CAPITOLUL I Particularitati privind sectorul legumelor .

Piaa legumelor n Romnia are anumite particulariti ce o deosebesc de pieele celorlalte produse agricole, dintre acestea cele mai importante fiind: atomicitatea cererii i ofertei. Existena unui numr mare de productori i consumatori cu puteri economice aproximati egale se datorea! decapitali!rii exploataiilor agricole i scderii puterii de cumprare a populaiei. Producia de legume se obine, n cea mai mare parte, n gospodriile familiale, pe suprafee reduse, di ersificate pe specii i soiuri" sezonalitatea produselor legumicole. #atorit se!onalitii legumelor, pentru a e ita crearea unei perioade de discontinuitate n consum, legumele se pretea! la diferite prelucrri industriale sau casnice, ce constituie ade rate tradiii n conser area acestor produse" zonalitatea legumelor i existena unui sistem de comercializare slab dezvoltat determin un ni el ridicat de autoconsum, ndeosebi n mediul rural" gradul ridicat de perisabilitate al legumelor impune deci!ii de elaborare a unor programe operati e pri ind ealonarea i ritmicitatea ofertei de legume pe pia, n funcie de cererea consumatorilor" cererea pentru produse legumicole are un caracter continuu, n timp ce oferta este sezonier, pentru aceasta fiind necesare producerea legumelor pe tot timpul anului, n sisteme intensi e $ sere i solarii $ i stocarea acestei producii n depo!ite special amena%ate, care dispun de posibilitatea de a controla factorii de mediu" consum ridicat de factori de producie, n special for de munc, pentru producerea de legume. &ceast situaie face ca productorul agricol s'i selecte!e piaa care'i ofer cele mai mari a anta%e pentru acoperirea c(eltuielilor, prin cutarea unui pre mai mare. )n ca!ul exploataiilor agricole familiale, lipsa e idenei contabile, c(iar i primare, ngreunea! aprecierea aloric a produciei ndute" gama variat de sortimente de legume existente pe pia . *tructura culturilor de legume n Romnia este repre!entat de +, de specii, -./ dintre acestea fiind speciile foarte cunoscute i 0/ sortimentele mai puin utili!ate n consumul tradiional, dar apreciate pe pia de consumatorii cu putere de cumprare medie.

 destinaiile diverse ale produciei de legume: consum n stare proaspt, piaa intern, consumul animal, industriali!are, export. 2egumele repre!inta produse de origine egetala cu o larga intrebuintare in alimentatie. Ele sunt bogate in substante nutriti e. Procentul de glucide aria!a in functie de specie. 3ucidele se afla in forma de gluco!a, fructo!a, !a(aro!a, amidon, celulo!a. 4ontinutul de proteine este foarte redus, cu exceptia leguminoaselor uscate. 2ipidele se gasesc in proporti foarte sca!ute cu exceptia semintelor de oleaginoase. 5a%oritatea legumelor er!i sunt bogate in itamine si substante minerale. 2egumele contin o cantitate mare de acid ascorbic. 4ontinutul lui este in ers proportional cu as' corbicoxida!ei. &ceasta en!ima in pre!enta oxigenului transforma acidul ascorbic in compusi lipsiti de acti itate itaminica. 6nele legume contin substante antinutriti e ca ascorbicoxi'da!a, acidul fitic si acidul oxalic. 2egumele pe langa proprietatile nutriti e au si proprietati terapeutice. Principalul obiecti al politicii in sectorul legumelor este organi!area comuna a pietei reali!ata, pe de o parte prin masuri de organi!are a productiei care presupun constituirea unor exploatatii iabile 7de dimensiuni optime8, iar pe de alta parte, moderni!area sistemului de distributie a legumelor, prin masuri pri ind standardele de calitate, colectarea, transportul, depo!itarea, stocarea si an!area. Principalele puncte forte ale sectorului legume sunt costurile reduse cu forta de munca. 9n plus, conditiile de clima si sol in principalele !one ale Romaniei sunt optime productiei de legume. *ectorul se confrunta insa cu productii medii mici, cu fragmentarea excesi a a productiei si distributiei. 9n pre!ent, pietele stradale sunt principalele canale de distributie a legumelor, in perspecti a insa, supermar:eturile or constitui eriga principala a lantului de desfacere a produselor proaspete. &cestea asigura calibrarea, sortarea si pre!entarea produselor conform normelor 6E. 2egumele trebuie sa ocupe un loc important in (rana omului, datorita continutului mare de substante (ranitoare si in special de itamine, a caror lipsa sau insuficienta in alimentatie poate pro oca serioase tulburari in metabolismul uman, in special la copii, predispunandu'i la diferite boli. 4ele mai frec ente itamine ce se gasesc in ma%oritatea legumelor sunt: &, ;, 4, #, E, <, PP. 6n om matur, in functie de acti itate pe care o depune in =+ de ore, are ne oie de itamina & $ 1mg, itamina ;1 si ;= cate = mg, itamina 4 ' >? mg, itamina PP $ =? mg. 9n ca!ul efortului fi!ic, cantitatea de itamine 4, ; si PP se dublea!a. 4ontinutul in saruri minerale sporeste aloarea alimentara a legumelor. *arurile minerale au un rol important in formarea si
=

intarirea oaselor, in formarea (emoglobinei din sange, precum si la neutrali!area acti itatii secretiilor gastrice. 5a%oritatea legumelor contin saruri de calciu, fier, magne!iu, fosfor, etc. & and aceste calitati, legumele nu ar trebui sa lipseasca din meniul nostru !ilnic. Valoarea nutritiva. @itamina 4 are multiple roluri in organism, fiind cel mai important antioxidant natural. &re un rol central in sinte!a colagenului. 4arenta de itamina 4 duce si la afectarea gingiilor, cu decolarea 7desprinderea8 acestora de pe os. 9n legume se intalnesc si alte vitamine, cum ar fi: itamina P 7citrina8, utila pentru pastrarea troficitatii aselor mici, caroteni 7pro itamina &, elemente care dau culoarea multor legume galbene, portocalii, brune8, itamina E 7 in spanac si ar!a, in ma!area si fasolea erde8, itamina < 7a fost descoperita in lucerna, desi toate legumele'frun!e o contin in cantitati suficiente8, itaminele complexului ;, mai putin itamina ;1=. Elementele minerale din legume pro in din apa si solul care au contribuit la de! oltarea acestora, de aceea ele aria!a in functie de !ona din care pro ine planta in ansamblu, si ma%oritatea legumelor sunt bogate in potasiu si sarace in sodiu, situatie rara in randul alimentelor, ceea ce le face indicate in multe diete. Putem considera ca legumele sunt surse secundare de calciu dupa lapte si de fier, dupa carne. 9n aceste alimente se regaseste si fosfor. Oligoelementele cele mai frec ente sunt: cuprul, !incul, iodul, fluorul, manganul, seleniul, molibdenul, etc. 2egumele sunt alimente alcalini!ante, de aceea se pot folosi ca atare sau sub forma de sucuri in toate starile insotite de acido!a 7efort fi!ic, stari febrile, post, sarcina, insuficienta cardiaca si renala, cetoacido!a diabetica, etc8. 2egumele sunt importante surse de glucide digerabile si nedigerabile. 4antitatea de glucide este de cele mai multe ori cea care (otaraste aloarea calorica a legumelor 7cu exceptia celor oleaginoase, bogate in lipide8. 9n acelasi timp, legumele contin glucide nedigerabile sau fibre. Aibrele cresc ite!a tran!itului intestinal, micsorand pe aceasta cale absorbtia unor principii nutriti e. Ele predomina in co%i, samburi, tulpini, etc. 2egumele er!i si radacinoasele din dieta determina scaderea colesterolului. Aibrele sunt bine enite in bolile cardio' asculare. Aibrele au un rol detergent si masea!a gingiile.
0

Proteinele sunt nutrienti care se intalnesc in procente foarte reduse in legume. &rareori se intalnesc produse care sa aiba mai mult de +'>/ proteine. 9n toate situatiile este orba de proteine egetale, cu aloare biologica medie. Grasimile sunt nutrienti care ating ni eluri reduse in legume, cu &cestea au un procent lipidic important, ceea ce le confera si o mare aloare calorica. 9n toate situatiile, grasimile egetale nu au actiune aterogena si nu contin colesterol. 9n tesuturile egetale regasim si o mare cantitate de apa, ceea ce face ca legumele sa fie alimente re(idratante si diuretice. 2egumele mai au si actiune antioxidanta.

