FRAUDAREA LEGII IN DREPTUL INTERNATIONAL PRIVAT Def: Aceasta consta in operatiunea prin care partile unui raport juridic,

uzand de mijloacele legale isi creeaza in mod vadit conditii pentru a se sustrage de sub incidenta legii normal competente si atrage aplicabilitatea unei alte legi mai favorabile lor. Conditiile fraudarii legii in dreptul international privat 1) Sa existe un act de vointa al partilor in sensul schimbarii punctului de legatura dintr-un raport juridic. Prin urmare, fraudarea legii implica urmatoarele - un act volitiv, fraudulos al partilor prin care acestea schimba punctul de legatura! - implica schimbarea efectiva a punctului de legatura, in caz contrar fiind in prezenta simulatiei! - existenta in raportul juridic initial a unui punct de legatura mobil, ca "#"i$%h re poate fi schimbat. &e exemplu schimbarea cetateniei, a domiciliului, a locului situarii bunului mobil, etc. 'raudarea legii nu este posibila in cazul punctelor de legatura fixe, precum locul situarii bunului imobil, locul comiterii delictului, etc.! - implica ca schimbarea punctelor de legatura sa intervina in acele materii in care partile pot sa-si manifeste vointa. &e exemplu forma si continutul actelor juridice, pavilionul navelor comerciale etc. #) Partile sa foloseasca un mijloc care prin el insusi sa fie licit. &e exemplu schimbarea sediului social al unei societati comerciale , schimbare care ar atrage competenta unei alte norme conflictuale. () Scopul urmarit de catre parti prin schimbarea punctului de legatura sa fie ilicit. 'raudarea legii presupune intentia frauduloasa a partilor, intentia avand drept scop inlaturarea sistemului de drept normal competent sa se aplice raportului juridic respectiv si atragerea ca aplicabil al unui alt sistem de drept, mai favorabil. )) *ezultatul obtinut de parti sa fie ilicit, in sensul ca acesta contravine normei conflictuale competente. odalitatile de fraudare a legii in dreptul international privat 'raudarea legii se poate realiza in doua modalitati si anume a) prin introducerea in cadrul unui raport juridic de drept intern a unui element de extraneitate care declanseaza in mod artificial un conflict de legi care atrage aplicabilitatea unei norme conflictuale normal competente, norma conflictuala care trimite la un alt sistem de drept decat cel intern. &e e!" cazul unui bun mobil apartinand patrimoniului cultural national, care nu poate fi

instrainat in tara, insa dupa ce este trecut in mod fraudulos frontiera este vandut intr-un stat in care comercializarea lui este posibila. b) cand, intr-un raport juridic de drept international privat, partile schimba in scop fraudulos punctul de legatura facand aplicabil acelui raport juridic, prin intermediul normei conflictuale dat noului punct de legatura, un alt sistem de drept decat cel care ar fi fost stabilit de catre norma conflictuala care s-ar fi aplicat in cazul primului punct de legatura.

ateriile in #are poate interveni fraudarea legii 1) Statutul persoanei fizice + starea civila, capacitatea si relatiile de familie. ,n acest caz partile modifica cetatenia, domiciliul sau resedinta. #) Statutul persoanei juridice + in acest caz, de cele mai multe ori, fraudarea legii se realizeaza prin schimbarea sediului social al persoanei juridice. &e cele mai multe ori persoana juridica isi schimba sediul social pe teritoriul unui stat considerat ca fiind paradis fiscal, desi continua sa-si desfasoare activitatea pe teritoriul primului stat, insa sub forma de persoana juridica straina. () Regimul juridic al bunului mobil + pentru a frauda legea, partile schimba locul situarii bunului mobil intr-un alt stat. ,ntra in aceasta categorie si schimbarea pavilionului navei sau aeronavei si arborarea steagului unui stat considerat paradis fiscal -ex .ngaria). )) Forma actelor juridice + fraudarea legii se realizeaza prin incheierea actului pe teritoriul unui alt stat care contine conditii mai favorabile. &e exemplu, incheierea casatoriei in /landa -mai putine formalitati). 0) Continutul contractelor + unul din dom cele mai predispuse la frauda. 'raudarea legii se realizeaza in situatiile in care partile n-au ales legea aplicabila contractelor -lex voluntatis) si se realizeaza prin schimbarea locului de incheiere, respectiv de executare a contractelor. %) Succesiunea + atunci cand partea doreste sa obtina o cotitate disponibila mai mare decat ii permite legea personala, isi va schimba cetatenia pentru a atrage aplicabilitatea unei legi continand o asemenea cotitate disponibila. Dovada fraudarii legii in dreptul international privat Se poate realiza prin orice mijloace de proba intrucat schimbarea punctului de legatura reprezinta o situatie de fapt. 1xista totusi o dificultate, aceea a probarii vointei partilor, a scopului urmat de catre parti, intrucat aceasta reprezinta un element subiectiv intern. Deli$itarea fraudarii legii de #atre alte in%titutii de drept 1) Fraudarea legii in dreptul international privat si frauda la legea in dreptul intern

