Sunteți pe pagina 1din 23

Introducere n filosofia minii

Prof. univ. dr. Dumitru Gheorghiu

Tema 3: SEM !" ME T#"!"!I

$%iecte mentale &i o%iecte non'mentale


Non-mental
+io de ,aneiro o-igen cor)uri umane electricitate greutate molecule

Mental
dureri

de)resii o)inii dorine s)erane amintiri

Semn al mentalului: o tr(s(tur( )e care o au toate st(rile mentale &i numai st(rile mentale.
*

Intenionalitatea
.ran/ 0rentano 12333'24256 )ro)unea ca semn al mentalului intenionalitatea: tr(s(tura st(rilor mentale de a fi des)re ceva din afara lor nsele. Pretenia c( intenionalitatea este semnul mentalului revine la a susine dou( te/e: (A) Toate st(rile mentale sunt intenionale7 i.e. sunt des)re ceva. (B) $rice )re/int( intenionalitate7 i.e. este des)re ceva7 este o stare mental(.

Intenionalitatea
$%iectul des)re care este o stare intenional( se nume&te o%iect intenional al st(rii res)ective. $)inia mea c( "ed 8e))elin este cea mai %un( tru)( roc9 a tuturor tim)urilor este des)re "ed 8e))elin 1&i tru)ele roc96. Dorina mea de a %ea o cafea este des)re cafea. #mintirile mele des)re ora&ul +io de ,aneiro sunt des)re +io de ,aneiro. Tru)a "ed 8e))elin7 cafeaua &i ora&ul +io de ,aneiro nu sunt des)re ceva.
:

Intenionalitatea
"a )rima vedere7 intenionalitatea )are a fi o relaie %inar(7 n sensul teoriei logice a relaiilor: o relaie de forma X este des)re Y7 unde X este o stare mental( a unei )ersoane &i Y este un o%iect7 n mod ti)ic e-tra'mental. +elaiile im)lic( n mod o%i&nuit e-istena o%iectelor care stau n relaia res)ectiv(: dac( X st( ntr'o relaie cu Y7 atunci at;t X7 c;t &i Y e-ist(. Dac( X st( l;ng( Y7 atunci at;t X7 c;t &i Y tre%uie s( e-iste. $%iectul e-tra'mental unei st(ri mentale intenionale nu este ntotdeauna un o%iect e-istent: inde)endena de e-isten(. .a)tul c( Mo& <r(ciun nu e-ist( nu l )oate m)iedica )e un co)il s( cread( c( Mo& <r(ciun i va aduce =uc(rii.
>

Intenionalitatea
Dac( X st( ntr'o relaie cu Y7 atunci Y este un o%iect cu )ro)riet(i determinate. $ stare mental( intenional( )oate s( fie des)re un o%iect cu )ro)riet(i nedeterminate &i se )une )ro%lema ce )oate fi un astfel de o%iect: inde)endena de determinare. Pot s( doresc s( am un c;ine f(r( s( m( g;ndesc la un c;ine cu %lana de o anumit( culoare. u )ot s( drese/ un c;ine f(r( s( drese/ un c;ine cu %lana de o anumit( culoare.
?

Intenionalitatea
Dac( X st( ntr'o relaie cu Y7 X &i Y sunt o%iecte care )ot fi identificate inde)endent de fa)tul c( se nt;m)l( s( fie relaionate ntr'un fel sau altul. Dac( X st( l;ng( Y7 o%iectul care este X ar fi acela&i X inde)endent de fa)tul c( st( sau nu l;ng( Y. St(rile intenionale sunt de)endente de relaionare. $ o)inie nu )oate fi identificat( indiferent de o%iectul s(u. $)inia mea c( ora&ul +io de ,aneiro este )itoresc nu )oate fi ntr'un alt moment o)inia mea c( ora&ul Tecuci este )itoresc. $%iectul des)re care este sau se )resu)une c( este o o)inie este esenial )entru ceea ce este acea o)inie.

