Sunteți pe pagina 1din 34

Traseu feroviar Gdansk Berlin Paris Madrid

I.

Gdansk Berlin

Pleacarea din Gdansk este 12 ian 2014 la 7:13 si se ajunge la ora 13:16 minute in Berlin . Durata calatoriei este de 6 ore si 3 minute Pret : 64,60 !"

#tudentul s$a ca%at la &otelul urostars Berlin 'entru 2 no'ti , unde (a a(ea oca%ia sa cunoasca o 'arte din atractiile turistice ale minunatei ca'itale a Germaniei . &otelul este situat intr$un cartier de 'restigiu, a'roa'e de 'rinci'alele atracii turistice din Berlin. )ai mult dec*t at*t, acesta o+er, acces rutier sau cu trenul de la aero'ort.

Du'a ce s$a ca%at el (a lua masa la restaurantul -otelului unde (a gusta din 're'aratele traditionale a'oi (a 'leca sa (i%ite%e orasul , .n cele 2 %ile care (a sta aici , el (a 'utea (i%ita urmatoarele o/iecti(e turistice :

1. Poarta Brandenburg

#u'er/ul monument a +ost 'roiectat de 0arl Gott-ard si comisionat de .m'aratul 1il-elm al ..$lea. Proiectul 'ortii de 62 de metri latime si 23 de metri inaltime se /a%ea%a 'e Pro'4laea, 'oarta de la 5cro'ole din 5tena. Poarta Branden/urg a +ost construita intre 1773 si 1731, luand locul unei alte 'orti mai (ec-i. Decoratiunile includ /asorelie+uri ce re're%inta scene din mitologia greaca si au duract inca 'atru ani 'entru a +i com'let terminate. 0arul (ictoriei tras de 'atru cai ce se gaseste 'e Poarta Branden/urg a +ost +acut in 1763 de 7o-ann Gott+ried #c-ado8. 0arul din /ron% este condus de %eita 'acii. .nitial Poarta Branden/urg a +ost un sim/ol al 'acii. .n 1306, in tim'ul ocu'atiei +rance%e, 9a'oleon a ordonat ca acel car de lu'ta sa +ie dus la Paris. Du'a /atalia de la 1aterloo, carul a +ost adus ina'oi la Berlin, intr$un cadru trium+al, de(enind un sim/ol al (ictoriei. :ot atunci, 'iata din a'ro'ierea 'ortii a +ost numita Pariser Plat% iar statuia carului de lu'ta se numeste asta%i ;ictoria, du'a %eita romana cu acelasi nume.

1. Reichstag - Parlamentul "eic-stag, sediul Parlamentului German este unul dintre cele mai im'ortante o/iecti(e turistice si istorice din Berlin. 0ladirea Parlamentului este in a'ro'iere de Poarta Branden/urg. 0ladirea a +ost construita intre 1334 si 1364, +iind +inantata in 'rinci'al cu /ani din <ranta, o/tinuti in urma ra%/oiului castigat de Prusia in 1371. .nscri'tia =Dem Deutsc-en ;olke> ?Pentru 'o'orul german@ a +ost adaugata mai tar%iu, in anul 1616, de catre im'aratul 1il-elm al ..$lea. Aiterele din /ron% au +ost +acute din tunuri ca'turate de la +rance%i. .n anul 1633 un incendiu a i%/ucnit in cladire, distrugand mare 'arte din "eic-stag. #i asta%i este inca neclar cine a 'us +oc insa (ina a +ost data 'e comunisti.

Du'a ra%/oi, "eic-stag a ajuns in Berlinul de ;est, c-iar langa Bidul Berlinului. 5 +ost reconstruit intre 1623 si 1672 dar domul central si marea majoritate a ornamentatiilor au +ost inde'artate. .n 'erioada in care Germania a +ost di(i%ata, Parlamentul Germaniei de ;est se intrunea aici o data 'e an, ca o modalitate de a arata ca Bonn este doar o ca'itala tem'orara. Du'a uni+icare, s$a -otarat a'roa'e imediat mutarea Bundestag$ului de la Bonn la Berlin. Deci%ia de mutare a a(ut dre't urmare o noua reno(are a cladirii care a +ost ince'uta in 1662

si s$a +inali%at in 1666. 2. Insula Muzeelor

Insula Muzeelor din Berlin este locul unde se gasesc cele mai importante muzee din oras
.nsula mu%eelor din Berlin a 'rimit din 'artea !9 #0C statutul de mem/ru al Patrimoniului !ni(ersal. 5ceasta insula a mu%eelor a +ost 'roiectata 'entru a +i Dun sanctuar al artei si stiinteiD. 0ele cinci mu%ee care sunt incluse in .nsula )u%eelor sunt locali%ate intre Eu'+ergra/en si raul #'ree. 5cest gru' eFtraordinar de mu%ee a +ost ince'ut de "egele <rederic- 1il-elm al ...$lea care a +acut 'osi/ila constructia )u%eului "egal in 1330 G asta%i 5ltes )useum ?;ec-iul )u%eu@. )u%eul a +ost construit 'entru a 'ermite si 'u/licului larg

