Sunteți pe pagina 1din 23

1. Notiune de sanatate. Grupele de sanatate si caracteristica lor.

Sanatatea-nu numai lipsa de maladii sau defecte fizice,dar si o stare de bine fizic,psihic si social. Mai trziu n aceast definiie a fost inclus i capacitatea de a duce o via productiv social i economic. Grupele de sntate, caracteristica lor. Grupele de sanatate a copilului se determina prin evaluarea complexa cu bilantul starii de sanatate a copilului in baza criterii de sanatate. Determinarea grupelor de sanatate ofera o imagine mai ampla a statului fizic al copilului decat un diagnostic si permite diferentierea asistentei medicale pentru copii cu probleme de sanatate, cu stari premorbide sau fara perturbari de sanatate, cu stari premorbide sau fara perturbari de sanatate.

Criteriile de apreciere sunt:prezenta patologiei cronice,starea fiziologica a sistemelor si organelor,rezistenta -si reactivitatea organismului,dezvoltarea neuropsihica. I grupa-patologia cronica lipseste,starea fiziologica a sistem. Si organismului,fara abateri.rezistenta si reactivitatea boli acute cu clinica usoara,dezvoltarea fizica si neuropsihica normala,corespunde cu varsta. II grupa-maladii acute cu perioade de reconvalescenta.abateri functionale -apar periodic apatiei,excitari,dereglari de somn,subfebrilitate.Dezv fizica si psihica este normala,hipotrofie gr.I III grupa-sunt prezente - patologii cronice,defecte congenitale.este dereglata functionale a unui sistem,organ,fara implicarea altor sisteme,morbiditatea acutizarii a bolii cronice de baza fara modificarea starii functionale.Dezvoltarea fizica normala hipotrofie gr.I sau gr.II statuta joasa IV grupa-prezenta patologiei somatice,defect congenital,dereglari functionale a organului sau sistem.patologic schimbat,apar acutizari dese a bolii cronice,dereglarea starii functionale generale si perioade de reconvalescenta. Dezvoltarea fizica este normala hipotrofie gr.I sau II,statura mica,dezv.neuropsihica normala sau insuficienta. V grupa-prezenta afectiunii congenitale grave,presenta unui viciu inascut ce determina invaliditatea. Dereglarea functionarii inascute a organelor sistemului si a altor sisteme patologic modificate. Morbiditatea acutizarii dese si grave a bolii cronice de baza imbolnavirii acute si dese.

2. Supravegherea medicala a copiilor conform standartelor in vigoare, dup virsta si nozologie.


Examenul medical profilactic al copilului are ca scop aprecierea strii de sntate a copilului determinarea grupului de sntate a copilului elaborarea regimului zilei: somnul, programul de activiti asigurarea alimentaiei raionale conform vrstei copilului i necesitilor speciale ale acestuia profilaxia i tratamentul rahitismului, anemiei, malnutriiei, strilor alergice, infectrii cu helmini vaccinarea copilului conform programului naional i indicaiilor individuale educaia familiei despre ngrijirea corect, alimentaiea raional, creterea i dezvoltarea copilului, profilaxia maladiilor, condiiile mediului nconjurtor al copilului Examenul medical al nou-nscutului prevede - vizita medicului de familie la domiciliul copilului n primele 3 zile dup externarea din maternitate - nou-nscuii cu patologie congenital sunt vizitai n 1 zi dup externare Scopurile vizitei medicului identificarea factorilor de risc pentru dezvoltarea unor boli la copil evaluarea componenei, condiiilor materiale, menajere, sanitare i igienice din familia copilului examenul clinic al nou-nscutului aprecierea dezvoltrii fizice i psihomotorii a copilului evidenierea problemelor de sntate ale copilului determinarea grupului de sntate elaborarea programului de ngrijire a nou-nscutului, regimul zilei alimentarea copilului i a mamei Asistena medical a copilului sntos

I an vizite profilactice la medicul de familie n fiecare lun II an vizite profilactice la medicul de familie la fiecare 3 luni III an vizite profilactice la medicul de familie la fiecare 6 luni 4-18 ani vizite profilactice la medicul de familie o dat n an Consultaiile profilactice ale specialitilor Pediatrul evaluarea complex a sntii copilului la perioadele int de vrst controlul profilactic se va face la 1 lun, la 3 luni, 12 luni i la vrstele int (3 ani, 7 ani, 11 ani, 14 ani, 18 ani) examenul clinic include - acuzele prinilor - evaluarea greutii, taliei, perimetrului craniului i toracelui, fontanelele, termometria - evaluarea strii pielii i mucoaselor vizibile - determinarea dezvoltrii fizice i psihomotorii - oferirea recomandaiilor n ngrijirea, alimentaia, clirea i vaccinarea copilului - n caz de diagnosticare a unor patologii se vor indica analizele necesare, consultaiile altor specialiti sau se va ndrepta n spital Neurologul pediatru diagnosticul i tratamentul maladiilor sistemului nervos i a dereglrilor funcionale la copii controlul profilactic se va face la 3 luni, 12 luni i la vrstele int examenul clinic include - aprecierea reaciilor copilului la ceea ce se ntmpl n jur, dezvoltarea vorbirii, micrilor, mersului - ofer recomandaii pentru prevenirea bolilor sistemului nervos Cnd este nevoie de consultat neurologul pentru sugar - copil nelinitit, dereglarea somnului (tresrit n somn, treziri frecvente) - tremorul mnuelor, picioarelor i/sau a brbiei n timpul somnului sau n timpul jocului, alimentaiei - regurgitaii frecvente i voluminoase - n poziia copcel st n degete - convulsii la febr - traume cranio-cerebrale acute sau n trecut pentru copilul mare - tulburri ale somnului, adormire dificil - retard n dezvoltarea motorie i a vorbirii, ticuri - copilul se plnge de dureri de cap, ameeli, pierderea contiinei - urinarea n timpul somnului - oboseal crescut, copilul nu-i poate concentra atenia la un anumit lucru, joac - sngerri din nas - traume cranio-cerebrale Chirurgul pediatru medic responsabil de diagnosticul, tratamentul bolilor care necesit intervenii chirurgicale controlul profilactic se va face la 3 luni, 12 luni i la vrstele int Cnd este nevoie de consultat chirurgul - traume, micri incompete sau dureroase n articulaii - dureri abdominale acute, inapeten, grea, vome - modificri ale pielii - hernii Ortopedul pediatru asigur profilaxia i corecia deformaiilor scheletului osos i muchilor la copii control profilactic se va face la 3 luni, 12 luni; la vrstele int Cnd este nevoie de consultat ortopedul pentru sugar - lungime diferit a picioarelor n poziie culcat - torticolis copilul ntoarce i nclin capul n aceeai parte, spre acelai umr - n poziia copcel st pe marginea extern sau intern a tlpii - deformarea picioarelor n valgus (n X) i varus (n O) pentru copilul mare - picior plat - deformaii ale coloanei vertebrale i dureri de spate - dereglri de mers - asimetria umerilor, gheb corecia masaj i gimnastic curativ, proceduri acvatice

Otorinolaringologul (ORL) diagnosticul, tratamentul i profilaxia patologiei urechii, nasului, nazofaringelui (gtului) control profilactic la 12 luni i la vrstele int Cnd este nevoie de consultat medicul ORL - copilul nu suge pieptul, din biberon, plnge, este nelinitit - respiraie prin nas dificil, respiraie cu gura deschis - tuse, rguirea vocii - dureri n ureche - nu reacioneaz la sunet, la glasul celor din jur - corpi strini n cavitatea urechii, n nas, faringe - miros neplcut din ureche Oftalmologul pediatru diagnosticul i tratamentul patologiei ochilor control profilactic se va face la 3 luni, 12 luni (fixarea i urmrirea obiectelor cu privirea) i la vrstele int Cnd este nevoie de consultat oftlamologul - eliminri din ochi, lacrimare crescut, nroirea ochilor, urcior - devierea sau ncruciarea privirii - pleoape coborte - nu urmrete obiectul la vrsta de 2 luni (la distana 15-25 cm de la faa copilului) - copilul ntoarce capul, dar nu urmrete obiectul cu privirea - traume ale ochilor, corpi strini (necesit ajutor urgent) Stomatologul control profilactic la 12 luni i la vrstele int Cardiologul pediatru control profilactic, diagnosticul i tratamentul patologiei sistemului cardio-vascular (inima, i vasele sanguine) va fi consultat la indicaii medicale determinate de ctre medicul de familie i de pediatru Cnd este nevoie de consultat cardiologul - nvineirea mnuelor, picioarelor, oboseal rapid n timpul alimentaiei, apatie, adaos n greutate insuficient - copilul mai mare prezint dureri n regiunea cordului, oboseal crescut - dureri n regiunea articulaiilor, mrirea n dimensiuni i nroirea pielii n regiunea articulaiilor - dup unele boli infecioase (scarlatin, angin)

3. Perioadele copilriei: particularitile caracteristice copiilor n diferite perioade.


Prima copilrie este cuprins ntre natere i vrsta de 3 ani, cnd se ncheie erupia dentiiei temporare. Aceast perioad este cea mai important n ceea ce privete dezvoltarea, nutriia i patologia copilului. Existena unor caracteristici morfo-funcionale au determinat mprirea primei copilrii n urmtoarele perioade: nou-nscut; sugar;copil mic (anteprecolar). a) perioada de nou-nscut corespunde primele 28 zile de via i are cteva particulariti: - cretere rapid staturo-ponderal; - existena unor fenomene caracteristice: scderea fiziologic n greutate, icterul fiziologic, criza genital, febra de sete, infarctele uratice, albuminuria fiziologic, meconiul; - slaba dezvoltare a scoarei cerebrale i deci i a funciilor de relaie cu predominana centrilor subcorticali; - importana imunitii transmis transplacentar; - deficiena funciilor de barier a pielii i mucoaselor; - tendina infeciilor de a mbrca aspect septicemic; - patologia dominat de malformaii congenitale i afeciuni legate de actul naterii (traumatisme, infecii); - nevoile de ocrotire i de asisten medical n aceast perioad sunt mari, ceea ce impune o supraveghere atent a nou-nscutului de ctre medic i asistenta medical imediat ce acesta ajunge la domiciliu de la maternitate. b) perioada de sugar (28 zile 1 an) cu urmtoarele particulariti: - creterea staturo-ponderal continu n ritm rapid; - dezvoltarea treptat a funciilor de relaie; - dezvoltarea funciei locomotorii care lrgete sfera de cunoatere a copilului; - apariia primului sistem de semnalizare; - apariia dentiiei i dezvoltarea funciei digestive care permit diversificarea alimentaiei; - dezvoltarea imunitii active proprii cu reducerea rolului imunitii transplacentare; - patologia dominat de boli ale aparatului respirator, digestiv, ale urechii medii;

