Sunteți pe pagina 1din 53

CUPRINS: 1.

Consiliere si orientare scolara si profesionala - alegerea vocationala expresie a personalitatii - consilierea pentru orientarea profesionala - consilierea pentru orientarea profesionala 2.Copii strazii exigente metodologice - un punct de vedere - cercetare - psihologul si asistentul social .!inerii in spirala "iolentei #.Radiografia $nei relatii : parinte adolescent %.Parinti de adolescenti &.Reprezentarea cel$ilalt si aspiratia catre celalalt in adolescenta - cine este celalalt ? - doresc sa-l cunosc pe celalalt ? '.(dolescenta ca$tarea identitatii - ancheta ).Parinti si copii "$lnera*ili +.(dolescenta si implicatiile ei 1,.Personalitatea adolescentilor : in ca$tarea $nei identitati 11.Reprezentarile sociale ale camin$l$i la adolescenti 12.Com$nicarea interacti"a la tineri 1 .(dolescent$l si cinematografia 1#.M I S C 1%.Raport$l dintre factorii de personalitate si creati"itatea adolescentilor

Consiliere si orientare scolara si profesionala

Orientarea profesionala este acea activitate in cadrul careia o persoana este ajutata sa se dezvolte si sa accepte o imagine completa despre sine, despre rolul sau in societate ; testarea conceptiilor acesteia si transformarea lor in conformitate cu realitatea inconjuratoare, astfel incat acea persoana sa obtina satisfactii si sa desfasoare o munca benefica societatii. Orientarea carierei consta in acele activitati si programe prin care indivizii sunt ajutati in asimilarea si integrarea cunostintelor , a experientei, in corelatie cu : - autointelegerea care include cunosterea propriei personalitati si raportarea acesteia la personalitatile altora. - intelegerea mecanismelor de functionare a societatii si deci a acelor factori care contribuie la schimbarea continua a acesteia, incluzand aici si atitudinea fata de munca. - constitentizarea rolului pe care-l poate juca timpul liber in viata personala. - intelegerea necesitatii existentei unei multimi de factori cu rol activ in planificarea carierei. - intelegerea necesitatii informatiilor si a abilitatilor in obtinerea succesului si a satisfactiei de munca, dar si in activitatile desfasurate in timpul liber. - invatarea procesului de luare a deciziilor in alegerea si dezvoltarea carierei. (legerea "ocationala expresie a personalitatii upa !ohn "olland, alegerea profesiei reprezinta o expresie a personalitatii; inventarele de interes sunt inventare de personalitate; membrii aceluiasi domeniu de activitate au personalitati similare, precum si istorii similare ale dezvoltarii personalitatii ; indivizii unui grup vocational, avand personalitati similare, vor raspunde, in multe situatii si la multe probleme, in mod similar, punandu-si amprenta asupra mediului de munca, dandu-i acestuia anumite caracteristici ; satisfactia profesionala, stabilitatea si realizarea in profesie depind de congruenta dintre propria personalitate si mediul in care lucreaza.

$.

+.

,.

-.

!ohn "olland ajunge la urmatoarele concluzii : in cultura nostra, majoritatea oamenilor pot fi impartiti in sase tipuri de personalitate : realist, intelectual, social, conventional, intreprinzator si artistic sunt sase cateorii de medii de munca : realist, intelectual, social, conventional, intreprinzator si artistic oamenii cauta medii si vocatii care sa le permita sa-si exerciteze deprinderile si aptitudinile, sa-si exprime si valorile, sa rezolve probleme sau sa joace roluri agreabile si sa le ocoleasca pe cele dezagreabile comportamentul unei persoane poate fi explicat prin interactiunea personalitatii sale cu mediul inconjurator #ele sase tipuri de personalitate sunt : %ipul Realist & motor ' ii plac activitati care impun forta fizica ; este agresiv ; are o organizare motorize buna; nu are deprinderi verbale si de relationare interpersonala; prefera sa rezolve probleme concrete concrete si nu pe cele abstracte ; este nesociabil. (referintele sale se indreapta spre acele activitati care nu solicita manipularea ordonata si sistematica a obiectelor , instrumentelor , masinilor. )chizitioneaza competente manuale in domeniul mecanic, agricol, tehnic. *i displac activitatile sociale si educationale. %ipul Intelect$al & investigator' este orientat in sarcina; gandeste problemele; incearca sa inteleaga si sa organizeze lumea; ii plac sarcinile ambigue si activitaile intraceptive; este orientat spre abstract. (referintle sale se orienteaza spre acele activitati care implica investigatii creatoare ale fenomenelor fizice, biologice si culturale. )chizitioneaza competente stiintifice si matematice. *i displac activitatile persuasive, sociale si repetitive. %ipul (rtistic & estetic' prefera relationarea personala indirecta, printr-o autoexprimare proprie mediului artistic. (referintele sale sunt axate pe activitati nestructurate, care presupun manipularea materialelor pentru a crea forme artistice noi. )chizitioneaza competente artistice in domeniul musical, lingvistic, al artelor plastice, literar. *i displac activitatile ordonate, administrative, sistematizate, de afaceri. %ipul Social & de sustinere ' alege roluri de predare si.sau terapeutice; ii plac lucrurile sigure; are deprinderi verbale si interpersonale; este orientat social. (referintele sale se indreapta spre acele activitati care implica informarea, pregatirea, dezvoltarea, grija pentru alte persoane.

)chizitioneaza competente in stabilirea unei bune relationari cu alte persoane. *i displac activitatile manuale si tehnice care presupun utilizarea de materiale, masini, unelte de lucru. /. %ipul Intreprinzator &persuasiv' prefera sa-si foloseasca deprinderile sale verbale in situatii care-i furnizeaza ocazii de vanzare, de dominare, de conducere a altora. (refera acele activitati in care solicita alte persoane pentru atingerea scopurilor sale organizatorice sau financiare. )re competente de lider, de persuasiune, de relationare interpersonala. *i displac activitatile stiintifice, de observare. 0. %ipul Con"entional & conformist' prefera activitatile in care foloseste cifre ; alege rolurile de subordonat ; isi realizeaza scopurile prin conformism ; este loial sefilor. (refera activitatile care solicita folosirea ordonata si sistematica a datelor. 1unt zile cand orele de matematica ti se par o pierdere de timp , cand ai abandona orele de literatura cu draga inima, istoria te plictiseste de moarte... e fapt, ele iti vor pemite in viitor sa dobandesti acele deprinderi generale pe care orice patron de firma le solicita angajatilor sai. 2ste un mare avantaj sa le poti adauga studiilor tale in cadrul unui #.3, pentru ca iti asigura succesul : - capacitatea de a analiza problemele ivite si de a gasi solutii ; - capacitatea de a expune clar si precis cauzele, conditiile, faptele ; - aptitudinea de a lucra in echipa si adaptarea la noi situatii ; - o puternica motivatie, initiativa si perseverenta in realizarea oricaror sarcini ; - aptitudini de organizare; - asumarea de responsabilitati; - respectarea termenelor si punctualitatea; - capacitatea de a utiliza calculatorul si de a invata noi programe. e multe ori, 4 vanatorii de slujbe 5 sunt angajati in locul unor candidati foarte bine pregatiti profesional, dar inabili in prezentarea unui interviu. efecte in cadrul unui interviu : 6aroganta, infumurare, pripeala ; 6lipsa unui plan vocational, a scopurilor si obiectivelor in cariera ; dezinteres, pasivitate, indiferenta ; 6neincredere si instabilitate ; 6interesul exagerat pentru venituri si salariu ; 6invocarea de scuze ;

6impolitetea, lipsa de maniere ; 6denigrarea fostilor patroni ; 6evitarea privirii interlocutorului ; 6imprastiere, superficialitate ; 6intarzierea la interviu fara un motiv serios ; 6depasirea timpului acordat interviului ; 6incapacitatea de a raspunde clar si la obiect ; 6provizoratul in slujba, nehotararea ; 6lipsa de pregatire & profesionala' ; 6rigiditatea in opinii si atitudini ; 6prezenta personala dezordonata si neingrijita. *n functie de imprejurari si de cei care te judeca, unele din trasaturile tale de personalitate pot fi considerate fie calitati, fie defecte. )stfel ceea ce crezi tu a fi un mare defect, poate fi un atu la angajare. e exemplu : $. Prea metic$los - (rietenii te cred ciudat pentru ca iti aranjezi prea atent lucrurile 7 1unt inzestrat cu calitati organizatorice si cu capacitate de planificare +. Prea direct 7 1pui intotdeauna oamenilor exact ce gandesti si ce simti chiar daca ii priveste personal 7 )m incredere in mine si abordez problemele in mod direct. *mi place sa ma angajez in solutionarea unor probleme dificile. ,. Prea lenes 7 *ti incepi mereu treburile pe ultima suta de metri. aca exista un motiv pentru care sa nu faci ceva, il vei gasi. 7 (ot face fata sarcinilor de ultim moment si pot lucra sub presiune. -. Prea zgomotos 7 #and vorbesti nu se aude decat glasul tau. *ti place sa fii in centrul atentiei. 7 1unt entuziast si deschis. *ntr-un grup intru in relatii firesti cu ceilalti. /. Prea incapatanat 7 8u suporti sa recunosti ca ai gresit sau sa renunti. 7 1unt perseverent. (redau totdeauna un proiect la termen. 0. Prea "or*aret 7 #and participi la o conversatie, nimeni nu poate scoate un cuvant. 9onopolizezi discutia. 7 9a exprim bine si imi place sa vorbesc in public, sunt convingator si stiu sa-mi prezint ideile.

:. Prea *izar - 8u mergi de obicei in pas cu ceilalti si faci lucrurile in felul tau. 7 1unt inventiv si pot oferi intotdeauna un punct de vedre original. *mi place sa am initiativa. ;. Prea apatic. indiferent 7 8u pari sa ai vreodata o parere ferma si nimic nu pare sa te stimuleze. 7 1unt adaptabil si se poate conta pe calmul meu in situatii stresante. <. Prea sensi*il 7 (ui totul la inima. 7 1unt o persoana binevoitoare si perspicace, abila in relatile interpersonale si dornica sa placa altora. $=. Prea serios 7 %otul ti se pare important. (ari mereu incordat . 7 1unt o persoana prudenta si de nadejde. 1tiu sa tin seama de toate posibilitatile. $$. Prea extermist 7 >eactionezi intodeauna in maniera excesiva. ?iecare eveniment din viata ta pare extras dintr-un roman. 7 1unt o persoana creativa. *maginatia mea abunda in idei. $+. Prea timid 7 Orice persoana nou intalnita te face nervos. 1farsesti prin a face totul singur. 7 1tiu sa ma motivez. @ucrez bine in mod independent si nu am motive de supraveghere. )bilitati cerute pe piata muncii : #ei care ajgajeaza prefera persoanele care: Com$nica: - inteleg si vorbesc AlimbaB ocupatiei pe care o solicita - asculta , inteleg, si invata - citesc, inteleg si folosesc adecvat materialele scrise : grafice, harti, diverse alte modalitati de a expune date - scriu si vorbesc usor si eficient in limbile solicitate de ocupatie /andesc : - gandesc critic si actioneaza logic in evaluarea situatiilor , in rezolvarea problemelor si in luarea deciziilor - inteleg si rezolva probleme care presupun cunostinte matematice si stiu sa foloseasca rezultatele obtinute - folosesc tehnologii, instrumente, unelte si sisteme de informatii - au cunostinte variate in diferite domenii si le pot aplica in situatii concrete.

In"ata : - invata permanent din experienta de viata (entru a intelege totul despre o meserie, adolescentii ar trebui sa-i intrebe pe cei care o exercita. )dolescentii ar putea apela la consilierul scolar sau la diriginte sa le faciliteze posibilitatea de a fi pentru o vreme 4 umbra 5 unui profesionist de a carui meserie sunt interesati. O alta cale este de a intocmi o lista a persoanelor experte in domeniu care ar putea fi rugate sa le vorbeasca despre profesia lor. @a sfrasitul intrevederii trebuie sa se multumeasca interlocutorul pentru timpul si informatiile acordate. @ista de intrebari : #um ati inceput sa exercitati aceasta meserie ? #e fel de experienta aveati inainte de a intra in acest domeniu ? #e fel de aptitudini sunt necesare pentru aceasta meserie ? #e calitati personale se cer pentru a o exercita ? #e pregatire profesionala se cere ? #e nivel de educatie ? 2ste posibila calificarea la locul de munca ? 2ste necesara o diploma sau un atestat ? )i nevoie de unelte sau instrumente specifice meseriei ? #um se desfasoara o zi obisnuita la acest loc de munca ? #um va simtiti cand munciti ? #are sunt momentele de varf si cele de destindere ? #e va atrage cel mai mult la caest gen de munca ? ar cel mai putin ? #are sunt prognozele in legatura cu meseria dumneavoastra ? 2ste in crestere sau in declin ? #e schimbari majore in plan tehnic-tehnologic au intervenit in acest domeniu si cum le-au afectat ele pe angajati? #are sunt posibilitatile de avansare ? aca ar fi sa o luati de la inceput, ati alege aceeasi meserie ? )ti proceda in mod diferit ? >ecomandati altora sa aleaga acesta ocupatie ? #onsilierea profesionala poate fi descrisa ca ansamblul activitatilor care ii ajuta pe participanti &clienti' sa constientizeze calificarea si abilitatile de care dispun , astfel incat sa-si imbogateasca resursele si optiunile in relatia cu sistemul educational, cu piata muncii si viata in general. #onsilierea profesionala este un proces interactiv intre informare, monitorizare, activitati practice si interviuri personale informale. Ceneficiarii activitatii de consiliere sunt : persoanele individuale &dezvoltare personala, incredere, siguranta'; familia & siguranta sociala si economica'; mediul de afaceri & personal calificat disponibil la momentul portivit' ; societatea la nivel local, national, global & cresterea veniturilor, cunoasterea ca instrument democatic'.

Orientarea are trei directii de abordare : $. Orientarea scolara privind optiunile scolare si sprijinirea elevilor ; +. Orientarea profesionala privind optiunile si plasarea in rolurile ocupationale si locurile de munca; ,. Orientarea.consilierea individuala. Orientarea profesionala este acea activitate in cadrul careia o persoana este ajutata sa se dezvolte si sa accepte o imagine completa despre sine, despre rolul sau in societate, presupune testarea conceptiilor si transformarea lor in conformitate cu realitatea inconjuratoare, astfel incat acea persoana sa obtina satisfactii si sa desfasoare o activitate benefica societatii. Orientarea carierei consta in acele activitati si programe prin care indivizii sunt ajutati in asimilarea si integrarea cunostintelor, a experientei in corelatie cu : autointelegerea, care include cunoasterea propriei personalitati si raportarea acesteia la personalitatea altora ; intelegerea mecanismelor de functionare a societatii si a acelor factori care contribuie la schimbarea permanenta a acestora, incluzand aici si atitudinea fata de munca ; constientizarea rolului pe care il poate juca timpul liber in viata personala ; intelegerea necesitatii existentei unei multimi de factori cu rol activ in planificarea carierei ; intelegerea necesitatii informatiilor si abilitatilor in obtinerea succesului si a satisfactiei in activitatile de munca, dar si in activitatile desfasurate in timpul liber ; invatarea procesului de luare a deciziilor in alegerea si dezvoltarea carierei. Consilierea pentr$ orientarea scolara )cest tip de consiliere consta in indrumarea clientului in vederea alegerii unei forme de invatamant potrivit nivelului de pregatire atins anterior si, mai ales, potrivit aptitudinilor , intereselor profesionale si personalitatii lui. 8ivelul cunostintelor si deprinderilor poate fi cunoscut prin examene si probe profesionale. @a acestea se adauga diagnosticul psihologic stabilit de specialist prin aplicarea unor baterii de teste psihologice : teste de aptitudini, teste de interese profesionale, teste si chestionare de personalitate. *n urma evaluarii, clientului i se fac recomandari privind continuarea educatiei, i se ofera informatii despre unitatile scolare care corespund cerintelor sale educationale, despre conditiile de acces la aceste unitati si despre formalitatile ce trebuie indeplinite in acest scop. )poi se alcatuieste un plan de actiune. Orientarea scolara este o etapa premergatoare orientarii profesionale si este important ca inca din aceasta etapa sa se tina seama de criteriul integrarii ulterioare a actualului elev in viata activa.