Legume KcalproteineLipideGlucidevitamine Proaspete 100g +

&rdei gras 4artofi 4astra eti 4eapa 4iuperci 4onopida #o lecei Aasole 2inte conser a 5a!are 5orco Daut conser a Pastarnac Patrun%e Ridic(e Rosii *alata @erde *oia 6scata *panac Eelina 6r!ici 6sturoi

=? ,? 1+? 0> 0? 1> 0?0 11> ,? +> 1B+ .= 0= 1=. == +?1 => 1B B> 10?

1.=? 1..? 1.0? 1.?? >.?? =.,? 1.?? =0.?? -.?? ,.?? 1.>? ,.,B 1.+? 1.1? ?.B? 1.0? =.??

?.0? ?.=? ?.=? ?.=? ?.>? ?.0? ?.1? 1..? 1.?? ?.>? ?.0? B.?? ?.>? ?.0? ?.1? ?.=? ?.0?

=..?? =1.?? 0.>? ?..? ,.?? ..?? ?.0? ?.=? ?..? ?.=?

&, ;B, 4, <, 4alciu711mg8,Aosfor7==mg8, B.?? 5agne!iu71=mg8, Potasiu ;1, ;=, ;0, ;B, 4, 4alciu7=-mg8, 1-.?? Aier7-mg8, 5agne!iu, Potasiu ;0, ;>, ;B, 4, 4alciu71+mg8, =.=? Aosfor7=?mg8, 5agne!iu71=mg8, Cinc ;B, 4, E, 4alciu7=?mg8, Aosfor70>mg8, 1?.1? 5agne!iu7=0mg8, Potasiu, 9od, &, ;1, ;=, ;0, ;B, ;1=, 4, #, 4alciu, Aier, 0.0? 5agne!iu, Potasiu, *odiu ;, ;=, ;B, 4, <, 4alciu700mg8, >.0? Aosfor7B=mg85agne!iu7=?mg8, Potasiu &, ;0, 4alciu7=?mg8, Aosfor70>mg8, =.?? 5agne!iu7=0mg8, Potasiu7.?mg8 &, 4, 4alciu7=0mg8, Aosfor7+?mg8, +...? 5agne!iu71+mg8, Potasiu71+?mg8 ==.1?&, ;=, ;0, 4, PP, Aier701mg8, Potasiu, Cinc 4alciu7=>mg8, Aosfor71?,mg8, 1=.>? 5agne!iu700mg8 4alciu7=.mg8,Aosfor7++mg8, -.B? 5agne!iu71>mg8 &, ;0, ;>, 4, 4alciu7=?mg8, Aosfor71=mg8, =..+= 5agne!iu, Potasiu 1>.??;1, ;=, 4, 4alciu7Bmg8, Potasiu7=1mg8 B.>?&, ;=, 4, Aier701mg8, Potasiu, Cinc 4alciu7=1mg8, Aosfor71,mg8, 0.+? 5agne!iu7-mg8 4alciu7>mg8, Aosfor7=+mg8, +.?? 5agne!iu711mg8 0.0?4alciu70Bmg8, Aosfor7+>mg8, &, ;1, ;=, ;1=,4, <, 4alciu70>mg8, 0=..? 5agne!iu70?mg8, Aier, Potasiu 4alciu7--mg8,Aosfor7+-mg8, 0.>? 5agne!iu7.-mg8 0.??4alciu7+>mg8, Aosfor7=>mg8 &, ;, 4, <, 4rom71>mg8, Aier7+-mg8, ..?? Aosfor70.mg8, Potasiu, *ulf, Cinc &, ;1, ;=, 4, E, A, 9od71Bmg8, ,.?? *iliciu7=+mg8, Potasiu, *odiu, *ulf &, ;1';-, E, <, Aosfor71>mg8, >..? 5agne!iu711mg8, Potasiu71==mg8 >..?&, ;, 4, E, 4alciu7+.mg8, Aosfor7=0mg8, >

@inete @ar!a

=B 00

1.>? 1.,?

?.=? ?.=?

5agne!iu71>mg8 Legume Conservate 100g 4astra eti in otet KcalProteineLipideGlucideVitamine ?.B? ' ;0, ;>, ;B, 4, 4alciu, Aosfor, 5agne!iu, 1.>? Cinc =.>?&, 4, 4alciu, Aosfor, 5agne!iu, Potasiu

Aasole conser a 1, 1.1? ?.+? 3(i eci in =B 1.+? ?.>? 0..?&, 4, 5agne!iu, Potasiu bulion 3ogosari in otet 1+ ?.,? ' =.B?&, 4, 4alciu, Aosfor, 5agne!iu, Potasiu 3ogonele acre => =.?? ' +.=?&, ;, 4, 4alciu, Aier, 5a!are conser a .= B.>? ?.>? 1?.??4alciu, Aosfor, 5agne!iu Pasta de tomate ,> >.+? ' 1>.+?4alciu, Aosfor, 5agne!iu Rosii in bulion =0 1..? ?.+? 0.1?4alciu, Aosfor, 5agne!iu *alata de sfecla 0, 1.?? 1.?? ,.=?4alciu,Aosfor, 5agne!iu Eocana de &, ;, 4, 4alciu, Aier, Aosfor, 5agne!iu, .0 1.?? B.?? 0.1? legume Potasiu, Cinc @ar!a acra 1, 1.=? ' 0.0?&, ;, 4, E, 4alciu, Aosfor, 5agne!iu @inete in bulion 1> 1.?? ?.>? 1.>?&, ;1';-, E, <, Aosfor, 5agne!iu, Potasiu Legume Uscate KcalProteineLipideGlucideVitamine 100g ;1, ;=, ;0, ;B, 4, 4alciu, Aier, 5agne!iu, 4artofi rondele 0>? ..,? ?.+? ...?? Potasiu 4iuperci 010 +1..? 1..? 0?.,?&, #=, #0, ;, Potasiu, 4upru, Aosfor 4alciu7==,mg8, Aosfor 7+?.mg8, 5agne!iu Aasole 00= =0.?? 1..? +...? 71+?mg8, Potasiu71+?Bmg8 &70>mg8, ;1, ;0, ;>, ;B,471Bmg8, #, E, 5a!are 0=0 =1.>? 1.-? >0.?? 4alciu70.mg8 *oia 0+1 ' ' 0-.1?&, ;1, ;=, ;0, 4alciu Aosfor, Aier

CAPITOLUL II Legislatia nationala si comunitara privind filiera legumelor si fructelor.

' Fotararea 3u ernului nr. 1?.,G=??, pri ind acordarea de spri%in financiar grupurilor de producatori recunoscute preliminar si organi!atiilor de producatori in sectorul fructe si legume. ' Hrdinul nr.B-+G=??, pri ind conditiile de recunoastere a organi!atiilor de producatori si a grupurilor de producatori recunoscute preliminar in sectorul fructe si legume, precum si modul de accesare a spri%inului financiar de catre acestea cu modificarile si completarile ulterioare. ' Hrdonanta de urgenta a 3u ernului nr. =+ =?1? pri ind implementarea programului de incura%are a consumului de fructe proaspete in scoli, cu modificarile si completarile ulterioare. ' Hrdinul nr. =+0 din > noiembrie =?1= pri ind furni!area fructelor proaspete in scoli. ' Regulamentul 74E8 nr. 1=0+G=??. al 4onsiliului din == octombrie =??. de instituire a unei organi!ari comune a pietelor agricole si pri ind dispo!itii specifice referitoare la anumite produse agricole 7IRegulamentul unic H4PJ8. ' Regulamentul de punere in aplicare nr. >+0G=?11 al 4omisiei din . iunie =?11 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului 74E8 nr. 1=0+G=??. al 4onsiliului in ceea ce pri este sectorul fructelor si legumelor si sectorul fructelor si legumelor prelucrate. ' Regulamentul de punere in aplicare nr. 0?=G=?1= al 4omisiei din + aprilie =?1= de modificare a Regulamentului de punere n aplicare 76E8 nr. >+0G=?11 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului nr. 1=0+G=??. al 4onsiliului in ceea ce pri este sectorul fructelor si legumelor si sectorul fructelor si legumelor prelucrate. ' Regulamentul 74E8 nr. .0G=??- al 4onsiliului din 1- ianuarie =??de stabilire a unor norme comune pentru sistemele de a%utor direct pentru agricultori in cadrul politicii agricole comune si de instituire a anumitor sisteme de a%utor pentru agricultori, de modificare a Regulamentelor 74E8 nr. 1=-?G=??>, 74E8 nr. =+.G=??B, 74E8 nr. 0.,G=??. si de abrogare a Regulamentului 74E8 nr. 1.,=G=??0.