,n dreptul intern, frauda la lege se poate realiza in situatia in care partile unui raport juridic aplica o dispozitie legala, prin deturnarea ei de la scopul pentru care a fost edictata, eludand astfel aplicarea unei legi interne care le este defavorabila. ,n cazul fraudarii legii in dreptul international privat, se inlatura de la aplicare fie legea interna -legea locala), fie o lege straina. ,ntre cele doua institutii exista urmatoarele asemanari si deosebiri . A%e$anari ambele presupun un act de vointa al partilor, un mijloc licit si un scop ilicit. Deo%e&iri in cazul fraudarii legii in dreptul international privat se inlatura de la aplicare o lege locala in favoarea unei legi straine sau o lege straina in favoarea unei alte legi straine. #) Fraudarea legii in dreptul international privat si ordinea publica A%e$anari - in ambele cazuri nu se aplica sistemul de drept normal competent, ambele constituind exceptii de la aplicarea legii normal aplicabile raportului juridic respectiv. Deo%e&iri - ambele se deosebesc sub aspectul cauzei neaplicarii legii normal competente, a sanctiunii aplicabile si a rolului instantelor de judecata. - sub aspectul cauzei neaplicarii legii normal competente, fraudarea legii are o cauza subiectiva -intentia partilor), in timp ce ordinea publica are o cauza obiectiva si anume legea straina care prin continutul sau incaleca principiile de drept sau normele fundamentale ale forului. - sub aspectul sanctiunii aplicabile se observa faptul ca, in cazul fraudarii legii, se inlatura legea straina pe care partile au facut-o aplicabila prin schimbarea punctului de legatura, aplicandu-se legea normal competenta, iar in cazul ordinii publice se inlatura efectele legii straine si se aplica legea forului . - sub aspectul rolului instantelor de judecata in cazul invocarii exceptiei de ordine publica, instanta trebuie sa cunoasca continutul legii straine normal competenta pentru a putea aprecia daca acestea incalca principiile de drept fundamentale ale forului, pe cand in cazul fraudarii legii, instanta nu este tinuta sa realizeze aceste aprecieri, aceasta sanctionand pur si simplu fraudarea legii. 3) Comparatie intre fraudare si simulatie A%e$anari ambele implica un acord de vointa al partilor! in ambele cazuri se creeaza artificial un conflict de legi! in cazul ambelor institutii mijloacele utilizate sunt licite -legale), iar consecinta fata de terti este aceeasi si anume inopozabilitatea actului fraudulos. Deo%e&iri: - fraudarea legii presupune existenta unui singur act juridic, in timp ce simulatia presupune existenta a doua acte juridice prin care unul aparent si unul secret -concomitente)!