*n concluzie, putem spune ca o informare asupra principiilor care guverneaza piata muncii, despre situatia privind perspectivele reale de angajare, despre posibilitatile profesionale oferite de un anumit nivel de educatie reprezinta un demers util inca din perioada scolarizarii. (rin consilierea scolara si profesionala acordata elevilor se urmareste cresterea increderii acestora in fortele proprii si in capacitatea lor de a alege. #onsilierea pentru orientarea scolara este un serviciu care se ofera atat clientilor individuali, cat si unor grupuri de clienti & de exemplu, elevii unei clase' . Orientarea scolara prsupune si o serie de activitati dedicate parintilor si profesorilor. *nfluenta acestora asupra deciziei copilului poate fi mai mare sau mai mica, in functie de mentalitate, de pozitia sociala, de nivelul lor cultural. #olaborarea cu parintii se poate face prin intrevederi, reuniuni, seminarii, conferinte. (rofesorilor li se pot propune stagii de formare prin activitatea de orientare si li se pot furniza materiale informative. 1copul este acelasi : transformarea parintilor si profesorilor in aliati in procesul de orientare constienta si realista a copiilor pe un drum profesional care sa corespunda aptitudinilor , dar si posibilitatilor concrete oferite pe piata muncii. (arintii pot participa la sedintele de consiliere sau pot fi informati ulterior asupra mersului acestora. 2i pot sa-si prezinte propria experienta de munca daca aceasta ofera informatii interesante pentru elevi. Consilierea pentr$ orientarea profesionala )cesta este strans legata de alegerea , schimbarea sau evolutia profesiei. 2a se imbina cu orientarea scolara atunci cand se acorda elevilor care se indreapta spre o scoala profesionala, o scoala de specialitate & liceu tehnologic, liceu de muzica, liceu sportiv, etc. ' sau care doresc sa urmeze o facultate. #onsilierea pentru orientare profesionala se acorda si adultilor care doresc sa actioneze pe plan profesional din diferite motive : sunt someri si se afla in cautarea unui loc de munca ; nu sunt someri, dar doresc un loc de munca mai bun ; au un loc de munca si vor sa il pastreze ; intentioneaza sa-si schimbe profesia, deoarece aceasta nu le mai ofera satisfactii profesionale sau materiale, le creeaza probleme familiale, etc. ; nu intentioneaza sa-si schimbe profesia, dar doresc sa evolueze profesional prin specializari, calificari suplimentare, perfectionari. %eoriile privind deezvoltarea carierei vizeaza modul in care oamenii invata sa-si administreze propriile cariere. 2le ofera descrieri privind modul de alegere a ocupatiei, explicatii privind cauzele si avanseaza predictii despre ceea ce se poate intampla in anumite conditii.

#onceptul de gestionare a carierei are doua obiective : $. cel al individului , care cauta sa-si valorifice cat mai bine potentialul fie prin avansarea in cariera, in cazul salariatilor, fie prin redobandirea unui loc de munca, in cazul somerilor. +. cel al firmei, care cauta sa gaseasca criteriile cele mai bune de alegere a salariatilor. #onsilierul ca persoana si profesionist exprima doua entitati care se impletesc si nu pot fi separate in realitate. 1uccesul in activitatea de consiliere depinde de urmatoarele aspecte : - consilierul este interesat de cum apare lumea din punctul de vedere al clientului ; - consilierul are opinii pozitive despre oameni ; ii considera demni de incredere, capabili si prietenosi ; - consilierul are o imagine de sine pozitiva si incredere in propriile abilitati ; - interventia in calitate de consilier se bazeaza pe valori personale. #onsilierul poate fi util clientului in probleme precum alegerea sau gasirea unui loc de munca sau adaptarea la cerintele postului sau climatului din organizatia din care face parte. 2l poate ajuta clientii sa ajunga la o mai buna intelegere a propriei persoane si a pietei muncii, sa coreleze propriile interese si talente cu solicitarile asociate diferitelor oportunitati ocupationale. #onsilierea devine o componenta semnificativa a serviciilor furnizate in domeniul muncii si al realtiilor de munca, precum si o conditie pentru o plasare adecvata. *ntr-o piata a fortei de munca aflata in contiunua miscare exista o presiune asupra valorilor salariatilor si nu numai. *n mediul competitiv al economiei de piata, managerii ii determina pe angajati sa adere la valorile circumscrise carierei si in special la cele ale intreprinzatorilor. *n economia de piata tot mai multe regului, roluri si valori ale salariatilor sunt puse sub semnul intrebarii de celelalte seturi de valori & ale intreprinzatorului si celui ce doreste sa faca o cariera'. *ntrebarea care se pune este daca se pot schimba seturile de valori. #onsilierea poate facilita acest proces prin incercarea de a supune atentiei clientului ciocnirea dintre noile valori si vechile valori. 2ste indicat sa privim cele trei seturi de valori ca fiind complementare si nu opuse. ?iecare perspectiva are ceva de oferit : cel ce vrea sa faca o cariera este pasionat de munca lui ; salariatul este echilibrat, iar intreprinzatorul este flexibil. *n orice activitate ar trebui sa le regasim pe toate trei. #onsilierul ii ajuta pe clienti sa mentina echilibrul intre aceste trei perspective.

Copii strazii. 0xigente metodologice Un p$nct de "edere @a o analiza mai recenta, cu trimiteri la un anumit spatiu statistic, se observa ca, poate cu exceptia capitalei, in toate celelalte orase ale tarii minorii cu probleme de comportament &in special cei cu varsta mai mica de $- ani' reprzinta un segment destul de mic din totalul populatiei minore. eparte de a reprezenta un fenomen social de amploare, 4 copii strazii 5 inglobeaza mai degraba grupuri de minori, mai mult sau mai putin izolate, ce se manifesta in plan social prin comportamente si atitudini specifice. (rin raportare la norma, copiii strazii se identifica in doua segmente de populatie : $. minorii cu un comportament predelincvent. )cesta include acele categorii de copiii ce incalca frecvent normele morale, plasandu-se in majoritatea lor, prin atitudini, intr-un camp de comportamente antisociale. Opinia publica ii accepta intr-o forma tacita, iar sanctiunea morala suprema, pentru unii dintre ei , o constituie 4 deliciul 5 de a fi in centrul atentiei mass-mediei romanesti. 3agabondajul, cersitul, micile furturi, consumul de alcool si tutun ne apar ca fapte absolut firesti, prin raportare la varsta subiectilor nostrii. %oleranta la astfel de comportamente atinge cota maxima. +. minorii cu un comportament delincvent se refera la acea componenta a copiilor strazii ce au comis acte antisociale, fiind sanctionati penal sau conventional. #omportamentul acestora impune un grad ridicat al pericolului social, iar sanctiunile sunt pe masura faptelor lor. #are ar fi coordonatele psihosociale ale acestor categorii de minori aflati in cele doua secvente comportamentale? >aspunsurile obtinute s-ar putea circumscrie urmatoarelor enunturi: parasirea temporara sau definitiva a familiei si a domiciliului ; abandonarea invatamantului scolar obligatoriu ; majoritatea apartin unor familii dezorganizate, cu venituri mici si instabile, familii ce nu le pot asigura un trai la nivelul decentei minime ; o parte dintre ei prezinta deficiente fizice si psihice ; consumul de alcool , tutun si droguri reprezinta ceva 4 normal 5 pentru varsta lor ; pot fi intalniti in locuri publice &gari, piete, strazi aglomerate, terenuri virane, canale, etc.', dar si in jurul unor asezaminte de genul restaurantelor sau hotelurilor ; uneori sunt manipulati de adulti pentru obtinerea unor foloase materiale, pe cai mai mult sau mai putin licite ; o buna parte dintre ei devin un fel de abonati ai centrelor de primire a minorilor

&urmare a Ordonantei de urgenta nr. +0.$<<:, centrele de primire a minorilor se numesc centre de plasament temporar' ; o alta categorie de minori sunt implicati in activitati de pedofilie sau prostitutie. Pornind de la o cercetare *n anul $<<: s-a realizat o cercetare de teren cu referire la minorii internati in #entrul de primire a minorilor &#(9' 1latina, Olt, in perioada $<<--$<<:. *ata cateva concluzii: - *n ultimii ani am asistat la o usoara crestere a minorilor cu probleme de comportament in judetul Olt; - 1e pastreaza un raport constant intre baieti si fete & raportul este de la $ in favoarea baietilor' ; - #ea mai mare parte a acestora provin din mediile urbane ale judetului Olt, iar un procent neinsemnat il reprezinta minorii internati in #(9 , avand domiciliul in alte judete. )sadar , orasul 1latina, cel mai mare centru urban din judet, nu constituie un punct de atractie pentru astfel de categorii de minori ; #um au fost depistati acesti minori ? (rin elemente specifice comportamentului lor : furturi &uneori neinsemnate sub aspect valoric', vagabondaj , cersetorie, limbaj indecent, prezente nejustificate , avand in vedere varsta, in anumite locuri publice. )nalizand in detaliu comportamentele acestor minori, putem sustine ca marea majoritate a acestora, cu referire la componenta psihosociala, nu fac parte nici din categoria infractorilor inraiti, nici din ceea ce am putea numi 4 marginalizare irecuperabila 5. #omportamentul lor reprezinta intersectia intre esuarea socializarii cu deficitul educational specific varstei. (rimele semne ale tulburarilor de comportament se manifesta in jurul varstei de :-; ani. *n intreaga perioada cat persoana este minora &pana la implinirea varstei de $; ani' exista o repartitie neuniforma dar continua pentru toate grupele de varsta a unor astfel de comportamente. 1e poate sustine ca astfel de atitudini comportamentale sunt grefate pe o componenta bio-organogena constitutionala sau dobandita precoce. *ntr-o faza ulterioara, cea a pubertatii, pot fi identificati alti vectori ce incadeaza astfel de comportamente. #auzele unor astfel de comportamente aflate in perimetrul predelincventei sau al delincventei pot fi identificate ca avand un caracter multiplu.

?recvent se impune o analiza individualizata, care sa permita o evaluare corecta a masurilor ce se vor lua pentru reusita terapiei sociale. ?ata de elementele constatate ce poarta o anumita specificitate, credem ca am putea sa utilizam cu mai bune rezultate in investigatia psihosocilogica, teoretica sau practica, conceptul de comportament predelincvent sau delincvent. %oate aceste consideratii ar permite o mai buna evidentiere a cauzelor si motivelor aflate in spatele unor asemenea comportamente. *n prea putine situatii din >omania s-au identificat 4 copii ai strazii 5, intelesi ca o banda in care 4 coeziunea este asigurata prin intermediul unei diviziuni a sarcinilor. ?iecare, in functie de asteptarile si capacitatile sale are o misiune de indeplinit 5. (rin complexitate, durata, amplitudine si structura, copiii strazii din >omania nu indeplinesc coordonatele necesare pentru a fi subsumati unor fenomene sociale. Psi1olog$l si asistent$l social moderatori intre copiii c$ pro*leme de comportament si societate )sistentul social si psihologul vor fi intr-o mare masura in stare sa cunoasca si sa conecteze toate punctele triadei familie-unitate de invatamantinstitutii specifice implicate in procesele de preventie, de terapie propriu-zisa si de recuperare a aminorilor cu probleme de comportament. )stfel de actiuni pot fi realizate printr-o colaborare stransa, cu caracter interdisciplinar. *mplicatiile individulale si sociale ale comportamentului predelincvent sau delincvent sunt complexe, aflandu-se mai tot timpul in primele pagini ale mass-mediei. #a factori educativi si de cunoastere in terapia individuala si colectiva a minorilor cu probleme de comportament, psihologul si asistentul social ar putea contribui decisiv la resocializarea acestor categorii de minori. #ele doua profesii asigura asistenta de specialitate in toate etapele procesului de recuperare si reinsertie sociala a acestora. 1e impune a se realiza intr-un interval de timp previzibil o asistenta sociala individualizata, activitate la care sa fie atrasi si sociologi, pedagogi si medici. ?ara a ne hazarda in prognoze privind dinamica unor astfel de comportamente, putem avertiza asupra cresterii gradului de periculozitate sociala a unor astfel de comportamente. *n acest context, psihologul si asistentul social, ajutati de elemente specifice cunoasterii stiintifice, pot interveni in traiectul unor asemenea destine. )cest demers trebuie sustinut de un cadru legislativ adecvat. *n alte conditii vom continua sa importam sfaturi si ajutoare venite din strainatate, iar evaluarea copiilor strazii va avea un caracter sincretic, in loc de unul teoretic-conceptual.

!inerii in spirala "iolentei 3iolenta este dominanta a comportamentului tinerilor, atat sub forma agresivitatii fizice, cat si sub forma agresivitatii de limbaj. )cestea sunt moduri de manifestare a personalitatii in formare si a teribilismului varstei, dar si de aparare in fata duritatii vietii cotidiene, a comportamentului expansiv si dominant al realitatii &autoritati, parinti, grupuri de presiune, mass-media, stres, etc ' in sfera vietii private. @imbajul dur , plin de vulgaritati, cu tonul ridicat si timbru masculin la fete, este pentru ei una din sursele de afirmare personala, consolidare a statutului in microgrup si descurajare a eventualilor agresori. #omportamentul agresiv este de asemenea un instrument de afirmare sociala si defensiva. (e langa toate acestea, agresivitatea mai are si o functie compensatorie , fiind un canal de refulare a tensiunilor si frustrarilor, materiale si afective, prezente la tanara generatie azi maimmult ca oricand. 2xtinderea acestor tipuri de comportamente cu caracter violent poate merge pana la transformarea lor in componente de baza ale stilului comportamental, cu rol detrminant in obtinerea succesului in plan social si chiar a mijloacelor de subzistenta , ajungand la conduite deviante si manifestari de delincventa. #ercetarile comparative pe care le-am intreprins asupra unor loturi tinta de tineri cu comportament normal &elevi de liceu din Cucuresti' si deviant &internati in #entrul de resoacialiozare pentru minori (inocchio' au vizat diferentele si similitudinile de atitudini si comportament si stabilirea cauzelor deviantei. *n urma aplicarii unei scale de atitudini fata de valorile fundamentale ale societatii a reiesit o atitudine estrem de favorabila pentru ordinea sociala la ambele categorii, care se diferentiaza insa cand este vorba de schimbare, sansa, competitie si conflict. *n contextul unui mod de viata nesigur si al unei lupte pentru adaptare si supravietuire , deviantii sunt mai favorabili acestora, indicele mobilitatii atitudinale este mult mai ridicat in cazul lor , dovedind flexibilitate si deschidere la noi exzperiente. %endintele de evolutie a personalitatii si a manifestarilor comportamentale prezinta multe similitudini. )plicarea chestionarului DoodEorth-9atheEs a aratat prezenta in egala masura la ambele cateegorii a tendintelor impulsive si deviante. eviantii au insa o mai mare inclinare spre instabilitate si sunt mai putini emotive comparative cu ceilalti. *nvestigarea proiectiva a personalitatii subiectilor cu ajutorul testului >osenzEeig a aratat optiunea pentru reactii agresve, ostilitatea fata de persoanele si obiectele exterioare &considerate de

ambele categorii raspunzatoare pentru frustrarile se esecurile inregistrate' si preferinta pentru o solutie sigura la problemele cu care se confrunta. @a tinerii normali ea este asteptata de la ceilalti &mai ales adultii, de care sunt legati si care ii sprijina', ij timp ce tinerii devianti se orienteaza spre cautarea si solutionarea problemelor pe cont propriu. 9ediul ostil in care traiesc &familii cu probleme, strada, etc.', lupta continua pentru subzistenta ii fac sa apeleze la solutii aflate la limita permisivitatii sociale , mici delicte &cersetorie, prostitutie, furturi marunte si agresiuni fizice', in care ulterior se perfectioneaza si se specializeaza, devenind modurin de viata si conduite delincvente. 2sential este ca aceste manifestari de invata si sunt promovate in interiorul colectivitatii, unde functioneaza un dublu mecanism. *n primul rand sunt valorile si modelele comportamentale promovate de societate, in care domina puterea , liberul arbitru, inechitatea si mai ales violenta , preente in relatiile politice si sociale, in care multe medii familiale &fie ele considerate defavorizate sau nu' si in mass-media &care , de cele mai multe ori nu reflecta realitatea, ci o deformeaza, o deturneaza pe cordonatele senzationalului si subiectivitatii'. )poi este vorba de experienta lor directa, de modul in care sunt perceputi &4 tineri imorali si salbatici, care aduc sfarsitul lumii 5' si de reactiile indiferente si chiar ostile pe care le intampina. Carierele sociale si competitiile inechitabile ii determina sa reactioneze in aceeasi maniera agresiva si intoleranta cu care s-au confruntat, realitatea demonstrandu-le ca aceasta ete calea pe care isi vor satisface necesitatile materiale si aspiratiile sociale, astfel ca pentru multi tineri de azi aproape ca nun exista alternativa : sunt angrnati in spirala violentei, care-i orienteaza ireversibil pe directiile deviantei si criminalitatii. Radiografia $nei relatii : P(RIN!0 (2340SC0N! #ercetarile facute in ultimii ani asupra adolescentei, au aratat ca , desi aceasta este varsta unor permanente schimbari a imaginii de sine, ea nu trebuie insotita neaparat asa cum s-a sustinut mereu de tensiune, revolta si crize adaptative. 1e pare ca aceste caracteristici neplacute ale adolescentului vin din aspectul si calitatea, autenticitatea realtiilor cu familia, scoala si grupul de prieteni. )dolescentul se afla la granita care marcheaza sfarsitul unei perioade de ascultare si supunere fata de mediu care reprezenta valoarea-etalon, scopul de atins sfarsitul epocii copiluluiterapeut, a copiluluiobiect de

