Nefrologie

Atitudinea asistentei medicale in fata pacientului dializat

Cnd funcia rinichilor este sever afectat, aceasta trebuie substituit. n cele mai multe cazuri, un transplant de rinichi reuit este cea mai bun modalitate de a face acest lucru. Pe de alt parte, aceast opiune de tratament nu este posibil pentru toi pacienii, unii dintre ei trebuind s atepte perioade lungi de timp pn s primeasc un transplant de rinichi. Cnd transplantul nu este posibil, unele dintre cele mai importante funcii pierdute ale rinichiului sunt substituite prin dializ. Exist dou tipuri principale de dializ: ializa !eritoneal i "emodializa. Aceste tratamente au un impact diferit asupra #ieii de zi cu zi.

"emodializa
Metoda de epurare a sangelui cu a utorul unui rinichi artificial, hemodializa a fost adesea utilizata in anumite cazuri de into!icatie grava, dar este mai ales tratamentul ma or al insuficientelor renale acuta si cronica. Cel putin pana cand este posibila practicarea unei grefe renale, tratamentul insuficientei renale cronice prin hemodializa este definitiv. "emodializa permite epurarea sangelui de deseurile care sunt eliminate in mod normal prin urina #uree,creatinina$, corectarea unui eventual dezechilibru electrolitic #niveluri anormale de sodiu, de potasiu, de bicarbonati etc. in sange$ si reechilibrarea p"%ului sangvin in caz de acidoza #aciditate sangvina e!cesiva$. "emodializa #"&$ este efectuat, de obicei, 'n spital sau 'n centrele de dializ, de ( sau ) ori pe sptmn, uneori chiar mai des. Procedura dureaz de obicei minimum ) ore, dar poate dura pn la * ore. Pe lng durata tratamentului propriu%zis, ziua de dializ, include i timpii de deplasare la i de la centrul de dializ precum i timpii de ateptare pentru 'nceperea tratamentului. n total, hemodializa efectuat 'n spital poate ocupa multe ore din zi, ceea ce are un impact asupra serviciului, vieii de familie i altor anga amente. Ma oritatea persoanelor care fac hemodializ trebuie s aib, de asemenea, restricii la consumul de alimente i aportul de lichide. +neori sunt disponibile i alte tipuri de hemodializ. ,cestea includ dializa auto%administrat sau dializa la domiciliu, precum i dializa efectuat pe timp de zi sau pe timp de noapte. ,ceste opiuni au scopul de a crete fle!ibilitatea, de a permite o diet normal fr prea multe restricii i de a promova calitatea vieii pentru un pacient care face dializ. ializa peritoneal $ !% se efectueaz la domiciliu. -ratamentul poate fi efectuat fie pe durata nopii, timp de .%/0 ore, fie prin ) pn la 1 proceduri scurte efectuate pe durata zilei. ,cestea dureaz / pn la 2 ore pe zi. 3ndiferent de procedura aleas, dializa peritoneal ofer fle!ibilitate, programul acesteia putnd fi adaptat 'n funcie de programul de lucru, viaa de familie i anga amentele sociale. &e obicei, pacienii vin la clinica de zi o dat la (%* luni pentru control. Multe persoane care fac &P se pot bucura de o diet normal, fr prea multe restricii, dar este posibil s trebuiasc s 'i modereze aportul de anumite alimente.