- n aceast perioad familia are un rol deosebit de important n stimularea dezvoltrii motricitii , limbajului i a afectivitii; - se va continua o atent supraveghere a copilului de ctre personalul medico-sanitar, consultaiile de puericultur fiind deosebit de necesare. c) perioada de copil mic (anteprecolar) 1-3 ani se caracterizeaz prin: - ncetinirea ritmului de cretere; - modificarea proporiilor dintre cap, trunchi i membre; - completarea primei dentiii; - alimentaia va fi variat asemntoare cu cea a adultului; - desvrirea funciei motorii; - formarea reflexelor condiionate cuvntul capt valoarea unui nou sistem de semnalizare; - imunitatea prezint o dezvoltare progresiv susinut prin vaccinri; - patologia este alctuit de boli infecto-contagioase, intoxicaii accidentale, traumatisme; - climatul psiho-afectiv al familiei este deosebit de important n dezvoltarea copilului. Copilria a-II-a reprezint din punct de vedere cronologic perioada ntre vrsta de 3 i 7 ani, de aceea mai este denumit perioada precolar. Ea este limitat ntre ncheierea apariiei dentiiei de lapte i nceperea apariiei primilor dini definitivi. Aceast perioad se caracterizeaz prin: - dezvoltarea complex a S.N.C. i implicit a gndirii, vorbirii, locomoiei, ceea ce duce la creterea independenei copilului; - ritm de cretere mai lent; - alimentaia este apropiat de cea a adultului; - patologia dominat de boli contagioase, apar unele boli noi ca eumatismul articular acut, cardiopatiile ctigate, tuberculoza osteoarticular. Copilria a-III-a dureaz de la vrsta de 6-7 ani pn la sfritul pubertii. Existena unor particulariti morfofuncionale a determinat mprirea acestei perioade n dou subdiviziuni: colarul mic i colarul mare. a) perioada de colar mic ncepe de la vrsta de 6-7 ani i dureaz pn la pubertate (pn la vrsta de 10-11 ani la fete i 12-13 ani la biei). Aceast perioad prezint urmtoarele caracteristici: - maturizarea zonelor corticale ale creierului; - ncetinirea creterii n prima parte a perioadei urmat de o accelerare n perioada prepuber; - au loc modificri ale ritmului de cretere a segmentelor corpului, procesul fiind mai accelerat la torace i membrele superioare; - dentiia definitiv nlocuiete progresiv dentiia de lapte; - alimentaia este similar cu cea a adultului; - patologia este redus reprezentat prin apariia de infecii acute de ci respiratorii superioare, afeciuni cutanate, hepatita viral, tuberculoz, hemopatii maligne, bolile contagioase sunt rare datorit imunizrii spontane (mbolnvire) sau provocate (vaccinri). b) perioada de colar mare (pubertatea) are o durat variabil n raport cu sexul. Ea corespunde apariiei menarhei la fete i este cuprins ntre 11 i 14 ani i dezvoltrii funciei sexuale la biei ntre 13 i 16 ani. n aceast perioad au loc transformri de maturare fizic, cognitiv, psiho-social. Caracteristicile acestei perioade sunt: - se ncetinete ritmul creterii staturale; - se accelereaz creterea n greutate; - se modific dimensiunile unor segmente nfiarea este armonioas apropiat de cea a adultului; - dezvoltarea intelectual este intens, dar prezint o mare labilitate psihic i vegetativ; - aprarea imunitar sufer o deprimare tranzitorie ce are ca rezultat o sensibilitate i rezisten mic la infeciile curente; - patologia acestei perioade cuprinde tulburrile strii de nutriie de la subnutriie la obezitate, deformri osoase aprute datorit creterii rapide i poziiilor vicioase, tulburri de comportament, boli maligne. Trecerea de la pubertate la adolescen se fcea clasic pe aprecierea maturaiei osoase, a creterii n greutate i lungime, a modificrilor de dentiie. Toi aceti parametri s-au dovedit a fi destul de imprecii i s-a propus pentru evaluare ca fiind un criteriu mai precis aprecierea maturizrii sexuale care are o corelaie mai bun cu dezvoltarea taliei i greutii. Maturizarea sexual este apreciat pe cronologia apariiei caracterelor sexuale secundare i anume aprecierea dezvoltrii organelor genitale externe, apariia pilozitii pubiene, axilare, faciale pentru biei iar pentru fete dezvoltarea snilor i pilozitatea pubian (stadiile Tanner). Insidios apar modificri comportamentale care vor defini temperamentul tnrului. Este perioada din dezvoltare cnd efortul educaional trebuie s fie maxim.

4. Perioadele critice ale copilriei.


Etapa prenatala

1. I trimestru de gravitate: are loc diferentierea intensiva a tesuturilor si formarea organelor Actiunea factorilor teratogeni: fizici, chimici, biologici: contribuie la form viciilor congenitale de dezvoltare VCD. Forma clinica a viciilor depinde numai de perioada critica de actiunea factorului teratogen si nu de caracterul acestuia. Este risc inalt de aberatii cromozomiale si a genelor 2. Ultimul trimestru: are loc cresterea masei a fatului, trecerea maximala transplacentara Ig de la mama la copil, sinteza maximala a surfactantului, gestozele si insuficienta placentara Anemiile de la mama au ca consecinta: Nasterea copiilor cu greutate joasa Nasterea copiilor cu semne de imaturitate Nasterea copiilor cu infectii intrauterine Sensibilizarea mamei si a fatului, in special dupa Rh Imunodeficiente congenitale Patologia SNC Etapa postnatala 1. Per nounascutului: adaptarea generala fata de mediu extrauterin divizarea intensiva a neuronilor form intensiva a sinapselor(leg interneuronale) activitatea nervoasa prevalenta in conducere a structuriloe subcorticale, prin reflexe inascute neconditionate reactie generalizata a SNC datorita imaturitatii lui prevalenta imaturitatii pasive starea imunitatii proprii are functie supresiva insuficienta imunitara fiziologica Manifestari prin semne de: afectiuni perinatale a SNC VCD, malformatii congenitale Clinice de patologie ereditara Tulburari de alaptare Generalizare a infectiilor Sindrom de destresa respiratorie Pneumopatii Clinice de infectii IU 2. Per 3-6 luni Mielinizarea intensiva a neuronilor Form reflexelor conditionate Dezvoltarea vederii binoculare Dezvoltarii continua a memoriei Imunodeficienta fiziologica Ca consecinta, copilul este predispus pt tulb procesului de formare relatiei mama-copil; semne clinice de insuf a imunitatii locale si sistemice. Astfel creste frecventa bolilor respiratorii, afect sistemului digestiv, manifest de alergie alimentara, manifestari de rahitism, anemii prin carenta de Fe, semne de diateza limfatica, hipotrofii. 3. Per 2-4 ani Are loc desavarsirea mielinizarii neuronale si a cailor de conducere nervoase Se intensifica formarea reflexelor conditionate Are loc socializarea copiilor, se sparge stereotipul existent Se mentine deficienta fiziologica a IgA, IgG Predispusi la: Aparitia retardului in vorbire Manifestarea semnelor disfunctiilor minime cerebrale Cresterea frecventei IRA, infectiilor infantile Formarea bolilor alergice Instalarea tonzilitei cronice Intensificarea traumatismului menajer, a intoxicatiilor, cresterea patologiei generale 4. Per 5-6 ani Are loc cresterea puterii si mobilitatii neurologice Se formeaza activitatea nervoasa superioara Are loc sinteza maximala a IgE Se intensifica cresterea

Predispusi la: Manifestari, reactii nevrotice Cresterea nr de infectii infantile Imbolnaviri prin helmintoze Manifestarile reactiilor alergice Instalarea multor maladii cronice 5. Per de pubertate are loc finisarea proceselor de mielinizare a cailor de conducere nervoase cu exceptia formatiunii reticulare formarea gandirii abstracte sensibilitatea tesutului , fata de hormoni, in special sexuali se formeaza personalitatea se manifesta tendinta spre independenta are loc micsorarea timusului si a masei limfatice este posibila formarea dependentei eventuala a nicotinei, droguri, alcool. Risc de neuroze, reactii psihotice, instalarea maladiilor psihosomatice, aparitia endocrinopatiilor, traumatisme, cresterea de TBC, maladii limfoproliferative, aparitia bolilor ginecologice, dermatologice, gravitate precoce.

5. Particularitile de colectare a anamnezei la copii.


ANAMNEZA LA NOU-NSCUT Rspunde la urmtoarele ntrebri: - vrsta gestaional, lungimea, perimetrul cranian (percentile) - primele manifestri vitale - dac a plns imediat, dac a trebuit s fie resuscitat - respiraia, sistemul circulator n conditii clinice de funcionare bun - culoarea pielii - rozalie, palid, cianotic- albastr-galben, hemoragii cutanate de diferite tipuri - adinamie, convulsii, paralizii - malformaii congenitale majore sau minore sau suspiciunea acestora - incompatibilitate de RH sau de grup - probleme de alimentaie - dac nghite normal, dispoziia copilului pentru supt, timpul la care a fost pus la sn, ritmul alimentaiei, somnolena n timpul alimentaiei, prezena vrsturilor - diureza, scaune cantitativ i calitativ - debutul sindromului icteric, intensitatea, durata, eventual caracterul cianozei - scdere ponderal fiziologic - prezena febrei de deshidratare - modul alimentaiei - dac nu este alimentat natural, denumirea preparatului de lapte, raia, distribuia pe 24 de ore prezena eventualei regurgitaii sau a vrsturilor - dac a fost vaccinat BCG

