Referat despre Finalitatile educatiei Finalitatile circumscriu modelul de per sonalitate pe care educatia urmeaza sa-l formeze.

Ele se diferentiaza si integre aza ntr-un tot unitar n functie de cerintele sociale si descifrarea macanismului p sihologic al nvatarii umane. Finalitatile actiunii educationale mbraca forma ideal ului educational, scopurilor si obiectivelor educationale. Ele se constituie ntrun sistem cu o functionalitate interna bine conturata , conferindu-i acest rol d irector si reglator propriu, oricarei actiuni educationale. Finalitatile reprezinta directiile, orientarile strategice ale functionarii nvatamntului, ntr-o anumita perioada istorica, a dezvoltarii social-economice si culturale a unei s ocietati. Nivelul ideatic al finalitatilor educatiei trebuie sa fie destul de "nalt", pentru a reprezenta cu adevarat un model functional, dinamic si ntr-o con tinua mutare catre noi orizonturi de perfectiune, cu forta ademenitoare pentru i ndivid. Finalitatile trebuie sa se adreseze unor oameni concreti, sa pote nteze maximal fortele lor latente si sa se adecveze unor realitati bine circumsc rise din punct de vedere istoric, social si cultural; ele trebuie sa permita o p erfectare a insertiei individului n social, dar si o crestere a raspunderii socie tatii pentru destinele individuale. Numai prin reciprocitate functionala, dinami ca, ntre planul general si cel particular se pot dimensiona idealuri, scopuri si obiective pertinente, cu adevarat realizabile. n functie de gradul de gen eralitate, finalitatile educatiei se exprima prin idealul, scopurile si obiectiv ele educationale. Idealul educativ: Idealul exprima n esenta sa, modelul s au, tipul de personalitate solicitat de conditiile sociale ale unei etape istori ce si pe care educatia este chemata sa-l formeze n procesul desfasurarii ei . El este categoria de generalitate maximala care surprinde paradigma de personalitat e, oarecum abstracta, proiectul devenirii umane la un moment dat, ntr-o societate data, instanta valorica din care iradiaza norme, principii, strategii, scopuri si obiective determinate, care directioneaza procesul de formare al tinerii gene ratii. Idealul educational este rezultatul unui proces de rationalizare, general izare a unor fenomene sociale, psihologice si pedagogice, specifice unei etape i storice, proces n urma caruia se proiecteaza apoi trasaturile fundamentale ale om ului pe care educatia urmeaza sa le formeze. Prin intermediul lui, societatea si proiecteaza propriile sale aspiratii n legatura cu anchizitiile fundamentale ale membrilor sai, pe care educatia urmeaza sa le realizeze . Idealul educati v a evoluat de la o perioada istorica la alta, cunoscand diferentieri n cadrul so cietatilor. - n antichitate, n Atena, idealul educational urmarea dezvoltarea armonioasa a personalitatii, n plan estetic, moral, fizic si militar, iar n Sparta viza ndeosebi dezvoltarea fizica si militara. - n feudalism a cunoscut 2 model e distincte: idealul clerical ( concepea personalitatea ca rezultat al nsusirii c elor 7 arte liberale: gramatica, retorica, dialectica, aritmetica, geometria, as tronomia si muzica) si idealul cavaleresc (concepea personalitatea ca rezultat a l nsusirii celor 7 virtuti cavaleresti: calaria, mnuirea spadei, vanatoarea, notul, sahul, cntul si recitarea de versuri). - n Renastere, idealul concepea personal itatea ca „homo universale". - n Epoca Moderna se impune idealul persona litatii eficiente ntr-o activitate productiva ( faza de industrializare timpurie) , idealul personalitatii complexe, multilaterale ( faza industrializarii avansat e) si idealul personalitatii creatoare ( societatea postindustriala). - ideal ul educational al scolii romnesti consta n „dezvoltarea libera, integrala si armonioasa a individualitatii umane,n formarea personalitatii autonome si creato are"(Legea nvatamntului, 1995, art. 3) Idealul educatiei nu este un model s tandard, impus o data pentru totdeauna, ci un model dinamic ce permite redimensi onari n functie de cmpul de posibilitati n care are lor educatia. Astfel, i dealul educational ar trebui sa se caracterizeze prin trei dimensiuni: - Dime nsiunea sociala ( vizeaza tendinta generala de dezvoltare a acelei societati si care va anticipa unele stari posibile). - Dimensiunea psihologica (sa raspund a nevoilor si posibilitatilor indivizilor, tipul de personalitate pe care l solic ita societatea). - Dimensiunea pedagogica (sa permita o transpunere practica n plan instructiv-educativ). Valoarea pedagogica a orcarui ideal educativ depinde de echilibrul pe care reuseste sa-l stabileasca ntre realitate si posibil itate. Idealul nu este o constructie arbitrara, originile sale se afla n realitat ea sociala, psihologica si pedagogica, iar pe masura cunoasterii si perfectionar

ii acestora, idealul se mbogateste cu noi elemente. Modernitatea nseamna o dezvoltare fara precedent ntr-o multime de domenii, nseamna chiar progres n unele d intre acestea, nsa acest lucru nu s-ar fi petrecut fara o alta mare descoperire a modernitatii - educatia pentru toti, deci educatia conceputa ca o activitate in stitutionalizata, organizata speciala si globala. Modernitatea a facut din educa tie una din principalele resurse ale dezvoltarii, aceasta din urma a servit ades ea cu stralucire, obiectivele modernitatii. nsa, pentru educatie modernitatea nsea mna si momentul n care problema idealului educativ nu mai poate ramne una implicit a, ce-i privea pe unii membri "luminati" ai comunitatii ci devine una explicit c e-i priveste pe toti oamenii. Daca idealul educativ vizeaza finalitatea actiunii educationale n ansamblul sau, ca o componenta a sistemului macro-social, scopul vizeaza finalitatea unui complex de actiuni educationale determinate. In timp ce idealul este specific unei perioade sau epoci istorice, scopurile educa tive ce-i corespund sunt multiple si variate n functie de diversitatea actiunilor educationale ce se organizeaza prin virtutea dezideratelor sale. Scopur ile educatiei: Reprezinta finalitati educationale cu nivel mediu de generalit ate care se realizeaza n intervale medii de timp. Ele sunt anticipari mentale ale diferitor actiuni de formare a personalitatii umane si se refera la rezultate c e urmeaza sa se obtina n cadrul unui sir de actiuni educationale. Daca idealul ed ucativ este general si unitar, scopurile care l detaliaza sunt variate, diverse, datorita diversitatii situatiilor educative. De dorit este ca ntre scop si ideal sa se stabileasca o relatie de continuitate si adecvare, scopurile trebuie sa de talieze continutul idealului educational. Geissler identifica 4 perechi de scopuri: 1. Scopuri materiale ( centrate pe asimilarea de informatii ntr-o perspectiva sistemica) siscopuri formale ( se focalizeaza pe subiect si vizeaza modelarea aptitudinilor si cultivarea personalitatii). 2. Scopuri de continut ( orienteaza educatia spre continuturi dinainte stiute, definibile, identificab ile) si scopuri comportamentale (urmaresc formarea si interiorizarea unor actiun i si deprinderi). 3. Scopuri utilitare (vizeaza formarea unor deprinderi ceru te imediat de activitatea practica) si scopuri nepragmatice ( vizeaza formarea u nor conduite fara o finalitate practica imediata).