satisfactie si placere pentru parinti. *n fata dorintei firesti a tanarului de a fi respectat ca fiinta independenta, cu propriul lui contur spiritual, parintii sunt dezamagiti, uneori pana la disperare, facand eforturi inutile de a-si pastra comoara tineretii lor trecute. aca privim in urma, toata copilaria este marcata de idealul de a deveni adult si de dorinta punitiva a parintilor de a avea un copil normal, ca toti ceilalti, ca ei insisi. )ceasta atitudine numita in psihologie 4 adultocentrism 5 este prima si cea mai grava greseala in educatia copilului. 2l nu are decat o singura sansa : sa devina ca oamenii mari. %entatia conformismului prezenta din prima zi de nastere a copilului pana in adolescenta, vine din nevoia de securitate, chiar daca ea este reductionista, chiar daca ea ascunde adevarul. #opilul poate fi vaccinat impotriva bolilor, dar nu poate fi vaccinat impotriva imitarii adultilor, a identificarii abuzive cu acestia. ragostea parintilor este intotdeauna posesiva, in loc sa fie eliberatoare si detasata. 1e pare ca parintii au pentru copiii lor o dragoste care este tot timpul parazitata de nevoia de a devora. (arintele este adesea 4 devorat 5 de relatia cu propriul copil :sau este sedus sau este respins ; sau doreste sa-l comande, sa-l dreseze, dar intotdeauna cu o dragoste derivata din propriul narcisism, pentru ca el este - asa cum genial a observat ?reud prin complexul Oedip trup din trupul nostru. 3arsta adolescentei este a doua nastere, sa-i spunem 4 renasterea intru sine 5 in care 4 cordonul ombilical 5 gravitand intre familie si tanar este indepartat. 9aturizarea fiziologica rapida, aparitia semnelor preganante ale sexualitatii, experimentarea primelor relatii intime sunt acompaniate de o puternica nevoie de conturare a imaginii de sine, a continuturilor profunde ale vietii. >efuzul parintilor de a accepta 4 eliberarea 5, dorinta lor de a viola continuu intimitatea propriilor copiii, teama ascunsa, neinteleasa de forta si increderea lor nelimitata duc, in final, la distorsionarea evolutiei firesti spre maturitate, spre autentica feminitate sau masculinitate. 8u de putine ori, adolescentului i se vorbeste ca unui parazit, parintii enumerand 4 toate sacrificiile 5 facute, ceea ce implica impunerea dorintelor lor, exprimate inconstient in maniera tutelei materne sau paterne. 9ania protectiei, cu radacini adanci in copilarie, se manifeata in continuare. )dultocentrismul vizeaza sa repete societatea adultilor, ceea ce inseamna, in esenta, amputarea fortelor creative, inventine, indrazanete, poetice ale copilariei si tineretii, oprind reinnoirea societatii. )dolescentul nu mai vrea sa fie terapeutul, preluind esecurile, nevroza sau depresia parintilor. 4 9ananca, sa cresti 5, i se spunea cand era mic. @a varsta adolescentei aceasta inseamna 4 pleaca , pentru a creste 5 & a pleca evident in afara familiei'. #asa devine un hotel mobil, luicru de altfel absolut necesar. (arintii 4 patronii 5 hotelului mobil trebuie sa fie bucurosi daca

tinerii revin dupa distractia din exterior. (anica familiei in fata acestei frustrari este bine cunoscuta. @e e greu parintilor sa inteleaga ca adolescentii lor nu mai sunt instrumente de dorinta, ca ei nu maim aduc placeri. 2i nu mai vin decat sa profite. e aceea, in Occident exista institutii specializate in adapostirea adolescentilor care vor sa 4 divorteze 5 un timp de parintii lor, care vor sa evadeze din spatiul familial sufocant. (edagogii responsabili din aceasta institutie anunta parintii la telefon : 4 #opilul dv. 2ste la noi ; e mai bine asa decat sa stea in strada F 5. )dolescenta inseamna momentul de maxima evolutie psihosomatica si spirituala si poate de aceea adultilor le este teama sa elibereze anumite energii care ar pune in umbra autoritatea, pozitiile lor sociale. (arintii proiecteaza asupra adolescentilor dorintele lor contradictorii, raul fiintei lor, impunandu-le propriul model. 2xista la varsta adolescentei numeroase forme de egocentrism, in cadrul carora un element dominant il reprezinta identitatea sexuala. 2ste grav faptul ca nimeni nu spune nimic despre coeziunea pe care o produce sexualitatea , despre faptul ca ea este creatoare de placere, de fericire, de implinire la nivelul profund al intimitatii. #ucerirea si apararea intimitatii reflecta nevoia de diferentiere, anuntand capacitatea de a stabilii realtii intime, fiind in acelasi timp declaratia de independenta fata de parinti. 1exualitatea premaritala este o relitate frecventa aultimelor decenii ; in schimb, adolescentul ar trebui sa afle ca angajarea in astfel de relatii implica asumarea unei responsabilitati de ordin intim si social ca aceasta presupune afectiune si daruire fata de celalalt si nu de putine ori si o independenta materiala. #omponenta sociala in procesul adaptarii este, in mare parte, definita de relatiile adolescentului in cadrul scolii. ?r. olto propune termenul de 4 scoala digestiva 5, in care elevul bun este cel care accepta faptul ca adultul i-a taiat radacinile sale si il forteaza sa l imite. )ceasta place societatii, pentru ca ea are teama de schimbare si repetitia este preferata. ) nu fi elev bun reprezinta un esec pentru tanar, iar pentru parinti o umilinta. 2levii buni se integraza in rol, in comedia sociala care este ceruta. )dolescentul care devine executantul zelos, elevul silitor opereaza in fapt o regresie comportamentala la pozitii antterioare de comanda si supunere, ceea ce blocheaza evolutia sa psihica si sociala printr-o nevroza obsesionala scolara. 1i iata, educatorii si parintii se fe,licita pentru reusita copilului lor. 2ste reluata, practic, relatia prgenitala intre mama si sugar, cand mama stia tot ce eEste necesar copilului, iar el nu trebuia decat sa se supuna. )easta este atitudinea digestiva a unei scoli traditionale : elevii buni nu au nimic de

spus, totul in mintea lor pare in ordine, astfel ca ei dezvolta nevrotic o mamiera de a fi hraniti, indopati si invatati. intre tendintele proprii acestei varste una sinura atinge plenitudinea si ramane profund umana : evolutia spre dimensiunea transcedentala a spiritului, nevoia puternica de detasare de o lume stramta si meschina. >asturnand cunoscutul rationament despre aspectul conflictual al varstei adolescentei, vom spune ca adultii intra intr-o noua criza atunci cand copiii lor devin adolescenti : ei afla ca si-au tradat idealul tineretii lor, descopera ca nu mai sunt capabili sa traiasca pe deplin sinceritatea, daruirea, loialitatea, entuziasmul si libertatea. )ceasta frustrare ii face sa proiecteze asupra copiilor lor propria criza de identitate. *nvocarea 4 normalitatii 5de o parte sau de alta in cadrul relatiei parinte-adolecent poate fi facuta reamintind definitia data de Grapf : 4 normalitatea este capacitatea de adaptare flexibila fata de situatiile conflictuale, cand, desi se pastreaza tendintele instinctuale fundamentale, individul este capabil sa suporte frustrarile si anxietatea care rezulta din ele 5 (entru adolescent, calitatea umana nu poate fi ascunsa sau diminuata, ignorata. 2l are geniala intiutie a adevarului : ca viata trebuie cladita pe o traire autentica si curata. #a urmare, nu accepta compromisuri si se revolta atunci cand este obligat sa le faca. 8imic dizarmonic, nimic patologic in mintea acestor tineri. >amanem insa cu o nedumerire: pentru cine se manifesta cu adevarat criza de identitate ?

P(RIN!I 20 (2340SC0N!I Hnii specialisti, au constatat ca la specia umana, spre deosebire de alte vietuitoare, instinctul matern lipseste. 1e admite astfel, ca sentimentul matern ia nastere si este alimentat prin canale sociale, incapand cu jocul cunpapusi si terminand cu influentele venite pe cai educationale, prin scoala si mass-media. )bsenta la om a instinctului parental ar putea fi cu usurinta admisa cel putin daca se au in vedere cazurile de pruncucidere, bandonarea copiilor, comercializarea lor, situatii in care, de regula, este condamnata mama si nu tatal, care, adesea, este complice. @asand la o parte aici aspectul juridic si moral si privind problema din punct de vedere psiho-socio-pedagogic, se poate afirma ca parintii nu se

nasc, ci devin parinti, asa cum devin muncitori, ingineri, doctori, etc. ar, daca pentru a deveni specialist intr-o meserie este- neaparat nevoie de o scoala, pentru a deveni parinte nu se urmeaza nici o scoala, deci nimeni nu-i invata pe oameni sa fie parinti. 1e lasa totul pe seama experientei empirice a fiecaruia si, eventual, pe autoinformarea din lucrari care, nu rareori, sunt prea voluminoase sau puitn accesibile omuliui obisnuit. )r fi poate mult mai util si nu foarte greu de realizat o scoala a parintilor inca din perioada in care se hotarasc sa aiba copii, prelungita pe parcursul concediului pre si postnatal si chiar in continuare. )semenea cursuri cu parintii ar putea fi realizate cu ajutorul medicilor pediatri, specialistilor in puericultura, psihologilor, pedagogilor, asistentilor sociali, etc. 1-ar putea spera astfel intr-o ameliorare a relatiilor parinti-copii, cu beneficii si satisfactii de ambele parti. aca varsta copilariei nu pune in general, parintilor probleme deosebite, cu totul altfel stau lucrurile in prioada adolescentei. *n aceasta etapa, rolul parintilor devine mai dificil intrucat tinerii incep sa-si revendice independenta de opinie si actiune in toate planurile :intelectual, comportamental ,sexual. e regula, adolescenta este considerata in psihologie varsta cea mai critica din viata unui om , acum confruntandu-se copilaria cu maturitatea, experienta de viata redusa cu interesele si preocuparile adultului. 9ulti parinti se vad parca pusi in fata unui alt copil decat cel pe care il stiau ; parca nu-i mai asculta si nu-i mai respecta in aceeasi masura, devine nonconformist si chiar rebel. 1-ar putea spune ca , daca in anii anteriori au invatat sa devina parinti 4 in general 5, acum au nevoie de o noua 4 specializare 5, trebuind sa devina 4 parinti de adolescenti 5. )sa s-ar explica de ce multi dintre tinerii care au frati mai mari nu acuza in mod deosebit relatii incordate cu parintii lor , acestia avand deja o experienta privind manifestarile specifice adolescentei, cu alte cuvinte sunt 4 vacinati 5. *n etapa de varsta la care ne referim, tinerii, capabili sa judece singuri, isi cauta identitatea, incearca sa se autodefineasca prin compararea cu cei din jur &parinti, frati, colegi' 8evoia firesca de perfecftionare a adolescentilor ii face sa fie foarte critici fata de ceilalti, dar si fata de ei insisi ; isi descopera cele mai diverse defecte, mai mult sau mai putin reale, pe care nu rareori le reproseaza parintilor : ca au nasul prea mare &mostenit de la tata',parul prea cret & ca al mamei', ca ei i-au facut prea grasi, prea scunzi, goisti, rai, etc.

#omplexele de inferioritate nu sunt rare la tineri si ele au fost adesea discret alimentate inca din copilarie, chiar de parintii care nu-si dau seama intotdeauna ce efecte pot avea asupra copiilor lor unele vorbe critice aparent nevinovate. e pilda, o adolescenta foarte inteligenta isi exprima neincrederea in cpacitatea sa intelectuala pentru ca in copilarie parintii o considerau fatis 4 cam prostuta 5 ; o alta , in pragulm absolvirii liceului si sub tensiunea examenelor cu care avea sa se confrunte, traversa o 4 cadere psihica 5, intrucat parintii voiau s-o 4 ambitioneze 5 spunandu-i ca nu va fi in stare sa faca nimic in viata.. esigur ca asemenea parinti nu au o suficienta cultura psihologica si nu cunosc eficacitatea motivatiei pozitive in comparatie cu cea negativa ; altfel spus, ei ignora faptu ;l ca , in general, incurajarea , lauda au efecte benefice asupra majoritatii oamenilor, fata de descurajare, critica, pedeapsa, etc. ar reprosurile aduse de copii parintilor lor se extind uneori chiar si asupra valorilor general recunoscute pe care acestia le-au sadit in sufletul urmasilor ; astfle, sunt unii tineri care, fiind nevoiti sa plece din caminul parintesc si sa dea 4 piept 5 cu realitatea, ii invinovatesc pe cei care le-au dat viata pentru ca, educandu-i in spiritul adevaruluio si omeniei, nu iau pregatir pentru lumea reala actuala, care le apare cu totul altfel. O categorie aparte, chiar daca nu prea cunoscuta, o constituie copiii adoptati, care, necunoscandu-si situatia cat sunt mici, nu pun probleme deosebite ; acestea rabufnesc insa adesea atunci cand adevarul iese la iveala in perioada adolescentei. eja bulversati de transformarile biologice si psihologice specifice varstei, acesti tineri traiesc o drama vazandu-se brusc intr-o noua lumina din punct de vedere familial si socialgeneral. #el putin din literatura si cinematografie, daca nu si din realitate, este bine cunoscut zbuciumul sufletes prin care trec acesti tineri care, nu rareori, parasesc casa in care au crescut si chiar tara,pentru a se 4 regasi 5. (oate ca astfel de situatii ar puteafi evitate daca parintii adoptivi ar spune adevarul copiilor inca de la inceput. O alta situatie circumscrisa problematicii abordat aici ar fi rivalitatea intre frati. @asand la o parte substraturile cele mai profunde identificate de psihanalisti ca generatoare ale acestui fenomen, se poate admite ca el este intretinut de atitudinile diferite ale parintilor fata de copii. )paritia si mentinerea unei tratari diferentiate a copiilor nu sunt insa de regula constientizate de parinti care afirma , cu buna credinta ca-si iubesc la fel toti copiii, ceea ce desigur , nu este recunoscut si de acestia. )semenea parinti , precum si fii lor , care se simt nedrepatiti, nu cunosc insa un alt fenomen psihologic, acela ca investitiile sufletesti facute intr-o persoana

creeaza sentimente mai puternice si mai durabile la persoana investitoare. )sa se explica de ce un parinte care a fost nevoit sa faca eforturi mai mari pentru unul dintre copiii sai & fie pentru ca acesta este mai bolnavicios sau a traversat alte evenimente mai dificile= va fi mai sensibil la nevoile acestuia dand astfel impresia ca il iubeste mai mult. *ata de ce afirmam din nou ca un plus de cunostinte psihologice ar atenua cel putin, daca nu ar rezolva unele dintr rapporturile incordate dintre oameni. )lta categorie de tineri, insinuata printre ceilalti despre care am amintit, este alcatuita din cei care au fost cresuti in primii ani de viata de catre bunici sau late persoane, revenind ultrior la parintii adevarati. *ndiferent de cauzele care au condus la astfel de situatii &parinti prea tineri, despartiti, fara suficiente posibilitati materiale sau din considerente profesionale' la varsta adolescentei apar adesea conflicte. *n asemenea cazuri, neexistand de la inceput acele raporturi curente impuse de traiul in comun, parintii aparand doar episodic, nu se pot stabili realtii afective tranice, premisa absolut necesara pentru intelegerea ulterioara. )stfel, dupa un numar de ani, pe de o parte tinerii considera ca au fost neglijati din lipsa de iubire , iar pe de alta parte parintii lor , lipsiti in buna masura de experienta reala, directa, a cresterii copiilor, ii intimpina cu prejudecati, idei nerealiste, , adesealivresti. *n aceste conditii este si de asteptat sa apara trairi interne negative de ambele parti, iar relatia dintre ele sa para ireconciliabila. 2xista , de asemenea, o alta categorie de tineri ale caror relatii nesatiafacatoare &nu neaparat conflictuale' cu parintii au relevat cauze mult mai ascunse, cu radacini chiar inainte de nasterea copilului ; este vorba de acle sarcini & si respectiv nasteri' nedorite, nepalnificate, impuse, etc. , caci, oricum li s-ar spune, toate exprima ideea aducerii a unui copil impotriva dorintei mamei &si .sau a tatalui=. 1i trebuie sa recunoastem ca adolescentii nostrii din prezent au vazut lumina zilei intr-o epoca in care nasterile erau 4 reglementate 5 prin decret prezidential ;prin urmare este de asteptat ca unii dintre ei sa nu fi fost copii doriti de parintii lor, cu atat mai mult cu cat au si frati mai mari , ai aparand la momentul respectiv ca o 4 grutate in plus 5. Hnii parinti recfunosc deschis acest lucru in fata copiilor, fara insa a-i asigura de schimbarea ulterioara a sentimentelor lor, ceea ce provoaca adolescentilor tensiuni si conflicte intrapsihice , ei considerandu-se o povara pentru familie. )lti parinti, genitori fara voie, raman permanent cu atitudine ostila neconstientizata fata de copilul respectiv, caruia ii ofera adesea tot ce pot sub aspect material, nu insa si afectiv, aspect ce este mai important in relatia parinte-copil.