- fraudarea legii presupune modificarea punctului de legatura astfel incat sa se atraga competenta unei alte legi. Simulatia este o operatiune fictiva, reprezentata prin actul aparent, care contrazice actul secret! - in cazul fraudarii legii scopul urmarit este ilicit, pe cand in cazul simulatiei scopul urmarit poate fi si licit! - uneori cele doua institutii produc consecinte diferite fata de parti, astfel, in cazul fraudarii legii consecinta este nulitatea actului fraudulos, iar in cazul simulatiei actul secret produce efecte intre parti si succesorii in drept ai acestora. 4) Fraudarea legii si abuzul de drept Abuzul de drept consta in folosirea dreptului subiectiv intr-un alt scop decat acela pentru care legea il recunoaste, adica pentru satisfacerea unor interese legitime ale titularului sau. Spre deosebire de abuzul de drept, in cazul fraudarii legii scopul urmarit este acela de a inlatura aplicabilitatea unei legi a unui stat si atragerea aplicabilitatii unei legi apartinand unui alt stat.

'an#tionarea fraudarii legii + se realizeaza prin anularea actului obtinut prin frauda.

RETRI ITEREA A%pe#te generale 2onflictul de legi poate aparea nu numai intre legile materiale ale diferitelor state, ci si intre normele conflictuale . 1l poate imbraca forma pozitiva sau negativa. Conflictul pozitiv apare in situatia in care fiecare dintre normele conflictuale in prezenta revendica reglementarea raportului juridic respectiv. .n asemenea conflict se solutioneaza, de regula, prin aplicarea normei conflictuale a forului. Conflictul negativ se iveste atunci cand fiecare dintre normele conflictuale in prezenta se declara necompetente sa reglementeze acel raport juridic. 2and legea forului se declara necompetenta si atribuie competenta unei alte legi, ea trimite la aceasta lege. &aca aceasta lege nu accepta competenta ce i se atribuie si declara competenta alta lege a forului sau a unui stat tert, ea retrimite la legea respectiva.

Def *etrimiterea este situatia juridica aparuta in cazul in care norma conflictuala a forului trimite la un sistem de drept strain, iar acesta din urma prin propria norma conflictuala nu primeste trimiterea, ci fie trimite inapoi la dreptul forului, fie trimite la dreptul unui stat tert. 1ste o operatiune logico-juridica si are loc exclusiv in mintea judecatorului sau arbitrului competent sa solutioneze litigiul, neconfundandu-se cu o declinare de competenta. Conditiile retri$iterii 1) 1xistenta unui conflict negativ de norme conflictuale din sistemele juridice in prezenta cu privire la un raport juridic . #) 3orma conflictuala a forului sa admita retrimiterea. For$ele retri$iterii 1) *etrimiterea de gradul , -retrimitere simpla sau trimitere inapoi) este aceea facuta de legea straina la legea forului. #) *etrimiterea de gradul ,, -retrimitere complexa sau trimitere mai departe) + este aceea facuta de legea straina la legea unui stat tert. Te$eiul retri$iterii ,l constituie norma conflictuala a forului, intrucat norma conflictuala straina care dispune retrimiterea nu se aplica in virtutea propriei sale autoritati, ci pentru ca asa dispune norma conflictuala a forului. Ca(uri in #are nu %e apli#a retri$iterea 1) 2and partile au ales legea aplicabila in virtutea autonomiei de vointa! #) 2and este incidenta regula 4locus regit actum5! () 2and retrimiterea de gradul ,, nu permite determinarea legii aplicabile! )) 2and legislatia unor state nu admite retrimiterea -ex. + ,talia, /landa, 6recia s.a) ,n sistemul nostru juridic este admisa retrimiterea gradului ,. ,n urma admiterii retrimiterii se va aplica legea materiala romana. &e la regula admiterii retrimiterii de gradul , exista o serie de exceptii reglementate expres de lege. *etrimiterea gradul ,, nu este admisa in dreptul roman, iar intr-o asemenea situatie se va aplica legea materiala a statului la care trimite legea conflictuala romana.

*etrimiterea este posibila si in cazul conventiilor internationale care contin norme conflictuale, cu exceptia tratatelor bilaterale de asistenta juridica care contin norme conflictuale uniforme. ,n cazul admiterii retrimiterii norma conflictuala straina nu este nici element de fapt, nici element de drept national, ci de drept strain , chiar daca este aplicata de instanta romana.

