0i NLP de ba&0= Decodificarea i eficientizarea comunicrii rapport Acuitate enzorial i cali!rare Ancorare "adrare i recadrare Pozi#ii perceptuale, modelare i team !uildin$

+8:L:#1+ <ineneles$ du" cum "ro&a&il toat lumea %tie$ termenul ecologie (care este la mod ast'i! "ro ine dindomeniul %tiinelor naturale %i la o "rim edere nu are nici un fel de legtur cu domeniul afacerilor. Pe de alt "arte$ dac "ri im cu mai mult atenie "rinci"iul de ecologie$ ne "utem da seama u%or de im"ortana "e care acest "rinci"iu o are n orice domeniu n care exist interaciuni com"lexe ntre mem&rii (elementele! unui sistem com"lex ) a%a cum sunt familiile$ comunitile$ societatea n ansam&lul ei$ mediul de afaceri sau microsisteme "recum sistemele emoional$ mental$ fi'ic ale fiecrui indi id uman. Paralela ntre %tiinele naturii %i mediul &usiness continu "rin reliefarea a dou conce"te c(eie din s"atele "rinci"iului de ecologie %i anume evoluia %i adaptarea. C(arles DarIin a "ostulat n teoria sa faimoas des"re e oluie c toate organismele care or reu%i s su"ra ieuiasc sunt acelea care sunt cel mai &ine adaptate la mediul n care triesc. Din aceast "ers"ecti $ evoluia re'ult ca fiind re&ultatul sc imb0rilor din

organisme$ modificri care le "ermit acestora s "rofite de o"ortunitile "e care mediul lor le ofer %i s %i extind aria de influen n acea ni%. Princi"iile ada"trii %i e oluiei sunt recunoscute ca fiind itale "entru soarta unei organi'aii. Nn acest sens$ a fi ecologic este "ro&a&il cel mai im"ortant as"ect "entru reu%ita unui su&sistem (n ca'ul de fa o organi'aie! n integrarea %i "ros"erarea sa n sistemul din care face "arte (mediul de afaceri$ sistemul economic n ansam&lul su!. <ineneles$ orice aciune este urmat %i de un rs"uns$ o reaciune sau feed&ac,. Nn ca'ul ecologiei$ im"actul mediului asu"ra elementelor sale com"onente are dre"t rs"uns im"actul com"onentelor sale asu"ra sa. Oneori$ sc(im&rile din cadrul su&sistemului au un im"act nefast asu"ra sistemului. Dac ar fi s a"licm "rinci"iile acestea la ni el "ersonal$ ne referim la ecologia personal0 ) armonia dintre elementele com"onente ale sistemului uman. 4"re exem"lu$ oamenii "ot ncerca s sta&ileasc anumite o&iecti e$ eluri$ fr a lua n considerare as"ectul de ecologie$ fr a se g1ndi dac aceste sco"uri sunt ecologice$ adic dac nu au un im"act negati asu"ra altor elemente din cadrul sistemului. Pe scurt %i foarte sim"lu s"us$ sc(im&rile dintr-un su&sistem sunt ecologice dac ele nu au nici un efect negati asu"ra altor com"onente din acela%i sistem. +stfel$ n NLP s-a in entat termenul de verificare ecologic0 "entru a sta&ili n mod sistematic ce im"act or a ea sc(im&rile la diferitele ni ele neurologice (mediu$ com"ortament$ a"titudini$ credine$ identitate$ s"iritual! asu"ra sistemelor din care indi idul face "arte. Elementul esenial n erificarea ecologic este dat de intenia po&itiv0 care se afl n s"atele com"ortamentului actual %i de scopul "e care aceasta l ser e%te. 4"re exem"lu$ o "ersoan care reu%e%te a renuna la alcool$ dar nu i'&ute%te s gseasc alte metode "rin care s %i satisfac intenia "o'iti din s"atele com"ortamentului nedorit (alcoolism! se "oate gsi n situaia de a de eni$ s"re exem"lu$ irasci&il %i se "oate a"uca de fumat. Nn NLP 4istemic se iau n considerare toate consecinele "e care sc(im&area unui anumit com"ortament nedorit le aduce at1t n "lanul "ersonal c1t %i n cel relaional. *erificarea ecologic se face /nainte de im"lementarea efecti a unui nou com"ortament %i alterarea sau eliminarea celui nedorit. - erificarea ecologica are loc cand iei in consideratie felul in care sc(im&area "e care o faci se "otri este cu intregul sistem. %colo$ia interna. Pentru erificarea ecologiei interne "uneti ) a urmatoarele intre&ari> Care sunt cele mai generale consecinte ale actiunii meleP Ce oi "ierde daca fac aceasta sc(im&areP Ce effort su"limentar tre&uie sa facP =erita sa fac acest effortP Ce oi castiga daca fac aceasta sc(im&areP Care este "retul reali'arii acestei sc(im&ariP 4unt "regatit sa-l "latescP

Care este as"ectul "o'iti al starii "re'enteP Cum "ot "astra aceste as"ecte "o'iti e "e durata reali'arii sc(im&arii "e care o dorescP