%oti tinerii la care am putut identifica o asemenea cauza la originea neitelegerilor lor cu parintii au gasit ulterior confirmarea , deducand-o din alte informatii detinute sau din surse credibile &bnici, alte rude, etc.'. 2xplicarea situatiei lor in lumina noilor 4 descoperiri 5 le-a adus totusi revelatia unor parinti care au facut tot ce au putut pentru a-si creste copilul eventual nedorit, in comparatie cu acei parinti care isi abandoneza copiii sau chiar ii ucid. (robabil ca situatia aceasta ar trebui studiata mai in profunzime de catre specialisti, ea putand fi o cheie in inteegerea relatiilor dintre parinti si copii precum si in interventiile psihoteraeutice asupra acestor relatii. )spectele prezentate sunt desigur numai cateva din multele care pot fi intalnite ; toate insa ar merita o mai mare atentie din partea psihologilor si educatorilor in general, caci pare foarte credibila ideea ca asanumitul 4 conflict intre generatii 5 este si va fi etern ; intotdeauna, parintii ca adulti, vor avea principii stabilizate, verificate, o doza de scepticism, in timp ce tinerii vor avea idealuri, vor tinde spre perfectiune, fiind mai increzatori. ar, intrucat tot ei, tinerii, sunt fortele progresului, poate ca riscul 4 vesnicului conflict 5 ar trebui asumat de fiecare. Reprezentarea cel$ilalt si aspiratia catre celalalt in adolescenta #autarea celuilalt, corelata imaginii celuilalt, constituie una dintre structurile innascute ale fiintei umane pe care se va organiza treptat, pintr-o continua invatare, socializarea individului. 8e propunem sa suprprindem cateva dimensiuni ale imaginii celuilalt si ale aspiratiei catre celalalt in adolescenta. 9etodele folosite au fost chestionarul cu raspunsuri libere si bservatia psihosociala. 1ubiectii investigati sunt adolescenti de $:-$; ani, cu preponderenta fete. Cine este celalalt 5 >aspunsurile pun in evidenta ca pentru :/, ;/I dintre adolescenti celalalt este alteritatea &cineva diferit de mine', iar pentru +-, $/I celalalt este analogul & este 4 eu 5 in alta ipostaza'. (entru mai putin de un sfert dintre adoescentii investigati, celalalt sunt 4 eu 5 in ipostaza de 4 tu 5, 4 el 5, 4 ei 5. (entru trei sferturi dintre adolescenti, celalalt este altul decat mine si altfel. *n adolescenta experienta alteritatii este mai bogata si precede experienta analogului & a celuilalt ca dublul sinelui'. (rincipiul de individualizare in reprezentarea celuilalt, in menatlitatea adolescentului, il reprezinta valorile. (rintre cele mai frecvente sunt valorile

neposedate de eul propriu al evaluatorului prezente in referentialul celalalt &4 #elalalt este ceea ce nu sunt eu 5' ; puternica proiectie a aspiratiilor, a aeului propriu& 4 Hn vulcan de dorinte si aspiratii 5' ; misterul , enigma &4 O entitate a misteriosului ngrenaj universal 5' ; melancolia tipic adolescentina &4 O umbra trecatoare asa cum suntem toti 5' ; valori ale autoreferintei &4 Hn punct de reper fata de care noi suntem mai buni sau mai rai 5' ; valori ale introspectiei &4 #elalalt pot fi eu insumi sau o parte a eului meu pe care nu o descopar decat in unele situatii, de obicei limita 5'. *dentitatea de varsta este o valoare prezenta la toti adolescentii investigati. (entrua acestia , celalalt este tot un adoescent , un membru al aceleiasi generatii. 2ste ca si cum generatiile ar constituiii inele concentrice pe axa timpului fiintarii, universurile existentiale gasindu-si implinirea in sine si pentru sine. )dolescentul nu vrea sa se distinga de cei ce apartin varstei sale , doreste sa fie asemeni lor, dar in acelasi timp vrea sa fie el insusi. #elalalt este pentru adolescent cel care apartine 4 inelului existential 5 al varstei adolescentei. 9artin "eidegger &4 ?iinta si timp 5, 2ditura !urnalul @iterar, bucuresti, $<<-' a explicat acest fenomen : 4 #eilalti nu definesc totalitatea acelei multimi ramasa in afara mea , fata de care eul meu se distinge : ceilalti sunt mai dgraba aceia de care eu insumi nu ma pot, de cele mai multe ori, distinge si printre care sunt si eu 5. eci valoarea identitatii de varsta se plaseaza pe primul loc in raportarea la celalalt 3alorile prieteniei se plaseaza imediat dupa valoarea identitatii de varsta. (entru ;,I dintre subiecti, celalalt este posibilul prieten , psibilul partener de comunicare afectiva, niciodata indiferentul sau dusmanul potential. #hiar daca se recunoaste ca celalalt poate avea trasaturi negative, acestea sunt considerate de ctre adolescent ca fiind tolerabile cu putinta de a fi indrepatate si ca neimpietind asupra posibilei prietenii. )cersta ne indrepateste sa afirmam ca adolescentul are o imagine pozitiva despre celalalt , imagine pe care o putem interpreta ca fiind o reminiscenta a credulitatii infantile. >emanenta credulitatii infantile este generata de experientele sciale sarace ale adolescentului si de caracterul protejat al acestuia de catre familie si scoala. (e aceasta baza de reprezentari pozitive despre celalalt are loc expansiunea relationala a sinelui in adolescenta. 2oresc sa-l c$nosc pe celalalt 5 %oti adolescentii investigati isi manifesta dorinta de a-l cunoaste pe celalalt. orinta de celalalt si aspiratia catre celalat cunosc o expansiune maxima, un maximum maximorum in aceasta etapa a vietii. 1e pare ca acum se structureaza constiinta neputintei fara celalalt , frica instrainarii prin

neaccederea la celalalt. #eea ce sublinia G. !aspers : 4 ar eu nu fiintez decat impreuna cu ceilalti ; singur nu sunt nimic 5 &4 Originile filosofiei 5, in 4 %exte filosofice 5. 2ditura (olitica, Cucuresti, $<;=' se contientizeaza incepand cu adolescenta. )cest maximum maximorum al asipratiei catre celalalt exprima cautarea obiectului de devotiune pentru adolescent. #elalat , prietenul sau potentialul prieten , apare frecvent in ipostaza de obiect al devotiunii. (rintre primele valori ale devotiunii, la aproximativ ;+I dintre adolescenti gasim solicitudinea &4 1i celalat are nevoie de ajutor, chiar daca nu recunoaste acest lucru 5 ; 4 1a-i ofer sansa de a se cunoaste mai bine si de a-si regasi increderea in propriile forte 5 ; 4 1a il ajut 5, etc.' eoarece ;/I dintre subiectii investigati sunt fete, s-ar putea ca aceasta sa explice de ce cea mai proclamata valoare a dorintei de celalat este grija, solicitudinea. %zvetan %odorov, in studiul sau 4 ?ace a lJKxtreme 5 &2dition du 1uil, (aris, $<<$' , face o constatare similara. 4 3irtutile cotidiene 5 - cum le numeste %odorov grija , servirea binlui celuilalt, solicitudinea au fost constatae de autor ca fiind prezente preponderent la femei. e aceea el le numeste 4 virtuti feminine 5. #elalat este pentru adolescent un ansamblu de asteptari si promisiuni pozitive care indrepatesac ipostazierea lui in obiect de devotiune sau psibil obiect de devotiune. )ceasta reprezentare a celuilalt cLa posibil obiect al devotiunii constituie unul dintre mecanismele cele mai profunde ale cuceririi umanitatii de catre adolescent. 2l este absolut necesar echilibrului afectiv al tanarului si viitorului adult care va deveni acesta, asa cum remarca 2rich ?romm : 4 Omul are nevoie nu umai de cadre de orientare , ci si de obiecte de devotiune care devin o necesiatate vitala pentru echilibrul sau afectiv 5 &4 1peranta si revolutie 5 in 4 %exte alese 5, 2ditura (olitica, Cucuresti, $<;,'. *n adolescenta obiectul dorit al adolescentei este celalalt ; el merita aceasta consacrare. *n acest fel imaginea celuilalt este pentru adolescent 4 celebrare a fiintei 5 - ca sa folosim o minunata expresie a lui 2mmanuel @Kvinas. in acesta nevoie de a se devota se naste cultul prieteniei in adolescenta. 2l este celebrat in diferite modalitati specifice, adeseori ritualizate, cum observam in grupurile de prieteni. (entru :0,;0I dintre subiecti, determinatiile cele mai repudiate in intalnirea celuilalt sujt minciuna, fatarnicia, duplicitatea. )proape toti subiectii considera ca minciuna este corelata intotdeauna cu un ansamblu de determinatii negative. 4 1a nu minti 5 - este prima porunca morala in intalnirea cu celalalt ;.

(utem conchide ca in adolescenta, reprzentarea celuilalt este o proiectie a afectivitatii ai imaginarului si mai putin a rationalitatii. #elalalt este promisiunea binelui, niciodata a raului. %aramul intalnirii cu celalalt este pentru adoescent taramul spiritual si cel etic. (rin urmare, afirmatia lui @Kvinas : 4 8u e sigur ca la inceput a fost razboiul 5, pare valabila in cadrul intalnirilor din concentrul erxistential al adolescentei. (dolescenta ca$tarea identitatii )ncheta *nstitutului de #ercetare a calitatii 3ietii, realizata in $<<+ sub denumirea 4 2xperienta de viata a tinerilor 5 a adresat fiecaruia dintre cei +-<0 de subiecti indemnul de a raspunde succint la intrebarea : 4 #um va fi viata ta peste $= ani ? 5 *ntrebarea, de tip proiectiv, ii confrunta pe subiecti cu o situatie imaginara. 2a este menita sa releve semnificatiile pe care aceasta situatie le are pentru subiecti. (roiectia va transfiorma astfel procesul subiectiv al reprezentariloe intr-un numar de discursuri care vor scoate la lumina nivelurile proceselor de asimilare si acomodare fata de realitate, asa cum rezulta ele din experienta de viata a subiectilor. Rez$ltatele anc1etei @a intrebare au raspuns circa :,I dintre subiecti. *ntre raspunsuri, 0/, $I au caracter clar, precizand un mod de organizare familiala, o ocupatie, inclinatii spre activitati profesionale sau de timp liber ; ,:,-I sunt raspunsuri vagi, neprecizand nimic, constand doar din expresii generale, cum ar fi , de exemplu, 4 va fi bine 5. )nalioza statistica a datelor care descriau prin elmente obiective statutul famililor din care proveneau adolescentii care au facut obiectul anchetei au relevat faptul ca subiectii care au dat raspunsuri clare apartin, in principal, familiilor in care parintii au cel putin studii medii, in timp ce elevii care au dat raspunsuri vagi apartin familiilor ai caror parinti au studii primare sau elementare. iscutia pe marginea acestui rezultat a plecat de la ipoteza ca adolescentii care provin din randul familiilor cu un statut social mai scazut nu-si fac iluzii cu privire la viitor. *n termeni mai rigurosi, ipoteza ar avea urmatoarea forma : 4 aca statutul social al familiei este scazut, atunci copiii acelei familii dau rasounsuri vagi 5. #aracterul vag al raspunsului presupune insa asocierea modului de reperezenttare a realitatii sociale cu o mare doza de incertitudine.

e aici concluzia : 4 #u cat nivelul social al familiei este mai scazut , cu atat copiii acelei famlii au reprezenari mai incerte cu privire la realitatea sociala 5. )cestui grad de incertitudine ii corespunde o forma incipienta de viziune obiectiva a realitatii care presupune o puternica asimilare a realului la eul care se simte intr-o pozitie de a controla slab mediul si imposibilitatea de a adopta un punct de vedere dintr-o perspectiva mai optimista , cu sanse in evolutia ulterioara a personalitatii sale. e aici reiese ca subiectii care raspund vag nu se pot detasa de rezultatul experientei proprii pentru a adopta un punct de vedre eliberat de eu. )cesti adolescenti nu se pot detasa de experienta lor imediata, in sensul ca nu o pot corecta printr-o reprezentare constructiva care sa implice o acomodare la un punct de vedere mai general care include un intreg sistem de realtii. Concl$zii : #onform teoriei 4 controlului social 5, elaborata de %ravis "irschi in $<0<, esecul socializarii constand in absenta sau intensittatea scazuta a modelelor parentale absenta scopurilor educationale si neaccepatrii validitatii morale a normelor sociale , devine principala cauza a comportamentelor deviante. #ristalizarea tipului de comportament deviant se face in timp dar isi are originile in raporturile timpurii ale copilului cu parintii si cu celelalte instante de socializare cu care copilul este confruntat. #eea ce intereseaza cerecetarea nostra in legatura cu teoria controlului social este modul in care aceasta teorie concepe explicatia delincventei ca pe o consecinta a modului in care se realizeaza 4 consistenta interna 5 a factorilor care contribuie la esecul socializarii. #onceptia teoretica a lui 2. urMheim si 9. 9auss privitoare la modul de reprezentare a lumii stabileste ca 4 omul incepe sa-si reprezinte lucrurile referindu-se la el insusi 5, dar dupa accentul pus, teoria la care ne referim este un sociocentrism. >eferindu-se la sine, omul se refera de fapt la grupul sau. )sa se ajunge la faptul ca orice ierarhie logica este doar un aspect al ierarhiei sociale , iar unitatea cunoasterii este adevarata unitate a comnitatii, extrapolata la realitatea totala. >ezultatele anchetei intreprinse de noi in randul adolescentilor evidentiaza deci, pe de o parte, modul in care structureaza pentru cele doua tipuri de familii factorii care contribuie la socializarea adolescentilor si, pe de alta parte , modul in care aceste procese transpar in povestile despre viitor ale acestora. ?amiile formate din parinti cu studii medii si superioare favorizeaza socializarea adolescentilor, fapt ce rezulta si din reprezentarile clare pe care acestia si le fac despre propriul viitor. ?amiliile formate din parinti cu studii

primare sau elementare sunt in mai mare masura cadre propice pentru esecul socializarii, lucru care se evidentiaza printr-o estompare a imaginarii viitorului de catre adolescentii proveniti din aceste familii. )m putea concluziona, conform lui urMheim si 9auss, ca ceea ce redau prin continut si forma povestirile despre viitor ale adolescentilor nu este altceva decat gradul de coerenta si consistenta interna a mediilor familiale in care debuteaza socializarea lor.

