Sunteți pe pagina 1din 228

Constitutia Romaniei

ART. 45: Libertatea economica A c c e s u l l i b e r a l p e r s o a n e i l a o a c t i v i t a t e e c o n o m i c a , l i b e r a initiativa si exercitarea acestora n conditiile legii sunt garantate. ART. 135: Economia ( 1 ) E c o n o m i a R o m n i e i e s t e e c o n o m i e d e p i a t a , b a z a t a p e libera initiativa si concurenta. (2) Statul trebuie sa asigure: a)libertatea comertului, protectia concurentei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie; b)protejarea intereselor nationale n activitatea economica,financiara si valutara; c)stimularea cercetarii stiintifice si tehnologice nationale, a artei si protectia dreptului de autor; d)exploatarea resurselor naturale, n concordanta cu interesulnational; e)r e f a c e r e a s i o c r o t i r e a m e d i u l u i n c o n j u r a t o r , p r e c u m s i mentinerea echilibrului ecologic; f)crearea conditiilor necesare pentru cresterea calitatii vietii; g)aplicarea politicilor de dezvoltare regionala n concordant cu obiectivele Uniunii Europene;

Legea 31/1990 Legea societatilor comerciale (actualizare 2010)


TITLUL I - Dispozitii generale Art. 1 (1) In vederea efectuarii de acte de comert, persoanele fizice si persoanele juridice se pot asocia si pot constitui societati comerciale, cu respectarea dispozitiilor prezentei legi. (2) Societatile comerciale cu sediul in Romania sunt persoane juridice romane. Art. 2 Societatile comerciale se vor constitui in una dintre urmatoarele forme: a) societate in nume colectiv; b) societate in comandita simpla; c) societate pe actiuni; d) societate in comandita pe actiuni si e) societate cu raspundere limitata. Art. 3 (1) Obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social. (2) Asociatii in societatea in nume colectiv si asociatii comanditati in societatea in comandita simpla sau in comandita pe actiuni raspund nelimitat si solidar pentru obligatiile sociale. Creditorii societatii se vor indrepta mai intai impotriva acesteia pentru obligatiile ei si, numai daca societatea nu le plateste in termen de cel mult 15 zile de la data punerii in intarziere, se vor putea indrepta impotriva acestor asociati. (3) Actionarii, asociatii comanditari, precum si asociatii in societatea cu raspundere limitata raspund numai pana la concurenta capitalului social subscris. Art. 4 Societatea comerciala va avea cel putin doi asociati, in afara de cazul cand legea prevede altfel.

TITLUL II - Constituirea societatilor comerciale CAPITOLUL I - Actul constitutiv al societatii Art. 5 (1) Societatea in nume colectiv sau in comandita simpla se constituie prin contract de societate, iar societatea pe actiuni, in comandita pe actiuni sau cu raspundere limitata se constituie prin contract de societate si statut.

(2) Societatea cu raspundere limitata se poate constitui si prin actul de vointa al unei singure persoane. In acest caz se intocmeste numai statutul. (3) Contractul de societate si statutul pot fi incheiate sub forma unui inscris unic, denumit act constitutiv. (4) Cand se incheie numai contract de societate sau numai statut, acestea pot fi denumite, de asemenea, act constitutiv. In cuprinsul prezentei legi, denumirea act constitutiv desemneaza atat inscrisul unic, cat si contractul de societate si/sau statutul societatii. (5) In cazurile in care contractul de societate si statutul constituie acte distincte, acesta din urma va cuprinde datele de identificare a asociatilor si clauze reglementand organizarea, functionarea si desfasurarea activitatii societatii. (6) Actul constitutiv se incheie sub semnatura privata, se semneaza de toti asociatii sau, in caz de subscriptie publica, de fondatori. Forma autentica a actului constitutiv este obligatorie atunci cand: a) printre bunurile subscrise ca aport la capitalul social se afla un teren; b) se constituie o societate in nume colectiv sau in comandita simpla; c) societatea pe actiuni se constituie prin subscriptie publica. (7) Actul constitutiv dobandeste data certa si prin depunerea la oficiul registrului comertului. Art. 6 (1) Semnatarii actului constitutiv, precum si persoanele care au un rol determinant in constituirea societatii sunt considerati fondatori. (2) Nu pot fi fondatori persoanele care, potrivit legii, sunt incapabile ori care au fost condamnate pentru gestiune frauduloasa, abuz de incredere, fals, uz de fals, inselaciune, delapidare, marturie mincinoasa, dare sau luare de mita, pentru infractiunile prevazute de Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor, precum si pentru instituirea unor masuri de prevenire si combatere a finantarii actelor de terorism, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru infractiunile prevazute de art. 143-145 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei sau pentru cele prevazute de prezenta lege, cu modificarile si completarile ulterioare. Art. 7 Actul constitutiv al societatii in nume colectiv, in comandita simpla sau cu raspundere limitata va cuprinde: a) datele de identificare a asociatilor; la societatea in comandita simpla se vor arata si asociatii comanditati; b) forma, denumirea si sediul social; c) obiectul de activitate al societatii, cu precizarea domeniului si a activitatii principale; d) capitalul social, cu mentionarea aportului fiecarui asociat, in numerar sau in natura, valoarea aportului in natura si modul evaluarii. La societatile cu raspundere limitata se vor preciza

numarul si valoarea nominala a partilor sociale, precum si numarul partilor sociale atribuite fiecarui asociat pentru aportul sau; e) asociatii care reprezinta si administreaza societatea sau administratorii neasociati, datele lor de identificare, puterile ce li s-au conferit si daca ei urmeaza sa le exercite impreuna sau separat; e^1) in cazul societatilor cu raspundere limitata, daca sunt numiti cenzori sau auditor financiar, datele de identificare ale primilor cenzori, respectiv ale primului auditor financiar; f) partea fiecarui asociat la beneficii si la pierderi; g) sediile secundare - sucursale, agentii, reprezentante sau alte asemenea unitati fara personalitate juridica -, atunci cand se infiinteaza o data cu societatea, sau conditiile pentru infiintarea lor ulterioara, daca se are in vedere o atare infiintare; h) durata societatii; i) modul de dizolvare si de lichidare a societatii. Art. 8 Actul constitutiv al societatii pe actiuni sau in comandita pe actiuni va cuprinde: a) datele de identificare a fondatorilor; la societatea in comandita pe actiuni vor fi mentionati si asociatii comanditati; b) forma, denumirea si sediul social; c) obiectul de activitate al societatii, cu precizarea domeniului si a activitatii principale; d) capitalul social subscris si cel varsat si, in cazul in care societatea are un capital autorizat, cuantumul acestuia; e) natura si valoarea bunurilor constituite ca aport in natura, numarul de actiuni acordate pentru acestea si numele sau, dupa caz, denumirea persoanei care le-a adus ca aport; f) numarul si valoarea nominala a actiunilor, cu specificarea daca sunt nominative sau la purtator; f^1) daca sunt mai multe categorii de actiuni, numarul, valoarea nominala si drepturile conferite fiecarei categorii de actiuni; f^2) orice restrictie cu privire la transferul de actiuni; g) datele de identificare a primilor membri ai consiliului de administratie, respectiv a primilor membri ai consiliului de supraveghere; g^1) puterile conferite administratorilor si, dupa caz, directorilor, respectiv membrilor directoratului, si daca ei urmeaza sa le exercite impreuna sau separat; h) datele de identificare a primilor cenzori sau a primului auditor financiar; i) clauze privind conducerea, administrarea, functionarea si controlul gestiunii societatii de catre organele statutare, numarul membrilor consiliului de administratie sau modul de stabilire a acestui numar; i^1) puterile de reprezentare conferite administratorilor si, dupa caz, directorilor, respectiv membrilor directoratului, si daca ei urmeaza sa le exercite impreuna sau separat; j) durata societatii; k) modul de distribuire a beneficiilor si de suportare a pierderilor;

l) sediile secundare - sucursale, agentii, reprezentante sau alte asemenea unitati fara personalitate juridica -, atunci cand se infiinteaza o data cu societatea, sau conditiile pentru infiintarea lor ulterioara, daca se are in vedere o atare infiintare; m) orice avantaj special acordat, in momentul infiintarii societatii sau pana in momentul in care societatea este autorizata sa isi inceapa activitatea, oricarei persoane care a participat la constituirea societatii ori la tranzactii conducand la acordarea autorizatiei in cauza, precum si identitatea beneficiarilor unor astfel de avantaje; n) numarul actiunilor comanditarilor in societatea in comandita pe actiuni; o) cuantumul total sau cel putin estimativ al tuturor cheltuielilor pentru constituire; p) modul de dizolvare si de lichidare a societatii. Art. 8^1 Datele de identificare prevazute la art. 7 lit. a), e) si e^1), respectiv la art. 8 lit. a), g) si h), includ: a) pentru persoanele fizice: numele, prenumele, codul numeric personal si, daca este cazul, echivalentul acestuia, potrivit legislatiei nationale aplicabile, locul si data nasterii, domiciliul si cetatenia; b) pentru persoanele juridice: denumirea, sediul, nationalitatea, numarul de inregistrare in registrul comertului sau codul unic de inregistrare, potrivit legii nationale aplicabile. Art. 9 (1) Societatea pe actiuni se constituie prin subscriere integrala si simultana a capitalului social de catre semnatarii actului constitutiv sau prin subscriptie publica. (2) In cazul unei subscrieri integrale si simultane a capitalului social de catre toti semnatarii actului constitutiv, capitalul social varsat la constituire nu va putea fi mai mic de 30% din cel subscris. Diferenta de capital social subscris va fi varsata: a) pentru actiunile emise pentru un aport in numerar, in termen de 12 luni de la data inmatricularii societatii; b) pentru actiunile emise pentru un aport in natura, in termen de cel mult 2 ani de la data inmatricularii. Art. 9^1 Societatea in nume colectiv, societatea in comandita simpla si societatea cu raspundere limitata sunt obligate sa verse integral la data constituirii capitalul social subscris. Art. 10 (1) Capitalul social al societatii pe actiuni sau al societatii in comandita pe actiuni nu poate fi mai mic de 90.000 lei. Guvernul va putea modifica, cel mult o data la 2 ani, valoarea minima a capitalului social, tinand seama de rata de schimb, astfel incat acest cuantum sa reprezinte echivalentul in lei al sumei de 25.000 euro.

(2) Cu exceptia cazului in care societatea este transformata intr-o societate de alta forma, capitalul social al societatilor prevazute la alin. (1) nu poate fi redus sub minimul legal decat daca valoarea sa este adusa la un nivel cel putin egal cu minimul legal prin adoptarea unei hotarari de majorare de capital in acelasi timp cu hotararea de reducere a capitalului. In cazul incalcarii acestor dispozitii, orice persoana interesata se poate adresa instantei pentru a cere dizolvarea societatii. Societatea nu va fi dizolvata daca, pana la ramanerea irevocabila a hotararii judecatoresti de dizolvare, capitalul social este adus la valoarea minimului legal prevazut de prezenta lege. (3) Numarul actionarilor in societatea pe actiuni nu poate fi mai mic de 2. In cazul in care societatea are mai putin de 2 actionari pe o perioada mai lunga de 9 luni, orice persoana interesata poate solicita instantei dizolvarea societatii. Societatea nu va fi dizolvata daca, pana la ramanerea irevocabila a hotararii judecatoresti de dizolvare, numarul minim de actionari prevazut de prezenta lege este reconstituit. Art. II (1) In termen de un an de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, societatile pe actiuni si societatile in comandita pe actiuni la care nivelul capitalului social este inferior valorii prevazute la pct. 1 al art. I au obligatia majorarii, potrivit legii, a capitalului social la o valoare de minimum 25.000 euro, in echivalent lei, calculat la cursul de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei la data subscrierii. (2) De la data expirarii termenului prevazut la alin. (1), Oficiul National al Registrului Comertului va solicita tribunalelor dizolvarea societatilor pe actiuni si a societatilor in comandita pe actiuni care nu si-au indeplinit obligatia de majorare a capitalului social in limita prevazuta de lege. (2^1) Majorarea capitalului social se va putea face pana la data de 31 ianuarie 2007 si prin utilizarea rezervelor, cu exceptia rezervelor legale, precum si a beneficiilor si a primelor legate de capital, inclusiv a diferentei favorabile din reevaluarea patrimoniului social ori in alte modalitati permise de lege." Art. 11 (1) Capitalul social al unei societati cu raspundere limitata nu poate fi mai mic de 200 lei si se divide in parti sociale egale, care nu pot fi mai mici de 10 lei. (2) Partile sociale nu pot fi reprezentate prin titluri negociabile. Art. 12 In societatea cu raspundere limitata, numarul asociatilor nu poate fi mai mare de 50. Art. 13

(1) In cazul in care, intr-o societate cu raspundere limitata, partile sociale sunt ale unei singure persoane, aceasta, in calitate de asociat unic, are drepturile si obligatiile ce revin, potrivit prezentei legi, adunarii generale a asociatilor. (2) Daca asociatul unic este administrator, ii revin si obligatiile prevazute de lege pentru aceasta calitate. (3) In societatea care se infiinteaza de catre un asociat unic, valoarea aportului in natura va fi stabilita pe baza unei expertize de specialitate. Art. 14 (1) O persoana fizica sau o persoana juridica nu poate fi asociat unic decat intr-o singura societate cu raspundere limitata. (2) O societate cu raspundere limitata nu poate avea ca asociat unic o alta societate cu raspundere limitata, alcatuita dintr-o singura persoana. (3) In caz de incalcare a prevederilor alin. (1) si (2), statul, prin Ministerul Finantelor Publice, precum si orice persoana interesata poate cere dizolvarea pe cale judecatoreasca a unei societati astfel constituita. (4) Pe baza hotararii de dizolvare, lichidarea se va face in conditiile prevazute de prezenta lege pentru societatile cu raspundere limitata. Art. 15 Contractele intre societatea cu raspundere limitata si persoana fizica sau persoana juridica, asociat unic al celei dintai, se incheie in forma scrisa, sub sanctiunea nulitatii absolute. Art. 16 (1) Aporturile in numerar sunt obligatorii la constituirea oricarei forme de societate. (2) Aporturile in natura trebuie sa fie evaluabile din punct de vedere economic. Ele sunt admise la toate formele de societate si sunt varsate prin transferarea drepturilor corespunzatoare si prin predarea efectiva catre societate a bunurilor aflate in stare de utilizare. (3) Aporturile in creante au regimul juridic al aporturilor in natura, nefiind admise la societatile pe actiuni care se constituie prin subscriptie publica si nici la societatile in comandita pe actiuni si societatile cu raspundere limitata. Aporturile in creante sunt liberate, potrivit art. 84. (4) Prestatiile in munca sau servicii nu pot constitui aport la formarea ori la majorarea capitalului social. (5) Asociatii in societatea in nume colectiv si asociatii comanditati se pot obliga la prestatii in munca cu titlu de aport social, dar care nu pot constitui aport la formarea sau la majorarea capitalului social. In schimbul acestui aport, asociatii au dreptul sa participe, potrivit actului constitutiv, la impartirea beneficiilor si a activului social, ramanand, totodata, obligati sa participe la pierderi. Art. 17

(1) La autentificarea actului constitutiv in cazurile prevazute la art. 5 sau, dupa caz, la darea de data certa a acestuia, se va prezenta dovada eliberata de oficiul registrului comertului privind disponibilitatea firmei si declaratia pe propria raspundere privind detinerea calitatii de asociat unic intr-o singura societate cu raspundere limitata. (2) La acelasi sediu vor putea functiona mai multe societati, daca este indeplinita cel putin una dintre urmatoarele conditii: a) imobilul, prin structura lui, permite functionarea mai multor societati in incaperi diferite; b) cel putin o persoana este, in conditiile legii, asociat in fiecare dintre societati; c) daca cel putin unul dintre asociati este proprietar al imobilului ce urmeaza a fi sediul societatii. (3) Notarul public va refuza autentificarea actului constitutiv sau, dupa caz, persoana care da data certa va refuza operatiunile solicitate, daca din documentatia prezentata rezulta ca nu sunt indeplinite conditiile prevazute la alin. (1). CAPITOLUL II - Formalitati specifice pentru constituirea societatii pe actiuni prin subscriptie publica Art. 18 (1) Cand societatea pe actiuni se constituie prin subscriptie publica, fondatorii vor intocmi un prospect de emisiune, care va cuprinde datele prevazute la art. 8, cu exceptia celor privind pe administratori si directori, respectiv pe membrii directoratului si ai consiliului de supraveghere, precum si pe cenzori sau, dupa caz, pe auditorul financiar, si in care se va stabili data inchiderii subscriptiei. (2) Prospectul de emisiune semnat de fondatori in forma autentica va trebui depus, inainte de publicare, la oficiul registrului comertului din judetul in care se va stabili sediul societatii. (3) Judecatorul delegat la oficiul registrului comertului, constatand indeplinirea conditiilor de la alin. (1) si (2), va autoriza publicarea prospectului de emisiune. (4) Prospectele de emisiune care nu cuprind toate mentiunile sunt nule. Subscriitorul nu va putea invoca aceasta nulitate, daca a luat parte la adunarea constitutiva sau daca a exercitat drepturile si indatoririle de actionar. Art. 19 (1) Subscrierile de actiuni se vor face pe unul sau pe mai multe exemplare ale prospectului de emisiune al fondatorilor, vizate de judecatorul delegat. (2) Subscrierea va cuprinde: numele si prenumele sau denumirea, domiciliul ori sediul subscriitorului; numarul, in litere, al actiunilor subscrise; data subscrierii si declaratia expresa ca subscriitorul cunoaste si accepta prospectul de emisiune. (3) Participarile la beneficiile societatii, rezervate de fondatori in folosul lor, desi acceptate de subscriitori, nu au efect decat daca vor fi aprobate de adunarea constitutiva.

Art. 20 Cel mai tarziu in termen de 15 zile de la data inchiderii subscrierii, fondatorii vor convoca adunarea constitutiva, printr-o instiintare publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, si in doua ziare cu larga raspandire, cu 15 zile inainte de data fixata pentru adunare. Instiintarea va cuprinde locul si data adunarii, care nu poate depasi doua luni de la data inchiderii subscrierii, si precizarea problemelor care vor face obiectul discutiilor. Art. 21 (1) Societatea se poate constitui numai daca intregul capital social a fost subscris si fiecare acceptant a varsat in numerar jumatate din valoarea actiunilor subscrise la Casa de Economii si Consemnatiuni - C.E.C. - S.A. ori la o banca sau la una dintre unitatile acestora. Restul din capitalul social subscris va trebui varsat in termen de 12 luni de la inmatriculare. (2) Actiunile ce reprezinta aporturi in natura vor trebui acoperite integral. Art. 22 Daca subscrierile publice depasesc capitalul social prevazut in prospectul de emisiune sau sunt mai mici decat acesta, fondatorii sunt obligati sa supuna aprobarii adunarii constitutive majorarea sau, dupa caz, reducerea capitalului social la nivelul subscriptiei. Art. 23 (1) Fondatorii sunt obligati sa intocmeasca o lista a celor care, acceptand subscriptia, au dreptul sa participe la adunarea constitutiva, cu mentionarea numarului actiunilor fiecaruia. (2) Aceasta lista va fi afisata la locul unde se va tine adunarea, cu cel putin 5 zile inainte de adunare. Art. 24 (1) Adunarea alege un presedinte si doi sau mai multi secretari. Participarea acceptantilor se va constata prin liste de prezenta, semnate de fiecare dintre ei si vizate de presedinte si de unul dintre secretari. (2) Oricare acceptant are dreptul sa faca observatii asupra listei afisate de fondatori, inainte de a se intra in ordinea de zi a adunarii, care va decide asupra observatiilor. Art. 25 (1) In adunarea constitutiva, fiecare acceptant are dreptul la un vot, indiferent de actiunile subscrise. El poate fi reprezentat si prin procura speciala. (2) Nimeni nu poate reprezenta mai mult de 5 acceptanti. (3) Acceptantii care au constituit aporturi in natura nu au drept de vot in deliberarile referitoare la aporturile lor, chiar daca ei sunt si subscriitori de actiuni in numerar ori se prezinta ca mandatari ai altor acceptanti.

(4) Adunarea constitutiva este legala daca sunt prezenti jumatate plus unu din numarul acceptantilor si ia hotarari cu votul majoritatii simple a celor prezenti. Art. 26 (1) Daca exista aporturi in natura, avantaje acordate oricarei persoane care a participat la constituirea societatii sau la tranzactii conducand la acordarea autorizatiei, operatiuni incheiate de fondatori pe seama societatii ce se constituie si pe care aceasta urmeaza sa le ia asupra sa, fondatorii vor solicita judecatorului-delegat numirea unuia sau mai multor experti. Dispozitiile art. 38 si 39 se aplica in mod corespunzator. (2) Raportul expertului sau expertilor va fi pus la dispozitia subscriitorilor, la locul unde urmeaza sa se intruneasca adunarea constitutiva. Art. 27 (1) Abrogat. (2) Daca valoarea aporturilor in natura, stabilita de experti, este inferioara cu o cincime aceleia prevazute de fondatori in prospectul de emisiune, oricare acceptant se poate retrage, anuntandu-i pe fondatori, pana la data fixata pentru adunarea constitutiva. (3) Actiunile revenind acceptantilor care s-au retras pot fi preluate de fondatori in termen de 30 de zile sau, ulterior, de alte persoane, pe cale de subscriptie publica. Art. 28 Adunarea constitutiva are urmatoarele obligatii: a) verifica existenta varsamintelor; b) examineaza si valideaza raportul expertilor de evaluare a aporturilor in natura; c) aproba participarile la profit ale fondatorilor si operatiunile incheiate in contul societatii; d) discuta si aproba actul constitutiv al societatii, membrii prezenti reprezentand, in acest scop, si pe cei absenti, si ii desemneaza pe aceia care se vor prezenta pentru autentificarea actului si indeplinirea formalitatilor cerute pentru constituirea societatii; e) numeste primii membri ai consiliului de administratie, respectiv ai consiliului de supraveghere, si primii cenzori sau, dupa caz, primul auditor financiar. Art. 29 (1) Varsamintele efectuate potrivit art. 21, pentru constituirea societatii prin subscriptie publica, vor fi predate persoanelor insarcinate cu incasarea lor prin actul constitutiv, iar in lipsa unei dispozitii, persoanelor desemnate prin decizie a consiliului de administratie, respectiv a directoratului, dupa prezentarea certificatului la oficiul registrului comertului, din care rezulta inmatricularea societatii. (2) Daca constituirea societatii nu a avut loc, restituirea varsamintelor se va face direct acceptantilor.

Art. 30 (1) Fondatorii iau asupra lor consecintele actelor si ale cheltuielilor necesare constituirii societatii, iar daca, din orice cauza, aceasta nu se va constitui, ei nu se pot indrepta impotriva acceptantilor. (2) Fondatorii sunt obligati sa predea consiliului de administratie, respectiv directoratului, documentele si corespondenta referitoare la constituirea societatii, in termen de 5 zile. Art. 31 (1) Fondatorii si primii membri ai consiliului de administratie, respectiv ai directoratului si ai consiliului de supraveghere, sunt solidar raspunzatori, din momentul constituirii societatii, fata de societate si de terti pentru: - subscrierea integrala a capitalului social si efectuarea varsamintelor stabilite de lege sau de actul constitutiv; - existenta aporturilor in natura; - veridicitatea publicatiilor facute in vederea constituirii societatii. (2) Fondatorii sunt raspunzatori, de asemenea, de valabilitatea operatiunilor incheiate in contul societatii inainte de constituire si luate de aceasta asupra sa. (3) Adunarea generala nu va putea da descarcare fondatorilor si primilor membri ai consiliului de administratie, respectiv ai directoratului si ai consiliului de supraveghere, pentru raspunderea ce le revine in temeiul prezentului articol si al art. 49 si 53, timp de 5 ani. Art. 32 (1) Adunarea constitutiva va hotari asupra cotei din profitul net ce revine fondatorilor unei societati constituite prin subscriptie publica. (2) Cota prevazuta la alin. (1) nu poate depasi 6% din profitul net si nu poate fi acordata pentru o perioada mai mare de 5 ani de la data constituirii societatii. (3) In cazul majorarii capitalului social, drepturile fondatorilor vor putea fi exercitate numai asupra profitului corespunzator capitalului social initial. (4) De dispozitiile acestui articol pot beneficia numai persoanele fizice carora li s-a recunoscut calitatea de fondator prin actul constitutiv. Art. 33 In caz de dizolvare anticipata a societatii, fondatorii au dreptul sa ceara daune de la societate, daca dizolvarea s-a facut in frauda drepturilor lor. Art. 34 Dreptul la actiunea in daune se prescrie prin trecerea a 6 luni de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, a hotararii adunarii generale a actionarilor care a decis dizolvarea anticipata.

Art. 35 Abrogat. CAPITOLUL III - Inmatricularea societatii Art. 36 (1) In termen de 15 zile de la data incheierii actului constitutiv, fondatorii, primii administratori sau, daca este cazul, primii membri ai directoratului si ai consiliului de supraveghere ori un imputernicit al acestora vor cere inmatricularea societatii in registrul comertului in a carui raza teritoriala isi va avea sediul societatea. Ei raspund in mod solidar pentru orice prejudiciu pe care il cauzeaza prin neindeplinirea acestei obligatii. (2) Cererea va fi insotita de: a) actul constitutiv al societatii; b) dovada efectuarii varsamintelor in conditiile actului constitutiv; c) dovada sediului declarat si a disponibilitatii firmei; d) in cazul aporturilor in natura subscrise si varsate la constituire, actele privind proprietatea, iar in cazul in care printre ele figureaza si imobile, certificatul constatator al sarcinilor de care sunt grevate; e) actele constatatoare ale operatiunilor incheiate in contul societatii si aprobate de asociati; f) declaratia pe propria raspundere a fondatorilor, a primilor administratori si, dupa caz, a primilor directori, respectiv a primilor membri ai directoratului si ai consiliului de supraveghere si, daca este cazul, a primilor cenzori, ca indeplinesc conditiile prevazute de prezenta lege; g) alte acte sau avize prevazute de legi speciale in vederea constituirii. (3) Abrogat. Art. 37 (1) Controlul legalitatii actelor sau faptelor care, potrivit legii, se inregistreaza in registrul comertului se exercita de justitie printr-un judecator delegat. (2) La inceputul fiecarui an judecatoresc, presedintele tribunalului va delega la oficiul registrului comertului unul sau mai multi judecatori ai tribunalului. (3) Judecatorul delegat va putea dispune, prin incheiere motivata, efectuarea unei expertize, in contul partilor, precum si administrarea altor dovezi. Art. 38 (1) La societatile pe actiuni, daca exista aporturi in natura, avantaje rezervate oricarei persoane care a participat la constituirea societatii sau la tranzactii conducand la acordarea autorizatiei, operatiuni incheiate de fondatori pe seama societatii ce se constituie si pe care aceasta urmeaza sa le ia asupra sa, judecatorul-delegat numeste, in termen de 5 zile de la inregistrarea cererii, unul sau mai multi experti din lista expertilor autorizati. Acestia vor intocmi un raport cuprinzand

descrierea si modul de evaluare a fiecarui bun aportat si vor evidentia daca valoarea acestuia corespunde numarului si valorii actiunilor acordate in schimb, precum si alte elemente indicate de judecatorul-delegat. (2) Fondatorii vor depune raportul in termen de 15 zile de la data aprobarii sale la oficiul registrului comertului. Registrul comertului va transmite o notificare cu privire la aceasta depunere catre Regia Autonoma Monitorul Oficial, pentru a fi publicata pe cheltuiala societatii. Art. 39 Nu pot fi numiti experti: a) rudele sau afinii pana la gradul al IV-lea inclusiv ori sotii acelora care au constituit aporturi in natura sau ai fondatorilor; b) persoanele care primesc, sub orice forma, pentru functiile pe care le indeplinesc, altele decat aceea de expert, un salariu ori o remuneratie de la fondatori sau de la cei care au constituit aporturi in natura; c) orice persoana careia, ca urmare a relatiilor sale de afaceri, de munca sau de familie, ii lipseste independenta pentru a realiza o evaluare obiectiva a aporturilor in natura, potrivit normelor speciale care reglementeaza profesia. Art. 40 (1) In cazul in care cerintele legale sunt indeplinite, judecatorul delegat, prin incheiere, pronuntata in termen de 5 zile de la indeplinirea acestor cerinte, va autoriza constituirea societatii si va dispune inmatricularea ei in registrul comertului, in conditiile prevazute de legea privind acest registru. (2) Incheierea de inmatriculare va reda, dupa caz, mentiunile actului constitutiv prevazute la art. 7 si 8. Art. 41 (1) Societatea comerciala este persoana juridica de la data inmatricularii in registrul comertului. (2) Inmatricularea se efectueaza in termen de 24 de ore de la data pronuntarii incheierii judecatorului delegat prin care se autorizeaza inmatricularea societatii comerciale. Art. 42 Filialele sunt societati comerciale cu personalitate juridica si se infiinteaza in una dintre formele de societate enumerate la art. 2 si in conditiile prevazute pentru acea forma. Ele vor avea regimul juridic al formei de societate in care s-au constituit. Art. 43