ORDINEA PU)LICA IN DREPTUL INTERNATIONAL PRIVAT Notiune /rdinea publica de drept international privat roman este formata din ansamblul principiilor fundamentale de drept ale statului roman aplicabile in raportul juridic cu elemente de extraneitate. Tra%aturi 1) 1ste un corectiv exceptional in apl #(#j7)c icarea legii straine normal competente! #) 2ontinutul sau il reprezinta principiile fundamentale de drept ale statului forului aplicabile in raportul juridic de drept international privat! () Pe plan procedural se concretizeaza in exceptia de ordine publica de drept international privat care este o exceptie de fond ce poate fi invocata de orice parte interesata sau de instanta din oficiu! )) &aca exceptia de ordine publica este admisa, se inlatura producerea efectelor legii straine in tara forului, fara ca aceasta imprejurare sa afecteze legea straina in fiinta ei. 0) *eleva vocatia subsidiara de aplicare a legii forului. Cara#tere 1) 1ste variabila atat in timp -deoarece difera sub aspectul continutului in cadrul aceluiasi sistem de drept), cat si in spatiu -avand caracter national)! #) 1ste actuala in sensul ca instanta trebuie sa aiba in vedere continutul ei din momentul solutionarii litigiului si nu din momentul nasterii raportului juridic! () Are un caracter de exceptie sub aspect material, constituind un mijloc de neaplicare a legii straine normal competente.

Regle$entare

,n legislatia interna, in anumite situatii este prevazuta posibilitatea aplicarii in abstract a ordinii publice, fara a se stabili continutul ei. &e e!., legea 1809177# prevede ca drepturile castigate intr-o tara straina sunt respectate in *omania, cu exceptia cazului in care sunt contrare normelor de ordine publica de drept international privat roman . ,n alte situatii legea indica in mod concret normele juridice a caror incalcare justifica aplicarea acestei exceptii. &e e!"* exceptia este justificata in cazul in care legea straina nu permite divortul sau il admite in conditii deosebit de restrictive. /rdinea publica este prevazuta si in conventii internationale, de regula in mod abstract. Do$eniu /rice materie a dreptului international privat este susceptibila la aparitia acestei exceptii. 2el mai vizat domeniu il reprezinta starea, capacitatea si relatia de familie. ,n materie procesuala exceptia pare, de regula, in cazul incalcarii jurisdictiei exclusive a instantei romane. Efe#tele apli#arii ordinii pu&li#e 1) un efect negativ constand in inlaturarea de la aplicare a legii straine. &e ex. legea 1809177# prevede ca inaplicabil impedimentul la casatorie din legea straina care potrivit legii romane este incompatibil cu libertatea de a incheia o casatorie! #) un efect pozitiv care consta in aplicarea legii romane. Notiunea de lege %traina" Prin lege straina se intelege dreptul strain in sens larg, adica actele normative, cutuma, uzantele etc. care contin atat normele materiale, cat si normele conflictuale. For$ele apli#arii legii %traine: 1) aplicarea legii straine ca lex causae! #) aplicarea legii straine e o conditie pentru aplicarea legii forului! () legea straina e incorporata in contractul incheiat de parti. Te$eiul apli#arii legii %traine :egea straina nu se aplica in virtutea propriei sale autoritati, deoarece s-ar incalca principiul suveranitatii, in conditiile prevazute de legea forului. Apli#area legii %traine #a le! #au%ae ,nseamna determinarea efectelor juridice in conformitate cu aceasta lege pentru cauza respectiva.

 roblema reciprocitatii sau a identitatii de reglementare. *eciprocitatea poate imbraca urmatoarele forme legislativa, cand in tara straina exista norme juridice similare! diplomatica, cand izvoraste dintr-o conventie internationala la care sunt parti statele respective! de fapt, cand e aplicata in practica autoritatilor competente din statele respective, in acest caz legea 1809177# prevede ca aceasta conditie se considera indeplinita pana la dovada contrara -prezumtie).