Parinti si copii "$lnera*ili 8imeni nu ne invata 4 meseria 5 de parinte F ?iecare urmeaza aceasta 4 scoala 5 atunci cand isi creste copiii, numai ca din aceasta oportunitate unii invata mai mult , altii mai putin. #alitatea de parinte poate fi obtinuta voit , planificat, dar si printr-o serie de imprejurari accidentale. *n prezent, pe bancile scolilor noastre se afla, cu siguranta, inca destui copii care au aparut pe lume neplanificati, ca urmare a constrangerilor legislatiei ceausiste. )stfel, aproape in mod inevitabil si adesea neconstientizat, unparinte care sia dorit copilul se va comporta fata de el diferit de unul pentru care 4 micutul vlastar 5 a aparut nepoftit, parca pentru a complica situatia familiei. O alta sursa de dezamagire este, uneori, nasterea unui al doilea copil de acelasi sex cu primul, fapt ce i face pe unii parinti sa manifeste, mai fatis sai mai mascat, o atitudine de ostilitate fata de copilul care 4 n-a vrut 5 sa fie altfel. )semenea situatii genereaza atitudini periculoase la acei parinti care nu constientizeaza ca fiii lor n-au absolut nici o vina ca au venit pe lume cand sau c$m nu trebuia F e aceea copiii aparuti in asemenea conditii sufera adesea pe nedrept tratamente neadecvate ; aceste anu inseamna neaparat ca sunt pedepsiti frecvent cu severitate maxima, ci mai ales ca sunt abandonati pe la bunici in primii ani de viata, tocmai atunci cand ar trebui sa se instaleze acele realtii afective fundamentale dintre parinti si copil. *n aceste conditii, cum sa se nasca dragostea parinteasca sau cea filiala, sentimente obligatorii pentru o convietuire ulterioara fericita ,fara conflicte ? )m intalnit deatui adolescenti in aceasta situatie care marturiseau ca-i iubesc mai mult pe bunici decat pe parinti. 1i oare sunt de condamnat ? )lteori, chiar daca parintii isi tin 4 puii 5 pe langa ei, ii trateaza cu destula raceala, interesandu-se numai daca au mancat, si-au facut temele, sin au luat note mari la scoala. (rietenii, gandurile, preocuparile si temerile lor

le raman adesea necunoscute pentru ca nu au niciodata timp suficient sa stea de "or*a c$ copiii lor. O alta categorie de parinti considera ca fac tot ce pot pentru copii daca ii aglomereaza cu meditatii si programme de limbi straine, muzica, sport, gandind ca, daca vor fi ocupati tot timpul, nu vor fi atrasi de activitati periculoase. ar si in astfel de situatii rezultatul este tot o indepartare a copilului de parintii sai, ba mai mult, o perceptie denaturata a lumii reale, cocrete,careia va trebui sa-i faca fata candva. 8u pot fi ignorate nici situatiile in care intre parinti persista neintelegerile, care le consuma practic toate resursele de bunavointa sin tandrete care ar trebui sa se reverse si asupra copiilor. #a sa nu mai vorbim despre parintii care-si pedepsesc fiii si fiicele pana la varste realtiv avansate, convinsi fiind ca 4 bataia-i rupta din rai 5. 4 2u l-am facut , eu il omor 5, declara cate un parinte, convins cab are drepturi totale si exclusive asupra urmasilor sai. )stfel de parinti se pare ca n-su aflat ca in tari cu adevarat civilizate copiii sunt protejati prin lege chiar de agresiunile parintilor. *n orice fel si din orice cauze s-ar produce ea, distantarea afectiva a paritilor de copii ii face pe acestia mai vulnerabili, mai fragili din puct de vedere psihic, si prin aceasta, mai predispusi la comportamente deviante diverse. Orice om are nevoie de unsentiment de siguranta pentru a-si putea duce existenta in mod normal ; aceasta siguranta insa nu provine numai din posedarea a cat mai multor bunuri materiale, ci mai ales din certitudinea ca, la nevoie cineva ii va acorda ajutor, intelegere si simpatie. Or, cum ar pute un copil sau uj adolescent sa traiasca acest sentiment de securitate daca nu-si simte parintii aproape,daca acestia, fie prin agresiune, fie printr-o cvasiindiferenta, ii determina la instrainare ? Hn copil normal, dupa vasrta de $+ ani, poate intelege orice , daca i se explica in mod corespunzator , dar este firesc sa mai faca inca multe greseli datorita redusei sale experiente de viata. e aceea, in locul bataii care nu-i atrage decat teama si ura copilului parintele trebuie sa foloseasca rabdarea 4 infinita 5 si disponibilitatea la dialog. #alea negocierilor este in educatia in familie, cea mai profitabila pe termen lung. *n mod specfial, in relatia cu adolescentii, parintii ar trebui sa utilizeze exclusiv forta argumentelor si anu argumentul fortei F )dolescentii aflanduse in etapa afirmarii de sine, a arevendicarii prorpiei independente, isi fac un titlu de merit din a incalca aproape orice interdictie impusa de parinti si, in general, de adulti. @ovindu-se de asprimea exagerata a parintilor, copilul isi va cauta un loc unde sa se simta mai bine ; astfel el se poate 4 refugia 5 intr-o sexualitate

precoce sau in consumul de tutun, alcool, droguri, ori in lumea tenebroasa a diverselor secte, care nu fac decat sa subjuge trupul si mintea acestor tineri. #opiii mai interiorizati din fire sunt cu atat mai vulnerabili in fata diverselor influente din exterior daca nu-si gasesc un support psihologic real in mijlocul familiei. )dolescentii nu-i asculta si nu-i urmeaza decat pe cei pe care ii apreciaza ; de aceea parintii trebuie s caute cntinuu cai de a se bucura de aprecierea si admiratia copiilor lor, nerenuntand la fermitate, dar avand grija sa nu cada nici in extrema supraprotejarii sau a permisivitatii absolute. (ersoanlitatea unui om nu se formeaza in cateva zile , ci in ani intregi ; modificarea unei personalitati deja strucurate negativ necesita, de asemenea, un timp considerabil , fapt ce-i obliga pe educatori & fie ei parinti sau cadre didactice' la interventii meticuloase, o perseverenta si o rabdare demne de o cauza cu adevarat nobila.

(dolescenta si implicatiile ei )dolescenta ramane perioada celor mai inflcarate visuri, perioada in care , adeseori, ne punem atatea intrebari si ne dam atat de putine raspunsuri. 2a reprezinta un fel unic de a fi al fiecaruia, mai ales ca tinerii trec de la o stare de dependenta socio=economica totala in care scoala si familia ii calauzeau activitatea la o independenta relativa. )ceasta independenta da personalitate individului, il face sa simta ca 4 ia viata in propriile lui maini 5, desi, in multe cazuri, comportamentul ii este dirijat in mod inconstient de catre alte persoane in fata carora cedeaza afectiv, lasandu-se prada sentimentelor, atat de proprii acestei varste. (sihologii au incercat sa explice acet fenomen, dar diversitatea punctelor de vedere a impiedicat aparitia unei conceptii unitare si coerente. in aceasta perspectiva, un model de explicare a problemelor caracteristice adolescentei il ofera !ean >ousselet, in lucrarea 4 )dolescentul, acest necunoscut 5. )utorul considera ca paritia feminitatii la fete este caracterizata printrun sentiment de jena. ?ata se simte dintr-o data impura : nu intelege de ce este atat de diferita de cea dinainte si ii invidiaza pe baieti , care se tansforma in barbati fara nici o incercare penibila. e multe ori, parintii agraveaza inconstient acest sentimnet de inferioritate fata de sexul masculih. )scultand convorbirile adultilor, in care unele familii se plang ca au o fata si

nu un baiat, sau vazandu=i pe unii parinti temandu-se pentru viitorul fetei lor, careia i se face mai greu un rost in viata decat unui baiat, ele tremura la gandul ca proprii lor parinti pot avea regrete asemanatoare. (entru a se linisti, 4 cersesc 5 cu stangacie dovezi de dragoste, nu se mai dezlipesc de parintiilor, ii coplesesc cu tandrete si sfarsesc prin a-i enerva. )lrtele, dimpotriva, se izoleaza de ai lor spre a nu le impune prezenta dezagreabila, pentru ca apoi sa se mire cu triste ca nau fost parasite , lucru care nunexista decat in imaginatia lor. *n ambele cazuri, izolate fiind, cauta iubirea in alta parte. )u nevoie de o prietena de suflet. 2ii incredinteaza toate aceste taine, este geloasa pe ea, viseaza sa nu se mai desparta niciodata de ea. Hneori, doua prietene se asociaza numai ca sa se sprijine reciproc in intalnirile lor cu baietii. %imiditatea si sentimentul de inferioritate dispar din momentul inn care observa ca nu mai sunt respinse,iar tovarasia lor este , dimpotriva, cautata de baieti. ?iecare dintre ele va avea reactii proprii descoperind puterea sa asupra barbatilor. 8u-* mai ajunge sa fie iubita, va dori, acum sa iubeasca la randul ei. in clipa in care crede ca a intalnit dragostea, adolescenta este intotdeauna convinsa ca va gasi la partenerul sau aceeasi inflacarare. )dolescentul nu se poate darui , insa, cu o generozitate identica. upa ce entuziasmul initial se stinge, el alearga catre alte aventuri, fata cunoscand atunci tristetea unei deceptii in dragoste. Hneori, pentru a retine langa ea un partener mai putin grabit, tanara indragostita nu pregeta sa-i acorde mai mult decat ar fi vrut el in realitate. )ceasta daruire de sine nu face decat sa intarzie sfarsitul aventurii, facandu-l si mai amar. (e de lat parte, o data cu pubertatea, tanarul simte nevoia, constient sau nu, sa-si afirme virilitatea. 1e considera matur si vrea sa-si dovedeasca lui insusi, ca si prietenilor, acest lucru. (lacerea simtita in urma ejacularilor nocturne spontane ii dovedeste ca aparatul sau genital este capabil sa-i provoace satisfactii. ar se intampla ca el, uneori, sa si le provoace prin masturbare. 9ajoritatea baietilor intre $, si $; ani cad, mai mult sau mai puitn, in acest 4 pacat 5. *ndiferent daca adolescentul are sau nu aceste obiceiuri, la un moment dat corpul lui cere si alte satisfactii : cauta partenera posibila in fiecare trecatoare pe care o intalneste. aca o educatie sexuala bine gandita a reusit sa le transmita respectul pentru anumite valori morale, ei se opresc de la orice flirt impins dincolo de limitele permise sau cauta intr-o casatorie precoce imbinarea aspiratiilor romantice cu dorintele sexuale. aca, dimpotriva, evolutia lor sexuala n-a fost supravegheata, acesti adolescenti, fara a-si da seama de lasitatea pozitiilor lor, se lasa tarati intr-un vartej de aventuri, unele mai jalnice decat altele. 1e satura repede de aceste trasaturi efemere, si , putin

cate putin, aceasta atitudine sterilizeaza in ei orice posibilitate de dragoste adevarata in viitor. e altfel, dintotdeauna, mici on !uani au facut sa sufere fetele din jurul lor, ei insisi ramanand la fel de nesatisfacuti. esigur nu am luat in calcul cupluile echilibrate , bazate pe sinceritate si afectiune, petru ca acestea sunt mult mai putine procentual si, pe masura trecerii timpului, tind sa devina si mai putine. (e de alta parte, am cautat sa insisitam asupra faptului ca majoritatea 4 iubirilor 5 au un scop final precis & actul sexual= , chiard daca individul nu constientizeaza atractia sexuala. 2l crede ca iubeste. ar, oare, stie el ce este iubirea la $; += de ani ? e cele mai multe ori, un tanar se inflacareaza de o traire imaginara, peste care se suprapun emotii si dorinte. 2ste varsta naivitatilor, a instabi;litatilor si a atumultului chinuitor din interior, cand persoana de care te apropii parca ar veni sa realizeze imaginea visului launtric pe care il intrupeaza. (ana la aflarea dragostei, se trece prin atatea cautari, incercari, esecuri, iluzii pierdute si apoi regasiteN eci, cel putin din punctul de vedere al gasirii parteerului ideal si al dragostei adevarate, adolescenta ramane atat de complicata, tocmai aceasta caracteristica conferindu-i frumusete si mister.

Personalitatea adolescentilor : in ca$tarea $nei identitati )dolescenta este perioada schimbarilor intr-o lume a schimbarilor. #ivilizatia umana se confrunta acum cu multipla probleme ce tin de epuizarea resurselor conventionale de energie , de poluare , de dezechlibru in sistemele ecologice, de suprapopulare. (roblemele tinerilor de $- += de ani nu mai seamana cu cele ale generatiilor anterioare. @i se cere acum sa fie independenti si autonomi, sa-si asume responsabilitatea unui adult. *n acelasi timp, cultura adultilor cunoaste inn >omania o tranzitie nu totdeauna usoara. )dolescentii raman adesea dependenti financiar de familie. *si continua pregatirea pentru o profesie, constienti de incertitudinea unui loc de munca. @ocuiesc cu familia si trebuie sa se supunaa standardelor ei. 3alorile promovate de parinti si profesori au incetat sa mai fie valorile societatii romanesti. #e alegere vocationala sa faca ? Hnde vor lucra ? #ine va fi partenerul de viata ? Hnde vor locui ? *dentitate, versus confuzia identitatii este dilema cu care se confrunta adolescentii. *dentitatea este o 4 stradanie inconstienta pentru continuitatea experientei 5, un sentiment al 4 solidaritatii cu idealurile grupului 5, 4 un

simt constient al unicitatii individuale 5 &2riMson, $<0;'. *dentitatea este suma tuturor identificarilor cu cei de care individul depinde si cu care ar vrea sa semene. ar identitatea nu se limiteaza la aceasta, ea este un 4 produs unic 5, un mod propriu de integrare a impresiilor personale despre sine si a opiniilor celorlalti despre sine. 2riM 2riMson considera adolescenta ca o recapitulare a tuturor conflictelor nucleare din copil si ca o anticipare a tuturor crizelor adultului. #um este influentata personalitatea adolescentilor de criza identitatii de dezvoltare intelectuala si morala, de specificul relatiilor interpersonale, de contextul social-istoric-cultural ? >aspunsul are la baza datele obtinute de la adolescenti din bucuresti, elevi la #olegiul 8ational 4 1f. 1ava 5 si 1coala 8ormala. )naliza factoriala a pus in evidenta / factori, diferiti din punct de vedere al continutului si incarcaturii de cei din 82O-(* si )C# -9 &modelul romanesc de personalitate pentru adulti'. ?actorii identificati sunt : agreabilitatea, nevrotismul, infatisarea, constiinciozitatea si extraversia. )greabilitatea este descrisa prin atribute ca : amabil, milos, generos, politicos, tandru, sufletist, afectuos, iubitor, rabdator, darnic, tolerant, respectuos, sensibil, melancolic. )ceasta dimensiune tine de relatiile interpersonale, definindu-se ca tendinta de a fi simpatic, sensibil la problemele celorlalti si gata sa ofere sprijin. #onform teoriei lui 2riMson, adolescentii se afla in cautarea propriei identitati. >elatiile interpersonale contribuie la clarificarea eului si asigura cadrul unor noi identificari. *n acelasi timp, rezolvarea crizei propriei identitati influenteaza pozitiv interactiunea cu ceilalti. #onformarea la grupul de varsta creste de a lungul copilariei, atingand un maxim in adolescenta , apoi scade treptat. %rasaturi ce tin de agreabilitate asigura o puternica acceptare si intelegere reciproca in grup. (eter Clos vorbea despre 4 uniformismul 5 adolescentilor, adica imersiunea in grupul de varsta si acceptarea normelor acestuia ca fiind infailibile. 1e accepta depasirea dependentei de familie, existand inca nevoia unei surse de control extrem. )greabilitatea s-a diferentiat pe primul loc poate si ca urmare a structurii lotului de subiecti , ;=I fiind fete. 1tudiile lui Oilligan relevau tendinta femeilor de a-si defini identitatea in termeni ce tin mai mult de relatiile interpersonale decat de realizari, cum fac barbatii. e aici valorizarea crescuta a agreabilitatii. )plicand din nou metoda analizei factoriale s-au diferentiat in cadrul agreabiltatii doua fatete : altruismul si caldura afectiva. )ltruismul se refera interesul activ pentru binele celorlalti, dorinta de a aajuta si de a oferi intelegere. #aldura afectiva implica un comportament agreabil, dublat de o

calda participare emotionala. )dolescentii au nevoie de relatii afective, anticipand criza intimitatii specifica tineretii. 8evrotismul este tendinta de a trai stresul psihic sub forma unor stari emotionale negative. 3ariabilele caracteristice sunt : nervos, mandru, ingamfat, superficial, rau, razbunator, lenes, delasator, mincinos, infumurat. )dolescentii trebuie sa se adapteze unei societati ce se modifica continuu, cu un sistem de valori in criza. 2i traiesc sentimente negative ca : teama, apatie, nervozitate, frustrare, vinovatie, . 1e remarca prezenta unor trsaturi ce tin de dezagrabilitate. ?atetele evidentiate sunt : apatia, inganfarea, ostilitatea. )pPatia semnifica descurajarea, lipsa de speranta, tendinta de retragere si neimplicare. )ceasta tendinta depresiva se contureaza prin raportarea la ceilalti. ?ata de cei din jur, adolescentii se percep ca fiind indiferenti , egoisti sau falsi. (oate fi vorba de o comunicare defectuoasa. *ngamfarea, opusa modestiei, apare ca o tendinta de supraevaluare, compensand starea de frustrare si incertitudine . (erceperea unei autoaprecieri crescute poate fi si efectul raportarii la norma sociala. #ultura romaneasca traditionala valorizeaza modestia , dar modelul cultural european nu promoveaza aceasta trasatura. %inerii sunt primii care accepta valori noi , cum ar fi manifestarea deschisa a aprecierii de sine. Ostilitatea este definita prin tendinta de a se infuria usor si printr-un anumit disconfort psihic. 1e poate interpreta ca o reactie la un mediu lipsit de receptivitate si inflexibil. (robabil controlul asupra situatiei este perceput in exterior. #riza tranzitiei spre varsta adulta este traita ambivalent. *nfatisarea este cel de-al treilea factor, caruia nu i s-au putut releva mai multe fatete. #uprinde caracteristici ce se refera la imaginea fizica : atragator, frumos, aratos, dragut, elegant, placut, simpatic. 1e evidentiaza preocuparea pentru dezvoltarea propriului corp. )dolescentii sunt constienti de transformarile fizice pe care le sufera. #orpul este vazut , perceput si trait intr-un mod diferit de cel din copilarie. O alta presiune privind infatisarea o reprezinta idealul corporal, tipul fizic considerat dezirabil si atractiv de catre cultura. ?ilmele, publicitatea, idolii din sport, muzica sau film cultiva mitul uni corp ideal. *nfatisarea agrabila influenteaza integrarea in grupul de varsta si gasirea unui partener de viata. ?actorul acesta particularizeaza structura de personalitate a adolescentilor in raport cu cea a adultilor. #onstiinciozitatea contine trasaturi specifice, referitoare la vointa, hotarare in realizarea scopului, indeplinirea indatoririlor & sigur pe sine, demn de incredere, hotarat', cu note de extraversiune & optimist versus pesimist ' si deschidere & inteligent'. (robabil dorinta de realizare este perceputa ca antrenand un comportament de afirmare si sentimente pozitive.