ANAMNEZA LA SUGAR 1. PRIMELE NTREBRI - dezvoltare static i psihomotorie - cnd s-a ntors spre zgomot i lumin, cnd a apucat sau a vrut s apuce obiecte - cnd i-a ridicat capul, sau a ocupat poziia sprijinit - ntoarcere lateral sau pe abdomen, sau poziia eznd - statul n picioare, umblatul sau trul - perceperea primelor cuvinte, imitarea unor micri sau mimica persoanelor din mediu - cretere n lungime, creterea n greautate, perimetrul cranian i toracic exprimat numeric i n timp - dinamica dentiiei - dac dezvoltarea copilului nu a fost perturbat de anumite afeciuni ca otita, infecia urinar, rahitismul 2. ALIMENTAIA SUGARULUI N MOMENTUL EXAMINRII - natural, mixt, artificial - alimentaia natural pn la ce vrst n mod exact - cnd i care a fost motivul nrcrii - cnd a primit primul aliment artificial - la ce intervale i ct a mncat sugarul nainte de a se mbolnvi - cantitatea de ceai, cantitatea de lichide pe 24 de ore

- cnd au introdus alimente noi i cum au fost primite de sugar - apetitul sugarului n momentul de fa - regurgiteaz sau vars n momentul de fa - numrul scaunelor, cantitatea, calitatea lor - existena i caracterul diurezei - caracterul somnului diurn i nocturn, ritm, durat ANAMNEZA LA COPILUL COLAR - date detailate despre perioada de nou-nscut i sugar - n aceast perioad sunt mult mai importante:

condiii familiale i de mediu obiceiurile copilului randamentul psihic i fizic a copilului evaluarea manifestrilor sensitive i sensoriale a copilului caracterul copilului: o vesel, echilibrat, prietenos, supus, ngduitor, retras, introvertit o optimist cu spirit de prezen, hotrt o emotiv, impulsiv, desechilibrat, nervos, agresiv tolerana copilului la eforturi psihice susinute iubete prinii, fraii, prietenii, educatorii i colectivitatea n general n care triete timpul afectat pentru preocupri de pregtire scolar timpul liber pentru alte preocupri distractive modul de desfurare a obligaiilor ndeplinite ct de frecvent este bolnav - dac este predispus la afeciuni respiratorii superioare, angine, amigdalite, faringite, pneumonii, stare de nutriie, alergie la medicamente, acuze gastro-intestinale repetate, rinit alergic, bronite obstructive, astm infantil dac prezint stare de ru, colici, dureri abdominale sau cefalee apetitul copilului - n momentul de fat i n general dac s-a scimbat caracterul copilului de cnd este bolnav boli infecioase n antecedente, sau dac este contact cu bolnav cu boal infecioas internri n spital, intervenii chirurgicale, abuz de medicamente N UNELE CAZURI ANAMNEZA SE POATE LUA FR PREZENA APARINTORILOR, DAR N TOTDEAUNA CU SUSCEPTIBILITATE

6.Particularitatile examinarii obiective in pediatrie


EXAMINAREA COPILULUI PRESUPUNE URMTOARELE CALITI:

pregtire profesional foarte bun gndire medical corect rbdare fr margini, calitatea interpretrii simptomelor minore, aparent nesemnificative sentimentul solidaritii cu copilul suferind examenul executat la copil dezbrcat, n poziie culcat prezena prinilor sau a aparintorilor apropiai - senzaie de pudoare realizarea unui contact optim cu copilul: cei mici ludai, colarii tratai pe picior de egalitate cu aduli examinarea s fie ntotdeauna temeinic, cu grij pentru copil i contiincioas Cronologia examinrii depinde de urmtoarele:

caracterul simptomelor i acuzelor starea general a copilului tolerana copilului fa de mediul de examinare rbdarea prinilor sau aparintorilor calitile psihice i comportamentale ale personalului sanitar Etapele de examinare:

Inspecia Palpare

Percuie Auscultaie

3.8. INSPECIA 1. Starea general a copilului: bun - modificat - alterat - grav - foarte grav 2. Cooperarea copilului cu examinatorul: sensoriu clar - lucid - cooperant, la ntrebri d rspunsuri adecvate 3. Poziia copilului: normal sau hipoton - poziii neadecvate, poziie eznd sau culcat, deformitatea unei pri a corpului, asimetrie evident, malformaii congenitale, disarmonii structurale ale corpului 4. Dezvoltarea somatic a copilului sau starea de nutriie hipoponderal, hipostatural, supraponderal, slab (se vd coastele), subalimentat, de statur mic sau nalt, n general copil proporionat sau disproporionat INSPECIA - PARTEA DETALIAT 1. Segmentul cefalic: 2. Faa copilului: micro- macrocefalie, hidrocefalie - meningocel - encefalocel asimetria feei: dismorfisme cranio-faciale cunoscute, caracterele acestui dismorfism ochi: exoftalmie, enoftalmie, strabism, paraze palpebrale, nistagmus, ptoze, edemen asul: forma, mrimea, drenajul asigurat bilateral, caracterul secreiilor urechea: forma, mrimea, caractere deosebite ale pavilionului urechii, transparena (anemii), existena sau inexistena unor secreii auriculare gtul: poziia, existena tumefierii localizate, pterigium coli, gt scurt palmat pigmentarea: normal sau accentuat - palid, cu eritem facial, cianotic, icteric-cenuie tegumentele sunt cu exanteme sau fr exanteme depigmentat sau hiperpigmentat, nevi, hemangioame, hemoragii cutanate de diferite tipuri, infecii cutanate purulente sau nepurulente, noduli cutanai, cicatrice eventual postoperatorii, hipertrichoz cutanat, scuame, procese descuamative micro sau macrolamelare tiraj intercostal, subcostal, epigastric, circulaia sanguin compromis, pulsul arterial radial i femural, staz jugular, tegumente reci etc.

3. Pielea:

4. Calitatea respiraiei i a circulaiei

3.9. PALPARE 1. Tegumente: temperatur, turgor, umiditatea, grosimea esutului adipos, edeme; turgorul se examineaz pe abdomen i partea interioar a coapsei 2. Diferenierea edemelor: de tip inflamator sau mixedem - edem decliv etc. 3. Fontanela anterioar: pn la 1 1/2 dimensiunea, tensiunea, nivelul fontanelei anterioare 4. Suturile craniene: starea morfologic - eventuala dehiscen 5. Craniotabes: caractere clinico - morfologice - dimemsiuni, marginile osoase, integritatea oaselor nvecinate PALPARE NODULI LIMFATICI

Retro-infrauriculari, sternocleidomastoidieni, submandibulari, supra-infraclaviculari, axilari, inghinali Caractere clinice de urmrit-numrul, mrimea, dac ele sunt dureroase, fluctuena, sunt solitari sau multipli, consistena, relaia lor fa de esuturile nvecinate, dac sunt aderente ntre ele sau cu esuturile nvecinate PALPARE SEGMENTUL CERVICAL

Tiroida: dimensiunile, consistena Cervical: ductul thireoglos - chiste branhiogene, abcese latero-cervicale superficiale sau profunde

3.10. STAREA GENERAL A COPILULUI Exprimat ntr-un cuvnt: este echilibrat cu crearea de atmosfer de optimism SUGAR: cu mnurile ridicate lng cap, activ, se mic, joac cu ppu sau alte jucrii, este atent la mediu, manifest bucurie dac simte c cineva se joac cu el COPIL MAI MARE: micarea, jocul copilului este armonios, preocuprile sunt multilple, numeroase; n situaii neobinuite, dup o scurt perioad de opunere, se comport n mod adecvat COPILUL BOLNAV: activitatea motorie, predispoziia la joc,comportamentul, somnul - armonia acestor funcii

sufer modificri semnificative n raport cu gravitatea afeciunii de fond MODIFICAREA STRII GENERALE POATE FI: uor modificat, modificat, alterat, profund alterat, stare catastrofal 3.11. CARACTERELE FEEI N PATOLOGIA COPILULUI Tonusul musculaturii feei, morfologia, topografia nasului i a ochilor, particularitatea privirii, culoarea pielii n multe cazuri furnizeaz elemente evocatoare din punct de vedere patologic i diagnostic 1. FACIES TOXIC starea general alterat, ochii ncercnai, nfundai n orbite, privire n deprtare "care cere sprijin sau ajutor" 2. FACIES ABDOMINAL bolnav grav, ochii ncercnai, nfundai n orbite, nasul ascuit, fa palid, limba ncrcat 3. RISUS SARDONICUS fruntea ncreit, ochii semideschii, desfigurat, trismus 4. FACIES N TETANIE musculatura feei n stare de hipertonie (clonus) - globul ocular prezint micri de rotaie 5. FACIES ADENOIDIAN gura ntredeschis, mimic fr tonus muscular, fa de copil "retardat" 6. FACIES N fruntea proeminent, disproporie-craniu facial i cerebral, cornea alb, semnul HIDROCEFALIE "apusului de Soare" 7. FACIES N srac n mimic, macroglosie, hipertelorism, nas n ea, pr uscat fragil, fa de HIPOTIROIDIE cretin 8. FACIES DE LUN fa rotund, plin, palid, gt scurt, CUSCHING, tratamente cu corticosteroizi, PLIN diabet zaharat incorect echilibrat (sindromul MAURIAC) a nu se confunda cu parotodita epidemic sau edemul din adenopatii inflamatorii submandibulare 9. FACIES DIN PAREZA n partea neafectat faa este neted, fanta palpebral crescut, dilatat FACIAL PERIFERIC este mai pronunat la plns, vorbire, nchidere de ochi, strngere de dini, pe partea contralateral imobilitatea palpebral, nu este posibil ncreirea frunii n caz de form CENTRAL fruntea i musculatura periorbital sunt intacte 10. FACIES n cadrul formelor de nanism hipofizar ACROMICRIAN nasul, maxila, mandibula sunt slab sau hipodezvoltate-craniul feei mai mic dect cel al calotei 11. FETOPATIE ETILIC fant palpebral redus cu caracter mongoloid, cu ptoz caracteristic, epicantus, micrognaie maxil hipolplazic, eventual microcefalie, buzele subiri 12. SINDROMUL DOWN fant palpebral,epicantus, nas n a, hipoplazie mandibular, limb ascuit permanent ntre buze 13. GARGOLOISM megacefalie sub forma de canoe, fruntea lat proeminent, nas lat turtit n a, hipertelorism buze groase, limba voluminoas, gingiile hipertrofice 14. FACIES RENAL n sindromul nefrotic, paloare foarte marcat, edemul aproape nchide n ntregime fanta palpebral 15. FACIES N PIEMII paloare foarte marcat, subicter, srac n mimic, ochii ncercnai, faa indiferent de mediu 16. FACIES N ANEMII paloare marcat, buzele uor cianotice, privire obosit, urechi albe, unghiile albe 17. FACIES N STENOZA fruntea ncreit, smoc de pr, privire suprat, la plns pielea de culoare roie HIPERTROFIC DE PILOR intens 18. FACIES N nemicat, fa de masc, sialore din gura ntredeschis, ptoz palpebral uni sau ENCEFALITE bilateral parez facial, eventual anisocorie 19. FACIES N faa roie intens cu paloare perioral, limb de zmeur SCARLATIN 20. FACIES N TUSEA faa umflat, pleoapa inferioar ngroat, edematoas, eventual hemoragii CONVULSIV conjunctivale n timpul accesului-vasele cervicale proeminente, limba scoas, ochii protruzionai 21. FACIES N RUJEOL faa cu exenteme maculo-papuloase edemaiate, conjunctivele hiperemice, lcrimare,