Intenionalitatea
Dac( X st( ntr'o relaie cu Y &i Y este identic cu Z7 atunci X st( n aceea&i relaie cu Z. Dac( $edi) este c(s(torit cu +egina Io9asta &i +egina Io9asta era mama lui7 atunci $edi) este c(s(torit cu mama lui $ stare intenional( )oate s( fie des)re Y &i s( nu fie des)re Z7 chiar dac( Y este identic cu Z. $edi) dorea s( se c(s(toreasc( cu +egina Io9asta &i nu dorea s( se c(s(toreasc( cu mama lui7 de&i +egina Io9asta era mama lui. Intenionalitatea unei st(ri mentale de)inde de felul n care este conce)ut sau re)re/entat o%iectul des)re care este starea res)ectiv(: de)endena de conce)tuali/are.
3

Intenionalitatea
(A) Toate st(rile mentale sunt intenionale7 i.e. sunt des)re ceva. DIS<!@IE: Sen/aiile7 )recum durerea7 foamea sau greaa &i st(rile de an-ietate7 de)resie sau euforie nu )ot fi caracteri/ate ca fiind des)re ceva. u este deloc clar n ce sens migrena )e care o simt acum este des)re ceva 1e.g. des)re cafea67 n tim) ce o)inia mea c( ar fi %ine s( iau un analge/ic este des)re analge/ic. Intenionalitatea nu este o tr(s(tur( necesar( a st(rilor mentale. (A) umai unele st(ri mentale )re/int( intenionalitate.

Intenionalitatea
!nele st(ri mentale intenionale )ot avea &i tr(s(turi non' intenionale. E-)erienele )erce)tive )ar s( )re/inte intenionalitate7 n sensul c( o )erce)ie este ndre)tat( sau direcionat( c(tre un o%iect care nu este un o%iect mental intern. E-)erienele sen/oriale &i )erce)tive au tr(s(turi calitative distincte7 1Acum este s( BC67 )e care filosofii le numesc ADualiaC. Eualia nu au )ro)riet(i intenionale7 ntruc;t7 acestea sunt )ro)riet(i intrinseci ale st(rilor mentale con&tiente. Prin urmare7 de&i e-)erienele )erce)tive )re/int( intenionalitate7 acestea )ar s( ai%( &i )ro)riet(i non' intenionale7 &i anume Dualia.
2F

Intenionalitatea
(B) $rice )re/int( intenionalitate7 este o stare mental(. DIS<!@IE: Se susine c( e-ist( entit(i non'mentale care )re/int( intenionalitate: enunurile7 h(rile7 fotografiile7 )icturile etc. Enunul APisicile sunt mamifereC este des)re )isici 1&i des)re mamifere67 o hart( este des)re teritoriul cartografiat etc. Intenionalitatea acestor entit(i non'mentale este derivat( de la relaia lor cu st(rile mentale ale su%iecilor. St(rile mentale care sunt des)re ceva au intenionalitate autentic(. (B) $rice )re/int( intenionalitate autentic( este o stare mental(.
22

Intenionalitatea
#v;nd n vedere (A)7 este cel )uin discuta%il dac( semnul mentalului este intenionalitatea. Te/ele (A) &i (B) )un urm(toarea )ro%lem( 1Pro%lema lui 0rentano6: Dac intenionalitatea autentic este o trstur real i ireductibil a unor stri mentale, cum poate i completat proiectul i!icalist de a e"plica strile mentale #n termeni pur i!icaliG +(s)unsul filosofului dualist: A u )oate fi com)letat.C .ilosoful fi/icalist tre%uie s( arate cum )ot avea intenionalitate autentic( fenomenele &i st(rile fi/icale des)re care )retinde c( )ot e-)lica st(rile mentale.
2*

Hnclinaia semantic(
Pro%lema nere/olvat( a intenionalit(ii: 2. "ogica relaiilor nu )oate e-)lica satisf(c(tor )resu)usa relaie dintre o stare intenional( &i o%iectul s(u intenional. *. Este )lau/i%il s( consider(m c(7 atunci c;nd atri%uim unui su%iect o stare mental( intenional(7 ver%ul referitor la acea stare e-)rim( o relaie dintre un su%iect &i altceva. Hn AMihaela crede c( )lou(C7 AcredeC7 e-)rim( o relaie ntre un su%iect &i altceva. <e este acest altcevaG Hnclinaia semantic(: st(rile mentale sunt atitudini )ro)o/iionale.

