2013

I. Introducere

In economia de piata contemporana , bancile detin un rol considerabil, strategia acestora avand o deosebita influenta asupra macroeconomiei si microeconomiei din toarte tarile lumii. Pentru cei mai multi dintre noi si cel mai adesea pentru particulari banca este asociata cu bogatia si puterea. Sistemul bancar din Romania s-a constituit odata cu infiintarea Bancii ationale a Romaniei !1""0#. $poi au aparut banci mari si mi%locii avand capitaluri importante si posibilitatiile de obtinere a creditelor, atat de la B. .R,cat si de la mari banci din strainatate. Structura sistemului bancar romanesc inainte de 1&&0 era 'n mare parte similar cu cea a celorlalte economii din (uropa )entrala si de (st, totusi in anumite privinte era mai rigida si a avut un rol pasiv 'n economie. Sistemul bancar romanesc dinainte de reforma consta din Banca ationala a Romaniei, care %uca rolul atat de Banca )entrala cat si comerciala si din Bancile speciali*ate pentru investitii , comert e+terior, agricultura si economii. ,upa 1&"&, Romania a fost martora a multor sc-imbari, iar trecerea la o economie de piata a determinat cresterea continua a numarului agentilor economici privati. $cest aspect a determinat nevoia de*voltarii unui sistem bancar care sa raspunda solicitarilor pietei si sa asigure oferta de produse si servicii bancare necesare unei economii de piata.Reforma sistemului bancar a inceput in 1&&0-1&&1 prin elaborarea si adoptarea unei noi legislatii bancare privind organi*area si functionarea bancii centrale si a bancilor. comerciale. In vederea sustinerii bancilor in reali*area obiectivelor mentionate si asigurarii standardelor internationale bancare, Romania a primit spri%inul tarilor cu sisteme bancare de*voltate. ,upa 1&&0 sistemul bancar este considerat ca fiind cel mai fragil mecanism al unei economii, 'n sensul c. resimte cel mai puternic socurile induse in economie. Sistemul bancar romanesc, desi afectat de falimentul catorva banci private, s-a dovedit a avea cea mai buna evolutie, prestatia Bancii ationale influentand -otarator atat bancile ationala isi comerciale cat si evolutia economiei in ansamblu . Reforma sistemului bancar romanesc a inceput 'n 1&&1 prin crearea unui sistem pe doua nivele, in care Banca pierde caracterul de banca comerciala !prin desprinderea din B R a B)R# si, domeniul se desc-ide noilor operatori bancari./ In perioada scursa din 1&&0, in pofida unor sincope ale c0torva banci, receptate negativ de catre populatie, sistemul bancar romanesc este

vi*ibil mai stabil si mai bine reglementat decat restul economiei in ansamblul prin1 pre*enta unor banci straine alaturi de bancile cu capital mi+t roman-strain , cerinte de capital minim stabilit de B R, crearea Bursei de 2alori, reglementari prudentiale cum ar fi ma+imul 'mprumutului pe un singur client, plasamentele 'n societatii nebancare, cumpararea pac-etelor de actiuni ce depasesc 3 4 din capital5 asigurarea depo*itelor populatiei la banci, cerinte de re*erve minime obligatorii, constituirea fondului de re*erva si a provi*ioanelor specifice de risc deductibile fiscal, 'nfiintarea sistemului de decontari interbancare prin intermediul )asei de )ompensatie, reglementari 'n domeniul valutar./1Sistemul bancar include banca centrala, toate bancile comerciale, bancile de afaceri, de depo*it, de credit, industriale, agricole si alte institutii de credit e+istente 'ntr-o tara, diferentiate prin atributiile si particularitatile functionarii lor prin prerogativele conferite prin lege. In perioada interbelica, sistemul bancar s-a de*voltat ca urmare a patrunderii capitalului strain. $u aparut astfel Banca Italo - Romana , $nglo 6 Romana, 7ranco 6 Romana , etc

8Sistemul bancar din Romania este structurat in1 1. 2. 3. ;. 3. =. >. ". Sistemul bancar din Rom0nia5 Banca a9ional. a Rom0niei5 7ondul de :arantare a ,epo*itelor 'n Sistemul Bancar5 Biroul de )redit5 <rans7on,5 Institutul Bancar Rom0n5 )entrala Incidentelor de Pl.9i5 )entrala Riscurilor Bancare5

&. R?@)$R,./2

Aucian Sauleanu, Aavinia Smarandac-e, $lina ,odocioiu, ,rept bancar. )urs universitar 200", (d. Bniversul %uridic, Bucuresti 200&, pag >

$sociatia Romana a Bancilor !$RB#

II. Sistemul bancar din Romania

1. Sistemul bancar din Romania este un sistem pe doua nivele, cuprin*and Banca ationala a Romaniei si institutiile de credit. $cest sistem a fost introdus 'n decembrie 1&&0, fiind primul pas al procesului de reforma bancara.)adrul legislativ care guvernea*. sistemul bancar cuprinde1 Aegea privind Statutul Bancii ationale a Romaniei 6 Aegea nr.