%colo$ia e&terna. Ecologia interna si cea externa sunt "ers"ecti e diferite ale aceluiasi sistem. Ecologia externa erifica in ce fel o&iecti ele noastre or afecta "ersoanele im"ortanete din iata noastra. Haceti un salt in imaginar si "uneti- a in locul celorlalti. Cum anume sc(im&area ta ii a afecta "e eiP 4c(im&area ta se "roduce intr-o directie "otri nica alorilor lorP *a deran0ea'a acest fa"tP Cum anume or reactiona eiP +cologie si armonie La ni el strict "ersonal$ integritatea din "unct de edere NLP se refer la gradul de congruen0 al indi idului cu alorile$ credinele %i identitatea sa n general. #ermenul de congruen "oate fi ec(i alat cu termenul de armonie ntre dou sau mai multe "ri ale unui sistem. . stare incongruent este aceea c1nd$ s"re exem"lu$ "ersoana este trist dar ncearc s trans"un n exterior o stare "o'iti . +stfel n acest ca' cele dou stri ) cea real$ negati %i cea fals$ care este de dorit a fi transmis ) se su"ra"un %i se creea' o stare (i&rid$ o stare de incongruen. =ai sim"lu s"us$ una g>ndetialta faci. 2ntegritatea "resu"une o stare "er"etu de autenticitate- modestie %i elegan0 (sau finee!$ aceste trei "rinci"ii definindu-se astfel n NLP> ? Autenticitatea ine din fa"tul c mereu este necesar s fim congrueni cu "ri ire la "ro"riile noastre ex"eriene %i stri interne. Dac a em o stare negati este im"ortant s fim flexi&ili %i o "utem altera$ s o aducem ntr-una "o'iti $ mcar neutr. 2ar dac acest lucru nu este "osi&il "e moment$ atunci ar fi &ine s comunicm starea aceasta negati %i s e itam a ncerca s transmitem o stare "o'iti $ "entru c nu om reu%i s a0ungem dec1t la o stare incongruen$ care d sen'aia de fals. =anagerii %i liderii de to" cunosc &ine acest "rinci"iu. Dac ncerci s fii fals$ oamenii o simt$ te citesc. Qeful tu o s %tie c1nd e%ti fals. Qi cel mai gra $ cei din su&ordinea ta o or %tiR Nimeni nu dore%te s ai& n 0urul su oameni neautentici. Cu at1t mai "uin sa fie condu%i de unulR ? 'ode tia "resu"une n esen con%tienti'area din "artea noastr a "ro"riilor limite %i a "unctelor forte %i a calitilor celor din 0urul nostru. + fi modest "resu"une a a ea "uterea de a-i "une ego-ul n &u'unar. 4unt oameni mai &uni dec1t tine n 0urul tu. Pro&a&il c(iar lucrea' "entru tine. Qi ei %tiu acest lucru. 2ar%i acest "rinci"iu este "uternic internali'at n r1ndul liderilor de to". +i tiu cum s0 se coboare pe ei suficient de mult pentru a permite oamenilor din ?urul lor s0 creasc0. Liderii ade rai %tiu cum s fie umili$ mode%ti %i %tiu cum s se ncon0oare de oameni mai "uternici %i mai aloro%i dec1t ei. Qtiu cum s scoat ce e mai &un din oameni %i s lase "ro"riile dorine la o "arte. Nn cele din urm "resiunea "o'iti care se creea' n 0urul lor i a nla %i i a

recunoa%te "e ace%tia ca ade rai lideri. Liderii autentici %tiu s fie mode%ti "entru a "utea construi oameni de aloare n 0urul lor. ? %le$an#a (sau fineea! const n aducerea n armonie a con%tientului cu incon%tientul. Nn starea de elegan indi idul trie%te o stare de "artici"are acti fr a inter eni sentimentul de ino ie sau arogan. +legana presupune unitatea dintre motivele inimii i motivele raiunii. Liderii autentici or construi "rin modestie oameni de aloare. Qi or face asta cu elegan. 8:NS$1+N$ S1 1N8:NS$1+N$ .rice sc(im&are se "roduce mai inai la ni el inconstient. +"oi de enim constienti de aceasta. K2nconstientul este utili'at in NPL "entru a indica tot ceea ce nu este constient. 2nconstientul este un container "entru multe ganduri$ sentimente$ emotii$ resurse si "osi&ilitati multi"le carora nu le acordam atentie la un moment dat. Cand ne orientam atentia asu"ra lor ele de in constienteS. Cu cat mai im"ortanta si itala este o functie cu atat este mai "ro&a&il ca aceasta sa fie inconstienta ( &ataile inimii$ digestia etcS! =intea constienta este asemenea calaretului care conduce si orientea'a calul sta&ilind o&iecti e si (otarand directii. +"oi acestea trec in inconstient si ince"em actinile necesare reali'arii lor. 2nconstientul este asemenea calului care de fa"t reali'ea'a toata munca ducandu-ne in directia sta&ilita de calaret. Nu ar fi o idee &una sa lasam calul sa aleaga directia. Dar nici ideea de a incerca sa s"unem calului cum anume sa-si miste "icioarele in fiecare moment al calatoriei nu ar fi &una. :!1+8$1'+ 4ta&ilnd un o&iecti de enim constienti de diferenta dintre ceea ce a em si ceea ce dorim. +ceasta diferenta este K"ro&lema.Cand ti-ai sta&ilit un o&iecti si ai o imagine clara a starii dorite "oti "lanifica calatoria de la una la alta. .&iecti ul nu este acelasi lucru cu sarcina. .&iecti ul este ceea ce dorim. 4arcina este ceea ce tre&uie sa facem "entru a o o&tine..