Acelasi act normativ impune cerinta reciprocitatii in mai multe cazuri, ex in cazul recunoasterii in *omania a persoanelor juridice cu scop patrimonial sau fara scop patrimonial. !itlul cu care se aplica dreptul strain in Romania

&reptul strain la care trimite norma conflictuala romana e un element de drept si nu un element de fapt, ca de exemplu in dreptul francez sau cel englez. 1l e aplicat la noi cu acelasi titlu ca si dreptul national, cu anumite exceptii. "nvocarea legii straine in fata autoritatilor forului

Sistemul nostru juridic imbina principiul rolului activ al instantei cu principiul disponibilitatii partilor. ,n consecinta, instanta de judecata sau de arbitraj poate invoca din oficiu si pune in discutia partilor aplicarea legii straine la care trimite norma conflictuala romana care nu are caracter imperativ. &aca e imperativa, are obligatia sa o aplice. &e asemenea, partea interesata poate invoca din oficiu dreptul strain indiferent de caracterul normei conflictuale romane. roba legii straine

,n aceasta materie sistemul nostru juridic consacra solutia mixta a colaborarii dintre instanta si parti. Astfel, instanta e obligata sa depuna toate diligentele necesare pentru aflarea continutului si intelesului legii straine, putand administra mijloacele de proba necesare. Aceste mijloace constau in atestari de la organele statului care au edictat-o, avizul unui expert sau alte moduri adecvate. ,n aceasta materie exista si unele conventii internationale -tratate bilaterale de asistenta juridica si conventia europeana in domeniul informarii asupra drepturilor straine incheiate la :ondra in 17%$) care impun obligatii specifice statelor contractante. &aca nu se poate proba continutul legii straine se aplica legea romana . ;rebuie sa existe insa o imposibilitate evidenta de probare si nu o simpla dificultate generata de departarea geografica. "nterpretarea legii straine

Se face potrivit regulilor de interpretare aplicabile in sistemul de drept respectiv. Cai de atac in cazul gresitei interpretari sau aplicari a legii straine

,n ipotezele de mai sus se pot exercita urmatoarele cai de atac apel, recurs, revizuire, contestatie in anulare.

CALIFICAREA 'I CONFLICTUL DE CALIFICARI Def: Prin calificare se intelege operatiunea logico-juridica de determinare a sensului notiunilor juridice din norma conflictuala. 1ste o notiune similara celei de interpretare a normei juridice din dreptul comun. Fa#torii #are deter$ina #alifi#area a) Sensurile deferite ale notiunilor si termenilor folositi de norma conflictuala. &e ex. prescriptia actiunii in justitie este calificata ca o chestiune de procedura in dreptul englez, in ti 1)1c#%b mp ce in dreptul tarilor de pe continent este calificata ca o problema de drept material. b) 1xistenta unor institutii juridice sau notiuni cu aplicatii doar in anumite sisteme de drept. &e ex. dreptul german reglementeaza cauze de desfacerea casatoriei anterioare incheierii ei. c) ,ncadrarea juridica diferita a unor situatii. &e ex. in unele legislatii ruperea logodnei este considerata o problema de natura delictuala, iar in alte legislatii o problema contractuala. d) 'olosirea unor metode diferite pentru atingerea aceluiasi rezultat. &e ex. actul cu titlu gratuit este supus unor cerinte diferite in diverse sisteme juridice. Felurile #alifi#arii &upa natura ei a) primara b) secundara a) cea primara determina legea competenta in sensul ca in functie de felul cum se face calificarea depinde si alegerea legii competente sa reglementeze raportul juridic cu elemente de extraneitate -de ex. cetatenia). Sunt exemple de calificare primara daca forma solemna a unui act juridic este o conditie de fond sau forma, daca regimul matrimonial intereseaza efectele casatoriei sau regimul bunurilor. b) cea secundara se face dupa ce s-a realizat calificarea primara si ea nu influenteaza legea competenta sa reglementeze raportul juridic, fiind o problema interna. Sunt exemple de calificare