(1) Sucursalele sunt dezmembraminte fara personalitate juridica ale societatilor comerciale si se inregistreaza, inainte de inceperea activitatii lor, in registrul comertului din judetul in care vor functiona. (2) Daca sucursala este deschisa intr-o localitate din acelasi judet sau in aceeasi localitate cu societatea, ea se va inregistra in acelasi registru al comertului, insa distinct, ca inregistrare separata. (3) Celelalte sedii secundare - agentii, puncte de lucru sau alte asemenea sedii - sunt dezmembraminte fara personalitate juridica ale societatilor comerciale si se mentioneaza numai in cadrul inmatricularii societatii in registrul comertului de la sediul principal. (4) Nu se pot infiinta sedii secundare sub denumirea de filiala. Art. 44 Societatile comerciale straine pot infiinta in Romania, cu respectarea legii romane, filiale, precum si sucursale, agentii, reprezentante sau alte sedii secundare, daca acest drept le este recunoscut de legea statutului lor organic. Art. 44^1 (1) Dobandirea de catre societate, intr-un interval de cel mult 2 ani de la constituire sau de la autorizarea inceperii activitatii societatii, a unui bun de la un fondator ori actionar, contra unei sume sau a altor contravalori reprezentand cel putin o zecime din valoarea capitalului social subscris, va fi supusa aprobarii prealabile a adunarii generale a actionarilor, precum si prevederilor art. 38 si 39, va fi mentionata in registrul comertului si va fi publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, si intr-un ziar cu larga raspandire. (2) Nu vor fi supuse acestor prevederi operatiunile de dobandire efectuate in cadrul activitatii curente a societatii, cele facute din dispozitia unei autoritati administrative sau a unei instante judecatoresti si nici cele facute in cadrul operatiunilor de bursa. Art. 45 (1) Reprezentantii societatii sunt obligati sa depuna la oficiul registrului comertului semnaturile lor, la data depunerii cererii de inregistrare, daca au fost numiti prin actul constitutiv, iar cei alesi in timpul functionarii societatii, in termen de 15 zile de la alegere. (2) Dispozitia alineatului precedent se aplica in mod corespunzator si conducatorilor sucursalelor. CAPITOLUL IV - Efectele incalcarii cerintelor legale de constituire a societatii Art. 46 (1) Cand actul constitutiv nu cuprinde mentiunile prevazute de lege ori cuprinde clauze prin care se incalca o dispozitie imperativa a legii sau cand nu s-a indeplinit o cerinta legala pentru constituirea societatii, judecatorul delegat, din oficiu sau la cererea oricaror persoane care

formuleaza o cerere de interventie, va respinge, prin incheiere, motivat, cererea de inmatriculare, in afara de cazul in care asociatii inlatura asemenea neregularitati. Judecatorul delegat va lua act in incheiere de regularizarile efectuate. (2) In cazul in care au fost formulate cereri de interventie, judecatorul va cita intervenientii si se va pronunta asupra cererilor acestora in conditiile art. 49 si urmatoarele din Codul de procedura civila, nefiind aplicabile dispozitiile art. 335 din Codul de procedura civila. Art. 47 (1) In cazul in care fondatorii sau reprezentantii societatii nu au cerut inmatricularea ei in termen legal, oricare asociat poate cere oficiului registrului comertului efectuarea inmatricularii, dupa ce, prin notificare sau scrisoare recomandata, i-a pus in intarziere, iar ei nu s-au conformat in cel mult 8 zile de la primire. (2) Daca, totusi, inmatricularea nu s-a efectuat in termenele prevazute de alineatul precedent, asociatii sunt eliberati de obligatiile ce decurg din subscriptiile lor, dupa trecerea a 3 luni de la data autentificarii actului constitutiv, in afara de cazul in care acesta prevede altfel. (3) Daca un asociat a cerut indeplinirea formalitatilor de inmatriculare, nu se va mai putea pretinde de nici unul dintre ei eliberarea de obligatiile ce decurg din subscriptie. Art. 48 (1) In cazul unor neregularitati constatate dupa inmatriculare, societatea este obligata sa ia masuri pentru inlaturarea lor, in cel mult 8 zile de la data constatarii acelor neregularitati. (2) Daca societatea nu se conformeaza, orice persoana interesata poate cere tribunalului sa oblige organele societatii, sub sanctiunea platii de daune cominatorii, sa le regularizeze. (3) Dreptul la actiunea de regularizare se prescrie prin trecerea unui termen de un an de la data inmatricularii societatii. Art. 49 Fondatorii, reprezentantii societatii, precum si primii membri ai organelor de conducere, de administrare si de control ale societatii raspund nelimitat si solidar pentru prejudiciul cauzat prin neregularitatile la care se refera art. 46-48. Art. 50 (1) Actele sau faptele, pentru care nu s-a efectuat publicitatea prevazuta de lege, nu pot fi opuse tertilor, in afara de cazul in care societatea face dovada ca acestia le cunosteau. (2) Operatiunile efectuate de societate inainte de a 16-a zi de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, a incheierii judecatorului delegat nu sunt opozabile tertilor, care dovedesc ca au fost in imposibilitate de a lua cunostinta despre ele. Art. 51

Tertii pot invoca insa actele sau faptele cu privire la care nu s-a indeplinit publicitatea, in afara de cazul in care omisiunea publicitatii le lipseste de efecte. Art. 52 (1) In caz de neconcordanta intre textul depus la oficiul registrului comertului si cel publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, sau in presa, societatea nu poate opune tertilor textul publicat. Tertii pot opune societatii textul publicat, cu exceptia situatiei in care societatea face dovada ca ei cunosteau textul depus la oficiul registrului comertului. (2) In cazul in care neconcordanta prevazuta la alin. (1) intervine din motive ce nu ii sunt imputabile societatii, oficiul registrului comertului sau, dupa caz, Regia Autonoma "Monitorul Oficial", la cererea societatii, va corecta mentiunea din registru, respectiv va republica textul, pe cheltuiala sa. Art. 53 (1) Fondatorii, reprezentantii si alte persoane, care au lucrat in numele unei societati in curs de constituire, raspund solidar si nelimitat fata de terti pentru actele juridice incheiate cu acestia in contul societatii, in afara de cazul in care societatea, dupa ce a dobandit personalitate juridica, lea preluat asupra sa. Actele astfel preluate sunt considerate a fi fost ale societatii inca de la data incheierii lor. (2) In cazul in care societatea, datorita obiectului sau de activitate, nu isi poate incepe activitatea fara a fi autorizata in acest sens, prevederile alin. (1) nu sunt aplicabile angajamentelor rezultate din contracte incheiate de societate, sub conditia primirii acestei autorizatii. In aceasta situatie, raspunderea revine societatii. Art. 54 (1) Dupa efectuarea formalitatilor de publicitate in legatura cu persoanele care, ca organe ale societatii, sunt autorizate sa o reprezinte, societatea nu poate opune tertilor nicio neregularitate la numirea acestora, cu exceptia cazului in care societatea face dovada ca tertii respectivi aveau cunostinta de aceasta neregularitate. (2) Societatea nu poate invoca fata de terti numirile in functiile prevazute la alin. (1) sau incetarea acestor functii, daca ele nu au fost publicate in conformitate cu legea. Art. 55 (1) In raporturile cu tertii, societatea este angajata prin actele organelor sale, chiar daca aceste acte depasesc obiectul de activitate al societatii, in afara de cazul in care ea dovedeste ca tertii cunosteau sau, in imprejurarile date, trebuiau sa cunoasca depasirea acestuia ori cand actele astfel incheiate depasesc limitele puterilor prevazute de lege pentru organele respective. Publicarea actului constitutiv nu poate constitui, singura, dovada cunoasterii.

(2) Clauzele actului constitutiv ori hotararile organelor statutare ale societatilor prevazute in alineatul precedent, care limiteaza puterile conferite de lege acestor organe, sunt inopozabile tertilor, chiar daca au fost publicate. Art. 56 Nulitatea unei societati inmatriculate in registrul comertului poate fi declarata de tribunal numai atunci cand: a) lipseste actul constitutiv sau nu a fost incheiat in forma autentica, in situatiile prevazute la art. 5 alin. (6); b) toti fondatorii au fost, potrivit legii, incapabili, la data constituirii societatii; c) obiectul de activitate al societatii este ilicit sau contrar ordinii publice; d) lipseste incheierea judecatorului delegat de inmatriculare a societatii; e) lipseste autorizarea legala administrativa de constituire a societatii; f) actul constitutiv nu prevede denumirea societatii, obiectul sau de activitate, aporturile asociatilor sau capitalul social subscris; g) s-au incalcat dispozitiile legale privind capitalul social minim, subscris si varsat; h) nu s-a respectat numarul minim de asociati, prevazut de lege. Art. 57 Nulitatea nu poate fi declarata in cazul in care cauza ei, invocata in cererea de anulare, a fost inlaturata inainte de a se pune concluzii in fond la tribunal. Art. 58 (1) Pe data la care hotararea judecatoreasca de declarare a nulitatii a devenit irevocabila, societatea inceteaza fara efect retroactiv si intra in lichidare. Dispozitiile legale privind lichidarea societatilor ca urmare a dizolvarii se aplica in mod corespunzator. (2) Prin hotararea judecatoreasca de declarare a nulitatii se vor numi si lichidatorii societatii. (3) Tribunalul va comunica hotararea judecatoreasca oficiului registrului comertului, care, dupa mentionare, o va trimite Monitorului Oficial al Romaniei spre publicare in Partea a IV-a, in extras. (4) Asociatii raspund pentru obligatiile sociale pana la acoperirea acestora in conformitate cu prevederile art. 3. Art. 59 (1) Declararea nulitatii societatii nu aduce atingere actelor incheiate in numele sau. (2) Nici societatea si nici asociatii nu pot opune tertilor de buna-credinta nulitatea societatii. CAPITOLUL V - Unele dispozitii procedurale Art. 60

(1) Incheierile judecatorului delegat privitoare la inmatriculare sau la orice alte inregistrari in registrul comertului sunt executorii de drept si sunt supuse numai recursului. (2) Termenul de recurs este de 15 zile si curge de la data pronuntarii incheierii pentru parti si de la data publicarii incheierii sau a actului modificator al actului constitutiv in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, pentru orice alte persoane interesate. (3) Recursul se depune si se mentioneaza in registrul comertului unde s-a facut inregistrarea. In termen de 3 zile de la data depunerii, oficiul registrului comertului inainteaza recursul curtii de apel in a carei raza teritoriala se afla sediul societatii, iar in cazul sucursalelor infiintate in alt judet, curtii de apel in a carei raza teritoriala se afla sediul sucursalei. (4) Motivele recursului se pot depune la instanta, cu cel putin doua zile inaintea termenului de judecata. (5) In cazul admiterii recursului, decizia instantei de recurs va fi mentionata in registrul comertului, fiind aplicabile dispozitiile art. 48-49 si 56-59. Art. 61 (1) Creditorii sociali si orice alte persoane prejudiciate prin hotararile asociatilor privitoare la modificarea actului constitutiv pot formula o cerere de opozitie prin care sa solicite instantei judecatoresti sa oblige, dupa caz, societatea sau asociatii la repararea prejudiciului cauzat, prevederile art. 57 fiind aplicabile. (2) In sensul prezentei legi, prin hotararea asociatilor se intelege si hotararea organelor statutare ale societatii, iar termenul asociati include si actionarii, in afara de cazul in care din context rezulta altfel. Art. 62 (1) Opozitia se face in termen de 30 de zile de la data publicarii hotararii asociatilor sau a actului aditional modificator in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, daca prezenta lege nu prevede un alt termen. Ea se depune la oficiul registrului comertului care, in termen de 3 zile de la data depunerii, o va mentiona in registru si o va inainta instantei judecatoresti competente. (2) Dispozitiile art. 133 referitoare la suspendare se aplica in mod corespunzator. Opozitia se judeca in camera de consiliu, cu citarea partilor, fiind aplicabile dispozitiile art. 114 alin. 5 din Codul de procedura civila. (3) Hotararea pronuntata asupra opozitiei este supusa numai recursului. Art. 63 Cererile si caile de atac prevazute de prezenta lege, de competenta instantelor judecatoresti, se solutioneaza de instanta locului unde societatea isi are sediul principal. Art. 64

Citarea partilor in fata judecatorului delegat si comunicarea actelor sale se fac, de catre oficiul registrului comertului, prin posta, cu scrisoare recomandata, atasandu-se recipisa la dosar, sau prin agenti ai oficiului registrului comertului, ori in conditiile Codului de procedura civila. TITLUL III - Functionarea societatilor comerciale CAPITOLUL I - Dispozitii comune Art. 65 (1) In lipsa de stipulatie contrara, bunurile constituite ca aport in societate devin proprietatea acesteia din momentul inmatricularii ei in registrul comertului. (2) Asociatul care intarzie sa depuna aportul social este raspunzator de daunele pricinuite, iar daca aportul a fost stipulat in numerar este obligat si la plata dobanzilor legale din ziua in care trebuia sa faca varsamantul. Art. 66 (1) Pe durata societatii, creditorii asociatului pot sa-si exercite drepturile lor numai asupra partii din beneficiile cuvenite asociatului dupa bilantul contabil, iar dupa dizolvarea societatii, asupra partii ce i s-ar cuveni prin lichidare. (2) Creditorii prevazuti la alin. (1) pot totusi popri, in timpul duratei societatii, partile ce s-ar cuveni asociatilor prin lichidare sau pot sechestra si vinde actiunile debitorului lor. Art. 67 (1) Cota-parte din profit ce se plateste fiecarui asociat constituie dividend. (2) Dividendele se distribuie asociatilor proportional cu cota de participare la capitalul social varsat, daca prin actul constitutiv nu se prevede altfel. Acestea se platesc in termenul stabilit de adunarea generala a asociatilor sau, dupa caz, stabilit prin legile speciale, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data aprobarii situatiei financiare anuale aferente exercitiului financiar incheiat. In caz contrar, societatea comerciala va plati daune-interese pentru perioada de intarziere, la nivelul dobanzii legale, daca prin actul constitutiv sau prin hotararea adunarii generale a actionarilor care a aprobat situatia financiara aferenta exercitiului financiar incheiat nu s-a stabilit o dobanda mai mare. (3) Nu se vor putea distribui dividende decat din profituri determinate potrivit legii. (4) Dividendele platite contrar dispozitiilor alin. (2) si (3) se restituie, daca societatea dovedeste ca asociatii au cunoscut neregularitatea distribuirii sau, in imprejurarile existente, trebuiau sa o cunoasca. (5) Dreptul la actiunea de restituire a dividendelor, platite contrar prevederilor alin. (2) si (3), se prescrie in termen de 3 ani de la data distribuirii lor. (6) Dividendele care se cuvin dupa data transmiterii actiunilor apartin cesionarului, in afara de cazul in care partile au convenit altfel.

Art. 68 Aportul asociatilor la capitalul social nu este purtator de dobanzi. Art. 69 Daca se constata o pierdere a activului net, capitalul social subscris va trebui reintregit sau redus inainte de a se putea face vreo repartizare sau distribuire de profit. Art. 70 (1) Administratorii pot face toate operatiunile cerute pentru aducerea la indeplinire a obiectului de activitate al societatii, afara de restrictiile aratate in actul constitutiv. (2) Ei sunt obligati sa ia parte la toate adunarile societatii, la consiliile de administratie si la organele de conducere similare acestora. Art. 70^1 Actele de dispozitie asupra bunurilor unei societati comerciale pot fi incheiate in temeiul puterilor conferite reprezentantilor legali ai societatii, dupa caz, prin lege, actul constitutiv sau hotararile organelor statutare ale societatii adoptate in conformitate cu prevederile prezentei legi si ale actului constitutiv al societatii, nefiind necesara o procura speciala si in forma autentica in acest scop, chiar daca actele de dispozitie trebuie incheiate in forma autentica. Art. 71 (1) Administratorii care au dreptul de a reprezenta societatea nu il pot transmite decat daca aceasta facultate li s-a acordat in mod expres. (2) In cazul incalcarii prevederilor alin. (1), societatea poate pretinde de la cel substituit beneficiile rezultate din operatiune. (3) Administratorul care, fara drept, isi substituie alta persoana raspunde solidar cu aceasta pentru eventualele pagube produse societatii. Art. 72 Obligatiile si raspunderea administratorilor sunt reglementate de dispozitiile referitoare la mandat si de cele special prevazute in aceasta lege. Art. 73 (1) Administratorii sunt solidar raspunzatori fata de societate pentru: a) realitatea varsamintelor efectuate de asociati; b) existenta reala a dividendelor platite; c) existenta registrelor cerute de lege si corecta lor tinere; d) exacta indeplinire a hotararilor adunarilor generale; e) stricta indeplinire a indatoririlor pe care legea, actul constitutiv le impun.

(2) Actiunea in raspundere impotriva administratorilor apartine si creditorilor societatii, care o vor putea exercita numai in caz de deschidere a procedurii reglementate de Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, republicata. Art. 73^1 Persoanele care, potrivit art. 6 alin. (2), nu pot fi fondatori nu pot fi nici administratori, directori, membri ai consiliului de supraveghere si ai directoratului, cenzori sau auditori financiari, iar daca au fost alese, sunt decazute din drepturi. Art. 74 (1) In orice factura, oferta, comanda, tarif, prospect si alte documente intrebuintate in comert, emanand de la o societate, trebuie sa se mentioneze denumirea, forma juridica, sediul social, numarul din registrul comertului si codul unic de inregistrare. Sunt exceptate bonurile fiscale emise de aparatele de marcat electronice, care vor cuprinde elementele prevazute de legislatia din domeniu. (2) Daca societatea pe actiuni opteaza pentru un sistem dualist de administrare, in conformitate cu prevederile art. 153, documentele prevazute la alin. (1) vor contine si mentiunea societate administrata in sistem dualist. (3) In documentele prevazute la alin. (1), daca acestea provin de la o societate cu raspundere limitata, se va mentiona si capitalul social, iar daca ele provin de la o societate pe actiuni sau in comandita pe actiuni, se vor mentiona atat capitalul social subscris, cat si cel varsat. (4) In situatia in care documentele prevazute la alin. (1) sunt emise de o sucursala, acestea trebuie sa mentioneze si oficiul registrului comertului la care a fost inregistrata sucursala si numarul ei de inregistrare. (5) Daca societatea detine o pagina de internet proprie, informatiile prevazute la alin. (1) si (3) vor fi publicate si pe pagina de internet a societatii. CAPITOLUL II - Societatile in nume colectiv Art. 75 Dreptul de a reprezenta societatea apartine fiecarui administrator, afara de stipulatie contrara in actul constitutiv. Art. 76 (1) Daca actul constitutiv dispune ca administratorii sa lucreze impreuna, decizia trebuie luata in unanimitate; in caz de divergenta intre administratori, vor decide asociatii care reprezinta majoritatea absoluta a capitalului social. (2) Pentru actele urgente, a caror neindeplinire ar cauza o paguba mare societatii, poate decide un singur administrator in lipsa celorlalti, care se gasesc in imposibilitate, chiar momentana, de a lua parte la administratie.

Art. 77 (1) Asociatii care reprezinta majoritatea absoluta a capitalului social pot alege unul sau mai multi administratori dintre ei, fixandu-le puterile, durata insarcinarii si eventuala lor remuneratie, afara numai daca prin actul constitutiv nu se dispune altfel. (2) Cu aceeasi majoritate asociatii pot decide asupra revocarii administratorilor sau asupra limitarii puterilor lor, afara de cazul in care administratorii au fost numiti prin actul constitutiv. Art. 78 (1) Daca un administrator ia initiativa unei operatiuni ce depaseste limitele operatiunilor obisnuite comertului pe care il exercita societatea, acesta trebuie sa instiinteze pe ceilalti administratori, inainte de a o incheia, sub sanctiunea suportarii pierderilor ce ar rezulta din aceasta. (2) In caz de opozitie a vreunuia dintre ei, vor decide asociatii care reprezinta majoritatea absoluta a capitalului social. (3) Operatiunea incheiata in contra opozitiei facute este valabila fata de tertii carora nu li se va fi comunicat aceasta opozitie. Art. 79 (1) Asociatul care, intr-o operatiune determinata, are, pe cont propriu sau pe contul altuia, interese contrare acelora ale societatii, nu poate lua parte la nici o deliberare sau decizie privind aceasta operatiune. (2) Asociatul care contravine dispozitiilor alin. (1) este raspunzator de daunele cauzate societatii, daca, fara votul sau, nu s-ar fi obtinut majoritatea ceruta. Art. 80 Asociatul care, fara consimtamantul scris al celorlalti asociati, intrebuinteaza capitalul, bunurile sau creditul societatii in folosul sau sau in acela al unei alte persoane este obligat sa restituie societatii beneficiile ce au rezultat si sa plateasca despagubiri pentru daunele cauzate. Art. 81 (1) Nici un asociat nu poate lua din fondurile societatii mai mult decat i s-a fixat pentru cheltuielile facute sau pentru cele ce urmeaza sa le faca in interesul societatii. (2) Asociatul care contravine acestei dispozitii este raspunzator de sumele luate si de daune. (3) Se va putea stipula, prin actul constitutiv, ca asociatii pot lua din casa societatii anumite sume pentru cheltuielile lor particulare. Art. 82

(1) Asociatii nu pot lua parte, ca asociati cu raspundere nelimitata, in alte societati concurente sau avand acelasi obiect de activitate, nici sa faca operatiuni in contul lor sau al altora, in acelasi fel de comert sau intr-unul asemanator, fara consimtamantul celorlalti asociati. (2) Consimtamantul se socoteste dat daca participarea sau operatiunile fiind anterioare actului constitutiv au fost cunoscute de ceilalti asociati si acestia nu au interzis continuarea lor. (3) In caz de incalcare a prevederilor alin. (1) si (2), societatea, in afara de dreptul de a exclude pe asociat, poate sa decida ca acesta a lucrat in contul ei sau sa ceara despagubiri. (4) Acest drept se stinge dupa trecerea a 3 luni din ziua cand societatea a avut cunostinta, fara sa fi luat vreo hotarare. Art. 83 Cand aportul la capitalul social apartine mai multor persoane, acestea sunt obligate solidar fata de societate si trebuie sa desemneze un reprezentant comun pentru exercitarea drepturilor decurgand din acest aport. Art. 84 (1) Asociatul care a depus ca aport una sau mai multe creante nu este liberat cat timp societatea nu a obtinut plata sumei pentru care au fost aduse. (2) Daca plata nu s-a putut obtine prin urmarirea debitorului cedat, asociatul, in afara de daune, raspunde de suma datorata, cu dobanda legala din ziua scadentei creantelor. Art. 85 (1) Asociatii sunt obligati nelimitat si solidar pentru operatiunile indeplinite in numele societatii de persoanele care o reprezinta. (2) Hotararea judecatoreasca obtinuta impotriva societatii este opozabila fiecarui asociat. Art. 86 (1) Pentru aprobarea situatiei financiare anuale si pentru deciziile referitoare la introducerea actiunii in raspunderea administratorilor este necesar votul asociatilor reprezentand majoritatea capitalului social. (2) Formalitatile de publicitate cu privire la situatiile financiare anuale se vor efectua in conformitate cu prevederile art. 185. Art. 87 (1) Cesiunea aportului de capital social este posibila daca a fost permisa prin actul constitutiv. (2) Cesiunea nu libereaza pe asociatul cedent de ceea ce mai datoreaza societatii din aportul sau de capital. (3) Fata de terti, cedentul ramane raspunzator potrivit art. 225. (4) Cand actul constitutiv prevede cazurile de retragere a unui asociat, se vor aplica dispozitiile art. 225 si 229.

CAPITOLUL III - Societatile in comandita simpla Art. 88 Administratia societatii in comandita simpla se va incredinta unuia sau mai multor asociati comanditati. Art. 89 (1) Comanditarul poate incheia operatiuni in contul societatii numai pe baza unei procuri speciale pentru operatiuni determinate, data de reprezentantii societatii si inscrisa in registrul comertului. In caz contrar, comanditarul devine raspunzator fata de terti nelimitat si solidar, pentru toate obligatiunile societatii contractate de la data operatiunii incheiate de el. (2) Comanditarul poate indeplini servicii in administratia interna a societatii, poate face acte de supraveghere, poate participa la numirea si la revocarea administratorilor, in cazurile prevazute de lege, sau poate acorda, in limitele actului constitutiv, autorizarea administratorilor pentru operatiunile ce depasesc puterile lor. (3) Comanditarul are, de asemenea, dreptul de a cere copie de pe situatiile financiare anuale si de a controla exactitatea lor prin cercetarea registrelor comerciale si a celorlalte documente justificative. Art. 90 Dispozitiile art. 75, 76 alin. (1), art. 77, 79, 83, 84, 86 si 87 se vor aplica si societatilor in comandita simpla, iar dispozitiile art. 80, 81, 82 si 85, asociatilor comanditati. CAPITOLUL IV - Societatile pe actiuni SECTIUNEA I - Despre actiuni Art. 91 (1) In societatea pe actiuni, capitalul social este reprezentat prin actiuni emise de societate, care, dupa modul de transmitere, pot fi nominative sau la purtator. (2) Felul actiunilor va fi determinat prin actul constitutiv; in caz contrar ele vor fi nominative. Actiunile nominative pot fi emise in forma materiala, pe suport hartie, sau in forma dematerializata, caz in care se inregistreaza in registrul actionarilor. (3) Abrogat. Art. 92 (1) Actiunile nu vor putea fi emise pentru o suma mai mica decat valoarea nominala. (2) Actiunile neplatite in intregime sunt intotdeauna nominative. (3) Capitalul social nu va putea fi majorat si nu se vor putea emite noi actiuni pana cand nu vor fi fost complet platite cele din emisiunea precedenta.

(4) Actiunile nominative pot fi convertite in actiuni la purtator si invers, prin hotararea adunarii generale extraordinare a actionarilor, luata in conditiile art. 115. (5) Se pot emite titluri cumulative pentru mai multe actiuni, cand acestea sunt emise in forma materiala. Art. 93 (1) Valoarea nominala a unei actiuni nu va putea fi mai mica de 0,1 lei. (2) Actiunile vor cuprinde: a) denumirea si durata societatii; b) data actului constitutiv, numarul din registrul comertului sub care este inmatriculata societatea, codul unic de inregistrare si numarul Monitorului Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, in care s-a facut publicarea; c) capitalul social, numarul actiunilor si numarul lor de ordine, valoarea nominala a actiunilor si varsamintele efectuate; d) avantajele acordate fondatorilor. (3) Pentru actiunile nominative se vor mai mentiona: numele, prenumele, codul numeric personal si domiciliul actionarului persoana fizica; denumirea, sediul, numarul de inmatriculare si codul unic de inregistrare ale actionarului persoana juridica, dupa caz. (4) Actiunile trebuie sa poarte semnatura a 2 membri ai consiliului de administratie, respectiv ai directoratului, sau, dupa caz, semnatura administratorului unic, respectiv a directorului general unic. Art. 94 (1) Actiunile trebuie sa fie de o egala valoare; ele acorda posesorilor drepturi egale. (2) Se pot emite totusi in conditiile actului constitutiv categorii de actiuni care confera titularilor drepturi diferite, potrivit dispozitiilor art. 95 si 96. Art. 95 (1) Se pot emite actiuni preferentiale cu dividend prioritar fara drept de vot, ce confera titularului: a) dreptul la un dividend prioritar prelevat asupra beneficiului distribuibil al exercitiului financiar, inaintea oricarei alte prelevari; b) drepturile recunoscute actionarilor cu actiuni ordinare, inclusiv dreptul de a participa la adunarea generala, cu exceptia dreptului de vot. (2) Actiunile cu dividend prioritar, fara drept de vot, nu pot depasi o patrime din capitalul social si vor avea aceeasi valoare nominala ca si actiunile ordinare. (3) Administratorii, directorii, respectiv membrii directoratului si ai consiliului de supraveghere, precum si cenzorii societatii nu pot fi titulari de actiuni cu dividend prioritar fara drept de vot.

(4) In caz de intarziere a platii dividendelor, actiunile preferentiale vor dobandi drept de vot, incepand de la data scadentei obligatiei de plata a dividendelor ce urmeaza a fi distribuite in cursul anului urmator sau, daca in anul urmator adunarea generala hotaraste ca nu vor fi distribuite dividende, incepand de la data publicarii respectivei hotarari a adunarii generale, pana la plata efectiva a dividendelor restante. (5) Actiunile preferentiale si actiunile ordinare vor putea fi convertite dintr-o categorie in cealalta prin hotarare a adunarii generale extraordinare a actionarilor, luata in conditiile art. 115. Art. 96 Titularii fiecarei categorii de actiuni se reunesc in adunari speciale, in conditiile stabilite de actul constitutiv al societatii. Orice titular al unor asemenea actiuni poate participa la aceste adunari. Art. 97 In cazul in care nu a emis si nu a eliberat actiuni in forma materiala, societatea, din oficiu sau la cererea actionarilor, le va elibera cate un certificat de actionar cuprinzand datele prevazute la art. 93 alin. (2) si (3) si, in plus, numarul, categoria si valoarea nominala a actiunilor, proprietate a actionarului, pozitia la care acesta este inscris in registrul actionarilor si, dupa caz, numarul de ordine al actiunilor. Art. 98 (1) Dreptul de proprietate asupra actiunilor nominative emise in forma materiala se transmite prin declaratie facuta in registrul actionarilor si prin mentiunea facuta pe titlu, semnata de cedent si de cesionar sau de mandatarii lor. Dreptul de proprietate asupra actiunilor nominative emise in forma dematerializata se transmite prin declaratie facuta in registrul actionarilor, semnata de cedent si de cesionar sau de mandatarii lor. Prin actul constitutiv se pot prevedea si alte forme de transmitere a dreptului de proprietate asupra actiunilor. (2) Dreptul de proprietate asupra actiunilor emise in forma dematerializata si tranzactionate pe o piata reglementata sau in cadrul unui sistem alternativ de tranzactionare se transmite potrivit prevederilor legislatiei pietei de capital. (3) Subscriitorii si cesionarii ulteriori sunt raspunzatori solidar de plata actiunilor timp de 3 ani, socotiti de la data cand s-a facut mentiunea de transmitere in registrul actionarilor. Art. 99 Dreptul de proprietate asupra actiunilor la purtator se transfera prin simpla traditiune a acestora. Art. 99^1 (1) Constituirea de garantii reale mobiliare asupra actiunilor se face prin inscris sub semnatura privata, in care se vor arata cuantumul datoriei, valoarea si categoria actiunilor cu care se garanteaza, iar in cazul actiunilor la purtator si nominative emise in forma materiala, si prin

mentionarea garantiei pe titlu, semnata de creditor si debitorul actionar sau de mandatarii acestora. (2) Garantia se inregistreaza in registrul actionarilor tinut de consiliul de administratie, respectiv de directorat, sau, dupa caz, de societatea independenta care tine registrul actionarilor. Creditorului in favoarea caruia s-a constituit garantia reala mobiliara asupra actiunilor i se elibereaza o dovada a inregistrarii acesteia. (3) Garantia devine opozabila tertilor si dobandeste rangul in ordinea de preferinta a creditorilor de la data inregistrarii in Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare. Art. 100 (1) Cand actionarii nu au efectuat plata varsamintelor pe care le datoreaza in termenele prevazute la art. 9 alin. (2) lit. a) si b) si la art. 21 alin. (1), societatea ii va invita sa-si indeplineasca aceasta obligatie, printr-o somatie colectiva, publicata de doua ori, la un interval de 15 zile, in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, si intr-un ziar de larga raspandire. (2) In cazul in care nici in urma acestei somatii actionarii nu vor efectua varsamintele, consiliul de administratie, respectiv directoratul, va putea decide fie urmarirea actionarilor pentru varsamintele restante, fie anularea acestor actiuni nominative. (3) Decizia de anulare se va publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, cu specificarea numarului de ordine al actiunilor anulate. (4) In locul actiunilor anulate vor fi emise noi actiuni purtand acelasi numar, care vor fi vandute. (5) Sumele obtinute din vanzare vor fi intrebuintate pentru acoperirea cheltuielilor de publicare si de vanzare, a dobanzilor de intarziere si a varsamintelor neefectuate; restul va fi inapoiat actionarilor. (6) Daca pretul obtinut nu este indestulator pentru acoperirea tuturor sumelor datorate societatii sau daca vanzarea nu are loc din lipsa de cumparatori, societatea va putea sa se indrepte impotriva subscriitorilor si cesionarilor, conform art. 98. (7) Daca, in urma indeplinirii acestor formalitati, nu s-au realizat sumele datorate societatii, se va proceda de indata la reducerea capitalului social in proportie cu diferenta dintre acesta si capitalul existent. Art. 101 (1) Orice actiune platita da dreptul la un vot in adunarea generala, daca prin actul constitutiv nu s-a prevazut altfel. (2) Actul constitutiv poate limita numarul voturilor apartinand actionarilor care poseda mai mult de o actiune. (3) Exercitiul dreptului de vot este suspendat pentru actionarii care nu sunt la curent cu varsamintele ajunse la scadenta. Art. 102 (1) Actiunile sunt indivizibile.

