Bolile Mintale

Disciplina: Educaia Incluziv A efectuat : Munteanu Maria

Definiii
Boala psihicsau mintal este o boala psihiatric care afecteaz gndurile , comportamentul , i abilitatea sociala a oamenilor . Boala mintal este disfuncie care afecteaz sentimentele i comportamentul . Dei puine boli mintale pot fi prevenite , aproape toate pot fi tratate cu succes.Statisticile spun c 25 % procente din bolnavi dezvolta tulburri mintale sau de comportament la un moment dat n via . Cauzele bolilor mintale sunt complexe i sunt influenate de factori genetici (ereditari) experiene mai puin placute n via , deteorizarea funcionrii creierului , boli fizice ,etc..

Persoanele care prezint boli mintale n unele cazuri datorit bolii , nu pot s calculeze sau s analizeze unele situaii limpede , nivelul de gndire este slab , nu funcioneaz la nivelul performanelor.

De ce trebuie s nvm despre bolile mintale? Pentru ca ele afecteaza milioane de oameni i: Cu toate acestea majoritatea oamenilor cunosc prea putin despre ele; Persoanele cu boli mintale au nevoie de intelegerea si de ajutorul dumneavoastra exact cum au nevoie de ele persoanele ce sufera de orce alta boala; Bolile mintale sunt tratabile: ajutate de un tratament adecvat . n unele cazuri daca boala psihica nu v afecteaz n mod direct ea poate afecta pe cineva drag si apropiat vou atingndu-v n acest mod indirect .

O boal mintal nseamna c eti nebun ?

NU , Este o boala care poate fi tratata; Utiliznd conceptele de nebun sau psihopat nu faci altceva decit sa descurajezi persoana si sa provoci durere simtindu-se mai slab ca alte persoane. Boala mintala este un fapt real , si este devastatoare daca nu este tratata la timp si cum trebuie; Persoanele bolnave ce sufer pot sa triasc viaa ntr-un mod mai uor cu ajutorul familiei; Asa dupa cum boala psihica nu e cauzata de slabiciuni personale ea nu poate fi tratata nici prin vointa sau putere proprie. Ea se poate tratata numai cu un tratament corect administrat de specialisti; Pentru unii boala poate o conditie grava a vietii proprii asa cum este diabetul . Dar ca si in diabet un tratament adecvat ajut oamenii la o via normal ; Milioane de copii sufera de afeciuni depresive , anxioase , etc.. Necesitnd de un tratament de specialitate bun .Specialitii recunosc primele semne ale acestor boli ; Boala psihic poate afecta pe orcine , indiferent de vrsta ,sex , ras ,stare material ; Este bine ca tratamentul este disponibil pentru orcine , iar cercetarea ofer tot mai multe posibiliti de tratament.

Orcine poate s se mbolnveasc de bolile mintale !

Persoanele n vrst Din cauza unor probleme somatice , a pensionrii , scderii veniturilor , singurtii , a pierderii stimei fa de sine , a decesul unor persoane foarte dragi. Aduli la vrsta activ Din cauza conflictului dintre aspiraii i realiti. Aduli tineri- Din cauza responsabilitilor intense legate de familie , i a dorinei de realizare . Adolescenti- Din cauza stresului social si a schimbrilor fizice care trec. Copii ( chiar i sugari) - Datorit n ce mai mare msur conflictelor de familie ( ceart) i altele.

Boli mintale
Boal mental

A
Afazie
Ecolalie Gelozie delirant Ipohondrie Tulburare bipolar

Tulburri fobice , Atacul i tulburrile de panic , Tulburarea obsesivcompulsiva, Tulburari de stres, Schizofrenie (psihoza).