4tarea "re'enta (2n care nu rei sa mai fii!

4tarea dorita (in care rei sa te afli!

Gesurse 4trategii mentale$ lim&a0$ fi'iologie$ stari emotionale$ credinte alori

3!1L1$3$1 4etul de abilit0i include a&iliti personale- relaionale- de g>ndire strategic0 %i a&iliti de g>ndire sistemic0. +cestea sunt inter-relaionate (figura D! si se de' olt "rin te(nici NLP s"ecifice. 3bilit0ile P+RS:N3L+ 2 se refer la com"ortamentul indi idului ntr-un anume context. +ceste a&iliti "ersonale n esen sunt date de modul n care un indi id %i "oate alege sau crea (accesa! st0ri resurs0-se "oate concentra- "oate lua o anumit atitudine n acel context. Nntr-un cu 1nt este ca"acitatea unei "ersoane de a se auto2conduce- de a fi "ro"riul lider. Nnainte s am "retenia de a conduce "e altcine a$tre&uie mai nt1i s am ca"acitatea de a m conduce "e mine. 3bilit0ile R+L3@1:N3L+ - au legtur cu a"titudinea de a comunica- de a motiva- %i de a /nelege ali oameni. Nn NLP ne referim n acest ca' la a&ilitatea unui om de a "trunde n lumea celuilalt$ de a-i nelege (arta sa$ de a intra n s"aiul lui "erce"tual %i de a sta&ili ra""ort$ de a nelege la un ni el "rofund "ersoana creia dore%te s i comunice un anumit lucru sau "e care dore%te s o influene'e. +stfel aceste a&iliti sunt absolut eseniale "entru toi dintre noi %i obligatorii n ca'ul managerilor %i liderilor$ indiferent de domeniul lor de acti itate ) &usiness$ "olitic$ religios etc. Cei mai mari lideri ai tuturor tim"urilor$ fr exce"ie$ au excelat la acest ca"itol al de' oltrii relaiilor interumane. 3bilit0ile de #AN.1R+ S$R3$+#18B2 la o "rim edere$ au o mai mare im"ortan la ni el organi'aional dec1t n iaa "ersonal. <ineneles$ dac ne g1ndim c %i la ni el "ersonal un om de succes %i sta&ile%te &ine sco"urile$ o&iecti ele %i misiunea sa$ atunci %i aceste a&iliti sunt "ractic indis"ensa&ile "entru a oferi o i'iune clar asu"ra locului unde rei s a0ungi ca om$ n "rimul r1nd. /1ndirea strategic$ la ni el strict NLP$ "resu"une ca"acitatea de a identifica starea resurs0 de care ai nevoie %i trecerea "rin diferite stri intermediare necesare "entru o&inerea acesteia. La fel de im"ortant este sta&ilirea factorilor de influen asu"ra strilor intermediare. 3bilit0ile de #AN.1R+ S1S$+M18B - sunt a"licate de un indi id cu sco"ul de a identifica %i nelege s"aiul "ro&lem n care el$ ec(i"a sa %i organi'aia n ansam&lul ei %i desf%oar acti itatea. Gndirea sistemic este punctul de plecare n soluionarea e!icient a problemelor. "bilitatea de a #ndi sistematic ntr-un mod practic i concret este probabil cel mai bun semn de maturitate n ca$ul unui mana#er sau lider. Ro!ert Dilt

S8(1M!3R+3 !393L3 NLP Exista "atru intre&ari &a'ale "e care tre&uie sa nile "unem "entru a face aceasta calatorie cu succes> Catre ce ma indre"tP (starea dorita$ o&iecti ul! De ce ma indre"t in aceasta directieP (*aloarea care te orientea'a! Cum oi a0unge acoloP ( 4trategia! Ce fac daca ce a merge rauP( =anagementul riscului$ "lanuri alternati e!

#3N.1R+3 8+N$R3$3 P+ :!1+8$1'+ Exista doua as"ecte orientate catre o&iecti e> /andirea o&iecti ului ) a decide ceea ce doresti intr-o situatie data .rientarea catre o&iecti - a gandi consec ent in termeni de o&iecti e si a a ea o directie generala si un sco" in iata. ."us gandirii in termeni de o&iecti este Kgandirea in termeni de "ro&lema care face si mai dificila re'ol area "ro&lemei 84M S$R48$4R3M :!1+8$1'+L+ Conditii "entru o &una formulare a o&iecti elor> 5. Hii "o'iti > Ce dorestiP C. Do ada> Cum ei sti ca esti "e cale de a reusiPTai reusitP a. Heed&ac,-ul ca "rogrese'i catre re'ultat> cum oi sti ca sunt "e drumul &. catre o&iecti P c. Do ada reali'arii o&iecti ului> Cum oi sti ca mi-am atins o&iecti ulP Ce oi edea$ au'i sau simtiP D. 4"ecific>Onde cand si cu cineP L. Gesurse> CE resurse aiP 8. Control>Poti ince"e si mentine acest re'ultatP 9. Ecologie> Care sunt consecintele P 7. 2dentitate> +ceste o&iecti e a mentin alaturi de cei cu care suntetiP A. .&iecti ele tale se armoni'ea'a unele cu alteleP ( CE ar "utea sa ma im"iedice sa reali'e' o&iecti ul P ) im"arte o&iecti ul in o&iecti e mai mici.!