(2) Cand o actiune nominativa devine proprietatea mai multor persoane, societatea nu este obligata sa inscrie transmiterea atat timp cat acele persoane nu vor desemna un reprezentant unic pentru exercitarea drepturilor rezultand din actiune. (3) De asemenea, cand o actiune la purtator apartine mai multor persoane, acestea trebuie sa desemneze un reprezentant comun. (4) Atat timp cat o actiune este proprietatea indiviza sau comuna a mai multor persoane, acestea sunt raspunzatoare in mod solidar pentru efectuarea varsamintelor datorate. Art. 103 (1) Societatea nu poate subscrie propriile actiuni. (2) Daca actiunile unei societati sunt subscrise de o persoana actionand in nume propriu, dar in contul societatii in cauza, se considera ca subscriitorul a subscris actiunile pentru sine, fiind obligat sa achite contravaloarea acestora. (3) Fondatorii, in faza de constituire a societatii, si membrii consiliului de administratie, respectiv ai directoratului, in cazul unei majorari a capitalului subscris, sunt obligati sa achite contravaloarea actiunilor subscrise cu incalcarea alin. (1) si, in subsidiar, in raport cu subscriitorul, a actiunilor subscrise in conditiile alin. (2). Art. 103^1 (1) Unei societati i se permite sa dobandeasca propriile actiuni, fie direct, fie prin intermediul unei persoane actionand in nume propriu, dar pe seama societatii in cauza, cu respectarea urmatoarelor conditii: a) autorizarea dobandirii propriilor actiuni este acordata de catre adunarea generala extraordinara a actionarilor, care va stabili conditiile acestei dobandiri, in special numarul maxim de actiuni ce urmeaza a fi dobandite, durata pentru care este acordata autorizatia si care nu poate depasi 18 luni de la data publicarii hotararii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, si, in cazul unei dobandiri cu titlu oneros, contravaloarea lor minima si maxima; b) valoarea nominala a actiunilor proprii dobandite de societate, inclusiv a celor aflate deja in portofoliul sau, nu poate depasi 10% din capitalul social subscris; c) tranzactia poate avea ca obiect doar actiuni integral liberate; d) plata actiunilor astfel dobandite se va face numai din profitul distribuibil sau din rezervele disponibile ale societatii, inscrise in ultima situatie financiara anuala aprobata, cu exceptia rezervelor legale. (2) Daca actiunile proprii sunt dobandite pentru a fi distribuite angajatilor societatii, actiunile astfel dobandite trebuie distribuite in termen de 12 luni de la data dobandirii. Art. 104 (1) Restrictiile prevazute la art. 103^1 nu se aplica:

a) actiunilor dobandite in conformitate cu art. 207 alin. (1) lit. c), ca urmare a unei decizii a adunarii generale de reducere a capitalului social; b) actiunilor dobandite ca urmare a unui transfer cu titlu universal; c) actiunilor integral liberate, dobandite prin efectul unei hotarari judecatoresti, intr-o procedura de executare silita impotriva unui actionar, debitor al societatii; d) actiunilor integral liberate, dobandite cu titlu gratuit. (2) Restrictiile prevazute la art. 103^1, cu exceptia celei prevazute la art. 103^1 alin. (1) lit. d), nu se aplica actiunilor dobandite in conformitate cu art. 134. Art. 104^1 (1) Actiunile dobandite cu incalcarea prevederilor art. 103^1 si 104 trebuie instrainate in termen de un an de la dobandire. (2) Daca valoarea nominala a propriilor actiuni dobandite de catre societate in conformitate cu prevederile art. 104 alin. (1) lit. b)-d), fie direct, fie prin intermediul unei persoane actionand in nume propriu, dar in contul societatii, inclusiv valoarea nominala a actiunilor proprii existente deja in portofoliul societatii, depaseste 10% din capitalul social subscris, actiunile depasind acest procent vor fi instrainate in termen de 3 ani de la dobandire. (3) In cazul in care actiunile nu sunt instrainate in termenele prevazute la alin. (1) si (2), aceste actiuni trebuie anulate, societatea fiind obligata sa isi reduca in mod corespunzator capitalul social subscris. Art. 105 (1) Actiunile dobandite in conformitate cu dispozitiile art. 103^1 si 104 nu dau dreptul la dividende pe perioada detinerii lor de catre societate. (2) Dreptul de vot conferit de actiunile prevazute la alin. (1) va fi suspendat pe perioada detinerii lor de catre societate. (3) In cazul in care actiunile sunt incluse in activul bilantului, in pasivul bilantului se prevede o rezerva de valoare egala, care nu poate fi distribuita. Art. 105^1 Consiliul de administratie va include in raportul ce insoteste situatiile financiare anuale urmatoarele informatii cu privire la dobandirea sau instrainarea de catre societate a propriilor actiuni: a) motivele dobandirilor efectuate pe durata exercitiului financiar; b) numarul si valoarea nominala a actiunilor dobandite si a celor instrainate pe durata exercitiului financiar si procentul din capitalul social subscris pe care acestea il reprezinta; c) in cazul dobandirii sau instrainarii cu titlu oneros, contravaloarea actiunilor; d) numarul si valoarea nominala a tuturor actiunilor dobandite si detinute de catre societate si procentul din capitalul social subscris pe care acestea il reprezinta.

Art. 106 (1) O societate nu poate sa acorde avansuri sau imprumuturi si nici sa constituie garantii in vederea subscrierii sau dobandirii propriilor sale actiuni de catre un tert. (2) Dispozitiile alin. (1) nu se aplica tranzactiilor efectuate in cadrul operatiunilor curente ale institutiilor de credit si ale altor institutii financiare, nici tranzactiilor efectuate in vederea dobandirii de actiuni de catre sau pentru salariatii societatii, cu conditia ca aceste tranzactii sa nu determine diminuarea activelor nete sub valoarea cumulata a capitalului social subscris si a rezervelor care nu pot fi distribuite conform legii sau actului constitutiv. Art. 107 (1) Constituirea de garantii reale asupra propriilor actiuni de catre societate, fie direct, fie prin intermediul unei persoane actionand in nume propriu, dar in contul societatii, este considerata a fi dobandire in sensul art. 103^1, 104, 104^1, 105, 105^1 si 106. (2) Dispozitiile alin. (1) nu se aplica in cazul operatiunilor curente ale bancilor si ale altor institutii financiare. Art. 107^1 (1) Subscrierea, dobandirea sau detinerea de actiuni ale unei societati pe actiuni de catre o alta societate la care societatea pe actiuni detine, direct sau indirect, majoritatea drepturilor de vot sau ale carei decizii pot fi influentate in mod semnificativ de societatea pe actiuni este considerata ca fiind efectuata de catre societatea pe actiuni insasi. (2) Dispozitiile alin. (1) se vor aplica si atunci cand societatea prin intermediul careia se efectueaza subscrierea, dobandirea sau detinerea de actiuni mentionata este guvernata de legea unui alt stat. Art. 108 Actionarii care ofera spre vanzare actiunile lor prin oferta publica vor proceda conform legislatiei pietei de capital. Art. 109 Situatia actiunilor trebuie sa fie cuprinsa in anexa la situatia financiara anuala si, in mod deosebit, sa se precizeze daca ele au fost integral liberate si, dupa caz, numarul actiunilor pentru care s-a cerut, fara rezultat, efectuarea varsamintelor. SECTIUNEA a II-a - Despre adunarile generale Art. 110 (1) Adunarile generale sunt ordinare si extraordinare. (2) Cand actul constitutiv nu dispune altfel, ele se vor tine la sediul societatii si in localul ce se va indica in convocare.

Art. 111 (1) Adunarea generala ordinara se intruneste cel putin o data pe an, in cel mult 5 luni de la incheierea exercitiului financiar. (2) In afara de dezbaterea altor probleme inscrise la ordinea de zi, adunarea generala este obligata: a) sa discute, sa aprobe sau sa modifice situatiile financiare anuale, pe baza rapoartelor prezentate de consiliul de administratie, respectiv de directorat si de consiliul de supraveghere, de cenzori sau, dupa caz, de auditorul financiar, si sa fixeze dividendul; b) sa aleaga si sa revoce membrii consiliului de administratie, respectiv ai consiliului de supraveghere, si cenzorii; b^1) in cazul societatilor ale caror situatii financiare sunt auditate, sa numeasca sau sa demita auditorul financiar si sa fixeze durata minima a contractului de audit financiar; c) sa fixeze remuneratia cuvenita pentru exercitiul in curs membrilor consiliului de administratie, respectiv membrilor consiliului de supraveghere, si cenzorilor, daca nu a fost stabilita prin actul constitutiv; d) sa se pronunte asupra gestiunii consiliului de administratie, respectiv a directoratului; e) sa stabileasca bugetul de venituri si cheltuieli si, dupa caz, programul de activitate, pe exercitiul financiar urmator; f) sa hotarasca gajarea, inchirierea sau desfiintarea uneia sau a mai multor unitati ale societatii. Art. 112 (1) Pentru validitatea deliberarilor adunarii generale ordinare este necesara prezenta actionarilor care sa detina cel putin o patrime din numarul total de drepturi de vot. Hotararile adunarii generale ordinare se iau cu majoritatea voturilor exprimate. Actul constitutiv poate prevedea cerinte mai ridicate de cvorum si majoritate. (2) Daca adunarea generala ordinara nu poate lucra din cauza neindeplinirii conditiilor prevazute la alin. (1), adunarea ce se va intruni la o a doua convocare poate sa delibereze asupra punctelor de pe ordinea de zi a celei dintai adunari, indiferent de cvorumul intrunit, luand hotarari cu majoritatea voturilor exprimate. Pentru adunarea generala intrunita la a doua convocare, actul constitutiv nu poate prevedea un cvorum minim sau o majoritate mai ridicata. Art. 113 Adunarea generala extraordinara se intruneste ori de cate ori este necesar a se lua o hotarare pentru: a) schimbarea formei juridice a societatii; b) mutarea sediului societatii; c) schimbarea obiectului de activitate al societatii; d) infiintarea sau desfiintarea unor sedii secundare: sucursale, agentii, reprezentante sau alte asemenea unitati fara personalitate juridica, daca prin actul constitutiv nu se prevede altfel; e) prelungirea duratei societatii;

f) majorarea capitalului social; g) reducerea capitalului social sau reintregirea lui prin emisiune de noi actiuni; h) fuziunea cu alte societati sau divizarea societatii; i) dizolvarea anticipata a societatii; i^1) conversia actiunilor nominative in actiuni la purtator sau a actiunilor la purtator in actiuni nominative; j) conversia actiunilor dintr-o categorie in cealalta; k) conversia unei categorii de obligatiuni in alta categorie sau in actiuni; l) emisiunea de obligatiuni; m) oricare alta modificare a actului constitutiv sau oricare alta hotarare pentru care este ceruta aprobarea adunarii generale extraordinare. Art. 114 (1) Exercitiul atributiilor prevazute la art. 113 lit. b), c) si f) va putea fi delegat consiliului de administratie, respectiv directoratului, prin actul constitutiv sau prin hotarare a adunarii generale extraordinare a actionarilor. Delegarea atributiilor prevazute la art. 113 lit. c) nu poate privi domeniul si activitatea principala a societatii. (2) In cazul in care consiliul de administratie, respectiv directoratul, este mandatat sa indeplineasca masura prevazuta la art. 113 lit. f), dispozitiile art. 220^1 se aplica deciziilor consiliului de administratie, respectiv celor ale directoratului, in mod corespunzator. (3) In cazul in care consiliul de administratie, respectiv directoratul este mandatat sa indeplineasca masurile prevazute de art. 113 lit. b) si c), dispozitiile art. 131 alin. (4) si (5), ale art. 132, cu exceptia alin. (6) si (7), precum si prevederile art. 133 se aplica deciziilor consiliului de administratie, respectiv celor ale directoratului, in mod corespunzator. Societatea va fi reprezentata in instanta de catre persoana desemnata de presedintele instantei dintre actionarii ei, care va indeplini mandatul cu care a fost insarcinata, pana ce adunarea generala, convocata in acest scop, va alege o alta persoana. Art. 115 (1) Pentru validitatea deliberarilor adunarii generale extraordinare este necesara la prima convocare prezenta actionarilor detinand cel putin o patrime din numarul total de drepturi de vot, iar la convocarile urmatoare, prezenta actionarilor reprezentand cel putin o cincime din numarul total de drepturi de vot. (2) Hotararile sunt luate cu majoritatea voturilor detinute de actionarii prezenti sau reprezentati. Decizia de modificare a obiectului principal de activitate al societatii, de reducere sau majorare a capitalului social, de schimbare a formei juridice, de fuziune, divizare sau de dizolvare a societatii se ia cu o majoritate de cel putin doua treimi din drepturile de vot detinute de actionarii prezenti sau reprezentati. (3) In actul constitutiv se pot stipula cerinte de cvorum si de majoritate mai mari.

Art. 116 (1) Hotararea unei adunari generale de a modifica drepturile sau obligatiile referitoare la o categorie de actiuni nu produce efecte decat in urma aprobarii acestei hotarari de catre adunarea speciala a detinatorilor de actiuni din acea categorie. (2) Dispozitiile prezentei sectiuni privind convocarea, cvorumul si desfasurarea adunarilor generale ale actionarilor se aplica si adunarilor speciale. (3) Hotararile initiate de adunarile speciale vor fi supuse aprobarii adunarilor generale corespunzatoare. Art. 117 (1) Adunarea generala este convocata de consiliul de administratie, respectiv de directorat, ori de cate ori este necesar. (2) Termenul de intrunire nu poate fi mai mic de 30 de zile de la publicarea convocarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a. (3) Convocarea se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, si in unul dintre ziarele de larga raspandire din localitatea in care se afla sediul societatii sau din cea mai apropiata localitate. (4) Daca toate actiunile societatii sunt nominative, convocarea poate fi facuta si numai prin scrisoare recomandata sau, daca actul constitutiv permite, prin scrisoare transmisa pe cale electronica, avand incorporata, atasata sau logic asociata semnatura electronica extinsa, expediata cu cel putin 30 de zile inainte de data tinerii adunarii, la adresa actionarului, inscrisa in registrul actionarilor. Schimbarea adresei nu poate fi opusa societatii, daca nu i-a fost comunicata in scris de actionar. (5) Modurile de convocare prevazute la alin. (4) nu pot fi folosite daca sunt interzise prin actul constitutiv al societatii sau prin dispozitii legale. (6) Convocarea va cuprinde locul si data tinerii adunarii, precum si ordinea de zi, cu mentionarea explicita a tuturor problemelor care vor face obiectul dezbaterilor adunarii. In cazul in care pe ordinea de zi figureaza numirea administratorilor sau a membrilor consiliului de supraveghere, in convocare se va mentiona ca lista cuprinzand informatii cu privire la numele, localitatea de domiciliu si calificarea profesionala ale persoanelor propuse pentru functia de administrator se afla la dispozitia actionarilor, putand fi consultata si completata de acestia. (7) Cand pe ordinea de zi figureaza propuneri pentru modificarea actului constitutiv, convocarea va trebui sa cuprinda textul integral al propunerilor. (8) Pentru societatile listate se aplica dispozitiile relevante din legislatia specifica pietei de capital. Art. 117^1 (1) Au dreptul de a cere introducerea unor noi puncte pe ordinea de zi unul sau mai multi actionari reprezentand, individual sau impreuna, cel putin 5% din capitalul social.

(2) Cererile se inainteaza consiliului de administratie, respectiv directoratului, in cel mult 15 zile de la publicarea convocarii, in vederea publicarii si aducerii acestora la cunostinta celorlalti actionari. In cazul in care pe ordinea de zi figureaza numirea administratorilor, respectiv a membrilor consiliului de supraveghere, si actionarii doresc sa formuleze propuneri de candidaturi, in cerere vor fi incluse informatii cu privire la numele, localitatea de domiciliu si calificarea profesionala ale persoanelor propuse pentru functiile respective. (3) Ordinea de zi completata cu punctele propuse de actionari, ulterior convocarii, trebuie publicata cu indeplinirea cerintelor prevazute de lege si/sau de actul constitutiv pentru convocarea adunarii generale, cu cel putin 10 zile inaintea adunarii generale, la data mentionata in convocatorul initial. Art. 117^2 (1) Situatiile financiare anuale, raportul anual al consiliului de administratie, respectiv raportul directoratului si cel al consiliului de supraveghere, precum si propunerea cu privire la distribuirea de dividende se pun la dispozitia actionarilor la sediul societatii, de la data convocarii adunarii generale. La cerere, actionarilor li se vor elibera copii de pe aceste documente. Sumele percepute pentru eliberarea de copii nu pot depasi costurile administrative implicate de furnizarea acestora. (2) In cazul in care societatea detine o pagina de internet proprie, convocarea, orice alt punct adaugat pe ordinea de zi la cererea actionarilor, in conformitate cu art. 117^1, precum si documentele prevazute la alin. (1) se publica si pe pagina de internet, pentru liberul acces al actionarilor. (3) Fiecare actionar poate adresa consiliului de administratie, respectiv directoratului, intrebari in scris referitoare la activitatea societatii, inaintea datei de desfasurare a adunarii generale, urmand a i se raspunde in cadrul adunarii. In cazul in care societatea detine o pagina de internet proprie, in lipsa unei dispozitii contrare in actul constitutiv, raspunsul se considera dat daca informatia solicitata este publicata pe pagina de internet a societatii, la sectiunea Intrebari frecvente. Art. 118 (1) In instiintarea pentru prima adunare generala se va putea fixa ziua si ora pentru cea de-a doua adunare, cand cea dintai nu s-ar putea tine. (2) A doua adunare generala nu se poate intruni in chiar ziua fixata pentru prima adunare. (3) Daca ziua pentru a doua adunare generala nu este mentionata in instiintarea publicata pentru prima adunare, termenul prevazut la art. 117 va putea fi redus la 8 zile. Art. 119 (1) Consiliul de administratie, respectiv directoratul, convoaca de indata adunarea generala, la cererea actionarilor reprezentand, individual sau impreuna, cel putin 5% din capitalul social sau o cota mai mica, daca in actul constitutiv se prevede astfel si daca cererea cuprinde dispozitii ce intra in atributiile adunarii.

(2) Adunarea generala va fi convocata in termen de cel mult 30 de zile si se va intruni in termen de cel mult 60 de zile de la data primirii cererii. (3) In cazul in care consiliul de administratie, respectiv directoratul, nu convoaca adunarea generala, instanta de la sediul societatii, cu citarea consiliului de administratie, respectiv a directoratului, va putea autoriza convocarea adunarii generale de catre actionarii care au formulat cererea. Prin aceeasi incheiere instanta aproba ordinea de zi, stabileste data de referinta prevazuta la art. 123 alin. (2), data tinerii adunarii generale si, dintre actionari, persoana care o va prezida. (4) Costurile convocarii adunarii generale, precum si cheltuielile de judecata, daca instanta aproba cererea conform alin. (3), sunt suportate de societate. Art. 120 Actionarii exercita dreptul lor de vot in adunarea generala, proportional cu numarul actiunilor pe care le poseda, cu exceptia prevazuta la art. 101 alin. (2). Art. 121 Actionarii reprezentand intreg capitalul social vor putea, daca nici unul dintre ei nu se opune, sa tina o adunare generala si sa ia orice hotarare de competenta adunarii, fara respectarea formalitatilor cerute pentru convocarea ei. Art. 122 In cazul societatilor inchise cu actiuni nominative, prin actul constitutiv se poate conveni tinerea adunarilor generale si prin corespondenta. Art. 123 (1) La adunarile generale, actionarii care poseda actiuni la purtator au drept de vot numai daca le-au depus la locurile aratate prin actul constitutiv sau prin instiintarea de convocare, cu cel putin 5 zile inainte de adunare. Secretarul tehnic, desemnat potrivit art. 129 alin. (5), va constata, printr-un proces-verbal, depunerea la timp a actiunilor. Actiunile vor ramane depuse pana dupa adunarea generala, dar nu vor putea fi retinute mai mult de 5 zile de la data acesteia. (2) Consiliul de administratie, respectiv directoratul, va stabili o data de referinta pentru actionarii indreptatiti sa fie instiintati si sa voteze in cadrul adunarii generale, data ce va ramane valabila si in cazul in care adunarea generala este convocata din nou din cauza neintrunirii cvorumului. Data de referinta astfel stabilita va fi ulterioara publicarii convocatorului si nu va depasi 60 de zile inainte de data la care adunarea generala este convocata pentru prima oara. (3) Actionarii indreptatiti sa incaseze dividende sau sa exercite orice alte drepturi sunt cei inscrisi in evidentele societatii sau in cele furnizate de registrul independent privat al actionarilor, corespunzatoare datei de referinta. Art. 124

1) Daca actiunile sunt grevate de un drept de uzufruct, dreptul de vot conferit de aceste actiuni apartine uzufructuarului in adunarile generale ordinare si nudului proprietar in adunarile generale extraordinare. (2) Daca asupra actiunilor sunt constituite garantii reale mobiliare, dreptul de vot apartine proprietarului. Art. 125 (1) Actionarii pot participa si vota in adunarea generala prin reprezentare, in baza unei imputerniciri acordate pentru respectiva adunare generala. (2) Actionarii care nu au capacitate de exercitiu, precum si persoanele juridice pot fi reprezentati/reprezentate prin reprezentantii lor legali care, la randul lor, pot da altor persoane imputernicire pentru respectiva adunare generala. (3) Procurile vor fi depuse in original cu 48 de ore inainte de adunare sau in termenul prevazut de actul constitutiv, sub sanctiunea pierderii exercitiului dreptului de vot in acea adunare. Procurile vor fi retinute de societate, facandu-se mentiune despre aceasta in procesul-verbal. (4) Abrogat. (5) Membrii consiliului de administratie, directorii, respectiv membrii directoratului si ai consiliului de supraveghere, ori functionarii societatii nu ii pot reprezenta pe actionari, sub sanctiunea nulitatii hotararii, daca, fara votul acestora, nu s-ar fi obtinut majoritatea ceruta. Art. 126 (1) Actionarii care au calitatea de membri ai consiliului de administratie, directoratului sau consiliului de supraveghere nu pot vota, in baza actiunilor pe care le poseda, nici personal, nici prin mandatar, descarcarea gestiunii lor sau o problema in care persoana sau administratia lor ar fi in discutie. (2) Persoanele respective pot vota insa situatia financiara anuala, daca nu se poate forma majoritatea prevazuta de lege sau de actul constitutiv. Art. 127 (1) Actionarul care, intr-o anumita operatiune, are, fie personal, fie ca mandatar al unei alte persoane, un interes contrar aceluia al societatii, va trebui sa se abtina de la deliberarile privind acea operatiune. (2) Actionarul care contravine acestei dispozitii este raspunzator de daunele produse societatii, daca, fara votul sau, nu s-ar fi obtinut majoritatea ceruta. Art. 128 (1) Dreptul de vot nu poate fi cedat. (2) Orice conventie prin care actionarul se obliga a exercita dreptul de vot in conformitate cu instructiunile date sau propunerile formulate de societate sau de persoanele cu atributii de reprezentare este nula.

Art. 129 (1) In ziua si la ora aratate in convocare, sedinta adunarii se va deschide de catre presedintele consiliului de administratie, respectiv al directoratului, sau de catre acela care ii tine locul. (2) Adunarea generala va alege, dintre actionarii prezenti, 1 pana la 3 secretari, care vor verifica lista de prezenta a actionarilor, indicand capitalul social pe care il reprezinta fiecare, procesulverbal intocmit de secretarul tehnic pentru constatarea numarului actiunilor depuse si indeplinirea tuturor formalitatilor cerute de lege si de actul constitutiv pentru tinerea adunarii generale. (3) Adunarea generala va putea hotari ca operatiunile prevazute in alineatul precedent sa fie supravegheate sau indeplinite de un notar public, pe cheltuiala societatii. (4) Unul dintre secretari intocmeste procesul-verbal al sedintei adunarii generale. (5) Presedintele va putea desemna, dintre angajatii societatii, unul sau mai multi secretari tehnici, care sa ia parte la executarea operatiunilor prevazute la alineatele precedente. (6) Dupa constatarea indeplinirii cerintelor legale si a prevederilor actului constitutiv pentru tinerea adunarii generale, se intra in ordinea de zi. (7) Nu pot fi adoptate hotarari asupra unor puncte de pe ordinea de zi care nu au fost publicate in conformitate cu dispozitiile art. 117 si 117^1, cu exceptia cazului in care toti actionarii au fost prezenti sau reprezentati si niciunul dintre acestia nu s-a opus sau nu a contestat aceasta hotarare. Art. 130 (1) Hotararile adunarilor generale se iau prin vot deschis. (2) Votul secret este obligatoriu pentru numirea sau revocarea membrilor consiliului de administratie, respectiv a membrilor consiliului de supraveghere, pentru numirea, revocarea ori demiterea cenzorilor sau auditorilor financiari si pentru luarea hotararilor referitoare la raspunderea membrilor organelor de administrare, de conducere si de control ale societatii. Art. 131 (1) Un proces-verbal, semnat de presedinte si secretar, va constata indeplinirea formalitatilor de convocare, data si locul adunarii generale, actionarii prezenti, numarul actiunilor, dezbaterile in rezumat, hotararile luate, iar la cererea actionarilor, declaratiile facute de ei in sedinta. (2) La procesul-verbal se vor anexa actele referitoare la convocare, precum si listele de prezenta a actionarilor. (3) Procesul-verbal va fi trecut in registrul adunarilor generale. (4) Pentru a fi opozabile tertilor, hotararile adunarii generale vor fi depuse in termen de 15 zile la oficiul registrului comertului, spre a fi mentionate in registru si publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a. (5) La cerere, fiecare actionar va fi informat cu privire la rezultatele votului, pentru hotararile luate in cadrul adunarii generale. Daca societatea detine o pagina de internet proprie, rezultatele se vor publica si pe aceasta pagina, in termen de cel mult 15 zile de la data adunarii generale.

Art. 132 (1) Hotararile luate de adunarea generala in limitele legii sau actului constitutiv sunt obligatorii chiar pentru actionarii care nu au luat parte la adunare sau au votat contra. (2) Hotararile adunarii generale contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate in justitie, in termen de 15 zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, de oricare dintre actionarii care nu au luat parte la adunarea generala sau care au votat contra si au cerut sa se insereze aceasta in procesul-verbal al sedintei. (3) Cand se invoca motive de nulitate absoluta, dreptul la actiune este imprescriptibil, iar cererea poate fi formulata si de orice persoana interesata. (4) Membrii consiliului de administratie, respectiv ai consiliului de supraveghere, nu pot ataca hotararea adunarii generale privitoare la revocarea lor din functie. (5) Cererea se va solutiona in contradictoriu cu societatea, reprezentata prin consiliul de administratie, respectiv prin directorat. (6) Daca hotararea este atacata de toti membrii consiliului de administratie, societatea va fi reprezentata in justitie de catre persoana desemnata de presedintele instantei dintre actionarii ei, care va indeplini mandatul cu care a fost insarcinata, pana ce adunarea generala, convocata in acest scop, va numi un reprezentant. (7) Daca hotararea este atacata de toti membrii directoratului, societatea va fi reprezentata in justitie de catre consiliul de supraveghere. (8) Daca au fost introduse mai multe actiuni in anulare, ele pot fi conexate. (9) Cererea se va judeca in camera de consiliu. (10) Hotararea irevocabila de anulare va fi mentionata in registrul comertului si publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a. De la data publicarii, ea este opozabila tuturor actionarilor. Art. 133 (1) O data cu intentarea actiunii in anulare, reclamantul poate cere instantei, pe cale de ordonanta presedintiala, suspendarea executarii hotararii atacate. (2) Presedintele, incuviintand suspendarea, poate obliga pe reclamant la o cautiune. (3) Impotriva ordonantei de suspendare se poate face recurs in termen de 5 zile de la pronuntare. Art. 134 (1) Actionarii care nu au votat in favoarea unei hotarari a adunarii generale au dreptul de a se retrage din societate si de a solicita cumpararea actiunilor lor de catre societate, numai daca respectiva hotarare a adunarii generale are ca obiect: a) schimbarea obiectului principal de activitate; b) mutarea sediului societatii in strainatate; c) schimbarea formei societatii; d) fuziunea sau divizarea societatii.

(2) Dreptul de retragere poate fi exercitat in termen de 30 de zile de la data publicarii hotararii adunarii generale in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, in cazurile prevazute la alin. (1) lit. a)-c), si de la data adoptarii hotararii adunarii generale, in cazul prevazut la alin. (1) lit. d). (3) Actionarii vor depune la sediul societatii, alaturi de declaratia scrisa de retragere, actiunile pe care le poseda sau, dupa caz, certificatele de actionar emise potrivit art. 97. (4) Pretul platit de societate pentru actiunile celui care exercita dreptul de retragere va fi stabilit de un expert autorizat independent, ca valoare medie ce rezulta din aplicarea a cel putin doua metode de evaluare recunoscute de legislatia in vigoare la data evaluarii. Expertul este numit de judecatorul delegat in conformitate cu dispozitiile art. 38 si 39, la cererea consiliului de administratie, respectiv a directoratului. (5) Costurile de evaluare vor fi suportate de societate. Art. 135 Abrogat. Art. 136 (1) Unul sau mai multi actionari reprezentand, individual sau impreuna, cel putin 10% din capitalul social vor putea cere instantei sa desemneze unul sau mai multi experti, insarcinati sa analizeze anumite operatiuni din gestiunea societatii si sa intocmeasca un raport, care sa le fie inmanat si, totodata, predat oficial consiliului de administratie, respectiv directoratului si consiliului de supraveghere, precum si cenzorilor sau auditorilor interni ai societatii, dupa caz, spre a fi analizat si a se propune masuri corespunzatoare. (1^1) Consiliul de administratie, respectiv directoratul, va include raportul intocmit in conformitate cu alin. (1) pe ordinea de zi a urmatoarei adunari generale a actionarilor. (2) Onorariile expertilor vor fi suportate de societate, cu exceptia cazurilor in care sesizarea a fost facuta cu rea-credinta. Art. 136^1 Actionarii trebuie sa isi exercite drepturile cu buna-credinta, cu respectarea drepturilor si a intereselor legitime ale societatii si ale celorlalti actionari. SECTIUNEA a III-a - Despre administratia societatii SUBSECTIUNEA I - Sistemul unitar Art. 137 (1) Societatea pe actiuni este administrata de unul sau mai multi administratori, numarul acestora fiind totdeauna impar. Cand sunt mai multi administratori, ei constituie un consiliu de administratie.

