Legendele Olimpului este o lucrare in doua parti (intitulate reprezentativ "Zeii" si "Eroii") apartinand lui Alexandru Mitru, in care

sunt narate faptele legendare ale unor personaje mitologice din vechea Grecie., volumul I trateaza geneza si evolutia zeilor, pe cand volumul II se ocupa de eroi. Volumul I - Zeii Mitologia si legendele ne povestesc ca, lumea noastra cea de astazi, pamantul plin de flori si fructe, cu rauri limpezi si izvoare, soarele, luna, ziua, noaptea si vanturile, nu au fost intotdeauna astfel. Lumea intreaga era in haos, haos invartejit si negru, fara hotare, fara forma. Insa, precum cantau poetii, din haos s-a desprins pamantul. Pamantul nostru larg si darnic. Iar pamantul rupt din haos era insasi zeita Gheea. Dragostea este cea care i-a unit pe zeita Gheea cu zeul Uranus, care era cerul, inalt si plin de stele. Din dragoste lor s-au nascut titanii, ciclopii cu un singur ochi, apoi hecatonhirii sau cetimanii ce aveau o suta de brate lungi si monstruoase dar si alti prunci hidosi si necrutatori. Uranus avea darul de a vedea viitorul, astfel ca acesta afla ca unul dintre copiii sai il va rasturna si va prelua conducerea. Astfel, Uranus decide sa ii arunce in temnita pe toti copiii sai. Ajutati de mama lor, Gheea, acestia scapa iar Uranus este invins de Cronos. Cronos este blestemat de Uranus sa aiba aceiasi soarta, si sa fie si el invins de unul dintre fiii sai. Pentru a nu ajunge in aceasta situatie Cronos a nascocit atunci un plan groaznic. Sa ii inghita cu totul pe nou-nascutii sai, caci nu avea incredere in nici o temnita in care ar fi putut sa ii inchida. Cronos a avut impreuna cu Reea doi baieti: Hades (Pluton) si Poseidon (Neptun), si trei fete: Hestia, Demetra si Hera. In momentul nasterii fiecare dintre acestia a fost inghitit de catre Cronos. Reea urma sa nasca acum cel de-al al saselea copil si isi dorea ca macar pe acesta sa il salveze. Astfel, acesta i-a cerut sfatul mamei sale, Gheea, iar aceasta a ascuns-o intr-o pestera intunecoasa din insula Creta. Aici s-a nascut Zeus. Reea s-a dus iute la Cronos si i-a dat o piatra infasurata in scutece moi, spunand ca e copilasul. Grabit, si cum nu vedea prea bine, Cronos a insfacat pietroiul si l-a inghitit pe loc, multumit ca a indepartat primejdia. Zeus a ramas in grija unor semizei, nascuti de bunica lui, Geea. Acestia au primit porunca sa faca zgomot mare, sa cante si sa dantuiasca, lovindu-si scuturile cu armele, ca sa nu se auda cumva plansetul copilului in cer, la tatal sau. El a fost ingrijit de nimfele Ida si Adrasteea. Doica i-a fost capra Amalteea, adusa de nimfe pentru a hrani copilul cu laptele ei. Capra avea grai omenesc si se juca cu Zeus cum se joaca mamele cu copiii lor. Zeus crestea vazand cu ochii si era foarte puternic inca de mititel. Se poveste ca, jucandu-se la un moment dat cu Amalteea, a apucat-o de un corn atat de tare, ca a ramas cu el in mana. Lui Zeus i-a parut rau ca i-a rupt cornul Amalteeei, fiindca tinea foarte mult la ea. De aceea, a hotarat ca acest corn sa fie mereu plin cu fructe: mere, pere, struguri, smochine si altele, astfel incat capra sa aibe mereu hrana din belsug. Mai tarziu, cornul avea sa primeasca denumirea de cornul abundentei, iar semnul sau pictat pe locuinte avea sa fie socotit aducator de noroc. In momentul mortii Amalteeei, Zeus a pus-o pe bolta cereasca, sub forma constelatiei Caprei, iar cu pielea ei fermecata se spune ca ar fi fost acoperita pavaza sau egida zeitei Atena.