Afazia
Afazia este o tulburare a vorbirii care afecteaz exprimarea sau nelegerea limbajului vorbit sau scris n absena oricrei modificri senzoriale sau a unui deficit al aparatului fonator, rezultnd n urma unor leziuni dobndite ale creierului. Elementul fundamental al unei afazii l constituie tulburarea codificrii lingvistice i nu a articulrii sau perceperii verbale. Pacientul afazic nu mai este capabil s foloseasc limbajul ca simbol pentru obiecte sau pentru procesele gndirii. Afazia este o tulburare a vorbirii care afecteaz exprimarea sau nelegerea limbajului vorbit sau scris n absena oricrei modificri senzoriale sau a unui deficit al aparatului fonator, rezultnd n urma unor leziuni dobndite ale creierului. Elementul fundamental al unei afazii l constituie tulburarea codificrii lingvistice i nu a articulrii sau perceperii verbale. Pacientul afazic nu mai este capabil s foloseasc limbajul ca simbol pentru obiecte sau pentru procesele gndirii. O alta persoana care este afectata de afazie poate fi capabila sa spuna un cuvant dar poate fi incapabila sa spuna alt cuvnt.

Cele mai importante tipuri de afazie sunt:

- forma senzorial forma motorie - forma mixt Toate tipurile de afazie sunt importante in psihologie si in psihiatrie deoarece arata ca aparenta unitate a ceea ce este numit obisnuit minte, ramane la nivelul interactiunii functionarii independente a unor parti ale creierului, fiecare dintre ele putand fi distrusa fara sa intervina in functionarea celorlalte parti. Astfel, poate parea sa nu existe o asemenea putere unitara cum este memoria, pentru ca memoria vizuala poate fi desfiintata fara a afecta aparatul auditiv, olfactiv, tactil sau oricare alte functii ale memoriei. Toate tipurile de afazie sunt importante in psihologie si in psihiatrie deoarece arata ca aparenta unitate a ceea ce este numit obisnuit minte, ramane la nivelul interactiunii functionarii independente a unor parti ale creierului, fiecare dintre ele putand fi distrusa fara sa intervina in functionarea celorlalte parti. Astfel, poate parea sa nu existe o asemenea putere unitara cum este memoria, pentru ca memoria vizuala poate fi desfiintata fara a afecta aparatul auditiv, olfactiv, tactil sau oricare alte functii ale memoriei. Afazia, alterarea patologica a limbajului, reprezinta o infirmitate, consecutiva unor leziuni cerebrale localizate in emisfera stanga la dreptaci si poate surveni la subiecti cu o inteligenta normala si care nu prezinta nici tulburari de afectivitate si nici deficiente ale functiilor perceptive si motorii.

Tratament
Multi oameni care sufera de afazie au fost spitalizati pentru o perioada de timp. Aceasta spitalizare a avut de obicei loc dupa ce s-a produs leziunea cerebrala. Dupa ce au iesit din spital, multi oameni au inca nevoie de tratament. Nu este intotdeauna clar catre cine ar trebui sa se adreseze pentru ajutor. Va rugam sa va consultati cu medicul care va tratateaza despre posibilitatile din regiunea dumneavoastra. Tratamentul afaziei este aproape intotdeauna oferit de logopezi. In principiu, oricine sufera de afazie este eligibil pentru terapie de vorbire.

Durata tratamentului este printre altele legata de recuperarea in urma afaziei si de posibilitatile si reglementarile din tara in care traiti.

Ecolalie
limitare a limbajului la repetarea unor cuvinte/fraze nvate (simptom ce se arat de exemplu cei ce sufer de afazie) sau imitarea involuntar a unor cuvinte/fraze auzite la partenerul de discuie (simptom ce se arat de exemplu la cei ce sufer de sindromul Tourette, schizofrenie, boala Alzheimer sau autism). Tourette Afectiune neurologica cronica rara caracterizata prin existenta unor ticuri,
insotite sau nu de coprolalie (emisia de cuvinte murdare) si de ecolalie (repetarea unor frdgmente de cuvinte sau de fraze). Originea sindromului lui Gilles de La Tourette este inca prost cunoscuta; ea ar fi o hiperactivitate a sistemelor dopaminergice. Caracterul familial al bolii nu este exceptional. Ticurile apar in mod obisnuit intre 2 si 10 ani, cu o neta predominanta la sexul masculin. Ele se repeta adesea in salve care le confera o aparenta de ritmicitate, si pot afecta majoritatea muschilor scheletului.