sa 'oata (edea comorile regale de arta ale Germaniei. 0u toate acestea insa, insula nu a +ost conce'uta 'ana in jurul anului 1340, cand <redric- 5ugust #tuler a +acut 'ro'unerea de a crea un centru cultural 'e insula, ideea laudata si a'laudata de toata lumea. .n 1326, )u%eul 9ou a +ost terminat 'entru ca mai tar%iu, in anul 1376, sa +ie terminata si ;ec-ea Galerie 9ationala.

)u%eul Eaiserului <riedric- ?asta%i )u%eul Bode@ a +ost adaugat in anul 1604 si ultimul mu%eu, )u%eul Pergamon a +ost si el terminat in anul 1630. Din 'acate a'roa'e 70H din cladiri au +ost distruse in tim'ul celui de$al doilea ra%/oi mondial si du'a terminarea ra%/oiului colectiile au +ost im'artite intre Berlinul de st si cel de ;est. Aa s+arsitul secolului al 20$lea un 'rogram de reconstructie si re moderni%are a +ost initiat iar menirea sa a +ost restaurarea celor cinci mu%ee. ;ec-ea Galerie 9ationala ?5lte 9ationalgalerie@ a +ost redesc-isa in 2001 cu mare 'om'a. 5ici se gaseste una dintre cele mai mari colectii de scul'turi si 'icturi din secolul al 16$lea din Germania. :uristii (or gasi numeroase o'ere de artisti germani din acel secol dar si cate(a o'ere ale unor im'resionisti +rance%i. "estaurat si redesc-is in 1666, )u%eul ;ec-i ?5ltes )useum@ ga%duieste eF'onate grecesti si romane desi a +ost initial 'roiectat 'entru a eF'une comorile artistice ale <amiliei "egale. 0onstruit de cel mai mare ar-itect al orasului, Earl <riedric- #c-inkel, cladirea seamana cu un tem'lu grecesc corintian. )u%eul s$a inc-is in 2006 'entru noi reno(ari. )u%eul Bode s$a redesc-is in 2006 du'a a'roa'e 10 ani de reno(ari. 5cest mu%eu eF'une o colectie am'la de scul'turi, una dintre cele mai mari colectii numismatice din lume si o selectie de 'icturi de la Gemaldegalerie. )u%eul 9ou ?9eues )useum@ a +ost redesc-is in 2006 si ga%duieste o colectie de o'ere de arta grecesti si egi'tene.

3. Gradina oologica

!na dintre cele mai mari gradini %oologice din lume, Boologisc-er Garten din Berlin, este locul care a /ine$dis'us (i%itatorii orasului inca de la desc-iderea sa acum mai /ine de 120 de ani. Desc-isa 'entru 'rima data in 1344, Gradina Boologica din Berlin a +ost construita ca un dar din 'artea "egelui <riedric- 1il-elm al .;$lea 'entru orasul Berlin. "egele a daruit animalele din menajeria sa 'entru a um'le custile si -a/italele desc-ise de la gradina 'roiectata de Peter Aenne.

.deea de a desc-ide o Gradina Boologica a a'artinut lui 5leFander (on &um/oldt si eF'loratorului si %oologului &einric- Aic-tenstein. 5ceasta gradina ocu'a 'artea de sud$(est a 'arcului :iergarten, un 'arc 'u/lic +oarte mare din centrul orasului Berlin. Po'ulatia gradinii %oologice s$a marit intr$un ritm alert si a ajuns la mii de animale in 'rima jumatate a anilor 1600, gradina de(enind ast+el o atractie 're+erata in randul celor care (i%itau orasul Berlin, dar du'a distrugerile 'ro(ocate de ra%/oi n$au mai ramas decat a'roFimati( 100 de animale. Aanga Gradina Boologica din Berlin se gaseste si un aIuarium. :uristii 'ot cum'ara /ilete com/inate 'entru %oo si aIuarium. Aa aIuarium nu se gasesc numai 'esti ci si insecte, am+i/ieni si re'tile. 0ei mici (or indragi Boo 'entru co'ii, locul unde 'ot mangaia animalele si unde au si un loc de joaca unde 'ot alerga im'reuna cu alti co'ii. Gradina Boologica din Berlin are doua intrari. !na este situata la &arden/erger'lat% si este cunoscuta su/ numele de Poarta Aeului deoarece este +lancata de doua cladiri mici cu statui ale unor lei. 0ealalta intrare se a+la 'e Buda'ester #trasse si este +lancata de statui ale unor ele+anti, asadar este cunoscuta su/ numele de Poarta le+antilor. Orar: Boo:6:00 $ 16:00 5Iuarium: 6:00 $ 13:00 Preturi: 12,00 J $ Boo 12,00 J $ 5Iuarium