Cu lapte de capra si miere de albine, cu nectar si cu ambrozie, Zeus a crescut intr-un an cat altii in douazeci si cinci, asa ca dupa un an era gata sa il rastoarne pe Cronos, tatal sau, si sa preia puterea. Era ferm hotarat sa isi elibereze fratii, despre care ii povestisera mama si bunica. Zeus a turnat o licoare fermecata in bautura tatalui sau, Cronos, iar Reea i-a dat-o lui Cronos sa o bea cand acesta s-a intors acasa. Dar imediat dupa aceasta, Cronos a inceput sa verse si i-a dat afara pe toti copiii inghititi, care crescusera in pantecele lui. Tinerii zei (Zeus, Hades, Poseidon, Hestia, Demetra, Hera) si-au facut tabara pe muntele Olimp. Zeus a fost ales lider si au inceput pregatirile de lupta cu zeii cei batrani. Ei i-au eliberat pe ciclopi si hecatonhiri din temnitele in care ii tinuse Cronos. Multumiti, ciclopii au faurit fulgerele, tunetele si trasnetele, pe care i le-au oferit lui Zeus, apoi o furca mare cu trei dinti, tridentul, pentru Poseidon si o casca fermecata, ce il facea nevazut cand o punea pe cap, lui Hades. Lupta dintre zeii tineri si zeii cei batrani (ajutati de titani si uriasi) a durat 10 ani. In final, zeii condusi de Zeus, au invins si preluat puterea. Zeus a fost intronat conducator, in palatul de pe muntele Olimp. La picioarele sale era vulturul care ii adusese pe cand era copil, zi de zi, nectarul, bautura zeilor nemuritori. Zeus era stapanul intregului Olimp si al pamantului, fiind necrutator de exemplu cu Prometeu care aduce focul pe pamant oferind caldura si o noua viata, cu pamantenii carora le trimite bolile, nenorocirile si toate relele in Cutia Pandorei, dar si cu alti zei care nu se supuneau orbeste lui. Tot Zeus pacaleste mai multe pamantence, avand cu ele nenumarati copii, desi era casatorit cu Hera. Zeus a hotarat sa imparta lumea. A oprit pentru sine in chip deosebit, cerul. Poseidon a primit apele din mari, fluviile si izvoarele, iar Hades a devenit stapanul tinuturilor de sub pamant. Zeus le-a chemat apoi pe surorile sale: Hestia, Demetra si Hera. Hestia (Vesta) a devenit zeita caminului familial si a focului din vatra casei. Demetra (Ceres) a devenit zeita holdelor bogate si livezilor roditoare. Pe Hera (Junona), Zeus a hotarat sa o ia de sotie. Dupa ce a hotarat ce vor stapanii zeii cei mari, si pentru ca mai avea stapaniri de oferit, Zeus si-a chemat copiii. Palas - Atena (Minerva), nascuta din capul lui Zeus, a devenit zeita intelepciunii, a cugetarilor adanci, a maiestriei in munca sau in razboaie. Hefaistos (Vulcan), cel urat si greoi, dar puternic si priceput, a fost numit zeu peste mestesuguri. Zeul razboaielor a devenit certaretul Ares (Marte). Zeu al negotului, al hotiei, al calatoriilor pe mare si pe uscat, a fost numitHermes (Mercur) - fiul lui Zeus si al Maiei. El avea sa fie si curierul zeilor, caci era tare iute de picior. Zeus i-a chemat apoi pe cei doi copii pe care i-a avut cu zeita Leto, Apollo si Artemis. Pe Apollo l-a numit zeu al zilei, al luminii si al artelor, protector al poeziei si al muzicii, conducatorul corului muzelor, personificare a Soarelui. Artemis a devenit zeita vanatorii si a luminii lunii. Ultima dintre cei doisprezece zei mari ai Olimpului a fost Afrodita (Venus), nascuta din spuma marii. Ea a devenit zeita dragostei si a frumusetii si avea sa fie insotita mereu de porumbitele care ii adusesera ambrozie lui Zeus cand era mic.Porumbitele aveau sa ramana pe vecie simbolul blandetii si iubirii.

Pe langa cei doisprezece zei principali, Zeus a mai numit si alti zei. Panteonul complet al zeilor Greciei il gasiti pehttp://www.interferente.ro/Zeii-greci.html.

Volumul II - Eroii Cartea ne povesteste istoria eroilor din trecutul indepartat, despre primii eroi care au salvat oamenii, creati, ni se spune, de Prometeu. In acest volum se pot gasi eroii: Perseu, Heracle, Tezeu, Dedal si Icar, Castor si Polux, Belerofon, Asclepio, Meleagru, Orfeu si Euridice, Intemeierea Tebei, Expeditia argonautilor, Razboiul troian, Intoarcerea aheilor in Elada, Pataniile lui Ulise si Aventuroasa calatorie a lui Enea. Perseu, erou de origine argiana dar cinstit in toata Elada, personaj legendar, era fiul lui Zeus si al lui Danae, fiica regelui Acrisios al Argosului. Printre ispravile sale se numara rapunerea Meduzei, infrangerea marelui Atlas (ramas impietrit pentru vecie tinand pe umeri bolta cereasca), omorarea monstrului lui Poseidon, invingerea lui Fineu si multe altele. Pentru uciderea Meduzei, Perseu a fost ajutat de zeii din Olimp, mai cu seama de Hermes, care i-a daruit spada sa ascutita (singura care o putea strapunge pe Medusa) si de Atena, care i-a dat un scut de bronz in care vedeai ca intro oglinda. Perseu a mai primit coiful lui Hades - care il facea invizibil pe cel care-l purta, niste sandale inaripate si o traista care se marea sau se micsora pe masura ce puneai in ea de la nimfe. Perseu cu Andromeda (fiica regelui Kefeus, din Etiopia) au avut sapte fii: Perses, Alcaeus, Heleus, Mestor, Sthenelus, Electryon si Cynurus si doua fiice: Gorgophone (ucigasa de gorgone) si Autochtoe. Heracle (Hercule) este cel mai cunoscut erou din mitologia greaca, neintrecut in forta si vitejie si care, dupa moarte, a fost primit in randul zeilor devenind astfel nemuritor. A fost fiul lui Zeus si al Acmenei. Datorita geloziei sotiei lui Zeus, Hera, acesta a fost blestemat, si intr-un exces de nervozitate si-a ucis sotia si copii. In urma savarsirii acestei crime, eroul consulta oracolul din Delphi. Pentru ispasire, Apollo ii porunceste sa-i slujeasca timp de doisprezece ani lui Eurystheus. In slujba acestuia, Heracle savarseste cele douasprezece mari fapte de vitejie cunoscute sub numele de muncile (ispravile) lui Heracles. Printre faptele sale eroice se numara rapunerea leului din Nemeea, lupta cu Hidra, prinderea mistretului de pe muntele Erymanthus, infrangerea pasarilor stimfaliene, vanarea caprioarei zeitei Artemis, uciderea mistretului din Erimant, curatarea gunoiului din grajdurile lui Augias, prinderea taurului lui Poseidon, aducerea cailor lui Diomede, lupta cu amazoanele pentru cingatoarea Hipolitei, adunarea vacilor lui Gerione, rapirea cainelui Cerber, infrangerea lui Nereu, eliberarea lui Prometeu, aducerea merelor de aur, etc. Tezeu, celebrul razboinic si erou atenian, este cel mai bine cunoscut pentru ca l-a ucis pe Minotaur, o bestie feroce pe jumatate om si pe jumatate taur, care traia sub palatul regelui Minos din Cnossos. Tezeu era fiul lui Poseidon si al Etrei. De tanar dobandeste sabia si sandalele lui Egeu. El este cel ce ii invinge pe Sciron si Procust, ajungand regele Atenei. Dedal a fost un arhitect si sculptor faimos din mitologia greaca. Este cunoscut mai ales pentru crearea celebrului Labirint din Creta, la cererea regelui Minos, pentru inchiderea Minotaurului. Drept razbunare si pentru ca a fost complicele reginei Pasiphae, Minos l-a inchis pe arhitect si pe fiul acestuia, Icar, in acel edificiu, a carui iesire a fost zidita. Pentru a se salva, Dedal, cu multa