312 din 2" iunie 200;,

?rdonanaa privind institu9iile de credit Ci adecvarea capitalului 6 Aegea pentru aprobarea ?rdonantei de urgenta a :uvernului nr. && Aegea pentru privati*area societatiilor comerciale bancare la care Reglementari privind falimentul institutiilor de credit 6 ?rdonanta

?rdonanta de Brgenta a :uvernului nr. && din = decembrie 200=,

din = decembrie 200= 6 Aegea nr. 22> din ; iulie 200>,

statul este actionar 6 Aegea nr. "3 din 21 mai 1&&>,

:uvernului nr. 10 din 22 ianuarie 200; privind falimentul institutiilor de credit, aprobata, completata si modificata prin Aegea nr. 2>" din 23 iunie 200;,

?rdonanta :uvernului nr. 3&D1&&=, privind organi*area si

functionarea 7ondului de :arantare a ,epo*itelor 'n Sistemul Bancar, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. )onceptul de banca poate fi definit, in esenta, ca o institutie care mobili*ea*a mi%loace banesti disponibile, finantea*a si creditea*a persoanele fi*ice si %uridice, organi*ea*a si efectuea*a decontarile si platile 'n cadrul economiei nationale si 'n relatiile cu celelalte state, 'n scopul obtinerii de profit. ,esi, unii istorici afirma e+istenta unor institutii de tip bancar 'nca din antic-itate, totusi o mai larga recunoastere 'n acceptiunea moderna a conceptului amintit o au bancile italiene din epoca medievala - considerate drept veritabilii precursori ai organi*atiilor moderne de profit. ,intre acestea s-au remarcat bancile venetiene, cele din :enova sau 7lorenta. $cestora le-au succedat bancile din Earile de Fos si :ermania, cu legaturi

ce tineau de economia nordului (uropei. 3 In perioada contemporana, locul si rolul e+trem de comple+e detinute de banci 'n economie pot fi re*umate prin pre*entarea functiilor principale ale acestor institutii 1 a# functia de depozit, care consta 'n 1 efectuarea de operatiuni de depo*it la vedere si la termen, 'n cont, cu

numerar si cu titluri, const0nd 'n atragerea resurselor banesti de la persoanele fi*ice si %uridice, 'n vederea pastrarii si fructificarii lor5 b# strainatate5 c# participarea 'n calitate de actionar la 'nfiintarea unor institutii bancare sau ac-i*itionarea de active 'n nume propriu5 functia comerciala, care consta 'n 1 reali*area de 'ncasari si plati, 'n valuta si 'n lei, generate de activitati de nebancare 'n tara sau 'n strainatate5 efectuarea de operatiuni de depo*itare si tre*orerie pentru obiecte de valoare functia de investitii care consta 'n 1 acordarea de credite 'n lei si 'n valuta , persoanele fi*ice si %uridice din tara si aflate 'n proprietatea persoanelor fi*ice si %uridice5

e+port, import, prestari - servicii, turism intern si international, efectuarea de operatiuni cu caracter financiar, necomercial si alte operatiuni legate de 'ncasari si plati 'ntre persoane fi*ice si %uridice din tara si strainatate5 cumpara si vinde, 'n tara si 'n strainatate, valuta si efecte de comert efectuea*a operatiuni de scontare si re-scontare a efectelor de comert5 efectuea*a operatiuni de sc-imb valutar si operatiuni de arbitra%are pe pietele participa la tran*actii financiare e+terne de plati si de credit, 'nc-eie cu banci cumpara si vinde, 'n tara si strainatate, monede, aur si metale pretioase5 e+primate 'n lei si valuta5

monetare internationale, pe cont propriu sau 'n numele clientilor5 si institutii financiare straine anga%amente si conventii de plata5

Aucian Sauleanu, Aavinia Smarandac-e, $lina ,odocioiu5 ,rept bancar. )urs universitar 200"5 (d. Bniversul %uridic, 200&, pag 11

de stat5 evaluare5 secundara.

emite efecte de comert !bilete la ordin, )()-uri, cambii sau trate# 'n favoarea efectuea*a operatiuni de v0n*are-cumparare si alte operatiuni cu titluri emise prestea*a servicii bancare, e+perti*are te-nica, economica si financiara a

unor beneficiari din tara si strainatate5

diferitelor proiecte, acorda consultanta si asistenta 'n probleme de gestiune financiara si organi*ea*a lansarea de obligatiuni, asigura mobili*area 'mprumuturilor prin