secundara problema daca un contract de vanzare-cumparare are natura civila sau comerciala! daca un colectiv de oameni este sau nu persoana juridica, s.a. Confli#tul de #alifi#ari &esemneaza sistemul in care notiunile juridice cuprinse in norma conflictuala au intelesuri diferite in sistemele juridice in prezenta. Sunt exemple de conflict de calificari in privinta continutului normei conflictuale compensatia care in dreptul roman este calificata ca o problema de fond tinand de domiciliul contractual, in timp ce in dreptul englez este o problema de procedura! .n alt ex il reprezinta dreptul statului de a culege succesiunea vacanta existenta pe teritoriul sau, care in unele legislatii este calificat ca un drept de mostenire, iar in alte legislatii ca un drept originar al statului decurgand din suveranitatea sa. Sunt exemple de conflicte de calificari privind legatura normei conflictuale, locul executarii contractului care este diferit dupa cum plata este cherabila sau portabila. .n alt exemplu il reprezinta domiciliul care in dreptul nostru este localitatea unde persoana are locuinta statornica, spre deosebire de dreptul englez unde este locul in care persoana are intentia de stabilire permanenta. Legea dupa #are %e fa#e #alifi#area *egula in aceasta materie este in sensul calificarii dupa legea forului -lex fori) Forul < instanta sesizata cu rezolvarea litigiului -arbitrala sau judecatoreasca) lg forului < lg statului in care se afla instanta resp. &e la ac reg exista urm exceptii 1) calificarea prin vointa partilor < reprezinta posibilitatea conferita partilor unui raport juridic nu numai de a alege legea competenta, ci si de a decide asupra unor notiuni ca de exemplu locul executarii contractului, locul incheierii ctr., in virtutea principiului autonomiei de vointa. #) calificarea legala < in anumite situatii legea interna sau tratatul international defineste termenii cu care opereaza. &e ex. legea 1809177# arata ce se intelege prin sediul real al persoanei juridice. () calificarea secundara )) calificarea notiunilor folosite de norma conflictuala straina in caz de retrimitere < in masura in care se admite retrimiterea trebuie sa se admita si faptul calificarii notiunilor folosite de norma care retrimite sa se faca dupa aceasta lege.

0) calificarea institutiilor juridice necunoscute forului < acestea se califica dupa sistemul de drept care le reglementeaza. ,n dreptul nostru calificarea se face dupa legea forului, ca regula. &e asemenea, legea romana stabileste si daca o anumita problema este de fond sau de procedura.

CONFLICTUL

O)IL DE LEGI

Definitie" Acesta desemneaza situatia in care un raport juridic e supus succesiv la doua situatii de drept diferite ca urmare a deplasarii punctelor de legatura. Parti#ularitati 1) el afecteaza legea aplicabila, nu numai norma conflictuala avuta in vedere! #) apare datorita vointei partilor de a schimba punctele de legatura si nu datorita vointei legiuitorului. Do$enii Apare in situatia raporturilor juridice la care sunt aplicabile normele conflictuale cu punctele de legatura mobile sau variabile. Acestea sunt urmatoarele 1) + statutul personal al persoanei fizice prin schimbarea domiciliului sau cetateniei! #) + statutul organic al persoanei juridice prin schimbarea sediului social! () + statutul real mobiliar prin trecerea bunului dintr-o tara in alta! )) + materia drepturilor creditorului asupra bunului debitorului cand acesta din urma isi schimba domiciliul sau cetatenia pana la achitarea creantei! 0) + in privinta formei testamentului, daca cetatenia se schimba inainte de decesul testatorului. 'olutionarea #onfli#tului $o&il de legi in dreptul ro$an :egislatia noastra cuprinde mai multe solutii in aceasta materie a) in orice situatie se da prioritate legii vechi! ex legea 1809177# contine aceasta solutie in domeniul relatiilor personale si a celor patrimoniale dintre soti. b) in alte situatii are prioritate legea noua! ex in materia mostenirii testamentare in privinta bunelor mobile.

c) in alte situatii se aplica fie legea veche, fie legea noua! ex in materie de testament ori in cazul admisibilitatii divortului. d) intr-o alta situatie se aplica principiul legii mai favorabile! ex cazul filiatiei copilului din afara casatoriei. 'olutionarea #onfli#tului $o&il de legi in lip%a regle$entarilor legale /pinia dominanta e in sensul ca in asemenea situatii conflictul se solutioneaza prin aplicarea prin analogie a dispozitiilor referitoare la conflictul de legi in timp din dreptul tranzitoriu intern, tinand seama de particularitatile contextului juridic international in care a aparut acesta.