ingeniozitate, confectioneaza doua perechi de aripi artificiale, pentru el si fiul sau. Reuseste sa se salveze, insa Icar, avid de inaltimi si manat de ambitia nebuneasca de a atinge soarele, se prabuseste si moare. Belerofon a fost fiul lui Glaucos, regele Corintului si l-a avut ca bunic pe Sisif, cel care a fost trimis in Tartarusca pedeapsa pentru multiplele sale pacate. Cea mai mare isprava a lui Belerofon a fost omorarea Himerei, un monstru care, conform afirmatiilor lui Homer, avea cap de leu, trup de capra, coada de sarpe si rasuflare de foc. Stiind ca nu poate birui Himera decat acela care stapaneste calul inaripat Pegas iesit din trupul Meduzei, Belerofon ajutat de zeita Palas - Atena (zeita i se arata in somn, ii ofera niste fraie de aur si il invata cum sa prinda calul), reuseste sa il captureze pe Pegas, il imblanzeste, apoi ucide Himera. Mai tarziu, Belerofon simtindu-se plin de orgoliu a vrut sa urce cu calul sau Pegas pana in Olimp pentru a fi egal cu zeii, insa Zeus s-a infuriat vazand aceasta indrazneala. Zeus ordona vulturului sau sa il muste pe Pegas. Calul se scutura de durere, iar Belerofon cade din sa si moare in Corint unde i se ridica un monument de piatra. Asclepio era fiul lui Apollo si al Coroniei. Era inzestrat cu puteri supranaturale, de a vindeca bolnavi si de a invia morti. Hades, zeul intunericului, ii cere lui Zeus sa-l loveasca cu focul ceresc. Asclepio moare si ajunge pe bolta cereasca sub forma unei constelatii. Ulise sau Odiseu, personaj mitologic, a fost celebrul erou grec (cunoscut din Iliada, dar mai ales din Odiseea) care a participat la razboiul troian. Odiseu era regele Ithacai si fiul lui Laertes (dupa o versiune, dupa o alta, al lui Sisif) si al Anticleei. S-a casatorit cu Penelopa, fiica lui Icar, cu care a avut un fiu, pe nume Telemah. In razboiul troian, Odiseu are un rol important. A fost obligat de soarta sa poarte razboaie lungi, sa-si demonstreze vitejia prin invingerea Ciclopului Polifen si multe altele. Una din cele mai cunoscute legende despre el se refera la arderea Troiei pana la temelii, folosind siretlicul calului de lemn, binecunoscutul cal troian. Ahile, fiul zeitei Tetis (zeita curcubeului) si al unui pamantean, Anchise, se remarca prin batalia dusa cu amazoanele, prin puterile de semizeu, datorita spalarii sale in raul Stix, raul care despartea Infernul de Pamant, de catre mama sa la nastere. A participat la razboiul troian de partea grecilor. Era de neinfrant, doar Apollo cunoastea secretul sau, si anume faptul ca nu putea fi ranit cu arma decat in calcai, deoarece cand a fost scaldat, a fost tinut de calcai. Mai mult decat atat, nu putea pieri de arma vreunui muritor, chiar daca il nimerea in calcai, decat ajutat de un zeu. Astfel, sageata din arcul lui Paris, calauzita de Apollo, il va invinge pe marele Ahile. Grecii antici au destinat fiecrui lucru cte un zeu; au existat zeul binelui, zeul rului, zeul focului, zeul soarelui, zeul iubirii, zeul rzboiului. Ei au inventat un zeu cruia i aduceau ofrande chiar i atunci cnd voiau s li se realizeze anumite interese i-l implorau prin intermediul preoilor care s-au impus oamenilor, pretinznd c ei ar fi mijlocitori ntre oameni i presupuii zei. i, ceea ce este i mai ciudat, preoii le-au inoculat oamenilor convingerea c zeii ar accepta s fie mituii. Iar cauza creaiei - dup cum pretindeau acetia - ar fi fost invidia i ura dintre zei, ceea ce a condus la rzboaie ndelungate ntre acetia, fiecare zeu avnd partizanii, ostaii proprii i ajutoarele sale din rndul spiritelor rele i al diavolilor. Iar oamenii se strduiau s dobndeasc mulumirea tuturor zeilor, nchipuindu-i c altfel i vor vrsa mnia asupra lor, i de aceea i copleeau cu daruri i cu ofrande, pentru a dobndi izbvirea i fericirea pe care le promiteau preoii.