ializa & o soluie pentru o #ia normal

'ntegrarea pacientului cu boal renal cronic (ntr)un program de hemodializ determin modificri adapti#e, fiziologice *i patologice pe termen lung, ca rspuns la un stres cronic, dar *i modificri specifice seciei de hemodializ. 3niial, pacientul poate dezvolta sentimente de team fa de aparat sau de metoda de tratament. Pot aprea depresia, anxietatea, comportamente de tip agresiv, instabilitatea emoional. Muli pacieni au mari dificulti 'n acceptarea ideii c vieile lor depind de o nscocire mecanic. Pacienii au nevoie de un timp pentru a se adapta, fiindc adaptarea contribuie, la fel de mult ca oricare dintre factorii fiziologici, la gradul de reuit a tratamentului. ,titudinea partenerului de via oac un rol crucial4 dac soul5soia, din dorina de a%l prote a pe pacient, 'l 'ndeprteaz de la treburi minore, de la activitile normale 'ntr%o via obinuit, atunci pacientul nu se poate simi pe deplin bine. !acientul hemodializat nu trebuie tratat ca un in#alid *i nici nu trebuie s i se deplng situaia (n mod constant $+sracul bolna#,%, pentru c (n acest fel i se #or accentua sentimentele negati#e, se #a simi exclus din familie *i societate. Pacientul dializat nu este 6legat de pat7. Pentru pacient nu e!ist absolut niciun motiv s renune la orice activitate care 'l face s se simt util i important. Pentru a avea o atitudine sntoas i un scop 'n via, revenirea la locul de munc este o parte necesar pentru moralul bun al pacientului. 8!ist ocupaii mai puin obositoare pentru pacieni i, avnd un program fle!ibil, pacientul 'i poate continua activitatea. n aceast situaie, pacienii sunt mai optimiti, privesc tratamentul ca pe o ans de a avea o via normal. 9i pensionarii pot desfura diverse activiti 'n gospodrie sau sociale, dat fiind faptul c 'i pot stabili singuri programul 'n funcie de capacitile proprii de rezisten la efort. Pacientul dializat poate participa la activiti de grup 'n timpul liber, poate pleca 'n e!cursii i vacane oriunde 'n ar i chiar 'n strintate. &atorit unei reele interne i internaionale de centre de dializ, pe care le au la dispoziie, libertatea de micare nu este limitat. n alte centre de dializ, unde pacientul va merge pe durata vacanei, va 'ntlni ali oameni, va schimba idei, preri i informaii, toate acestea avnd un efect pozitiv asupra psihicului su. &rumul de la domiciliu la centrul de dializ nu este unicul drum pe care un pacient dializat trebuie s%l cunoasc. 8ste recomandat ca pacienii s nu elimine din rutina zilnic micarea, mersul pe os, activitile fizice. "emodializa implica importante fustrari de ordin alimentar, sexual, profesional si social. ,vand in vedere ca de cele mai multe ori pacientul mananca impreuna cu ceilalti membri ai familiei, carora le este permis totul, sentimentul fustrarii alimentare este mult amplificat. :unt pacienti care nu respecta prescriptiile dietetice deoarece nu sunt convinsi ca starea lor medicinala poate fi influentata printr%o dieta adecvata. ,stfel de pacienti, internati in spital, unde dieta le%a fost strict controlata si a caror stare medicala s%a imbunatatit evident datorita acestui fapt, au fost ulterior mult mai consecventi in respectarea dietei prescrise. &isfunctia se!uala asociata insuficientei renale cronice se numara printre factorii cu implicatii

psihologice deosebite4 ea determina o anumita restructurare a personalitatii si influenteaza, intr%o mare masura, integrarea familiala a bolnavului dializat. ;a femeile dializate tulburarile de dinamica se!uala sunt in primul rand de ordin psihologic. Modificarea aspectului fizic #cicatrice, paloare$, a echilibrului con ugal si a rolului de mama, la care se adauga o oarecare disfunctie genitala si perceperea unei atitudini nu mereu pozitive din partea sotului vizavi de relatiile se!uale con ugale #determinata de teama imbolnavirii, considerarea dializei de catre barbat ca proces de defeminizare a sotiei, etc.$ sunt doar cateva din piedicile pe care o pacienta dializata le intampina in ucarea rolului de femeie. ;a barbatii dializati e!ista o preocupare permanenta cu privire la starea functiei se!uale si la factorii ce ar putea influenta #pozitiv sau negativ$ evolutia acesteia. <actorii psihologici actioneaza la barbatii dializati in sensul accentuarii tulburarilor se!uale sau permanentizarii lor chiar si fupa diminuarea sau incetarea actiunii factorilor fizio%patologici determinanti. &ependenta continua si neconditionata de programul de tratament, posibilitatile reduse #de cele mai multe ori$ de a contribui la bugetul financiar familial cel putin in aceeasi masura ca sotia si dificultatea de a rezolva unele probleme sociale ale familiei la barbatii dializati contribuie la o deteriorare evidenta a imaginii de sine, un permanent sentiment de devirilizare #mai ales in societatea noastra, cand inactivitatea barbatului si =detronarea> lui din functia de =cap de familie> sunt puternic sactionate cultural$. :ituatia profesionala si sociala a pacientilor este in mod evident modificata. Pe plan profesional, in cel mai bun caz, pacientul este nevoit sa renunte la anumite proiecte, sa se multumeasca cu locuri de munca inferioare asteptarilor lui anterioare, de foarte multe ori el este pensionat, nu presteaza nicio munca sau munceste ocazional. ?eputand participa activ la viata grupului social, bolnavul isi pierde treptat calitatea de membru al acestuia. -eama de moarte este principalul factor structurant al subiectivitatii bolnavului dializat. -oate obiectele care il incon oara in sala de dializa ii sugereaza fragilitatea vietii sale, iar incidentele si complicatiile potentiale ale hemodializei ii amintesc continuu ca este o persoana care nu%si poate gandi viitorul decat pana la urmatoarea sedinta de tratament. Constiinta angoasanta a fragilitatii lui e!istentiale este intretinuta si de decesele unor pacienti dializati.

ieta
Principala caracteristica a regimului alimentar pe care trebuie sa%l urmeze un pacient care face dializa si care trebuie avut in vedere de catre asistenta medicala este echilibrul.