(2) Societatile pe actiuni ale caror situatii financiare anuale fac obiectul unei obligatii legale de auditare sunt administrate de cel putin 3 administratori. (3) Dispozitiile prezentei legi cu privire la consiliul de administratie si care nu privesc sau nu presupun pluralitatea administratorilor se aplica administratorului unic in mod corespunzator. Art. 137^1 (1) Administratorii sunt desemnati de catre adunarea generala ordinara a actionarilor, cu exceptia primilor administratori, care sunt numiti prin actul constitutiv. (2) Candidatii pentru posturile de administrator sunt nominalizati de catre membrii actuali ai consiliului de administratie sau de catre actionari. (3) Pe durata indeplinirii mandatului, administratorii nu pot incheia cu societatea un contract de munca. In cazul in care administratorii au fost desemnati dintre salariatii societatii, contractul individual de munca este suspendat pe perioada mandatului. (4) Administratorii pot fi revocati oricand de catre adunarea generala ordinara a actionarilor. In cazul in care revocarea survine fara justa cauza, administratorul este indreptatit la plata unor daune-interese. Art. 137^2 (1) In caz de vacanta a unuia sau a mai multor posturi de administrator, daca prin actul constitutiv nu se dispune altfel, consiliul de administratie procedeaza la numirea unor administratori provizorii, pana la intrunirea adunarii generale ordinare a actionarilor. (2) Daca vacanta prevazuta la alin. (1) determina scaderea numarului administratorilor sub minimul legal, administratorii ramasi convoaca de indata adunarea generala ordinara a actionarilor, pentru a completa numarul de membri ai consiliului de administratie. (3) In cazul in care administratorii nu isi indeplinesc obligatia de a convoca adunarea generala, orice parte interesata se poate adresa instantei pentru a desemna persoana insarcinata cu convocarea adunarii generale ordinare a actionarilor, care sa faca numirile necesare. (4) Cand este un singur administrator si acesta vrea sa renunte la mandat, el va trebui sa convoace adunarea generala ordinara. (5) In caz de deces sau de imposibilitate fizica de exercitare a functiei de administrator unic, numirea provizorie se va face de catre cenzori, insa adunarea generala ordinara va fi convocata de urgenta pentru numirea definitiva a administratorului. (6) In cazul in care societatea nu are cenzori, orice actionar se poate adresa instantei care autorizeaza convocarea adunarii generale de catre actionarul care a formulat cererea sau de catre alt actionar. Prin aceeasi hotarare, instanta aproba ordinea de zi, stabileste data de referinta prevazuta de art. 123 alin. (2), data tinerii adunarii generale si, dintre actionari, persoana care o va prezida. Art. 138

Abrogat. Art. 138^1 (1) In cazul in care intr-o societate pe actiuni are loc delegarea atributiilor de conducere catre directori, conform art. 143, majoritatea membrilor consiliului de administratie va fi formata din administratori neexecutivi. (2) In intelesul prezentei legi, membri neexecutivi ai consiliului de administratie sunt cei care nu au fost numiti directori, in conformitate cu art. 143. Art. 138^2 (1) Prin actul constitutiv sau prin hotarare a adunarii generale a actionarilor se poate prevedea ca unul sau mai multi membri ai consiliului de administratie trebuie sa fie independenti. (2) La desemnarea administratorului independent, adunarea generala a actionarilor va avea in vedere urmatoarele criterii: a) sa nu fie director al societatii sau al unei societati controlate de catre aceasta si sa nu fi indeplinit o astfel de functie in ultimii 5 ani; b) sa nu fi fost salariat al societatii sau al unei societati controlate de catre aceasta ori sa fi avut un astfel de raport de munca in ultimii 5 ani; c) sa nu primeasca sau sa fi primit de la societate ori de la o societate controlata de aceasta o remuneratie suplimentara sau alte avantaje, altele decat cele corespunzand calitatii sale de administrator neexecutiv; d) sa nu fie actionar semnificativ al societatii; e) sa nu aiba sau sa fi avut in ultimul an relatii de afaceri cu societatea ori cu o societate controlata de aceasta, fie personal, fie ca asociat, actionar, administrator, director sau salariat al unei societati care are astfel de relatii cu societatea, daca, prin caracterul lor substantial, acestea sunt de natura a-i afecta obiectivitatea; f) sa nu fie sau sa fi fost in ultimii 3 ani auditor financiar ori asociat salariat al actualului auditor financiar al societatii sau al unei societati controlate de aceasta; g) sa fie director intr-o alta societate in care un director al societatii este administrator neexecutiv; h) sa nu fi fost administrator neexecutiv al societatii mai mult de 3 mandate; i) sa nu aiba relatii de familie cu o persoana aflata in una dintre situatiile prevazute la lit. a) si d). Art. 139 Abrogat. Art. 140 Abrogat.

Art. 140^1 (1) Consiliul de administratie alege dintre membrii sai un presedinte al consiliului. Prin actul constitutiv se poate stipula ca presedintele consiliului este numit de adunarea generala ordinara, care numeste consiliul. (2) Presedintele este numit pentru o durata care nu poate depasi durata mandatului sau de administrator. (3) Presedintele poate fi revocat oricand de catre consiliul de administratie. Daca presedintele a fost numit de adunarea generala, va putea fi revocat numai de aceasta. (4) Presedintele coordoneaza activitatea consiliului si raporteaza cu privire la aceasta adunarii generale a actionarilor. El vegheaza la buna functionare a organelor societatii. (5) In cazul in care presedintele se afla in imposibilitate temporara de a-si exercita atributiile, pe durata starii respective de imposibilitate consiliul de administratie poate insarcina pe un alt administrator cu indeplinirea functiei de presedinte. Art. 140^2 (1) Consiliul de administratie poate crea comitete consultative formate din cel putin 2 membri ai consiliului si insarcinate cu desfasurarea de investigatii si cu elaborarea de recomandari pentru consiliu, in domenii precum auditul, remunerarea administratorilor, directorilor, cenzorilor si personalului sau nominalizarea de candidati pentru diferitele posturi de conducere. Comitetele vor inainta consiliului, in mod regulat, rapoarte asupra activitatii lor. (2) Cel putin un membru al fiecarui comitet creat in temeiul alin. (1) trebuie sa fie administrator neexecutiv independent. Comitetul de audit si cel de remunerare sunt formate numai din administratori neexecutivi. Cel putin un membru al comitetului de audit trebuie sa detina experienta in aplicarea principiilor contabile sau in audit financiar. (3) Abrogat. Art. 141 (1) Consiliul de administratie se intruneste cel putin o data la 3 luni. (2) Presedintele convoaca consiliul de administratie, stabileste ordinea de zi, vegheaza asupra informarii adecvate a membrilor consiliului cu privire la punctele aflate pe ordinea de zi si prezideaza intrunirea. (3) Consiliul de administratie este, de asemenea, convocat la cererea motivata a cel putin 2 dintre membrii sai sau a directorului general. In acest caz, ordinea de zi este stabilita de catre autorii cererii. Presedintele este obligat sa dea curs unei astfel de cereri. (4) Convocarea pentru intrunirea consiliului de administratie va fi transmisa administratorilor cu suficient timp inainte de data intrunirii, termenul putand fi stabilit prin decizie a consiliului de administratie. Convocarea va cuprinde data, locul unde se va tine sedinta si ordinea de zi. Asupra punctelor care nu sunt prevazute pe ordinea de zi se pot lua decizii doar in cazuri de urgenta.

Actul constitutiv poate impune conditii mai stricte cu privire la aspectele reglementate in prezentul alineat. (5) La fiecare sedinta se va intocmi un proces-verbal, care va cuprinde numele participantilor, ordinea deliberarilor, deciziile luate, numarul de voturi intrunite si opiniile separate. Procesulverbal este semnat de catre presedintele de sedinta si de catre cel putin un alt administrator. Art. 141^1 Directorii si cenzorii sau, dupa caz, auditorii interni pot fi convocati la orice intrunire a consiliului de administratie, intruniri la care acestia sunt obligati sa participe. Ei nu au drept de vot, cu exceptia directorilor care sunt si administratori. Art. 142 (1) Consiliul de administratie este insarcinat cu indeplinirea tuturor actelor necesare si utile pentru realizarea obiectului de activitate al societatii, cu exceptia celor rezervate de lege pentru adunarea generala a actionarilor. (2) Consiliul de administratie are urmatoarele competente de baza, care nu pot fi delegate directorilor: a) stabilirea directiilor principale de activitate si de dezvoltare ale societatii; b) stabilirea politicilor contabile si a sistemului de control financiar, precum si aprobarea planificarii financiare; c) numirea si revocarea directorilor si stabilirea remuneratiei lor; d) supravegherea activitatii directorilor; e) pregatirea raportului anual, organizarea adunarii generale a actionarilor si implementarea hotararilor acesteia; f) introducerea cererii pentru deschiderea procedurii insolventei societatii, potrivit Legii nr. 85/2006 privind procedura insolventei. (3) De asemenea, nu pot fi delegate directorilor atributiile primite de catre consiliul de administratie din partea adunarii generale a actionarilor, in conformitate cu art. 114. Art. 143 (1) Consiliul de administratie poate delega conducerea societatii unuia sau mai multor directori, numind pe unul dintre ei director general. (2) Directorii pot fi numiti dintre administratori sau din afara consiliului de administratie. (3) Daca prin actul constitutiv sau printr-o hotarare a adunarii generale a actionarilor se prevede acest lucru, presedintele consiliului de administratie al societatii poate fi numit si director general. (4) In cazul societatilor pe actiuni ale caror situatii financiare anuale fac obiectul unei obligatii legale de auditare financiara, delegarea conducerii societatii in conformitate cu alin. (1) este obligatorie.

(5) In intelesul prezentei legi, director al societatii pe actiuni este numai acea persoana careia i-au fost delegate atributii de conducere a societatii, in conformitate cu alin. (1). Orice alta persoana, indiferent de denumirea tehnica a postului ocupat in cadrul societatii, este exclusa de la aplicarea normelor prezentei legi cu privire la directorii societatii pe actiuni. Art. 143^1 (1) Directorii sunt responsabili cu luarea tuturor masurilor aferente conducerii societatii, in limitele obiectului de activitate al societatii si cu respectarea competentelor exclusive rezervate de lege sau de actul constitutiv consiliului de administratie si adunarii generale a actionarilor. (2) Modul de organizare a activitatii directorilor poate fi stabilit prin actul constitutiv sau prin decizie a consiliului de administratie. (3) Orice administrator poate solicita directorilor informatii cu privire la conducerea operativa a societatii. Directorii vor informa consiliul de administratie, in mod regulat si cuprinzator, asupra operatiunilor intreprinse si asupra celor avute in vedere. (4) Directorii pot fi revocati oricand de catre consiliul de administratie. In cazul in care revocarea survine fara justa cauza, directorul in cauza este indreptatit la plata unor daune-interese. Art. 143^2 (1) Consiliul de administratie reprezinta societatea in raport cu tertii si in justitie. In lipsa unei stipulatii contrare in actul constitutiv, consiliul de administratie reprezinta societatea prin presedintele sau. (2) Prin actul constitutiv, presedintele si unul sau mai multi administratori pot fi imputerniciti sa reprezinte societatea, actionand impreuna sau separat. O astfel de clauza este opozabila tertilor. (3) Prin acordul lor unanim, administratorii care reprezinta societatea doar actionand impreuna pot imputernici pe unul dintre ei sa incheie anumite operatiuni sau tipuri de operatiuni. (4) In cazul in care consiliul de administratie deleaga directorilor atributiile de conducere a societatii in conformitate cu art. 143, puterea de a reprezenta societatea apartine directorului general. Dispozitiile alin. (2)-(4) se aplica directorilor in mod corespunzator. Consiliul de administratie pastreaza insa atributia de reprezentare a societatii in raporturile cu directorii. (5) Consiliul de administratie inregistreaza la registrul comertului numele persoanelor imputernicite sa reprezinte societatea, mentionand daca ele actioneaza impreuna sau separat. Acestea depun la registrul comertului specimene de semnatura. Art. 144 Abrogat. Art. 144^1 (1) Membrii consiliului de administratie isi vor exercita mandatul cu prudenta si diligenta unui bun administrator.

(2) Administratorul nu incalca obligatia prevazuta la alin. (1), daca in momentul luarii unei decizii de afaceri el este in mod rezonabil indreptatit sa considere ca actioneaza in interesul societatii si pe baza unor informatii adecvate. (3) Decizie de afaceri, in sensul prezentei legi, este orice decizie de a lua sau de a nu lua anumite masuri cu privire la administrarea societatii. (4) Membrii consiliului de administratie isi vor exercita mandatul cu loialitate, in interesul societatii. (5) Membrii consiliului de administratie nu vor divulga informatiile confidentiale si secretele comerciale ale societatii, la care au acces in calitatea lor de administratori. Aceasta obligatie le revine si dupa incetarea mandatului de administrator. (6) Continutul si durata obligatiilor prevazute la alin. (5) sunt stipulate in contractul de administratie. Art. 144^2 (1) Administratorii sunt raspunzatori de indeplinirea tuturor obligatiilor, potrivit prevederilor art. 72 si 73. (2) Administratorii raspund fata de societate pentru prejudiciile cauzate prin actele indeplinite de directori sau de personalul incadrat, cand dauna nu s-ar fi produs daca ei ar fi exercitat supravegherea impusa de indatoririle functiei lor. (3) Directorii vor instiinta consiliul de administratie de toate neregulile constatate cu ocazia indeplinirii atributiilor lor. (4) Administratorii sunt solidar raspunzatori cu predecesorii lor imediati daca, avand cunostinta de neregulile savarsite de acestia, nu le comunica cenzorilor sau, dupa caz, auditorilor interni si auditorului financiar. (5) In societatile care au mai multi administratori raspunderea pentru actele savarsite sau pentru omisiuni nu se intinde si la administratorii care au facut sa se consemneze, in registrul deciziilor consiliului de administratie, impotrivirea lor si au incunostintat despre aceasta, in scris, pe cenzori sau auditorii interni si auditorul financiar. Art. 144^3 (1) Administratorul care are intr-o anumita operatiune, direct sau indirect, interese contrare intereselor societatii trebuie sa ii instiinteze despre aceasta pe ceilalti administratori si pe cenzori sau auditori interni si sa nu ia parte la nicio deliberare privitoare la aceasta operatiune. (2) Aceeasi obligatie o are administratorul in cazul in care, intr-o anumita operatiune, stie ca sunt interesate sotul sau sotia sa, rudele ori afinii sai pana la gradul al IV-lea inclusiv. (3) Daca prevederile actului constitutiv nu dispun altfel, interdictiile stabilite la alin. (1) si (2), referitoare la participarea, la deliberarea si la votul administratorilor, nu sunt aplicabile in cazul in care obiectul votului il constituie:

a) oferirea spre subscriere, catre un administrator sau catre persoanele mentionate la alin. (2), de actiuni sau obligatiuni ale societatii; b) acordarea de catre administrator sau de persoanele mentionate la alin. (2) a unui imprumut ori constituirea unei garantii in favoarea societatii. (4) Administratorul care nu a respectat prevederile alin. (1) si (2) raspunde pentru daunele care au rezultat pentru societate. Art. 144^4 (1) Este interzisa creditarea de catre societate a administratorilor acesteia, prin intermediul unor operatiuni precum: a) acordarea de imprumuturi administratorilor; b) acordarea de avantaje financiare administratorilor cu ocazia sau ulterior incheierii de catre societate cu acestia de operatiuni de livrare de bunuri, prestari de servicii sau executare de lucrari; c) garantarea directa ori indirecta, in tot sau in parte, a oricaror imprumuturi acordate administratorilor, concomitenta ori ulterioara acordarii imprumutului; d) garantarea directa ori indirecta, in tot sau in parte, a executarii de catre administratori a oricaror alte obligatii personale ale acestora fata de terte persoane; e) dobandirea cu titlu oneros ori plata, in tot sau in parte, a unei creante ce are drept obiect un imprumut acordat de o terta persoana administratorilor ori o alta prestatie personala a acestora. (2) Prevederile alin. (1) sunt aplicabile si operatiunilor in care sunt interesati sotul sau sotia, rudele ori afinii pana la gradul al IV-lea inclusiv ai administratorului; de asemenea, daca operatiunea priveste o societate civila sau comerciala la care una dintre persoanele anterior mentionate este administrator ori detine, singura sau impreuna cu una dintre persoanele susmentionate, o cota de cel putin 20% din valoarea capitalului social subscris. (3) Prevederile alin. (1) nu se aplica: a) in cazul operatiunilor a caror valoare exigibila cumulata este inferioara echivalentului in lei al sumei de 5.000 de euro; b) in cazul in care operatiunea este incheiata de societate in conditiile exercitarii curente a activitatii sale, iar clauzele operatiunii nu sunt mai favorabile persoanelor prevazute la alin. (1) si (2) decat cele pe care, in mod obisnuit, societatea le practica fata de terte persoane. Art. 145 Abrogat. Art. 146 Abrogat. Art. 147

Abrogat. Art. 148 Abrogat. Art. 149 Abrogat. Art. 150 (1) Daca prin actul constitutiv nu se dispune altfel si sub rezerva dispozitiilor art. 44^1, sub sanctiunea nulitatii, administratorul va putea, in nume propriu, sa instraineze, respectiv sa dobandeasca, bunuri catre sau de la societate, avand o valoare de peste 10% din valoarea activelor nete ale societatii, numai dupa obtinerea aprobarii adunarii generale extraordinare, in conditiile prevazute la art. 115. (1^1) Abrogat. (2) Prevederile alin. (1) se aplica si operatiunilor de inchiriere sau leasing. (3) Valoarea prevazuta la alin. (1) se va calcula prin raportare la situatia financiara aprobata pentru anul financiar precedent celui in care are loc operatiunea ori, dupa caz, la valoarea capitalului social subscris, daca o asemenea situatie financiara nu a fost inca prezentata si aprobata. (4) Prevederile prezentului articol sunt aplicabile si operatiunilor in care una dintre parti este sotul administratorului ori ruda sau afin, pana la gradul al patrulea inclusiv, al acestuia; de asemenea, daca operatiunea este incheiata cu o societate civila sau comerciala la care una dintre persoanele anterior mentionate este administrator sau director ori detine, singura sau impreuna, o cota de cel putin 20% din valoarea capitalului social subscris, cu exceptia cazului in care una dintre societatile comerciale respective este filiala celeilalte. Art. 151 Abrogat. Art. 152 (1) Directorii sunt raspunzatori pentru neindeplinirea indatoririlor lor. Prevederile art. 137^1 alin. (3), ale art. 144^1, 144^3, 144^4, 150 si ale art. 153^12 alin. (4) se aplica directorilor in aceleasi conditii ca si administratorilor. (2) Remuneratia directorilor, obtinuta in temeiul contractului de mandat, este asimilata din punct de vedere fiscal veniturilor din salarii si se impoziteaza potrivit legislatiei in materie. (3) Prin derogare de la art. 5 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare, remuneratia directorilor obtinuta in temeiul contractului de mandat este asimilata salariului, din punctul de vedere al obligatiilor decurgand pentru director si societatea comerciala din legislatia privind sistemul

public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, inclusiv dreptul de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale, legislatia privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, precum si din legislatia privind asigurarile de sanatate. Art. 152^1 Microintreprinderile si intreprinderile mici, in sensul art. 4 alin. (1) lit. a) si b) din Legea nr. 346/2004 privind stimularea infiintarii si dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii, cu modificarile si completarile ulterioare, pot deroga de la prevederile art. 137 alin. (2), art. 138^1 alin. (1), art. 140^2 alin. (2) si ale art. 143 alin. (4). SUBSECTIUNEA a II-a - Sistemul dualist Art. 153 (1) Prin actul constitutiv se poate stipula ca societatea pe actiuni este administrata de un directorat si de un consiliu de supraveghere, in conformitate cu prevederile prezentei subsectiuni. (2) Actul constitutiv poate fi modificat in cursul existentei societatii prin hotarare a adunarii generale extraordinare a actionarilor, in vederea introducerii sau a eliminarii unei astfel de prevederi. (3) Prevederile prezentei legi privitoare la cenzori nu sunt aplicabile societatilor care opteaza pentru sistemul dualist de administrare. A. Directoratul Art. 153^1 (1) Conducerea societatii pe actiuni revine in exclusivitate directoratului, care indeplineste actele necesare si utile pentru realizarea obiectului de activitate al societatii, cu exceptia celor rezervate de lege in sarcina consiliului de supraveghere si a adunarii generale a actionarilor. (2) Directoratul isi exercita atributiile sub controlul consiliului de supraveghere. (3) Directoratul este format din unul sau mai multi membri, numarul acestora fiind totdeauna impar. (4) Cand este un singur membru, acesta poarta denumirea de director general unic. In acest caz, dispozitiile art. 137 alin. (3) se aplica in mod corespunzator. (5) In cazul societatilor pe actiuni ale caror situatii financiare anuale fac obiectul unei obligatii legale de auditare, directoratul este format din cel putin 3 membri. Art. 153^2 (1) Desemnarea membrilor directoratului revine consiliului de supraveghere, care atribuie totodata unuia dintre ei functia de presedinte al directoratului. (2) Actul constitutiv determina durata mandatului directoratului, in limitele prevazute la art. 153^12. (3) Membrii directoratului nu pot fi concomitent membri ai consiliului de supraveghere.

(4) Membrii directoratului pot fi revocati oricand de catre consiliul de supraveghere. Actul constitutiv poate prevedea ca ei pot fi revocati si de catre adunarea generala ordinara a actionarilor. Daca revocarea lor survine fara justa cauza, membrii directoratului sunt indreptatiti la plata unor daune-interese. (5) In caz de vacanta a unui post de membru al directoratului, consiliul de supraveghere va proceda fara intarziere la desemnarea unui nou membru, pe durata ramasa pana la expirarea mandatului directoratului. (6) Cu privire la drepturile si obligatiile membrilor directoratului, art. 137^1 alin. (3), art. 144^1, art. 144^2 alin. (1), (4) si (5), art. 144^3, art. 144^4, art. 150 si art. 152 se aplica in mod corespunzator Art. 153^3 (1) Directoratul reprezinta societatea in raport cu tertii si in justitie. (2) In lipsa unei stipulatii contrare in actul constitutiv, membrii directoratului reprezinta societatea doar actionand impreuna. (3) In situatia in care membrii directoratului reprezinta societatea doar actionand impreuna, prin acordul lor unanim, acestia il pot imputernici pe unul dintre ei sa incheie anumite operatiuni sau tipuri de operatiuni. (4) Consiliul de supraveghere reprezinta societatea in raporturile cu directoratul. (5) Directoratul inregistreaza la registrul comertului numele membrilor sai, mentionand daca ei actioneaza impreuna sau separat. Acestia vor depune la registrul comertului specimene de semnatura. Art. 153^4 (1) Cel putin o data la 3 luni, directoratul prezinta un raport scris consiliului de supraveghere cu privire la conducerea societatii, cu privire la activitatea acesteia si la posibila sa evolutie. (2) Pe langa informarea periodica prevazuta la alin. (1), directoratul comunica in timp util consiliului de supraveghere orice informatie cu privire la evenimentele ce ar putea avea o influenta semnificativa asupra situatiei societatii. (3) Consiliul de supraveghere poate solicita directoratului orice informatii pe care le considera necesare pentru exercitarea atributiilor sale de control si poate efectua verificari si investigatii corespunzatoare. (4) Fiecare membru al consiliului de supraveghere are acces la informatiile transmise consiliului. Art. 153^5 (1) Directoratul inainteaza consiliului de supraveghere situatiile financiare anuale si raportul sau anual, imediat dupa elaborarea acestora.

(2) Totodata, directoratul inainteaza consiliului de supraveghere propunerea sa detaliata cu privire la distribuirea profitului rezultat din bilantul exercitiului financiar, pe care intentioneaza sa o prezinte adunarii generale. (3) Dispozitiile art. 153^4 alin. (4) se aplica in mod corespunzator. B. Consiliul de supraveghere Art. 153^6 (1) Membrii consiliului de supraveghere sunt numiti de catre adunarea generala a actionarilor, cu exceptia primilor membri, care sunt numiti prin actul constitutiv. (2) Candidatii pentru posturile de membru in consiliul de supraveghere sunt nominalizati de catre membrii existenti ai consiliului sau de catre actionari. (3) Numarul membrilor consiliului de supraveghere este stabilit prin actul constitutiv. Acesta nu poate fi mai mic de 3 si nici mai mare de 11. (4) Membrii consiliului de supraveghere pot fi revocati oricand de adunarea generala a actionarilor, cu o majoritate de cel putin doua treimi din numarul voturilor actionarilor prezenti. (5) Consiliul de supraveghere alege dintre membrii sai un presedinte al consiliului. Art. 153^7 (1) In cazul vacantei unui post de membru in consiliul de supraveghere, consiliul poate proceda la numirea unui membru provizoriu, pana la intrunirea adunarii generale. (2) Daca vacanta mentionata la alin. (1) determina scaderea numarului membrilor consiliului de supraveghere sub minimul legal, directoratul trebuie sa convoace fara intarziere adunarea generala pentru completarea locurilor vacante. (3) In cazul in care directoratul nu isi indeplineste obligatia de a convoca adunarea generala in conformitate cu alin. (2), orice parte interesata se poate adresa instantei pentru a desemna persoana insarcinata cu convocarea adunarii generale ordinare a actionarilor, care sa faca numirile necesare. Art. 153^8 (1) Membrii consiliului de supraveghere nu pot fi concomitent membri ai directoratului. De asemenea, ei nu pot cumula calitatea de membru in consiliul de supraveghere cu cea de salariat al societatii. (2) Prin actul constitutiv sau prin hotarare a adunarii generale a actionarilor se pot stabili conditii specifice de profesionalism si independenta pentru membrii consiliului de supraveghere. In aprecierea independentei unui membru al consiliului de supraveghere vor fi avute in vedere criteriile prevazute la art. 138^2 alin. (2). (3) Cu privire la drepturile si obligatiile membrilor consiliului de supraveghere, dispozitiile art. 144^1, art. 144^2 alin. (1) si (5), ale art. 144^3, 144^4 si 150 se aplica in mod corespunzator. Art. 153^9

(1) Consiliul de supraveghere are urmatoarele atributii principale: a) exercita controlul permanent asupra conducerii societatii de catre directorat; b) numeste si revoca membrii directoratului; c) verifica conformitatea cu legea, cu actul constitutiv si cu hotararile adunarii generale a operatiunilor de conducere a societatii; d) raporteaza cel putin o data pe an adunarii generale a actionarilor cu privire la activitatea de supraveghere desfasurata. (2) In cazuri exceptionale, cand interesul societatii o cere, consiliul de supraveghere poate convoca adunarea generala a actionarilor. (3) Consiliului de supraveghere nu ii pot fi transferate atributii de conducere a societatii. Cu toate acestea, in actul constitutiv se poate prevedea ca anumite tipuri de operatiuni nu pot fi efectuate decat cu acordul consiliului. In cazul in care consiliul nu isi da acordul pentru o astfel de operatiune, directoratul poate cere acordul adunarii generale ordinare. Hotararea adunarii generale cu privire la un asemenea acord este data cu o majoritate de 3 patrimi din numarul voturilor actionarilor prezenti. Actul constitutiv nu poate stabili o alta majoritate si nici stipula alte conditii. Art. 153^10 (1) Consiliul de supraveghere poate crea comitete consultative, formate din cel putin 2 membri ai consiliului si insarcinate cu desfasurarea de investigatii si cu elaborarea de recomandari pentru consiliu, in domenii precum auditul, remunerarea membrilor directoratului si ai consiliului de supraveghere si a personalului, sau nominalizarea de candidati pentru diferitele posturi de conducere. Comitetele vor inainta consiliului in mod regulat rapoarte asupra activitatii lor. (2) Presedintele directoratului poate fi numit membru in comitetul de nominalizare creat de consiliul de supraveghere, fara ca prin aceasta sa dobandeasca calitatea de membru in consiliu. (3) Cel putin un membru al fiecarui comitet creat in temeiul alin. (1) trebuie sa fie membru independent al consiliului de supraveghere. Cel putin un membru al comitetului de audit trebuie sa detina experienta relevanta in aplicarea principiilor contabile sau in audit financiar. (4) In cazul societatilor pe actiuni ale caror situatii financiare anuale fac obiectul unei obligatii legale de auditare financiara, crearea unui comitet de audit in cadrul consiliului de supraveghere este obligatorie. Art. 153^11 (1) Consiliul de supraveghere se intruneste cel putin o data la 3 luni. Presedintele convoaca consiliul de supraveghere si prezideaza intrunirea. (2) Consiliul de supraveghere este convocat in orice moment la cererea motivata a cel putin 2 dintre membrii consiliului sau la cererea directoratului. Consiliul se va intruni in cel mult 15 zile de la convocare.