Afrodita gr. (denumit de romani Venus) reprezint n mitologia greac zeia frumuseii. Potrivit legendei, s-a nscut n Cipru. Stncile lui Afrodita / Venus se gsesc pe rmul sudic al insulei, pe locul unde - potrivit mitologiei greceti - a czut n apa mrii nspumate organul masculin de reproducere al zeului Uranus, amputat de rude geloase. Aici s-ar fi nscut, din valurile mrii nvolburate, zeia dragostei Afrodita. Dei zei a frumuseii, Afrodita este cstorit cu zeul chiop, hidosul Hefaistos, care era i fierarul zeilor. n privina naterii ei exist dou variante: prima ar fi c este fiica lui Zeus i a Dionei, cealalt spune c s-a nscut din spuma mrii. Citete mai departe ... Apollo (n mitologia greac i n mitologia roman) zeul zilei, al luminii i al artelor, protector al poeziei si al muzicii, conducatorul corului muzelor, personificare a Soarelui. Era numit i PhoebusApollo. Era fiul lui Zeus i al lui Leto. Pentru c Hera, din gelozie, i refuzase lui Leto un loc unde s poat nate, Poseidon a scos la iveal, din valurile mrii, insula Delos. Acolo, dup nou zile i nou nopi de chinuri, Leto a adus pe lume doi gemeni: pe Apollo i pe Artemis. Crescnd miraculos de repede, la numai cteva zile dup natere, Apollo, al crui arc i ale crui sgei deveniser temute, a plecat la Delphi, unde a ucis arpele Python, odinioar pus de Hera s o urmreasc pe Leto i care ulterior devenise spaima ntregului inut. Dup aceea, Apollo a nfiinat acolo propriul su oracol, instaurnd totodat i Jocurile Pitice. (Tot de la acest fapt provenea i denumirea purtat de zeu, aceea de Pythius). Citete mai departe ... Ares era n mitologia greac zeul rzboiului. Se numra printre cei doisprezece mari zei ai Olimpului i era fiul lui Zeus i al Herei. Cu toate acestea, era dispreuit de prinii si i de ctre ceilali zei, mai ales de ctre Atena, datorit caracterului su violent, sngeros. n numeroas ele mituri legate de numele lui, zeul apare adesea nfrnt, dei era simbolul forei rzboinice, brutale. n rzboiul troian, de pild, la care particip luptnd alturi de Hector, el este rnit de ctre Diomede cu ajutorul Athenei i silit s o ia la fug. Cnd sare n ajutorul fiului su, care avea s fie ucis de Heracles, Ares e de asemenea rnit de ctre erou i silit s se retrag. La fel, zeul trebuie s ndure uciderea fiicei sale, Penthesilea, fr s poat face nimic. De numele lui Ares e legat i Areopagul, colina unde, la Atena, era locul unde se judecau crimele de natur religioas. Se credea c la poalele acestei coline Ares l-ar fi ucis pe Hallirrhothius, fiul lui Poseidon, fiindc voia s-i necinsteasc fiica, pe Alcippe. Adus de ctre Poseidon n faa judecii zeilor, pe aceeai colin, spre a fi osndit pentru crima svrit, Ares a fost ns iertat. Dintre numeroasele episoade amoroase care i se atribuiau, era celebr legtura dintre el i Aphrodita, legtur dat n vileag de ctre soul acesteia, Hefaistos. La romani Ares era identificat cu zeul Marte.