#ei care se simt competenti, deci mai pregatiti pentru viata, au un nivel crescut al stimei de sine si traiesc stari de satisfactie, fata de cei care se considera mai putin pregatiti, mai putin siguri pe ei si care traiesc stari de descurajare si deruta. )dolescentii considera ca performanta include capacitatea de a defini si urmari scopurile , dar si abilitaile cognitive si emotiilepozitive. #ele doua fatete ale constiiciozitatii sunt : dorinta de realizare si incopetenta. orinta de realizare &conducator, enegic, hotarat, pasionat ' schiteaza imaginea unei persoane ce isi cinduce energic viata intro anumita directie, fata de oamenii cu un nivel de aspiratie mai scazut si o vointa mai slaba. )dolescentul dispune de resurse energetice considerabile. *ncvompetenta ilustreaza lipsa organizarii proprii, capacitati cognitive deficitare si principii neclarificate & prost, cicalitor, delasator, nehotarat, nedemn de incredere'. 9ajoritatea subiectilor sunt elevi in clasa a-Q**-a . Hrmeaza sa se confrunte in scurt timp cu experienta muncii , pentru care nu se simt pregatiti. 2xista abilitati verbale critice, dar lipsesc capacitatile cognitive si volitive care sa le sustina. 8u exista dorinta asumarii responsabilitatii si nici aderarea stricta la principii etice. )pare si un fond de anxietate , legat probabil de viitorul profesional. 2xtraversiunea este cel de-al cincilea factor relevat de analiza factoriala. #uprinde trasaturi ca : deschis, vesel, sociabil, vorbaret, indraznet, tacut, glumet, descurcaret.)dolescentul este un optimist. 1e simte in largul lui printre oameni, are deprinderi sociale. 2ste vorbaret si are simtul umorului. %oate aceste atribute ii faciliteaza patrundere in grupul de varsta, ca si in societatea adulta. )dolescentul apare ca fiind plin de resurse pentru a face fata tensiunilor si incertitudinilor. ?atetele delimitate au continuturi aparent opuse : activism, emotii pozitive, introversiune. )ctivismul se manifesta printr-un comportament afirmativ in cadrul grupului si prin deprinderi sociale. *n relatiile interpersonale, individul este perceput ca fiind mai putin sensibil la problemele altora, fara sa fie egoist.2ste vorba de un activism prezent in relatiile de competitie, nu de cooperare . 2motiile pozitive reprezinta tendinta de a trai stari afecive pozitive, precum bucuria, fericirea, veselia. 1imtul umorului ste trasatura centrala. )doleescentul are o atitudine pozitiva in fata vietii, gata mereu sa intampine situatiile cu rasul sau. *ntrroversiunea delimitata in cadrul celui de-al cincilea factor pare paradoxala. 2ste tendinta de retragere, de evitare a coompaniei celorlalti, de inhibare. )dolescentii au relatii ambivalente in raportarea la lume si la sine. ominanta extravertita este insotita in plan secund de note de introversiune, de repliere asupra propriei persoane si de retragere sociala. )dolescentii se decopera pe ei insisi si au o relatie mai nuantata cu mediul si cu propriul eu.

#orelatiile interfactorilae indica existenta unui acord intre infatisarea fizica si agreabilitate & =,0:'. (ersoanele atragatoare sunt percepute a fi mai simpatice, mnai altruiste si mai calde emotional. )ceasta ofera o explicatie pentru tratamentul favorizant de care se bucura oamenii frumosi. #onstiinciozitatea, in sensul aspiratiei spre performanta, coreleaza negativ cu prezentarea fizica &- =,0,'. )pare tendinta de a-* consider ape cei realizati scolar ca fiind mai putin atragatori. (oate fi efectul a ceea ce 9. "orner numea Ateama de successB. #onstiinciozitatea corealeaza pozitv cu extraversiinea & =,:=' . %rasaturi ce tin de extraversiune faciliteazL obtinerea succesului scolar, iar acesta stimuleaza starile afective positive si activismul. 1olutia factoriala privind personalitatea adolescentilor difera semnificativ de cea obtinuta pentru adulti. #osta si 9c#rae sustin ca cei cinci factori identificati prin chestionarul 82O-(* sunt stabili la maturitate, in cuida trecerii anilor. >amane de verificat ipoteza unei diferentiei succesive a continutului si incarcaturilor principalilor factori pe parcursul formarii si dezvoltarii personalitatii.

Reprezentarile sociale ale camin$l$i la adolescenti )dolscentii isi construiesc reprezentarile sociale ale caminului din experientele lor socio-cognitive, printr-un proces de comparare sociala a propriului camin cu alte modele reale sau ideale, concrete sau abstracte. )ceste reprezentari includ intotdeauna si un sistem de expectante ca vectori ai lor in dinamica vietii. 8e-am propus o analiza a continuturilor semantice ale reprezentarilor sociale ale caminului in adolescnta relevand , pe cat ne-a stat in putiinta, si sistemul de expectante pe care acestea le integreaza. #a metode de cercetare am folosit observatia psihosociala, convorbirea, metoda anchetei prin chestionar si metoda scarilor de opinii. #ercetarea s-a realizat pe o populatie de adolescenti <$=- subiecti=, cu preponderenta fete &:/I', intre $; si $< ani & elevi ai 1colii 8ormale, profil invatatori-educatoare si profil filologieteologie'. )naliza continuturilor semantice ale reprezentarilor caminului la adolescentii investigati pune in evidenta , de la inceput, puternica lor functie identitara & !ean-#laude )bric, in 4 (sihologia campului social : >eprezentari sociale 5, 2ditura 1tiinta si %ehnica, $<</'. 2a este cea care

defineste identitatea grupurilor de adolescenti fetele, pe de o parte , si baietii, pe de alta. 3om folosi aceasta functie identitara pentru a face comparatie intre reprezentarile sociale ale caminului la fete si reprezentarile caminului la baieti. Prima determinatie afecti"itatea. Prezenta "ocatiei camin$l$i c$ preponderenta la fete. )proximativ :,,//I dintre subiecti considera ca afectivitatea cu toate aspectele si formele pe care le implica, este o nota definitorie a caminului. aca la fete predomina atasamentul declarat fata de camin, cultivarea vlaorilor simbolice ale caminului, la baieti remarcam o oarecare detasare fata de acste valori afective, iar la o parte dintre ei se face simtit un gen de teribilism fata de aceste valori : se considera o slabiciune atasamentul fata de valorile afective ale caminului. ?etele sunt integrate mai profund in structura afectiva si in functionalitatea caminului, se simt ocrotite si aparate in camin, isi doresc aceasta structura securizanta a vietii. ?etele sunt capabile de o reflexivitate mai profunda decat baietii. 1untem indreptatiti sa afirmam ca la fete, prin natura subiectivitatii lor, valorile afective ale caminului activeaza si dezvolta vocatia caminului. (oate ca nu in ultimul rand isi spune cuvantul inconstruirea vocatiei caminului, vocatia maternitatii pe care o au fetele. 8u intamplator, in gandirea mitica & >oma antica', cea care intretinea focul sacru, protectoarea vetrei caminului, era o divinitate de gen feminin 3esta. ?etele se decalra fara reticente ca sunt purtatoare ale iubirii, ele primesc si daruiesc in acelasi timp iubire in caminul lor. 9ai mult, ele considera ca intre parinti trebuie sa existe iubire 4 care sa reverbereze asupra copiilor 5. Caietii sunt, in general, mai indiferenti la acest aspect. 2i manifesta un gen de egocentrism, se manifesta mai mult ca 4 primitorii 5 de afectiune in camin si mai putin daruiesc aceste sentimente. (oate ca 2mmanuel @Kvinas spune acelasi lucru cand afirma : 4 N 2lementul masculin reprezinta legea omeneasca , iar elementul feminin legea divina, care este si lege a caminului 5 & 2mmanuel @Kvinas, 4 9oartea si timpul 5, #luj, 2ditura Cibliotecii )postrof, $<<0' Ne"oia de com$nicare c$ parintii. Hna dintre valorile cele mai proclamate de catre adolescenti, si fete si baieti, in raport cu caminul lor &/;,<=I' este comunicarea intre parinti si copii, intalnire si comunicare pe care le-ar dori permanetizate intr-un fel sau altul. )steptare socio-afectiva fundamentala, adeseori nerealizata, comunicarea cu parintii ramane, pentru multi adolescenti, o nostalgie. *ntr-o lume tot mai grabita, cu amenintari si orizonturi de asteptare precare pentru cei mai multi adulti se pare ca parintii

au tot mai putin timp sa comunice cu copiii lor & a vorbi nu inseamna a comunica ' se inscrie de asemenea in nodul central al reprezentarii sociale a caminului. 2i sriu : 4 *mi place mult atunci cand am ocazia sa vorbesc cu maica-mea despre anumite lucruri care poate imi sunt necesare in acel moment 5 ; 4 #el mai mult imi place cand suntem toti impreunaB ; A #el mai mult imi place caminul nostrum atunci cand ne pregatim de marile sarbatori, ador atmosfera din preajma sarbatorilor, mai ales de (aste, #raciun, )nul 8ouB. 8evoia de afi impreuna la masa, nevoia de sarbatoare celebrata in camin, deschisi comunicarii fata in fata, aminteste de 4 masa totemica 5 ce intretinea membrilor unei comunitati primare atasamentul pentru strramosii comuni. (e adolescent, aceasta 4 impartasanie 5cu parintii l-ar ajuta sa se elibereze de angoasele varstei, l-ar putea ajuta sa se remonteze , sa-si 4 incarce bateriile 5. #ei mai multi adolescenti plaseaza acest moment al intalnirii seara ritualul cinei. 4 #el mai mult imi place cand manmcam toti la masa mare si cand ne adunam seara si povestim : tata, mama, bunica, surorile mele si eu 5 ; 4 )r trebui ca familia sa se intalneasca zilnic, cel putin la cina. 2u consider acest lucru absolut necesar 5. Oasom o stranie concordanta intre astptarile serii formulate de catre adoescentii investigati si cele marturisite de 1oren GirMegaard intr-o confesiune din 4 Canchetul 5 : 4 )cea nostalgie a caminului la care oricine aspira cu venirea serii N 5 (arintii nu ar trebui sa piarda din vedere ca pentru fiecare membru al familiei caminul reprezinta sau ar trebui sa reprezinte vatra in care arde focul ce intretine viata familiei, si nu doar un acoperis deasupra capului. Spre independenta. prin 6 democratia de camin 7. 0$,+,I dintre adolecentii investigati ar dori ca 4 forma de guvernamant 5 in caminul lor sa fie democratia, in cadrul careia lor sa li se acorde mai multa incredere. 2i afirma ca ii nemultumeste 4 neincrederea parintilor fata de noi , copiii 5. 4 %rebuie , totusi, sa apreciem faptul ca parintii nostrii au facut progrese deosebite in atitudinea lor fata de noi, in felul in care ne privesc 5 - scrie o adolescenta. 3alorile 4 democratiei caminului 5, in conceptia adolescentului, sunt : increderea intre membrii familiei, orice problema 4 sa se rezove prin discutii si nicidecum prin certuri sau alte modalitati 5, intelegerea , respectul, 4 sa asculte fiecare parerile celorlalti 5, sa se sfatuiasca, sa fie uniti, fara 4 jigniri 5, 4 copiii sa-ai asculte parintii, iar acestia sa-si ocroteasca copiii 5, comunicarea deplina intre parinti si copii, 4 problemele care apar sa nu-i dezbine, ci sa-i uneasca si mai mult 5.

?amilia deschisa este, in conceptia adolescentului, om valoare a democratiei caminului. (este jumatate dintre subiecti prefera caminul deschis : sa primeasca si sa faca vizite, sa iasa impreuna in natura, etc. )r dori ca parintii lor sa fie mai dispusi spre deschidere si iesire in lume. >espingerea conduitelor autoritare, indeosebi a autoritarismului tatalui, este o latura a 4 democratiei de camin 5. O adolescenta scrie : 4 %atal este distant cu noi si nu ne da voie sa ne apropiem prea mult de el, caci crede ca vom deveni obraznice. 5 intre parinti, tatal este cel mai criticat, el nu se implica atat cat si cand ar trebui in 4 treburile casei ca s- o ajute pe mama cand noi nu putem, datorita faptului ca este orgolios 5. )re loc o redistribuire a autoritatii in cadrul familiei. )utoritatea suprema pentru subiectii investigati este de acum propria lor ratiune. 2i si-ai interiorizat structurile de autoritate in eul propriu, dar aceasta constructie este inca fragila. e aceea continua sa accepte si sa dotreasca autoritatea parintilor, dar, de regula, numai pentru a-si valida prin aceasta autoritate propriile judecati apreciative. e cele mai multe ori, ei stiu sa forteze nota pentru a-i convinge pe parinti sa accepte aceasta validare, astfel ca, adeseori, parintii sunt cei care adopta criteriile de validare a unor atitudini ale adolescentilor. #and parintii ajung sa comita erori datorita acestei atitudini, se intampla sa se produca 4 rebeliunea 5 si revolta parintilor fata de adolescenti. %ot atat de adevarata este si situatia cand adolescentii se revolta impotriva parintilor pentru ca li s-au impus criterii parentale care s-au dovedit neproductive. /=I dintre subiectii investigati se plang ca parintii nu le acorda increderea pe care o doresc si pe care o merita. )ceasta este o atingere adusa autoritatii proprii pe care inca nu stiu sa o gestioneze suficient de productiv in relatiile cu sine si cu ceilalti. Obiectivitatea si simtul realitatii conditii absolut necesare pentru o fiinta normala, cum scrie 2ric ?romm, sunt valori ce tind sa devina tot mai consistente si mai stabile in aprecierea caminului. %rebuind sa aleaga un calificativ pentru caminul lor, dintr-o scala de aprecieri ce cuprinde valori de la 4 foarte bine 5 pana la 4 nesatisfacator 5, optiunile lor sunt : -/I - Cine +0,/=I - 1atisfacator $:I - 9ediu :,/I - 8esatisfacator ,,;:I - ?oarte bine Oradul de adecvare a subiecctilor investigati se obiectiveaza si in intelegerea categoriei de 4 camin ideal 5. Hn raspuns titpic : 4 #aminul ideal

nu exista. #u toate acestea, nu incetam sa aspiram spre idealul nostru de caminN1i totusi, ce este caminul ideal ? 5 !rei tip$ri de solidaritate ce apara onora*ilitatea camin$l$i si e$l social. *n reprezentarile sociale ale adoolescentilor investigati, caminul este un grup coeziv bazat pe cel putin trei tipuri de relatii de solidaritate : filiala, parentala, fraternala. iferitele tipuri deconflicet ce se manifesta in cadrul caminului nu ajung sa ameninte sau nu sunt percepute ca amenintand coeziunea acestuia, deoarece statutul si prestigiul social al adolescentului sunt dependente de statutul si prestigiul social al caminului, al gerupului generic de apartenenta. *ntre parinti si copii, frati si surori, bunici si copii, parinti si parinti sunt percepute relatii bazate pe afectiune si intrajutorare, pe acceptarea diferentelor si toleranta fata de diferente. )proximativ /$I dintre subiecti traiesc in familii largite. *n ciuda arhaismului ei, familia largita si-a conservat si valentele pozitive bunicii sunt purtatorii unor valori ca modestia, austeritatea, altruismul, munca. (oate nu in ultimul rand, prezenta lor are darul de a cultiva cultul caminului, ideea si imaginea de 4 camin strabun 5 ce perpetueaza viata. (rezenta bunicilor transmite , la nivel subliminal , acel sentiment al echilibrului si participarii nepotilor la lungul lant al fiintei. *n cadrul nici unui alt grup,adolescentul nu are sentimentul solidaritatii si continuitatii vietii prin stramosi si urmasi. )dolescentii isi introduc bunicii in familie, ii considera membrii ai caminului cu drepturi depline, acordandu-le aceeasi afectiune ca si celorlalti membrii. &3ezi in acest sens relatia bunica nepot din 4 %estamentul francez 5, romanul autobiographic al lui )ndrei 9aMine.' 0xcesi"a ancorare a reprezentarilor sociale ale camin$l$i. >emarcam in analiza continuturilor semantice ale reprezentarilor sociale ale caminului la subiectii investigati ca semnificatia acestora este dublu determinata, asa cum sustine !.c )bric , de 4 contextul discursiv, mai intai 5 si de 4 contextul social, mai apoi 5. *n ancheta efectuata, adolescentii au produs o reprezentare sociala a caminului onorabila. 8ici unul dintre subiecti nu a relatat fapte sau aspecte reprobabile care sa intre sub incinta oprobiului moral sau al codurilor juridice. 1ubiectii se simteau datori sa apere prestigiul caminului, prestigiu ce este integrat identitatii de sine. >eprezentarile sociale ale caminului poarta in mod univoc determinatia culturii. #omparand reprezentarile sociale ale caminului la adolescentii de la profilul pedagogic cu ale celor de la profilul filologieteologie, constatam ca primii considera ca civilizatia cainului este data exclusiv de nivelul de educatie al membrilor sai, iar cei din a doua categorie

exclusiv de credinta in umnezeu. *n acest aspect gasim cel mai mare exclusivism. Concl$zii : 4 8odul central 5 al reprezentarilor sociale ale caminului la adolescentii investigati il constituie valorile afectivitatii, nostalgia comunicarii cu parintii, cucerirea independentei prin 4 democratia de familie 5 si apararea prestigiului social. ?iecare atribut are continuturi bogate si semnificatii multiple. )dolescentii investigati fac parte din categoria normalitatii, asa cum fac parte din aceasta categorie marea masa a adoelscentilor dintr-o societate. 2i sunt infinit mai multi decat deviantii. (rietenii si cultul prieteniei, pentru subiectii invstigati, nu se substituie caminuluio, dupa cum nici caminul nu se substituie primilor enumerati. #ele doua grupuri sunt reprezentate ca fiind complementare. *n reprezentarile sociale ale subiectilor cele doua grupuri alternante de viata coexista doua nise socio-culturale, prioritare avand nisa caminului &4 ?amilia nu-si tradeaza niciodata copiii 5' #u toata imaginea coeziva a caminului, adolescentii investigati incep sa simta tot mai mult in caminul originar o singularitate in comuniune, isi simt tot mai mult independenta ca un inceput de insingurare in coeziune si inradacinare. 1e construiesc astfel marile antinomii ale existentei prin care adolescentul se pregateste pentru viata de adult.