Autizmul
Autismul este o tulburare a creierului care interfera adesea cu abilitatea de a comunica si de a relationa cu cei din jur. Semnele autismului se dezvolta aproape indotdeauna inaintea implinirii varstei de 3 ani, dei aceasta afeciune este uneori diagnosticat abia mai tarziu. In mod tipic, parintii devin ingrijorati atunci cand observa ca fiul/fiica lor nu incepe sa vorbeasca si nu raspunde sau nu interactioneaza ca si ceilalti copii de aceeasi varst.

Simptomele
De regula, copiii cu autism nu au o dezvoltare normala a vorbirii si pot sa "para" surzi, desi testele de audiometrie sunt normale. Autismul afecteaza modul in care copilul percepe si proceseaza informatia senzoriala. Severitatea autismului variaza. Unii au nevoie de un insotitor in aproape toate domeniile vietii lor cotidiene, in timp ce altii pot fi capabili sa functioneze la un nivel foarte ridicat si pot chiar sa mearga la o scoala normala. Simptome principale Interactiuni sociale si relatii interpersonale.

Simptomele pot fi: - probleme semnificative in dezvoltarea abilitatilor de comunicare nonverbala, cum ar fi privirea ochi-in-ochi, expresii faciale si posturi ale corpului - incapacitatea de a stabili relatii de prietenie cu copiii de aceeasi varsta - lipsa interesului in a impartasi bucuria, preocuparile sau realizarile cu alte persoane - lipsa empatiei. Persoanele cu autism pot avea dificultati in intelegerea sentimentelor altor persoane, cum ar fi durerea sau tristetea.

Interes diminiuat in diverse activitati sau in joc Simptomele pot fi: - o atentie neobisnuita asupra jucariilor. Copiii mai mici cu autism se concentreaza adesea pe anumite parti ale jucariilor, cum ar fi rotile unei masinute si nu se joaca cu intreaga jucarie. - preocupare fata de anumite subiecte. Copiii mai mari si adultii sunt adeseori fascinati de programul trenurilor sau de buletinele meteo. - nevoie de uniformitate/simetrie si de rutina. De exemplu, un copil cu autism poate avea intotdeauna nevoie sa mannce pine nainte de salata si insista sa mearga in fiecare zi pe acelasi drum spre scoala. - comportament stereotip. Acesta consta in batai din palme sau in leganarea corpului.
In perioada adolescentei, comportamentul se modifica. Multi adolescenti castiga abilitati, dar raman totusi cu un deficit in capacitatea de a relationa si de a-i intelege pe ceilalti. Pubertatea si sexualizarea se pot face cu mai multa dificultate la adolescentii cu autism decat la copiii de aceasi varst Tratament Principalul obiectiv al tratamentului este imbunatatirea capacitatii generale a copilului de a functiona. Simptomele si manifestarile autismului se pot combina in multe feluri si pot fi variabile din punct de vedere al severitatii. In plus, simptomele si manifestarile aceleiasi persoane se pot modifica in cursul timpului.

Gelozie delirant
Gelozia delirant sau sindromul Othello este o tulburare psihologic ce const n impresia individului privind presupusa infidelitate a partenerului. Afeciunea conduce la urmrirea insistent a partenerului i hruirea acestuia, putnd cauza i un comportament agresiv. Conform ultimelor cercetri, mecanismele neuronale responsabil de acest tip patologic de gelozie sunt situate cortexul frontal ventro-medial, o regiune cerebral care coordoneaz procesele cognitive i