rinoree abundent, fotofobie 22. MALFORMAII CONGENITALE CU DISMORFISME CRANIO-FACIALE - VEZI SINDROMATOLOGIA 3.12. PLNSUL SUGARULUI - CARACTERISTICI Plnsul la sugar este un fenomen obinuit, de multe ori i dorit -de exemplu dup natere ABSENA PLNSULUI prematuritate traumatism cranio-cerebral atelectazie, cardiopatii grave congenitale hemoragie intracranian - Cri-cephalique TONALITATEA PLNSULUI SE modificare de confort SCHIMB modificarea strii generale PLNSUL SUGARULUI plnge fr lacrimi ALINTAT -i ntrete plnsul la sesizarea unor micri n jurul lui PLNS DE FOAME plns caracterizat prin scoaterea unei OA_OA_OA PLNS CAUZAT DE dup actul alimentaiei cu aproximativ 1/2-1 or-prin ipete puternice care se AEROFAGIE calmeaz dup pus sau culcat pe abdomen enteralgii, meteorism PLNS CU TONALITATE de schimbare de scutec TPT scutec neconform aplicat, cu riduri PLNS LA DURERE PUTERNIC plns cu i sau e (otit medie acut, abcese, colici abdominale, puternice) PLNS PUTERNIC - PERIODIC invaginaie intestinal DE DURAT PLNS cu voce groas - adnc Boala lui LANGDON-DOWN PLNS RGUIT adenoidit, laringita, abces retrofaringean AFONIE laringit subglotic - croup-pseudocroup RGUEAL INSTALAT ingerare de corp strin BRUSC 3.13. ABDOMEN - EXAMEN OBIECTIV Inspecia o situaia topografic a abdomenului fa de cutia toracic o forma abdomenului o proeminarea sau boltirea peretelui abdominal o reea venoas o la sugar: starea ombilicului, malformaii congenitale, procese inflamatorii ale peretelui abdominal Palparea o examinarea se face ntotdeauna n poziia eznd i cu mn cald o este unul dintre cale mai grele etape ale examenului obiectiv o de prima dat mngiem peretele abdominal o n caz de existen a durerilor, examinarea se ncepe din partea contralateral i de jos n sus n mod treptat i blnd o n caz de durere sau rezisten se examineaz n 7 puncte: splina ficatul hipocondrul drept hipocondrul stng regiunea epigastric regiunea ombilical i periombilical regiunea ileo-cecal suprapubian-vezical i a sigmei o Creterea n volum-localizare exact, forma, consistenta, relaiile de vecintate o Dac ficatul sau splina depete rebordul costal trebuie determinat mrimea, marginea, consistena o Rinichi: examenul atent al lojilor renale, durerea, formaiune tumoral, umplerea lojii renale o n caz de ascit: balotare, schimbarea lichidului intraabdominal cu diferite poziii ale corpului

Executarea tueului rectal n cazurile indicate (la nou nscut) permeabilitatea anal Percuia o organe cu coninut de aer sonoritate specific o colecie lichidian abdominal liber-n decubut dorsal este simetric o colecie nchistat (chiste, tumori) rmn topografic neschimbate la schimbarea poziiei corpului o zgomote intestinale se percep i cu urechea liber o ABDOMEN MUT: atrezii, hernie ncarcerat, invaginaie, ileus paralitic o Supraombilical, pe linia median sau la o distan de 1-2 cm de la aceasta: suflu sistolic evoc o stenoz aortic segmentul abdominal, eventual artera renal, artera mezenteric superioar sau inferioar
o

3.14. CORD - EXAMEN OBIECTIV PERCUIE o La percuie: matitate absolut-relativ o La copil se pot determina dimensiunile cordului prin matitate relativ-esutul pulmonar acoperitor este mai penetrabil o la dreapta limita este marginea dreapt a sternului o limita superioar: marginea inferioar al coastei a III-a sau marginea superioar a coastei a IV-a o la stnga: oc apexian-limita la stnga o ocul apexian este localizat mai nalt cu un spaiu intercostal i mai la lateral cu aproximativ 1-1,5 cm ca la adult o limita inferioar: linia care leag marginea superioar a ficatului cu o linie cu ocul apexian ASCULTAIE o este considerat ca o procedur de fond n cadrul examenului obiectiv o la sugar i copil mic i frecvena cardiac o servete i la determinarea aritmiilor cardiace o un element FOARTE IMPORTANT: ascultaia cordului i proiecia vaselor mari se face din cm n cm ascultnd ndelungat, prin colaborare perfect cu copilul SUFLURILE CADIACE o corelaia cu respiraia, poziia corpului, supunere la efort o punctul maximum de ascultaie a suflului o caracterul suflului - nalt sau estompat o intensitatea - scara LEWIN (1/6-6/6) - ncadrare internaional - sistolic sau diastolic o Suflu sistolic: funcional - febr, hipertireoz, anemie; patologic - malformaii; congenitale de cord cu hunt-stng-drept o suflu de regurgitare: stenoze de diferite feluri o Suflu diastolic: stenozele orificiale atrio-ventriculare-funcionale sau organice o suflu de regurgitare diastolic - insuficien aortic sau pulmonar o FOARTE IMPORTANTE: pulsul arterial radial, pulsul arterial femural, tensiunea arterial ALTE EXAMINRI o examen radiologic o EKG o Echocardiografia

3.15. TORACE - EXAMEN OBIECTIV EXAMENUL CLINIC OBIECTIV A CUTIEI TORACICE CRITERII 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. simetria cutiei toracice i a coloanei vertebrale dorsale palparea jonciunilor sternocostale-semne de rahitism ale cutiei toracice decelarea sensibilitilor dureroase formaiuni nodulare pe coaste-fisur, fractur, neuro-fibromatoz, osteomielit Clavicul-fractur, calus Vertebre-traumatisme, procese aseptice, torace n plnie, carinatum i dimensiunile acestora Funciile cardiace-fremisment catar/stenoz aortic, pulmonar, fremisment al jugularei, fremisment catar pe polul superior sau inferior a sternului-diferite cardiopatii congenitale

8. pulsaii vizibile la nivelul regiunii hepatice 9. Calitatea pulsului-frecvena, egalitatea, ritmicitatea, depresibilitatea, continutul de aer a plmnului 10. percuia comparativ/anterior stnga-dreapta, regiunea axilar, supra infraclavicular, dorsal bilateral /atenie la matitate subaxilar-pneumonii pseudolobare la copil mic/l 11. sonoritate la percuie-sonoritate normal hipersonoritate/emfizem, pneumotorace 12. matitate-coninut de aer diminuat total /colecie de lichid pleural, infiltrat parenchimal, obstrucie bronic atelectazie (tu. pulmonar, corp strin ), lichid alveolar-pneumonie, edem pulmonar 13. submatitate-coninut de aer sczut n plmni Modificrile diafragmului-procese inflamatorii, pleurezie diafragmatic, pleuro-pneumonie, paralizia diafragmatic MODIFICRILE STETACUSTICE 1. murmur vezicular-la sugar este ceva mai nnsprit, mai prelungit, - respiraie pueril 2. modificri stetacustice patologice - murmur vezicular diminuat-stenoze de ventilaie, emfizemul pulmonar, continut minim de lichide n alveole 3. suflu tubar-n procese infiltrative,datorit umplerii alveolelor cu lichide; meniune la copii slabi: deasupra traheei n spaiul interscapular drept se poate percepe pseudo-suflu tubar 4. plmn MUT-atelectazii extinse, colecii de lichide mari -nu se percepe nimic 5. modificri stetacustice pulmonare o raluri umede-mici, medii, mari o raluri uscate-ronflante, sibilante, freamt o crepitante-raluri mici umede - se percep n inspir-afectarea broniolelor-indux-redux, localizat o subcrepitante-se percep i n expir-sunt raluri difuz perceptibile 6. edem pulmonar acut: raluri mici, se percep i n expir 7. bronit spastic-astm bronic: raluri umede, medii i mari cu expir prelungit 3.16. CAVITATEA BUCAL - EXAMENUL OBIECTIV Examinarea se face la terminarea consultaiei - copilul este stresat cu ocazia examenului medical - inspecia buzelor: neted, intact, fr leziuni exterioare vizibile-culoarea-cianotic,palid,cenuiu - suprafaa limbii: neted, cu proeminene, brzdat, ncrcat, dimensiunile, funciile motrice proeminente - dantura: numrul dinilor, ordinea cronologic, forma dinilor, prezena cariilor, dantura patologic - gingiile: starea normal sau nu,cu sau fr leziuni vizibile a gingiilor, tumefierea gingiilor, segmentul gingivo bucal, suprafaa sublingual, limfadenit sublingual, ulcer sublingual, frenulum linguae - cerul gurii: integritatea, starea mucoaselor, vascularizaia, prezena eventualelor exantheme, pata KOPLIK, manifestri hemoragice,orificiul intern a canalului STENON - bolta palatinal: simetria, herpangina, dimensiunile uvulei i aezarea ei (devierea, dublura) - amigdalele: simetria, abces retro sau peritonsilar, dimensiunile, suprafata, calitatea formaiilor de acoperire - faringe peretele posterior: starea de granulaie, calitatea secreiei dac este proeminent peretelui posterior/abces retrofaringean De regul n caz de epiglotit acut sau acutissim - apsarea puternic a rdcinii limbi poate produce sufocarea