6. Planul de actiune> care este urmatorul "as P ( "o estea celor doi construtori> K CE faci P Primul> Pun carami'i una "este alta. Celalalt> Construiesc o casa minunata.! (4##s ((uge$ 4n&elie a&le #reat #oals! Calitatile :uggs> 4unt o&iecti e "e termen lung (8-DBani! 4unt clare$ moti ante si usor de inteles Ne conectea'a cu identitatea noastra si cu alorile fundamentale Pro oaca sentimente "rofunde Cand ti le "ro"ui "entru "rima data$ ele "ar im"osi&ile.Cu tim"ul ele se manifesta din ce in ce mai mult. Ele nu im"lica sacrificarea "re'entului "entru un iitor "osi&il oricum &un

8R+.1N$+ S1 :!1+8$1'+ #re&uie sa cre'i trei lucrueri in legatura cu o&iecti ele tale> 4unt posibil de reali'at. 3i abilitatile necesare "entru a le reali'a. Meriti sa le reali'e'i Posibilitati- nu-ti ei cunoaste limitele decat cand le ei atinge 3bilitate> nu ti-ai atins limiele aceea ce esti ca"a&il Merit C a se edea erificarea ecologica a o&iecti elor .&stacole 5. C. D. L. 8. Nu ai resurse. +i resurse dar nu stii ce este de facut. 4tii ceeste de facut dar nu cre'i ca ai a&ilitatile necesare +i a&ilitatile dar ti se "are ca nu merita =erita dar $ oarecum$ nu "entru tine.

.&stacolele sunt reale sau doar credinteP 4unt o&stacole reale care fac im"osi&ila atingerea o&iecti uluiM a&andonea'a o&iecti ul 4unt o&stacole reale "e care le "oti de"asi daca iti dedici tim"ul si efortul necesar atingerii o&iecti ului 4unt doar credinte des"re tine si ceilalti si nu stii daca sunt ade arate sau nuM testea'a-le R

PL3N1%183R+3 S$R3$+#183 Nn esen$ "lanificarea strategic "resu"une definirea unui set de "a%i$ a unui "lan sau "rogram$ "rin care se "oate a0unge de la starea actual a sistemului la starea dorit. +&ilitile de g1ndire strategic susin acest demers %i sunt necesare "entru a defini cu succes sco"urile %i elurile$ mai ales c1nd este or&a de sisteme %i medii deose&it de com"lexe %iTsau dinamice$ a%a cum sunt organi'aiile.On element c(eie al "rocesului de "lanificare strategic este identificarea resurselor care sunt cele mai folositoare$ cele mai eficiente n ca'ul res"ecti de sc(im&are la ni elul organi'aiei (sau la ni elul unui sistem$ n general!. Plani!icarea strate#ic% sau &pat'-!indin#(% poate !i re$umat la &a #si calea ctre un )iitor de succes(. Ro!ert Dilt 4co"ul "lanificrii strategice este a%adar de a desco"eri o"iunile care sunt dis"oni&ile factorului de deci'ie$ cile care duc la sco"urile %i o&iecti ele dorite. Nn acela%i tim"$ un alt rol este acela de a crea mediul$ condiiile care or susine naintarea "e drumul ales. Nn esen$ "a%ii "rin care se trece "entru definirea unei strategii de succes sunt> 5. identificarea spaiului problem. +cest termen (s"aiu "ro&lem! se refer la toate acele aria&ile$ "arametri %i factori de influen care "ot aciona asu"ra unui sistem sau situaie. C. identificarea i definirea strilor sistemului "e msur ce se naintea' n "roces> ? starea actual ? starea int$ sco" (starea dorit! ? succesiunea de stri intermediare "rin care sistemul este necesar s treac astfel nc1t s se o&in starea int$ sco" D. identificarea resurselor i pailor operaionali necesari care or face "osi&il trecerea "rin strile mai sus menionate$ astfel nc1t s fie "osi&ile> ? trecerea de la starea iniial ctre starea dorit$ ctre starea sco" ? de"%irea interferenelor %i a o&stacolelor care "ot s a"ar n "roces ? res"ectarea "rinci"iilor eleganei (a a0unge la destinaie cu minimum de efort! %i ecologiei (a im"lementa sc(im&rile fr le'area sau orice influen negati asu"ra altor su&sisteme! Pentru a defini o strategie eficient$ strile iniial %i final (sco"! sunt e aluate in1nd cont de o serie de factori "ri ind> mediul- comportamentele- abilit0ile- credinele i valorile- identitatea i vi&iunea ( Ni ele neurologice !. 4intetic$ aceste ni ele de factori includ> 5. i'iunea C. misiunea D. strategia (sau calea! L. structura organi'aiei sau ec(i"ei care a im"lementa strategia