afective. - elementul esential al tulburarii delirante il constituie prezenta uneia sau a mai multor idei delirante nonbizare care persista cel putin o luna (ideile delirante nonbizare implica situatii care pot fi concepute ca survenind in viata reala, de ex., faptul de a fi urmarit, otravit, infectat, iubit de la distanta ori inselat/-a de sot/-ie sau de amant/-a); - ideea deliranta nu este datorata efectelor fizilogice directe ale unei substante sau a unei condiiii medicale generale. halucinatiile tactile sau olfactive pot fi prezente (si proeminente) daca sunt in legatura cu tema deliranta; - functionarea psihosociala nu este marcat deteriorata, iar comportamentul nu este nici straniu si nici bizar; - daca, concomitent cu ideile delirante, survin episoade depresive, durata totala a acestor episoade afective este relativ scurta comparativ cu durata totala a perioadelor delirante;

Teorii psihice legate de gelozie

Potrivit lui Freud, oamenii deosebit de predispusi la gelozie sunt cei care au fost ei insisi sau ar fi vrut sa fie infideli, ca si cei cu impulsuri homosexuale puternice, dar refulate. Teza psihanalizei spune ca nimeni care este gelos ca adult nu traieste aceasta stare pentru prima oara. In copilarie, odata cu complexul Oedip, fiecare copil are experienta dureroasa, in care parintii nu pot fi pe lunga durata doar pentru copil, disponibili total, ceea ce duce la renuntarea pretentiilor nerealiste. In cazul ideal, copilul este sustinut de dragostea rezistenta a ambilor parinti care nu-i vor lua in nume de rau pretentiile sale, staruintele la exclusivitate, ci l vor ajuta sa parcurg aceast perioada in unele privinte grea, patima, considerand-o o experienta normala si necesara pentru asimilare in bagajul inconstientului. Caci aici sunt depozitate toate rezultatele copilariei iar ele ne influenteaza viaa de adult. Freud descopera indivizi cu un tipar care se caracterizeaza prin acela ca au nevoie pentru iubirile lor de conditia unui tert prejudiciat: ei se indragostesc doar de acele persoane care au deja soti, logodnici sau prieteni stabili, repetand o experienta din copilarie in care mama era intr-un mod total indisolubil. In felul acesta, situatia din copilarie, va fi tot mereu evocata si se va incerca rezolvarea ei. In spatele geloziei stau intotdeauna dorinte, care sunt exprimate, blocate sau sanctionate prin angoase. Sentimentul de inferioritate morala sta mereu la panda, in cazul persoanelor inclinate spre gelozie. Pentru a evita o asemenea situatie si pentru a nu da frau liber acestei constiinte de sine, ele au nevoie sa fie iubite.

Subtipuri
Acestea pot fi specificate in functie de tema deliranta predominanta: Tipul erotoman - tema centrala a delirului o constituie faptul ca o alta persoana este amorezata de individ; - ideea deliranta se refera adesea mai curand la un amor romantic, idealizat, si la o uniune spirituala decat la atractia sexual; - persoana idealizata are un statut mai inalt, dar poate fi si una straina; - depune eforturi in a contacta obiectul iubirii delirante (cadouri, apeluri telefonice, vizite, supraveghere); exista si cazuri care pastreaza secreta ideea deliranta; - predomina femeile in esantioanele clinice, iar in esantioanele medicolegale predomina barbaii. Tipul de grandoare - tema centrala a delirului o constituie convingerea ca are un mare (dar nerecunoscut) talent sau perspicacitate ori ca a facut o mare descoperire; - mai rar, individul poate prezenta ideea deliranta ca ar avea o relatie speciala cu o persoana marcanta (de ex , cu un consilier al presedintelui) ori ca ar fi o persoana marcant; - uneori, tema are continut religios, de ex, persoana crede ca are un mesaj special de la o divinitate; Tipul de gelozie - tema centrala a delirului persoanei o constituie faptul ca sotia (sotul) sau amanta (amantul) persoanei este infidel(a); -diverse probe sunt colectate si utilizate spre a justifica delirul, i confrunta de regula sotia (sotul) sau amanta (amantul) si incearca sa intervina in presupusa infidelitate; -- poate aparea o stare coleroasa remarcabila si un comportament violent; - mai frecvent intalnim acest tip la barbati decat femei.