!. Potsdamer Platz

Potsdamer Plat% a +ost com'let distrusa in tim'ul ra%/oiului dar inainte de asta era cea mai aglomerata intersectie din uro'a. .n 1663, noua Potsdamer Plat%, 'lina de cladiri moderne a +ost o+icial inaugurata. .n anii 1620 si 30, Potsdamer'lat% a +ost cea mai aglomerata si una dintre cele mai 'line de (iata 'iete din uro'a. ra un centru im'ortant al trans'ortului 'u/lic si o %ona de di(ertisment. .n %ona se gaseau +oarte multe /aruri, ca+enele si cinematogra+e. ;iata tumultoasa din Potsdamer'lat% a +ost +oarte /rusc curmata in1643 cand a de(enit ruina in urma unui /om/ardament al aliatilor. Du'a ra%/oi, 'iata situata intre sectoarele america, /ritanic si rus a de(enit taramul nimanui. Crice ruina ce mai ramasese in 'icioare a +ost daramata odata cu construirea Bidului Berlinului in 1661. Du'a caderea %idului Berlinului s$a decis reconstruirea intregii %one cu o su'ra+ata de 430.000 de metri 'atrati. 0onstructia a ince'ut in 1664 si 'entru multi ani Potsdamer Plat% a +ost cel mai mare santier din uro'a. Piata im'reuna cu cate(a stra%i din jurul sau au +ost reconditionate su/ su'ra(eg-erea ar-itectilor 1ilmer si #attler. Proiectul a inclus constructia mai multor turnuri, a unei arcade de s-o''ing, un centru de recreere si cladiri re%identiale. Prima cladire +inali%ata a +ost :urnul De/is, 'roiectat de "en%o Piano. 5lta cladire care

ca'tea%a 'ri(irea turistilor este #on4 0enter, un com'leF 'roiectat de &elmut 7a-n si care are si un cinematogra+ .maF si un turn de /irouri. Aanga se gaseste cladirea din caramida maro, Eo-l-ol, care are o 'lat+orma

de o/ser(atie la o inaltime de 63 de metri. 9oua statie de metrou, arcada de s-o''ing si centrul de recreere au adus din nou (iata in Potsdamer Plat%. ste inca mai mult o atractie tursitica decat o 'iata in ade(aratul sens al cu(antului dar odata cu construirea tot mai multor cladiri re%identiale in %ona 'iata re(ine la statutul 'e care$l a(ea inainte de a +i distrusa G una dintre cele mai 'line (iata 'iete din Germania.

II.

Berlin Paris

Pleacarea din Berlin este 'e 14 la 4:32 si se ajunge la ora 12:20 minute in Paris . Durata calatoriei este de 3 ore si 13 minute Pret : 116 !"

Parisul alimentea%a simturile, intelectul dar si su+letul. :uristii dau na(ala in mu%eele magni+ice si salile de eF'o%itie, insa (iata acestui oras /ogat cultural se in(arte in jurul ca+enelelor si restaurantelor. st$ce Iue cKest 'ossi/leL .n Crasul Auminilor, locul de nastere al romantismului si stilului, totul este magic, si orice se 'oate intam'la.

1. "rcul de #rium$ 0el mai mare arc trium+al din lume ?a'roa'e 20 metri inaltime si 42 latime@ a +ost ridicat de 9a'oleon in anul 1306 'entru a comemora (ictoriile armatei sale. De$a lungul anilor a de(enit 'unctul +ocal 'entru +uneraliile o+iciale, iar in tim'ul 0elui de$al Doilea "a%/oi )ondial, cotro'irea Germanilor dar si eli/erarea Parisului, a carei 'arada a trecut 'e su/ 5rcul de :rium+. 5rcul de :riun+ se a+la la Place 0-arles de Gaulle$ toile ?intrarea 'rin 'asajul su/teran@.