Com$nicarea interacti"a la tineri *n conditiile in care viteza de transmitere a informatiilor de la distanta, prin mijloace tot mai sofisticate si mai diversificate, atinge dimensiuni nebanuite, nevoia de comunicare directa, interactiva a persoanelor si grupurilor umane in viata lor sociala devine imperioasa. *n cercetarea intreprinsa de noi si prezentata in continuare, conceptul de comunicare interactiva este inteles ca find distinct si diferit de cele de comunicare persuasiva, manipulativa, promotionala, didactica sau de alt tip. #omunicarea interactiva, in acceptia psihologiei sociale &). %ucicovCogdan, $<<;' se refera la o relatie speciala a partenerilor comunicarii prin

viu grai &comunicare verbala' in care acestia isi exprima opiniile , accepta, resping sau aduc completari la opiniile si judecatile celorlalti in problemele lor de viata, in care sunt nemijlocit implicati. 2ste asadar o comunicare intersubiectiva, mutual-evaluativa, de consens, disparitati sau opozitii verbale ale partenerilor. estul de frecvent, acest gen de comunicare este utilizat in procesul negocierilor, in care partile isi disputa un tel comun, la impaciuiri, in procesul de reconciliere, in elaborarea unor decizii colective, dar si in viata de familie, in grupurile de psihoterapie si in orice situatie de comunicare in care au loc dialogul, dezbaterea tematica, discutia la 4 masa rotunda 5, consilierea, etc. 1timulata si cultivata in randul tinerilor preadolescnti si adolescenti, comunicarea interactiva, in opinia noastra, poate avea efecte educative benefice. 2vident, asemenea celorlalte genuri de comunicare umana, comunicarea interactivaa interlocutorilor urmareste modificarea comportamentului lor social &O.miller, $</0 ; %". 8eEcomb, $<:='. 1ub aspect psihologic, comunicarea inetractiva este mult mai angajanta decat alte forme de comunicare si, de regula, este focalizata pe satisfacerea unor interese ale inRterlocutorilor, avand o puternica motivatie cognitiva si afectiva. 2xersata de catre tineri, comunicarea poate deveni, si este de dorit sa devina, o comunicare interactiv-atitudinala, cu deschidere pozitiva catre influentele cultural-educative din societate &familie, scoala, grup de prieteni,etc.' Observatiile comunicarii libere a tinerilor , preadolescnti si adolescnti, sondajele de incitare la 4 replica verbala 5, impreuna cu datele unor probe experimentale preliminare aplicate pe teren, ne contureaza o imagine putin satisfacatoare asupra limbajului si, in general, a comunicarii verbale a acestor tineri. )stfel, alaturi de exuberanta si dorinta de a comunica domina vorbirea neingrijita sub aspect lingvistic, cu expresii de argou, formule socante, stereotipii verbale, formule aluzive, cu tendinte spre ironie sociala. )desea, saracia si nuantarea simbolurilor verbale, frazele mai putin coerente, cu intreruperi si preluari, uneori paralelisme si suprapuenri, din care mai geru se poate decela ideea principala, sunt relevante pentru tendinta de exprimare a tinerilor. #u toate acestea, se poate sesiza un context implicit &%. 1lama#azacu, $</-,$</<,$<0;,$<:,,$<</' comun informatiilor, ceea ce denota existenta unei experiente de grup a tinerilor care imprima caracteristici comune vorbirii lor.

*n opinia generala a adultilor, adolescntii au un limbaj agresiv, cu expresii ireventoase si vulgare, si figureaza, de obicei, sintagme de felul : adolescentii 4 vorbesc urat 5, 4 nu gandesc atunci cand vorbesc 5, 4 vorbesc de dragul dea vorbi 5, etc. consideratii care, dupa parerea noastra, nu sunt intotdeauna si total justificate. #ercetarea intreprinsa de noi porneste de la ipoteza ca ideatia tinerilor nu se reduce la exprimarea lor verbala, ca sensurile elaborate si intelegerea relatiilor si evenimentelor umane sunt mult mai bogate decat instrumentul lingvistic in care sunt formultae si exprimate. (roba acestei idei o aduce un experiement desfasurat dupa urmatorul design : %abel nr.$ esign experimental @ot subiecti 3arsta Orupele experimental e 8r. 7 ,0 $. 7 $+ f ?ete 7$; $0-$; +. 7 $+ b Caieti7$; ,. 7 0f S 0b #ategoriile experimentale 1ubgrupele %ema investigata #omunicare interactiva parinti-copii

)7avertizatii ) 7 0f ,0b, C7neavertizatii, mixta-,fS,b receptivii C 7 -0f,0b, mixta ,fS,b

6) avertizatii 7 emit opinii, intretin discutia, stimuleaza participarea la discutie C neavertizatii, receptivii 7 asista la discutie, nu-si exprima opiniile , ulterior comenteaza tema discutata. 1ubiectii provin dintr-un liceu din Cucuresti, sunt elevi in clasele terminale si au participat voluntar, intr-un cadru informal la o discutie de grup, cu inregistrare audio accepatat de subiecti, timp de $/ minute la fiecare grupa experimentala. *nregistrarea discutiei a fost transcrisa si analizata sub aspectul ideilor din continutul replicilor verbale ale participantilor, permitand urmatoarele constatari : 1ubiectele care apar in mod dominant in discutiile tinerilor investigati cu parintii sunt prietenile si prietenii acestor tineri, inclusiv prietenia parinte-copil ; incerderea reciproca dintre parinti si copii ; dreptul

tinerilor adolescnti la experientele proprii ; inconsecvente in opiniile si comportamentele parintilor, s.a. *n acelasi timp, apar relevante in replicile verbale ale subiectilor dorinta de comunicare cu parintii si apelul la experienta de viata a acestora. >emarcabial este sublinierea de catre tineri a ceea ce pretuiesc ei in conduita parintilor cinstea, corectitudinea, ajutorul dat la nevoie, protectia, etc. (articiparea subiectilor la discutia de grup, in functie de stimularea unora & avertizatii' si retinerea altora de a participa &neavertizatii', conform instructajului primit, a fost apreciata si cantitativ, prin numarul interventiilor in discutie, asa cum apare in tabelul de mai jos : %abel nr. + ?recventa interventiilor in discutie )vertizati 8eavertizati, receptivi 8r. I 8r. I Orupa $ &fete' Orupa + &baieti' Orupa , &mixta' $:+ +$= $0, 0= /0+ $$: $:; << -= -0 ,;

1e constata urmatoarele : *n toate grupele experimentale , subiectii avertizati au mai multe interventii decat cei neavertizati, receptivi. 1ubiectii avertizati, din grupa a treia mixta &fete si baieti', sunt mai participativi decat cei din celelalte grupe. )rgumentarea situatiilor actualizate de subiecti in discutia purtata in grup a fost facuta ulterior prin discutii in grupe mici, de cate trei subiecti. in analiza acestora rezulta urmatoarele : )rgumentele adolescentilor in favoarea si in defavoarea copiilor si parintilor se refera la caracteristici de personalitate , nevoia de independenta si experiente personale, atitudinile parintilor &inclusiv cea de comunicare, intelegere si incredere ', diferentele de opinii, etc. *n toate cele trei grupe experiemntale au fost formulate mai multe argumente care il justifica pe tanar decat cele care il acuza privind comportamentul si atitudinile fata de parinti. e asemenea, este de notat faptul ca adolescentii gasesc mai multe argumente de acuzare decat de justificare a unor comportamente, atat ale parintilor cat si ale copiilor. 1e manifesta o tendinta dea scoate in

evidenta greselile, defectele, motivele de nemultumire mai mult decat de a gasi solutii si a cauta sa inteleaga comportamentele vizate. *n concluzie constatam : O disponibilitate crescuta a tinerilor pentru comunicarea verbala interactiva, precum si interesul acestora de a discuta relatia dintre ei si parinti. *deatia lor, bogatia gandirii, intelegerea fenomenelor umane depasesc cu mult nivelul exprimarii verbale si al mijloacelor lingvistice necesare pentru a comunica interactiv. *n discutiile purtate, tinerii accentueaza atitudinile si valorile implicate in realtiile lor cu parintii. *n consecinta, consideram ca sunt necesare atat crearea unor contexte iinformale d stimulare a discutiilor adolescentilor pe teme de interes pentru ei, cat si exersarea limbii romane pentru a largi exprimarea corecta, culta in cadrul comunicarii interactive a tinerilor.

(dolescent$l si cinematografia 2ste greu de imaginat o persoana care sa nu vrea sa-si comunice sau sa povesteasca observatiile, impresiile, dupa cum este tot atat de greu de imaginat o fiinta care sa nu fie impresionata de povestile altora. #inematograful poate fi considerat o arta a coilariei. 2l pare a hrani in chipul cel mai direct foamea de real, de joc, de bucurie, de speranta a omului care a ramas copil. e altfel, spectatorii cinematografelor sunt in marea lor majoritate copii si tineri. 2i pt fi impresionati , 4 pacaliti 5 de miracolul imaginilor in miscare. )dolescentii au nevoie de mituri, iar cinematograful le satisface aceasta necesitate. )sa se explica enormul succes pe care il au filmele de actiune, care contin mitul eroului aflat in prelungirea eroilor legendari din basme, balade. )rnold 1chEarzeneger, !ean-#laude 3an amme sunt perceputi ca fiind "ercule ai timpului modern. #opilul traind intr-o societate plina de mituri devine dependent de cinematograf, de televizor. O influenta nefasta asupra personalitatii tinerilor au filmele care sunt strabatute de ideea razbunarii, violentei. ?ata de filmele clasice cu banditi si criminali ce isi primesc pedeapsa, in zilele nostre 4 genul 5s-a complicat. )ceste filme ii invata sa nu aiba incredere in lege si sa-si faca singuri

dreptate. #opiii asteapta retete de conduite, cauta generalitatea care poate fi aplicata ca sablon situatiilor cotidiene. e aici succesul serialelor care sunt cu si despre tineri &4 1unset beach 5, 4 CeverlR "illsB, A9elrose (laceB,Bsalvati de clopotelB,B@iceeniB'. intre actorii barbate, preferintele sunt net de partea celor Aduri, iar printer vedetele feminine de paretea tipului sensual. #inematograful reflecta unele tendinte socio-psihologice, dar el contribuie si la accentuarea lor. >olul jucat de imaginile filmate in psihologia adolescentului de ambele sexe poate deveni excesiv : ei colectioneaza fotografii ale vedetelor , le imita comportarea. (rocesul de identificare se desfasoara intr-un sens care nu intotdeauna le este favorabil. (e de lata parte, cinematograful si televiziunea se pot dovedi de o utilitate extrem de folositoare, mai ales daca pot fi adaptate la numite etape de dezvoltare mintala. *ntr-o ancheta efectuata de H821#O se confirma concluzia experientelor remarcabile ale lui @. CerMovitz, conform carora violenta vazuta la televizor sau pe marele ecran tinde sa creasca delincventa si agresivitatea adolescentilor, servindu-le drept baza. 2xperientele lui @. CerMovitz incearca sa demonstreze ca si copiii normali pot fi afectati daca actul de violenta este comis de eroul simpatic, cel cu care se identifica, si aceasta cu atat mai mult cu cat acest personaj intruneste aprobarea societatii. e exemplu, Eestern-ul propaga o violenta marcata prin ritualizare. 3iolenta eroului pozitiv este mai contagioasa decat cea a banditului din filmele clasice. 1e cinstata si o diferentiere pe sexe : baietii prefera filmele politiste si filemele de actiune, iar fetele de actiune, iar fetele se uita mai ales la filmele de dragoste si la foarte raspanditele telenovele sud-americane. >ezultatele sondajului reflecta cele aratate anterior : imensa forta de influenta a televiziunii si cinematografiei asupra comportamentului adolescentilor.

M I S C pentr$ $n Copil Mai Inteligent si Sensi*il 8ISC- 9ediational *ntervention for 1ensitizing #aregivers 7 9ore *ntelligent and 1ensitive #hild

(rogramul este initiat si elaborat de profesor (nina Glein de la Hniversitatea Car-*lan, *srael. 3*iecti"ele program$l$i Hnul dintre obiectivele acestui model este de a ajuta parintii si educatorii sa identifice si sa inteleaga procesul prin care ei influenteaza dezvoltarea copiilor, sperand ca se va imbunatatii calitatea relatiilor dintre ei si copiii pe care ii au in grija. )ceste schimbari pot sa produca, in consecinta, modificari in dezvoltarea mintala si emotionala a copiilor, pregatindu-i astfel pentru noi procese de invatare din experientele viitoare. #ea ce individualizeaza insa acest program de altele asemanatoare este faptul ca a fost conceput cu scopul de a depasi unele dificultati ce au aparut in aplicarea altor proiecte de interventie timpurie in diferite tari din )frica, )sia, 2uropa. )ceste dificultati sunt reprezentate de trei efecte negative ale acelor trei proiecte : - dependenta &datorita folosirii de catre altre programme a unor materiale specifice jucarii, brosuri etc materiale ce sunt de cele mai multe ori potrivite unui anumit grup de varsta sau unei situatii bine definite ; astfel parintii ajung la convingerea ca nu isi pot educa in mod corect copiii daca nu dispun de astfel de materiale' - alienarea - sentimentul de inferioritate al parintilor &mai ales parintii cu un statut socio-economic scazut ; parintilor li se inoculeaza ideea ca ar exista un singur model ideal de a-si creste copilul, mai bun decat traditionalul pe care il cunosc ei ; in acet fel, acestia traiesc sentimente de alienare si de inferioritate' (rogramul 9*1# reuseste sa faca fata unor astfel de probleme. Hna dintre diferentele de baza dintre 9*1# si alte programme de interventie mediata consta in faptul ca, in timp ce acestea urmaresc influentarea abilitatilor si proceselor cognitive, 9*1# are ca prim obiectiv sa influenteze sistemul de trebuinte al copilului, sa creeze noi si diferentiate trebuinte care sa creasca apetitul si capacitatile sale viitoare pentru invatare. 0lementele de *aza ale medierii efinirea elementelor de baza ale medierii parinte-copil au fost definite empiric de catre (.Glein si colaboratorii sai bazandu-se pe teoria modificarii cognitive a lui ?euerstein si pe alte studii ale acestui autor. )ceste elemente sunt urmatoarele : $.Intentionalitatea si reciprocitatea reprezinta orice act sau secventa de act al unui adult care apare ca directionat spre modificari ale perceptiei sau comprtamentului copilului. )ceste comportamente sunt considerate reciproce atunci cand copilul raspunde verbal sau nonverbal.