' Regulamentul 74E8 nr. =,,G=??- al 4omisiei din . aprilie =??- de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului 74E8 nr. 1=0+G=??. al 4onsiliului in ceea ce pri este acordarea de a%utoare comunitare pentru apro i!ionarea institutiilor de in atamant cu fructe si legume, fructe i legume prelucrate si produse pe ba!a de banane destinate copiilor, in cadrul programului de incura%are a consumului de fructe in scoli.

CAPITOLUL III Materia prima. 6tili!area de catre fermieri a unui material biologic performant inseamna productie mare, calitate ridicata si implicit, enituri mai mari. &tunci cand producatorul ac(i!itionea!a materialul biologic performant, el ,,cumparaJ, de fapt, un spor de productie. #iferenta dintre costul acestui material saditor performant si cel al unui material biologic obisnuit, obtinut
,

in gradina proprie trebuie sa fie mai mic decat sporul de enit re!ultat in urma an!arii productiei mai mari si calitati superioare obtinuta cu acest material saditor. &ccesibilitatea fermierilor la material biologic performant este redusa, ma%oritatea co arsitoare a legumiculturilor utili!and materialul saditor obtinut in rasadnite proprii, deoaree este mai ieftin. Rasadurile sunt plante tinere, de o anumita arsta folosite pentru unele culturi de legume in camp descoperit si prote%at, precum si in sere, in scopul obtinerii unor productii timpurii si ridicate, de calitate superioara. Consumul de ructe si legume proaspete pe cap de locuitor =??. 2egume
1....

=??,
1,0.0

=??1B=.B

=?1?
1,1..

!"g! =?11
1,..=

Piata legumelor proaspete a totali!at in anul =?11 +.?0 milioane tone, ceea ce a ec(i alat cu 1,..= :g pe cap de locuitor. *tructura consumului de legume se pre!inta in felul urmator: @ar!a 0+/, tomate 1-/, ceapa 1?/, morco ii si ardeii cate -/, castra etii >/, usturoi =/, restul re enindu'le altor legume.

Valoarea alimentara. 2egumele sunt apreciate de mult in alimentatie pentru rolul lor impotri a bolilor arterelor coronare, a constipatiei si mai recent, a cancerului .#i ersele soiuri de legume $ de la modestele radacinoase si crucifere, pana la salate si la soiurile mediteraneene mai exotice si algele comestibile 7sa nu mai orbim de puternica familie &22965 a cepei, pra!ului si usturoiului8 'si' au capatat renumele gratie continutuluilor de itamine si minerale" asa ca daca sa uram legumele proaspete sau usor coapte, ne asiguram, ca beneficiem de multe dintre componentele lor protectoare. Raportul 4ercetarii 5ondiale &nticancer emis la 1--, a de enit faimos dupa ce a demonstrate rolul consumului de fructe si legume in pre enirea cancerului. 9ar studii recente efectuate in 9talia si in alte tari au adus do e!i certe in legatura cu rolul consumului de legume in lupta

impotri a multor forme de cancer, mai ales legumele proaspete sau crude. 4ercetarile au aratat ca itaminele 4 i E, carotenoidele, fibrele, fla onoi!ii, fenolul, stenolul dinplante si in(ibitorii proteici sunt probabil substantele din fructe si legume cu aceste efecte de protectie. 5esele de ba!a in care se consuma cantitati generoase de legume repre!inta de mult o traditie in unele culturi, le'au pri it ca pe un acompaniament la feluri de carne sau peste. Dutritionistii si remediile populare recomanda de mult timp sucurile de legume pentru o gama larga de afectiuni, cum ar fiulcerele, problemele de digestie sau ca stimulent al ficatului. #aca se folosesc legume la supe, fripturi si piureuri, trebuie sa ne asiguram ca toate itaminele care au a%uns in apa se pastrea!a si dupa ce supa este gata. 9n multe tari, cartoful obisnuit si cartoful Kam repre!inta sursa principala de carbo(idrati, insa mai ofera si unele itamine si minerale. 4u toate acestea, in ca!ul in care consumul !ilnic este de cinci portii, cartoful iese din categoria carbo(idratilor cu amidon si isi pierde aloarea nutriti a. Principalele legume si importanta lor# Morcovul. &ceste legume contin atat de mult betacaroten, incat un singur morco furni!ea!a organismului o sursa de itamina & suficienta pentru o !i intreaga. &ceasta este itala pentru sanatatea pielii si a membranelor mucoase re!istente la boli, de unde se explica si imporatanta morco ilor pentru prote%area plamanilor si pentru buna functionare a intregului sistem respirator. @itamina & este de asemenea esentiala pentru ederea nocturna. 5orco ul este considerat un remediu de ba!a in numeroase afectiuni ale aparatului digesti . Elactionea!a in starile inflamatorii gastrointestinale. Eotodata, el reglea!a tran!itul intestinal, atat in constipaie cat si in diaree, fiind unanim apreciat in tratamentul dispepsiilor acute si al diareiilor sugarilor. Cartoful. 4artofii sunt o re!er a extraordinar de substante nutriti e. 4artofii ofera fibre, complexul de itamine ;, minerale folositoare si suficienta itamina 4 incat sa pre ina aparitia scrobutului c(iar si atunci cand sunt consumati fierti sau la cuptor. 4artofii preparati la cuptor sunt superiori pe plan nutritional, deoarece multe minerale importante, cum ar fi potasiul, se gasesc in coa%a.

1?

@aloarea biologic a proteinei cartofului este aproape la fel de mare ca ce a boabelor de soia, facandu'l ideal pentru copii, in ali!i si egetarieni. #e asemenea, ofera mai bine de %umatate din necesarul !ilnic recomandat de itamina 4. Ridichiile negre. Este o leguma excelenta, cu o aroma delicata si toate proprietatile anticancerigene ale grupului de plante sanatoase din care face parte. 4ontine o concentratie importata de itamina 4 $1?? g oferind .>/ din do!a !ilnica recomandata, o cantitate utila de itamina &, putine fibre si cantitati mici de minerale. 1?? g de ridic(i negre au numai =+ de calorii, dar sunt foarte satioase, prin urmare sunt ideale pentru persoanele atente la greutatea lor. ;ine cunoscute in medicina populara, sunt proprietatile pectorale, ad%u ante de real folos in bronsita, tuse de diferite etiologii, cataruri ale cailor respiratorii, c(iar si in astm. Sfecla rosie. *fecla se foloseste de ani buni n Europa 4entral pentru tratarea cancerului, iar asta!i studiile stiintifice incep sa'i inteleaga actiunea. Arun!ele de sfecla sunt la fel de aloroase, continand betacaroten si alte carotenoide, mult acid folic, potasiu, putin fier si itamina 4. Eoate acestea rcomanda radacina si frun!ele pentru femei, mai ales pin contnutul ridicat de sauri minerale si microelemente de mare importanta ca elemente constructi e ale unor en!ime, sfecla rosie este utila in colite, enterite si tuberculo!a. *e recomanda consumarea lor in timpul edemelor, epidemiilor de gripa si c(iar in boala canceroasa. Ea constituie si un ad%u ant in tratamentul (ipertensiunii. Este contraindicata in diabet. Pastarnacul. Pastarnacul este o sursa buna de calorii sanatoase, fibre, potasiu, acid folic, itamina E si urme de minerale si alte itamine ;. &u cel mai dulce gust dupa primul ger de iarna. 4a si celelalte radacini umbelifere, cele de pastarnac sunt tonic'aperiti e si usor diuretice, prin diure!a producndu'se i o eliminare de toxine, deci au efect depurati 'diuretic. Ardeiul. 9n afara de proprietatile itamini!ante comune tuturor arietatilor de ardei, celelalte utili!ari se datorea!a proprietatilor iritante ale ardeiului iute. Prin acestea este un excitant digesti e, util in dispepsii. Aoarte interesanta este recomandarea pentru persoanele care or sa se de!obisnuiasca de
11