2. Basili%ue du &acre-'oeur

Plani+icata ca o+randa de inc-inare 'entru a distrage atentia <rantei de la in+rangerea din ra%/oiul <ranco$Prusian in anul 1370, #acre$0oeur a +ost construita intre anii 1376 si 1614 in stil "omano$Bi%antin, du'a sc-ita lui Paul 5/adie. Domul central are o inaltime de 33 metri, iar in interiorul catedralei se a+la cel mai mare mosaic din lume, care il descrie 'e &ristos cu /ratele intinse. Datorita locatiei sale 'e o culme de deal, ra%a (i%uala din dom este a doua cea mai inalta din Paris. BasiliIue du #acre$0oeur se a+la la Place #t.$Pierre.
3. #urnul (i$$el

Pro/a/il cea mai recunoscuta constructie din lume, :urnul i++el a +ost construit ca o ca'odo'era tem'orara si decorati(a 'entru F'o%ia !ni(ersala din anul 1336, si a +ost sal(at de la daramare doar 'entru ca, +iind in acei ani cea mai inalta structura din uro'a, a +olosit ca antena radio. 5sta%i, desigur, este sim/olul Parisului, a(and 321 metri inaltime si o+erind de 'e 'lat+orma de o/ser(are o 'ri(eliste 'e o ra%a de 64 km. Doua restaurante G 5ltitude 62 si Ae 7ules ;erne G sunt am'lasate la 'rimul si al doilea ni(el. :urnul i++el se a+la in 0-am' de )ars.

4. )otel des In*alides+Mormantul lui ,a-oleon

Criginal intentionat ca resedinta 'entru soldatii <rance%i in+irmi si in (arsta, -otelul a ga%duit a'roFimati( 4.000 re%identi, care au trait con+orm regulilor militare si religioase, muncind in di(erse maga%ine industriale. .n tim'ul "e(olutiei <rance%e, o multime a 'us sta'anire 'e o 'arte /una din armele din arsenal din .n(alides, 'entru a asalta Bastille. .n anul 1340, cor'ul lui 9a'oleon a +ost lasat sa se odi-neasca aici, du'a ce initial +usese ingro'at la #+. &elena. :uristii 'ot (i%ita si )u%eul 5rmelor $ /ogat in arme, uni+orme si ec-i'amente $ dar si )usee des Plans$"elie+s, cu modele la scara mica a di(erselor orase si monumente <rance%e. &otel des .n(alidesM)ormantul lui 9a'oleon se a+la in Place des .n(alides.

5. .ou*re

C data cel mai mare 'alat din lume, acum cel mai mare mu%eu de arta. 5ici se a+la )ona Aisa, ;enus de )ilo, contro(ersala 'iramida ..). Pei, dar si 'este 40.000 o'ere de arta G 32.000 din aceste o'ere nu sunt mereu eF'use. .ntin%andu$se 'e a'roa'e 300 metri de$a lungul malului #enei, 'alatul a ince'ut ca +ortareata medie(ala si s$a eFtins de$a lungul

secolelor intr$o resedinta regala. 5cesta a +ost construit ca mu%eu imediat du'a re(olutie, iar colectia sa a +ost marita semni+icati( de 9a'oleon. 5sta%i colectiile sunt im'artite in 7 de'artamente: antic-itati gi'tene, 5siatice, antic-itati si arte .slamice, antic-itati Grecesti, truscane si "omaneN scul'turi, 'icturi, im'rimeuri, desene si o/iecte dKart. Aou(re se a+la in Ouai du Aou(re.

6. Musee d/0rsa1

)u%eul dKCrsa4 eF'une lucrari din anii 1343 'ana in 1614, o 'erioada care a (a%ut inaltarea .m'resionismului, #im/olismului, Poantilismului, "ealismului, <au(ists si cei tar%ii romantici. Aucrarile includ Daumier, .ngres, DelacroiF, )anet, )onet, 0our/et, 0e%anne, (an Gog-, "enoir, 1-istler si )atisse. De asemenea o 'arte din lucrari includ si mo/ile, modele ar-itecturale, +otogra+ii si o/iecte dKart. )u%eul se a+la la "ue de Belle$c-asse.

III.

Paris Antony Ratp - Madrid (MA !

Pleacarea din Paris este 'e 13 la 11:00 si se ajunge la ora 11:17 minute in 5nton4 "at' . De aici se ia trenul la ora 11:30 si se ajunge la ora 11:33 la Paris Crl4 .Din Paris Crl4 se ia a(ionul la ora 11:20 si (om ajunge la destinatia dorita G )adrid la ora 13:22 .Durata totatla a calatoriei este de 2 ore si 40 minute Pret : 442 P

O"ie#tive turisti#e
1.Palatul Regal ?Palacio Regal) situat in centrul istoric al )adridului, a'roa'e de Pla%a de s'ana, se intinde 'e o su'ra+ata de 132.000 m 'atrati si are 'este doua mii de camere som'tuoase, din care doar 20 'ot +i (i%itate, 'rintre acestea o su+ragerie de 400 de metri 'atrati, #alon del :rono ?0amera tronului@ cu 'ereti din matase rosie, #ala de Porcelana ?0amera c-ine%easca@ si 5rmeria "eal, )u%eul 5rmatei "egale.