emisiunea de obligatiuni, garantea*a emisiunea si plasea*a obligatiunile pe piata ,in cele pre*entate mai sus, se desprinde calitatea esentiala a bancilor si anume cea de principal intermediar 'n relatia economii - investitii, relatie -otar0toare 'n cresterea economica. Institutiile 'n cau*a creea*a premi*ele unei ample redistribuiri de capitaluri disponibile, a caror ve-iculare constituia privilegiul e+clusiv, 'n structura sistemului bancar 'n formare, al bancilor comerciale sau de depo*it, iar mai apoi, fiind reali*ata preponderent prin intermediul acestui tip de banci.; Aocul bancilor 'n economie este caracteri*at de creatia monetara ca factor specific al functionalitatii acestor institutii5 acest element definitor le da posibilitatea de a pune 'n circulatie creante asupra lor 'nsesi, ceea ce sporeste masa mi%loacelor de plata si volumul circulatiei monetare. <rasatura semnificativa a acestor intermediari este transformarea activelor nemonetare 'n moneda. (misiunea de moneda, functie initial desc-isa tuturor bancilor si restr0nsa ulterior numai la banca centrala, repre*inta forma principala a creatiei monetare si cadrul primordial prin care are loc e+pasiunea masei monetare. Bancile comerciale tipice 'si aduc si ele un aport important la creatia monetara, transform0nd activele nemonetare !cambii, obligatii#, fara putere liberatorie, 'n instrumente de plata. Gnscrierea 'n conturile de la banca a creditelor acordate !fundamentate sau garantate pe active pe care le moneti*ea*a# constituie momentul creatiei unei monede aditionale specifice - moneda scripturala. 8In Romania la sfarsitul anului 2010 au e+istat ;1 de banci si Banca )entrala )ooperatista )R(,I<)??P aveau urmatoarea structura a capitalului1
;

<B,?R$)H(, ,. @oneda, credit, banci5 (ditura SIlvi, Bucuresti, 2001, pag =2

2 banci cu capital integral sau ma%oritar de stat ; cu capital ma%oritar privat auto-ton 2= cu capital ma%oritar str.in & sucursale ale unor banci straine o organi*aie cooperatist. de credit

:radul de concentrare a sistemului bancar romanesc, situat sub media B(. ,in totalul de ;0 de b.nci cu capital ma%oritar privat, 2= sunt cu capital str.in, iar numarul sucursalelor bancilor straine s-a redus de la 10 la & 'n 2010. Bancile cu capital austriac detin in activul agregat cea mai mare cota de piata 3","4, fiind urmate de cele cu capital grecesc 13,34. )apitalul grecesc r.mane ma%oritar 304 'n randul bancilor cu capital strain. ,in perspectiva numarului de unitati teritoriale, dar si a numarului de institutii de credit la 100 000 de locuitori, sistemul bancar din Romania continua sa se situe*e sub media europeana. Structura pasivelor institu iilor de credit care operea*a in Romania 1Pasive interne >34, Pasive e+terne 2>4. Primele cinci institutii financiare detineau, la sfarsitul lui 2010, 3;,34 din totalul portofoliului de titluri de stat din sectorul bancar si 33,;4 din totalul depo*itelor bancare, comparativ cu ;3,=4 si respectiv 32,=4 la sfarsitul anului 200&./3 Aa sfarsitul anului 2011, in Romania functionau ;1 de institutii de credit. )onform Raportului publicat de Banca ationala a Romaniei, structura sistemului bancar era urmatoarea1

2 banci cu capital integral sau ma%oritar de stat, ; banci cu capital

ma%oritar privat auto-ton, 2= de banci cu capital ma%oritar strain, " sucursale ale unor banci straine si o retea cooperatista5

3;,=4 din activele bancare sunt concentrate in primele 3 banci din sistem5 )ota de piata a institutiilor de credit cu capital ma%oritar strain este de )ota de piata a institutiilor de credit cu capital ma%oritar privat romanesc

"345

este de ","4 !inclusiv reteaua cooperatista#5

Raport anual 2010 -Raiffeisen BanJ, pag 23

>

)ota de piata a institutiiilor de credit cu capital controlat de stat este de

",24. )a urmare a liberali*arii pietii serviciilor, un numar de 3;& institutii straine au notificat intentia de a desfasura activitate bancara in mod direct pe teritoriul Romaniei. 8$nii de cri*a s-au caracteri*at printr-o temperare a activittaii de creditare in Romania, bancile sc-imb0ndu-si orientarea de la e+pansiune rapida catre o strategie determinata de prudenta. Institutiile de credit si-au adaptat strategia, planurile de e+pansiune teritoriala, portofoliul de produse si au trecut la un control mai atent al costurilor operationale. )resterea soma%ului, reducerea semnificativa a salariilor din sectorul bugetar si restrangerea sau incetarea activitatii unor companii au contribuit la scaderea continua a capacitatii de rambursare a creditelor cu consecinte directe asupra calitatii portofoliului de credite al bancilor ceea ce a condus la o crestere a volumului provi*ioanelor pe care institutile de credit au fost nevoite sa le constituie, afectand implicit profitabilitatea. )resterea gradului de capitali*are a sistemului bancar a asigurat mentinerea adecvari capitalului la niveluri confortabile, indicatorul de solvabilitate plasandu-se la nivelul de 1;,">4 la finele anului 2011./= In general, sistemul bancar dintr-o tara cuprinde1 K cadrul institutional - format din banca centrala !cu rol de coordonare si supraveg-ere#, Banci )omerciale si alte institutii financiare asimilate acestora5 K cadrul %uridic - format din ansamblul reglementarilor care guvernea*a activitatea bancara.