consumul bauturilor alcoolice, tinctura de ardei iute putnd fi recomandata in cure de de de!alcooli!are, cnd apare ne oia de a bea. 4a energic tonic capilar, recomandarea tincturii de ardei iute se ba!ea!a pe faptul ca, prin efectul re ulsi , circulatia sang ina in !ona este stimulata, pro ocandu'se o irigare mai buna, deci o troficitate crescuta la ni elul radacinii firului de par. Dovlecii. *emintele de do leac repre!inta un remediu anti(elmintic cert, cu actiune deosebita asupra teniei si a scari!ilor. *emintele deco%ite sunt totodat calmante ale catarurilor intestinale si urinare, dar, mai ales, in ultima reme, li se atribuie o actiune fa orabila in inflamatii ale prostatei. Eot prin actiunea anticatarala se folosesc si ca pectorale, in laringite, tra(eite si bronsite. &u si proprietati sedati e. Pulpa do lecilor tineri este usor diuretica si laxati a, recomandandu'se in regimul persoanelor cu afectiuni intestinale si renale, la artritici si reumatici, dar si, n mod special, ca aliment solid dupa diete cu lic(id. Ceapa. Principala recomandare pentru ceapa este aceea de diuretic energic, diure!a fiind insotita de o eliminare masi a de clorura de sodiu, prin aceasta do edindu'se utila in toate ca!urile de retentie clorurosodica. Producandu'se si o eliminare de uree si acid uric, ceapa este utila in litia!a urica si diate!e 7reumatism, gut i a!otemie8. &meliorea!a simtitor starea bolna ilor in prostatite, mai ales in pregatirea lor pentru inter entii c(irurgicale: pre enti e, in(iba e olutia adenomului de prostata. #eoarece fitoncidele 7antibiotic din plante superioare8 ii confer proprietati antiseptice, ceapa combate flora patogena din intestin in colite, enterite, si prin aceasta, constituie si un remediu contra diareilor. Usturoiul. #iminuea!a efortul cardiac si se ameliorea!a tulburarile de ritm. Efectele se extind si asupra aparatului ascular, diminund spasmele asculare si reducandu'se tulburarile circulatorii. 6sturoiul este totodata si anti(emoragic, micsorand si riscul de trombo!. Eoate acestea se leaga si de efectul antiaterosclerotic marcat al usturoiului, prin scadere ani elului colesterolului in snge. Puternica actiune antibacteriana face ca usturoiul sa fie extrem de util ca antidiareic si antidi!enteric. Varza.

1=

@ar!a are un efect deosebit asupra gastritelor (iperacide si ulcerului gastric, datorita actiunii con%ugate a itaminei 6 7ca protectoare a mucoasei8 si itaminei < $anti(emoragice. #a re!ultate bune in sen!atiile de piro!is, omismente, catar, dispepsii (epatobiliare. 9n deosebi, ar!a rosie, datorita acidului lactic este un de!infectant al tractului digesti si stimulenta a digestiei, iar !eama este puternic laxati a, in timp ce ar!a ca atare este antidiareica. Castravetii. 9n fitoterapia aparatului digesti , castra etele este usor laxati , calmant al colicilor si catarurilor intestinale. Este greu digestibil. *emintele sunt un remediu in calmarea tusei. 9n aplicatii externe castra etele este antiinflamator in di erse iritatii ale pielii, calmand pruritul. #a re!ultate bune in pecingine. #eosebit de importanta este actiunea castra etelui pentru curatirea si catifelarea pielii, atat pentru tenul gras cu pori dilatati, cat si pentru cel uscat. Salata verde. *alata erde este o excelenta planta aperiti a, fa ori!and digestia si fiind totodata usor laxati a. Ea calmea!a inflamatiile dureroase ale ficatului, e!icii biliare si intestinelor, a and in plus si o actiune coleteric'colagoga. *alata este utili!ata contra palpitatiilor, tusei spasmodic, ca usor (ipnotica, anafrodisiaca, (ipoglicemianta si laxati a. Proprietatile diuretice sunt completate de cele pri ind eliminarea masi a a uratilor, de unde recomandrile in nefrita, litia!a urica, dar si in guta si artrita. Rosiile. Prin consumul de rosii se reali!ea!a o micsorare a asco!itatii sangelui si, prin acestea o reducere a riscului de trombo!a si aterosclero!a, ca si o ameliorare a afectiunilor asculare. Ele sunt utile in (ipoaciditate si in atonia stomacului, stimuland secretia de suc gastric si a nd acelasi efect si asupra secretiei pancreatice. Rosiile sunt usor laxati e si diuretice, cu eliminarea de urati, fiind utile in a!otemiesi litia!a urica. & nd o aloare nutriti redusa, sunt indicate in curele de slabire, iar continutul ridicat in itamine le face sa fie indicate si in (ipo itamino!e. Prin continutul ridicat de oxalati, rosiile sunt contraindincate in tendinte de litia!a oxalic si alte diate!e oxalice. Importanta economica.

10

Prin ponderea pe care o ocupa in alimentatia omului, consumul de legume constituie un indicator important pentru aprecierea ni elului de trai. #e aceea producerea legumelor are o insemnatate economica deosebit de mare pentru toate tarile. Prin de! oltarea culturilor fortate in sere, a celor prote%ate in diferite adaposturi si odata cu trecerea la concentrarea legumiculturii, profilarea si speciali!area unitatilor, importanta economica a legumiculturii a capatat noi dimensiuni. 2egumicultura a de enit factor determinant pentru crearea si de oltarea unor directii si unitati de productie economica si industriala speciali!ate. 9mportanta economica a culturii legumelor re!ida si din faptul ca acestea permit o folosire intensi a a terenului. *e aprecia!a ca 1 (a de legume culti ate in camp ec(i alea!a cu 1?1= (a de grau, 1 (a de legume culti ate in solarii ec(i alea!a cu 1>? (a de grau, iar 1 (a de legume culti ate in sere ec(i alea!a cu =?? (a de grau. Prin cultura legumelor se obtin productii foarte ridicate la unitatea de suprafata. 2a cultura legumelor in camp se pot obtine frec ent productii de peste 0? tG(a, la cultura in solarii de >?'.? tG(a, iar la cultura in sere de ,?' 1=? tG(a. 2a unele specii si in sisteme intensi e de cultura se pot obtine productii de peste 0?? tG(a. 6n alt aspect de importanta economica se refera la faptul ca prin cultura legumelor se asigura o mai buna alorificare a terenurilor decat prin multe alte culturi, datorita posibilitatilor de efectuare, pe scara larga, a succesiunilor, atat la cultura in camp liber, dar mai cu seama la cea prote%ata. Aolosirea pe scara larga a culturilor asociate in sere, solarii si rasadnite creea!a posibilitatea folosirii intensi e a acestor spatii si recuperarii intr'un timp mai scurt a in estitiilor. 4ultura legumelor constituie o sursa importanta de enituri pentru unitatile culti atoare si in gospodariile populatiei. Exportul de legume aduce enituri mari tarii noastre, fa ori!and de! oltarea comertului exterior cu alte tari. *e exporta in mod curent: tomate, castra eti, ardei, inete, ceapa si conser e diferite. 2egumele constituie o importanta sursa de materii prime pentru industria conser elor. &ceasta a dat posibilitatea de a se de! olta intreprinderi mari, integrate, de producere si industriali!are a legumelor si fructelor. Prin faptul ca in cultura legumelor se reali!ea!a un flux continuu de producie, pe intregul an calendaristic, se creea!a posibilitatea reparti!rii armonioase a fortei de munca, micsorandu'se caracterul se!onier al lucrarilor. Prin alorificarea esalonat a productiei pe tot parcursul anului se

1+

creea!a un ec(ilibru dinamic intre enituri si c(eltuieli. H parte din resturile egetale de la unele culturi legumicole se pot folosi in (rana animalelor. Evoluia suprafeei i a produciei de legume.
$peci icare *uprafaa Producie total U% mii (a mii to &00' =>0,+ 011B,, &00( =B,,B 0,1-,&00) =B.,1 &010 =B=,. &011 =B0,+ +1.B,0 &01& =>,,0>0>,0

0-?1,- 0,B0,B

Evoluia suprafeelor i a produciilor la principalelele specii specii legumicole

Cultura Eomate $peci icare *uprafaa U% mii (a mii to &00' +B,? &00( >1,> &00) +-,1 &010 +-,, &011 >1,, &01&* +-,.