Crarul in care turistii 'ot (i%ita Palatul "egal este: Cctom/rie $ )artie: luni $ sam/ata de la 6:30 la 17:00. Duminica si de sar/atori de la 6:00 la 14:00. 5'rilie $ #e'tem/rie: luni $ sam/ata de la 6:00 la 13:00. Duminica si de sar/atori de la 6:00 la 12:00. .nc-is 'entru ceremonii o+iciale si 'e 1 si 6 .anuarie, 1 si 12 )ai, 12 Cctom/rie, 6 9oiem/rie si 22 Decem/rie. <otogra+ierea cu /lit% nu este 'ermisa in interiorul cladirii iar, 'retul unui /ilet cu g-id este de 10 euro, +ara g-id 3 euro si co'ii su/ 2 ani au intrare li/era. .ntrarea la acest o/iecti( turistic este gratuita cu )adrid 0ard.

2.#em-lo de 2ebod se a+la in centrul orasului )adrid, in ParIue de la )ontana. :em'lul din De/id re're%inta donatia gu(ernului egi'tean #'aniei, iar acesta a +ost desc-is o+icial (i%itarii in anul 1672. :em'lo de De/od, singurul de acest gen din a+ara gi'tului si

im'licit din #'ania, este un tem'lu autentic egi'tean si a +ost construit in secolul .; i.0-. in satul De/od, +iind dedicat %eilor 5mon si .sis. .ntrarea este gratuita, insa este ne(oie de re%er(are 'entru (i%itarea monumentului de catre gru'uri sau 'entru acti(itati didactice.

Orarul 'us la dis'o%itie doritorilor este urmatorul: De la 1 Cctom/rie la 31 )artie: luni inc-is, marti$(ineri de la 6:42 la 13:42 si de la 16:12 la 13:12. #am/ata, duminica si de sar/atori legale intre 10:00 si 14:00. De la 1 5'rilie la 30 #e'tem/rie: luni inc-is, marti$(ineri intre 10:00 si 14:00 si intre 13:00$ 20:00. #am/ata, duminica si de sar/atori legale intre orele 10:00 si 14:00. 3.Muzeul Real Madrid nu are nimic in comun cu domeniul artei, dar este un mu%eu care a reusit sa de(ina incet incet unul din cele mai (i%itate mu%ee din #'ania. )u%eul "eal )adrid re're%inta o /ucata de istorie 'entru toti cei care sunt su'orterii ec-i'ei al/e dar si 'entru cei care (or sa admire de a'roa'e unul din tem'lele dedicate +ot/alului mondial. ;i%ita acestui mu%eu trece 'rin toate locurile em/lematice ale clu/ului madrilen. )u%eul o+era un 'arcurs com'let care cu'rinde in a+ara de imensa sala a tro+eelor, 'osi/ilitatea de a co/ori 'e terenul de joc si multe alte atractii. ;i%ita mai cu'rinde si Bona te-nica, a Aojei 're%identiale, tunelul jucatorilor, /ancile si (estiarele.

5cest minunat 'arcurs, 'e durata caruia (eti 'utea intra in 'ielea unui (erita/il Qgalactic>, (a (a duce si in #ala de 'resa si 'ana la maga%inul o+icial al clu/ului. 0-eia insa a acestei (i%ite +ot/alistice se situea%a la ni(elul mu%eului clu/ului ada'ostit in aceeasi incinta cu stadionul. ste (or/a des're cele mai sim/olice o/iecte ale istoriei ec-i'ei "eal )adrid. :ro+ee, costume, dar si o multime de o/iecte care onorea%a memoria clu/lui sunt eF'use 'e 'eretii acestui mu%eu. )u%eul "eal )adrid este +ara indoiala o (i%ita indis'ensa/ila 'entru iu/itorii s'ortului in general si a +ot/alului in s'ecial. C (i%ita o/ligatorie in tara (ictoriilor 'entru toti cei care au o 'asiune 'entru s'ortul rege.

