Sunteți pe pagina 1din 4

Anatomie curs 2 Structura generala a tubului digestiv

16.10.2008

Peretele tubului digestiv are o structura adaptata functiei fiecarei portiuni. Peretele tubului digestiv e alcatuit din: Mucoasa Submucoasa Musculara Seroasa (adventice) Esofagul: a. Mucoasa este de tip pavimentos stratificat adaptata functiei de transport pe care o are esofagul. Aici exista glande secretate de mucus cu rolul de a facilita transportul bolului alimentar. La limita cu stomacul, in mucoasa esofagului apar insule heterotopice de mucoasa gastrica. Ele se identifica foarte usor datorita culorii rosu aprins spre deosebire de restul mucoasei esofagului care este rosu-pal. Trecerea de la mucoasa esofagului la cea gastrica se face brusc la nivelul unei linii dintate. b. Submucoasa contine vase de sange si plexul submucos Meissner. Uneori glandele esofagiene pot ajunge pana in submucoasa. c. Musculara are 2 caracteristici foarte importante: i. Este striata in 1/3 superioara si neteda in 2/3 inferioare : n vag -> fibre VES ->fibre VEG origine in nucleul dorsal al vagului ii. Stratul muscular longitudinal este egal reprezentat cu cel circular spre deosebire de restul tubului digestiv unde stratul circular e mai voluminos Extensia unui cancer esofagian se face mai frecvent longitudinal decat circular. d. Seroasa: - exista pe fetele anterioara si laterala ale esofagului; lipseste pe fata posterioara care este extraperitoneala Stomac: a. Mucoasa: - are un epiteliu de tip cilindric unistratificat. Glandele mucoasei sunt de 2 tipuri: gastrice propiuzise si pilorice. Glandele pilorice secreta mucus ce are rolul de a proteja mucoasa esofagiana atat de agenti fizici, mecanici, termici din alimentatie cat si de propria secretie acida. Glandele gastrice propriuzise sunt in regiunea cardiei ce secreta mucus si glande ale corpului. Acestea din urma contin mai multe tipuri de celule: Principale secreta pepsinogen Parietale secreta HCl Secretorii de mucus Mucoasa gastrica prezinta numeroase plici, doua dintre ele sunt foarte lungi si prezente de-a lungul micii curburi si delimiteaza soseaua gastrica pe unde lichidul ajunge in duoden. Pliuri: - foarte importante in endoscopie pentru a reda caracterul benign sau malign al unei ulceratii. (in cazul unei ulceratii maligne se formeaza un filtrat inflamator aici plicurile se opresc la distanta de leziunea ulceroasa). b. Submucoasa: - contine vase de sange si plexul submucos Meissner. Uneori glandele esofagiene pot ajunge pana in submucoasa

c. Musculara: -este diferita de tot restul tubului digestiv pentru ca prezinta 3 straturi de fibre: i. Longitudinale externe nu este continuu, fibrele sale se condenseaza de-a lungul curburilor, in special curburii mici, de unde radiaza pe peretele stomacului ii. Circulare mijlocii se gasesc pe toata lungimea stomacului si se continua la nivelul duodenului. In dreapta orificiului piloric se condenseaza si formeaza sfincterul piloric iii. Oblice interne formeaza asa numitele fibre in cravata de la nivelul unghiului Hiss. d. Seroasa: - acopera aproape in intregime stomacul cu exceptia peretelui posterior al regiunii cardiei si portiunii adiacente a fundului stomacului. Duodenul: a. Mucoasa: - prezinta epiteliu cilindric unistratificat si 2 tipuri de glande: Intestinale Lieberkuhn Glande specifice duodenului Brunner a caror parte secretorie poate ajunge pana-n submucoasa. Mucoasa duodenului prezinta plici circulare sau valvule conivente Kerkling care au rolul de a creste suprafata de absrobtie a duodenului. In structura valvulelor conivente intra mucoasa si submucoasa. Tot la nivelul mucoasei apar vilozitati intestinale care devin din ce in ce mai numeroase spre flexura duodeno-jejunala. Canalul coledoc are o ultima portiune in grosimea peretelui duodenal si ridica un pliu de mucoasa numit plica longitudinala. Ampula hepatopancreatica ridica o proeminenta de mucoasa duodenala numita papila duodenala mare. Superior de papila duodenala mare se gaseste papila duodenala mica la nivelul careia se deschide canalul Santorini. Toate aceste elemente se gasesc pe peretele medial al Dd2 (descendent). b. Musculara: - are stratul circular mai bine reprezentat decat cel longitudinal. Fibrele circulare formeaza de-a lungul duodenului sfinctere functionale: La 3-4 cm inferior de papila duodenala mare La nivelul flexurii duodeno-jejunale c. Seroasa: - este prezenta doar la nivelul bulbului duodenal. Restul duodenului este invelit de peritoneu doar pe fata anterioara. Jejuno-ileonul: (ansele intestinale) E alcatuit in 3/5 superioare de jejun si 2/5 inferioare de ileon. a. Mucoasa: - diferenta dintre jejun si ileon se datoreaza adaptarii la functii diferite. Jejunul are predominant functie de absorbtie, iar ileonul predominant functie de evacuare. Jejunul prezinta la nivelul mucoasei foarte multe vilozitati intestinale (1000/cm2), iar numarul lor descreste foarte mult la nivelul ileonului terminal. Plicile musculare sunt foarte numeroase la nivelul jejunului. b. Submucoasa: - la nivelul jejunului prezinta foliculi limfatici solitari. La nivelul ileonului, in special in portiunea sa terminala apar placile Peyer care sunt foliculi limfatici agregati caracteristici submucoasei colonului. c. Seroasa: - este prezenta pe toata lungimea jejuno-ileonului.