3.17. EXAMEN NEUROLOGIC n cadrul examenului neurologic SE INE CONT DE URMTOARELE CRITERII: 1. starea general, comportamentul copilului, sensoriul n momentul examinrii 2. expresia feei, inuta corpului 3. tulburri motorii: chioptare, mers de rae, starea de echilibru, micri ncordonate, ticuri, tremurturi fasciculare, mioclonii, convulsii, tulburri de vorbire, asimetria micrilor sau a extremitilor Musculatura: tonusul muscular sczut sau accentuat, general sau pe anumite segmente ale corpului n poziie

activ sau pasiv Reflexe medulare: simetria sau asimetria reflexelor patelare i achiliene Nervii cranieni:

NC I: diferenierea i intensitatea mirosurilor, determinarea acuittii vizuale, ex. fund de ochi, determinare de cmp vizual NC II: dimensiunile pupilei, egalitatea, reflexul pupilar, morfologia marginilor, respectiv forma pupilei, starea palpebrelor/ptoz, asimetrie (unghiul de deschidere al ochilor), reflexe la lumin, exophtalmie sau enophtalmie NC V-VII: nistagm, triada lui HORNER, musculatura mimicii, musculatura masticaiei, forma i structura limbii - motricitatea limbii/XII NC IX-X: palatum mole, reflexe faringiene, degluia, vorbire sacadat NC III-IV-VI: dimensiunile pupilei, egalitatea, regularitatea, reflexe la lumin, situaia palpebrelor;, dimensiunile fantei oculare, aezarea, mobilitatea, simetria globilor oculare NC XI: miscrile de rotaie a capului, capacitatea de ridica umerii NC VIII: existente, verificm acuitatea auditiv bilateral Sinapsa sensitiv medular

existena senzaiei la nivelul toracelui i a extremitilor (tactile, durere, termic), hiperestezie, dermografism cutanat funciile vegetative (scaun, emisiuni de urin), n pubertate funciile sexuale

Semne de iritaie meningean: rdoarea cefei, Semnul lui BRUDZSINSZKY-I-II, Semnul lui KERNIG, semnul addutorului 3.18. ORGANELE GENITALE EXTERNE TREBUE S RSPUNDEM URMTOARELOR NTREBRI:

dezvoltare sexual corespunztoare vrstei situaia anatomotopografic a testicolelor i a labiilor mari - relaii anatomice sesizarea eventualelor malformaii congenitale depistarea prin examen minuios a criptorhidiilor de diferite forme topografice punerea n eviden a diferitelor hernii: inghinale, femurale - cu vrful degetului diferenierea hidrocelului de hernie inghinal la fete atenie la fisur rectovaginal punerea n eviden a fimozelor, balanitelor, hipo sau epispadiaselor semnalarea semnelor clinice de pubertate precoce la nivelul organelor genitale secreie vaginal sau uretral

7.Organizarea asistentei medicale primare pediatrice. Rolul mediculu stomatology in profilaxia afectiunilor pediatrice
Lucrul profilactic,profilaxia rahitismului hipertrofiei,organizarea alimentatiei rationale:masuri profilactice pentru protejarea fatului si nou-nascutului,lucrul antiepidemic si de vaccinatie,observarea dinamica dupa copii de gr.1-4 de sanatate,pregatirea copiilor pentru gradinita si scoala,organizarea dispensarizarii copiilor,lucrul cu personalul medical. 2,Lucrul curativ:acordarea ajutorului medical copiilor cu afectiuni acute,observarea dispensarica dupa copii din gr.3-4 de sanatate. 3.Lucrul organizatoric:analiza si planificarea documentatiei,lucrul cu documentatia de evidenta operativa,incadrarea formelor de lucru neavansate calificatiei,lucrul cu sora medicala la sector,concentrarea informatiei,despre copii,control asupra dispensarizarii de catre indicii speciali. 8.Imuno profilaxia copiilor in RM. Calendar National de vaccinari. Vaccinurile Vaccinurile / imunizarile reprezinta un capitol foarte important in ingrijirea copilului dumneavoastra. Ele protejeaza copilulde o serie de boli infectioase potential grave. In prezent difteria si poliomielita sunt

aproape eradicate, iar rujeola si tuseaconvulsiva apar rareori. Totusi atat timp cat exista pericolul de imbolnavire, copiii trebuie vaccinati la timp. In Moldovavaccinarea copiilor este gratuita, insa parintii trebuie sa stie ca ei sunt cei care dau sau nu acordul. Cum actioneaza vaccinurile? Vaccinurile sunt facute din bacterii sau virusi care determina bolile respective, dar cu actiune diminuata sau chiar morti.Atunci cand acesti virusi sau aceste bacterii modificate sunt injectate in corpul copilului, sistemul imunitar actioneaza insensul stimularii organismului in a produce anticorpi. Odata produsi, acesti anticorpi ramani activi in corpul copilului tau sisunt gata de actiune daca apare pericolul unei boli reale.De exemplu, daca in zona apare .virusul tusei convulsive (cineva il aduce din alta tara), copilul tau nu se va imbolnavisau va face o forma mult mai usoara a bolii comparativ cu un copil nevaccinat. Problemele legate de vaccinarile copiilor: Majoritatea vaccinurilor se administreaza prin injectare. In plus pentru a obtine protectia dorita aproape toate vaccinurileinjectate trebuiesc administrate repetat. Cei mai multi copii nu au nici o problema dupa ce sunt vaccinati. Inainte deadministrarea vaccinului medicul va verifica starea de sanatate a copilului si tot istoricul imunizarilor anterioare. Atentie: COPILUL TREBUIE SA FIE PERFECT SANATOS! Daca copilul este bolnav, vaccinarea trebuie amanata. Uneori, dupa administrarea unui vaccin copiii sunt mai agitati,sau somnolenti, au putina febra sau o rosata a pielii in jurullocului unde s-a injectat vaccinul. Nu aveti nici un motiv de ingrijorare atat timp cat copilul nu pare bolnav.In primele 24 de ore dupa administrarea vaccinului DTP este bine sa dati copilului cate o doza pediatrica deparacetamol la fiecare 6 ore, mai ales dupa prima administrare a acestui vaccin. Dupa fiecare administrare de vaccinpuneti intrebarile necesare medicului de familie pentru a nu va face griji inutile in cazul reactiilor normale dupa vaccin dar si pentru a sti cum sa actionati in orice situatie deosebita. Calendarul vaccinarilor in republica Moldova Virsta HVB BCG VPO DTP DT/Td ROR Vaccinari 24 ore HVB1 3-5 zile BCG1 1 luna HVB2 2 luni VPO1 DTP1 4 luni VPO2 DTP2 6 luni HVB3 VPO3 DTP3 12 luni ROR1 22-24 luni VPO4 DTP4 6-7 ani BCG2 VPO5 DT ROR2 14-15 ani Td adulti:20. Td 25,30,35,40,50,60ani bolile severe ce pot aparea daca nu se respecta calendarul imunizarilor: Difteria: Difteria este o boala infectioasa severa, in care se poate forma o membrana in portiunea posterioara a nasului si gatului,impiedicand astfel respiratia,la intirzierea primului ajutor copilul poate deceda prin sufocare. Se poate preveni prinvaccinarea DTP. Rujeola: Rujeola este o boala potential severa. Ea poate determina febra mare si complicatii de tipul infectiei la nivelul ochiului,surditate, crup, complicatii la nivelul creierului. Se poate preveni prin vaccinare ROR. Tusea convulsiva: Este o infectie bacteriana periculoasa, mai ales la sugari. Tusea are un aspect particular – copilul are crize de tuse “latratoare” care se termina printr-un “latrat”. Acest “latrat” inspirator duce la stop al respiratiei. Complicatiile include convulsii, pneumonie, infectie otica, hernii si uneori complicatii cerebrale. Sepoate preveni prin vaccinare DTP. Tetanosul: Tetanosul este o infectie care poate duce la deces. Ea apare atunci cand o rana (chiar superficiala) este contaminata cupamant continand spori de tetanos. Afecteaza sistemul nervos central (creierul si maduva spinarii). Este foarte importantsa preveniti boala prin vaccinare si revaccinare periodica. Se poate preveni prin vaccinare DTP. Poliomielita: Este o boala virala care afecteaza sistemul nervos central. Poate determina paralizii ale membrelor, si uneori paralizii extensive, cuprinzand muschii respiratori, meningita si chiar moartea.Protectia impotriva acestei boli este esentiala.Se previne prin vaccinarea repetata cu VPO

9.Dezvolatarea fizica a copilului. Factorii ce influientiaza cresterea si dezvoltarea copiilor


Cresterea si dezvoltarea copilului este un proces foarte importanti,caracteristici perioadei copilariei,fiind un proces dinamic include toate sistemele organele si tesuturile in mod diferit tinand cont de particularitatile de crestere si dezv.a fiecaruia in parte,astfel interesam cresterea in ansamblu.Adica fiecare sistem are ritmul sau de crestere.Este necesar de a cunoaste particularitatile de crestere ale perioadei capilariei p-u a deosebi particular de varsta. Cresterea si dezv.cat si maturizarea pe tot parcursul copilariei este influentata de factorii de influenta externi si interni.Factorii de influenta ai cresterii si dezvoltarii copilului sunt: -f.genetici ereditari -f.endocrini,f.interni ai patologiei,f.exogeni,f.de mediu. F.genetici ereditari-responsabili de diferentierile constitutionale individuale,imprimate in procesul de conceptie precum si fenotipului insasi ai cresterii si dinamicii sale pana la maturitate,dupa genotipul dominat cat si tipul morfologic familial. Adica ceea ce mostinim noi de la parinti. F.endocrini-in perioada de sarcina indirect se atesta influenta acestor factori desi obiectiv nu este demonstr.acest lucru,dar tulburarile de crestere intalnite la indivizi. Dupa nastere rolul gl.endocrine este mai demonstrativa,activit.lor este coordonata de sist.hipotalamo-hipofizar,adevarat centru coordonator al cresterii. Hipofiza este responsabila de crestere armonioasa. Hormonul somatotrop actioneaza asupra cartilaj.de crestere prin intermed.somato-medinei. El are un rol fundament.in procesele de condrogeneza. Alaturi de hipofiza,tiroida si epifiza actioneaza asupra cresterii in toate perioadele copilariei, F. interni ai patologiei-starile patologice fac ca cresterea copilului sa sufere incetinind-o sau diminuind cresterea:dificitul statual se intalneste in mai toate anomaliile cromosomiale si in sindr.malformative. Afectiuni viscerale cronice sau cu actiune prelungita,diferite afectiuni cronice digestive,afectiuni metabolice si tulburari metabolice,patologie endocrina(hipotiroidism,hipercorticism)tumorile. F.exogeni-este factorul alimentar.e necesar ca sa fie corespunzator cerintelor de varsta p-u ca ele sunt in raport cu particul anatomice si fiziologice a sist.digestiv la varsta cu tare. Carentele alimentare un factor extrem de important p-u copil p-u ca organ in crestere in prezenta carentelor alimentare sufera ponderea anemiilor carentiale,eficienta de Iod. Pana la 3 ani nu se sareaza mancarea la copii. Carenta vit.D ajuta la mineralizarea si cresterea scheletului. Vitaminele se administreaza sistematic,vit.D pana la 2 ani in 700mg zilnic. Carentele de proteine vor provoca malnutritiile. F .mediu-soarele,apa.aerul+cond.geografic,ses.campie,de presiune.odata cu cresterea altitudinei deasupra marii scade cresterea copiilor. F .geografic-cu cat mai aproape de ecuator sunt mai dezv.tare la poli este mai mica cresterea.