Producie total 4eap *uprafaa

B+?,,

,1+,+

.>>,B .B,,>

-11,?

B,0,0

mii (a mii to

0+,1

0>,?

0>,=

00,,

00,1

0=,?

Producie total @ar! *uprafaa

0=>,?

0->,B

0.,,1 0B-,1

0-+,0

00.

mii (a mii to

+B,1

+-,?

+,,0

+.,?

+.,?

+-,1

Producie

,-0,=

-B+,B

1??1,- -,1,=

1?=>,0

-,.,-

1>

total &rdei *uprafaa mii (a mii to 1,,B =?,= =?,? =1,? =?,? 1-,?

Producie total &lte specii legumicole *uprafaa

1,+,-

=0,,.

=+>,. =+0,>

=>0,>

=?0

mii (a mii to

1?,,B

11=,-

11+,> 111,1

111,>

1?-,1

Producie total

1?.=,-

1+?B,B

1>=?,B 1>?1,0

1>-=,= 10=+,1

CAPITOLUL IV Tip de organizare. Productia de legume si fructe detine circa 1./ in totalul productiei agricole a 6niunii Europene. 4onsumul mediu !ilnic de legume recomandat de Hrgani!atia 5ondiala a *anatatii este de cca. +?? grame. &cest ni el se atinge in ma%oritatea statelor membre. Reali!area unui consum satisfacator constituie un obiecti important in iitor pentru imbunatatirea structurii alimentatiei populatiilor din statele membre ale 6E, ca element al unui model de consum durabil. *ectorul legume'fructe a fost orientat spre imbunatatirea calitatii produselor si cresterea exportului. 6niunea European este al doilea mare productor mondial si un mare consumator de legume si fructe. Hferta de

1B

legume pe piata 6E se asigura, prioritar, din interiorul acestui spatiu, statele mediteraneene si Hlanda fiind cele mai mari producatoare de legume si citrice. #i ersificarea consumului de legume'fructe se asigura insa si pe seama importurilor. Eotodat, tarile mari producatoare exporta cantitati importante din unele sortimente de legume si fructe, mai ales procesate. Hrgani!area pietei unice de legume si fructe la ni el comunitar asigura importante beneficii producatorilor si satisfacerea ne oilor calitati e si de pret pentru consumatorii din statele membre. &cestor de!iderate raspunde Hrgani!area 4omuna de Piata a legumelor si fructelor. Piata legumelor si fructelor este supusa unor puternice presiuni concurentiale n interiorul fiecrei tari membre, la ni el comunitar, dar si pe plan mondial. #e aceea au fost necesare masuri de organi!are a pietei si pentru acest sector. Pentru legumele i fructele proaspete primele masuri pentru Hrgani!area 4omuna de Piata s'au luat n 1-B=, iar pentru legumele i fructele procesate in 1-B,. Hrgani!arile 4omune de Piata au ca scop reali!area obiecti elor Politicii &gricole 4omune: stabili!area pietelor, asigurarea unui ni el ec(itabil al eniturilor agricultorilor, reali!area unor productii de calitate pentru satisfacerea cerinelor consumatorilor, etc. 4adrul general al Hrgani!arilor 4omune de Piata era initial alabil pentru toate produsele si grupele de produse egetale. 6lterior, acesta s'a adaptat pe grupe de produse egetale la cerintele pietei. Dumarul Hrgani!arilor 4omune de Piata a crescut pe parcurs la =1, pe masura necesitatii mentinerii ec(ilibrului structural al pietelor si a stabilirii politicilor de urmat pentru fiecare sector. 9n fiecare stat membru se respecta reglementarile comune de piata, dar se organi!ea!a filiere de comerciali!are care functionea!a in functie de specificul national si local. Pentru fiecare tip de H4P s'au elaborat regulamente de ba!a si alte reglementari specifice, ca si reglementari comune pentru mai multe H4P. 4ontinutul acestor regulamente s'a sc(imbat pe parcursul anilor, unele au fost modificate, altele abrogate. Grupuri de producatori. 2a data de 1>.1?.=?10, n sectorul legume ' fructe exist =+ grupuri de productori recunoscute preliminar i + organi!aii de productori n conformitate cu Regulamentul nr. 1=0+G=??. de instituire a unei organi!ri comune a pieelor agricole i pri ind dispo!iii specifice referitoare la anumite produse agricole 7IRegulamentul unic H4PJ8 i Hrdinul nr.
1.

B-+G=??, pri ind recunoaterea organi!aiilor de productori i a grupurilor de productori recunoscute preliminar n sectorul fructe i legume, precum i modul de accesare a spri%inului financiar de ctre acetia cu modificrile i completrile ulterioare. &ceste forme asociati e din sectorul legume fructe s'au nfiinat la initiai a productorilor pentru a beneficia de a anta%ele organi!rii comune de pia.

Lista grupurilor de productori recunoscute preli inar ! sectorul legu e fructe.

Dr. #enumire Dumrul i data &dministrator crt. eliberrii a i!ului de recunoatere preliminar 1. *4 Dr. ;rateleg -BG=..?..=??3rup *R2 #ate de contact

Hreste 5ndru *tr. R!boieni nr. .., 3alai, %ud. 3alai e'mail: orestemindruLKa(oo.com telGfax: ?=0B 01> 1,? ?.+> .B- ,0, 9oan Hrmenian *tr. 4AR nr. 1+ 2oc. Reg(in, %ud. 5ure e'mail: officeLsucmerom.ro

=.

*4 3rupul Dr. de

1,

productori --G01.?,.=??agricoli Fortipomic ola Reg(in 0. *.4 &gro Dr. ;laa Alorin Folding 1?BG11.11.=??&nnabella *R2 *4 Dr. ;enea <ronstadt 11?G1+.?1.=?1? 3(eorg(e Aructe *R2

tel: ?=B> >1= .0? ?.+= 10. ???

#ragasani, *tr. Eudor @ladimirescu nr >?-. ?.++.B??.=B=, tel fax ?=>?..+B.-?= , Mud. @lcea marinela. ladLfra il.ro

+.

4om. Periam, Dr.,BBG& %ud. Eimi Eel. AaxG?=>BG0.>+>1,?.+B.=?=.??B g(eorg(ebeneaLKa(oo.com

>.

*.4. @NA Dr. ;rea! 5irela 2ogistic 11BG1?.?0.=?1? 4enter *R2

&rad str. Pictor 4ornel 5inian nr 1 tel ?=>.G=1B>>? %ud. &rad. 5b. ?.01?0.?-> mirela.brea!Lagrocodlea.ro

B.

*.4 5rul Dr.1=,G01.?,.=? Radu *imona de *ibiu 1? *R2 *4 Dr. Eutoi Deculai 4ert:oop 1+>G=1.1=.=?1? 2NA *R2

*ibiu, str. @iile *ibiului, nr. >-, %ud. *ibiu, Eel.?=B-.==,+01 mob. ?.++.>11=>. e'mail: (orticolaLatlassib.ro Aocani, str. &ntrepo!ite nr. 0, Mudeul @rancea, Eel ?=0.G==0>,B, ?=0.G===0,. e'mail $ certimpexLgmail.com

..

,.

*4 Prodleg Dr. Pais 9onu Aarm *R2 1>=G=,.?0.=?11

3alai, bd. #unrea nr. 0, Eel. ?=0BG01.===" 5b. ?.>0,+B,>0 prodlegfarmLKa(oo.com

1-

-.