4.Parcul 'asa de 'am-o ada'osteste cea mai com'leta locatie 'entru distractie din #'ania, cu 'este 43 de atractii, Par#ul #u Atra#tii. Parcul cu 5tractii este im'artit in cinci %one: Aa Gran 5(enida G un /ule(ard central dins're intrarea 'entru co'ii, :ranIuilidad, Bona del )aIuinisimo, Bona de la 9aturale%a si Bona .n+antil. Puteti ince'e a(entura in Parcul cu 5tractii 'rin :o' #'in, o 'lat+orma care e+ectuea%a miscari circulare (erticale dar si loo'ings. !n ade(arat clasic al 'arcului. Aa Aanda%era ar 'utea +i urmatoarea atractie. 9ici macar nu (eti a(ea tim' sa ti'ati: caderi de la o inaltime de 63m la o (ite%a de 30kmM-. .nainte de a manca, urcati in Aa )aIuina, o 'endula gigantica animata de o du/la rotatie simultana. #i daca nu ($ati saturat inca de adrenalina incercati atractia Aa :arantula, un montagne russe de ultima generatie care e+ectuea%a miscari de rotatie la 360 de grade. Du'a ce ($ati reca'atat res'iratia ce 'oate +i mai /un decat un mic dus la /ordul unei im/aractiuni din lemn, 'arcurgand cascade de (is in l 5serraderoL Du'a asemenea emotii cu siguranta (i se (a +ace +oame. Gran 5(enida are o gama larga de o+erte gastronomice. #au, 'uteti +ace un 'icnic in mijlocul 'arcului 0asa de 0am'o. Du'a cate(a momente de relaFare 'uteti sa (a continuati (%ita cu Aa 9aturale%a, %ona consacrata naturii. Aa s+arsitul %ilei, cand o/oseala isi +ace a'aritia, mergeti in %ona Aa :ranIuilidad. Plim/ati$(a cu /arca 'rin 'rici'alele orase ale 'lanetei, intalniti$(a cu dino%aurii. 0o'iii (or +i incantati de Bona .n+antil. 5ceasta are o multime de atractii 'recum: 0a/allos del Ceste, ;agones Aocos, BarRn "ojo, :ren le(ado, <ire 0-ie+, <ord :, Ba/4 #el(a, :orneo, #am/a Ballom, Ba/4

Barcas, )ini Pirata, :ur/ulencias, )ini <lume "ide, 7ardSn Aa/erinto, )ini :ren, Aan%adera .n+antil, 5utos Ba/4.

Ma drid Rio de $aneiro-Rio de $aneiro Galeao Petropolis

Pleacarea din )adrid este 'e 20 la 07:32 si se ajunge la ora 03:20 minute in "io de 7aneiro . #tudentu (a sta in "io de 7aneiro 4 ore , tim' in care (a manca ce(a la restaurant.Din "io de 7aneiro (a merge auto/u%ul catre Petro'olis . Pret : 636 P

5ici el (a 'utea (edea : Muntele 'orco*ado care o+era o (i%iune im'resionanta asu'ra orasului "io de 7aneiro. .n (ar+ul acestuia se a+la #tatuia lui .isus )antuitorul, una dintre cele sa'te minuni ale lumii, care a +ost construita 'entru a sar/atori 100 de ani de inde'endenta a Bra%iliei,

Parcul ,ational #i3uca se a+la in a'ro'ierea orasului, in cea mai mare 'adure ur/ana din lume. Padurea ada'osteste sute de s'ecii de 'lante sau animale, multe dintre acestea +iind in 'ericol de dis'aritie.

Traseu rutier
I. Gdansk Berlin - Barcelona.isabona Rio de 4aneiro - Petro-olis

I.

Gdansk Berlin

O"ie#tive turisti#e

II.

Berlin urich

O"ie#tive turisti#e 1. %. Muzeul ,ational (l*etian din urich este intr$o cladire su/ +orma de castel , ce datea%a din 1363..n interior , (eti remarca imediat +resco enorma , reali%ata de <erdinand &odler , care in+atisea%a in+rangerea armatei el(etiene de catre armata +rancea%a , la )arignano , in 1212 , care a cau%at o reactie de indignare in toata tara si i$a adus 'ictorului o recunoastere internationala.Aa/irintul cladirii ga%duieste o colectie de arta si eF'o%itii,in 'este 100 de camera.5ici se a+la desco'eriri ar-eologice , o/iecte de art ace datea%a din (ul )ediu , o serie de camera si #ali mo/ilate in stilul secolelor 12$13

1. 5abrica de ciocolata .indt 6 &-rungli

Orar: )iercuri$;ineri 10:00$12:00, 13:00$16:00, (i%ite cu 'rogramari Ta&a de intrare: intrarea li/era