Ipohondrie
Ipohondria, n termeni medicali hipocondria, reprezint preocuparea excesiv sau teama de a suferi de o boal grav. De cele mai multe ori starea de anxitate persist chiar i dup un consult medical dup care bolnavul este asigurat c temerile legate de simptomele sale nu au o baz medical solid, sau dac exist o boal la baza simptomelor, temerile sale sunt mult exagerate. De exemplu, o persoana de genul acesta se teme de sunetele normale ale abdomenului in timpul digestiei, de transpiratie sau de petele naturale de pe piele, ca fiind semnele unei boli grave. Persoanele cu hipocondrie sunt ingrijorate, in mod special, de un anumit sistem de organe (cum ar fi sistemul cardiac sau sistemul digestiv). Evaluarea medicala completa si asigurarea facuta de catre medicul specialist ca totul este normal nu elimin temerile bolnavului. Sau, in cazul in care le elimin, peste cateva zile apar alte temeri legate de alt organ. Hipocondria poate debuta la orice varsta, atat la femei cat si la brbati. Cel mai adesea, aceasta boala debuteaz la aduli si poate dura mai muli ani. Desi a fi bolnav este inconfortabil, poate aduce beneficii, cum ar fi atragerea atentiei membrilor familiei, prietenilor, medicilor si eliberarea de responsabilitati. Uneori, hipocondria este motivat, de obicei inconstient, de aceste avantaje secundare.

Simptome Simptomele hipocondriei includ: - preocuparea deosebita fata de o boala serioas - interpretarea greit a simptomelor organice - absena halucinatiilor sau psihozei - suferinta clinica sau afectare functional. Diagonsticul Diagnosticul este, de obicei, suspectat de medicul specialist internist care il investigheaza primul, iar apoi este confirmat de medicul psihiatru. Diagnosticul se bazeaza pe nemultumirile bolnavului si examinarile fizice si de laborator. Aceasta boala se poate asocia cu anxietate severa sau simptome obsesiv-compulsive. Teama sau simptomele exagerate pot apartine, de asemenea, unei alte boli psihiatrice, cum ar fi depresia, schizofrenia sau tulburarea de somatizare. Tratament Atunci cand o persoana cu hipocondrie, sufera asociat si de depresie, anxietate sau psihoza, aceste suferinte trebuie tratate. Compasiunea si sustinerea pot fi combinate cu un medicament antidepresiv sau antianxios sau antipsihotic. Persoanele cu hipocondrie trebuie tratate de un medic psihiatru care inelege natura suferintei lor. Daca medicul intelege ca aceste nemultumiri ale pacientului nu vor disparea niciodata, realizarea unui program de vizite medicale in care "problemele" pacientului sunt luate in serios, pot fi de ajutor in ameliorarea anxietatii pacientului. Dac medicul limiteaz consultatiile pacientului pe motiv ca este agasant, anxietatea pacientului se va agrava.

Tulburare Bipolar
Tulburarea bipolar sau psihoza periodic reprezint o tulburare mintal ce const n modificarea anormal a strii psihice, energiei i abilitii de funcionare a unei persoane. Astfel, apare succesiunea episoadelor depresive cu episoadele maniacale. Spre deosebire de variaiile strii psihice ale unei persoane normale dea lungul vieii, simptomele acestei boli sunt mult mai severe. Persoanele care au schimbari extreme de dispozitie, de la depresii severe pana la episoade maniace, ar putea suferi o tulburare bipolara. In cursul episoadelor maniace persoanele care sufera de tulburarea bipolara tin sa aiba o dispozitie euforica, sa fie hiperactivi, agitati si fara sa simta necesitatea somnului. Adesea acestia cheltuiesc sume mari de bani, ceea ce duce la aparitia problemelor financiare severe. In cursul episoadelor depresive, persoanele care sufera de aceasta tulburare sunt tristi, se simt fara speranta, vinovati si/sau fara valoare si au un nivel scazut de energie. Tulburarea bipolara este o boala care afecteaza si apropiatii bolnavilor. Diagnostic Episoadele de manie si depresie se repeta pe tot parcursul vietii pacientilor diagnosticati cu tulburare bipolara. Totusi, marea majoritate a pacientilor nu prezinta nici un fel de simptome intre episoadele maniace sau depresive. Numai o treime dintre pacientii diagnosticati cu tulburare bipolara prezinta cateva simptome (neexplicate inca) intre episoadele de manie si/sau depresie.