10.Particularitatile dezvoltarii neuro-psihice a copilului in primul an de viata.


Luna 1-in decubit ventral ridica p-u cateva secunde capul,degetele stranse in pumn. Zambeste,prezinta miscari ale gl.oculari tresare la zgomote puternice,brusc. Luna 2-in decubit ventral ridica capul p-u 1-2 minute,degetele usor flectate. Intoarce capul in directia zgomot.auzit,urmareste un obiect din fata ochilor,gangureste. Luna 3- periada de la 3-6 luni este perioada care se caracterizeaza prin elaborarea miscarilor coordonate,apucare,intoarcere,tiriere. In aceasta luna sta in decubit ventral tine capul pe cateva minute,extensia degetelor,isi recunoaste mama,isi priveste mainele se joaca cu ele manifesta bucurie la auzul vocilor cunoscute intoarce capul spre sursa sunetului. Luna 4-sta in pozitie sezanda prin tractiune de antebrate isi ridica umerii si capul.,se intoarce de pe cap pe abdomen,intinde mana dupa o jucarie,cauta syrsa sonora,gangureste,rade spontan la stimulat emite multe vocale izolate. Luna 5-sustinut se sprijina pe plante scurt timp sade sprijinit apuca obiecte si le aduce spre gura,emite grupe de sunete in ritm rapid isi manifesta nemultamirea daca contactul social ii este necunoscut. Luna 6- sta in sezut se intoarce de pe abdomen pe spate incepe sa se tarasca apuca obiectele cu o singura mana isi priveste imaginea in oglinda,articuleaza silabe izolatte. Perioada de la 6-12 luni este caracterizata prin perfectionarea motilitatii formarea mersului si a limbajului. Luna 7- se ridica pe sezut din decubit dorsal apuca obiectele intre palma si degetele 2-3 manifesta interes p-u jucarii cauta o jucarica crescuta,pronunta pe silabe. Luna 8-sustinut de axile paseste,apuca obiectele cu 3 degete,manifesta interes crescut fata de jucarii,incepe sa se formeze intelegerea limbajului,priveste si se bucura de vederea imaginii in oglinda pronunta clar silabele izolate sau repetate. Luna 9- sta in picioare sprijinit mai mult timp,merge sustinut de ambele maini,se ridica singur in picioare motricitatea fina,se joaca emitand pe adult pronunta spontan sau imitativ silabe repetate fara semnificatie. Luna 10-se aseaza si se ridica cu mai multa usurinta,se catara si merge lateral,merge in 4 labe.percepe interzicerea pronunta clar cuvinte formate din silabe

Luna 11-merge sustinut de o singura mana sta singur in picioare,ofera obiectele care i se cer,,pronunta 1-2 cuvinte clare si cu sens,intinde piciorul mana p-u imbracat. Luna 12- face pasi fara sprijin dar cu baza larga de tinere,cu trunchiul aplicat inainte stand in picioare se apleaca si ridica jucaria,arata parti ale corpului,pronunta 3-4 cuvinte cu sens.

11.Factorii favorabili si nefavorabili ce influienteaza dezvolatrea neuro-psihica a copiilor in perioada post natala.
2 ani-urca si coboara scara,alearga cu usurinta prinde o minge,se joaca cu alti copii isi inchee nasturii,formeaza propozitii din 3-4 cuvinte isi spune numele. 2 ani si 6 luni-sare pe loc pe ambele piciioare se opreste la comanda din alergare,deseneaza tinind corect creionul,isi spune numele intreg varsta si adresa se autoserveste hraneste inchee,imbraca se spala foloseste in cuvinte trecutul. 3 ani-miscarile sunt mult mai sigure,poate sta intrun picior,arunca si prinde mingea inchee si decide nasturii se imbraca si desbraca,recita o poezie,raspunde la intrebarile puse,povesteste mici evenimente,vocabularul format din 300-500 cuvinte

12.Notiune de retart neuropsihic la copii.


Aprecierea dezv.neuropsihice cuprinde: dezv.motorie,intelectuala,afectiva si psihica. Cea motorie cuprinde:pozitia copilului,miscarea,ton.muscular,reflexele. Pozitia-nou-nascutului isi pastreaza in norma pe o perioada scurta de timp,pozitia in decurs sarcinii,apoi in flexie cu memb.superioara si inferioareflexate la 2 luni pozitia devine din flexie in semiflexie,pozitia in extensie apare la 3 ani. Motilitatea initial este reflexa involuntara,miscarile nou-nascutului fiind dominate de catre tonusul activ si automatism sale primare ale caror influenta se prelungesc si in lunele urmatoare. Miscarile nounascutului au un caracter viu si limitat de scurta durata,spontane globale,de aspect vernicular. Concomitent ce dezv.rapida a sistem.nervos miscarile copilul devine constiente apare motilitatea voluntara care se dezv.in mod diferential in raport cu segm.corpului. dezv.progresiva a miscarilor memb.superioare produce de la radacina spre extremitati in 3-4 luni el foloseste umerii putin mai tarziu apar misc.de pronatie,supinatie. De la 4 luni el poate apuca cu mana. Dupa 8 luni prinde si cu varful degetelor,catre 2 ani pot apuca cu ambele maini,apoi ei devin dreptaci majoritatea si stangaci dupa 4 ani,la 5-6 ani este capabil sa deferentieze mana dreapta de cea stanga. Tonusul muscular-care vb despre dezv si evolutia SNC,cu o hipertonie fiziologica evidenta. Dezvoltarea motorie in functie de varsta: Zambet-la 3-5-8 saptamini Ganguritul-7-11 sapt. Tine capul-1,5-3 luni Miscarea coordonata a manii-3-4 luni Rostogolirea-3-6 luni Sede-5-8 luni Tarare-5-9 luni Apucare spontana-5-10 luni Se scoala-6-11 luni Pas cu sustinere-7-12 luni Sta desinestatator-8-13 luni Mers de sinestatator-9-14 luni. Testul Denver-publicat p-u prima data in 1967. test de evaluare a dezv.include 125 de probe destinate p-u explorarea comportamentului motor,socio-afectiv,a motricitatii fine,a limbajului,auzului,intelegerii. Se folosesc urmatoarele materiale:sfoara rosie,stafide,sticla mica transparenta. Formularul contine numele si prenumele,data nasterii si varsta,data testarii. In urma evaluarii testului poate fi: NORMAL-nu exzista intarziere si exzista un avertisment. Copului va fi retestat la urmatoarea vizita in cadrul exzamenului de rutina al copilului sanatos.SUSPECT-exzista 2 sau mai multe avertismente si una sau mai multe intarzieri. Copilul va fi retestat peste 1-2 sapt.p-u a elimena influenta altor factori ca boala,frica,oboseala. NETESTABIL-copilil refuza indeplinirea mai multor probe. Va fi retestat peste 1-2 saptamini. RETESTAREA-in cazul unui test suspect sau netestabil. RETARDUL MENTAL-este o stare de nedezvoltare sau dezvoltare incompleta a proceselor cognitive si a gandirii,care se produce pana la varsta de 3 ani cu afacerea intelegentei.Sunt catea tipuri de retard mental: USOR-IQ 50-69 varsta mintala este similara cu a unui copil de 9-12 ani,insuseste cunostimntele cursului scolar primar,poate invata o meserie simpla,poate sa-si ntemieze o familie. MODERAT-IQ-35-49,varsta mintala ca a unui copil de 6-9 ani,limbajul verbal prezent,dar nu poate scrie,citi,se autoservesc la nivel elimentar,pot efectua munca sub supraveghere sunt semidependenti. SEVER-IQ-20-39,varsta mintala ca a unui copil de 3-6 ani,limbajul este foarte sarac,ei se autodeservesc cu dificultate sunt dependenti sociali. PROFUND-IQ sub 20.varsta mintala ca a unui copil sub 3 ani,lipseste limbajul,nu poate comunica nu se

poate ingriji este total dependent social.