(3) Daca presedintele nu da curs cererii de convocare a consiliului in conformitate cu dispozitiile alin. (2), autorii cererii pot convoca ei insisi consiliul, stabilind ordinea de zi a sedintei. (4) Membrii directoratului pot fi convocati la intrunirile consiliului de supraveghere. Ei nu au drept de vot in consiliu. (5) La fiecare sedinta se va intocmi un proces-verbal, care va cuprinde numele participantilor, ordinea de zi, ordinea deliberarilor, deciziile luate, numarul de voturi intrunite si opiniile separate. Procesul-verbal este semnat de catre presedintele de sedinta si de catre cel putin un alt membru prezent al consiliului. SUBSECTIUNEA a III-a - Dispozitii comune pentru sistemul unitar si sistemul dualist Art. 153^12 (1) Durata mandatului administratorilor, respectiv al membrilor directoratului si ai consiliului de supraveghere, este stabilita prin actul constitutiv, ea neputand depasi 4 ani. Ei sunt reeligibili, cand prin actul constitutiv nu se dispune altfel. (2) Durata mandatului primilor membri ai consiliului de administratie, respectiv al primilor membri ai consiliului de supraveghere, nu poate depasi 2 ani. (3) Pentru ca numirea unui administrator, respectiv a unui membru al directoratului sau al consiliului de supraveghere, sa fie valabila din punct de vedere juridic, persoana numita trebuie sa o accepte in mod expres. (4) Persoana numita in una dintre functiile prevazute la alin. (3) trebuie sa fie asigurata pentru raspundere profesionala. Art. 153^13 (1) Directorii societatii pe actiuni, in sistemul unitar, respectiv membrii directoratului, in sistemul dualist, sunt persoane fizice. (2) O persoana juridica poate fi numita administrator sau membru al consiliului de supraveghere al unei societati pe actiuni. Odata cu aceasta numire, persoana juridica este obligata sa isi desemneze un reprezentant permanent, persoana fizica. Acesta este supus acelorasi conditii si obligatii si are aceeasi raspundere civila si penala ca si un administrator sau membru al consiliului de supraveghere, persoana fizica, ce actioneaza in nume propriu, fara ca prin aceasta persoana juridica pe care o reprezinta sa fie exonerata de raspundere sau sa i se micsoreze raspunderea solidara. Cand persoana juridica isi revoca reprezentantul, ea are obligatia sa numeasca in acelasi timp un inlocuitor. Art. 153^14 Abrogat. Art. 153^15

Directorii unei societati pe actiuni, in sistemul unitar, si membrii directoratului, in sistemul dualist, nu vor putea fi, fara autorizarea consiliului de administratie, respectiv a consiliului de supraveghere, directori, administratori, membri ai directoratului ori ai consiliului de supraveghere, cenzori sau, dupa caz, auditori interni ori asociati cu raspundere nelimitata, in alte societati concurente sau avand acelasi obiect de activitate, nici nu pot exercita acelasi comert sau altul concurent, pe cont propriu sau al altei persoane, sub pedeapsa revocarii si raspunderii pentru daune. Art. 153^16 (1) O persoana fizica poate exercita concomitent cel mult 5 mandate de administrator si/sau de membru al consiliului de supraveghere in societati pe actiuni al caror sediu se afla pe teritoriul Romaniei. Aceasta prevedere se aplica in aceeasi masura persoanei fizice administrator sau membru al consiliului de supraveghere, cat si persoanei fizice reprezentant permanent al unei persoane juridice administrator ori membru al consiliului de supraveghere. (2) Interdictia prevazuta la alin. (1) nu se refera la cazurile cand cel ales in consiliul de administratie sau in consiliul de supraveghere este proprietar a cel putin o patrime din totalul actiunilor societatii sau este membru in consiliul de administratie ori in consiliul de supraveghere al unei societati pe actiuni ce detine patrimea aratata. (3) Persoana care incalca prevederile prezentului articol este obligata sa demisioneze din functiile de membru al consiliului de administratie sau al consiliului de supraveghere care depasesc numarul maxim de mandate prevazute la alin. (1), in termen de o luna de la data aparitiei situatiei de incompatibilitate. La expirarea acestei perioade, el va pierde mandatul obtinut prin depasirea numarului legal de mandate, in ordinea cronologica a numirilor, si va fi obligat la restituirea remuneratiei si a altor beneficii primite catre societatea in care a exercitat acest mandat. Deliberarile si deciziile la care el a luat parte in exercitarea mandatului respectiv raman valabile. Art. 153^17 Inainte de a fi numita director sau administrator, respectiv membru al directoratului sau al consiliului de supraveghere intr-o societate pe actiuni, persoana nominalizata va informa organul societatii insarcinat cu numirea sa cu privire la orice aspecte relevante din perspectiva prevederilor art. 153^15 si 153^1^6. Art. 153^18 (1) Remuneratia membrilor consiliului de administratie sau ai consiliului de supraveghere este stabilita prin actul constitutiv sau prin hotarare a adunarii generale a actionarilor. (2) Remuneratia suplimentara a membrilor consiliului de administratie sau ai consiliului de supraveghere insarcinati cu functii specifice in cadrul organului respectiv, precum si remuneratia directorilor, in sistemul unitar, ori a membrilor directoratului, in sistemul dualist, sunt stabilite de

consiliul de administratie, respectiv de consiliul de supraveghere. Actul constitutiv sau adunarea generala a actionarilor fixeaza limitele generale ale tuturor remuneratiilor acordate in acest fel. (3) Orice alte avantaje pot fi acordate numai in conformitate cu alin. (1) si (2). (4) Adunarea generala, respectiv consiliul de administratie sau consiliul de supraveghere si, daca este cazul, comitetul de remunerare se vor asigura, la stabilirea remuneratiilor sau a altor avantaje, ca acestea sunt justificate in raport cu indatoririle specifice ale persoanelor respective si cu situatia economica a societatii. Art. 153^19 Consiliul de administratie va solicita oficiului registrului comertului inregistrarea numirii directorilor, precum si a oricarei schimbari in persoana administratorilor sau directorilor si publicarea acestor date in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a. Aceeasi obligatie revine directoratului cu privire la inregistrarea primilor membri ai directoratului si a oricarei schimbari in persoana membrilor directoratului sau a membrilor consiliului de supraveghere. Art. 153^20 (1) Pentru validitatea deciziilor consiliului de administratie, ale directoratului sau ale consiliului de supraveghere este necesara prezenta a cel putin jumatate din numarul membrilor fiecaruia dintre aceste organe, daca prin actul constitutiv nu se prevede un numar mai mare. (2) Deciziile in cadrul consiliului de administratie, al directoratului sau al consiliului de supraveghere se iau cu votul majoritatii membrilor prezenti. Deciziile cu privire la numirea sau revocarea presedintilor acestor organe se iau cu votul majoritatii membrilor consiliului. (3) Membrii consiliului de administratie, ai directoratului sau ai consiliului de supraveghere pot fi reprezentati la intrunirile organului respectiv doar de catre alti membri ai sai. Un membru prezent poate reprezenta un singur membru absent. (4) Actul constitutiv poate dispune ca participarea la reuniunile consiliului de administratie, ale directoratului sau ale consiliului de supraveghere poate avea loc si prin intermediul mijloacelor de comunicare la distanta, precizand felul acestora. Totodata, actul constitutiv poate limita felul deciziilor care pot fi luate in aceste conditii si poate prevedea un drept de a se opune la o astfel de procedura in favoarea unui numar determinat de membri ai organului respectiv. (5) Mijloacele de comunicare la distanta prevazute la alin. (4) trebuie sa intruneasca conditiile tehnice necesare pentru identificarea participantilor, participarea efectiva a acestora la sedinta consiliului si retransmiterea deliberarilor in mod continuu. (6) Daca actul constitutiv nu dispune altfel, presedintele consiliului de administratie sau al consiliului de supraveghere va avea votul decisiv in caz de paritate a voturilor. Nu poate avea vot decisiv presedintele consiliului de administratie care este, in acelasi timp, director al societatii. (7) Daca presedintele in functie al consiliului de administratie, al directoratului sau al consiliului de supraveghere nu poate sau ii este interzis sa participe la vot in cadrul organului respectiv, ceilalti membri vor putea alege un presedinte de sedinta, avand aceleasi drepturi ca presedintele in functie.

(8) In caz de paritate de voturi si daca presedintele nu beneficiaza de vot decisiv, propunerea supusa votului se considera respinsa. Art. 153^21 (1) Actul constitutiv poate dispune ca, in cazuri exceptionale, justificate prin urgenta situatiei si prin interesul societatii, deciziile consiliului de administratie sau ale directoratului pot fi luate prin votul unanim exprimat in scris al membrilor, fara a mai fi necesara o intrunire a respectivului organ. (2) Nu se poate recurge la procedura prevazuta la alin. (1) in cazul deciziilor consiliului de administratie sau ale directoratului referitoare la situatiile financiare anuale ori la capitalul autorizat. Art. 153^22 Consiliul de administratie, respectiv directoratul, va putea sa incheie acte juridice in numele si in contul societatii, prin care sa dobandeasca bunuri pentru aceasta sau sa instraineze, sa inchirieze, sa schimbe ori sa constituie in garantie bunuri aflate in patrimoniul societatii, a caror valoare depaseste jumatate din valoarea contabila a activelor societatii la data incheierii actului juridic, numai cu aprobarea adunarii generale a actionarilor, data in conditiile art. 115. Art. 153^23 Directorii si membrii consiliului de administratie, respectiv membrii directoratului si cei ai consiliului de supraveghere, sunt obligati sa participe la adunarile generale ale actionarilor. Art. 153^24 (1) Daca consiliul de administratie, respectiv directoratul, constata ca, in urma unor pierderi, stabilite prin situatiile financiare anuale aprobate conform legii, activul net al societatii, determinat ca diferenta intre totalul activelor si totalul datoriilor acesteia, s-a diminuat la mai putin de jumatate din valoarea capitalului social subscris, va convoca de indata adunarea generala extraordinara pentru a decide daca societatea trebuie sa fie dizolvata. (2) Prin actul constitutiv se poate stabili ca adunarea generala extraordinara sa fie convocata chiar si in cazul unei diminuari a activului net mai putin semnificativa decat cea prevazuta la alin. (1), stabilindu-se acest nivel minim al activului net prin raportare la capitalul social subscris. (3) Consiliul de administratie, respectiv directoratul, va prezenta adunarii generale extraordinare intrunite potrivit alin. (1) un raport cu privire la situatia patrimoniala a societatii, insotit de observatii ale cenzorilor sau, dupa caz, ale auditorilor interni. Acest raport trebuie depus la sediul societatii cu cel putin o saptamana inainte de data adunarii generale, pentru a putea fi consultat de orice actionar interesat. In cadrul adunarii generale extraordinare, consiliul de administratie,

respectiv directoratul, ii va informa pe actionari cu privire la orice fapte relevante survenite dupa redactarea raportului scris. (4) Daca adunarea generala extraordinara nu hotaraste dizolvarea societatii, atunci societatea este obligata ca, cel tarziu pana la incheierea exercitiului financiar ulterior celui in care au fost constatate pierderile si sub rezerva dispozitiilor art. 10, sa procedeze la reducerea capitalului social cu un cuantum cel putin egal cu cel al pierderilor care nu au putut fi acoperite din rezerve, daca in acest interval activul net al societatii nu a fost reconstituit pana la nivelul unei valori cel putin egale cu jumatate din capitalul social. (5) In cazul neintrunirii adunarii generale extraordinare in conformitate cu alin. (1) sau daca adunarea generala extraordinara nu a putut delibera valabil nici in a doua convocare, orice persoana interesata se poate adresa instantei pentru a cere dizolvarea societatii. Dizolvarea poate fi ceruta si in cazul in care obligatia impusa societatii potrivit alin. (4) nu este respectata. In oricare dintre aceste cazuri, instanta poate acorda societatii un termen ce nu poate depasi 6 luni pentru regularizarea situatiei. Societatea nu va fi dizolvata daca reconstituirea activului net pana la nivelul unei valori cel putin egale cu jumatate din capitalul social are loc pana in momentul ramanerii irevocabile a hotararii judecatoresti de dizolvare. Art. 154 Abrogat. Art. 155 (1) Actiunea in raspundere contra fondatorilor, administratorilor, directorilor, respectiv a membrilor directoratului si consiliului de supraveghere, precum si a cenzorilor sau auditorilor financiari, pentru daune cauzate societatii de acestia prin incalcarea indatoririlor lor fata de societate, apartine adunarii generale, care va decide cu majoritatea prevazuta la art. 112. (2) Adunarea generala desemneaza cu aceeasi majoritate persoana insarcinata sa exercite actiunea in justitie. (3) Cand adunarea generala decide cu privire la situatia financiara anuala, poate lua o hotarare referitoare la raspunderea administratorilor sau directorilor, respectiv a membrilor directoratului si consiliului de supraveghere, chiar daca aceasta problema nu figureaza pe ordinea de zi. (4) Daca adunarea generala decide sa porneasca actiune in raspundere contra administratorilor, respectiv a membrilor directoratului, mandatul acestora inceteaza de drept de la data adoptarii hotararii si adunarea generala, respectiv consiliul de supraveghere, va proceda la inlocuirea lor. (5) Daca actiunea se porneste impotriva directorilor, acestia sunt suspendati de drept din functie pana la ramanerea irevocabila a hotararii. (6) Daca adunarea generala decide sa porneasca actiune in raspundere contra membrilor consiliului de supraveghere cu majoritatea prevazuta la art. 115 alin. (1), mandatul membrilor respectivi ai consiliului de supraveghere inceteaza de drept. Adunarea generala va proceda la inlocuirea lor.

(7) Actiunea in raspundere impotriva membrilor directoratului poate fi exercitata si de catre consiliul de supraveghere, in urma unei decizii a consiliului insusi. Daca decizia este luata cu o majoritate de doua treimi din numarul total de membri ai consiliului de supraveghere, mandatul membrilor respectivi ai directoratului inceteaza de drept, consiliul de supraveghere procedand la inlocuirea lor. Art. 155^1 (1) Daca adunarea generala nu introduce actiunea in raspundere prevazuta la art. 155 si nici nu da curs propunerii unuia sau mai multor actionari de a initia o asemenea actiune, actionarii reprezentand, individual sau impreuna, cel putin 5% din capitalul social au dreptul de a introduce o actiune in despagubiri, in nume propriu, dar in contul societatii, impotriva oricarei persoane prevazute la art. 155 alin. (1). (2) Persoanele care exercita dreptul prevazut la alin. (1) trebuie sa fi avut deja calitatea de actionar la data la care a fost dezbatuta in cadrul adunarii generale problema introducerii actiunii in raspundere. (3) Cheltuielile de judecata vor fi suportate de actionarii care au introdus actiunea. In caz de admitere, actionarii au dreptul la rambursarea de catre societate a sumelor avansate cu acest titlu. (4) Dupa ramanerea irevocabila a hotararii instantei de admitere a actiunii prevazute la alin. (1), adunarea generala a actionarilor, respectiv consiliul de supraveghere, va putea decide incetarea mandatului administratorilor, directorilor si membrilor consiliului de supraveghere, respectiv al membrilor directoratului, si inlocuirea acestora. Art. 156 Abrogat. Art. 157 Abrogat. Art. 158 Abrogat. SECTIUNEA a IV-a - Auditul financiar, auditul intern si cenzorii Art. 159 (1) Societatea pe actiuni va avea 3 cenzori si un supleant, daca prin actul constitutiv nu se prevede un numar mai mare. In toate cazurile, numarul cenzorilor trebuie sa fie impar. (2) Cenzorii sunt alesi de adunarea generala a actionarilor. Durata mandatului lor este de 3 ani si pot fi realesi. (3) Cenzorii trebuie sa isi exercite personal mandatul.

(4) La societatile pe actiuni cu capital majoritar de stat, unul dintre cenzori este, in mod obligatoriu, reprezentant al Ministerului Economiei si Finantelor. Art. 160 (1) Situatiile financiare ale societatilor comerciale supuse obligatiei legale de auditare vor fi auditate de catre auditori financiari persoane fizice sau persoane juridice -, in conditiile prevazute de lege. (1^1) Societatile pe actiuni care opteaza, in temeiul art. 153, pentru sistemul dualist de administrare sunt supuse auditului financiar. (1^2) Societatile pe actiuni ale caror situatii financiare sunt supuse auditului financiar, potrivit legii sau optiunii, in acest sens, a actionarilor pot sa nu aplice prevederile art. 159 alin. (1), hotararea in acest sens fiind luata de adunarea generala a actionarilor. (2) Societatile comerciale ale caror situatii financiare anuale sunt supuse auditului financiar, potrivit legii sau hotararii actionarilor, vor organiza auditul intern potrivit normelor elaborate de Camera Auditorilor Financiari din Romania. (3) La societatile comerciale ale caror situatii financiare anuale nu sunt supuse, potrivit legii, auditului financiar, adunarea generala ordinara a actionarilor va hotari contractarea auditului financiar sau numirea cenzorilor, dupa caz. Art. 160^1 Consiliul de administratie, respectiv directoratul, inregistreaza la registrul comertului orice schimbare a cenzorilor, respectiv auditorilor financiari. Art. 161 (1) Cenzorii pot fi actionari, cu exceptia cenzorului expert contabil, care poate fi tert ce exercita profesia individual ori in forme asociative. (2) Nu pot fi cenzori, iar daca au fost alesi, decad din mandatul lor: a) rudele sau afinii pana la al patrulea grad inclusiv sau sotii administratorilor; b) persoanele care primesc sub orice forma, pentru alte functii decat aceea de cenzor, un salariu sau o remuneratie de la administratori sau de la societate sau ai caror angajatori sunt in raporturi contractuale sau se afla in concurenta cu aceasta; c) persoanele carora le este interzisa functia de membru al consiliului de administratie, respectiv al consiliului de supraveghere si al directoratului, in temeiul art. 73^1; d) persoanele care, pe durata exercitarii atributiilor conferite de aceasta calitate, au atributii de control in cadrul Ministerului Finantelor Publice sau al altor institutii publice, cu exceptia situatiilor prevazute expres de lege. (3) Cenzorii sunt remunerati cu o indemnizatie fixa, determinata prin actul constitutiv sau de adunarea generala care i-a numit. Art. 162

(1) In caz de deces, impiedicare fizica sau legala, incetare ori renuntare la mandat a unui cenzor, acesta va fi inlocuit de supleant. (2) In situatia prevazuta la alin. (1), precum si in situatia in care numarul cenzorilor nu se poate completa prin inlocuirea cu supleanti ori nu mai ramane in functie niciun cenzor, administratorii vor convoca de urgenta adunarea generala in vederea desemnarii unui nou cenzor. Art. 163 (1) Cenzorii sunt obligati sa supravegheze gestiunea societatii, sa verifice daca situatiile financiare sunt legal intocmite si in concordanta cu registrele, daca acestea din urma sunt tinute regulat si daca evaluarea elementelor patrimoniale s-a facut conform regulilor stabilite pentru intocmirea si prezentarea situatiilor financiare. (2) Despre toate acestea, precum si asupra propunerilor pe care le vor considera necesare cu privire la situatiile financiare si repartizarea profitului, cenzorii vor prezenta adunarii generale un raport amanuntit. Modalitatea si procedura de raportare a auditorilor interni se stabilesc potrivit normelor elaborate de Camera Auditorilor Financiari din Romania. (3) Adunarea generala poate aproba situatiile financiare anuale numai daca acestea sunt insotite de raportul cenzorilor sau, dupa caz, al auditorilor financiari. (4) Abrogat. (5) Cenzorii sau, dupa caz, auditorii interni vor aduce la cunostinta membrilor consiliului de administratie neregulile in administratie si incalcarile dispozitiilor legale si ale prevederilor actului constitutiv pe care le constata, iar cazurile mai importante le vor aduce la cunostinta adunarii generale. Art. 164 (1) Cenzorii au dreptul sa obtina in fiecare luna de la administratori o situatie despre mersul operatiunilor. (2) Abrogat. (3) Este interzis cenzorilor sa comunice actionarilor in particular sau tertilor datele referitoare la operatiunile societatii, constatate cu ocazia exercitarii mandatului lor. Art. 164^1 (1) Orice actionar are dreptul sa reclame cenzorilor faptele despre care crede ca trebuie cenzurate, iar acestia le vor avea in vedere la intocmirea raportului catre adunarea generala. (2) In cazul in care reclamatia este facuta de actionari reprezentand, individual sau impreuna, cel putin 5% din capitalul social sau o cota mai mica, daca actul constitutiv prevede astfel, cenzorii sunt obligati sa o verifice. Daca vor aprecia ca reclamatia este intemeiata si urgenta, sunt obligati sa convoace imediat adunarea generala si sa prezinte acesteia observatiile lor. In caz contrar, ei trebuie sa puna in discutie reclamatia la prima adunare. Adunarea generala trebuie sa ia o hotarare asupra celor reclamate.

(3) In cazul societatilor in care au fost desemnati auditori interni, potrivit legii, orice actionar are dreptul sa reclame acestora faptele despre care cred ca trebuie verificate. Auditorii interni le vor avea in vedere la intocmirea raportului catre consiliul de administratie, respectiv consiliul de supraveghere. In cazul in care reclamatia este facuta de actionari reprezentand, individual sau impreuna, cel putin 5% din capitalul social ori o cota mai mica, daca actul constitutiv prevede astfel, auditorii interni sunt obligati sa verifice faptele reclamate, iar in cazul in care sunt confirmate, fiind consemnate intr-un raport ce va fi comunicat consiliului de administratie, respectiv consiliului de supraveghere, si pus la dispozitie adunarii generale; in acest caz, consiliul de administratie, respectiv consiliul de supraveghere, este obligat sa convoace adunarea generala. Art. 165 (1) Pentru indeplinirea obligatiei prevazute la art. 163 alin. (2), cenzorii vor delibera impreuna; ei insa vor putea face, in caz de neintelegere, rapoarte separate, care vor trebui sa fie prezentate adunarii generale. (2) Pentru celelalte obligatii impuse de lege, cenzorii vor putea lucra separat. (3) Cenzorii vor trece intr-un registru special deliberarile lor, precum si constatarile facute in exercitiul mandatului lor. Art. 166 (1) Intinderea si efectele raspunderii cenzorilor sunt determinate de regulile mandatului. (2) Revocarea lor se va putea face numai de adunarea generala, cu votul cerut la adunarile extraordinare. (3) Dispozitiile art. 73, art. 153^16 se aplica si cenzorilor. SECTIUNEA a V-a - Despre emiterea de obligatiuni Art. 167 (1) Valoarea nominala a unei obligatiuni nu poate fi mai mica de 2,5 lei. (2) Obligatiunile din aceeasi emisiune trebuie sa fie de o valoare egala si acorda posesorilor lor drepturi egale. (3) Obligatiunile pot fi emise in forma materiala, pe suport hartie, sau in forma dematerializata, prin inscriere in cont. Art. 168 Abrogat. Art. 169 Abrogat.

Art. 170 (1) Subscriptia obligatiunilor va fi facuta pe exemplarele prospectului de emisiune. (2) Valoarea obligatiunilor subscrise trebuie sa fie integral varsata. (3) Titlurile obligatiunilor trebuie sa cuprinda datele prevazute in legislatia pietei de capital. (4) Titlurile vor fi semnate in conformitate cu dispozitiile art. 93 alin. (4). (5) Valoarea nominala a obligatiunilor convertibile in actiuni va trebui sa fie egala cu cea a actiunilor. Art. 171 (1) Detinatorii de obligatiuni se pot intruni in adunare generala, pentru a delibera asupra intereselor lor. (2) Adunarea va fi convocata pe cheltuiala societatii care a emis obligatiunile, la cererea unui numar de detinatori care sa reprezinte a patra parte din titlurile emise si nerambursate sau, dupa numirea reprezentantilor detinatorilor de obligatiuni, la cererea acestora. (3) Dispozitiile prevazute pentru adunarea ordinara a actionarilor se aplica si adunarii detinatorilor de obligatiuni, in ce priveste formele, conditiile, termenele convocarii, depunerea titlurilor si votarea. (4) Societatea emitenta nu poate participa la deliberarile adunarii detinatorilor de obligatiuni, in baza obligatiunilor pe care le poseda. (5) Detinatorii de obligatiuni vor putea fi reprezentati prin mandatari, altii decat administratorii, directorii, respectiv membrii directoratului, ai consiliului de supraveghere ori cenzorii sau functionarii societatii. Art. 172 (1) Adunarea detinatorilor de obligatiuni legal constituita poate: a) sa numeasca un reprezentant al detinatorilor de obligatiuni si unul sau mai multi supleanti, cu dreptul de a-i reprezenta fata de societate si in justitie, fixandu-le remuneratia; acestia nu pot lua parte la administrarea societatii, dar vor putea asista la adunarile sale generale; b) sa indeplineasca toate actele de supraveghere si de aparare a intereselor lor comune sau sa autorizeze un reprezentant cu indeplinirea lor; c) sa constituie un fond, care va putea fi luat din dobanzile cuvenite detinatorilor de obligatiuni, pentru a face fata cheltuielilor necesare apararii drepturilor lor, stabilind, in acelasi timp, regulile pentru gestiunea acestui fond; d) sa se opuna la orice modificare a actului constitutiv sau a conditiilor imprumutului, prin care s-ar putea aduce o atingere drepturilor detinatorilor de obligatiuni; e) sa se pronunte asupra emiterii de noi obligatiuni. (2) Hotararile adunarii vor fi aduse la cunostinta societatii, in termen de cel mult 3 zile de la adoptarea lor. Art. 173

Pentru validitatea deliberarilor prevazute la art. 172 alin. (1) lit. a), b) si c) hotararea se ia cu o majoritate reprezentand cel putin o treime din titlurile emise si nerambursate; in celelalte cazuri este necesara prezenta in adunare a detinatorilor reprezentand cel putin doua treimi din titlurile nerambursate si votul favorabil a cel putin patru cincimi din titlurile reprezentate la adunare. Art. 174 (1) Hotararile luate de adunarea detinatorilor de obligatiuni sunt obligatorii si pentru detinatorii care nu au luat parte la adunare sau au votat contra. (2) Hotararile adunarii detinatorilor de obligatiuni pot fi atacate in justitie de catre detinatorii care nu au luat parte la adunare sau au votat contra si au cerut sa se insereze aceasta in procesulverbal al sedintei, in termenul si cu efectele aratate in art. 132 si 133. Art. 175 Actiunea in justitie a detinatorului de obligatiuni impotriva societatii nu este admisibila daca are acelasi obiect cu al actiunii intentate de reprezentantul detinatorilor de obligatiuni sau este contrara unei hotarari a adunarii detinatorilor de obligatiuni. Art. 176 (1) Obligatiunile se ramburseaza de societatea emitenta la scadenta. (2) Inainte de scadenta, obligatiunile din aceeasi emisiune si cu aceeasi valoare pot fi rambursate, prin tragere la sorti, la o suma superioara valorii lor nominale, stabilita de societate si anuntata public cu cel putin 15 zile inainte de data tragerii la sorti. (3) Obligatiunile convertibile pot fi preschimbate in actiuni ale societatii emitente, in conditiile stabilite in prospectul de oferta publica. SECTIUNEA a VI-a - Despre registrele societatii si despre situatiile financiare anuale Art. 177 (1) In afara de evidentele prevazute de lege, societatile pe actiuni trebuie sa tina: a) un registru al actionarilor care sa arate, dupa caz, numele si prenumele, codul numeric personal, denumirea, domiciliul sau sediul actionarilor cu actiuni nominative, precum si varsamintele facute in contul actiunilor. Evidenta actiunilor tranzactionate pe o piata reglementata/sistem alternativ de tranzactionare se realizeaza cu respectarea legislatiei specifice pietei de capital; b) un registru al sedintelor si deliberarilor adunarilor generale; c) un registru al sedintei si deliberarilor consiliului de administratie, respectiv ale directoratului si consiliului de supraveghere; d) Abrogat;

e) un registru al deliberarilor si constatarilor facute de cenzori si, dupa caz, de auditori interni, in exercitarea mandatului lor; f) un registru al obligatiunilor, care sa arate totalul obligatiunilor emise si al celor rambursate, precum si numele si prenumele, denumirea, domiciliul sau sediul titularilor, cand ele sunt nominative. Evidenta obligatiunilor emise in forma dematerializata si tranzactionate pe o piata reglementata sau printr-un sistem alternativ de tranzactionare va fi tinuta conform legislatiei specifice pietei de capital; g) orice alte registre prevazute de acte normative speciale. (2) Registrele prevazute la alin. (1) lit. a), b) si f) vor fi tinute prin grija consiliului de administratie, respectiv a directoratului, cel prevazut la lit. c) prin grija organului in cauza, iar cel prevazut la lit. e) prin grija cenzorilor sau, dupa caz, a auditorilor interni; registrele prevazute la alin. (1) lit. g) vor fi tinute in conditiile prevazute de actele normative respective. Art. 178 (1) Administratorii, respectiv membrii directoratului, sau, dupa caz, entitatile care tin evidenta actionariatului conform prevederilor legale au obligatia sa puna la dispozitia actionarilor si a oricaror alti solicitanti informatii privind structura actionariatului respectivei societati si sa le elibereze, la cerere, pe cheltuiala lor, certificate privind aceste date. (2) De asemenea, sunt obligati sa puna la dispozitia actionarilor si a detinatorilor de obligatiuni, in aceleasi conditii, registrele prevazute la art. 177 alin. (1) lit. b) si f). Art. 179 Registrul actionarilor si registrul obligatiunilor se pot tine manual sau in sistem computerizat. Art. 180 (1) Societatea comerciala poate contracta cu o societate de registru independent privat tinerea registrului actionarilor in sistem computerizat si efectuarea inregistrarilor si a altor operatiuni legate de acest registru. (2) Dispozitiile alineatului precedent sunt aplicabile, in mod corespunzator, si in ceea ce priveste registrul obligatiunilor. (3) Tinerea registrului actionarilor si/sau a registrului obligatiunilor de catre o societate de registru independent autorizat este obligatorie in cazurile prevazute de lege. (4) In cazul in care registrul actionarilor este tinut de catre o societate de registru independent autorizata, este obligatorie mentionarea in registrul comertului a firmei si a sediului acesteia, precum si a oricaror modificari intervenite cu privire la aceste elemente de identificare. Art. 181 Consiliul de administratie, respectiv directoratul, trebuie sa prezinte cenzorilor, respectiv auditorilor interni si auditorilor financiari, cu cel putin 30 de zile inainte de ziua stabilita pentru

sedinta adunarii generale situatia financiara anuala pentru exercitiul financiar precedent, insotita de raportul lor si de documentele justificative. Art. 182 (1) Situatiile financiare anuale se vor intocmi in conditiile prevazute de lege. (2) Situatiile financiare anuale ale societatilor comerciale vor fi verificate sau auditate, potrivit legii. Art. 183 (1) Din profitul societatii se va prelua, in fiecare an, cel putin 5% pentru formarea fondului de rezerva, pana ce acesta va atinge minimum a cincea parte din capitalul social. (2) Daca fondul de rezerva, dupa constituire, s-a micsorat din orice cauza, va fi completat, cu respectarea prevederilor alin. (1). (3) De asemenea, se include in fondul de rezerva, chiar daca acesta a atins suma prevazuta la alin. (1), excedentul obtinut prin vanzarea actiunilor la un curs mai mare decat valoarea lor nominala, daca acest excedent nu este intrebuintat la plata cheltuielilor de emisiune sau destinat amortizarilor. (4) Fondatorii vor participa la profit, daca acest lucru este prevazut in actul constitutiv ori, in lipsa unor asemenea prevederi, a fost aprobat de adunarea generala extraordinara. (5) In toate cazurile, conditiile participarii se vor stabili de adunarea generala, pentru fiecare exercitiu financiar. Art. 184 (1) Raportul cenzorilor sau, dupa caz, al auditorului financiar ramane depus la sediul societatii si la cel al sucursalelor in cele 15 zile care preced intrunirea adunarii generale, pentru a fi consultate de actionari. (2) La cerere, consiliul de administratie, respectiv directoratul, elibereaza actionarilor copii de pe aceste documente. Sumele percepute pentru eliberarea de copii nu pot depasi costurile administrative implicate de furnizarea acestora. Art. 185 (1) Consiliul de administratie, respectiv directoratul, este obligat ca, in termen de 15 zile de la data adunarii generale, sa depuna la registrul comertului copii pe suport hartie si in forma electronica sau numai in forma electronica, avand atasata o semnatura electronica extinsa, ale situatiilor financiare anuale, insotite de raportul lor, raportul cenzorilor sau raportul auditorilor financiari, precum si de procesul-verbal al adunarii generale, in conditiile prevazute de Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata.

(2) Un anunt prin care se confirma depunerea acestor acte va fi publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, pe cheltuiala societatii si prin grija oficiului registrului comertului, pentru societatile comerciale care au o cifra anuala de afaceri de peste 10 milioane lei. (3) Pentru societatile comerciale a caror cifra anuala de afaceri nu depaseste 10 milioane lei, anuntul prevazut la alin. (2) va fi publicat, pentru acces gratuit, pe pagina de internet a oficiului registrului comertului. (4) Datele cuprinse in situatiile financiare anuale sunt transmise in forma electronica de catre oficiile registrului comertului catre Ministerul Finantelor Publice, in conditiile stabilite prin norme metodologice aprobate prin hotarare a Guvernului. (5) Consiliul de administratie, respectiv directoratul societatii-mama, definite astfel de reglementarile contabile aplicabile, este obligat ca, in termen de 15 zile de la data aprobarii acestora, sa depuna la oficiul registrului comertului copii ale situatiilor financiare anuale consolidate. Art. 186 Aprobarea situatiilor financiare anuale de catre adunarea generala nu impiedica exercitarea actiunii in raspundere, in conformitate cu prevederile art. 155. CAPITOLUL V - Societatile in comandita pe actiuni Art. 187 Dispozitiile prezentului capitol se completeaza cu normele privind societatile pe actiuni, cu exceptia celor referitoare la sistemul dualist de administrare. Art. 188 (1) Administrarea societatii este incredintata unuia sau mai multor asociati comanditati. (2) Asociatilor comanditati li se vor aplica dispozitiile prevazute la art. 80-83, iar asociatilor comanditari cele din art. 89 si 90. Art. 189 (1) In societatea in comandita pe actiuni, administratorii vor putea fi revocati de adunarea generala a actionarilor, printr-o hotarare luata cu majoritatea stabilita pentru adunarile extraordinare. (2) Adunarea generala, cu aceeasi majoritate, alege alta persoana in locul administratorului revocat, decedat sau care a incetat exercitarea mandatului sau. (3) Numirea trebuie aprobata si de ceilalti administratori, daca sunt mai multi. (4) Noul administrator devine asociat comanditat. (5) Administratorul revocat ramane raspunzator nelimitat fata de terti pentru obligatiile pe care le-a contractat in timpul administratiei sale, putand insa exercita actiune in regres impotriva societatii.