-.Nu consuma acelasi fel de mancare mai mult timp

&aca urmezi un tratament de dializa nu trebuie sa consumi mai mult timp acelasi fel de mancare si nici sa faci e!cese alimentare. Alimentele contin saruri minerale $potasiu, fosfor, sodiu% care pot afecta starea de bine a pacientilor dializati. &e aceea, este necesar un regim echilibrat in care pacientul trebuie sa acorde o atentie deosebita alimentelor consumate.

..Alege o dieta bogata in proteine

ieta pacientilor dializati trebuie sa fie bogata in proteine si scazuta in sodiu, potasiu si fosfor. &esi dializa elimina e!cesul de potasiu din sange, acesta se acumuleaza intre sedintele de dializa. !otasiul contribuie la functionarea normala a muschilor, ner#ilor si regleaza bataile inimii, insa acumulat in cantitati mari in organism, pune in pericol #iata pacientului. @boseala musculara, furnicaturile in maini, picioare sau in urul gurii, precum si bataile neregulate ale inimii sunt

simptome ale acumularii unei cantitati de potasiu peste limita normala ma!ima. !rin e#itarea alimentelor bogate in fosfor, pacientii dializati reduc riscurile aparitiei altor probleme de sanatate care afecteaza sistemul osos si inima. <osforul este responsabil de stimularea producerii hormonului paratiroidian, care favorizeaza eliberarea de calciul din oase in sange. &e aceea, o cantitate mare de fosfor in organism implica automat o activitate intensa de decalcifiere a oaselor si depunerea acestuia in alte organe si in sange. -oate aceste modificari se produc in timp, fara ca pacientul sa aiba simptome, de aceea este recomandat ca persoanele dializate sa consume alimente proaspete, neconservate, fosforul fiind un e!celent conservant alimentar, folosit in special in conserve #de orice fel$, in mezeluri, branza topita, cascaval etc. /odiul este principalul factor care determina retinerea apei in organism, simptomele fiind: picioare umflate, hipertensiune arteriala, respiratie dificila, cresterea in greutate, a0ungandu)se in timp chiar la insuficienta cardiaca. :odiul se gaseste in mod natural in aproape toate alimentele. 8ste indicat sa se inlocuiasca sarea cu alte condimente, gen cimbrisor, busuioc, sofran, care pot compensa lipsa sarii in mancare prin garantarea altor arome atragatoare. Pacientii trebuie sa se fereasca de conserve, mezeluri, cascaval, branza sarata sau topita, alimente care contin cantitati considerabile de sodiu. E 1E2'N324 /area fara sodiu care e!ista in farmacii este total contraindicata pacientilor hemodializati.

1ecomandari alimentare
8ste foarte important ca orice pacient dializat sa se consulte frecvent cu medicul sau nefrolog. -eoretic, niciun aliment nu este interzis, insa unele trebuie consumate cu atentie si in cantitati mai mici. ,lege alimentele proaspeteA Conservele, alimentele prelucrate contin mari cantitati de fosfor si sareB Crasimile animale #slanina, untura, carnea grasa, smantana etc.$ trebuie evitate pe cat posibilA Consumul lor presupune un mare factor de risc pentru aparitia arterosclerozei, o boala care afecteaza functionalitatea arterelor. &in cauza alimentatiei, colesterolul si grasimile prezente in cantitati e!cesive in sange se Dinfiltreaza7 in peretii arterelor si afecteaza circulatia sangelui. &e aceea, este de preferat sa inlocuiesti grasimile animale cu cele de origine vegetalaB 8vita dulciurile consumate in cantitati mari, deoarece atunci cand glucidele sunt in e!ces, ficatul le transforma in grasimi, acestea depunandu%se pe peretii vaselor de sange, favorizand aparitia arterosclerozeiB &e preferat este dieta personalizata, deoarece necesarul caloric furnizat de alimente difera de la un pacient la altul in functie de varsta, greutate, mod de viata activ sau pasiv. &e aceea, medicul nefrolog trebuie considerat unul dintre cei mai buni prieteni ai pacientului dializat, el cunoscand cel mai bine nevoiele pacientului si recomandand astfel regimul alimentar care sa%i ofere aportul caloric si de vitamine necesar pentru a se simti cat mai bine.

!e lng hotrrea pacientului de a tri *i de a respecta regulile de diet *i medicaie, extrem de important este dragostea *i susinerea familiei *i a prietenilor, pe langa cea a personalului medical.Cu acestea, #iaa poate fi frumoas. 5ricine poate a#ea dificulti (n lupta cu boala dac trie*te (ntr)o lume nepstoare. Cei mai muli oameni conectai la ma*ina de dializ reu*esc s fie #eseli, au poft de #ia *i multe realizri personale.

ializa nu este o pedeaps, este o *ans la #ia4

6ibliografie

EEE.diaverum.com EEE.scribd.com http455EEE.scritube.com5medicina5;+CF,F8%&8%&3P;@M,% 3?CF3G3F8,%/01/(/)22).php