Artemis () este, n mitologia greac, zeia vntorii, asimilat de timpuriu de ctre romani cu Diana, o veche divinitate de origine italic. Artemis, sora geamana cu Apollo, era fiica lui Zeus i a Letonei (copila titanului Coeus si a titanidei Phoebe). La nceput a avut aceleai atribute cu fratele ei: era o divinitate rzbuntoare, care semna molimi i moarte printre muritori. Artemis i secondeaz fratele n numeroase aciuni: l nsotete n exil atunci cand Apollo ispete pedeapsa pentru omorarea balaurului fabulos Python, chinuitorul mamei sale Letona, e alturi de el n rzboiul troian, sprijinind otirea grecilor ahei, particip mpreun la uciderea celor 12 copii ai Niobei, muritoarea care a avut ndrazneala s o sfideze pe aceeai Letona, i altele. Cnd Apollo ajunge s fie identificat cu Helios (Soarele), Artemis e identificat cu Selene (Luna). Citete mai departe ... Atena (greac: , Athina,, Tritogenia) era una dintre cele mai mari diviniti ale mitologiei greceti, identificat de romani cu zeia Minerva. Era zeia nelepciunii, pe care grecii o mai numeau i Pallas Athena sau, pur i simplu, Pallas. Atena era fiica lui Zeus i a lui Metis. Zeus a nghiit-o ns pe Metis nainte ca aceasta s nasc, astfel c Atena a ieit direct din capul lui Zeus, cu arme i armur cu tot. n momentul cnd a aprut pe lume, a slobozit un rcnet rzboinic, care a cutremurat cerul i pmntul. Atena era simbolul atributelor reunite ale prinilor ei. Ea personifica fora motenit de la Zeus, mbinat cu nelepciunea i prudena lui Metis. Citete mai departe ... Demetra (greac: ) era n mitologia greac zeia agriculturii i a roadelor pmntului. Era fiica lui Cronos i a Rheei i aparinea generaiei olimpienilor. Demetra a avut cu Zeus o singur fiic, pe Persefona, de care era strns legat att n ceea ce privete cultul ct i legenda. n timp ce culegea pe un cmp flori, pmntul a nghiit-o pe Persefona; ea a fost rpit de unchiul ei, Hades, care a dus-o cu el n Infern. Zadarnic a cutat-o ndurerat Demetra nou zile i nou nopi, cutreiernd lumea n lung i-n lat. Nimeni nu-i tia de urm. ntr-un trziu, Demetra a aflat de la Apollo de soarta fiicei sale. Cuprins de jale, Demetra prsete atunci Olimpul i jur s nu-i reia ndatoririle divine i locul n rndul zeilor, dect n ziua cnd i va fi napoiat Persefona. Rtcind pe pmnt, dup multe peregrinri, ajunge la Eleusis i zbovete o vreme mai ndelungat la curtea regelui Celeus. ntre timp, cum pmntul nu mai rodete i holdele se usuc, Zeus l trimite pe Hermes s i-o aduc napoi pe Persefona. Citete mai departe ... Dionis (n greac Dionysos) era n mitologia greac zeul vegetaiei, al pomiculturii, al vinului, al extazului i fertilitii, denumit la romani i Bacchus sau Liber. Era de asemenea poreclit Bromius, la orfici Lyaeus etc. Dionis era una dintre cele mai importante diviniti cunoscute n vechime, al crei cult era rspndit n ntreaga lume. Dionis era fiul lui Zeus cu muritoarea Semele, fiica regelui teban Cadmus i a Harmoniei. Se numra deci din cea de-a doua generaie de zei olimpieni. Semele i gsi sfritul datorit geloasei Hera, care o determinase s-i cear lui Zeus s i se arate n ipostaza sa zeiasc. Zeus i -a aprut ntradevr, nconjurat de fulgere i tunete, i i-a cauzat astfel moartea. Zeus a reuit totui s-i salveze copilul nc nenscut i l-a cusut n propria lui coaps, de unde l zmisli apoi pe Dionis. Astfel, Dionis este cunoscut drept zeul "care s-a nscut de dou ori". Citete mai departe ...

Eris () este reprezentarea feminin a discordiei. mpreunndu-se cu Zeus, a nscut-o pe Ate, zeia crimei. La nunta zeiei Tethis, unde nu a fost invitat, Eris a aruncat un mr vrjit pe care era scris cu litere de aur inscripia: "Celei mai frumoase" (de aici a luat natere sintagma "mrul discordiei"), rivalizndu-le astfel pe Hera, Atena i Afrodita. Romanii o numeau Discordia. Este sora lui Ares. Mai trziu este alungat din Olimp. Eros, n mitologia greac, zeul iubirii (Cupidon sau Amor n mitologia roman). Era fiul lui Hermes (Ares sau Zeus) i al Afroditei (Venus), i frate cu Anteros. Sub nfiarea unui copil frumos, uneor i naripat, se ascundea un zeu temut. Cu sgeile lui care nu greeau niciodat inta, Eros semna chinurile mistuitoare ale dragostei att printre zei, ct i n rndul muritorilor. nsi Afrodita se ferea de fiul ei cel capricios i necrutor. Figura zeului Eros apare n numeroase episoade legate de Heracles, Apollo, Zeus, etc. Cel mai cunoscut n constituie ns dragostea dintre Eros i Psyche.

Geea era n mitologia greac, zeia Pmnt, considerat n vechime drept element primordial din care se trgeau toi ceilali zei. Geea s-a nscut dup Chaos (Haosul), zmislindu-i, la rndul ei, pe Uranus (Cerul), Ourea (Munii) i pe Pontus (Marea). Din unirea ei cu Uranus s-au nscut titanii, titanidele i ciclopii. Toi aceti copii ai Geei l urau ns pe tatl lor, Uranus, fiindc i silea s triasc n adncurile pmntului i nu le ngduia s vad lumina zilei. Pentru a-i scpa copiii de tirania lui Uranus, Geea l-a ajutat pe unul dintre ei, pe Cronos, s-i mutileze tatl, dar nainte de a-l mutila, Uranus arunc asupra lui Cronos un blestem care spunea ca i el va fi nimicit de unul dintre fii lui. Din picturile de snge scurse de la Uranus, care au czut pe pmnt i l-au fecundat, s-a nscut o nou generaie de copii: eriniile, giganii i nimfele. Dup mutilarea lui Uranus, Geea s-a unit cu cellalt fiu al ei, Pontus, i a zmislit o serie de diviniti marine, printre care se numrau Ceto, Nereus i Thaumas. Citete mai departe ...

Hades, zeul mpriei subpmntene, fiul lui Cronos i al Rheei. Ca i ceilali frai ai si, cnd s -a nscut, Hades a fost nghiit de tatl su, apoi dat afar. Mai trziu a participat la lupta dus de olimpieni mpotriva titanilor. Cnd s-a fcut mprirea Universului, lui Zeus i-a revenit Cerul, lui Poseidon - Marea, iar lui Hades - lumea subpmntean. Hades slluia n mpria umbrelor, pe care o crmuia alturi de soia sa, Persefona (n legtur cu rpirea Persefonei vezi i Demeter). El nu ngduia nimnui, odat ajuns acolo, s mai vad lumina zilei. Cnd Heracles a trecut hotarele Infernului, s-a lovit de mpotrivirea lui Hades, pe care l-a rnit cu o sgeat, silindu-l s se refugieze n Olympus. Numele de Hades era evitat de cei vechi, care se fereau s-l pronune, socotindu-l aductor de nenorociri. Cel mai adesea el era invocat sub numele de Pluton (Zeul cel bogat), aluzie la bogiile nemsurate care se ascundeau n mruntaiele pmntului.