III. 'uri#( Bar#elona

O"ie#tive turisti#e
Barcelona este si 'ro/a/il (a +i mereu de acum incolo su/ 'uternica im'resie a o'erei lui 5ntoni Gaudi. Pe langa o'erele sale ar-itectectonice /ine cunoscute in intreaga lume, Barcelona are de o+erit turistilor care ii calca 'ragul o multime de alte o/iecti(e turistice. Barcelona este cu siguranta o destinatie de (acanta ideala si datorita 'lajelor sale la )area )editerana. 5tractiile si o/iecti(ele turistice din Barcelona sunt +oarte di(ersi+icate si in mod cert 'ot garanta o (acanta de neuitat, c-iar si 'entru cei mai 'retentiosi turisti. 1. Muzeul Pablo Picasso din Barcelona )u%eul Picasso din Barcelona are una dintre cele mai com'lete colectii de o'ere de arta ale lui Pa/lo Picasso. ste unul dintre cele mai (i%itate o/iecti(e turistice din Barcelona. )u%eul este situat c-iar in inima centrului (ec-i al orasului Barcelona. .deea unui ast+el de mu%eu i$a a'artinut /unului 'rieten al lui Picasso, 7aime #e/artes. Picasso i$a daruit lui #e/artes o multime de ta/louri, desene si sc-ite de$a lungul (ietii. .nitial #e/artes a intentionat sa desc-ida un mu%eu 'e /a%a colectiei sale in )alaga, locul de nastere al lui Picasso. Picasso insasi a sugerat insa ca Barcelona ar +i un loc mai 'otri(it 'entru un ast+el de mu%eu, a(and in (edere legatura sa sentimentala stransa cu orasul Orar: Aunea ?cu eFce'tia sar/atorilor@ $ inc-is. De marti 'ana duminica ?c-iar si de sar/atori: 10:00 5) $ 03:00 P). .nc-is 'e 1 ianuarie, 1 mai, 24 iunie, 22 si 26 decem/rie.

Preturi: Bilet mu%eu T eF'o%itii tem'orare: 11.00 JN Bilet eF'o%itii tem'orare: 2.00 JN. Bilet mu%eu T eF'o%itii tem'orare $ 'ret redus 'entru cei su/ 22 de ani si 'este 62 de ani: 6.00 J. In -rima duminica din $iecare luna intrarea este libera -entru toata lumea. ). "rcul de #rium$ din Barcelona 5rcul de :rium+ din Barcelona este un arc de trium+ construit din caramida colorata in stil mudejar $ stil ar-itectonic s'eci+ic maurilor ramasi in teritoriile crestine du'a D"econIuistaD. 5rcul, 'roiectat de ar-itectul catalan 7ose' ;ilaseca, este decorat cu un numar mare de statui si /asorelie+uri.

Deose/itul 5rc de :rium+ din Barcelona a +ost construit 'entru F'o%itia !ni(ersala din anul 1333, care a a(ut loc in Parc de la 0iutadella. 5rcul de :rium+, situat la ca'atul unei 'romenade eFtinse, a ser(it dre't intrarea 'rinci'ala la eF'o%itie. 3. Palatul de Muzica 'atalana Palau de la )usica 0atalana, Palatul de )u%ica 0atalana este o sala de concerte ce a +ost construita in Barcelona intre anii 1602 si 1603 'entru corul unei societati culturale +ondate in 1361 care a ocu'at un rol +oarte im'ortant in miscarea culturala cunoscuta su/ numele de "enasterea 0atalana.

Palatul de )u%ica 0atalana a +ost inaugurat 'e 6 +e/ruarie 1603. Proiectul a +ost +inantat in 'rinci'al de aceasta societate culturala dar contri/utii im'ortante au a(ut si unii industriasi catalani si mem/rii ai /urg-e%iei. Palatul i$a adus ar-itectului ce l$a conce'ut si un 'remiu din 'artea munici'alitatii.

.n 1667, Palau de la )usica 0atalana a +ost declarat 'arte a 'atrimoniului uni(ersal !9 #0C. 5sta%i mai /ine de jumatate de milion de oameni asista anual in Palatul de )u%ica 0atalana la s'ectacole mu%icale ce cu'rind o gama (ariata de genuri mu%icale de la mu%ica sim+onica la mu%ica de ja%% sau mu%ica de camera. 0ladirea este construita in stilul DmodernistaD consacrat de 5ntoni Gaudi si iese 'uternic in e(identa si datorita +rumusetii sale dar si 'entru ca in %ona in care este am'lasata nici o alta cladire nu are nimic deose/it. Orar: "ece'tia este desc-isa de la 6:00 5) la 6:00 P). !. 'am- ,ou - Muzeul 5' Barcelona 0am' 9ou este du'a cum se stie +oarte /ine stadionul ec-i'ei <0 Barcelona. 5ici si$ au dis'utat meciurile de acasa de la construirea sa in 1627. #tadionul are cinci stele du'a standardele ! <5 si a ga%duit o multime de meciuri la ni(el international cum ar +i +inale de Aiga 0am'ionilor sau meciuri ale nationalei #'aniei.