*4 5ere 4asa Panciu *R2

Dr. 3u!u #aniel 1>1G=>.?0.=?11 Dicuor

*at *rbi, com. Oifeti, %ud. @rancea Eel. ?=0.G=B-.BB" ?.===-1B?0" managerLdura!i .ro

1?. *4 2esim Dr. Redi *imion 2ero *R2 1>>G1=.?+.=?11 11. 4ooperati Dr. Alorian *toian a &gricol 1>BG=?.?B.=?11 *toian 2and 1=. *4 2egume *abangia *R2

&rad, str. 4!igler &ntoniu nr. 1B 5b.?.+>>-?=,="simagronLKa(oo.com 4onstanta, *paiu &dministrati 4orp &, EelGfax ?0+1,1B=1+"contactLbigland.ro

Dr. 4ristia Dicolae 2oc. *abangia nr. 1=,&, %ud. Eulcea 1>.G=+.?B.=?11 tel: ?.++ 00B .?B e'mail crilcomPagroLKa(oo.com

10. *4 Eomate Dr. ;u%or 5ircea 4om. *R2 1B?G=0.?,.=?11 9onel 1+. *4 &griter Dr. Popa Alorin 3rup *R2 1B0G=B.?,.=?11 1>. *4 Dr. Alorea 2ucian &sociaia 1B=G0?.?,.=?11 5ugurel Pomicol 9eti *R2

4om. #racea, %ud. Eeleorman Eel. ?.+++=.1,>"b%rmirceaLKa(oo.com 3alati, *tr. Eraian nr.0B1, Eel. ?=0B +0????" 5b. ?.++..+-.1"florinPpopaB,LKa(oo.com 5un. ;acu, str. 5i(ai @itea!u nr. +, bl.+, sc. 3, et. 1, ap. =, %ud. ;acu Eel.?.+.1111== " ?.+++.B.,-florea.luciLgmail.com

1B. *4 Dr. Fncu 4ostic 4om. Eudor @ladimirescu, nr. ..-, %udeul 5uncostm 1B>G1B.?-.=?11 3alai" Eel: ar 3rup ?.0??,1,+B"marsusanuLKa(oo.com *R2 1.. *4 Dr. 3rigore 4ostin 5un. 3alai, str. Dufrului nr. -

=?

#inamic 2eg *R2 1,. *4 *infrutta *R2

1.?G1,.11.=?11

Eel. ?.+>>==,B+"costin.grigoreLKa(oo.com

Dr. 5oldo an 1.1G==.11.=?11 Eeodor

2oc. *nnicolau 5are, Piaa 0? #ecembrie nr.-, %ud. Eimi, EelGfax ?=>B0.??00, officeLsinagro.ro 2oc. &dunaii 4opceni nr. >, %ud. 3iurgiu" EelGfax ?.+1111.=?, ;lanaru'?.>B=?,B?0, ?.>B=?,?.1, 4o%ocaru *anda' ?.>B=?,?.1,sanda.co%ocaruLromstrade.ro

1-. *4 Dr. 5anolac(e &gronatura 1.=G=>.11.=?11 @alentin l *olutions *R2

=?. *4 Dr. Deagu 4osmin ;ucureti, sector 0, str. Pre ederii nr. 1+' 3radina de 1.+G?-.1=.=?11 1,G+?, ;iroul nr. 0 2egume Eel: ?.+?1BBB1B"cosmin.neaguLcolonial.ro *R2 =1. *4 Dr. &xente 9onu &xerom 1.>G?-.1=.=?11 3rup *R2 3alai, str. Eraian, nr. 001, %ud. 3alai Eel: ?.+>>1>0+0Gfax ?=0B00+?.0"officeLaxerom.ro

==. *4 Aerma Dr. Deagu Dicuor 2oc. @rti, com. @rti, str. Mean 2oius Deagu 1,0G1-.?0.=?1= Dinel 4alderon, nr. =?, %ud. 3iurgiu" Eel. *R2 ?.B=?01+.>"officeLfermaneagu.ro"fermanatu ralLKa(oo.com =0. 4ooperati Dr. 9on Alorin a &gricola =?,G?1.?..=?10 3(eorg(e #o%a 4om. 3(eorg(e #o%a, sat 3(eorg(e #o%a, str. Rasaritului, nr. 1&, %udeul 9alomia, tel. ?.B+>B0?.+,ionP!enLKa(oo.com

=+. *4 Dr. 3(Ks 2uc *at ;alteni nr. >-, com. 4opceni, %ud. @lcea 5ecicapro =?-G?B.?,.=?10 7@asile Dicolae8 Eel. ?.B?=-?=..,?.0>=1,.,, d *R2 serKfP,,LKa(oo.com

=1

Lista organiza"iilor de productori ! sectorul legu e fructe

Dr. crt. #enumire 1. *.4.Fortifruct ;ucureti *R2 &dministrator #ate de contact

4ulcescu 2oc. ;ucureti, str. #rumul ;inelui, nr. B, Foria sectorul +, tel. ?.=,11=++="?=100=1=,B" Erica @aleria officeLleoser.ro, icaLleoser.ro,icaL(ortifruct.ro @asile ;ianu *at 4otnari, 4om 4otnari, %ud. 9ai cod potal .?.1=? e'mail: danut.baianuLKa(oo.com tel: ?.BB .0? 0-> ?=0= .0? 0->

=. *4 4erasus 3rup 4otnari *R2

0. *ocietatea &gricol Emil Aarago *tr. Primriei nr. 0?=, 4om. ;ato, %ud. 5ure a Productorilor de e'mail: mirceaLpomicola.ro mere #edrad ;ato tel: ?.++ >?> >>1 ?=B> >11 +B= +. *4 &groleg 3rup *R2 3ui 5arius *tr. Eraian, nr. =,-, loc. 3alai, e' mailagrolegPgrupLKa(oo.com Eel. ?.++0.?===, ?.0=.01-?>

CAPITOLUL V

Productii.
Productia de legume. 2007-2011 2007 36,2 == 2008 62,5 2009 52,9 2010 61,3 2011 76,0

Leguminoase pentru boabe

Cartofi Legume din care !omate Ceapa uscata "ar#a $rdei

3.712,4 3.116,8 640,8 325,0 893,2 184,9

3.649,0 3.819,9 814,4 395,6 964,6 238,7

4.004,0 3.901,9 755,6 378,1 1.001,9 245,7

3.283,9 3.863,6 768,5 369,1 981,2 243,5

4.113,0 4.096,0 881,0 395,0 1.025,0 249,0

9n perioada =??.'=?11 exportul aloric de +Legume, plante, radacini si tu-erculi, alimentare. a detinut o pondere de ?,1/ ' ?,=/ in totalul exporturilor romanesti. 9mporturile au a ut ponderi de circa ?,0/ in totalul importurilor romanesti. E/porturile au a ut o e olutie oscilanta, cele mai mici inregistrandu'se in anul =??, 7+1,. mil. Euro8 si cele mai mari in =?1? 7BB,B mil. Euro8. 9n anul =?11, aloarea exporturilor a fost de circa >0,? mil euro, ceea ce a repre!entat o scadere fata de anul anterior cu =?,+/. 3rupele de produse care au detinut ponderile cele mai mari in cadrul exporturilor capitolului au fost in ultimul an al anali!ei Q&lte legume in stare proaspata sau refrigerateJ 0.,=/ 71-,. mil. Euro8, Q2egume nefierte sau fierte in apa sau in abur, congelateJ 1B,B/ 7,,, mil. Euro8 si Q4astra eti si cornison, in stare proaspata sau refrigerateJ 1+,./ 7.,, mil. Euro8. Importurile au a ut o e olutie fluctuanta, cea mai mica aloare fiind inregistrata in =??- 71==,? mil. Euro8, iar cea mai mare in =??, 71>>,B mil. Euro8. 9n anul =?11 aloarea importului a crescut fata de anul anterior cu circa 1,./, a%ungand la 1>=,= mil. euro. Pe primele locuri se situau in aceleasi an grupele Q Eomate, in stare proaspata sau refrigerateJ cu =-,+ mil. Euro 71-,0/8, Q 4artofi in stare proaspata sau refrigerateJ cu =B,1 mil. Euro 71.,1/8 si Q2egume, nefierte sau fierte in apa sau abur, congelateJ cu =+,? mil. Euro 71>,,/8. 4ele mai mari solduri positi e au fost reali!ate in anul =?11, la balantele comerciale cu Q4astra eti si cornison, in stare proaspata sau refrigerateJ 0,1 mil. Euro si cu Q&lte legume in stare proaspata sau refrigerataJ 1,> mil. Euro. 2a aceste grupe de produse s'au inregistrat si cele
=0