Art. 190 Asociatii comanditati, care sunt administratori, nu pot lua parte la deliberarile adunarilor generale pentru alegerea cenzorilor sau, dupa caz, a auditorului financiar, chiar daca poseda actiuni ale societatii. CAPITOLUL VI - Societatile cu raspundere limitata Art. 191 (1) Hotararile asociatilor se iau in adunarea generala. (2) Prin actul constitutiv se va putea stabili ca votarea se poate face si prin corespondenta. Art. 192 (1) Adunarea generala decide prin votul reprezentand majoritatea absoluta a asociatilor si a partilor sociale, in afara de cazul cand in actul constitutiv se prevede altfel. (2) Pentru hotararile avand ca obiect modificarea actului constitutiv este necesar votul tuturor asociatilor, in afara de cazul cand legea sau actul constitutiv prevede altfel. Art. 193 (1) Fiecare parte sociala da dreptul la un vot. (2) Un asociat nu poate exercita dreptul sau de vot in deliberarile adunarilor asociatilor referitoare la aporturile sale in natura sau la actele juridice incheiate intre ele si societate. (3) Daca adunarea legal constituita nu poate lua o hotarare valabila din cauza neintrunirii majoritatii cerute, adunarea convocata din nou poate decide asupra ordinii de zi, oricare ar fi numarul de asociati si partea din capitalul social reprezentata de asociatii prezenti. Art. 194 (1) Adunarea generala a asociatilor are urmatoarele obligatii principale: a) sa aprobe situatia financiara anuala si sa stabileasca repartizarea profitului net; b) sa desemneze administratorii si cenzorii, sa ii revoce/demita si sa le dea descarcare de activitate, precum si sa decida contractarea auditului financiar, atunci cand acesta nu are caracter obligatoriu, potrivit legii; c) sa decida urmarirea administratorilor si cenzorilor pentru daunele pricinuite societatii, desemnand si persoana insarcinata sa o exercite; d) sa modifice actul constitutiv. (2) In acest din urma caz, daca in actul constitutiv se prevede dreptul de retragere a asociatului pentru ca nu este de acord cu modificarile aduse acestuia, se aplica dispozitiile art. 224 si 225. Art. 195 (1) Administratorii sunt obligati sa convoace adunarea asociatilor la sediul social, cel putin o data pe an sau de cate ori este necesar.

(2) Un asociat sau un numar de asociati, ce reprezinta cel putin o patrime din capitalul social, va putea cere convocarea adunarii generale, aratand scopul acestei convocari. (3) Convocarea adunarii se va face in forma prevazuta in actul constitutiv, iar in lipsa unei dispozitii speciale, prin scrisoare recomandata, cu cel putin 10 zile inainte de ziua fixata pentru tinerea acesteia, aratandu-se ordinea de zi. Art. 196 Dispozitiile prevazute pentru societatile pe actiuni, in ce priveste dreptul de a ataca hotararile adunarii generale, se aplica si societatilor cu raspundere limitata, termenul de 15 zile prevazut la art. 132 alin. (2) urmand sa curga de la data la care asociatul a luat cunostinta de hotararea adunarii generale pe care o ataca. Art. 196^1 (1) In cazul societatilor cu raspundere limitata cu asociat unic, acesta va exercita atributiile adunarii generale a asociatilor societatii. (2) Asociatul unic va consemna de indata, in scris, orice decizie adoptata in conformitate cu alin. (1). (3) Asociatul unic poate avea calitatea de salariat al societatii cu raspundere limitata al carui asociat unic este. (4) Dispozitiile privitoare la administrarea societatilor pe actiuni nu sunt aplicabile societatilor cu raspundere limitata, indiferent daca sunt sau nu supuse obligatiei de auditare. Art. 197 (1) Societatea este administrata de unul sau mai multi administratori, asociati sau neasociati, numiti prin actul constitutiv sau de adunarea generala. (2) Administratorii nu pot primi, fara autorizarea adunarii asociatilor, mandatul de administrator in alte societati concurente sau avand acelasi obiect de activitate, nici sa faca acelasi fel de comert ori altul concurent pe cont propriu sau pe contul altei persoane fizice sau juridice, sub sanctiunea revocarii si raspunderii pentru daune. (3) Dispozitiile art. 75, 76, 77 alin. (1) si 79 se aplica si societatilor cu raspundere limitata. (4) Dispozitiile privitoare la administrarea societatilor pe actiuni nu sunt aplicabile societatilor cu raspundere limitata, indiferent daca sunt sau nu supuse obligatiei de auditare. Art. 198 (1) Societatea trebuie sa tina, prin grija administratorilor, un registru al asociatilor, in care se vor inscrie, dupa caz, numele si prenumele, denumirea, domiciliul sau sediul fiecarui asociat, partea acestuia din capitalul social, transferul partilor sociale sau orice alta modificare privitoare la acestea.

(2) Administratorii raspund personal si solidar pentru orice dauna pricinuita prin nerespectarea prevederilor de la alin. (1). (3) Registrul poate fi cercetat de asociati si creditori. Art. 199 (1) Dispozitiile art. 160 alin. (1), alin. (1^2) si alin. (2), precum si ale art. 160^1 se aplica in mod corespunzator. (2) La societatile comerciale care nu se incadreaza in prevederile art. 160 alin. (1), adunarea asociatilor poate numi unul sau mai multi cenzori ori un auditor financiar. (3) Daca numarul asociatilor trece de 15, numirea cenzorilor este obligatorie. (4) Dispozitiile prevazute pentru cenzorii societatilor pe actiuni se aplica si cenzorilor din societatile cu raspundere limitata. (5) In lipsa de cenzori sau, dupa caz, de auditor financiar, fiecare dintre asociati, care nu este administrator al societatii, va exercita dreptul de control pe care asociatii il au in societatile in nume colectiv. Art. 200 Societatea cu raspundere limitata nu poate emite obligatiuni. Art. 201 (1) Situatiile financiare vor fi intocmite dupa normele prevazute pentru societatea pe actiuni. In urma aprobarii lor de catre adunarea generala a asociatilor, administratorii vor depune la registrul comertului, in termen de 15 zile de la data adunarii generale, copii ale situatiilor financiare anuale, in conformitate cu prevederile Legii contabilitatii nr. 82/1991, republicata, spre a fi publicate in conformitate cu art. 185. (2) Dispozitiile prevazute pentru fondurile de rezerva la societatea pe actiuni, ca si acelea privitoare la reducerea capitalului social, se aplica si societatilor cu raspundere limitata. Art. 202 (1) Partile sociale pot fi transmise intre asociati. (2) Transmiterea catre persoane din afara societatii este permisa numai daca a fost aprobata de asociati reprezentand cel putin trei patrimi din capitalul social. (3) In cazul dobandirii unei parti sociale prin succesiune, prevederile alin. (2) nu sunt aplicabile daca prin actul constitutiv nu se dispune altfel; in acest din urma caz, societatea este obligata la plata partii sociale catre succesori, conform ultimului bilant contabil aprobat. (4) In cazul in care s-ar depasi maximul legal de asociati din cauza numarului succesorilor, acestia vor fi obligati sa desemneze un numar de titulari ce nu va depasi maximul legal. Art. 203

(1) Transmiterea partilor sociale trebuie inscrisa in registrul comertului si in registrul de asociati al societatii. (2) Transmiterea are efect fata de terti numai din momentul inscrierii ei in registrul comertului. TITLUL IV - Modificarea actului constitutiv CAPITOLUL I - Dispozitii generale Art. 204 (1) Actul constitutiv poate fi modificat prin hotarare a adunarii generale ori a Consiliului de administratie, respectiv directoratului, adoptata in temeiul art. 114 alin. (1), sau prin hotararea instantei judecatoresti, in conditiile art. 223 alin. (3) si ale art. 226 alin. (2). (2) Forma autentica a actului modificator adoptat de asociati este obligatorie atunci cand are ca obiect: a) majorarea capitalului social prin subscrierea ca aport in natura a unui teren; b) modificarea formei juridice a societatii intr-o societate in nume colectiv sau in comandita simpla; c) majorarea capitalului social prin subscriptie publica. (3) Dispozitiile art. 17 alin. (1) se aplica si in cazul schimbarii denumirii ori in cel al continuarii societatii cu raspundere limitata cu asociat unic. (4) Dupa fiecare modificare a actului constitutiv, administratorii, respectiv directoratul, vor depune la registrul comertului actul modificator si textul complet al actului constitutiv, actualizat cu toate modificarile, care vor fi inregistrate in temeiul hotararii judecatorului-delegat, cu exceptia situatiilor stipulate la art. 223 alin. (3) si la art. 226 alin. (2), atunci cand inregistrarea va fi efectuata pe baza hotararii irevocabile de excludere sau de retragere. (5) Oficiul registrului comertului va inainta din oficiu actul modificator astfel inregistrat si o notificare asupra depunerii textului actualizat al actului constitutiv catre Regia Autonoma Monitorul Oficial, spre a fi publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, pe cheltuiala societatii. (6) Actul modificator al actului constitutiv al unei societati in nume colectiv sau in comandita simpla, in forma autentica, se depune la oficiul registrului comertului, cu respectarea prevederilor alin. (4), si se mentioneaza in acest registru, fara a fi obligatorie publicarea lui in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a. (7) In forma actualizata potrivit alin. (4) se pot omite numele sau denumirea si celelalte date de identificare a fondatorilor si a primilor membri ai organelor societatii. (8) Abrogat. (9) Omisiunea este permisa numai daca au trecut cel putin 5 ani de la data inmatricularii societatii si numai daca actul constitutiv nu prevede altfel. Art. 205

Schimbarea formei societatii, prelungirea duratei ei sau alte modificari ale actului constitutiv al societatii nu atrag crearea unei persoane juridice noi. Art. 206 (1) Creditorii particulari ai asociatilor dintr-o societate in nume colectiv, in comandita simpla sau cu raspundere limitata pot face opozitie, in conditiile art. 62, impotriva hotararii adunarii asociatilor de prelungire a duratei societatii peste termenul fixat initial, daca au drepturi stabilite printr-un titlu executoriu anterior hotararii. (2) Cand opozitia a fost admisa, asociatii trebuie sa decida, in termen de o luna de la data la care hotararea a devenit irevocabila, daca inteleg sa renunte la prelungire sau sa excluda din societate pe asociatul debitor al oponentului. (3) In acest din urma caz, drepturile cuvenite asociatului debitor vor fi calculate pe baza ultimului bilant contabil aprobat. CAPITOLUL II - Reducerea sau majorarea capitalului social Art. 207 (1) Capitalul social poate fi redus prin: a) micsorarea numarului de actiuni sau parti sociale; b) reducerea valorii nominale a actiunilor sau a partilor sociale; c) dobandirea propriilor actiuni, urmata de anularea lor. (2) Capitalul social mai poate fi redus, atunci cand reducerea nu este motivata de pierderi, prin: a) scutirea totala sau partiala a asociatilor de varsamintele datorate; b) restituirea catre actionari a unei cote-parti din aporturi, proportionala cu reducerea capitalului social si calculata egal pentru fiecare actiune sau parte sociala; c) alte procedee prevazute de lege. Art. 208 (1) Reducerea capitalului social va putea fi facuta numai dupa trecerea a doua luni din ziua in care hotararea a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a. (2) Hotararea va trebui sa respecte minimul de capital social, atunci cand legea il fixeaza, sa arate motivele pentru care se face reducerea si procedeul ce va fi utilizat pentru efectuarea ei. (3) Creditorii societatii, ale caror creante sunt anterioare publicarii hotararii, vor fi indreptatiti sa obtina garantii pentru creantele care nu au devenit scadente pana la data respectivei publicari. Acestia au dreptul de a face opozitie impotriva acestei hotarari, in conformitate cu art. 62. (4) Reducerea capitalului social nu are efect si nu se fac plati in beneficiul actionarilor pana cand creditorii nu vor fi obtinut realizarea creantelor lor ori garantii adecvate sau pana la data la care instanta a respins cererea creditorilor ca inadmisibila ori, apreciind ca societatea a oferit creditorilor garantii adecvate sau ca, luandu-se in considerare activul societatii, garantiile nu sunt

necesare, a respins cererea creditorilor ca neintemeiata, iar hotararea judecatoreasca a devenit irevocabila. (5) La cererea creditorilor societatii, ale caror creante sunt anterioare publicarii hotararii, instanta poate obliga societatea la acordarea de garantii adecvate daca, in mod rezonabil, se poate aprecia ca reducerea capitalului social afecteaza sansele de acoperire a creantelor, iar societatea nu a acordat garantii creditorilor, potrivit prevederilor alin. (3). Art. 209 Cand societatea a emis obligatiuni, nu se va putea proceda la reducerea capitalului social prin restituiri facute actionarilor din sumele rambursate in contul actiunilor, decat in proportie cu valoarea obligatiunilor rambursate. Art. 210 (1) Capitalul social se poate mari prin emisiunea de actiuni noi sau prin majorarea valorii nominale a actiunilor existente in schimbul unor noi aporturi in numerar si/sau in natura. (2) De asemenea, actiunile noi sunt liberate prin incorporarea rezervelor, cu exceptia rezervelor legale, precum si a beneficiilor sau a primelor de emisiune, ori prin compensarea unor creante lichide si exigibile asupra societatii cu actiuni ale acesteia. (3) Diferentele favorabile din reevaluarea patrimoniului vor fi incluse in rezerve, fara a majora capitalul social. (4) Marirea capitalului social prin majorarea valorii nominale a actiunilor poate fi hotarata numai cu votul tuturor actionarilor, in afara de cazul cand este realizata prin incorporarea rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune. Art. 211 Abrogat. Art. 212 (1) Societatea pe actiuni isi va putea majora capitalul social, cu respectarea dispozitiilor prevazute pentru constituirea societatii. (2) In caz de subscriptie publica, prospectul de emisiune, purtand semnaturile autentice a 2 dintre membrii consiliului de administratie, respectiv dintre membrii directoratului, va fi depus la registrul comertului pentru indeplinirea formalitatilor prevazute la art. 18 si va cuprinde: a) data si numarul inmatricularii societatii in registrul comertului; b) denumirea si sediul societatii; c) capitalul social subscris si varsat; d) numele si prenumele administratorilor, respectiv ale membrilor directoratului si consiliului de supraveghere, cenzorilor sau, dupa caz, auditorului financiar, si domiciliul lor; e) ultima situatie financiara aprobata, raportul cenzorilor sau raportul auditorilor financiari;

f) dividendele platite in ultimii 5 ani sau de la constituire, daca, de la aceasta data, au trecut mai putin de 5 ani; g) obligatiunile emise de societate; h) hotararea adunarii generale privitoare la noua emisiune de actiuni, valoarea totala a acestora, numarul si valoarea lor nominala, felul lor, relatii privitoare la aporturi, altele decat in numerar, si avantajele acordate acestora, precum si data de la care se vor plati dividendele. (3) Acceptantul va putea invoca nulitatea prospectului de emisiune ce nu cuprinde toate mentiunile aratate, daca nu a exercitat in nici un mod drepturile si obligatiile sale de actionar. Art. 213 Majorarea capitalului social al unei societati prin oferta publica de valori mobiliare si/sau prin acordarea posibilitatii actionarilor de a-si tranzactiona drepturile de preferinta pe piata de capital este supusa prevederilor legislatiei specifice pietei de capital. Art. 214 In caz de majorare a capitalului social prin oferta publica, administratorii, respectiv membrii directoratului, sunt solidar raspunzatori pentru exactitatea celor aratate in prospectul de emisiune, in publicatiile facute de societate sau in cererile adresate oficiului registrului comertului, in conformitate cu prevederile legislatiei privind piata de capital. Art. 215 (1) Daca majorarea capitalului social se face prin aporturi in natura, adunarea generala care a hotarat aceasta va propune judecatorului-delegat numirea unuia sau mai multor experti pentru evaluarea acestor aporturi, in conditiile art. 38 si 39. (2) Aporturi in creante nu sunt admise. (3) Dupa depunerea raportului de expertiza, adunarea generala extraordinara convocata din nou, avand in vedere concluziile expertilor, poate hotari majorarea capitalului social. (4) Hotararea adunarii generale trebuie sa cuprinda descrierea aporturilor in natura, numele persoanelor ce le efectueaza si numarul actiunilor ce se vor emite in schimb. Art. 216 (1) Actiunile emise pentru majorarea capitalului social vor fi oferite spre subscriere, in primul rand actionarilor existenti, proportional cu numarul actiunilor pe care le poseda. (2) Exercitarea dreptului de preferinta se va putea realiza numai in interiorul termenului hotarat de adunarea generala sau de consiliul de administratie, respectiv directorat, in conditiile art. 220^1 alin. (4), daca actul constitutiv nu prevede alt termen. In toate situatiile, termenul acordat pentru exercitarea drepturilor de preferinta nu poate fi mai mic de o luna de la data publicarii hotararii adunarii generale, respectiv a deciziei consiliului de administratie/directoratului, in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a. Dupa expirarea acestui termen, actiunile vor putea fi oferite spre subscriere publicului.

(3) Orice majorare a capitalului social efectuata cu incalcarea prezentului articol este anulabila. Art. 216^1 Actionarii au un drept de preferinta si atunci cand societatea emite obligatiuni convertibile in actiuni. Dispozitiile art. 216 se aplica in mod corespunzator. Art. 217 (1) Dreptul de preferinta al actionarilor poate fi limitat sau ridicat numai prin hotararea adunarii generale extraordinare a actionarilor. (2) Consiliul de administratie, respectiv directoratul, va pune la dispozitie adunarii generale extraordinare a actionarilor un raport scris, prin care se precizeaza motivele limitarii sau ridicarii dreptului de preferinta. Acest raport va explica, de asemenea, modul de determinare a valorii de emisiune a actiunilor. (3) Hotararea va fi luata in prezenta actionarilor reprezentand trei patrimi din capitalul social subscris, cu majoritatea voturilor actionarilor prezenti. (4) Hotararea va fi depusa la oficiul registrului comertului de catre consiliul de administratie, respectiv de catre directorat, spre mentionare in registrul comertului si publicare in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a. Art. 218 Abrogat. Art. 219 (1) Hotararea adunarii generale privind majorarea capitalului social produce efecte numai in masura in care este adusa la indeplinire in termen de un an de la data adoptarii. (2) Daca majorarea de capital propusa nu este subscrisa integral, capitalul va fi majorat in cuantumul subscrierilor primite doar daca conditiile de emisiune prevad aceasta posibilitate. Art. 220 (1) Actiunile emise in schimbul aporturilor in numerar vor trebui platite, la data subscrierii, in proportie de cel putin 30% din valoarea lor nominala si, integral, in termen de cel mult 3 ani de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, a hotararii adunarii generale. (2) In acelasi termen vor trebui platite actiunile emise in schimbul aporturilor in natura. (3) Cand s-a prevazut o prima de emisiune, aceasta trebuie integral platita la data subscrierii. (4) Dispozitiile art. 98 alin. (3) si ale art. 100 raman aplicabile. Art. 220^1 (1) Prin actul constitutiv, consiliul de administratie, respectiv directoratul, poate fi autorizat ca, intr-o anumita perioada, ce nu poate depasi 5 ani de la data inmatricularii societatii, sa majoreze

capitalul social subscris pana la o valoare nominala determinata (capital autorizat), prin emiterea de noi actiuni in schimbul aporturilor. (2) O astfel de autorizare poate fi acordata si de adunarea generala a actionarilor, printr-o modificare a actului constitutiv, pentru o anumita perioada, ce nu poate depasi 5 ani de la data inregistrarii modificarii. Actul constitutiv poate majora cerintele de cvorum pentru o astfel de modificare. (3) Valoarea nominala a capitalului autorizat nu poate depasi jumatate din capitalul social subscris, existent in momentul autorizarii. (4) Prin autorizarea acordata conform alin. (1)-(3), consiliului de administratie, respectiv directoratului, ii poate fi conferita si competenta de a decide restrangerea sau ridicarea dreptului de preferinta al actionarilor existenti. Aceasta autorizare se acorda consiliului de administratie, respectiv directoratului, de catre adunarea generala, in conditiile de cvorum si majoritate prevazute la art. 217 alin. (3). Decizia consiliului de administratie, respectiv a directoratului, cu privire la restrangerea sau ridicarea dreptului de preferinta se depune la oficiul registrului comertului, spre mentionare in registrul comertului si publicare in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a. Art. 221 Societatea cu raspundere limitata isi poate majora capitalul social, in modalitatile si din sursele prevazute de art. 210. TITLUL V - Excluderea si retragerea asociatilor Art. 222 (1) Poate fi exclus din societatea in nume colectiv, in comandita simpla sau cu raspundere limitata: a) asociatul care, pus in intarziere, nu aduce aportul la care s-a obligat; b) asociatul cu raspundere nelimitata in stare de faliment sau care a devenit legalmente incapabil; c) asociatul cu raspundere nelimitata care se amesteca fara drept in administratie ori contravine dispozitiilor art. 80 si 82; d) asociatul administrator care comite frauda in dauna societatii sau se serveste de semnatura sociala sau de capitalul social in folosul lui sau al altora. (2) Dispozitiile acestui articol se aplica si comanditatilor in societatea in comandita pe actiuni. Art. 223 (1) Excluderea se pronunta prin hotarare judecatoreasca la cererea societatii sau a oricarui asociat. (2) Cand excluderea se cere de catre un asociat, se vor cita societatea si asociatul parat. (3) Ca urmare a excluderii, instanta judecatoreasca va dispune, prin aceeasi hotarare, si cu privire la structura participarii la capitalul social a celorlalti asociati.

(4) Hotararea irevocabila de excludere se va depune, in termen de 15 zile, la oficiul registrului comertului pentru a fi inscrisa, iar dispozitivul hotararii se va publica la cererea societatii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a. Art. 224 (1) Asociatul exclus raspunde de pierderi si are dreptul la beneficii pana in ziua excluderii sale, insa nu va putea cere lichidarea lor pana ce acestea nu sunt repartizate conform prevederilor actului constitutiv. (2) Asociatul exclus nu are dreptul la o parte proportionala din patrimoniul social, ci numai la o suma de bani care sa reprezinte valoarea acesteia. Art. 225 (1) Asociatul exclus ramane obligat fata de terti pentru operatiunile facute de societate, pana in ziua ramanerii definitive a hotararii de excludere. (2) Daca, in momentul excluderii, sunt operatiuni in curs de executare, asociatul este obligat sa suporte consecintele si nu-si va putea retrage partea ce i se cuvine decat dupa terminarea acelor operatiuni. Art. 226 (1) Asociatul in societatea in nume colectiv, in comandita simpla sau in societatea cu raspundere limitata se poate retrage din societate: a) in cazurile prevazute in actul constitutiv; b) cu acordul tuturor celorlalti asociati; c) in lipsa unor prevederi in actul constitutiv sau cand nu se realizeaza acordul unanim asociatul se poate retrage pentru motive temeinice, in baza unei hotarari a tribunalului, supusa numai recursului, in termen de 15 zile de la comunicare. (2) In situatia prevazuta la alin. (1) lit. c), instanta judecatoreasca va dispune, prin aceeasi hotarare, si cu privire la structura participarii la capitalul social a celorlalti asociati. (3) Drepturile asociatului retras, cuvenite pentru partile sale sociale, se stabilesc prin acordul asociatilor ori de un expert desemnat de acestia sau, in caz de neintelegere, de tribunal. TITLUL VI - Dizolvarea, fuziunea si divizarea societatilor comerciale CAPITOLUL I - Dizolvarea societatilor Art. 227 (1) Societatea se dizolva prin: a) trecerea timpului stabilit pentru durata societatii; b) imposibilitatea realizarii obiectului de activitate al societatii sau realizarea acestuia;

c) declararea nulitatii societatii; d) hotararea adunarii generale; e) hotararea tribunalului, la cererea oricarui asociat, pentru motive temeinice, precum neintelegerile grave dintre asociati, care impiedica functionarea societatii; f) falimentul societatii; g) alte cauze prevazute de lege sau de actul constitutiv al societatii. (2) In cazul prevazut la alin. (1) lit. a), asociatii trebuie sa fie consultati de catre consiliul de administratie, respectiv de directorat, cu cel putin 3 luni inainte de expirarea duratei societatii, cu privire la eventuala prelungire a acesteia. In lipsa, la cererea oricaruia dintre asociati, tribunalul poate dispune, prin incheiere, efectuarea consultarii conform art. 119 alin. (3). (3) Daca procedura prevazuta la alin. (2) nu este indeplinita, la expirarea duratei mentionate in actul constitutiv orice persoana interesata sau Oficiul National al Registrului Comertului poate sesiza judecatorul-delegat pentru constatarea dizolvarii societatii. (4) Lichidarea si radierea societatii se efectueaza potrivit dispozitiilor art. 237 alin. (6)-(10). Art. 228 (1) Societatea pe actiuni se dizolva: a) in cazul si in conditiile prevazute la art. 153^24; b) in cazul si in conditiile prevazute la art. 10 alin. (3). (2) Prevederile alin. (1) lit. a) se aplica in mod corespunzator si societatii cu raspundere limitata. Art. 229 (1) Societatile in nume colectiv sau cu raspundere limitata se dizolva prin falimentul, incapacitatea, excluderea, retragerea sau decesul unuia dintre asociati, cand, datorita acestor cauze, numarul asociatilor s-a redus la unul singur. (2) Se excepteaza cazul cand in actul constitutiv exista clauza de continuare cu mostenitorii sau cand asociatul ramas hotaraste continuarea existentei societatii sub forma societatii cu raspundere limitata cu asociat unic. (3) Dispozitiile alineatelor precedente se aplica si societatilor in comandita simpla sau in comandita pe actiuni, daca acele cauze privesc pe singurul asociat comanditat sau comanditar. Art. 230 (1) In societatile in nume colectiv, daca un asociat decedeaza si daca nu exista conventie contrara, societatea trebuie sa plateasca partea ce se cuvine mostenitorilor, dupa ultimul bilant contabil aprobat, in termen de 3 luni de la notificarea decesului asociatului, daca asociatii ramasi nu prefera sa continue societatea cu mostenitorii care consimt la aceasta. (2) Prevederile alin. (1) se aplica si societatilor in comandita simpla, in caz de deces al unuia dintre asociatii comanditati, in afara de cazul cand mostenitorii sai nu prefera sa ramana in societate in aceasta calitate. (3) Mostenitorii raman raspunzatori, potrivit art. 224, pana la publicarea schimbarilor intervenite.

Art. 231 (1) In caz de dizolvare a societatii prin hotarare a asociatilor, acestia vor putea reveni, cu majoritatea ceruta pentru modificarea actului constitutiv, asupra hotararii luate, atat timp cat nu s-a facut nici o repartitie din activ. (2) Noua hotarare se mentioneaza in registrul comertului, dupa care oficiul registrului comertului o va trimite Monitorului Oficial al Romaniei, spre publicare in Partea a IV-a, pe cheltuiala societatii. (3) Creditorii si orice parte interesata pot face opozitie la tribunal impotriva hotararii, in conditiile art. 62. Art. 232 (1) Dizolvarea societatilor comerciale trebuie sa fie inscrisa in registrul comertului si publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, in afara de cazul prevazut la art. 227 alin. (1) lit. a). (2) Inscrierea si publicarea se vor face conform art. 204, cand dizolvarea are loc in baza unei hotarari a adunarii generale, si in termen de 15 zile de la data la care hotararea judecatoreasca a devenit irevocabila, cand dizolvarea a fost pronuntata de justitie. (3) In cazul prevazut la art. 227 alin. (1) lit. f), dizolvarea se pronunta de tribunalul investit cu procedura falimentului. Art. 233 (1) Dizolvarea societatii are ca efect deschiderea procedurii lichidarii. Dizolvarea are loc fara lichidare, in cazul fuziunii ori divizarii totale a societatii sau in alte cazuri prevazute de lege. (2) Din momentul dizolvarii, directorii, administratorii, respectiv directoratul, nu mai pot intreprinde noi operatiuni. In caz contrar, acestia sunt personal si solidar raspunzatori pentru actiunile intreprinse. (3) Interdictia prevazuta la alin. (2) se aplica din ziua expirarii termenului fixat pentru durata societatii ori de la data la care dizolvarea a fost hotarata de adunarea generala sau declarata prin sentinta judecatoreasca. (4) Societatea isi pastreaza personalitatea juridica pentru operatiunile lichidarii, pana la terminarea acesteia. Art. 234 Dizolvarea societatii inainte de expirarea termenului fixat pentru durata sa are efect fata de terti numai dupa trecerea unui termen de 30 de zile de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a. Art. 235

(1) In societatile in nume colectiv, in comandita simpla si in cele cu raspundere limitata, asociatii pot hotari, o data cu dizolvarea, cu cvorumul si majoritatea prevazute pentru modificarea actului constitutiv, si modul de lichidare a societatii, atunci cand sunt de acord cu privire la repartizarea si lichidarea patrimoniului societatii si cand asigura stingerea pasivului sau regularizarea lui in acord cu creditorii. (2) Prin votul unanim al asociatilor se poate hotari si asupra modului in care activele ramase dupa plata creditorilor vor fi impartite intre asociati. In lipsa acordului unanim privind impartirea bunurilor, va fi urmata procedura lichidarii prevazuta de prezenta lege. (3) Transmiterea dreptului de proprietate asupra bunurilor ramase dupa plata creditorilor are loc la data radierii societatii din registrul comertului. (4) Registrul va elibera fiecarui asociat un certificat constatator al dreptului de proprietate asupra activelor distribuite, in baza caruia asociatul poate proceda la inscrierea bunurilor imobile in cartea funciara. Art. 236 Abrogat. Art. 237 (1) La cererea oricarei persoane interesate, precum si a Oficiului National al Registrului Comertului, tribunalul va putea pronunta dizolvarea societatii in cazurile in care: a) societatea nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot intruni; b) societatea nu a depus, in cel mult 6 luni de la expirarea termenelor legale, situatiile financiare anuale sau alte acte care, potrivit legii, se depun la oficiul registrului comertului; c) societatea si-a incetat activitatea, nu are sediul social cunoscut ori nu indeplineste conditiile referitoare la sediul social sau asociatii au disparut ori nu au domiciliul cunoscut sau resedinta cunoscuta; d) societatea nu si-a completat capitalul social, in conditiile legii. (2) Dispozitiile alin. (1) lit. c) nu sunt aplicabile in cazul in care societatea a fost in inactivitate temporara, anuntata organelor fiscale si inscrisa in registrul comertului. Durata inactivitatii nu poate depasi 3 ani. (3) Hotararea tribunalului prin care s-a pronuntat dizolvarea se inregistreaza in registrul comertului, se comunica directiei generale a finantelor publice judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, pe cheltuiala titularului cererii de dizolvare, acesta putand sa se indrepte impotriva societatii. (4) In cazul mai multor hotarari judecatoresti de dizolvare, pentru situatiile prevazute la alin. (1), publicitatea se va putea efectua in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, in forma unui tabel cuprinzand: codul unic de inregistrare, denumirea, forma juridica si sediul societatii dizolvate, instanta care a dispus dizolvarea, numarul dosarului, numarul si data hotararii de dizolvare. In aceste cazuri, tarifele de publicare in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, se reduc cu 50%.