$.Banca Nationala a Romaniei (BNR), este banca centrala a Romaniei, o

institutie publica independenta, singura autori*ata si resposabila de emiterea bancnotelor si monedelor valabile pe teritoriul Romaniei si al carei obiectiv fundamental este de asigurare si mentinere a stabilitatii preturilor. Banca ationala a Romaniei !B R# este banca centrala a Romaniei, avand personalitate %uridica. $ceasta este o institutie publica independenta, cu sediul central in
=

$RB- 2011

"

municipiul Bucuresti si poate avea sucursale si agentii atat in municipiul Bucuresti, cat si in alte localitati din tara. Banca ationala a fost infiintata in anul 1""0 cu un capital initial de 30 milioane lei !din care 10 milioane capital de stat, iar restul de 20 milioane fiind capital privat cu precadere al familiei Bratianu#. Prima bancnota emisa de B R a fost cea de 1000 lei, care a circulat pana in anul 1&33. 8Pana in 1";", institutia numita Banca ationala Romaniei a fost o institutie privata, controlata cu mana de fier de catre actionarii care, nu o data, au sfidat guvernul propriului partid, P A./ > 8In anul 1""0 este infiintata B R cu atributii in emisiunea monetara, iar in 1"&0 a fost adoptat sistemul banesc al leului cu ba*a monometalista aur!1 leuL0.2&00322 grame de aur#. <ot in acest an s-au pus in circulatie si piese de nic-el de 30 bani, 1 leu si 2 lei./" Aa 1 decembrie 1""0, au inceput operatiunile propriu-*ise ale Bancii ationale. In conditiile temerilor inspirate de starea pietei comerciale, B R trebuia sa puna in functiune mecanismul si operatiunile sensibile ale unei banci privilegiate. 7unctionarii ei, putini la numar si lipsiti de e+perienta data de practica intr-o asemenea institutie, s-au aflat in fata unei mari provocari. )onform Regulamentului interior9, B R era organi*ata in > servicii1 Secretariat general5 Scont5 $c9iuni, fonduri publice, depo*ite si imprumuturi5 7abricarea si contabilitatea biletelor5 )ontabilitate generala5 )asierie5 )ontrol general. Aa 3 decembrie 1""0, )onsiliul de administratie a aprobat primele cereri de cont curent cu facultatea de scont pentru 13 case de comert. In aceeasi *i, )onsiliul general a fost informat despre numirea lui (ugeniu )arada, ca director, in locul lui :. ). )antacu*ino, demisionat, si s-a stabilit primul curs al efectelor garantate de stat admise la banca. Banca ationala a Romaniei este Banca )entrala a statului roman si are ationala a Romaniei stabileste si conduce politica personalitate %uridica. MBanca

monetara si de credit, in cadrul politicii economice si financiare a statului, cu scopul de a mentine stabilitatea monedei nationaleM10. B. .R. este o institutie autonoma supusa controlului Parlamentului Romaniei, caruia si pre*inta situatia monetara si a creditelor.

> "

B R, va*uta din profil, 20 iun 200", (manuel B.descu, Ziarul de Duminic5 )ioanu Rodica 5 )urs de drept financiar, 2012 & Istorie B R- bnr.ro 10 Aegea 3;D1&&1

&

,e asemenea, s-a admis scontarea cupoanelor efectelor admise la avansuri pe ma+im o sut. de *ile, cu o ta+a de =4 pe an, dobanda fiind stabilita in functie de natura titlului, pentru 10 *ile dupa scadenta, acest ultim aspect provocand de*acordul cen*orului $l. Baicoianu. Aa o saptamana, inspectorul 2ictor dN$nfreville, trimis din partea Bancii 7rantei pentru a spri%ini inceputurile institutiei similare de la Bucuresti, si-a inc-eiat misiunea si a primit, prin intermediul guvernatorului I. I. )ampineanu, multumirile )onsiliului general. Brmarind incura%area scontului, care inregistrase un numar redus de operatiuni, in timp ce fondurile disponibile pentru acordarea avansurilor erau aproape epui*ate, )onsiliul general a decis ridicarea ta+ei lombardului de la =4 la >4. In ultima saptamana a anului, Banca a inc-eiat cu guvernul o conventie referitoare la transformarea rublelor rusesti in moneda nationala divi*ionara. ,e asemenea, statul a fost 'mprumutat cu patru milioane de lei pe bonuri de te*aur, profitul fiind de "3.000 lei, ceea ce a acoperit c-eltuielile bancii, in valoare de >&.3=> lei. ?pera9iune cvasineoficial., pentru ca se depaseau prevederile potrivit carora nu se puteau sconta bonuri de te*aur pentru mai mult de 204 din capital !2.;00.000 lei#, acest imprumut a asigurat nu numai un beneficiu important, dar a ferit banca de a pastra suma in numerar 'ntr-un local impropriu. In Bilantul inc-eiat dup. o luna de functionare, la 31 decembrie 1""0, s-a consemnat subscrierea aproape integrala a capitalului de 12.000.000 lei.