Ni elele se susin unele "e celelalte. Ge'ultatul atingerii vi&iunii nu se "oate reali'a dec1t dac se duce la &un sf1r%it misiunea. 2ar misiunea nu se "oate duce la &un sf1r%it dec1t dac s-a sta&ilit o strategie clar$ "recis$ de succes. 2ar strategia nu "oate fi im"lementat dec1t de o ec ip0 %i o /ntreag0 organi&aie eficient %i ca"a&il. Este &inecunoscut fa"tul c este necesar o anumit dedicaie %i determinare din "artea indi i'ilor "entru a "une n a"licare o anumit strategie la ni el organi'aional. Ona dintre cele mai mari %i mai frec ente gre%eli fcute de organi'aie este de a nu recunoa%te relaia ei cu o structur mai mare dec1t ea. 2ar n cadrul organi'aiei indi i'ii nu se integrea' n ceea ce este organi'aia ca o structur dincolo de ei. Ser)irea unui scop mre% a ce)a ce este dincolo de indi)id i or#ani$aie% este ceea ce d )iaunui plan% unei strate#ii. +stfel$ o afirmaie de genul =isiunea noastr este de a fi o organi'aie de "rofesioni%ti care susine mem&rii si nu este nici o declaraie de misiune %i nici de i'iune. Nn cel mai &un ca' este o declaraie la ni el de identitate a organi'aiei. =isiunea %i i'iunea nu se refer la sine (ca indi id sau organi'aie!. Ele conectea' indi idul %i organi'aia la un rol$ un sco" dincolo de indi id %i organi'aie. Prin urmare$ o declaraie de misiune este formulat n ideea aceasta> ('i iunea noa tr e te de a aduce e&perien#a, cunotin#ele i uneltele noa tre )n mediul de afaceri pentru a )m!unt#i comunicarea eficient i leader hip la ni*elul or$aniza#iilor+, Pentru definirea strilor "rocesului de "lanificare strategic se "ot folosi c1te a modele "entru identificarea %i definirea strii iniiale$ a strii dorite %i a drumului critic ) strile intermediare dintre cele dou stri de nce"ut %i sf1r%it. Practic$ acestea "resu"un o anali' de &a' a unor elemente c(eie "rin te(nica "unerii de ntre&ri. +ceste file "ot fi com"letate at1t indi idual c1t %i de ctre o ec(i". *ila de parcurs pentru de!inirea strii pre$ente 5. Care este declaraia mea de misiune curentP UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU Nn ce fel (dac este necesar! tre&uie s a0uste' sau s reformule' declaraia de misiuneP UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUUUUUUUUUUUUU C. Care sunt alorile mele centrale acumP (ex> "rofita&ilitate$ flexi&ilitate$ "erse eren$ etc.! UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU Ce alte alori (dac este necesar! tre&uie s ntresc$ s sc(im& ca "rioritate sau s adaugP (ex> ino aie! UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU D. Care sunt a"titudinile %i a&ilitile mele curenteP (ex> control financiar$ leaders(i"$ etc.!

UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU Ce alte a"titudini %i a&iliti (dac este necesar! tre&uie s mi forme'P (ex> comunicare eficient! UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU L. Care este momentan "ortofoliul meu de acti iti %i com"ortamenteP (ex> mar,eting$ conta&ilitate$ etc.! UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU Ce alte acti iti %i com"ortamente (dac este necesar! tre&uie s derule'P (ex> training$.! UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU 8. Care sunt mediile cele mai semnificati e n care o"ere' momentanP (ex> Gom1nia$ 4O+$ etc.! UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU Ce alte medii (dac este necesar! tre&uie s extind sau s adaugP (ex> +ustralia$ Fa"onia$ etc.! UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU *ila de parcurs pentru de!inirea strii scop 5. Care este i'iunea meaP (ex> s cresc ntr-o organi'aie multinaional! UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU C. Care este identitatea mea doritP Care este misiunea mea doritP (ex> o organi'aie care s ofere cuno%tine %i resurse la ni el glo&al "entru com"anii astfel nc1t s le "ermit acestora cre%tere %i "rofita&ilitate! UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU--------------------------------------D. Care sunt alorile centrale necesare s susin misiunea meaP (ex> calitate$ ino aie$ "rofita&ilitate etc.! UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU L. Care sunt a"titudinile %i a&ilitile centrale necesare im"lementrii misiunii %i alorilorP (ex> "lanificare$ comunicare eficient$ control financiar etc.! UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU

UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU 8. Care este "ortofoliul de acti iti %i com"ortamente necesare "entru nde"linirea misiunii %i care ex"rim alorile meleP (ex> management-mar,eting$ "lanificare$ etc.! UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU 9. Care sunt mediile cele mai semnificati e n care este necesar s o"ere'P (ex> 4O+$ Gom1nia$ Fa"onia! UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU Du" com"letarea acestor dou file de "arcurs ar tre&ui s fie suficient de clar ce stri intermediare tre&uie urmate "entru a a0unge de la starea iniial$ actual$ la starea sco". +stfel$ urmtoarea fil de "arcurs re"re'int anali'a drumului critic ) acele stri intermediare critice$ eseniale$ care tre&uie atinse "entru a a0unge la starea sco". Pentru aceasta$ este necesar s rs"undem la ntre&ri "recum> Care sunt "a%ii cei mai im"ortani "e care tre&uie s-i facemP$ Care este ni elul neurologic (mediu$ com"ortament$ etc.! la care tre&uie s o"ermP$Care este sec ena concret de aciuni necesare "entru "arcurgerea fiecrui "as n "arteP *ila de parcurs pentru anali$a drumului critic Care sunt cei mai im"ortani "a%i care tre&uie fcuiP La care ni el neurologic sunt ei focusaiP Prioritile ) Pa%ii critici> 5. ........................................................................................................................................... ........ Ni elul neurologic la care se focusea' UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUUUUUUUUUUUUU C. ........................................................................................................................................... ........ Ni elul neurologic la care se focusea' UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUUUUUUUUUUUUU D. ........................................................................................................................................... ........ Ni elul neurologic la care se focusea' UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU U L. ........................................................................................................................................... ........ Ni elul neurologic la care se focusea'

UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUUUUUUUUUUUUU 8. ........................................................................................................................................... ........ Ni elul neurologic la care se focusea' UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUUUUUUUUUUUUU "are unt ec*en#ele de ac#iuni concrete care tre!uie urmate pentru a )ndeplini paii de mai u . Acetia tre!uie fie u #inu#i i u #in echipa i or$aniza#ia ca )ntre$+ UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU UUUUUU On "lan strategic "resu"une identificarea unei vi&iuniD a"oi o cale- o strategie "rin care s faci din i'iune o realitateM a"oi scopurile intermediare "rin care se a0unge la re'ultatul finalM %i elurile pe termen scurt care sunt necesare atingerii sco"urilor intermediare. PR+94M$11 ;3%1RM3$11< . "re'umtie este formularea "recisa a unui o&iecti care afirma ca el este "osi&il si reali'a&il si ne tine mintea focali'ata asu"ra luiM ele sunt credinte si tre&uie formulate cu atentie. Conditii de formulare> o "re'umtiile (afirmatiile! referitoare la auto de' oltarea "ersonala tre&uie formulate intr-o maniera "rocesuala (Ksunt din ce in ce mai relaxat nu K sunt relaxat! o "re'umtiile (afirmatiile! referitoare la actiuni s"ecifice tre&uie sa contina termene s"ecifice ( Kluni intre orele 59 5A oi fi la &i&lioteca! $+M3 P+N$R4 383S3 5. 4crieti cel "utin 5B o&iecti e "e care doriti sa le reali'ati in urmatoarele cate a sa"tamani C. Notati o&iecti ele oastre la ficare 9 luni. 2n fiecare din urmatoarele categorii sa a eti cel "utin doua o&iecti e> *iata "rofesionala 4anatate Gelatii sociala <ani +uto de' oltare

*iata s"irituala Notati aceste o&iecti e cu cat mai multe detalii D. Notati D :O//4

1N'3$3R+3 -in atare ) "redare -stadii ale in atare traditionale> 5. 2ncom"etenta inconstienta C. 2ncom"etenta constienta D. Com"etenta constienta L. Com"etenta inconstieta 8. =aiestria ( are si o dimensiune estetica! 2n atarea necesita tim"M exista doua modalitati de a economisi tim". 5. 2n atarea cu a0utorul unui "rofesorM rolul "rofesorului este de a stimula moti atia$ de a im"arti lucrul in "arti r'ona&ile$ reali'a&ile$ furni'area unor succese succesi e mici$ entinerea unei stari emotionale "o'iti e$ stisfacerea curio'itatii intelectuale in legatura cu su&iectul$ furni'ea'a modele si strategii C. in atarea accelerata ne conduce direct din stadiul 5 in staddiul LM modelarea NLP este o modalitate de accelerare a in atarii.

9:N3

1N'3$3R11

Dificultati "erce"ute

Vona anxietatii

Vona in atarii

Vona "asi itatii$ lene iei Gesurse "erce"ute

1N'3$3R+3 S1MPL3 S1 1N'3$3R+3 #+N+R3$1'3 1nvatarea simpla contine o singura &ucla ( relatie !M se a"lica in ca'ul in care exista un gol intre ceea ce stim si ceeace rem sa stim si actionam "entru a u"le golul$ "entru a inc(ide &ucla. Ge'ultatele sunt feed&ac,-uri care conduc la cresterea cunostintelor sau a&ilitatilor. Pro&lema o diferenta intre unde suntem si unde rem sa fim

feed&ac, re'ultatul actiunii noastre

deci'ie

actiune 2n atarea sim"la si "ro&lem sol ing se inscriu in limitele afirmatiilor si credintelor in legatura cu ceea ce este "osi&il si necesar ( ex> durere de ca" doctor

"astileM a"oi durerede ca"

"astile. Pro&leme sim"la solutie sim"la.

1nvatarea generativa este o in atare cu du&la &uclaM aduce afirmatiile si credintele noastre des"re "ro&lema in &ucla feed&ac,-ului. Heed&ac,-ul actiunilor noastre ne conduce sa ne intre&am in legatura cu afirmatiile noastre. Daca re enim la exem"lul anterior $ "ersoana se "oate intre&a de ce are dureri de ca". Ea "oate desco"eri ca este ne oie de osc(im&are in "ro"ria iata$ "oate sa-si asume res"onsa&ilitatea "ro"riei sanatati.