Hecate a fost zeia greac a rscrucilor. De cele mai multe ori este nfiat cu trei capete; unul de cine, unul de arpe i unul de cal. De obicei, este nsoit de dou fantome de cini, despre care se

spune c o slujesc. Hecate este perceput greit ca zeia vrjitoriei sau a rului, dar, de fapt, a fcut cteva lucruri foarte bune. O astfel de fapt este salvarea lui Persefona, (fiica lui Demeter, regina lumii subterane i fecioara primverii) din lumea de dedesubt. Hecate, se spune, bntuie o rscruce cu trei drumuri, fiecare din capete uitndu-se ntr-o anumit direcie. Se mai zice c apare atunci cnd luna de filde strlucete.

Hebe n mitologia greac a fost zeia venicei tinerei, fiica lui Zeus i a Herei. Le turna zeilor la mas nectar n cupe, pn n ziua cnd a fost nlocuit cu Ganymedes. S-a cstorit cu Heracles dup apoteozarea eroului. n mitologia roman, Hebe purta numele de Iuventas. Hera (n greac: ), zeia suprem, este n mitologia greac zeia protectoare a csniciei, a cminului i a femeilor mritate, precum i regina zeilor i a oamenilor. La romani este identificat cu Iunona. Hera a fost fiica lui Cronos i a Rheei. Ea a fost nghiit, la fel ca i fraii ei, de ctre tatl lor, care se temea s nu fie detronat de fiii si. Fratele cel mai mic, Zeus, a fost salvat de mama sa, care i -a dat lui Cronos o piatr nfurat n scutece. n timpul luptei dintre Zeus i Cronos, Hera a fost ncredinat zeiei Tethys i lui Oceanus, care au crescut-o. Mai trziu, ea s-a cstorit cu fratele ei Zeus, devenind "soia legitim" a stpnului lumii. n aceast calitate, ea era considerat protectoarea cminului, a cstoriei i, n general, a femeilor mritate. Cu Zeus, Hera a avut patru copii: pe Ares, Hebe, Hefaistos i Eileithyia. mprind tronul, dar nu i puterea marelui ei stpn, Hera este adesea nfiat ca o soie geloas i nesbuit de violent, care uor se simte jignit i nu preget s se rzbune crunt pentru toate infidelitile svrite de soul ei. Adeseori, mnia este capricioas i nejustificat. Romanii au identificat-o cu zeia Iunona, regina oamenilor i a zeilor n mitologia lor.

Hefaistos (greac Hphaistos) reprezint, n mitologia greac, zeul focului, al metalelor i al metalurgiei, al fierarilor, sculptorilor i artizanilor, cunoscut de romani ca Vulcan. Fiul chiop al lui Zeus i al Herei, meter nentrecut, creaiile sale extraordinare uimindu-i chiar i pe zei: furete arme i armuri miraculoase, obiecte care se mic singure (un fel de roboi superperfecionai), sau chiar pe Pandora i cutia acesteia. Este personificarea focului n cele 3 ipostaze ale sale: focul teluric (al vulcanilor), focul mblnzit (focul domestic, care poate fi folosit n diferite activiti, inclusiv la prelucrarea metalelor), precum i focul atmosferic. A fost cstorit cu Afrodita. Cstoria cu Afrodita a avut loc din cauz c, fiind suprat pe mama lui, el a furit un jil fermecat cu care a prins-o pe zei. Drept jertf a cerut s se cstoreasc cu Afrodita. Hermes (grec. ) este zeu din mitologia greac avnd atribute variabile, cu o etimologie onomastic incert i cel mai vechi centru cultural, de zeu al fertilitii, n Arcadia, sau solul zeilor.

De fapt sunt n tradiia greac doi zei Hermes, suprapui dar necontopii total, considerai de obicei ca dou ipostaze ale aceluiai zeu i uneori chiar ca diviniti deosebite: Hermes arcadianul, socotit fiu al lui Zeus i al pleiadei Maia, era un zeu de rang secundar i mesager al zeilor din Olimp, totui investit cu numeroase atribute care i compun o structur eclestic, aproape paradoxal. Citete mai departe ...

Hestia (gr. ), n mitologia greac, a fost zeia cminului, a focului sfnt, prima fiic a lui Cronos i Rheei, sor a lui Zeus, Poseidon, Demetra, Hera i Hades. Cu toate c a fost curtat de Apollo i de Poseidon, Hestia a obinut de la Zeus dreptul de a-i pstra virginitatea pentru totdeauna. n plus, Zeus i-a acordat onoruri excepionale: i se nchina un cult n toate casele oamenilor i n templele tuturor zeilor. Aa cum cminul domestic era centrul religios al locuinelor umane, Hestia era centrul religios al locuinei divine. Aceast imobilitate a Hestiei explic faptul c nu a jucat nici un rol n vreo legend. A rmas un principiu abstract, ntruchipnd ideea de cmin, nemanifestndu-se ca o divinitate personal. n mitologia roman, Hestia este echivalent cu Vesta. Hypnos, n mitologia greac, zeul somnului plin de fantasme ntunecate si frate al zeului morii, Thanatos. Ca i acesta, era reprezentat ca un tnr, de obicei adormit sau cu o tor gata s cad, adesea naripat sau cu aripi la tmple. Se spune c datorit lui i datora Endymion, pstorul frumos de care se ndrgostise, capacitatea de a dormi cu ochii deschii. La ajutorul lui apelase i Hera, atunci cnd a vrut s l adoarm pe Zeus pentru a aciona nestingherit asupra lui Heracle. Cnd s-a trezit, Zeus a vrut s l arunce n mare, ns pentru a nu-i ndurera mama, zeia nopii temut i respectat de Zeus, nu a facut acest lucru. Era fiul lui Nyx i al lui Erebus.