Inca din primele *ile de activitate regulata, conducerea Bancii a avut in vedere organi*area ar-ivei institutiei. Aa 2; octombrie 1""0, 10

devenea functionar al Bancii

apoleon Oarabulea, cel care va 'ndeplini atributiile

ar-ivarului general In cadrul Serviciului secretariat, avand a doua po*itie, dup. seful serviciului, si o retributie al carei cuantum a urcat de la 200 lei !1""0# la ;30 lei !1""3#. In anul urmator, s-a constituit ar-iva bancii, reglementandu-se accesul la documentele predate. Preocuparea genera9iei de intemeietori pentru conservarea te*aurului documentar al bancii era nu numai consecinta unei vi*iuni pragmatice, ci si e+presia conceptiei lor despre importanta institutiei tocmai infiintate. @obili*ati de ideea unei opere durabile, ei au avut 'n vedere ca pre*entul lor va deveni trecutul urmasilor si nu au negli%at organi*area suportului a ceea ce urma s. devina memoria institutiei, fundament al situarii acesteia in timp si al raportarii la destinul national11.

Bnci care au dat faliment dup 198912

Banca )redit BanJ Data retragerii licenei 1" aprilie 1&&> 7aliment 7aliment 7u*iune !cu Banca )omercial. Rom0n.# 7aliment 7aliment 7aliment 7aliment 1= aprilie 2002 11 martie 2002 3 iulie 2002 & noiembrie 200= Motivul Data & noiembrie 2000 23 mai 1&&& 30 iulie 1&&& 1" martie 2003 " februarie 2000 10 iulie 2000

Banca )omercial. $lbina 13 mai 1&&& S.$ Bancore+ )olumna BanJ BanJcoop Banca Internaional. a Religiilor S$ ,acia 7eli+ BanJ D (urombanJ Banca Rom0n. de Scont S$ Investment and ,evelopment BanJ <urJis--Romanian BanJ ova BanJ 31 iulie 1&&& 22 iunie 2000 " februarie 2000 10 iulie 2000 1> iulie 2001

2" februarie 2002 7aliment 2& martie 2002 30 aprilie 2002 ,issolved 7aliment 7aliment

)onducerea Ci organi*area B R13

11 12

Istorie B R- bnr.ro PiJipedia.ro 13 Aegea nr. 312D200; privind statutul B R

11

Banca ationala a Romaniei este condusa de un )onsiliu de administratie. $cesta este alcatuit din & membri numiti de Parlament, cu nominali*area conducerii e+ecutive, pe o perioada de 3 ani, cu posibilitatea reinnoirii mandatului. @embrii )onsiliului de administratie nu pot fi parlamentari si nu pot face parte, potrivit legii, din %ustitie sau din administratia publica. Structura e+ecutiva permanenta a Bancii ationale este formata din guvernator si 3 viceguvernatori, dintre care unul este prim-viceguvernator. )eilalti 3 membri nu sunt salariati ai B R. Presedintele )onsiliului de administratie este guvernatorul Bancii ationale a Romaniei. )onsiliul de administratie este organismul cu drept de deci*ie in ceea ce priveste politicile in domeniul monetar si al cursului de sc-imb, autori*area, reglementarea si supraveg-erea prudetiala a institutiilor de credit, monitori*area sistemelor de plati, organi*area interna a bancii. )onsiliul de administratie -otaraste, de asemenea, care sunt atributiile ce revin structurilor e+ecutive si personalului Bancii ationale a Romaniei. Pentru asigurarea eficientei procesului deci*ional, in cadrul B R functionea*a ; structuri operative cu responsabilitati in e+ercitarea principalelor functii ale unei banci centrale1

)omitetul de politica monetara, )omitetul de supraveg-ere, )omitetul de administrare a re*ervelor internationale )omitetul de audit

Banca de emisiune si functiile ei.

Banca ationala a Romaniei indeplineste urmatoarele functii1 1# 7unctia de emisiune. 2# 7unctia de creditare 3# 7unctia de conducere a politicii monetare ;# 7unctia de centru valutar

12

3# Banca de emisiune-banca a bancilor =# Banca de emisiune-banca a statului 1#Functia de emisune. ?B: nr &&D200= privind institutiile de credit si adecvarea capitalului, aprobata prin Aegea nr. 22>D200> si Aegea nr. 312D200; privind statutul B R prevad ca aceasta institutie este singura autori*ata sa emita bancnote si monede metalice pe tot cuprinsul tarii. B R are drept de monopol al emisiunii monetare5are dreptul de a stabili valoarea nominala, dimensiunile, greutatea,desenul si alte caracteristici te-nice ale bancnotelor si monedelor metalice precum si de a le semna prin repre*entantii sai legaliguvernatorul si casierul general5 are dreptul de a decide sa anule*e sau sa retraga din circulatie orice bancnote sau monede metalice pe care le-a emis si sa puna in circulatie in locul lor alte tipuri de bancnote sau monede metalice.1; 2# Functia de creditare . ,eoarece emisiunea implica si punerea sau retragerea din circulatie de moneda scripturala putem spunce ca functia de creditare decurge direct din functia de emisiune. $stefel cele doua functii sunt strans legate, emisiunea bancnotelor dar si a banilor de cont inseamna crearea mi%loacelor de plata. Prin functia de creditare a bancii centrale se intelege aprovi*ionarea de catre aceasta cu lic-iditate !bani# a bancilor comerciale. $ceasta finantare a bancilor comerciale este de doua feluri1 - o finantare curenta5 - o finantare pentru situatii de cri*a. 8In procesul distribuirii acestora se pune la dispo*itia agentilor economici putere de cumparare, capacitate de plata. Procesul de distribuire a acestor mi%loace de plata in economie se reali*ea*a prin sistemul bancar. Bancile, in special cele comerciale, sunt intermediari intre agentii economici si banca de emisiune/13 3#Functia de conducere a politicii monetare./Politica monetara este ansamblul de masuri monetare luate de stat si banca centrala pentru reali*area ec-ilibrului dintre masa banilor in circulatie si nevoile de bani ale economiei sau pentru influentarea intr-un anumit sens a