credinte si "re'umtii Pro&lema o diferenta intre unde suntem si unde rem sa fim feed&ac, re'ultatul actiunii noastre deci'ie

actune

N1'+L4R1L+ N+4R:L:#18+ On alt mod de a gandi des"re in atare si sc(im&are a fost de' oltat de G. Dilts din lucrarile lui /. <ateson. =odelul este numit Wni eluri neurologice 5. =ED2OL ) unde si candP M esti eficient intr-un anume context s"atiotem"oral ( afi in locul "otri it la momentul "otri it! C. C.=P.G#+=EN# ) ce facemP( actiuni$ ganduri!M deseori com"ortamentul este greu de sc(im&at "entru ca este conectat cu alte ni eluri D. C+P+C2#+#2- cumP com"ortament consec ent$ automat si (a&itual ( includem aici strategii ale gandirii$ de"rinderi com"ortamentale! L. CGED2N#E 42 *+L.G2 ) de ceP Credintele si alorile orientea'a iata noastra actionand ca "ermisiuni sau iterdictii. 8. 2DEN#2#+#E+ ) cineP Este conce"tul de sine$ credintele si alorile centrale 9. D2NC.L. DE 2DEN#2#+#EM GEL+#22 este domeniul eticii$ religiei si s"iritualitatii$ locul nostru in lume Ni elurile logice nu alcatuiesc o ierar(ie. Ni elurile logice sunt utile "entru formularea sco"urilor. Putem s"ecifica o&iecti ele noastre "rin> Helul mediului "e care il dorim Cum dorim sa actionam Ce ca"acitati dorim Ce atitudini si credinte dorim sa ado"tam Ce fel de "ersoana dorim sa fim Confundarea ni elurilor logice "oate determina "ro&lemeM cel mai adesea se confunda com"ortamentul cu identitatea. Noi untem totdeauna mai mult deca comportamentul no tru/ Limba?ul nivelurilor logice Putem sa desco"erim la ce ni el neurologic gandeste "ersoana ascultind felul in care accentuea'a cu intele. De ex> KEu nu "ot sa fac asta acum K+u nu "ot sa fac asta acum KEu nu pot sa fac asta acum KEu nu "ot sa fac asta acum KEu nu "ot sa fac asta acum KEu nu "ot sa fac asta acum identitate credinta ca"acitate com"ortament mediu

P:91$11 P+R8+P$43L+ Pentru a intelege de"lin o anumita situatie tre&uie sa ado"tam diferite "ers"ecti eM nu exista doar o singura "ers"ecti a Kcorecta intr- anume situatie. #oate sunt "artial ade arate si limitate.

Prima po&itie este realitatea noastra "ro"rie$ "ro"ria "ers"ecti a asu"ra unei situatii.+utocontrolul se &a'ea'a "e o "uternica "rima "o'itie 3 doua po&itie are la &a'a imaginatia M ea ne a0uta sa intelegem lumea din "ers"ecti a altei "ersoaneM este &a'a em"atiei si ra"ortului o 3 doua po&itie emotionala asigura intelegerea emotiilor altor "ersoane o 3doua po&itie intelectuala ne "ermite sa intelegem cum anume gandeste o alta "ersoana 3 treia po&itie este un "as in afara "o'itiei "ersonale si a celuilalt si situarea intr-o "ers"ecti a detasata. 4e "oate "erce"e astfel relatia dintre cele doua "uncte de edere. +ceasta "o'itie este im"ortanta cand erificam ecologia o&iecti elor noastre. #re&uie sa uitam "entru moment ca o&iecti ul este al nostru si sa-l "ri im intr-o maniera detasata.

+ treia "o'itie

Prima "o'itie

+ doua "o'itie

Exista doua a"licatii im"ortante ale acestui model> - meta oglinda (t(e meta mirror ! - "atternul intalnirii eficiente (t(e effecti e meeting "attern ! M+$3 :#L1N.3 - modelul a fost de' oltat de G.Dilts "entru aex"lora relatia cu o alta "ersoana. 4e "oate reali'a fara sa ne miscam dar este mai eficient daca fi'ic ne miscam in locuri diferite "entru fiecare din "o'itiile diferite ado"tate. 5. +legeti relatia "e care doriti sa o ex"lorati. /anditi in legatura cu ea din "ers"ecti a "ro"rie ( "rima "o'itie ! a. Ce anume o face dificilaP &. Ce anume simtiti si ganditi in aceasta relatie c. Daca a simtiti "ro ocat$ de la ce ni el neurologic "are sa ina aceasta "ro ocare d. Este or&a de mediu ) locul in care lucre'i$ "rietenii "e care ii ai$ im&racamintea etc.P e. E or&a de com"ortament ) ceea ce anume faciP f. 4imti ca a&ilitatile si com"etenta ta sunt "ro ocateP g. Cre'i ca alorile si credintele tale sunt "ro ocateP (. 2ti simti "ro"ria identitate amenintataP i. Persoana cealalta s"une ce a dar cor"ul ei s"une altce aP