(5) Orice persoana interesata poate face recurs impotriva hotararii de dizolvare, in termen de 30 de zile de la efectuarea publicitatii, in conditiile alin. (3) si alin. (4). Recurentul va depune o copie a recursului la oficiul registrului comertului in care este inregistrata societatea a carei dizolvare a fost pronuntata. (6) La data ramanerii irevocabile a hotararii judecatoresti de dizolvare, persoana juridica intra in lichidare, potrivit prevederilor prezentei legi. (7) Daca in termen de 3 luni de la data ramanerii irevocabile a hotararii judecatoresti de dizolvare nu se procedeaza la numirea lichidatorului, judecatorul delegat, la cererea oricarei persoane interesate, numeste un lichidator de pe Lista practicienilor in reorganizare si lichidare, remunerarea acestuia urmand a fi facuta din averea persoanei juridice dizolvate sau, in cazul lipsei acesteia, din fondul de lichidare constituit in temeiul Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. (7^1) Hotararile judecatoresti pronuntate in conditiile alin. (7) se comunica lichidatorului numit, se publica pe pagina de internet a Oficiului National al Registrului Comertului si se afiseaza la sediul oficiului registrului comertului in care este inmatriculata societatea comerciala dizolvata. (8) Daca judecatorul delegat nu a fost sesizat, in conditiile alin. (7), cu nici o cerere de numire a lichidatorului in termen de 3 luni de la expirarea termenului prevazut la alin. (7), persoana juridica se radiaza din oficiu din registrul comertului, prin incheiere a judecatorului delegat, pronuntata la cererea Oficiului National al Registrului Comertului, cu citarea partilor, conform dreptului comun. (9) Incheierea de radiere se inregistreaza in registrul comertului, se comunica persoanei juridice la sediul social, Agentiei Nationale de Administrare Fiscala si directiilor generale ale finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti, pe cale electronica, si se afiseaza pe pagina de Internet a Oficiului National al Registrului Comertului si la sediul oficiului registrului comertului de pe langa tribunal, in raza caruia societatea isi are inregistrat sediul. (10) Bunurile ramase din patrimoniul persoanei juridice radiate din registrul comertului, in conditiile alin. (8) si (9), revin actionarilor. Art. 237^1 (1) Atunci cand un asociat raspunde nelimitat pentru obligatiile societatii pe durata functionarii acesteia, raspunderea sa pentru aceste obligatii va fi nelimitata si in faza dizolvarii si, daca este cazul, a lichidarii societatii. (2) Atunci cand, pe durata functionarii societatii, un asociat raspunde pentru obligatiile acesteia in limitele aportului la capitalul social, raspunderea sa va fi limitata la acest aport si in situatia dizolvarii si, daca este cazul, a lichidarii societatii. (3) Asociatul care, in frauda creditorilor, abuzeaza de caracterul limitat al raspunderii sale si de personalitatea juridica distincta a societatii raspunde nelimitat pentru obligatiile neachitate ale societatii dizolvate, respectiv lichidate.

(4) Raspunderea asociatului devine nelimitata in conditiile alin. (3), in special atunci cand acesta dispune de bunurile societatii ca si cum ar fi bunurile sale proprii sau daca diminueaza activul societatii in beneficiul personal ori al unor terti, cunoscand sau trebuind sa cunoasca faptul ca in acest mod societatea nu va mai fi in masura sa isi execute obligatiile. CAPITOLUL II - Fuziunea si divizarea societatilor Art. 238 (1) Fuziunea este operatiunea prin care: a) una sau mai multe societati sunt dizolvate fara a intra in lichidare si transfera totalitatea patrimoniului lor unei alte societati in schimbul repartizarii catre actionarii societatii sau societatilor absorbite de actiuni la societatea absorbanta si, eventual, al unei plati in numerar de maximum 10% din valoarea nominala a actiunilor astfel repartizate; sau b) mai multe societati sunt dizolvate fara a intra in lichidare si transfera totalitatea patrimoniului lor unei societati pe care o constituie, in schimbul repartizarii catre actionarii lor de actiuni la societatea nou-constituita si, eventual, al unei plati in numerar de maximum 10% din valoarea nominala a actiunilor astfel repartizate. (2) Divizarea este operatiunea prin care: a) o societate, dupa ce este dizolvata fara a intra in lichidare, transfera mai multor societati totalitatea patrimoniului sau, in schimbul repartizarii catre actionarii societatii divizate de actiuni la societatile beneficiare si, eventual, al unei plati in numerar de maximum 10% din valoarea nominala a actiunilor astfel repartizate; b) o societate, dupa ce este dizolvata fara a intra in lichidare, transfera totalitatea patrimoniului sau mai multor societati nou-constituite, in schimbul repartizarii catre actionarii societatii divizate de actiuni la societatile nouconstituite si, eventual, al unei plati in numerar de maximum 10% din valoarea nominala a actiunilor astfel repartizate. (2^1) Divizarea poate avea loc si prin transferul simultan al patrimoniului societatii divizate catre una sau mai multe societati existente si una sau mai multe societati nou-constituite. Prevederile alin. (2) se aplica in mod corespunzator. (3) Fuziunea sau divizarea se poate face si intre societati de forme diferite. (4) Fuziunea sau divizarea, astfel cum este definita la alin. (1) ori (2), poate fi efectuata chiar daca societatile dizolvate sunt in lichidare, cu conditia ca acestea sa nu fi inceput inca distribuirea intre asociati a activelor ce li s-ar cuveni in urma lichidarii. Art. 239 (1) Fuziunea sau divizarea se hotaraste de fiecare societate in parte, in conditiile stabilite pentru modificarea actului constitutiv al societatii. (2) Cand actiunile sunt de mai multe categorii, hotararea asupra fuziunii/divizarii, in temeiul art. 113 lit. h), este subordonata rezultatului votului pe categorii, dat in conditiile art. 115.

(3) Daca, prin fuziune sau divizare, se infiinteaza o noua societate, aceasta se constituie in conditiile prevazute de prezenta lege pentru forma de societate convenita. Art. 240 Abrogat. Art. 241 Administratorii societatilor care urmeaza a participa la fuziune sau la divizare vor intocmi un proiect de fuziune sau de divizare, care va cuprinde: a) forma, denumirea si sediul social ale tuturor societatilor implicate in fuziune sau divizare; b) fundamentarea si conditiile fuziunii sau ale divizarii; c) conditiile alocarii de actiuni la societatea absorbanta sau la societatile beneficiare; d) data de la care actiunile sau partile sociale prevazute la lit. c) dau detinatorilor dreptul de a participa la beneficii si orice conditii speciale care afecteaza acest drept; e) rata de schimb a actiunilor sau partilor sociale si cuantumul eventualelor plati in numerar; f) cuantumul primei de fuziune sau de divizare; g) drepturile conferite de catre societatea absorbanta sau beneficiara detinatorilor de actiuni care confera drepturi speciale si celor care detin alte valori mobiliare in afara de actiuni sau masurile propuse in privinta acestora; h) orice avantaj special acordat expertilor la care se face referire la art. 243^3 si membrilor organelor administrative sau de control ale societatilor implicate in fuziune sau in divizare; i) data situatiilor financiare ale societatilor participante, care au fost folosite pentru a se stabili conditiile fuziunii sau ale divizarii; j) data de la care tranzactiile societatii absorbite sau divizate sunt considerate din punct de vedere contabil ca apartinand societatii absorbante sau uneia ori alteia dintre societatile beneficiare; k) in cazul divizarii: - descrierea si repartizarea exacta a activelor si pasivelor care urmeaza a fi transferate fiecareia dintre societatile beneficiare; - repartizarea catre actionarii sau asociatii societatii divizate de actiuni, respectiv parti sociale, la societatile beneficiare si criteriul pe baza caruia se face repartizarea. Art. 241^1 (1) Daca un element de activ nu este repartizat in proiectul de divizare si daca interpretarea proiectului nu permite luarea unei decizii privind repartizarea sa, elementul de activ in cauza sau contravaloarea acestuia se repartizeaza intre toate societatile beneficiare, proportional cu cota din activul net alocat societatilor in cauza, in conformitate cu proiectul de divizare. (2) Daca un element de pasiv nu este repartizat in proiectul de divizare si daca interpretarea proiectului nu permite luarea unei decizii privind repartizarea sa, societatile beneficiare raspund solidar pentru elementul de pasiv in cauza.

Art. 242 (1) Proiectul de fuziune sau de divizare, semnat de reprezentantii societatilor participante, se depune la oficiul registrului comertului unde este inmatriculata fiecare societate, insotit de o declaratie a societatii care inceteaza a exista in urma fuziunii sau divizarii, despre modul cum a hotarat sa stinga pasivul sau. (2) Proiectul de fuziune sau de divizare, vizat de judecatorul delegat, se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, pe cheltuiala partilor, integral sau in extras, potrivit dispozitiei judecatorului delegat sau cererii partilor, cu cel putin 30 de zile inaintea datelor sedintelor in care adunarile generale extraordinare urmeaza a hotari, in temeiul art. 113 lit. h), asupra fuziunii/divizarii. Art. 243 (1) Creditorii societatilor care iau parte la fuziune sau la divizare au dreptul la o protectie adecvata a intereselor lor. Orice astfel de creditor, a carui creanta este anterioara datei publicarii proiectului de fuziune sau de divizare si care nu este scadenta la data publicarii, poate face opozitie, in conditiile art. 62. (2) Opozitia suspenda executarea fuziunii sau a divizarii pana la data la care hotararea judecatoreasca devine irevocabila, in afara de cazurile in care societatea debitoare face dovada platii datoriilor sau ofera garantii acceptate de creditori ori incheie cu acestia un acord pentru plata datoriilor. (3) In cazul divizarii, daca un creditor al societatii careia ii este transferata obligatia in conformitate cu proiectul de divizare nu a obtinut realizarea creantei sale, toate societatile beneficiare sunt raspunzatoare pentru obligatia in cauza, in limita activelor nete care le-au fost transferate prin divizare, cu exceptia societatii careia i-a fost transferata obligatia respectiva, care raspunde nelimitat. Art. 243^1 (1) In cazul unei fuziuni, detinatorilor de valori mobiliare, altele decat actiuni, care confera drepturi speciale, trebuie sa li se acorde in cadrul societatii absorbante drepturi cel putin echivalente cu cele pe care le detineau la societatea absorbita, cu exceptia cazului in care modificarea drepturilor in cauza este aprobata de o adunare a detinatorilor de astfel de titluri ori individual de catre detinatorii de astfel de titluri sau a cazului in care detinatorii au dreptul de a obtine rascumpararea titlurilor lor. (2) In cazul unei divizari, detinatorilor de valori mobiliare, altele decat actiuni, care confera drepturi speciale, trebuie sa li se acorde in cadrul societatilor beneficiare carora li se pot opune drepturile decurgand din asemenea valori mobiliare, in conformitate cu proiectul de divizare, drepturi cel putin echivalente cu cele de care beneficiau in societatea divizata, cu exceptia cazului in care modificarea drepturilor in cauza este aprobata de o adunare a detinatorilor de astfel de valori mobiliare ori de catre acestia in mod individual sau a cazului in care detinatorii au dreptul de a obtine rascumpararea valorilor mobiliare detinute.

Art. 243^2 (1) Administratorii societatilor care participa la fuziune sau la divizare trebuie sa intocmeasca un raport scris, detaliat, in care sa explice proiectul de fuziune sau de divizare si sa precizeze fundamentul sau juridic si economic, in special cu privire la rata de schimb a actiunilor. In cazul divizarii, raportul va include, de asemenea, criteriul de repartizare a actiunilor. (2) Raportul trebuie sa descrie, de asemenea, orice dificultati speciale aparute in realizarea evaluarii. (3) In cazul divizarii, raportul administratorilor va include si informatii referitoare la intocmirea raportului de evaluare in conformitate cu art. 215, pentru societatile beneficiare, si registrul la care acesta trebuie depus. (4) Administratorii societatii divizate trebuie sa informeze adunarea generala a societatii divizate, precum si pe administratorii societatilor beneficiare, astfel incat acestia sa poata informa, la randul lor, adunarile generale ale societatilor respective asupra oricarei modificari substantiale a activelor si pasivelor, intervenita intre data intocmirii proiectului de divizare si data adunarii generale a societatii divizate care urmeaza sa decida asupra proiectului de divizare. Art. 243^3 (1) Unul sau mai multi experti, persoane fizice ori juridice, actionand pe seama fiecareia dintre societatile care participa la fuziune sau divizare, dar independent de acestea, vor fi desemnati de catre judecatorul-delegat pentru a examina proiectul de fuziune sau de divizare si a intocmi un raport scris catre actionari. (2) Acest raport va preciza daca rata de schimb a actiunilor sau partilor sociale este corecta si rezonabila. Raportul va indica, de asemenea, metoda sau metodele folosite pentru a determina rata de schimb propusa, va preciza daca metoda sau metodele folosite sunt adecvate pentru cazul respectiv, va indica valorile obtinute prin aplicarea fiecareia dintre aceste metode si va contine opinia expertilor privind ponderea atribuita metodelor in cauza pentru obtinerea valorii retinute in final. Raportul va descrie, de asemenea, orice dificultati deosebite in realizarea evaluarii. (3) La cererea comuna a societatilor care participa la fuziune sau la divizare, judecatorul-delegat desemneaza unul sau mai multi experti actionand pentru toate societatile implicate, dar independent de acestea. (4) Fiecare dintre expertii desemnati in conformitate cu prezentul articol are dreptul de a obtine de la oricare dintre societatile care participa la fuziune sau la divizare toate informatiile si documentele relevante si de a face toate investigatiile necesare. (5) Examinarea proiectului de fuziune sau, dupa caz, de divizare si intocmirea raportului prevazut la alin. (1) nu vor fi necesare daca toti actionarii/asociatii sau toti detinatorii altor valori mobiliare care confera drepturi de vot la fiecare dintre societatile participante la fuziune sau la divizare decid astfel. Art. 244

1) Cu cel putin o luna inainte de data adunarii generale extraordinare care urmeaza sa se pronunte asupra proiectului de fuziune sau de divizare, organele de conducere ale societatilor care iau parte la fuziune sau la divizare vor pune la dispozitia actionarilor/asociatilor, la sediul societatii, urmatoarele documente: a) proiectul de fuziune sau de divizare; b) raportul intocmit de catre organele de conducere in conformitate cu art. 243^2; c) situatiile financiare anuale si rapoartele de gestiune pentru ultimele 3 exercitii financiare ale societatilor care iau parte la fuziune sau la divizare; d) situatiile financiare, intocmite nu mai devreme de prima zi a celei de-a treia luni anterioare datei proiectului de fuziune sau de divizare, daca ultimele situatii financiare anuale au fost intocmite pentru un exercitiu financiar incheiat cu mai mult de 6 luni inainte de aceasta data; e) raportul cenzorilor sau, dupa caz, raportul auditorului financiar; f) daca este cazul, raportul intocmit potrivit prevederilor art. 243^3; g) evidenta contractelor cu valori depasind 10.000 lei fiecare si aflate in curs de executare, precum si repartizarea lor in caz de divizare a societatii. (2) Actionarii sau asociatii vor putea obtine gratuit copii de pe actele enumerate la alin. (1) sau extrase din ele. (3) In cazul divizarii, daca toti actionarii/asociatii sau detinatorii altor valori mobiliare care confera drepturi de vot decid astfel, nu sunt necesare redactarea raportului prevazut de art. 243^2 si punerea la dispozitia actionarilor/asociatilor a documentelor prevazute de art. 244 alin. (1) lit. b) si d). Art. 245 (1) Administratorii societatii absorbite sau ai societatii care este divizata raspund civil fata de actionarii sau asociatii acelei societati pentru neregularitatile comise in pregatirea si realizarea fuziunii sau divizarii. (2) Expertii care intocmesc raportul prevazut la art. 243^3, pe seama societatii absorbite sau divizate, raspund civil fata de actionarii/asociatii acestor societati pentru neregularitatile comise in indeplinirea indatoririlor lor. Art. 246 (1) In cel mult doua luni de la expirarea termenului de opozitie prevazut la art. 62 sau, dupa caz, de la data la care fuziunea sau divizarea poate fi efectuata in conformitate cu prevederile art. 243 alin. (2), adunarea generala a fiecarei societati participante va hotari asupra fuziunii sau divizarii. (2) In cazul unei fuziuni prin infiintarea unei noi societati sau al unei divizari prin infiintarea unor noi societati, proiectul de fuziune sau de divizare si, daca sunt continute intr-un document separat, actul constitutiv sau proiectul de act constitutiv al noii/noilor societati vor fi aprobate de catre adunarea generala a fiecareia dintre societatile care urmeaza sa isi inceteze existenta. Art. 247

Prin derogare de la prevederile art. 115, atunci cand fuziunea sau divizarea are ca efect marirea obligatiilor asociatilor uneia dintre societatile participante, hotararea se ia cu unanimitate de voturi. Art. 248 (1) Actul modificator al actului constitutiv al societatii absorbante se inregistreaza in registrul comertului in a carui circumscriptie isi are sediul societatea si, vizat de judecatorul delegat, se transmite, din oficiu, la Monitorul Oficial al Romaniei, spre publicare in Partea a IV-a, pe cheltuiala societatii. (2) Publicitatea pentru societatile absorbite poate fi efectuata de societatea absorbanta, in cazurile in care acele societati nu au efectuat-o, in termen de 15 zile de la vizarea actului modificator al actului constitutiv al societatii absorbante de catre judecatorul delegat. Art. 249 Fuziunea/divizarea produce efecte: a) in cazul constituirii uneia sau mai multor societati noi, de la data inmatricularii in registrul comertului a noii societati sau a ultimei dintre ele; b) in alte cazuri, de la data inregistrarii hotararii ultimei adunari generale care a aprobat operatiunea, cu exceptia cazului in care, prin acordul partilor, se stipuleaza ca operatiunea va avea efect la o alta data, care nu poate fi insa ulterioara incheierii exercitiului financiar curent al societatii absorbante sau societatilor beneficiare, nici anterioara incheierii ultimului exercitiu financiar incheiat al societatii sau societatilor ce isi transfera patrimoniul. Art. 249^1 In cazul unei fuziuni prin absorbtie, prin care una sau mai multe societati sunt dizolvate fara a intra in lichidare si transfera toate activele si pasivele lor unei alte societati care detine toate actiunile lor sau alte titluri conferind drepturi de vot in adunarea generala, urmatoarele articole nu se vor aplica: art. 241 lit. c), d) si e), art. 243^2, art. 243^3, art. 244 alin. (1) lit. b) si f), art. 245 si art. 250 alin. (1) lit. b). Art. 250 (1) Fuziunea sau divizarea are urmatoarele consecinte: a) transferul, atat in raporturile dintre societatea absorbita sau divizata si societatea absorbanta/societatile beneficiare, cat si in raporturile cu tertii, catre societatea absorbanta sau fiecare dintre societatile beneficiare al tuturor activelor si pasivelor societatii absorbite/divizate; acest transfer va fi efectuat in conformitate cu regulile de repartizare stabilite in proiectul de fuziune/divizare;

b) actionarii sau asociatii societatii absorbite sau divizate devin actionari, respectiv asociati ai societatii absorbante, respectiv ai societatilor beneficiare, in conformitate cu regulile de repartizare stabilite in proiectul de fuziune/divizare; c) societatea absorbita sau divizata inceteaza sa existe. (2) Nicio actiune sau parte sociala la societatea absorbanta nu poate fi schimbata pentru actiuni/parti sociale emise de societatea absorbita si care sunt detinute: a) de catre societatea absorbanta, direct sau prin intermediul unei persoane actionand in nume propriu, dar in contul societatii; sau b) de catre societatea absorbita, direct sau prin intermediul unei persoane actionand in nume propriu, dar in contul societatii. (3) Nicio actiune sau parte sociala la una dintre societatile beneficiare nu poate fi schimbata pentru actiuni la societatea divizata, detinute: a) de catre societatea beneficiara in cauza, direct sau prin intermediul unei persoane actionand in nume propriu, dar pe seama societatii; sau b) de catre societatea divizata, direct sau prin intermediul unei persoane actionand in nume propriu, dar pe seama societatii. Art. 250^1 Prevederile prezentului capitol referitoare la divizare, cu exceptia art. 250 alin. (1) lit. c), se aplica si atunci cand o parte din patrimoniul unei societati se desprinde si este transferata ca intreg uneia sau mai multor societati existente ori unor societati care sunt astfel constituite, in schimbul alocarii de actiuni sau parti sociale ale societatilor beneficiare catre: a) actionarii sau asociatii societatii care transfera activele (desprindere in interesul actionarilor ori asociatilor); sau b) societatea care transfera activele (desprindere in interesul societatii). Art. 251 (1) Nulitatea unei fuziuni sau divizari poate fi declarata numai prin hotarare judecatoreasca. (2) De la data realizarii sale, potrivit art. 249, fuziunea, respectiv divizarea, poate fi declarata nula doar daca nu a fost supusa unui control judiciar in conformitate cu prevederile art. 37 sau daca hotararea uneia dintre adunarile generale care au votat proiectul fuziunii sau al divizarii este nula ori anulabila. (3) Procedurile de anulare si de declarare a nulitatii fuziunii sau divizarii nu pot fi initiate dupa expirarea unui termen de 6 luni de la data la care fuziunea sau divizarea a devenit efectiva, in temeiul art. 249, sau daca situatia a fost rectificata. (4) Daca neregularitatea ce poate conduce la declararea nulitatii unei fuziuni sau divizari poate fi remediata, instanta competenta acorda societatilor implicate un termen pentru rectificarea acesteia.

(5) Hotararea definitiva de declarare a nulitatii unei fuziuni sau divizari va fi inaintata din oficiu de catre instanta oficiilor registrului comertului de la sediile societatilor implicate in fuziunea sau divizarea respectiva. (6) Hotararea definitiva de declarare a nulitatii unei fuziuni ori divizari nu aduce atingere prin ea insasi valabilitatii obligatiilor nascute in sarcina sau in beneficiul societatii absorbante ori societatilor beneficiare, angajate dupa ce fuziunea sau divizarea au devenit efective, in temeiul art. 249, si inainte ca hotararea de declarare a nulitatii sa fie publicata. (7) In cazul declararii nulitatii unei fuziuni, societatile participante la fuziunea respectiva raspund solidar pentru obligatiile societatii absorbante, angajate in perioada mentionata la alin. (6). (8) In cazul declararii nulitatii unei divizari, fiecare dintre societatile beneficiare raspunde pentru propriile obligatii, angajate in perioada prevazuta la alin. (6). Societatea divizata raspunde, de asemenea, pentru aceste obligatii, in limita cotei de active nete transferate societatii beneficiare in contul careia au luat nastere obligatiile respective. Art. 251^1 In cazul societatilor organizate potrivit sistemului dualist, obligatiile administratorilor prevazute la art. 241 si 243^2, respectiv la art. 245, revin directoratului, respectiv membrilor acestuia. CAPITOLUL III - Fuziunea transfrontaliera SECTIUNEA 1 - Domeniul de aplicare. Competenta jurisdictionala Art. 251^2 (1) Societatile pe actiuni, societatile in comandita pe actiuni, societatile cu raspundere limitata persoane juridice romane - si societatile europene cu sediul social in Romania pot fuziona, in conditiile prezentei legi, cu societati comerciale care au sediul social sau, dupa caz, administratia centrala ori sediul principal in alte state membre ale Uniunii Europene sau in state apartinand Spatiului Economic European, denumite in continuare state membre, si care functioneaza in una dintre formele juridice prevazute de art. 1 din Directiva Consiliului 68/151/CEE din 9 martie 1968, de coordonare, in vederea echivalarii, a garantiilor impuse societatilor in statele membre, in sensul art. 58 al doilea paragraf din Tratatul de instituire a Comunitatilor Europene, pentru protejarea intereselor asociatilor sau tertilor, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene nr. L065 din 14 martie 1968, cu modificarile ulterioare, sau cu societati europene cu sediul social in alte state membre. (2) Societatile pe actiuni, societatile in comandita pe actiuni, societatile cu raspundere limitata persoane juridice romane - si societatile europene cu sediul social in Romania pot fuziona cu societati comerciale care au sediul social sau, dupa caz, administratia centrala ori sediul principal in alte state membre si care, fara a se incadra in tipurile de entitati prevazute la alin. (1), au personalitate juridica, detin un patrimoniu propriu ce reprezinta singura sursa care asigura garantarea obligatiilor sociale si sunt supuse unor formalitati de publicitate similare celor

prevazute de Directiva Consiliului 68/151/CEE, daca legea acelui stat membru permite astfel de fuziuni. (3) Sunt exceptate de la aplicarea prevederilor prezentului capitol organismele de plasament colectiv in valori mobiliare si fondurile inchise de investitii, reglementate de Legea nr. 297/2004 privind piata de capital, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si orice alte entitati avand ca obiect de activitate plasamentul colectiv al resurselor atrase de la public si care functioneaza pe principiul repartizarii riscurilor si ale caror titluri pot fi rascumparate, direct sau indirect, la cererea detinatorilor, din activele entitatii respective. (4) In cazul in care societatea absorbanta este o societate in comandita pe actiuni, infiintata si functionand potrivit legii romane, actionarii societatii absorbite vor fi intotdeauna actionari comanditari ai societatii in comandita pe actiuni absorbante, daca nu se prevede altfel in hotararea de aprobare a proiectului de fuziune. Art. 251^3 Competenta de verificare a legalitatii fuziunii, sub aspectul procedurii pe care o urmeaza societatile participante la fuziune - persoane juridice romane sau societatile europene cu sediul social in Romania - si, daca este cazul, societatea nou-infiintata - persoana juridica romana sau societate europeana cu sediul social in Romania -, apartine judecatorului delegat la oficiul registrului comertului unde sunt inmatriculate societatile persoane juridice romane sau societatile europene cu sediul social in Romania participante la fuziune, inclusiv societatea absorbanta, ori, daca este cazul, societatea nou-infiintata. SECTIUNEA a 2-a - Etape. Efecte. Nulitate Art. 251^4 (1) Fuziunea transfrontaliera, in sensul prezentei legi, este operatiunea prin care: a) una sau mai multe societati, dintre care cel putin doua sunt guvernate de legislatia a doua state membre diferite, sunt dizolvate fara a intra in lichidare si transfera totalitatea patrimoniului lor unei alte societati in schimbul repartizarii catre actionarii/asociatii societatii sau societatilor absorbite de actiuni/parti sociale la societatea absorbanta si, eventual, al unei plati in numerar de maximum 10% din valoarea nominala a actiunilor/partilor sociale astfel repartizate; sau b) mai multe societati, dintre care cel putin doua sunt guvernate de legislatia a doua state membre diferite, sunt dizolvate fara a intra in lichidare si transfera totalitatea patrimoniului lor unei societati pe care o constituie, in schimbul repartizarii catre actionarii/asociatii lor de actiuni/parti sociale la societatea nou-infiintata si, eventual, al unei plati in numerar de maximum 10% din valoarea nominala a actiunilor/partilor sociale astfel repartizate; c) o societate este dizolvata fara a intra in lichidare si transfera totalitatea patrimoniului sau unei alte societati care detine totalitatea actiunilor sale/partilor sociale sau a altor titluri conferind drepturi de vot in adunarea generala.

(2) Plata in numerar poate fi superioara valorii prevazute la alin. (1) lit. a) si b), daca legislatia a cel putin unuia dintre statele membre a caror nationalitate o detin societatile participante la fuziune sau societatea nou-infiintata permite depasirea acestui procent. Art. 251^5 (1) Administratorii sau membrii directoratului societatilor care urmeaza a participa la fuziune intocmesc un proiect comun de fuziune care trebuie sa cuprinda cel putin: a) forma, denumirea si sediul social ale tuturor societatilor participante la fuziune; b) forma, denumirea si sediul social ale societatii nou-infiintate, daca este cazul; c) conditiile alocarii de actiuni/parti sociale la societatea absorbanta sau la societatea nouinfiintata; d) rata de schimb a actiunilor/partilor sociale si cuantumul eventualelor plati in numerar; e) data de la care actiunile/partile sociale prevazute la lit. c) dau detinatorilor dreptul de a participa la beneficii si orice conditii speciale care afecteaza acest drept; f) drepturile acordate de catre societatea absorbanta sau nou-infiintata detinatorilor de actiuni care confera drepturi speciale si celor care detin alte valori mobiliare in afara de actiuni sau masurile propuse in privinta acestora; g) orice avantaj special acordat expertilor care evalueaza proiectul de fuziune si membrilor organelor administrative sau de control ale societatilor implicate in fuziune; h) informatii privind evaluarea patrimoniului transferat societatii absorbante sau societatii nouinfiintate; i) data de la care tranzactiile societatii absorbite sunt considerate din punct de vedere contabil ca apartinand societatii absorbante sau nou-infiintate; j) efectele fuziunii asupra locurilor de munca ale angajatilor societatilor participante la fuziune; k) data situatiilor financiare ale societatilor participante care au fost folosite pentru a se stabili conditiile fuziunii; l) daca este cazul, informatii privind mecanismele de implicare a angajatilor in definirea drepturilor acestora de a participa la activitatea societatii absorbante sau nou-infiintate. (2) La proiectul prevazut la alin. (1) va fi anexat proiectul actului constitutiv al societatii ce urmeaza a fi infiintata, respectiv proiectul de act modificator al actului constitutiv al societatii absorbante. Art. 251^6 (1) Proiectul comun de fuziune, semnat de reprezentantii societatilor participante, se depune la oficiul registrului comertului unde sunt inmatriculate societatile comerciale persoane juridice romane si/sau societatile europene cu sediul in Romania, participante la fuziune. (2) Proiectul comun de fuziune, vizat de judecatorul-delegat, se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, pe cheltuiala partilor, integral sau in extras, potrivit dispozitiei judecatorului-delegat sau cererii partilor, cu cel putin 30 de zile inaintea datelor sedintelor in care adunarile generale urmeaza a hotari asupra fuziunii.