1;

Aegea nr. 312D200; privind statutul B R-prevede drepturile si obligatiile B R in conte+tual functiei de emisiune monetara. 13 )iobanu Rodica , )urs de drept financiar, 2012

13

con%uncturii economice/.1= In statutul B R se preci*ea*a ca obiectivul fundamental al B R il constituie asigurarea stabilitatii preturilor, iar pentru atingerea acestui obiectiv B R autori*ea*a si supraveg-ea*a activitatea bancara. ;# Functia de centru valutar. Presupune ca banca centrala pastrea*a re*erva valutara a statului, stabileste cursul valutar, adopta reglementarile valutare si repre*inta statul in relatiile monetare internationale. are o po*itie privilegiata, determinata de supraveg-erea 3# Functia de asupra celorlalte institutii banca a bancilor. In ceea ce priveste relatiile cu celelalte banci, banca de emisiune!B R# bancare si de reglementare in domeniul platilor, pe care acestea trebuie sa o respecte. $stfel putem spune ca e+presia de banca a bancilor are deci doua intelesuri1- cea mai importanta banca din sistem, motiv pentru care coordonea*a si reglementea*a activitatea bancara !supraveg-ere bancara#5 si - banca centrala are pentru bancile comerciale aceleasi functii pe care acestea din urma le au pentru agentii economici si pentru populatie.$dica banca centrala creditea*a bancile comerciale !functia de creditare a bancii centrale# si, respectiv, primeste depo*ite de la bancile comerciale. operatiuni cu tre*oreria statului b# relatia cu bugetul de stat, caruia B R ii poate acorda imprumuturi pentru acoperirea decala%ului temporar dintre venituri si c-ltuieli asigurand cooperarea internationala. c# QB R poate deveni membra participa in numele statului la stabilirea si de*voltarea relatiilor financiare internationale, a unor organi*atii internationale cu caracter financiar, poate participa in numele statului la negocieri si tratative e+terne in probleme financiare, monetare, valutare, de credit, de plati si in domeniul autori*arii si supraveg-erii bancare. B R poate negocia si inc-eia acorduri, conventii sau alte intelegeri privind imprumuturi si alte operatiuni financiarbancare cu institutii financiare, internationale, banci centrale, societati bancare si nebancare, cu conditia ramburasarii acestora in termen de un an. B R poate inc-eia in nume propriu sau in numele statului acorduri de decontare si de plati sau orice alte =# Functia de banca a statului. )a banca a statului, banca centrala indeplineste 3 categorii de atributii1 a#

1=

)ostin ). Oititescu, ,?BR(S)B, (. 5@oneda1 mica enciclopedie . BucureCti1 (ditura (nciclopedica, 1&&", p. 21=.

1;

contracte avand acelasi scop, cu institutii publice sau private care isi au sediul in strainatate./1>

B. B N!"#$ !%&$R!" #$
Bancile comerciale sunt acele entitati, organi*atii din sistemul bancar care reali*ea*a activitatea operativa, comerciala !tin conturile agentilor economici# si emitDcreea*a moneda scripturala sau de cont.Bancile comerciale prestea*a clientelei o serie de operatiuni si servicii bancare. ?peratiunile bancare sunt de regula inregistrate in bilantul contabil al bancilor si, in functie de partea de bilant in care sunt inregistrate, deosebim doua mari categorii de operatiuni1 - operatiunile pasive de atragere a resurselor5 - operatiunile active de utili*are a resurselor. ,esi ca dimensiune capitalurile proprii ale bancilor comerciale sunt foarte mari, ca pondere in totalul pasivului ele sunt foarte reduse !cca. =->4#. $cest capital propriu este format din1 - capitalul social, pus la dispo*itia bancii de catre actionari5 - fondurile proprii constituite de banci din profitul brut sau net, dintre care se remarca fondul de re*erva, acesta poate a%unge la dublul capitalului social si este destinat acoperirii pierderilor operationale ale bancii si re*erva generala pentru riscul de credite, care este destinata acoperirii pierderilor inregistrate de banca din operatiuni de creditare. )reditele acordate repre*inta cca. =0->04 din activul unei banci comerciale. Prin credit intelegem operatiunea contractuala intre banca, drept creditor si o persoana fi*ica sau %uridica, in calitate de debitor, prin care banca pune la dispo*itia debitorului o suma de bani pe un anumit termen, contra unei promisiuni viitoare derambursare si cu plata unei doban*i care sa remunere*e banca creditoare1".

