ONCOLOGIE SI NURSING IN ONCOLOGIE

SEMNE SI SIMPTOME PREZENTE IN AFECTIUNILE ONCOLOGICE SEMNE CLINICE

A.Durerea
- reprezinta, probabil cel mai frecvent simptom intalnit in practica medicala. In general tumorile maligne si tratamentul acestora cauzeaza durere pacientului. Durerea poate aparea atunci cand tumora comprima structurile osoase, nervoase sau alte organe. Analiza durerii poate fi facuta pe urmatoarele caracteristici : Localizarea- ne referim la o zona topografica si nu la un organ. Iradierea-care poate fi tipica, dand relatii privind organul de origine, sau atipica (angina pectorala). Caracterul-durere usoara, continua, surda, profunda la nivelul oaselor, poate fi determinata de compresia sau invazia tumorala la nivelul sistemului osos; afectarea sistemului osos poate fi determinata atat de o tumora cu punct de plecare osos cat si de o tumora care a migrat de la alt sediu (metastaze osoase); durerea osoasa este cea mai frecventa durere din cancer. arsura poate fi cauzata de afectarea structurilor nervoase; de asemenea, aceasta durere poate fi cauzata si de distrugerea structurilor nervoase ca urmare a radioterapiei sau interventiei chirurgicale; durerea datorata afectarii structurilor nervoase este cea de-a doua cauza, ca frecventa, a durerii in cancer. Durerea "fantoma" este acea durere sau orice alta senzatie care apare la nivelul unui segment al corpului care a fost indepartat chirurgical, ca de exemplu la nivelul sanului sau al unui membru. In momentul consultului medical, este foarte important ca medicului sa i se raspunda sincer si la obiect, atunci cand intreaba despre caracterul durerii. Intensitatea- intensitatea durerii se poate descrie cu ajutorul unei scale gradate de la 0 la 10, unde 10 reprezinta durerea atroce, cu cea mai mare intensitate posibila, ce poate fi resimtita de pacient; pentru a veni atat in ajutorul pacientului cat si al medicului, se recomanda folosirea unui caiet pentru notarea zilelor si a orelor cand durerea se agraveaza sau se amelioreaza. Momentul aparitiei durerii: acuta, cronica- cum este resimtita de catre pacient, durata si orice variatie a intensitatii acesteia.

ONCOLOGIE SI NURSING IN ONCOLOGIE

Factori agravanti- activitatea fizica ( cand medicatia antalgica nu mai este la fel de eficienta la aceeasi doza). Simptome si semne de acompaniament (tuse, expectoratie, dispnee , greturi, varsaturi, diaree, constipatie, scadere in greutate, oboseala, paliditate, sange proaspat in scaun, inapetenta, raguseala, hematemeza, melena, disfagie, modificari tegumentare ,febra, hemoptizie, insomnii, anxietate, tulburari de mers , tulburari de mictiune. Etc.). Factori care amelioreaza (caldura locala sau medicamente)

Planurile i regiunile abdominale

Pentru a putea descrie poziia organelor din interiorul abdomenului, sau localizarea durerilor abdominale, medicii au considerat util mprirea abdomenului n regiuni delimitate de planuri imaginare, verticale i orizontale. Abdomenul poate fi mprit n nou regiuni, care se pot delimita precis. Aceste regiuni sunt delimitate de dou planuri orizontale i dou planuri verticale (pe linia de mijloc a fiecrei clavicule). Cele nou regiuni sunt urmtoarele: 1. Hipocondrul drept (cancer hepatic, cancer de unghi drept colon) 2. Epigastrul (gancer gastric, cancer de pancreas) 3. Hipocondrul stng (cancer splenic, cancer unghi stang colon) 4. Flancul drept (zona lombar) 5.Zona ombilical (iradierea durerii in cancerele de colon) 6. Flancul stng (zona lombar) 7. fosa iliaca dreapt cancer colon si cec) 8. Regiunea suprapubian (hipogastru) si 9.fosa iliaca stanga (cancer sigmoidian si cancer rectal) Exemplu :Caracterele durerii toracice. Cu ajutorul anamnezei si prin palpare vom cauta modul de debut : brusc-pneumonie, lentcancer pulmonar, esofagian ; sediul durerii- la varful plamanului(cancer), anterior(traheo-bronsita), anterolateral(pneumonie si pleurezie), retrosternal (origine cardiaca si cancer esofagian) ; intensitatea
2

ONCOLOGIE SI NURSING IN ONCOLOGIE

mica, moderata, intensa( junghi totacic in pneumonie) in cancerul pulmonar intensitatea este variabila , intodeauna persistenta si rebela la tratamentul simptomatic, semne de acompaniament.

B.Dispneea
Tulburare a respiratiei tradusa prin senzatia de lipsa de aer (de sufocare) si modificarea unuia sau mai multora dintre parametri miscarilor respiratorii (frecventa, ritm, amplitudinea).
Dispneea devine o reactie de adaptare a organismului la lipsa de oxigen si acumularea CO2.

Clasificare : Obstructiva exista un proces obstructiv la nivelul cailor aeriene superioare (stenoze laringiene , traheale datoarate edemului glotic, corp strain), amplitudinea respiratiilor este mare si frecventa mica.- sau un proces obstructiv bronhopulmonar (cancer, tbc, astm bronsic), dispneea este expiratorie suieratoare si prelungita. Restrictiva- apare in afectiuni pulmonare care evolueaza cu reducerea suprafetei pulmonare sau limitarea miscarilor respiratorii (pneumonii, pleurezii, tbc, cancer, pneumotorax). Dispneea poate evolua cu tahipnee (polipnee), mai mult de 18 respiratii/min, si bradipnee : -cu expiratie prelungita , suieratoare (wheezing) apare in astm bronsic si edem pulmonar si cu inspiratie prelungita, dificila insotita de stridor si tiraj (retractie inspitatorie a spatiilor intercostale, subclaviculare, supraclaviculare). In raport cu conditiile de producere dispneea poate surveni la efort sau in repaus
Dispneea respiratorie poate fi o dispnee paroxistica (ex. astmul bronsic), permanenta (sclerozele pulmonare, emfizemul pulmonar), sau pe fondul unei dispnei permanente pot surveni accese paroxistice (ex. astmul bronsic). Dispneea de origine cardiaca- apare in insuficienta cardiaca si poate aparea in functie de gradul insuficientei cardiace : Usoara disneea apare doar la un efort prelungit. Moderata disneea apare la un efort de intensitate mai mica ( ex. mers) Severa disneea apare in repaus.