23

#titudini )ro)o/iionale
!n enun este o entitate care a)arine unui lim%a= &i care este corect( &i com)let( din )unctul de vedere al acelui lim%a=. !n enun este asertiv7 dac( este folosit cu intenia de a s)une cum este lumea. !n coninut )ro)o/iional este nelesul sau g;ndul e-)rimat de un enun asertiv7 n conte-tul n care este folosit acel enun. ,ohn &i ,acDues v(d aceea&i )isic( seara: 126 AThe cat is %lac9.C 1*6 A"e chat est noir.C De&i enunurile rostite de ,ohn &i ,acDues sunt diferite7 acestea au acela&i coninut )ro)o/iional7 care )oate fi adev(rat sau fals7 &i anume c( )isica este neagr(.
2:

#titudini )ro)o/iionale
"a coninuturile )ro)o/iionale se face referire indirect( )rin a&a'numitele Aclau/e'c(C: 136 ,ohn s)une c( )isica este neagr(. 1:6 ,acDues s)une c( )isica este neagr(. Din )unct de vedere sintactic7 A)isica este neagr(C este o%iectul gramatical indirect al ver%ului As)uneC. Din )unct de vedere semantic7 n 136 &i 1:6 se face o referire indirect(7 cu a=utorul con=unciei Ac(C7 la coninutul )ro)o/iional e-)rimat de enunurile rostite de cei doi. Pentru conci/ie7 n loc de Aconinut )ro)o/iionalC vom folosi APro)o/iieC 1ma=uscula serve&te la a )reveni confu/ii cu sensul gramatical )e care l are termenul A)ro)o/iieC n lim%a rom;n(6.
2>

#titudini )ro)o/iionale
Teoria #P: Tr(s(tura esenial( a st(rilor mentale intenionale este aceea c( au coninut )ro)o/iional7 la care se )oate face referire )rintr'o clau/('c(.
crede &i va da demisia

Mihaela

s)er( &i imaginea/(

c(

Mihai o iu%e&te fumatul este nociv

AcredeC7 As)er(C etc. sunt numite ver%e de atitudine )ro)o/iional(: e-)rim( o atitudine )articular( a unui su%iect fa( de un coninut )ro)o/iional introdus )rintr'o clau/('c(.

2?

#titudini )ro)o/iionale
<onsiderate ca atitudini )ro)o/iionale7 st(rile mentale )ot fi anali/ate ca im)lic;nd urm(toarele elemente: 1a6 relaia introdus( de ver%ul de atitudine )ro)o/iional(I 1%6 su%iectul care are acea atitudineI 1c6 coninutul )ro)o/iional al atitudinii.

25

#titudini )ro)o/iionale
$)iniile ocu)( un loc a)arte ntre atitudinile )ro)o/iionale. .ilosofii care tratea/( st(rile mentale ca atitudini )ro)o/iionale iau dre)t ca/ e-em)lar o)iniile. $ atitudine )ro)o/iional( este asertiv(7 dac( intenionea/( s( re)re/inte felul n care este lumea. <riteriul a%surdit(ii 1$A6. $ atitudine )ro)o/iional( cu coninutul c( ) este asertiv( dac( &i numai dac( nu se )oate ca un su%iect s( ai%( acea atitudine &i n acela&i tim) s( cread( c( non') f(r( a fi a%surd. 1,ochen 0riesen6
23

#titudini )ro)o/iionale
<onform $A7 dac( un su%iect S are o atitudine )ro)o/iional( # cu coninutul c( ) &i n acela&i tim) S crede c( non') f(r( s( fie a%surd7 atunci # nu )oate fi asertiv(. $)iniile satisfac $A7 deci sunt asertive. Eu nu )ot s( cred c( )ari/erul este un aliment s(n(tos &i n acela&i tim) s( cred c( )ari/erul nu este un aliment s(n(tos f(r( a fi a%surd. S)eranele7 imaginaiile &i alte atitudini )ro)o/iionale nu satisfac $A7 deci nu sunt asertive. u este a%surd s( s)er c( voi a=unge vreodat( )e Everest &i n acela&i tim) s( cred c( nu voi a=unge niciodat( )e Everest.