Colonul: Are o structura particulara care il deosebeste macroscopic de celelalte parti ale tubului digestiv. Exista 4 elemente definitorii pentru structura colonului: 1. Teniile: - se formeaza prin condensarea fibrelor din stratul muscular longitudinal Exista 3 tenii: a. Tenie omentala serveste pentru insertia omentului mare b. Tenie mezocolica serveste pentru insertia mezocolonului c. Tenie libera Teniile isi au originea la baza apendicelui. La nivelul colonului sigmoid exista doar 2 tenii: anterioara si posteriara. La nivelul ampulei rectale stratul longitudinal e continuu. 2. Prezenta plicilor semilunare: - sunt ingustari ale lumenului colonului rezultatea prin condensarea fibrelor circulare din peretele colonului. 3. Haustrele: - dilatatii ale colonului iuntre 2 plici seminulare 4. Apendici epiploici: - ciuturi de grasime inveliti in peritoneu; prezente mai ales la nivelul teniilor omentala si libera a. Mucoasa: pana la nivelul canalului anal are epiteliu cilindric unistratificat cu glande Lieberkuhn. La nivelul ampulei rectale mucoasa formeaza 3 plici transversale: 2 stangi si 1 dreapta. Plica dreapta este cea mai evidenta. Este situata la nivel intre cele 2 plici stangi si are un nume propriu: Kohlrausch. Structura canalului anal: Prezinta 6-10 proeminente longitudinale de 1 1,5 cm lungime numite columne anale. Intre columnele anale exista depresiuni numite recesuri anale. Partea inferioara a unui reces anal se numeste sinus anal si este marginit de valvula anala. La nivelul sinusurilor anale se acumuleaza mucusul secretat de glandele canalului anal. Baza columnelor anale cu amrginea valvulelor anale formeaza linia pectinata. Aceasta linie marcheaza trecerea de la epiteliul cilindric la cel pavimentos stratificat. Se mai numeste jonctiunea cutaneo-mucoasa. Inferior de linia pectinata se gaseste o zona de 1-1,5 cm numita pecten. La nivelul acestuia epiteliul este pavimentos stratificat necheratinizat fara glande sebacee si foliculi pilosi. Limita inferioara a pectenului se numeste linia alba Hilton. Ea corespunde marginii inferioare a sfincterului anal intern. Inferior de ea epiteliul este pavimentos stratificat cu glande sebacee si foliculi pilosi. La trecerea dintre aceasta ultima portiune si tegumentul perianal propriuzis se gaseste linia ano-cutanata reprezentata de anus. Zona columnelor anale se mai numeste si zona columno-hemoroidala. La acest nivel apar hemoroizii interni. Sistemul nervos enteric: Plexul nervos enteric: Controleaza intreaga activitate a tubului digestiv: Motilitatea Secretia exo/endocrina Activitatea inflamatorie Este alcatuit din 2 plexuri: Plexul mienteric Auerbach situat intre straturile circular si longitudinal ale musculaturii tubului digestiv reprezentat pe toata lungimea tubului digestiv.

Plexul submucos situat intre stratul circular si musculara mucoasei este mai bine reprezentat la nivelul: esofagului, stomacului, sigmoidului, rectului. Plexurile contin 3 tipuri de neuroni: a. Aferenti mediator chimic acetilcolina b. Interneuroni mediatori chimici multipli c. Eferenti i. Excitatori mediator chimic: acetilcolina si substanta P ii. Inhibitori mediator chimic: NO, VIP (polipeptid intestinal vasoactiv).