)u%eul clu/ului <0 Barcelona este (i%itat in +iecare an de 'este un milion de turisti. 5 +ost in+iintat in anul 1634 si de atunci s$a tot marit ajungand cel mai im'ortant mu%eu al unui clu/ de +ot/al, +iind un 'unct de re+erinta 'entru alte mu%ee de acest gen. ;i%itarea mu%eului <0 Barcelona include o 're%entare a istoriei im'resionante a clu/ului 'rin colectii de +otogra+ii, tro+ee si documente ce ilustrea%a anii de glorie ai clu/ului. Orar: De luni 'ana sam/ata ?din 2 a'rilie 'ana 'e 7 octom/rie@: de la 10:00 la 20:00. .n restul anului )u%eul <0 Barcelona este desc-is intre 10:00 si 13:30. :urul #tadionului 0am' 9ou se inc-ide cu o ora inaintea mu%eu.

Duminica si in tim'ul sar/atorilor legale: de la 10:00 la 14:30. .n %ilele in care au loc meciuri in Aa Aiga sau in 0-am'ions Aeague 'rogramul de (i%itare este de la 10:00 la 12:00. )u%eul este inc-is 'e 1 ianuarie, 6 si 22 decem/rie. .n data de 31 decem/rie )u%eul si #tadionul 0am' 9ou sunt desc-ise intre 10:00 si 14:30. Preturi: Bilet normal: 22.00 JN 0o'ii 'ana la 2 ani: gratuitN 0o'ii intre 6 si 13 ani: 16.20 JN

I*.

Bar#elona +isa"ona

O"ie#tive turisti#e
C ca'itala 'e tarmul oceanului, intr$un insorit 'eisaj sudicN amintiri (ii din 'oca )arilor Desco'eriri Geogra+iceN arta care se intinde din 'alate 'ana in strada, din manastiri

'ana in metrou G cred ca e destul ca sa (a stimule%e dorinta de a (i%ita ca'itala Portugaliei. .ar odata ajunsi acolo, o sa mai gasiti %eci de alte atractii si o sa (a +aceti singuri 'ro'ria colectie de mici desco'eriri geogra+ice, artistice si gastronomice.
%. 5lu*iul si oceanul

5se%ata la (arsarea +lu(iului :ejo in 5tlantic, Aisa/ona reaminteste mereu turistilor legatura sa cu a'ele. 5cestea alcatuiesc +undalul multor 'ri(elisti magni+ice, de admirat in tim'ul 'lim/arilor 'rin 'arcurile insirate de$a lungul malurilor sau de 'e terasele celor mai 'itoresc am'lasate restaurante, iar %ona a+lata in a'ro'ierea tarmului $ numita docas $ e 'lina de energie, insu+letita de o (iata de noa'te teri/il de agitata.

Belem
un cartier cu multe monumente ?:urnul Belem, manastirea 7eronimos@, cu un centru cultural modern ce ada'osteste o colectie de o'ere ale unor mari artisti contem'orani ?Dali, Picasso, )agritte $ 'rintre altii@ si cu un )u%eu al 0alestilor, ce cu'rinde cea mai mare colectie de (e-icule de aceste gen din lumeN in 'lus, numeroase 'arcuri si gradini, insirate de$ a lungul +lu(iului :ejo si /une 'entru o 'lim/are relaFanta, du'a o/oseala de a admira atatea ca'odo'ere.

2. Mu,eul -aiantei (Museu do A,ule.o!

.nstalat intr$o manastire intemeiata in anul 1206, mu%eul e dedicat unei arte s'eci+ic 'ortug-e%e $ cea a +a/ricarii 'lacilor de +aianta 'ictate ?numite a%ulejos@, cu o traditie de 'este cinci secole. )estesugul a (enit din #'ania, unde a +ost adus de catre ara/i, la ince'utul indelungii lor dominatii $ de 'este 7 secole $in Peninsula ./erica. 5%ulejos sunt un element caracteristic in ar-itectura 'ortug-e%a si im'odo/esc 'eretii a mii de cladiri, la interior si eFterior, cu un decor ela/orat $ nu doar cu moti(e +lorale si geometrice, dar si cu com'licate scene istorice sau mitologice.

Parcul ,atiunilor di+icat 'entru a ga%dui F'o%itia !ni(ersala din 1663 ?moti( 'entru care 'ortug-e%ii ii mai %ic si acum F'o@ com'leFul de cladiri cu artitectura moderna a tot e(oluat ulterior, de(enind un ansam/lu cu multi'le +unctii: comerciala ?mai ales du'a construirea marelui mall ;asco de Gama@, eF'o%itionala ?aici se organi%ea%a targurile internationale, in %ona eFistand atat 'a(ilioane de eF'o%itie, cat si -oteluri si sali de con+erinte@, re%identiala si recreationala. Printre cele mai s'ectaculoase atractii se numara Cceanariul $ unul dintre cele mai mari ac(arii din lume.

*.

+isa"ona-Rio de $aneiro

*I.

Rio de $aneiro Petropolis