Maxim Flavius Gabriel

Povestea trista a MORTII marii Aral

Marea Aral a fost timp de multe milenii cea mai mica mare din lume. Mai curand decat credem, va disparea in totalitate, iar vina o poarta in exclusivitate civilizatia actuala si dezec ilibrele complexe provocate !aturii de activitatile industriale si economice. Privita din alte pucte de vedere, criza Marii Aral este cel mai bun exemplu al unei probleme ecolo"ice cu serioase consecinte economice si sociale pentru toate statele din Asia centrala, inclusiv Rusia. #volutia si viitorul acestei interesante mari interioare cu destin trist, va fi nimic altceva decat un exemplu la scala redusa a crizei ecolo"ice planetare.

Asa au denumit$o %aza ii, vecinii lor uzbecii, cu care impart apele acestei mari deosebite, o numesc &inca..' Orol (en"izi. Oricum ar suna sub rezonanta acestor limbi turcice, Marea Aral traieste o criza unica intre toate marile lumii. Pur si simplu dispare. )i nu oricum, ci fara sa fortam termenii, Aralul dispare vazand cu oc ii. Inainte sa isi arunce sovieticii oc ii asupra apelor sale, Marea Aral era de fapt a patra mare interioara ca marime din intrea"a lume, potrivit descopera.ro.

#ste si in prezent &ce a mai ramas din ea' situata in inima Asiei *entrale, intre statele +aza stan si ,zbe%istan. Fiind o mare de interior, a influentat considerabil timp de multe milenii climatul zonal. #vaporarile ei sezoniere au re"lat re"imul pluviometric si au mentinut ecosistemul local in zonele desertice din Asia *entrala. In vremurile sale bune, apele$i erau strabatute de peste o suta de specii de pesti, multe dintre ele intalnindu$se doar aici.

Faptul a dus la dezvoltarea &in urma cu peste cincizeci de ani' a unei prospere industrii locale de pescuit, alaturi de mici orase precum Mo-na. din ,zbe%istan, unde aproape toata lumea lucra in industria piscicola.

(in punct de vedere "eolo"ic, Marea Aral a cunoscut fenomenul natural de expansiune si contractie de$a lun"ul istoriei sale. Acest ciclu a afectat clima re"iunii si a dus in cele din urma la mari mi"ratii umane.

Astazi, c iar daca nivelul celorlate mari creste incet dar si"ur datorita topirii " etarilor de la poli, apele Marii Aral seaca vazand cu oc ii.

Iar expertii pro"nozeaza ca daca nu se vor lua masuri extreme, intr$un interval de circa zece ani Aralul va dispare cu totul, aproape ca si cum nu ar fi existat niciodata...

*alvarul Aralului s$a acutizat odata cu inceputul secolului trecut. /olumul sau a fost dintotdeauna alimentat de apele fluviilor Amu (aria si )ir (aria. (oar ca in anul 0102, nimeni altul decat 3enin in persoana, a decis ca cele doua fluvii sa fie deviate de la cursul lor natural, iar apa acestora sa fie folosita in totalitate pentru iri"atii in desert in scopul unei ipotetici a"riculturi de succes.

Planul 4Tatucului *omunismului4 a fost pus in aplicare pe scara lar"a de abia in decada anilor 56 a secolului trecut. )ovieticii sperau ca astfel sa transforme una dintre cele mai nepotrivite zone pentru a"ricultura din intre"ul ,R)), intr$un miracol concretizat in productii record de orez, pepeni, "rau si mai ales bumbac. Astfel, intr$un efort titanic, dar care se va dovedi in cele din urma falimentar, R)) ,zbeca de atunci, a devenit cel mai mare exportator mondial de bumbac, denumit de7a cu emfaza de conducatorii de la +remlin $ Aurul Alb.

Terenurile adiacente Marii Aral au inceput sa fie tot mai mult iri"ate cu apele celor doua fluvii, astfel incat daca in 7urul anilor 0186 circa 9 milioane de ectare erau iri"ate, in prezent numarul lor se ridica la cifra de 2 milioane. Totul parea minunat, a"ricultura inflorea, numarul locurilor de munca in domeniu crestea exploziv, iar populatia a sustinut trendul dezvoltarii re"ionale, astfel incat daca la inceputul exploatarii a"ricole zona era locuita de aproximativ : milioane oameni, numarul lor a depasit cifra de ;6 milioane la nivelul anului 8666.

Planul strate"ilor de la +remlin mer"ea aparent perfect, cu toate acestea lipsa oricaror estimari sau preocupari serioase pentru implicatiile ecolo"ice ale uriasului experiment a"ricol, s$a transformat subit intr$un pret prea mare.

Modificarea cursului celor doua fluvii a taiat alimentarea cu apa a Marii Aral, care sub influenta evaporarii accelerate de climatul desertic, a inceput sa scada dramatic.

Primele canale de iri"atii au fost construite in anul 0196, cu toate acestea lucrarile au fost in "raba si de mantuiala, astfel incat canalele respective erau extrem de ineficiente deoarece se pierdea peste ;6 < din volumul de apa folosit. )i din aceste cauze, nivelul Aralului a inceput sa scada verti"inos.