mai mari alori ale gradului de acoperire al importurilor prin exporturi reali!ate cu legume in anul =?11, respecti 1BB,?/ si respecti 1?,,=/. 2a grupa Q4astra eti si cornison, in stare proaspata sau refrigerateJ primele > tari partenere la e/port in anul =?11 au fost Austria 01,11, Ce2ia &3,41, Germania 11,51, Ungaria 5,(1, Elvetia 3,51, importul pro enind din Turcia &(,41, Grecia &0,11, $pania 1(,(1, Iordania 3,'1 si Germania 0,01# Q&lte legume in stare proaspata sau refrigerateJ au fost e/portate, in acelasi an, in Italia 3&,01, Germania &0,41, Olanda 5,(1, Austria 3,31 si Ungaria 3,01# Importul a pro enit in principal din Italia 1),&1, Turcia 1',)1, Ungaria 13,01, olanda 10,11 si Polonia ),41#
Var67
Anul Producia 7mil. tone8 *uprafaa culti at 7mii (a8 &011 +,1 =+0 &010 0,0 =+. &00) + =>> &00( ' =B, &00' 0,B =B+

Producia de ar! la (ectar a fost de =1.+=, :gG(a n anul =??, i la ==.,,0 :gG(a n anul =??-.

Vinete
Anul Producia 7mii tone8 &010 ->B &00) -,+ &00( -??

8oii
Anul Producia 7mii tone8 &00) 1>+ &00( 1++

=+

Producia de roii la (ectar a fost de 1>.,,B :gG(a n anul =??, i la 1>.>.:gG(a n anul =??$ ecla de 6a27r
Anul Producia 7mii tone8 &010 .0, &00) .>? &00( .=B

)n anul =??- au fost culti ate =1,= mii de (ectare cu sfecl de !a(r i s'a obinut o producie total de B-?,1 mii tone, producia medie fiind de 0=,> tone la (ectar)n anul =?1?, producia a fost de ,>0 de mii de tone pe o suprafa culti at de =+ de mii de (ectare. 4onsumul direct de !a(r din Romnia este de aproximati 0=?.??? tone pe an. &dugnd ce se consum n industrie se a%unge la circa >??.??? tone. Prin comparaie, Polonia consum 1.+??.??? de tone, 6ngaria i 4e(ia cte 0>?.??? de tone, iar *lo acia 1>?.??? de tone. )nainte de 1-,-, Romnia a ea 00 de fabrici de !a(r i producea anual circa >>?.??? de tone de !a(r alb din sfecl de !a(r, acoperindu'i necesarul de consum i rafina circa 1>?'=?? mii tone !a(r brut din import pentru reexport. 2a 1 ianuarie =??. Romnia a aderat la 6niunea European . Pentru sectorul !a(r Romnia a primit o cot naional de 1?-.??? tone !a(r alb din sfecl i un necesar tradiional de rafinare de 0=- mii tone !a(r alb din !a(r brut din trestie din import, deci un total de +0,.??? tone )n anul =??B, consumul de !a(r din Romnia era de aproximati >>? de mii de tone.#in aceast cantitate, ,>/ era !a(r alb pro enit din rafinarea !a(rului brut importat, restul fiind !a(r alb din sfecl.

Ceap7
Anul Producia 7mii tone8 &010 0>= &00) 0.? &00( 0..

=>

87d7cinoase 9morcovi, p7trun:el, p7st;rnac<

Anul Producia 7mii tone8 &00) 01. &00( =-?

CAPITOLUL VI

=B

Preturi. Preturile legumelor aria!a in functie de soi, clasa de calitate, tara de origine, perioada de comerciali!are si lungimea lantului de distributie. 2a legumele congelate persista aceleasi elemente, factorii aditionali care pot influenta ni elul preturilor fiind compo!itia produsului 7compo!itia mixa%elor8, grama%ul, tipul de ambala%e utili!ate.
P8E=U8ILE >E V?@AA8E CU A%B@U@TUL %I@I%E CI %ADI%E ALE P8I@CIPALELO8 P8O>U$E AG8ICOLE CI ALI%E@TA8E >I@ PIE=E CI T?8GU8I

LeiEKg
Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18.

FudeGul Al-a Arad ArgeI Jac7u Ji2or JistriGa @# JotoIani Jr7ila JraIov JucureIti Ju67u CalaraIi CaraI $# Clu: ConstanGa Covasna >;m-oviGa >ol:

Carto i 1,> ' 1,, 1,> ' =,> 1,= ' 1,> 1,> ' = =,> ' 0 1'= 1,> ' = 1'= 1 ' 1,> 1,> ' =,> 1 ' 1,> 1,. ' = 1 ' 1,= 1 ' =,+ 1,1 ' 1,0 1,> ' 1,, ?,, ' 1,0 1,, ' =

Hasole -oa-e +'> .', B,> ' . ,'- ' 1? , ' 1? . ' .,> .,> ' ,,> , ' ,,> . ' 1? .,> ' 1? .', ,'- ' 1= >'. .', . ' 1? .,> ' ,,>

Var67 1,0 ' 1,> 1 ' 1,> ' 1 ' 1,> 1,> ' =,> 1 ' 1,> 1 ' 1,> ?,> ' 1 1 ' 1,> 1'= 1,0 ' 1,> 1,= ' 1,> ?,, ' 1 ?,> ' 1,> ?,, ' 1,= 1'= ?,, ' 1 1 ' 1,>

Ceap7 1 ' 1,> ='0 1,> ' = 1,> ' =,= =,> ' 0 1,> ' 0 = 1,0 ' = 1 ' 1,= ='0 = ' =,> 1,> ' = =,> ' 0 1,> ' 0 1,> ' = ='0 1,> ' = 1 ' 1,>

Legume %orcov Tomate CastraveGi 1,> ' = =,> ' 0 1,> ' =,> 1,> ' = ' 1,> ' 0 = ' =,> 1,> ' = 1,> ' = ='0 = ' =,> 1,> ' = =,> ' 0,> 1,> ' 0 1,> ' 1,, 0 ' 0,> = ' =,> 1,> ' = = ' =,> ='+ 1,> ' = 1,> ' =,> =,> ' + 1,> ' 0 =,> ' 0 ?,, ' = 1'= 1 ' 0,> 1,> ' = 1'= 1,> ' 0 1,> ' 0,> 1 ' 1,> =,> ' 0 1 ' =,> 1 ' 1,> 1 ' 1,> = ' =,> 1,> ' = 1,, ' =,, 1,> ' 0 1'= 1 ' 1,> 1,> ' =,> 1,> ' = 1,> ' =,> 1 ' 1,> 1 ' 1,> 1'= ?,. ' =,> 1,= ' = = ' 0,> 1 ' =,> ?,, ' 1

=.

19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35. 36. 37. 38. 39. 40. 41. 42.