24

#titudini )ro)o/iionale
Tratarea st(rilor mentale ca atitudini )ro)o/iionale are unele avanta=e e-)licative fa( de tratarea acestora ca st(ri intenionale. $)inia unui co)il c( Mo& <r(ciun i va aduce =uc(rii are dre)t coninut Pro)o/iia c( Mo& <r(ciun i va aduce =uc(rii &i nu tre%uie s( consider(m nici un o%iect e-tra'mental ine-istent des)re care este o)inia lui. 1inde)endena de e-isten(6 Temerea cuiva c( va fi mu&cat de un c;ine are dre)t coninut Pro)o/iia c( un c;ine l va mu&ca &i nu tre%uie s( consider(m nici un o%iect e-tra'mental nedeterminat des)re care este acea temere. 1inde)endena de determinare6 Dac( Mihaela crede c( )isica este neagr(7 at;t Mihaela7 c;t &i Pro)o/iia c( )isica este neagr( )ot fi identificate inde)endent de o)inia Mihaelei. 1de)endena de relaionare6

*F

#titudini )ro)o/iionale
!n conte-t este referenial trans)arent7 dac( su%stituirea de termeni co'refereniali n acel conte-t )(strea/( adev(rul. Hn ca/ contrar7 un conte-t este referenial o)ac. A"uceaf(rul de Sear( este )laneta Jenus. "uceaf(rul de Sear( este "uceaf(rul de Diminea(. 1co'referenialitate6. Prin urmare7 "uceaf(rul de Diminea( este )laneta Jenus.C %A&'D $onte"tele #n care se atribuie atitudini propo!iionale sunt opace re erenial. AMihaela &tie c( "uceaf(rul de Sear( este )laneta Jenus. "uceaf(rul de Sear( este "uceaf(rul de Diminea(. 1co' referenialitate6. Prin urmare7 Mihaela &tie c( "uceaf(rul de Diminea( este )laneta Jenus.C N(%A&'D

*2

#titudini )ro)o/iionale
Prin definiie7 orice atitudine )ro)o/iional( este o stare mental(. Toate st(rile mentale sunt atitudini )ro)o/iionaleG DIS<!@IE: Sen/aiile7 )recum durerea7 foamea sau greaa7 )recum &i st(rile de an-ietate7 de)resie sau euforie nu )ot fi caracteri/ate ca fiind atitudini )ro)o/iionale7 ntruc;t nu au coninut )ro)o/iional. !nele st(ri mentale intenionale7 )recum iu%irea &i ura7 nu )ot fi descrise ca atitudini )ro)o/iionale7 ci cel mult ca atitudini ale unui su%iect fa( de un alt su%iect7 fa( de o situaie7 un loc anume etc. !nele st(ri mentale nu )ot fi caracteri/ate ca atitudini )ro)o/iionale7 ci cel mult ca atitudini o%iectuale.
**

+e/umat &i conclu/ii


Hn filosofia minii7 )rin semn al mentalului se nelege o tr(s(tur( )e care o au toate st(rile mentale &i numai st(rile mentale. #m e-aminat )retenia c( semnul mentalului este intenionalitatea: tr(s(tura st(rilor mentale de a fi des)re ceva. #m e-aminat )retenia c( st(rile mentale sunt atitudini )ro)o/iionale. .a)tul c( cel )uin unele st(ri mentale )re/int( n mod clar &i necontroversat intenionalitate autentic( )une o )ro%lem( )entru filosoful fi/icalist7 care tre%uie s( e-)lice cum )ot avea intenionalitate autentic( st(rile fi/icale des)re care )retinde c( )ot e-)lica st(rile mentale.

*3