Intre anii 0156$01:6, apele Aralului au scazut in medie cu 86 centimetri pe an. )caderea avea sa devina inca mai accentuata, astfel incat intre anii 01:6$0116 nivelul apelor a scazut cu ;6$56 centimetri pe an, pentru ca in prezent sa scada anual cu 26$16 centimetri...

Pierderea unei cantitati atat de mai de apa &intre anii 0156$0112 suprafata Aralului a scazut cu circa 56< iar volumul sau cu 21<' a dus si la o modificare importanta a salinitatii marii, astfel incat daca in anul 0156 existau 06 "rame de sare per litru, in anul 0112 un litru de apa din Aral continea =; "rame de sare.

(ar dezastrul ecolo"ic era de$abia la inceput. Furtunile de nisip, foarte frecvente in re"iune, au erodat solul sarat si l$au imprastiat direct pe terenurile a"ricole iri"ate. In prima instanta, a"ricultorii au incercat sa contracareze situatia pompand in sol mai multa apa dulce, dar solutia s$a dovedit a fi ineficienta. Mai mult, autoritatile au decis folosirea unor cantitati sporite de fertilizatori c imici si pesticide pentru cresterea productivitatii. #vident ca in urma pomparii excesive de apa dulce in speranta desalinizarii solului, atat sarurile cat si substantele c imice imprastiate de om au a7uns inapoi in Aral, poluand si mai mult apele sale.

)ub factorul micsorarii sale accelerate, mare parte din populatiile de pesti din Aral au disparut, urmate de falimentul industriei pisciole. 3a fel si transporturile maritime.

Apoi, milioane de oameni si$au pierdut locurile de munca si s$au vazut in fata situatiei de a invata o noua meserie sau de a parasi re"iunea. Totusi, mediul incon7urator a avut cel mai rau de suferit. )e poate vorbi c iar de o catastrofa ecolo"ica de mari proportii.

Rezervele de apa potabila din re"iune au fost puternic contaminate de substantele poluante. (aca inainte de amestecul lacom si inconstient al omului, apele Aralului adaposteau 086 de specii unice de pesti, in prezent mai supravietuiesc cu "reu doar 92.

Aralul influenta si re"la clima locala. Acum, cu micsorarea sa, verile au devenit insuportabil de toride, iar iernile sunt mult mai aspre.

Praful otravitor care contine poluanti afecteaza si speranta de viata a oamenilor din impre7urimi. Frecventa mortalitatii infantile, a tuberculozei, a cancerului pulmonar este in prezent de treizeci de ori mai mare decat cea de dinainte de periculoasa aventura economica a sovieticilor.

O mare parte din fundul marin este in prezent expusa vanturilor si furtunilor de nisip, fapt care duce la cresterea temperaturii inclusiv in muntii din care izvorasc fluviile Amu$(aria si )ir$(aria. Fapt care duce la scaderea debitului celor doua fluvii alimentare de " etarii din munti. *antitatile de sare si poluanti transportate de curentii aerieni din Aral sunt atat de mari incat urme de pesticide din aceste locuri au fost "asite c iar si in san"ele pin"uinilor care traiesc in Antarctica, in " etarii din Groenlanda sau padurile din !orve"ia.

/iitor pentru o mare muribunda> Alarmat de acutizarea crizei Aralului, +aza stanul a intreprins unele eforturi in vederea salvarii a ce mai poate fi salvat. ?unaoara in anul 866;, autoritatile %aza e au terminat de construit bara7ul +o%aral (i%e, constructie care divide Aralul intre nord si sud. #forturile de refacerea a ecosistemului vizeaza portiunea de nord a marii, care este mai mica si mai putin poluata. )ir$(aria, care se varsa in nordul Aralului a fost si el depoluat, iar cursul sau a fost restabilit astfel incat apele fluviale sa alimenteze din nou marea.

*u toate ca situatia nu va fi remediata in totalitate, expertii estimeaza ca pescuitul va putea fi reluat in scurt timp, iar nordul Marii Aral va stabiliza normele climaterice locale si va creste re"imul pluviometric. Rezultatele au fost surprinzator de incura7ante, apele Aralului din drepul litoralului %aza au crescut in anul 8662 cu circa 8= metri peste cele mai mici niveluri istorice, inre"istrate cu un an in urma, in vara anului 866:.

Povestea adevarata a Aralului este una clasica pentru situatiile in care i"noranta si lacomia omului duce la dezastre ecolo"ice. #ste inca o dovada clara ca !atura nu este infinita si nici indestructibila. Pentru refacerea totala a re"iunii expertii estimeaza ca va trebuie sa treaca cateva sute de ani.

(ezastrul nu ar fi avut loc daca cursurile fluviilor nu ar fi fost deviate, sau daca sovieticii otarau cultivarea unor plante care sa nu aiba nevoie de cantitati atat de mari de apa. Pe de alta parte, ,zbe%istanul nu intentioneaza sa redirectioneze apele Amu$(ariei, folosindu$le in continuare pentru iri"area culturilor sale de bumbac. Mai mult decat atat, autoritatile de la )amar%and intentioneaza sa faca prospectiuni petroliere sub porttiunea secata a marii.

In aceste conditii se pare ca Aralul va reinvia doar in partea sa nordica, unde interesele economice nu sunt la fel de mari precum cele ecolo"ice.