Morfeu (Morpheus) a fost zeul grec al viselor, unul dintre cei o mie de fii ai lui Hypnos.

Nemesis (grec. , numit i Rhamnusia) era, n mitologia greac, zeia rzbunrii care pedepsete crimele, conservnd i supraveghind ordinea i echilibrul n univers sub raportul moral, prin cntrirea riguroas fericirii i nenorocirii umane. Ca supraveghetoare a echilibrului dintre bine i ru i zei vindicativ, Nemesis vegheaz destinul particular al fiinelor i al lucrurilor, adic meninerea locului destinat fiecruia i pstrarea msurii n toate; iar pe de alt parte, Nemesis pedepsete orgoliul sau credina uman c omul i poate depi condiia cosmic, implicit faptele omeneti comise cu intenia de a modifica ordinea naturii. Nemesis este nfiat ca o femeie serioas, cu un bici, o sabie, o pereche de huri sau o balan n mna stng.

Nereus este "btrnul mrii", nelept i corect, zeul Mrii Mediteraneene din mitologia greac, fiu al Geei i al lui Pontus. Soia sa este Doris i, mpreun, cei doi sunt prinii celor 50 de Nereide, nimfe ale mrii prietenoase. Nereus este un btrn foarte nelept, care are puterea de a prezice viitorul, dar nu rspunde la ntrebri dect dac este prins, iar pentru a evita acest lucru, el i schimb forma (ca atunci cnd Heracles a venit s l ntrebe despre drumul spre Grdina Hesperidelor). Domeniul lui Nereus i al celor 50 de fiice este, n special, Marea Egee, unde au salvat multe nave de la distrugere. Nereus a fost tatl lui Thetys, care la rndul ei a fost mama eroului grec Ahile.

Nike este zeia victoriei n mitologia greac. Pentru Hesiod ea este fiica titanului Pallas i a rului Styx i este trimis s lupte de partea lui Zeus mpotriva Titanilor. Se pare c atenienii nu au avut un cult separat al zeiei Nike. La nceput ea a fost n legtur i confundat cu zeia Pallas Athena, distribuitoarea victoriei, dar ea a fost separat de ea n decursul timpului. Athena i Zeus sunt reprezentai avnd mici fragmente din caracteristicele zeiei Nike. Athena mpreun mpreun cu Nike sunt fr aripi iar Nike ca zei separat este tot timpul cu aripi. Nike apare avnd n mn o creang, o coroan cu flori sau condicele lui Hermes i este portretizat ca victorioas sau atunci cnd graveaz victoria pe uns scut. Adesea apare n picturi n care plutete cu aripile larg deschise deasupra nvingtorului dintr-o competiie. Treptat, Nike a fost recunoscut ca un mediator de success ntre zei i oameni nu numai n rzboi ci i n tot felul de nenelegeri ntre muritori.

Oceanus este zeul i personificarea marilor ape care nconjurau - n concepia celor vechi - lumea locuit, iar mai trziu personificarea Oceanului Atlantic, socotit hotarul vestic al lumii vechi. Oceanus era cel mai mare dintre titani, fiul lui Uranus i al Geei. Din unirea lui cu sora sa Tethys s au nscut oceanidele. El era socotit deopotriv tatl tuturor apelor curgtoare - peste trei mii la numr - al marilor fluvii, al rurilor i al izvoarelor.

Nyx, zeia i personificarea Nopii, considerat de cei vechi drept una dintre divinitile infernale, slluia n infernul subpmntean al lui Hades i era fiica lui Chaos i sor cu Erebus. Zeia Nyx a zmislit copii cu fratele ei Erebus iar apoi singur. Printre copii si se numr Aether (Aerul), Hemera (Ziua), Nemesis (Soarta), Eris (Vrajba) etc. Luna era sora lui Nyx.

Pan, zeu din mitologia greac veche, fiul lui Hermes i al Dryopei, socotit drept protector al turmelor i al pstorilor. i avea reedina n Arcadia i era considerat drept inventatorul unui instrument de suflat numit syrinx (naiul modern). Pan avea o nfiare ciudat, fiind jumtate om i jumtate animal; avea coarne, barb i copite de ap, iar trupul i era acoperit de pr. Tria n desiul codrilor, n umbra crora pndea nimfele, i adeseori l ntovrea pe zeul Dionis, din cortegiul cruia fcea parte. n mitologia roman, Pan era identificat cu Faunus i cu Lupercus. Pan

a inventat naiul cnd n pdure, s-a apropiat de o nimf, ea s-a tranformat ntr-o trestie, i din ea el a inventat naiul.