GalaGi Giurgiu Gor: Karg2ita Kunedoara IalomiGa IaIi Il ov %aramureI %e2edinGi %ureI @eamG Olt Pra2ova $7la: $atu %are $i-iu $uceava Teleorman TimiI Tulcea V;lcea Vaslui Vrancea

?,B ' = 1 ' =,> 1,1 ' 1,> ?,.' 1,= 1,= ' 1,> 1 ' 1,> 1'= = ' =,> 1,> ' 1,, 1,> ' = 1,> ' =,> 1 ' 1,> 1,= ' 1,1,> ' = 1 ' 1,> 1,> ' =,= 1,> ' = ?,, ' 1,= 1,> ' = 1 ' 1,> 1,0 ' 1,> 1,0 ' = 1,, ' = 1,= ' 1,>

B ' 1? .'- ' 1? ,'- ' 1? .', B,> ' .,> >'B .', , ' 1? 1? ' 1= . ' 1? .'.'.,> ' , , ' 1? +'> .', .', B ' B,> . ' .,> , ' 1? , ' 1? ,'-

?,B ' 1 1'= 1,= ' 1,> 1,> ' = 1 ' 1,> 1 ' 1,> ?,. ' 1,= 1 ' 1,> ?,- ' 1 ' 1'= ?,, ' 1,> 1 ' 1,> 1 ' 1,0 ' 1,= ' = 1 1 ' 1,> 1 ' 1,> ?,, ' 1 1 ' 1,0 1 ' 1,> ' 1 ' 1,>

1,> ' = ='0 = ' =,= =,> ' 0,? 0 ' 0,> 1,> ' = 1,B ' =,> 1,> ' = 1,> ' = = ' =,> ='0 = 1,> ' = 1,> ' =,> 1,, ' = 1,> ' = 1,> ' = 1,> ' = 1,> ' =,> 1,> ' =,> 1,0 ' 1,> 1,> ' = 1,= ' 1,> 1,> ' =

1,> ' =,> ='0 1,> ' = =,> ' 0 =,> ' 0,> = ' =,> 1,= ' =,0 = ' =,= = ' =,> =,> ' 0 = ' 0,> 1,> =,> ' 0 ='0 ='0 = ' 0,> = 1,> ' = =,> ' 0 = ' 0,> 1,. ' = ='0 = ' =,> 1,> ' =

1'= ' 1 ' 1,> ' 1,> ' =,> 1,> ' = 1,> ' 0 1,> ' = =,> ' + ' = ' =,> ='> ?,, ' 1,= 1'= = ' 0,> ='0 1,> ' = 1,> ' =,> 1,> ' = 1,> ' =,> 1,, ' =,= 1,0 ' = ' 1'=

1'= ' 1,> ' = ' 1 ' 1,> 1,> ' = 1,= ' =,1 1 ' 1,> 1,, ' 0 ' 1'+ 1,> ' = ?,. ' 1 1,> ' =,> = ' =,> 1,> ' = ' 1,> ' = 1,> ' = 1,> ' = 1,> ' 1,B 1,> ' =,> ' 1,> ' =,>

CAPITOLUL VII Analiza SW T.

=,

#azele preproductie si productie

Puncte orte

Romania culti a o suprafata mare cu legume, ariabila anual in functie de e olutiile pietei. *uprafata medie culti ata pe locuitor era in =??B de ?,?10 (a, fata de ?,??> (a media 6E=>. *uprafata culti ata cu legume in sistem ecologic a crescut an de an, a%ungand ?,=>/ din suprafata culti ata cu legume. Puncte sla-e @ariatii mari ale suprafetelor culti ate datorita atomi!arii si a inexistentei unor programe si parg(ii specifice de orientare a productiei de legume pe specii @ariatii mari ale suprafetelor culti ate pe specii. *uprafetele culti ate cu tomate, ar!a si ardei au crescut, iar suprafetele culti ate cu ceapa, usturoi si pepeni au sca!ut, in perioada =??0'=??, 9nstabilitatea suprafetelor culti ate si numrul mare de culti atori care produc in special pentru autoconsum, randamentele reduse, lipsa di ersificarii productiei si a ritmicitatii pe tot parcursul anului fac oferta interna sa fie insuficienta si instabila. Deaplicarea te(nologiilor de productie adec ate, folosirea de catre producatorii agricoli indi iduali a unor seminte de legume si rasaduri obtinute in productie proprie, din soiuri neperformante, sau care nu sunt adaptate conditiilor naturale" folosirea unor pesticide inadec ate sau c(iar renunarea la tratamentele fitosanitare din moti e financiare. Practicarea sistemelor extensi e de cultura a legumelor si utili!area te(nologiilor in ec(ite determina reducerea randamentelor la (ectar si nefolosirea resurselor de munca ale familiei si !onelor speciali!ate. #ecala%e mari de producti itate la legume intre Romania si 6niunea Europeana. Di elul randamentelor medii la (ectar este la %umtate din media 6E. Oportunit7 *e alorifica potentialul natural al Romaniei i care dispune de conditii bune de obtinere a
=-

Amenin7ri

legumelor ecologice. )n Romania, con ersia de la sistemul con entional la cel ecologic se poate reali!a usor datorita resurselor de fertili!anti naturali si a fortei de munca numeroase din !onele rurale. 4rearea grupurilor de producatori pentru organi!area economica si accesul la fondurile publice care sa relanse!e productia de legume. Elaborarea si implementarea unor programe de orientare a producatorilor catre culti area legumelor care sa asigure apro i!ionarea ritmica a pietei si di ersificarea ofertei. @ariatii mari ale randamentelor medii la (ectar, an de an, datorita factorilor climatici nefa orabili, a lipsei semintelor de calitate, a lipsei sistemelor de irigatii adec ate acestor culturi. Pe fondul unei cereri relati constante, ariatiile ofertei de legume conduc la oscilatii ale preturilor, care determina contractia cererii si patrunderea pe filiera a legumelor de import, comerciali!ate la preturi mai reduse. *laba alorificare a potenialului natural al Romniei. 5igraia fortei de munca spre unele state membre ale 6E.

#aza de prelucare.

Puncte orte

Hbtinerea unor randamente ridicate la procesarea legumelor. #i ersitate sotimentala a productiei de conser e de legume. Puncte sla-e 4apacitatile de productie disproportionate ale fabricilor de conser e fata de sursele de apro i!ionare cu legume proaspete" lipsa sistemului de apro i!ionare pe ba!a de contracte intre fabrici si producatorii mici de legume. 4olectarea legumelor de la fermele speciali!ate din societatile comerciale in ederea prelucrarii este fragmentata si putin speciali!ata. #ificultatile financiare ale fabricilor de legume
0?

datorita: te(nologiilor in ec(ite si costurilor de fabricatie ridicate, cererii sca!ute pentru conser e de legume si fructe, concurentei produselor din import. 4alitatea redusa a conser elor de legume si slaba promo are a acestora. Exportul redus de conser e de legume pe pietele externe. Oportunit7 Existena unui sistem de contractare a unor cantitati mari si omogene de legume de la mai multi producatori. Ainantarea unor proiecte de moderni!are a fabricilor de conser e de legume. Elaborarea si implementarea unor programe de promo are a consumului de legume, pe modelul celor existente in 6niunea Europeana in cadrul Hrgani!arii comune a pietei legumelor proaspete si procesate. )mbunatatirea calitatii produselor. 6tili!area unor te(nologii mai performante in care materia prima sa coste cat mai putin. Promo area legumelor procesate pe pietele externe prin participarea la targuri si expo!itii internationale. @alorificarea oportunitatilor pe piata externa datorate pre!entei cetatenilor romani in afara granitelor tarii, care ar consuma produse traditionale romanesti Amenin7ri Pierderea unor piete externe si alorificarea redusa a potentialului Romaniei de a produce conser e traditionale, de calitate ridicata.

#aza de distri$utie.

01

Puncte orte

Existena unui sistem de contractare a productiei de legume, pentru a asigura stabili!area ofertei, si, implicit a preturilor. 2i rarea unor cantitati reduse si neomogene de legume, obtinute pe suprafete cu randamente reduse. 9nexsitenta unui sistem stabil de colectare a legumelor, care sa permita apro i!ionarea ritmica a pietei, sa elimine intermediarii speculanti. #in studiile de ca! re!ulta lipsa acestui sistem organi!at si ca urmare an!area produselor in conditii necorespun!atoare. Eransportul legumelor la piata taraneasca se reali!ea!a cu mi%loace improprii: autoturisme si mi%loace de transport in comun, in ca!ul gospodariilor taranesti. 2ipsa depo!itelor de legume, datorita puterii financiare reduse a producatorilor agricoli.

Puncte sla-e

Oportunit7i

Proiectarea unui sistem organi!at de comerciali!are a legumelor prin infiintarea unitatilor de colectare, depo!itare, an!are cu ridicata. Hrgani!area producatorilor pentru a asigura obtinerea unor parti!i mari de legume. Hrgani!area de cooperati e de comerciali!are. Auncionarea pieei de gros. 4onstruirea de depo!ite pentru stocarea legumelor, pentru a asigura continuitatea ofertei pe piata. Producatorii agricoli nu sunt cointeresati sa produca legume intrucat nu pot patrunde pe piata de desfacere fiind inlaturai de intermediari.

Amenin7ri

0=