Tulburarea bipolara de tipul I Tulburarea bipolara de tipul I este forma "clasica" a acestei afectiuni, in care pacientii au episoade de manie si depresie periodic. Tulburarea bipolara de tipul II Reprezinta forma in care bolnavii nu dezvolta manie severa dar trec prin episoade mai blande de hipomanie care alterneaza cu depresie. Tulburarea bipolara ciclica rapida Se poate vorbi despre tulburare bipolara ciclica rapida cand pacientii manifesta un numar mai mare de 4 episoade maniace sau depresive. Cand este vorba de perspectivele pe termen lung legate de pacientii cu tulburare bipolara, este foarte important de subliniat evolutia bolii cu si fara tratament. Fara un tratament adecvat, boala tine sa se agraveze in timp, episoadele maniace si depresive devin din ce in ce mai severe. De asemenea episoadele tind sa fie din ce in ce mai frecvente. Pe de alta parte cand este urmat un tratament adecvat, pacientii cu tulburari bipolare pot avea o viata normala si productiva. In mare parte, terapia va ajuta la reducerea frecventei si severitatii episoadelor maniace si/sau depresive, pentru ca pacientii sa se poate bucura de viata.

Tratament

Este important ca tulburarile bipolare sa fie tratate cat mai curand si sub supraveghere medicala. Majoritatea celor care sufera de tulburari bipolare pot realiza o stabilizare a schimbarilor de dispozitie si a simptomelor asociate cu acestea, urmand un tratament adecvat. Tulburarile bipolare sunt afectiuni recurente in care este necesara terapia pe termen lung. Pentru a controla boala pe termen lung o combinatie intre medicatie si un tratament psihosocial reprezint cea mai bun schema de tratament.

Concluzii
Viaa este un dar minunat s ne bucurm de ea i s ajutm persoanele ce sunt afectate sau bolnave de boli mintale sau alte boli , n situaiile grele! Ajut! mpreun plecai pentru un tratament specializat , consultaii cu psihologul , linite i calm , voin i perseveren. Zmbete! Pentru toi viaa are prile ei negre, dar s nu ne descurajm , s i ncurajm pe ei cu un Zimbet , o privire blnd , un cuvnt frumos , i sfaturi uitle. Druiete ! Dragoste , Speran , ncredere pentru cei bolnavi i triti. Bucur-te ! Bucur-te alturi de ei , chiar i atunci cnd e mai puin uor , dar arat c viaa e frumoas n orce circumstan. Lupt alturi de ei ! mpreun e mai bine , un suport financiar , o binefacere , o fraz frumoas rostit stimuleaz persoanele bolnave s lupte , sa fie i mai puternici . Dansez n paii vieii. Savureaz mirosul dulce al zilelor senine , druiete speran alturi de ei , nva pe ei , s se ridice sus dac cad , i s se iubesc viaa aa cum este ea.

Surse de inspiraie 1.Dicionarul explicativ al limbii romne (DEX Data apariiei I: 1975; II: 1998 Numr pagini II: 1194 2.Scribd. Copyright 2013 . Scribd Inc. Languge: English. 3.Revista Terapia M. 4. www.DespreSuflet.com 5. www.Sfatulmedicului.ro