Persefona (, adic "Cea care curm lumina") este n mitologia greac zeia care stpnete n timpul iernii, alturi de Hades, lumea umbrelor, fiind ns n timpul verii i zeia fertilitii. n mitologia roman, Persefona este venerat sub numele de Proserpina. Legenda despre Persefona ncepe atunci cnd Hades, zeul morii, s-a ndrgostit de frumoasa fiic a lui Zeus i a Demetrei. tiind c Demetra, zeia culturii i a roadelor cmpului, mama Persefonei, nu va fi niciodat de acord cu o cstorie, Hades a cerut-o de soie lui Zeus. Neputnd s-i refuze propriul frate, acesta a consimit la cstoria dintre Hades i Persefona, cu condiia ca Hades nsui s o poat duce n regatul su pe fat (Kore, adic fata, care este i numele ei iniial), tiind prea bine c Persefona este pzit cu mare atenie de mama ei, Demetra. Citete mai departe ...

Phorcys - un zeu grec al mrii, fiul lui Pontus i al Geei. El este tatl Hesperidelor, al nimfelor Thoosa i Scila, dar i al multor montri, precum Graeaele, Gorgonele i dragonul Ladon. Ciclopul Polifem este nepotul su.

Poseidon (greac: ), n mitologia greac, era zeul mrii, fiul lui Cronos i al Rheei. n mitologia roman este cunoscut sub numele de Neptun. Ca i ceilali frai ai si, cnd s -a nscut, Poseidon a fost nghiit de ctre tatl su i apoi dat afar. Mai trziu a luptat alturi de olimpieni mpotriva titanilor. Cnd, n urma victoriei, s-a fcut mprirea Universului, lui Zeus i-a revenit Cerul, lui Hades lumea subpmntean, iar lui Poseidon mpria apelor. El slluia n fundul mrii mpreun cu soia sa, Amfitrite, alturi de care, uneori, urmat de un ntreg cortegiu marin i purtat de un car tras de cai naripai, spinteca valurile. Citete mai departe ...

Selene, zeia lunii, este cunoscut pentru numeroasele sale aventuri amoroase. Cel mai faimos dintre iubiii si este ciobanul Endymion. Alte aventuri ale Selenei i includ pe Zeus, care i -a druit trei fiice, i Pan, care i-a dat o turm de boi albi. Unele surse povestesc c leul nemean, care a czut pe pmnt din lun, este rezultatul dragostei dintre Zeus i Selene. A fost implicat n multe legturi amoroase, dar nu la fel de multe pe cte a avut sora sa, Eos, zorii zilei. Seamn cu o femeie tnr, cu o fa extrem de alb, care cltorete ntr-o caleac de argint, tras de doi cai. Este de multe ori nfiat clrind pe un cal sau pe un taur. Despre Selene se spune c poart robe, poart o tor i poart o semilun pe cap. Nu a fost unul dintre cei 12 zei ai

Olimpului, dar este zeia lunii. Dup ce fratele ei i termin cltoria de-a lungul cerului, ea o ncepe pe a ei. nainte de cltorie, ea se mbiaz n mare. Citete mai departe ... Thanatos (n greac: ), a fost zeul morii n mitologia greac, echivalent cu divinitatea feminin roman Mors. Thanatos este fiul zeiei Nyx (Noaptea) i a lui Erebos (ntuneric), fratele geamn cu Hypnos, zeul somnului. Pentru c mitologia greac evit de obicei detaliile sumbre, Thanatos era pomenit n cazuri extreme i, pe ct cu putin, ocolit i, din superstiie, rar invocat, dei era un zeu important. Sisyphos a fost singurul care, printr-o viclenie, a reuit s-l pun pe Thanatos n lanuri i s-l in civa ani captiv, astfel nct, n acea perioad nu a mai murit nimeni. Hesiod n Theogonia l numete "odiosul Thanatos", "zeu teribil" care are "inim de fier, suflet de aram nepstor n pieptul su". Zeus (n greac: ) este, n mitologia greac, era zeul suprem, printele zeilor i al oamenilor. Ca zeu al cerului, el locuiete pe vrful muntelui Olimp, vrf care era socotit a fi n cer, i tot ca zeu al cerului, el este stpnul norilor, al ploii, al zpezii, al tunetului i al fulgerului, fiind reprezentat cu un fulger n mn. El supravegheaz mplinirea just a angajamentelor, respectarea dreptii, mplinirea obligaiilor conjugale. El protejeaz familia, fria, cetatea. Era cel mai mic dintre fii lui Cronos i ai Rheei. Rheea, ca s-l scape de urgia tatlui su, care-i nghiea rnd pe rnd copiii de ndat ce se nteau, l-a ascuns pe Zeus n Creta, unde a fost ngrijit de ctre dou nimfe, Adrasteia i Ida. Acestea l hrneau cu lapte de la capra Amaltheia i cu ambrozie. Cureii (aprtorii lui Zeus) l protejau pe micul zeu i fceau zgomot cu armele cnd acesta plngea, ca nu cumva s-l aud Cronos. Cnd a crescut mare, Zeus a pus la cale, cu ajutorul Geei i al Metisei, detronarea tatlui su. Dup ce l-a silit pe Cronos sa-i verse napoi copiii nghiii, Zeus, mpreun cu fraii si acum rentori la via, i-a declarat rzboi lui Cronos. n ajutorul acestuia au sosit ns fraii lui Cronos, titanii. ns ciclopii i hecatonheirii (uriai cu o sut de brae) erau de partea lui Zeus. Lupta a durat zece ani i a luat sfrit cu victoria olimpienilor. Zeus a devenit stpnul ntregului Univers.