2xemple : selectarea, exagerarea, accentuarea, gruparea, succedarea sau regalrea stimulilor. 3orbirea sau manuirea unei jucarii de catre copil este considerata intentionata si reciproca doar atunci cand devine vizibil ca acest comportament al adultului nu este accidental si exista un raspuns observabil din partea copilului. e exemplu, aratandu-i acestuia un obiect, miscandu-l inainte si inapoi, observand copilul si incercand sa se regleze stimulul pana cand se concentreaza asupra lui ; miscarea unei sticle sau unei jucarii in fata ochilor copilului pana cand se concentreaza asupra ei etc. +.Medierea semnificatiei reprezinta un comportament al adultului care exprima verbal sau non-verbal aprecierea, emotia, sau oricare alt sentiment in realtiile cu obiectele, conceptele, valorile. )ceste comportamente pot include gesturi faciale sau expresii paralingvistice &sunete.strigat de surpriza', expresii verbale ale sentimentelor, expresii ale valorizarilor copilului sau adultului. e exemplu : 4 Hite, acum iti spal manutele F 5 ; 4 Hite ce floare frumoasa F5. ,.Transcendenta/depasirea concretului reprezinta un comportament al adultului orientat spre extinderea constiintei cognitive a copilului, dincolo de ce este necesar sa satisfaca trebuinta imediata pe care a vizat-o interactiunea. 2xemple : discutarea cu copilul despre calitatile mancarii in timpul hranirii, fapt care depaseste ceea ce este necesar pentru asigurarea elementelor nutritive. %ranscendenta poate furniza motivari inductive si deductive, comparatii spontane, observarea strategiilor pentru memoria de scurta si luga durata sau activitati de cautarea si rechemare din memorie. -.Sentimentul mediat al competentei este reprezentat de orice comportament verbal sau nonverbal al unui adult care exprima satisfactie cu privire la comportamentul copilului si identifica una sau mai multe componente specifice ale comportamentului copilului pe care adultul il considera ca participa la experiementarea succesului. 2xemple : prin expresii ca 4 Cine 5, 4 9inunat 5, 4 a 5, 4 Cravo 5, deci prin atenta potrivire a expresiei verbale cu gesturile ce privesc sentimentul se satisfactie , atunci cand copilul a reusit sa realizeze o sarcina sau o parte din ea. /.Reglarea mediata a comportamentului reprezinta comportamentele adulte care imita, demonstreaza si.sau sugereaza verbal reglarea comportamentului copilului in legatura cu cerintele specifice ale unei sarcini sau cu orice alt proces cognitiv cerut inainte de executarea actiunii. #omportamentul este reglat prin procese de adaptare a cerintelor sarcinii la capacitatile si interesele copilului, ca si prin organizarea si succedrea pasilor care conduc spre succes.

2xemple : 4 2 fierbinte F 1-o racim mai inainte sa o punem in gurita F 5, 4 "ai sa spalam fata cu atentie si astfel sapunul nu o sa-ti intre in ochi F 5 sau 4 mai intai intoarce toate piesele si apoi cauta piesa corecta 5. >eglarea mediata a comportamentului poate fi legata de procesele de perceptie &de exemplu, explorarea sistematica', de procesul de elaborare &de exemplu, planificarea comportamentului' sau de procesul comportamentului expresiv &de exemplu, reducerea expresiilor egocentrice si regalrea intensitatii comportamentului'. Rez$ltatele o*tin$te intre cele mai importante efecte obtinute in urma aplicarii acestor strategii de interventie amintim flexibilitatea gandirii copilului : se dezvolta capacitatea si apetitul sau de a invata din noile experiente. 1e modifica, de asemenea, calitatea medierii materne si totodata se modifica si legatura dintre educatia mamei si comportamentul ei fata de copil. 1e clatina astfel convingerea conform careia mamele fara educatie nu pot dezvolta capacitatile cognitive ale copiilor lor. Hn studiu realizat in *srael a aratat ca :/I din mamele cuprinse in grupul experimental &si nici una din cel de control' si-au gasit un loc de munca. )cest fapt s-a asociat cu o pozitivare a imaginii de sine. #el putin partial, explicatia este legata de efectele puternice ale medierii. )cele mame, care initial se considerau neajutorate si ca avand un scazut potential de a influenta dezvoltaarea copiilor lor, au constientizat ca elementele de baza ale medierii le pot ajuta si in optimizarea interactiunii lor cu alte persoane &mai ales persoane straine, autoritati'. *n acelasi timp, multe mame au dobandit atitudini pozitive fata de fenomenul educational, scolar. *n concluzie, 9*1# reprezinta o incercare de a imbunatati calitatea mediului inconjurator uman pentru copil deoarece include trei comportamente majore : centrarea pe experienta culturala si personala a parintilor, pe perceptia lor asupra rolului parental, pe punctul lor de vedere asupra copilului, pe obiectivele educationale pe care le au pentru copil ; centrarea pe climatul emotional al interactiunii parinte-copil, cu scopul de a asigura varietatea tipurilor de interactiune, care sunt esentiale pentru medierea emotiilor ; centrarea pe caracteristicile de baza ale unei medieri adecvate pentru copil, pentru a se ajusta la lumea in continua schimbare, pentru a beneficia de noile experiente si pentru a deveni o fiinta cu adevarat umana si inteligenta.

Raport$l dintre factorii de personalitate si creati"itatea adolescentilor

(rivind adolescenta din perspectiva creativitatii se poate adopta o dubla pozitie : alaturi de multiplele transformari in plan biologic, psihologic, si axiologic, creativitatea isi revendica drepturile cu o intensitate mai mare decat la celelalte etape de varsta ; creativitatea ar putea si trebuie sa constituie un argument esential al autodefinirii, autodescoperirii si autoimplicarii adolescentului in plan social . eoarece in literatura de specialitate apar, uneori, informatii contradictorii in ceea ce priveste raportul creativitastii cu o serie de factori interni sau externi, am gasit de cuviinta sa studiez implicarea acestor tipuri de factori in determinarea creativitatii la adolescenti. @otul investigat a cuprins un numar total de $;, de subiecti, elevi in clasa a-Q**-a la cateva licee din *asi, ceea ce a favorizat ca rezultatele obtinute sa permita un anumit grad de generalizare pntru acest tip de populatie. )laturi de unii factori biologici si socio-educationali, m-am oprit si asupra unor dominante ale personalitatii adolescentilor relevate de unele teste.chestionare de personalitate. (entru a realiza obiectivele cercetarii, care presupun nu numai evaluarea prezentei si intensitatii sau nivelului unor factori &trasaturi' de personalitate ai adolescentului, dar si examinarea acestora in raport cu creativitatea, primul pas care s-a impus a fost gasirea unui criteriu pentru extragerea sau identificarea subiectilor creativi. *ntre a-i selecta pe criteriul creativitatii actualizate si cel al creativitatii potentiale, am acordat ponderea principala primului criteriu. *n acest sens, am utilizat un chestionar de creativitate manifesta, cu ajutorul caruia am extras din lotul ales toti subiectii care pana la acea varsta si-au valorificat deja potentialul creativ. 1corurile la factorii de personalitate au permis calcularea valorilor medii ale acestor factori pe intregul lot de subiecti &87$;,', pe lotul subiectilor cu creativitate actualizata &' si pe lotul subiectilor cu creativitate potentiala &', precum si diferenta dintre mediile loturilor ..si.. 1imilar am procedat si cu trasaturile gandirii creative &originalitate, fluenta si flexibilitate'.

in lotul total al subiectilor &87$;,' am ales cate doua perechi de subloturi pentru fiecare dintre factoriii de personalitate la care mediile corurilor sunt relativ mai accentuate, respectiv nevrozism, exaltare, emotivitate si tensiune energetica. ?iecare pereche de subloturi a fost alcatuitain ordinea scorurilor maxime &', respectiv minime &sublotul ..', obtinute la factorii de personalitate amintiti. ?iecare sublot in parte cuprinde un numar de subiecti &primii, respectiv ultimii, in ordinea scorurilor obtinute, subiectii cu scoruri intermediare nefiind luati in calcul'. @imitele intervalurilor fiecarui sublot au fost stabilite prin metoda Luartilelor, fiin alesi subiectii din Luartilul $ si respectiv Luartilul - &cei din Luartilul $ alcatuiesc sublotulNN.., cei din Luartilul - alcatuiesc sublotulNN..'. (entru fiecare sublot astfel format s-au calcualt mediile scorurilor obtinute a estimarea nivelului fluentei, flexibilitatii si originalitatii gandirii prin proba de utilizari neobisnuite 4 Castonul 5. intre trasaturile considerate a fi mai accentuate la varsta adolescentei, nevrozismul, exaltarea, anxietatea si emotivitatea s-au dovedit a fi conforme cu ipoteza, in sensul ca la acestea s-au obtinut valori ale mediilor care sunt oarecum semnificative, daca ne raportam la populatia etalon. *n ce priveste demonstrativitatea, radicalismul-conservatorismul si dependenta-independenta fata de grup, mediile obtinute nu ne Ppermit sa emitem o concluzie clara, chiar daca la unii subiecti scorurile obtinute au fost destul de ridicate la aceste trsaturi. *n plus, la factorul integrare, mediile obtinute sunt la limita, ceea ce ne-ar putea sugera faptul ca la aceasta varsta integrarea este in plin proces de desavarsire si incepe deja sa capete contur. )celasi lucru se poate spune si despre factorii considerati a fi nespecifici pentru adolescenta ; forta eului si supraeului si inroversiunea-extraversiunea, care au valori la limita sau sunt prezentate in egala masura, cum este cazul celor din urma. @a factorul tensiune energetica, mediile obtinute ne arata prezenta unui oarecare surplus energetic , tradus prin neliniste, agitare, incordare, iritare si prezenta unui sentiment de frustrare. (entru a verifica daca exista diferente semnificative la acesti factori intre lotul subiectilor cu creativitate actualizataNN. 1i lotul subiectilor cu creativitate potentiala. , am efectuat un calcul de semnificatie a diferentelor dintre medii pentru fiecare factor de personalitate in parte. 3alori semnificative ale coeficientului de semnificatie p au fost obtinute pentru urmatorii factori : anxietate &p7=,==-', forta supraeului &p7=,=$,', radicalism-conservatorism &p7=,=+;', dependenta-independenta fata de grup &p7=,=,:' si nevrozism &p7=,=/'. @a ceilalti factori nu s-au obtinut valori semnificative pentru diferenta dintre medii la cele doua loturi. >ezultatele enumerate ar pute justifica urmatoarele observatii :

subiectii care nu au reusit sa-si actualizeze potentialul creativ au media scorurilor la anxietate mult mai mare decat subiectii creativi, ceea ce sugereaza ideea ca anxietatea ar putea fi un factor inhibitor in calea manifestarii potentialului creativ ; mediile la factorul forta supraeului sunt raltiv mici, ceea ce ar putea insemna existenta unui supraeu slab, aflat in plin proces de formare si dezvoltare la aceasta varsta. esre subiectii aflati in avans la acest proces se poate spune ca sunt in avans si la manifestarea potentialului creativ ; pentru factorul radicalism-conservatorism mediile sunt studiate in mijlocul intervalului de notare, facand dificila enuntarea unor comentarii pertinente. 1ingura observatie ar putea fi legata de tendinta subiectilor deschisi spre radiaclism &dorinta de a schimba, de a investiga noul, de a impune progresul' de a-sai manifesta relativ repede potentialul creativ decat ceilalti ; pentru factorul dependenta-independenta fata de grup mediile fac parte tot timpul din mijlocul intervalului de notare, iar diferenta dintre mediile celor doua loturi ne-ar putea sugera ideea ca subiectii cu o oarecare dependenta de grup si-ar manifesta relativ mai repede potentialul creativ decat cei cu tendinta de a fi independenti fata de grup, cu alte cuvinte grupul ar fi un factor stimulator al potentialului creativ &cel putin la aceasta varsta' ; s-ar parea cu o doza de iritabilitate &nevrozism' mai ridicata isi manifesta potentialul creativ mai tarziu deact ceilalti, insa nu trebuie omis faptul ca media pe intreg lotul de subiecti sugereaza o oarecare accentuare a iritabilitatii la varsta adolescentei. )ceste date privind factorii de personalitate ne permit formarea unei idei de ansamblu asupra uor tendinte mai mult sau mai putin accentuate, dar nu exclud nici pe departe existenta unor cazuri care vin sa contrazica ideea generala. e acea , in abordarile individuale valorile mentionate isi pierd din relevanta si este necesara o analiza focalizata pe subiectul in cauza. in datele obtinute se observa ca diferentele mediilor la gtrasaturile gandirii creative sunt net in favoarea lotului de subiecti cu potential creativ actualizat. *n verificarea acestei supozitii am calculat si de aceasta data valorile coeficientului de semnificatie a diferentelor dintre mediile celor doua loturi, care de fiecare data ia valori mai mici de =,==$, ceea ce confirma &daca mai era nevoie' ipoteza ca subiectii cu potential creativ actualizat au un randamnet mai bun al gandirii creative decat cei cu potentialul creativ neactualizat.

(entru a incerca o raportare a factorilor de personalitate la anumite trasaturi ale gandirii creative am selectionat patru factori considerati a fi relavanti atat din punctul de vedere al valorilor obtinute, cat si al dominantei lor in structura de personalitatea adolescentului, si anume nevrozismul, exaltarea, emotivitatea si tensiunea energetica. 1-a putut observa ca ppentru subloturile formate &' , diferentele dintre mediile trasaturilor gandirii creative la factorii nevrozism, exaltare si emotivitate sunt relativ mai mici, iar coeficientul de semnificatie a diferentelor dintre aceste medii a aratat ca nu se pot trage niste cincluzii ferme, valorile lui p fiind lipsite de semnificatii in aceste situatii. *n schimb, la factorul tensiune energetica diferentele dintre medii s-au dovedit a fi semnificative , fapt confirmat de valorile lui p ; astfel, pentru originalitate p7=,==$, pentru fluenta p7=,==, si pentru flexibilitate p7=.==$. )ceste rezultate vin sa argumenteze ideea, oarecum surprinzatoare, ca subiectii cu o tensiune energetica ridicata &agitati, dinamici, tensionati, cu sentimente de frustrare' obtin performante mai bune la gandirea creativa decat subiectii cu tensiune energetica redusa &calmi, destinsi, fara sentimente de frustrare' . *n acest caz productia gandirii creative ar putea cintribui la procesul de adaptare si integrare a adolescetului cu tensiune energetica ridicata in grupul social, bineinteles in masura in care grupul il valorizeaza si il apreciaza pentru produsele creativitatii sale. *n final se impun cateva concluzii pe care le-am desprins de-a lungul desfasurarii demersului experimental in toate etapele sale : $. #reativitatea, atat prin proces, cat si prin produs, are un caracter specific individului, unicitate conferita de insasi specificitatea persoanei, creatoare sau nu. e aici necesitatea utilizarii complementare a unor standarde explicite si consistente pentru evaluarea potentialului si performantei creatoare si a studiului 4 clinic 5, strict individualizat. *n dinamica factoriala a creativitatii , dimensiunea psihologica a personalitatii ramane o conditie esentiala si necesara, dar nu si suficienta ; in cunoasterea si in educarea creativitatii nu vom ignora factorii biologici &ereditate, varsta, sex, sanatate mintala', socio-educationali si de experienta a vietii. +. #reativitatea, ca dimensiune psihica, trebuie descrisa prin insumarea ponderata a datelor relevante din cercetarile bazate pe crietrii bine definite si corelarea cu alte dimensiuni psihice, fara a renunta la algoritmul lucrului cu unitati mici de comparatie si corelatie,raportate la unitatea de masura a psihismului in globalitatea sa si la caracterul dinamic al functiilor psihice ; altfel spus, renuntarea la modelul atomist-descriptiv unilateral, selectiv in intelegerea fenomenului psihic, si transferul demersului explicativ catre un model de tip

sistemic, interactionist, care sa accentueze relatiile dintre elemente, tipul acestor relatii si eventualele transformari care ar putea surveni la nivelul lor prin interventia unor factori bine determinati. ,. #a orice demers din campul cercetarii psihopedagogice, si cercetarea creativitatii este tributara subiectivitatii in relevarea si interpretarea datelor. in fericire, spre deosebire de unele procese psihice, creativitatea este o latura perceptibila substantilaizata in 4 produs 5, ceea ce ii ofera o relevanta crescuta in aria interpretarilor ulterioare. -. ?inalitatea cercetarii creativitatii are un puternic impact social si economic tradus prin costul &uneori foarte ridicat' al produselor creativitatii. #unosterea in detaliu a specificului proceselor si fenomenelor, precum si a particularitatilor psihice, biologice, sociale si educationale implicate in actul creativ va conduce la cresterea eficientei metodelor si tehnicilor de educare, antrenare si stimulare a creativitatii. (utem conchide ca adolescenta si creativitatea sunt doua notiuni perfect compatibile, deoarece adolescenta, privita ca o varsta in sine, poate gasi in sfera creativitatii argumentele necesare reusitei adolescentului aflat in lin proces de integrare si devenire sociala, la care stabila este instabilitatea, constanta este evolutia inconstanta, in salturi si inegala a dimensiunilor personalitatii.