C. "nstitutiile 'inanciare

1>

Rodica, )urs de drept financiar, 2012 Ratiu @onica $malia, Saguna ,an ,rosu, ,rept bancar, (d. )H. BecJ, 200>, pag 23

1"

13

In afara bancii de emisiune si a bancilor comerciale in sistemul financiar al oricarui stat mai e+ista o serie de entitati care prestea*a clientelei o serie de servicii de natura financiara. $ceste institutii financiare nu fac parte din sistemul bancar, desi unele dintre ele pot purta c-iar numele de banca. @otivul pentru care nu fac parte din sistemul bancar este acela ca, pe de o parte, ele nu creea*a moneda, ele doar utili*ea*a moneda creata de bancile comerciale si, respectiv, bancile de emisiune, iar pe de alta parte, ele nu sunt supraveg-eate de aceiasi autoritate de reglementare comerciala ca si bancile comerciale.,aca ar trebui sa clasificam institutiile financiare am putea sa deosebim urmatoarele categorii de astfel de institutii1 Bancile de afaceri5 Societatile financiare5 Institutele de economisire. Bancile de afaceri )onform Aegii nr.312D200;, conducerea B R este asigurata de un )onsiliu de administratie, compus din noua membri, alesi de Parlamentul Romaniei pe o perioada de 3 ani, cu posibilitatea reinnoirii mandatului. ,intre cei & membri, ; apartin direct structurii e+ecutive permanente a B R1 :uvernatorul si cei trei 2iceguvernatori !dintre care unul este Prim-viceguvernator#, ceilalti 3 membri nefiind salariati ai B R. @embrii )onsiliului de administratie al B R, cu nominali*area conducerii e+ecutive, sunt numiti de Parlament, la propunerea comisiilor permanente de specialitate ale celor doua )amere, pe o perioada de 3 ani, cu posibilitatea reinnoirii mandatului. Potrivit legii, membrii )onsiliului de administratie nu pot fi parlamentari sau membri ai unui partid politic si nu pot face parte din autoritatea %udecatoreasca sau din administratia publica. In ca*ul decompletarii )onsiliului de administratie, completarea locurilor vacante se face pe functia respectiva pe intreaga durata a mandatului. Revocarea din functie a oricarui membru al consiliului de administratie se face de catre Parlament, daca acesta incetea*a sa indeplineasca conditiile necesare pentru e+ercitarea atributiilor sale sau daca se face vinovat de abateri grave. $ctualul guvernator al B R este @ugur Isarescu.

1=

@embrii )onsiliului de $dministratie al B R, numit prin Hotararea nr. 33 din " octombrie 200&, sunt urm.torii1

:uvernator - $cad. prof. dr. @ugur Is.rescu Prim-viceguvernator - Prof. univ. dr. 7lorin :eorgescu 2iceguvernator - Bogdan ?lteanu 2iceguvernator - ,r. )ristian Popa @embru - Prof. univ. dr. @arin ,inu @embru - Prof. univ. dr. icolae ,.nil. @embru - )onf. univ. dr. $gnes agI @embru - ,r. apoleon Pop @embru - Prof. univ. dr. 2irgiliu Stoenescu

1>

Banci care au o activitate n Romania

ABN AMR Ban! Rom"nia. ovember 1&&3. $B -$@R? Romania redenumita asta*i ca si RBS. RBS a incercat sa vandal inca din 200&. Alp#a Ban! Rom"nia. Infiintata in 1&&3, ca o uniune dintre $lp-a )redit BanJ :roup of )ompanies, :reece !&3,0;4# si Banca @onte dei Pasc-i di Siena, ItalI !;,>=4#. Anglo$Romanian Ban! %imited. Infintata in 1&>3. Bancpost $ &'( &uroban!$&rgasias (roup. Infiintata in 1&&1. Banca Comercial) Carpatica. Infiintata in 1&&&. Banca Comercial) Rom"n) *BCR+ $ &rste Ban! (roup.Infiintata in 1&&0. Banca Romana pentru Dezvoltare *BRD+ $ ,oci-t- (-n-rale (roup.1&23 6 prima banca romaneasca privati*ata cu capital fracen* ma%oritar. Citiban! Romania infiintata in 1&&= Banca Rom"neasc) $ National Ban! of (reece (roup. Infiintata 1&&3. Banca .ransilvania . Infiintata in 1&&3 Banca CR 'irenze Romania$ Infiintata in 1&&= Ban! of C/prus 0 Buc#arest Ban! %eumi Romania$infiintata in 1111 C&C Ban! !fosta Casa de &conomii i Consemnaiuni *C&C+#- 1"=; Credit &urope Ban! Romania$ infiintata in 2000 Do#a Ban! Buc#arest$filiala in Bucuresti in 200" &gnatia Ban! Romania. 2001, Structura &&4 (gnatia BanJ, :recia &mpori!i Ban! Rom"nia$infiintata in 1&&> &.&BA Romania Banca ationala pentru Investitii si ,e*voltare Industrial. !un afiliat al ational BanJ of :reece# &2imban! of Romania$ Banca Romaniei de import-e+port, 1&&2 (aranti Ban!$ sucursala Bucuresti, origine ?landa, 1&&0 National Ban! of (reece 6 Bucuresti, 1&&= 3iraeus Ban! Romania- infiintata de Piraeus banJ in 1&&3 3orsc#e Ban! Romania$1&&& 3roCredit Ban! Romania$ infiintata in 2002 Raiffeisen Ban! Romania$ infiintata in 1"&;, &;,24 )apital austriac Romanian 4nternational Ban! *R4B+$infiintata in 1&&" de SumerbanJ $.S. <urJeI .3 Ban! Romania$1&;& ,anpaolo 4M4 Ban! Romania$13=3 5niCredit iriac Ban! $ 5nicredit (roup$1&&> 6ol!sban! Romania infiintata in 2000. 1004 capital austriac Ro/al Ban! of ,cotland Romania 'inicredito Romania$1&&2 4ntesa ,anpaolo Ban! Romania$ infiintata in 1&&3