C. 2maginea'a-ti situatia din "ers"ecti a celeilalte "ersoane ( a doua "o'itie "erce"tuala! a. 2n "o'itia acestei "ersoane$ ce anume simti si gandestiP &. Cum te e'i "e tine insuti in aceasta relatieP Cum reactione'iP c. Care din ni elurile neurologice simti ca este i'atP d. Pare cealalta "ersoana ( adica tu ! congruenta in aceasta relatieP D. Du"a ce ai ex"lorat toate acestea $ "araseste aceasta a doua "o'itie si "lasea'a-te in "ro"ria "o'itie in momentul "re'ent. L. Ha un alt "as catre a treia "o'itie a. Pri este am&ele "arti ale relatiei fara im"licare emotionala &. Ce fel de relatie este aceasta relatieP c. Ce gandesti des"re tine( "rima "o'itie in relatie!P d. Ce simti in legatura cu tine in aceasta relatieP 8. 2mediat ce ai anumite intuitii din aceasta a treia "o'itie$ intoarce-te in "ro"ria "o'itie in momentul "re'ent. 9. +cum ado"ta o alta "o'itie exterioara su"limentara ( a "atra "o'itie!. Din aceasta "o'itie $ gandeste in legatura cu felul in care "o'itia a treia ado"tata de tine se relationea'a cu "rima ta "o'itie. a. DE ex. in atreia "o'itie erai su"arat "e tine &. Gesemnat in legatura cu situatiaP c. Dorind ca "rima ta "o'itie sa fie mai aserti aP d. 4imtind ca "rima ta "o'itie sa fie mai "utin aserti aP 7. Hii clar in legatura cu felul in carea treia "o'itie ado"tata de tine se relationea'a cu tine in "rima "o'itie. A. 2mediat ce ai clarificat acest fa"t$ intoarce-te acum si aici in "ro"ria "o'itie. 6. +cum sc(im&a alternati reactiile "rimei si celei de-a treia "o'itii. De exem"lu$ in "rima "o'itie te-ai simtit de"asit de cealalta "ersoana. 2n atreia "o'itie te-ai simtit su"arat "e Ktine care erai de"asit. 4c(im&a reactia si "lasea'a su"ararea in "rima "o'itie. 2n "rima "o'itie fii su"arat "e cealalta "ersoana. a. Ce se intam"laP &. Ce anume s-a sc(im&atP c. Cum "oate acest sentiment sa fie o resursa in aceasta situatieP 5B. +cum i'itea'a a doua "o'itie. 55. Prin ce anume se deose&este aceasta relatie de "rima acum cand tu$ K"rima "o'itie $ ai aceasta noua resursaP 5C. 2nc(eie K acum si aici in "rima "o'itie =eta oglinda

5 Prima "o'itie + doua "o'itie

+ treia "o'itie

+ "atra "o'itie

2nlocuieste sentimentul C cu sentimentul 5

R+L3$13 Cream relatiile noastre "rin ceea ce facem si gandim. Pentru a fi influenti in orice relatie a em ne oie de ra"ort.Ga"ortul este calitatea relatiei care se ex"rima "rin influenta si res"ect reci"roc intre oameni. Ga"ortul nu este mani"ulare (este influenta reci"roca! Ga"ortul nu este in mod necesar "rietenie Ga"ortul nu este acord ( "ot exista unul fara celalalt! Ga"ortul are la &a'a ca"acitatea de a ado"ta a treia "o'itie "erce"tuala. Cum construim un ra"ort +ratand un interes autentic fata de cealalta "ersoana Hiind curios in legatura cu ceea ce ceilalti sunt si gandesc Dorind sa e'i lumea "rin "d -ul celorlalati. Raport si incredere . relatie &a'ata "e incredere reci"roca se "oate de' olta doar intre doua "ersoane "uternice.2n tim" ce ra"ortul este o in estitie $ increderea este un risc si un dans delicat cu cealalta "ersoana care are ne oie de tim" "entru a se manifesta. .amenii au "raguri diferite de incredere. 1nsotirea ;acompanierea< si conducerea ;pacing and leading< 4incroni'area se manifesta atunci cand intri in modelul celuilalt des"re lume. Conducerea are la &a'a utili'area influientei "e care am do&andit-o "rin sincroni'are.4incroni'areaeste ec(i alenta cu intelegerea strii "re'ente "entru a construi o stre dorita mai adec ata si mai "lina de resurse. Sincroni&area si desincroni&area

2nsotim si construim ra"ortul "rin sincroni'are.(metafora dansului$ a oglin'ii! 4incroni'area se "oate reli'a la fiecare ni el neurologic. 'ediu> loc de munca comun$ im&racamine$ as"ectul "ersonal general etc "omportament > miscari$ "osturi$ res"iratie etc -lim&a0ul cor"ului> res"iratie$ "ostura$ gesturi$ contactul i'ual - tonul ocii> ritmul$ ite'a$ olumul or&irii$ sunete caracteristice (sincroni'are non er&ala este mult mai "uternica decat acordul er&al! - lim&a0> cu inte c(eie si fra'e care desemnea'a alori$ cu inte care arata cum anume "ersoana gandeste.("redicate ) i'uale$ auditi e$ ,ineste'ice !. 4incroni'area com"ortamentala necesita indemanare si res"ect. "apacitati> are la &a'a im"ortasirea a&ilitatilor si cunostintelor (dar "entru a construi si mentine un ra"ort tre&uie sa ti demonstre'i com"etenta! "redinte i *alori> res"ectarea si intelegrea credintelor si alorilor celuilalt 0dentitate1 intelegerea si res"ectarea credintelor si alorilor fundamentale ale celuilalt si res"ectarea lui ca indi id nu doar ca mem&ru al unui gru".+gendele ascunse si mani"ularea im"iedica sta&ilirea ra"ortului la acest ni el. Dincolo de identitate> are la &a'a o cultura comunaM la ni el s"iritual are la &a'a constienti'area ca esti "arte a umanitatii.

S-ar putea să vă placă și