61. Ajutorul de urgent n oc anafilactic la copii.


Copilul este definit ca pacientul cu vrsta cuprins ntre 1 i 8 ani. De cele mai multe ori, paii pe care trebuie s -i urmai ntr-o situaie critic nu difer foarte tare de cei pentru aduli, ns difer fora cu care realizai manevrele. Primul pas in salvarea celui care a intrat in soc anafilactic este anuntarea serviciilor de urgenta. Pana la ajungerea acestora, victima trebuie sa fie eliberata de orice o constrange: gulerul de la camasa, cureaua, pantalonii etc. Este important ca cel afectat sa fie mentinut in pozitie verticala pe cat posibil, pentru a facilita respiratia intrerupta sau chiar blocata de inflamatia mucoaselor cailor respiratorii. In cazul in care apar stari de voma, victima trebuie asezata orizontal si intoarsa spre lateral. Sub nici o forma nu dati persoanei care se afla in soc anafilactic sa bea nici un fel de lichid;Daca pacientul este intins pe spate, se poate ineca. In cazul in care simptomele indica deficiente circulatorii, persoana trebuie asezata pe spate, cu picioarele ridicate. In conditiile in care apare stopul respirator, sunt indicate manevrele de resuscitare cardio-pulmonara. Epinefrina este un hormon care ajuta la deschiderea cailor respiratorii si imbunatateste respiratia si presiunea sangelui, reducand reactia alergica din organism. Oricand ii este administrata epinefrina, copilul trebuie dus la sectia de urgenta a celui mai apropiat spital. In timp ce asteptati sosirea medicului sau a ambulantei, ar trebui sa cereti ajutorul altor persoane in cazul in care este necesara resuscitarea. Desfaceti toate hainele care l-ar putea strange si incercati sa calmati copilul, care este foarte probabil sa fie speriat si sa nu inteleaga ce i se intampla. Tineti copilul in pozitie verticala sau pe cat posibil verticala, pentru a-l ajuta sa respire. In cazul in care vomita, asezati-l pe o parte. In cazul in care pare apatic sau da semne de blocaj circulator, ca de exemplu daca este palid, rece si umed, ar trebui sal asezati jos si sa-i ridicati picioarele. Daca isi pierde cunostinta, supravegheati-l cu atentie in cazul in care inceteaza sa respire sau i se opreste circulatia. In cazul in care copilul nu respira, incepeti resuscitarea gura la gura. Si in cazul in care nu puteti sa detectati semne ale circulatiei sangvine, trebuie sa exercitati presiune asupra toracelui. ATITUDINEA N SOCUL ANAFILACTIC LA COPII DIN GRUPA DE VRSTA 7 18 ANI Diagnosticul trebuie pus n maximum 20 de secunde 1. Evaluarea semnelor vitale sunt caile respiratorii libere ? pacientul respira ? inima pulseaza ? 2. Evaluarea cardio-circulatorie volumul pulsului (palpare) presiunea venoasa jugulara (palpare) temperatura si culoarea pielii reumplerea capilara 3. Evaluarea neurologica 4. - este bolnavul constient ?

Socul este un diagnostic clinic: - tensiunea arteriala sistolica 90 mmHg nsotita de o evidenta perfuzie tisulara insuficienta a pielii (rece, cianotica, lipicioasa) si a creierului (agitatie, confuzie, coma) si a rinichiului (debit urinar 20 ml/h).

Terapia de urgenta la nivelul cabinetului medical (Epinefrina???) 1. Se aseaza copilul n clinostatism cu membrele inferioare ridicate mai sus dect planul orizontal. 2. De preferat este prinderea de urgenta a unei vene. Daca nu, se foloseste cale de administrare subcutanata. 3. Primul medicament adrenalina fiole a 1 ml solutie apoasa injectabila 1 ml = 1 mg Doza: 0,5 1 ml s.c. sau 1 fiola + 10 ml ser fiziologic se administreaza 2,5 ml i.v. 4. Al doilea medicament hemisuccinat de hidrocortizon fiole a 25 mg : 8 mg/kg corp i.v sau Metilprednisolon fiole a 50 mg 2 mg/kg corp i.v. sau i.m. 5. Pentru bronhospasm Miofilin Teofilina 5 mg/kg corp i.v. 5 ml din fiola (fiola are 10 ml/240 mg) administrate i.v. n dilutie obigatorie 5 ml Miofilin + 25 ml ser fiziologic sau: Salbutamol spray 2 pufuri 6. Antihistaminic Romergan fiole a 2 ml cte 30 mg Doza: 1 mg/kg corp i.m. 7. Ideal: - Oxigen - Perfuzie venoasa cu Dextran sau ser fiziologic - Aspiratie + pipa Guedel

62. Ajutorul de urgent a n sindrom hemoragic la copii.


Profilaxia bolii se face la nastere prin administrarea tuturor bebelusilor de Fitomenadion injectabil. Tratamentul curative se face cu Fitomenadion injectabil in doza de 1-2mg. In formele mai grave se foloseste plasma proaspata care asigura factorii de coagulare. Tratament In profilaxie se recomanda doze de 50 100 mcg de vitamina K1, care se considera ca sunt suficiente si se administreaza in special la cei cu deficiente alimentare sau tulburari de absorbtie ale vitaminei K. Comitetul de nutritie al Academiei Americane de Pediatrie recomanda pentru profilaxie o singura doza de 0,5 1 mg vitamina K1 pe cale parenterala, sau 1 2 mg pe cale orala. Terapia bolii hemoragice primare a NN consta in administrarea lenta i.v. de 0,5 1 mg vitamina K1, care normalizeaza in 24 ore nivelul vitaminei K si al factorilor protrombinodependenti. Administrarea i.v. se practica pentru a nu provoca formarea hematoamelor, in special cand nu s-a exclus total din diagnostic eventuala existenta a unei hemofilii sau CID in cazuri grave se administreaza 3 doze de vitamina K la 4 8 ore interval. Trebuie cunoscut ca doze mai mari de 5 mg vitamina K, administrate zilnic, sau de 10 mg vitamina K doza totala pot produce hiperbilirubinemii la NN. A doua masura terapeutica consta in administrarea de sange integral sau plasma in cantitate de 10 15 ml/kgc/zi, in formele grave ajungandu-se la 30 50 ml/kgc/zi de sange izogrup Rh negativ. Daca hemoragiile nu s-au oprit, administrarea de sange sau plasma se va repeta dupa 2 zile, timp in care se consuma factorii de coagulare cu exceptia F IX. Administrarea concentratelor de factori dependenti de vitamina K da rezultate bune, dar exista riscul aparitiei trombozelor si a CID, in special la prematuri, datorita imaturitatii functiei de clearance al ficatului si a deficientei fiziologice de AT III. Exanguinotransfuzia se indica in cazuri grave, la care se asociaza si o trombocitopenie. Profilaxia obstetricala consta in supravegherea atenta a gravidei, in vederea evitarii prelungirii travaliului si a altor cauze de anoxie la nastere.

63. Ajutorul de urgenta n caz de lesin la copii.

Trebuie sa stim ca lesinul poate sa apara fara vreo semnificatie anume, dar si ca el poate sa fie cauzat de o anumita problema grava de sanatate. Conduita: 1. Pozitioneaza victima pe spate si ridica-i picioarele pana la nivelul inimii, daca este posibil; 2.Verifica caile aeriene pentru a elimina posibilitatea unei obturatii si fii atent/a daca victima vomita; 3. Verifica respiratia si orice miscare; 4. Compresele cu apa rece aplicate pe frunte; 5. Daca victima respira, restabileste fluxul sanguin ridicandu-i picioarele desupra capului. De asemenea, indeparteaza cureaua sau articolele de imbracaminte foarte stramte; 6. Daca victima nu-si revine intr-un minut si ramane in continuare inconstienta, suna la urgente; 7. Daca victima a lesinat in urma unor lovituri, ingrijeste-te si de aceste vanatai sau rani. Controleaza sangerarea prin presarea ranii. Ce sa nu facem? Palmele pe care in disperare de cauza le dam ca sa facem ceva sunt cea mai intalnita greseala. Nu ajuta cu nimic, din contra, pot face rau. La fel si a incerca sa turnam persoanei deja lesinate o bautura dulce pe gat. Evident, ea nu mai poate inghiti corect in acel moment, plus ca organismul nu foloseste digestia pentru a-si reveni la starea constienta. In mod practic o persoana care observa un asemenea moment trebuie sa respecte cateva etape: 1. Eliberarea cailor aeriene si semnele vitale: un asemenea pacient trebuie asezat in decubit lateral (pe o parte) de preferat pe stanga, cu capul extins spre spate membrul superior de pe sol fiind flectat si sustinand capul in pozitia extinsa. Aceasta manevra va elibera calea aeriana de baza limbii permitand o respiratie normala. Eventual se exploreaza cavitatea bucala pentru a nu exista corpi straini. Concomitent se observa miscarile de respiratie normala ale toracelui. 2. Activitatea cardiaca normala se poate determina rapid prin palparea pulsului central adica la arterele carotide. Acesta trebuie sa fie regulat si sa aiba o frecventa intre 60 si 100 batai/minut. Orice deviatie de la acesti parametrii indica o cauza cardiaca a crizei de pierdere de cunostinta si examinare medicala de urgenta. 3. Un caz special il reprezinta lipsa miscarilor respiratorii spontane si/sau lipsa pulsului carotidian situatie care indica ori iminenta unui stop cardio-respirator ori chiar un stop cardio-respirator. Se vor executa de urgenta manevre de resuscitare cardio-pulmonara (masaj cardiac extern si respiratie gura la gura) pana la sosirea unei echipe medicale specializate in asemenea situatii. Ce nu trebuie sa faceti! 1. Mobilizarea sub orice forma a pacientului (poate compromite calea aeriana sau poate agrava o eventuala leziune traumatica aparuta in urma caderii). 2. Administarea de orice fel de substante/medicamente pe cale digestiva (pe langa faptul ca nu se stie exact cauza crizei, deci nu se poate da un tratament tintit, riscam sa determinam aspirarea acestuia si/sau de lichide in calea aeriana lucru care provoaca complicatii pulmonare grave). 3. Neprezentarea la medic pentru consult specializat sau nechemarea unui medic/echipe de urgenta care sa evalueze corect pacientul. 4. Intarzierea manevrelor de resuscitare cardio-pulmonara in cazul instalarii stopului cardio-respirator (functia cerebrala este compromisa ireversibil dupa 3-5 minute de lipsa a circulatiei eficiente cerebrale).