1"

Concluzie
(conomia de piata presupune e+istenta unui sistem bancar care sa asigure mobili*area disponibilitatilor monetare ale economiei si orientarea lor spre desfasurarea unor activitati economice eficiente. Intr-o economie de piata, sistemul bancar indeplineste functia de atragere si concentrare a economiilor societatii si de canali*are a acestora, printr-un proces obiectiv si impartial de alocare a creditului, catre cele mai eficiente investitii. In indeplinirea acestei prime functii, bancile, ca verigi de ba*a ale sistemului, urmaresc modul in care debitorii utili*ea*a resursele imprumutate. Bancile asigura si facilitea*a efectuarea platilor, ofera servicii de gestionare a riscului si repre*inta principalul canal de transmisie in implementarea politicii monetare.1& Prin activitatea de colectare de resurse financiare, concomitent cu plasarea lor pe piata prin intermediul creditelor, a operatiunilor de scont si a altor operatiuni pe piata financiara, bancile indeplinesc rolul de intermediari intre detinatorii de capitaluri si utili*atorii acestora.In e+ercitarea acestei diversitati de operatii, bancile actionea*a in numele lor, pe contul lor propriu, depunatorii si imprumutatorii neavand nici o legatura de drept intre ei. e referim la faptul ca bancile gestionea*a depo*itele si mi%loacele de plata din economie. $stfel, colectand depo*itele, bancile au responsabilitatea gestionarii eficiente a acestora cu ma+im de randament, in beneficiul propriu si al depunatorilor.In vederea reali*arii obiectivelor finale, banca centrala urmareste stabilirea valorii interne si e+terne a monedei nationale, concomitent cu punerea la dispo*itia economiei nationale a cantattii optime de moneda, necesara cresterii economice. Sistemul bancar, transformand resursele pe care mediul economic i le pune la dispo*itie, se constituie subsistem al macrosistemului economico-social. Sistemul bancar se afla intr-o continua interactiune cu mediul economic, din care preia MintrariM sub diferite forme !resurse umane, resurse financiare, informatii# pe care le prelucrea*a in vederea obtinerii MiesirilorM !produse si servicii bancare, informatii financiar-bancare#. $ltfel spus, sitemul bancar este un sistem desc-is. )eea ce este specific sistemelor desc-ise !deci si sistemului bancar# este faptul ca isi reglea*a activitatea prin cone+iune inversa !feedbacJ#, deci sunt capabile de autoreglare20.
1& 20

)urs-Rolul sistemului bancar in cadrul economiei,2011 )urs-Rolul sistemului bancar in cadrul economiei,2011

1&

Bibilgrafie
1. $malia @onica Ratiu, Saguna ,an ,rosu, ,rept bancar, (d. )H. BecJ, 200>5 2. )ostin ). Oititescu, ,?BR(S)B, (. 5@oneda1 mica enciclopedie . BucureCti1 (ditura (nciclopedica, 1&&"5 3. Aucian Sauleanu, Aavinia Smarandac-e, $lina ,odocioiu5 ,rept bancar. )urs universitar 200"5 (d. Bniversul %uridic, 200&5 ;. Rodica )iobanu 5 )urs de drept financiar, 20125 3. <B,?R$)H(, ,. @oneda, credit, banci5 (ditura SIlvi, Bucuresti, 20015 =. Raport anual 2010 -Raiffeisen BanJ5 >. Aegea nr. 312D200; privind statutul B R-prevede drepturile si obligatiile B R in conte+tual functiei de emisiune monetara5 ". Aegea nr. 312D200; privind statutul B R5 &. Aegea 3;D1&&15 10. B R, va*uta din profil, 20 iun 200", (manuel B.descu, Ziarul de Duminic5 11. $sociatia Romana a Bancilor- RRR.arb.ro5 12. Site-ul oficial al Bancii nationale a Romaniei RRR.bnr.ro5 13. RiJipedia.ro

20