64. Ajutorul de urgent n caz de ingestie a unei subst. toxice de ctre copii, inclusiv n intoxicatie cu medicamente.
Variante de raspuns: 1. Ca masura de prim ajutor, poti da copilului sa bea rapid apa sau lapte, pentru a dilua substanta toxica si a preveni reactiile adverse imediate. 2. Tratament - Daca pare verosimila ipoteza intoxicatiei accidentale, trebuie sa se ia urgent legatura cu serviciul de specialitate sau cu serviciul de urgente al spitalului de pediatrie cel mai apropiat. In asteptarea ajutorului, este total contraindicat sa se determine copilul sa manance sau sa bea. Contrar unei opinii larg raspandite, nu trebuie in nici un caz sa i se dea lapte copilului. Nici nu trebuie incercat sa i se produca voma. Orice intoxicatie potentiala necesita o

spitalizare in cursul careia vor putea fi efectuate tentativele de evacuare a continutului stomacului multumita administrarii de medicamente sau prin spalatura stomacala. Absorbtiile de apa de Javel (solutie de hipoclorit de sodiu) diluata, cele mai frecvente, nu sunt in general periculoase. In schimb, daca este vorba de inghitirea de apa de Javel concentrata sau de caustice (produse pentru spalatul veselei, detartrante, pentru desfundarea canalului, de exemplu), copilul trebuie spitalizat de urgenta intr-un serviciu de otorinolaringologie si trebuie cautate eventualele leziuni ale stomacului sau ale esofagului. Inhalatiile de derivati ai petrolului sunt deosebit de periculoase deoarece acestia pot provoca o atingere pulmonara. O supraveghere in mediu spitalicesc care dispune de un serviciu de reanimare este un lucru care se impune. 3. Test: A. l faci s bea lapte sau ap. B. Nu-i dai nimic. Corect B: Tot ce trebuie s faci e s -i clteti gura cu ap i s -l faci s elimine tot ce a nghiit. Este nerecomandat s -i dai s bea ceva nainte de a primi sfatul unui specialist. Chiar dac sunt muli care nc mai cred c laptele e un antidot, afl c, dimpotriv, grsimea din lapte poate accelera trecerea substanelor toxice n snge. 4. Primul ajutor in intoxicatii Intoxicatiile acute reprezinta o urgenta medicala, deoarece in unele cazuri ele pot fi letale. Studiile epidemiologice au aratat ca exista diferente evidente in functie de varsta, atat in ceea ce priveste frecventa si caracterul intoxicatiei cat si in privinta substantelor implicate. Astfel: - la copii predomina intoxicatiile accidentale, fata de adult unde majoritatea sunt voluntare, in scop suicid - majoritatea intoxicatiilor la copii se produc sub varsta de 5 ani - sub varsta de 1 an, predomina intoxicatiile cu medicamente, prin supradozaj sau utilizarea necorezpunzatoare a acestora - intre 1-5 ani predomina intoxicatiile accidentale cu diverse substante casnice: detergenti, sampon, sapun, diversi solventi casnici, dezinfectanti, etc. Limitarea absorbtiei toxicului Primele masuri care se iau in cazul unei intoxicatii sunt masuri de prevenire a absorbtiei toxicului, prin idepartarea toxicului care nu a fost inca absorbit in organism, masuri care se pot incepe la domiciliu: - in cazul intoxicatiilor produse prin ingestie (inghitire): evacuarea continutului tubului digestiv fie prin provocarea de varsaturi (prin stimularea fundului gatului cu degetul sau cu o lungurita dupa ce s-a baut un pahar cu apa calda sau lapte) fie prin administrarea unor purgative - in intoxicatiile prin inhalare de substante gazoase, primul gest va fi scoaterea victimei din mediu - in cazul toxicelor care patrund prin tegumente, se va spala tegumentul cu sapun si apa in cantati mari (dus) - prevenirea absorbtiei toxicelor injectate se face prin aplicarea unei pungi cu gheata pe locul injectarii si a unui garou, proximal de locul injectarii. Provocarea varsaturilor este contraindicata la: - victime inconstiente - in caz de convulsii - ingestie de substante caustice, volatile sau antiemetice.

Intoxicatiile acute cu medicamente Primul ajutor: - evaluarea starii de constienta si a functiilor vitale (ABC), si resuscitarea cardio-respiratorie in cazul in care victima este in stop cardio-respirator - apelarea serviciului de urgenta 112 - daca este inconstienta sau varsa, se va aseza in pozitia de siguranta (culcat pe o parte) - daca victima este constienta se poate incerca provocarea de varsaturi - se cauta ambalajele medicamentelor posibil a fi raspunzatoare de intoxicatie - pana la sosirea echpei medicale se poate apela serviciul TOXAPEL pentru a solicita informatii cu privire la acordarea primului ajutor. Intoxicatiile cu monoxid de carbon - CO Primul ajutor: - scoaterea victimei din mediu - transportul cat mai repede la spital - daca e la indemana, administrarea de oxigen - care este considerat si antidotul intoxicatiei cu CO. Intoxicatia cu fum Primul ajutor: - scoaterea victimei din mediul cu fum, avand in vedere si propria siguranta - evaluarea nivelului de constienta si a functiilor vitale, cu inceperea manevrelor de resuscitare cardio-respiratoare daca este necesar - solicitarea ajutorului medical si transportul victimei la spital - daca este disponibil, administrarea de oxigen. Intoxicatia cu naftalina Primul ajutor: - in cazul intoxicatiei prin inhalare: parasirea incaperii, indepartarea naftalinei si aerisirea incaperii - in cazul ingestiei: se administreaza apa si se provoaca varsaturile - se transporta victima la spital. De retinut! NU se administreaza: ulei vegetal sau lapte, deoarece naftalina este solubila in grasimi si prin acestea ar creste absorbtia toxicului. Intoxicatia cu substante corozive Primul ajutor: - evaluarea nivelului de constienta si a functiilor vitale (ABC), cu inceperea manevrelor de resuscitare cardiorespiratorie daca este necesar: in timpul respiratiei gura la gura nu se va intra in contact direct cu gura victimei decat prin intermediul unui tifon (deoarece exista ricul de contaminare) - solicitarea ajutorului medical si transportul victimei la spital in cel mai scurt timp - spalarea cu multa apa (jet) timp de 20 minute, in cazul leziunilor cutanate sau oculare. De retinut! Sunt contraindicate provocarea varsaturilor, spalatura gastrica si administrarea purgativelor, deoarece exista riscul perforatiei. Nu se va incerca neutralizarea sau diluarea toxicului!

Intoxicatia cu ciuperci necomestibile Primul ajutor: - prezentarea la spital in cel mai scurt timp - se poate incerca provocarea varsaturilor, in cazul intoxicatiilor cu durata scurta de incubatie. Intoxicatia cu pesticide Aceste substante pot fi absorbite pe toate caile: digestiva, respiratorie si cutanata. De aceea in cazul suspiciunii unei intoxicatii cu pesticide, primul ajutor consta in: - evaluarea nivelului de constienta si a functiilor vitale (ABC), cu inceperea manevrelor de resuscitare cardiorespiratorie daca este necesar, cu atentie la propria siguranta a salvatorului - apelarea serviciului de urgenta 112 - decontaminare externa: inlaturarea imbracamintei si incaltamintei contaminate si spalarea tegumentelor sub jet de apa - provocarea varsaturii - transportul victimei la spital pentru administrarea antidotului specific.

65. Insuficiena respiratorie la copii: cauyele principale, conduit clinica.


Care sunt cauzele insuficientei respiratorii la copii? Orice afectiune a sistemului respirator sau diminuare a functiei pulmonare poate sta la baza insuficientei respiratorii la copii. Ea nu este o boala in sine, ci mai degraba un simptom al unei afectiuni pulmonare. Insuficienta respiratorie acuta este mai frecventa printre bebelusi si copii mici decat printre adulti in principal din cauza diferentelor anatomice si gradului de dezvoltare fizica. Caile respiratorii la copii cuprind zona care se extinde de la nas la faringe, orofaringe, laringe si trahee, iar problemele pot aparea din mai multe cauze.

nou-nascutii si sugarii sunt obligati sa respire nazal pana la 2-6 luni, din cauza apropierii epiglotitei de nazofaringe;

Afla cum poate contribui o dieta echilibrata la dezvoltarea copilului tau.

congestia nazala poate conduce la insuficienta respiratorie la aceasta varsta.

Dimensiunile mici ale cailor respiratorii la copii pot sta la baza obstructiei nazale si aparitiei problemei. La copiii mai mari, tesutul adenoidal si limfoid amigdalian este proeminent si contribuie la obstructia cailor nazale. Asadar, pe langa obstructia cailor respiratorii si leziunile tesuturilor pulmonare sau slabirea musculaturii care ajuta la patrunderea aerului in organism pot determina aparitia insuficientei respiratorii. Alte cauze frecvente care pot sta la baza insuficientei pediatrice respiratorii sunt:

leziuni dobandite (infectii, traumatisme, amigdale hipertrofice sau adenoide); leziuni sau afectiuni congenitale (anomalii craniofaciale, stenoza subglotica etc.); sindromul de detresa respiratorie; astmul;

pneumonia; edemul pulmonar; embolia pulmonara; botulismul infantil; apneea de somn; infarctul etc. Cum se trateaza insuficienta respratorie la copii? Insuficienta respiratorie este o urgenta medicala si necesita ventilatie artificiala asistata rapida. Copilul este internat si beneficiaza de gimnastica respiratorie pentru a-i fi drenate si aspirate fluidele secretate in exces. Medicul trece apoi la tratarea simptomelor prezente. Daca apare febra, medicul va folosi antitermice pentru a o regla si echilibra. De asemenea, se asigura hidratarea copilului prin administrare perfuzabila pentru a echilibra nivelul de electroliti.

Daca cel mic este internat cu alte afectiuni medicale asociate sau independente ori cauzate de afectiunea sistemului respirator ca anemie, malnutritie sau rahitism se apeleaza la tratament cu suport imunologic. Intre timp medicul incearca sa depisteze care este cauza care a stat la baza aparitiei simptomului pentru a putea stabili schema terapuetica adecvata si a indeparta cauza. Tratarea simptomului nu ajuta la vindecarea afectiunii declansatoare. Decompensare respiratorie idiopatica

Afectiune a nou-nascutului, mai ales a prematurului, cauzata de existenta membranelor fibrinoase in alveolele pulmonare si responsabila de o insuficienta respiratorie acuta. Boala membranelor hialine, legata de un efect de maturitate a plamanilor, survine, in principal la prematuri (copii nascuti inainte de 35 de saptamani de sarcina). Simptome Decompensarea respiratorie apare de cele mai multe ori in cursul primelor ore ale vietii, uneori chiar din primele minute. Ea se manifesta printr-o crestere a frecventei respiratorii, prin semne de lupta a copilului pentru a respira (zbaterea aripilor narilor, gemete, scobirea toracelui in cursul inspiratiei). Tratament Tratamentul consta in punerea sub oxigen a copilului in cazurile moderate, (incinta inchisa, care acopera capul copilului, legata cu o conducta de aductie a aerului); In cazurile mai severe, prin ventilatie artificiala care permite, la sfarsitul expiratiei, sa se mentina deschise alveolele pulmonare ale copilului. Punerea la punct a surfactantilor artificiali, administrati pe cale traheala prematurilor de varsta mica, a contribuit la eficacitatea tratamentului.