(3) Extrasul prevazut la alin. (2) trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele mentiuni: a) forma, denumirea si sediul social ale fiecarei societati participante la fuziune; b) oficiul registrul comertului la care au fost depuse documentele prevazute la art. 251^5; c) conditiile in care isi pot exercita dreptul de opozitie creditorii societatii. Art. 251^7 (1) Administratorii/membrii directoratului societatilor care participa la fuziune trebuie sa intocmeasca un raport scris, detaliat, in care sa explice proiectul de fuziune si sa precizeze fundamentul sau juridic si economic. (2) Raportul prevazut la alin. (1) se pune la dispozitia actionarilor/asociatilor, iar, in cazurile prevazute la art. 251^10, si a reprezentantului angajatilor sau, in cazul in care nu a fost desemnat, a angajatilor, la sediul societatii, cu cel putin 30 de zile inaintea datei sedintei in care adunarea generala urmeaza a hotari asupra fuziunii. In cazul in care societatea detine o pagina de internet proprie, raportul se publica si pe pagina de internet, pentru liberul acces al actionarilor/asociatilor si angajatilor. Art. 251^8 (1) Unul sau mai multi experti, persoane fizice ori juridice, actionand pe seama fiecareia dintre societatile persoane juridice romane sau societatile europene cu sediul in Romania, care participa la fuziune, dar independent de acestea, sunt desemnati de catre judecatorul-delegat pentru a examina proiectul comun de fuziune si a intocmi un raport scris catre actionari/asociati. (2) Raportul prevazut la alin. (1) va preciza daca rata de schimb a actiunilor/partilor sociale este corecta si rezonabila. Raportul va indica, de asemenea, metoda sau metodele folosite pentru a determina rata de schimb propusa, va preciza daca metoda sau metodele folosite sunt adecvate pentru cazul respectiv, va indica valorile obtinute prin aplicarea fiecareia dintre aceste metode si va contine opinia expertilor privind ponderea atribuita metodelor in cauza pentru obtinerea valorii retinute in final. Raportul va descrie, de asemenea, orice dificultati deosebite in realizarea evaluarii. (3) La cererea comuna a societatilor care participa la fuziune, inclusiv a celor care au nationalitatea altui stat membru, judecatorul-delegat desemneaza unul sau mai multi experti actionand pentru toate societatile participante, dar independent de acestea. (4) Fiecare dintre expertii desemnati in conformitate cu prezentul articol are dreptul de a obtine de la oricare dintre societatile care participa la fuziune toate informatiile si documentele relevante si de a face toate investigatiile necesare. (5) Prin hotarare a tuturor actionarilor/asociatilor societatilor participante la fuziune se poate renunta la examinarea proiectului de fuziune si la intocmirea raportului prevazut la alin. (1). Art. 251^9

(1) Creditorii societatilor comerciale - persoane juridice romane sau societati europene cu sediul in Romania - care iau parte la fuziune au dreptul la o protectie adecvata a intereselor lor. Orice astfel de creditor, a carui creanta este anterioara datei publicarii proiectului de fuziune si care nu este scadenta la data publicarii, poate face opozitie in conditiile prevazute la art. 62. (2) Opozitia suspenda executarea fuziunii pana la data la care hotararea judecatoreasca devine irevocabila, in afara de cazul in care societatea debitoare face dovada platii datoriilor sau ofera garantii acceptate de creditori ori incheie cu acestia un acord pentru plata datoriilor. Art. 251^10 (1) Daca societatea absorbanta sau nou-infiintata este o societate europeana cu sediul social in Romania, administratorii societatilor participante la fuziune asigura respectarea dreptului de implicare a angajatilor in activitatea societatii europene, in conditiile prevazute de Hotararea Guvernului nr. 187/2007 privind procedurile de informare, consultare si alte modalitati de implicare a angajatilor in activitatea societatii europene. (2) Daca in una sau mai multe dintre societatile participante guvernate de legislatia altui stat membru functioneaza un mecanism de implicare a angajatilor in activitatea societatii de tipul celui prevazut de art. 2 lit. k) din Directiva 2001/86/CE din 8 octombrie 2001 pentru completarea statutului societatii europene in ceea ce priveste implicarea lucratorilor sau un alt mecanism de cointeresare a angajatilor, societatea absorbanta sau nou-infiintata - persoana juridica romana este obligata sa instituie un astfel de mecanism, devenind aplicabile, in mod corespunzator, prevederile art. 3 alin. (1) si (2), art. 4-7, art. 10 alin. (1) si (2) lit. a), g) si h), art. 11-24, 27 si 28 din Hotararea Guvernului nr. 187/2007. (3) In cazul in care societatea absorbanta sau societatea nou-infiintata este o persoana juridica romana, organele de conducere ale societatilor participante la fuziune in care functioneaza mecanisme de implicare a angajatilor pot, fara o negociere prealabila, sa se supuna dispozitiilor de referinta prevazute de art. 12-23 din Hotararea Guvernului nr. 187/2007 sau sa respecte aceste prevederi incepand cu data inregistrarii in registrul comertului a modificarii actului constitutiv al societatii absorbante sau cu data inmatricularii societatii nou-infiintate, despre optiune urmand a se face mentiune in proiectul de fuziune. (4) In situatia prevazuta la alin. (3), grupul special de negociere poate decide cu o majoritate de doua treimi din numarul membrilor sai care reprezinta cel putin doua treimi dintre angajati, inclusiv voturile membrilor care reprezinta angajatii din cel putin doua state membre diferite, sa nu declanseze negocieri sau sa inceteze negocierile deja initiate si sa admita aplicarea dispozitiilor de referinta din Hotararea Guvernului nr. 187/2007. (5) Atunci cand in cadrul societatii persoana juridica romana, care rezulta din fuziunea transfrontaliera, va functiona un sistem de implicare a angajatilor, administratorii sau, dupa caz, membrii directoratului au obligatia sa asigure protectia drepturilor angajatilor rezultand din acest mecanism in cazul unei fuziuni de drept intern ulterioare, pentru o perioada de 3 ani de la data la care fuziunea transfrontaliera a produs efecte.

(6) In cazul in care, dupa negocieri prealabile, se aplica normele-standard de participare, adunarea generala a asociatilor/actionarilor poate decide limitarea proportiei de reprezentanti ai angajatilor in cadrul consiliului de administratie/directoratului societatii care rezulta in urma fuziunii transfrontaliere. Cu toate acestea, in cazul in care in una dintre societatile care fuzioneaza reprezentantii angajatilor au constituit cel putin o treime din consiliul de administratie sau de supraveghere, limitarea decisa de adunarea generala a asociatilor/actionarilor nu poate avea ca efect reducerea proportiei de participare a angajatilor la mai putin de o treime. Art. 251^11 (1) In termen de cel mult doua luni de la expirarea termenului de opozitie prevazut la art. 62 sau, dupa caz, de la data la care fuziunea poate fi efectuata in conformitate cu prevederile art. 251^9 alin. (2), adunarea generala a fiecareia dintre societati hotaraste asupra proiectului comun de fuziune, in conditiile stabilite pentru modificarea actului constitutiv. (2) Cand actiunile sunt de mai multe categorii, hotararea asupra fuziunii este subordonata rezultatului votului pe categorii, dat in conditiile art. 115. (3) In cazurile prevazute la art. 251^10, adunarea generala a actionarilor/asociatilor poate conditiona aprobarea fuziunii de ratificarea expresa de catre adunarea generala a mecanismelor de implicare a angajatilor in activitatea societatii absorbante sau nou-infiintate. (4) Atunci cand fuziunea are ca efect marirea obligatiilor actionarilor/asociatilor uneia dintre societatile participante - persoane juridice romane -, hotararea adunarii actionarilor/asociatilor se ia cu unanimitate de voturi. Art. 251^12 (1) Actionarii/asociatii care nu au votat in favoarea hotararii adunarii generale prin care a fost aprobata fuziunea au dreptul de a se retrage din societate si de a solicita cumpararea actiunilor lor/partilor sociale de catre societate. (2) In cazul societatilor pe actiuni sau in comandita pe actiuni, dreptul de retragere va fi exercitat in conformitate cu prevederile art. 134. (3) Prin exceptie de prevederile art. 226, in cazul societatilor cu raspundere limitata, dreptul de retragere se va exercita prin aplicarea corespunzatoare a dispozitiilor art. 134. (4) Actionarii/asociatii pot face aplicarea dreptului de retragere reglementat de prezentul articol, doar daca: a) legislatia tuturor statelor membre, a caror nationalitate o detin societatile participante la fuziune, prevede un sistem de protectie a asociatilor similar celui prevazut de alin. (1)-(3); b) societatile participante la fuziune, guvernate de legislatia altui stat membru care nu confera asociatilor un drept de retragere din societate, au acceptat in mod expres ca asociatii societatii persoana juridica romana - sa faca uz de acest drept, facandu-se mentiune in acest sens in hotararea adunarii generale de aprobare a fuziunii. Art. 251^13

(1) In cazul fuziunii prin absorbtie, judecatorul-delegat dispune inregistrarea in registrul comertului a actului modificator al actului constitutiv al societatii absorbante - persoana juridica romana sau societate europeana cu sediul social in Romania - dupa verificarea existentei certificatelor sau a documentelor similare care atesta indeplinirea conditiilor prevazute de lege, emise de autoritatile competente din celelalte state membre in care au sediul social ori, dupa caz, administratia centrala sau sediul principal celelalte societati participante la fuziune, si a termenului in care acestea au fost depuse la oficiul registrului comertului, termen ce nu poate depasi 6 luni de la emitere. (2) Daca prin fuziune se infiinteaza o noua societate - persoana juridica romana -, controlul de legalitate va fi efectuat in conditiile prevazute de prezenta lege pentru forma de societate a carei constituire a fost convenita, cu verificarea in prealabil a certificatelor sau a documentelor similare prevazute la alin. (1). (3) In cazul in care prin fuziune se infiinteaza o societate europeana cu sediul social in Romania, controlul de legalitate al fuziunii si al indeplinirii conditiilor de infiintare a societatii va fi efectuat potrivit Regulamentului (CE) nr. 2.157/2001 al Consiliului din 8 octombrie 2001 privind statutul societatii europene si de prezenta lege. (4) Judecatorul-delegat verifica, daca este cazul, si caracteristicile mecanismelor de implicare a angajatilor in activitatea societatii absorbante sau nou-constituite. (5) Daca societatea absorbanta sau societatea nou-infiintata este persoana juridica guvernata de legislatia altui stat membru, inclusiv o societate europeana cu sediul social intr-un alt stat membru, judecatorul-delegat verifica legalitatea hotararii de fuziune, depusa de catre administratorii/membrii directoratului la oficiul registrului comertului in care este inregistrata societatea - persoana juridica romana -, si pronunta o incheiere prin care se constata indeplinirea conditiilor prevazute de prezenta lege de catre societatea comerciala - persoana juridica romana. Incheierea este comunicata societatii - persoana juridica romana - la sediul acesteia. (6) Judecatorul-delegat poate pronunta incheierea prevazuta la alin. (5), chiar daca procedura declansata de cererile de retragere a actionarilor/asociatilor in conformitate cu art. 251^12 este in curs, in incheiere indicandu-se faptul ca rascumpararea actiunilor/partilor sociale nu este inca finalizata. Retragerile efectuate de actionari/asociati in conformitate cu art. 251^12 sunt opozabile societatii absorbante sau nou-infiintate si actionarilor/asociatilor acesteia. Art. 251^14 (1) In cazul fuziunii prin absorbtie, actul modificator, vizat potrivit art. 251^13 alin. (1), se transmite, din oficiu, spre publicare in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, pe cheltuiala societatii. (2) Daca prin fuziune se constituie o noua societate - persoana juridica romana sau o societate europeana cu sediul in Romania -, aceasta este supusa formalitatilor de publicitate prevazute de prezenta lege pentru forma de societate convenita.

(3) Oficiul registrului comertului unde este inmatriculata societatea absorbanta sau societatea nou-infiintata va notifica de indata, pe cheltuiala societatii, realizarea fuziunii autoritatilor similare din statele membre in care sunt inmatriculate societatile participante la fuziune, in vederea radierii acestora. (4) Oficiul registrul comertului unde sunt inmatriculate societatile comerciale absorbite persoane juridice romane - radiaza din registrul comertului aceste societati, in temeiul notificarii comunicate de autoritatea similara din statul membru a carui nationalitate o detine societatea absorbanta sau societatea nou-infiintata. (5) In cazul in care prin fuziunea transfrontaliera este constituita o societate europeana cu sediul in Romania, Oficiul National al Registrului Comertului, pe cheltuiala partilor, comunica Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, in vederea publicarii, un anunt care cuprinde: denumirea societatii, numarul de inmatriculare in registrul comertului in care este inmatriculata, data inmatricularii, numarul Monitorului Oficial al Romaniei in care a fost publicata incheierea judecatorului-delegat de inmatriculare a societatii. Art. 251^15 (1) Fuziunea are urmatoarele consecinte: a) transferul, atat in raporturile dintre societatea absorbita si societatea absorbanta/nou-infiintata, cat si in raporturile cu tertii, catre societatea absorbanta/nou-infiintata al tuturor activelor si pasivelor societatii absorbite; b) actionarii sau asociatii societatii absorbite/participante la fuziune devin actionari, respectiv asociati ai societatii absorbante/nou-infiintate, in conformitate cu regulile de repartizare stabilite in proiectul de fuziune; c) societatea absorbita, respectiv societatile care formeaza noua societate prin fuziune inceteaza sa existe. (2) Fuziunea produce efecte: a) in cazul constituirii unei societati, de la data inmatricularii acesteia in registrul comertului; b) in cazul fuziunii prin absorbtie, de la data inregistrarii in registrul comertului a actului modificator al actului constitutiv, cu exceptia cazului in care, prin acordul partilor, se stipuleaza ca operatiunea va avea efect la o alta data, care nu poate fi insa ulterioara incheierii exercitiului financiar curent al societatii absorbante sau societatilor beneficiare si nici anterioara incheierii ultimului exercitiu financiar incheiat al societatii sau societatilor care isi transfera patrimoniul, si controlul judecatorului-delegat prevazut de art. 251^13 alin. (1); c) in cazul in care prin fuziune se constituie o societate europeana, de la data inmatricularii acesteia. (3) Drepturile si obligatiile societatilor absorbite decurgand din raporturile de munca si care exista la data intrarii in vigoare a fuziunii transfrontaliere se transfera de la data prevazuta la alin. (2) societatii absorbante sau nou-infiintate.

(4) Niciuna dintre actiunile societatii absorbante nu poate fi schimbata cu actiuni la societatea absorbita, detinute: a) fie de catre societatea absorbanta sau de catre o persoana care actioneaza in nume propriu, dar pentru societatea respectiva; b) fie de catre societatea absorbita sau de catre o persoana care actioneaza in nume propriu, dar pentru societatea respectiva. Art. 251^16 (1) Administratorii societatii absorbite sau ai celor ce au format noua societate raspund civil fata de asociatii acelei/acelor societati pentru neregularitatile comise in pregatirea si realizarea fuziunii. (2) Expertii care intocmesc raportul prevazut la art. 251^8, pe seama societatii absorbite sau a societatilor ce formeaza noua societate, raspund civil fata de asociatii acestor societati pentru neregularitatile comise in indeplinirea indatoririlor lor. Art. 251^17 In cazul unei fuziuni prin absorbtie, prin care una sau mai multe societati sunt dizolvate fara a intra in lichidare si transfera toate activele si pasivele lor unei alte societati care detine toate actiunile lor sau alte titluri conferind drepturi de vot in adunarea generala, nu se aplica prevederile art. 251^5 alin. (1) lit. c), d) si e), art. 251^8, art. 251^1^5 alin. (1) lit. b) si ale art. 251^16. Art. 251^18 (1) Daca societatea absorbanta este o persoana juridica avand nationalitatea altui stat membru si care detine 90% sau mai mult din capitalul social al societatii/societatilor absorbite, dar nu totalitatea acestuia, societatea participanta la fuziune - persoana juridica romana - nu este obligata sa solicite efectuarea raportului expertilor prevazut la art. 251^8, decat daca legislatia statului membru a carui nationalitate o detine societatea absorbanta prevede aceasta obligatie. (2) In cazul in care relatia dintre societatea absorbanta si cea absorbita este cea prevazuta la alin. (1), pronuntarea incheierii judecatorului-delegat, emiterea in temeiul acesteia si comunicarea certificatului sau a documentului similar prevazut de art. 251^13 alin. (5) nu sunt necesare decat daca legislatia statului membru a carui nationalitate o detine societatea absorbanta prevede aceasta obligatie. Art. 251^19 (1) Nulitatea unei fuziuni poate fi declarata numai prin hotarare judecatoreasca. (2) Nulitatea fuziunii nu poate interveni dupa data la care aceasta a produs efecte, data stabilita potrivit art. 251^15 alin. (2). (3) Procedurile de anulare si de declarare a nulitatii nu pot fi initiate daca situatia a fost rectificata. Daca neregularitatea ce poate conduce la declararea nulitatii unei fuziuni poate fi

remediata, instanta competenta acorda societatilor participante un termen pentru rectificarea acesteia. (4) Hotararea definitiva de declarare a nulitatii fuziunii va fi inaintata din oficiu de catre instanta oficiilor registrului comertului de la sediile societatilor implicate in fuziune. TITLUL VII - Lichidarea societatilor comerciale CAPITOLUL I - Dispozitii generale Art. 252 (1) Pentru lichidarea si repartizarea patrimoniului social, chiar daca in actul constitutiv se prevad norme in acest scop, sunt obligatorii urmatoarele reguli: a) pana la preluarea functiei de catre lichidatori, administratorii si directorii, respectiv membrii directoratului, continua sa-si exercite atributiile, cu exceptia celor prevazute la art. 233; b) actul de numire a lichidatorilor, mentionand puterile conferite acestora sau sentinta care ii tine locul, precum si orice act ulterior care ar aduce schimbari cu privire la persoana lor sau la puterile conferite trebuie depuse, prin grija lichidatorilor, la oficiul registrului comertului, pentru a fi inscrise de indata si publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a. (2) Numai dupa indeplinirea formalitatilor de la alin. (1) lichidatorii vor depune semnatura lor in registrul comertului si vor exercita aceasta functie. (3) Abrogat. (4) In afara de dispozitiile prezentului titlu, se aplica societatilor in lichidare regulile stabilite prin actul constitutiv si prin lege, in masura in care nu sunt incompatibile cu lichidarea. (5) Toate actele emanand de la societate trebuie sa arate ca aceasta este in lichidare. Art. 252^1 Abrogat. Art. 253 (1) Lichidatorii vor putea fi persoane fizice sau persoane juridice. Lichidatorii persoane fizice sau reprezentantii permanenti - persoane fizice ale societatii lichidatoare - trebuie sa fie lichidatori autorizati, in conditiile legii. (2) Lichidatorii au aceeasi raspundere ca si administratorii, respectiv membrii directoratului. (3) Lichidatorii sunt datori, indata dupa preluarea functiei, ca impreuna cu directorii si administratorii, respectiv cu membrii directoratului societatii, sa faca un inventar si sa incheie un bilant, care sa constate situatia exacta a activului si pasivului societatii, si sa le semneze. (4) Lichidatorii sunt obligati sa primeasca si sa pastreze patrimoniul societatii, registrele ce li sau incredintat de administratori, respectiv de membrii directoratului, si actele societatii. De asemenea, acestia vor tine un registru cu toate operatiunile lichidarii, in ordinea datei lor.

(5) Lichidatorii isi indeplinesc mandatul sub controlul cenzorilor. In cazul societatilor pe actiuni organizate potrivit sistemului dualist, lichidatorii isi indeplinesc mandatul sub controlul consiliului de supraveghere. Art. 254 In cazul societatilor comerciale a caror activitate s-a desfasurat in baza autorizatiei de mediu prevazute de Legea protectiei mediului nr. 137/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, lichidatorii sunt obligati sa ia masuri pentru efectuarea bilantului de mediu, prevazut de aceasta lege, si sa comunice rezultatele acestui bilant agentiei teritoriale pentru protectia mediului. Art. 255 (1) In afara de puterile conferite de asociati, cu aceeasi majoritate ceruta pentru numirea lor, lichidatorii vor putea: a) sa stea in judecata in numele societatii; b) sa execute si sa termine operatiunile de comert referitoare la lichidare; c) sa vanda, prin licitatie publica, imobilele si orice avere mobiliara a societatii; d) sa faca tranzactii; e) sa lichideze si sa incaseze creantele societatii. f) sa contracteze obligatii cambiale, sa faca imprumuturi neipotecare si sa indeplineasca orice alte acte necesare. (2) In lipsa unor dispozitii speciale in actul constitutiv sau in actul lor de numire, lichidatorii nu pot sa constituie ipoteci asupra bunurilor societatii, daca nu sunt autorizati de instanta. (3) Lichidatorii care intreprind noi operatiuni comerciale ce nu sunt necesare scopului lichidarii sunt raspunzatori personal si solidar de executarea lor. Art. 256 (1) Lichidatorii nu pot plati asociatilor nici o suma in contul partilor ce li s-ar cuveni din lichidare, inaintea achitarii creditorilor societatii. (2) Asociatii vor putea cere insa ca sumele retinute sa fie depuse la Casa de Economii si Consemnatiuni C.E.C. - S.A. ori la o banca sau la una dintre unitatile acestora si sa se faca repartizarea asupra actiunilor sau partilor sociale, chiar in timpul lichidarii, daca, in afara de ceea ce este necesar pentru indeplinirea tuturor obligatiilor societatii, scadente sau care vor ajunge la scadenta, mai ramane un disponibil de cel putin 10% din cuantumul lor. (3) Impotriva deciziilor lichidatorilor creditorii societatii pot face opozitie in conditiile art. 62. Art. 257 Lichidatorii care probeaza, prin prezentarea situatiei financiare anuale, ca fondurile de care dispune societatea nu sunt suficiente sa acopere pasivul exigibil trebuie sa ceara sumele necesare asociatilor care raspund nelimitat sau celor care nu au efectuat integral varsamintele, daca acestia

sunt obligati, potrivit formei societatii, sa le procure sau, daca sunt debitori fata de societate, pentru varsamintele neefectuate, la care erau obligati in calitate de asociat. Art. 258 Lichidatorii care au achitat datoriile societatii cu propriii lor bani nu vor putea sa exercite impotriva societatii drepturi mai mari decat acelea ce apartineau creditorilor platiti. Art. 259 Creditorii societatii au dreptul de a exercita contra lichidatorilor actiunile care decurg din creantele ajunse la termen, pana la concurenta bunurilor existente in patrimoniul societatii, si numai dupa aceea de a se indrepta impotriva asociatilor, pentru plata sumelor datorate din valoarea actiunilor subscrise sau din aceea a aporturilor la capitalul social. Art. 260 (1) Lichidarea societatii trebuie terminata in cel mult 3 ani de la data dizolvarii. Pentru motive temeinice, tribunalul poate prelungi acest termen cu cel mult 2 ani. (2) In termen de 15 zile de la terminarea lichidarii, lichidatorii vor cere radierea societatii din registrul comertului, sub sanctiunea unei amenzi judiciare de 2.000.000 lei pentru fiecare zi de intarziere, care va fi aplicata de judecatorul delegat, in urma sesizarii oricarei parti interesate, prin incheiere. Incheierea judecatorului delegat este executorie si supusa recursului. (3) Radierea se poate face si din oficiu. (4) Lichidarea nu libereaza pe asociati si nu impiedica deschiderea procedurii de faliment a societatii. Art. 261 (1) Dupa aprobarea socotelilor si terminarea repartitiei, registrele si actele societatii in nume colectiv, in comandita simpla sau cu raspundere limitata, ce nu vor fi necesare vreunuia dintre asociati, se vor depune la asociatul desemnat de majoritate. (2) In societatile pe actiuni si in comandita pe actiuni registrele prevazute de art. 177 alin. 1 lit. a)-f) vor fi depuse la registrul comertului la care a fost inregistrata societatea, unde orice parte interesata va putea lua cunostinta de ele cu autorizarea judecatorului delegat, iar restul actelor societatii vor fi depuse la Arhivele Nationale. (3) Registrele tuturor societatilor vor fi pastrate timp de 5 ani. CAPITOLUL II - Lichidarea societatilor in nume colectiv, in comandita simpla sau cu raspundere limitata Art. 262 (1) Numirea lichidatorilor in societatile in nume colectiv, in comandita simpla sau cu raspundere limitata va fi facuta de toti asociatii, daca in contractul de societate nu se prevede altfel.

(2) Daca nu se va putea intruni unanimitatea voturilor, numirea lichidatorilor va fi facuta de instanta, la cererea oricarui asociat ori administrator, cu ascultarea tuturor asociatilor si administratorilor. (3) Impotriva sentintei se poate declara numai recurs de catre asociati sau administratori, in termen de 15 zile de la pronuntare. Art. 263 (1) Dupa terminarea lichidarii societatii in nume colectiv, in comandita simpla sau cu raspundere limitata, lichidatorii trebuie sa intocmeasca situatia financiara si sa propuna repartizarea activului intre asociati. (1^1) Situatia financiara semnata de catre lichidatori se inainteaza spre a fi inregistrata si publicata pe pagina de internet a oficiului registrului comertului. (1^2) Abrogat. (2) Asociatul nemultumit poate face opozitie, in conditiile art. 62, in termen de 15 zile de la notificarea situatiei financiare de lichidare si a proiectului de repartizare. (3) Pentru solutionarea opozitiei, problemele referitoare la lichidare vor fi separate de acelea ale repartizarii, fata de care lichidatorii pot ramane straini. (4) Dupa expirarea termenului prevazut la alin. (2) sau dupa ce sentinta asupra opozitiei a ramas irevocabila, situatia financiara de lichidare si repartizare se considera aprobata si lichidatorii sunt liberati. CAPITOLUL III - Lichidarea societatilor pe actiuni si in comandita pe actiuni Art. 264 (1) Numirea lichidatorilor in societatile pe actiuni si in comandita pe actiuni se face de adunarea generala, care hotaraste lichidarea, daca, prin actul constitutiv, nu se prevede altfel. (2) Adunarea generala hotaraste cu majoritatea prevazuta pentru modificarea actului constitutiv. (3) In cazul in care majoritatea nu a fost obtinuta, numirea se face de tribunal, la cererea oricaruia dintre administratori, respectiv dintre membrii directoratului, sau dintre asociati, cu citarea societatii si a celor care au cerut-o. Impotriva sentintei tribunalului se poate declara numai recurs, in termen de 15 zile de la pronuntare. Art. 265 (1) Administratorii, respectiv membrii directoratului, vor prezenta lichidatorilor o dare de seama asupra gestiunii, pentru timpul trecut de la ultima situatie financiara aprobata pana la inceperea lichidarii. (2) Lichidatorii au dreptul sa aprobe darea de seama si sa faca sau sa sustina eventualele contestatii cu privire la aceasta.

Art. 266 (1) In cazul in care unul sau mai multi administratori, respectiv membri ai directoratului, sunt numiti lichidatori, darea de seama asupra gestiunii administratorilor, respectiv a directoratului, se va depune la oficiul registrului comertului si se va publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, impreuna cu bilantul final de lichidare. (2) Cand gestiunea trece peste durata unui exercitiu financiar, darea de seama trebuie anexata la prima situatie financiara pe care lichidatorii o prezinta adunarii generale. (3) Orice actionar poate face opozitie, in conditiile art. 62, in termen de 15 zile de la publicare. (4) Toate opozitiile facute vor fi conexate, pentru a fi solutionate printr-o singura sentinta. (5) Orice actionar are dreptul sa intervina in instanta, iar hotararea va fi opozabila si actionarilor neintervenienti. Art. 267 Abrogat. Art. 268 (1) Dupa terminarea lichidarii, lichidatorii intocmesc situatia financiara finala, aratand partea ce se cuvine fiecarei actiuni din repartizarea activului societatii, insotita de raportul cenzorilor sau, dupa caz, raportul auditorilor financiari. (2) Situatia financiara, semnata de lichidatori, se va depune, pentru a fi mentionata, la oficiul registrului comertului si se va publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a. (3) Orice actionar poate face opozitie, in conditiile art. 62. Art. 269 (1) Daca termenul prevazut la art. 266 alin. (3) a expirat fara a se face opozitie, situatia financiara se considera aprobata de toti actionarii, iar lichidatorii sunt liberati, sub rezerva repartizarii activului societatii. (2) Independent de expirarea termenului, chitanta de primire a celei din urma repartitii tine loc de aprobare a contului si a repartitiei facute fiecarui actionar. Art. 270 (1) Sumele cuvenite actionarilor, neincasate in termen de doua luni de la publicarea situatiei financiare, vor fi depuse la o banca sau la una dintre unitatile acesteia, cu aratarea numelui si prenumelui actionarului, daca actiunile sunt nominative, sau a numerelor actiunilor, daca ele sunt la purtator. (2) Plata se va face persoanei aratate sau posesorului actiunilor, retinandu-se titlul. Art. 270^1

In cazul in care societatea aflata in lichidare este in stare de insolventa, lichidatorul este obligat sa ceara deschiderea procedurii insolventei. In conditiile legislatiei insolventei, creditorii vor putea cere deschiderea procedurii insolventei fata de societatea aflata in curs de lichidare. Art. 270^2 Constatand indeplinirea conditiilor prevazute de legea insolventei, judecatorul-sindic va dispune deschiderea procedurii simplificate a insolventei. Titlul VII^1 - Societatea europeana Art. 270^2a) Societatilor europene cu sediul in Romania le sunt aplicabile prevederile Regulamentului Consiliului (CE) nr. 2.157/2001 din 8 octombrie 2001 privind statutul societatii europene, cele ale prezentului capitol, precum si cele privitoare la societatile pe actiuni, in masura compatibilitatii lor cu dispozitiile regulamentului comunitar. Art. 270^2b) (1) Societatile europene cu sediul social in Romania au personalitate juridica de la data inmatricularii in registrul comertului. (2) O societate europeana nu poate fi inmatriculata in registrul comertului decat dupa incheierea unui acord privind implicarea angajatilor in activitatea societatii, in conditiile prevazute de Hotararea Guvernului nr. 187/2007. (3) In termen de 30 de zile de la inregistrare, Oficiul National al Registrului Comertului va comunica Jurnalului Oficial al Uniunii Europene un anunt privind inmatricularea societatii. Anuntul va cuprinde informatiile prevazute de art. 14 din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 2.157/ 2001. Art. 270^2c) (1) Orice societate europeana inmatriculata in Romania isi poate transfera sediul social intr-un alt stat membru. (2) Proiectul de transfer, vizat de judecatorul-delegat, se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, pe cheltuiala societatii, cu cel putin 30 de zile inaintea datei sedintei in care adunarea generala extraordinara urmeaza a hotari asupra transferului. (3) Hotararea adunarii generale privind transferul sediului social al societatii europene intr-un alt stat membru se adopta in conditiile art. 115 alin. (2). In cazul in care actionarii reprezentand majoritatea capitalului social sunt prezenti sau reprezentanti, decizia poate fi adoptata cu majoritate simpla. Art. 270^2d)

(1) Creditorii societatilor europene ale caror creante sunt anterioare datei publicarii proiectului de transfer si care nu sunt scadente la data publicarii pot face opozitie in conditiile art. 62. (2) Opozitia prevazuta la alin. (1) suspenda executarea operatiunii pana la data la care hotararea judecatoreasca devine irevocabila, in afara de cazul in care societatea debitoare face dovada platii datoriilor sau ofera garantii acceptate de creditori ori incheie cu acestia un acord pentru plata datoriilor. Art. 270^2e) (1) Actionarii care nu au votat in favoarea hotararii adunarii generale prin care a fost aprobat transferul sediului intr-un alt stat membru au dreptul de a se retrage din societate si de a solicita cumpararea actiunilor lor de catre societate. (2) Dreptul de retragere poate fi exercitat in termen de 30 de zile de la data adoptarii hotararii adunarii generale. (3) Actionarii vor depune la sediul societatii, alaturi de declaratia scrisa de retragere, actiunile pe care le poseda sau, dupa caz, certificatele de actionar. (4) Pretul platit de societate pentru actiunile celui ce exercita dreptul de retragere va fi stabilit de un expert autorizat independent, ca valoare medie ce rezulta din aplicarea a cel putin doua metode de evaluare recunoscute de legislatia in vigoare la data evaluarii. Expertul este numit de judecatoruldelegat, in conformitate cu dispozitiile art. 38 si 39. Costurile de evaluare vor fi suportate de societate. (5) Judecatorul-delegat, ulterior verificarii legalitatii transferului, pronunta o incheiere ce atesta indeplinirea conditiilor prevazute de art. 3-5 din prezenta lege si a celor prevazute de art. 8 din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 2.157/2001. (6) Ulterior radierii societatii europene transferate, oficiul registrului comertului va comunica Jurnalului Uniunii Europene, pe cheltuiala societatii, un anunt privind radierea societatii din registrul comertului din Romania ca urmare a transferului sediului acestuia intr-un alt stat membru. TITLUL VIII - Contraventii si infractiuni Art. 270^3 (1) Incalcarea prevederilor art. 74 constituie contraventie si este sanctionata cu amenda de la 2.500 lei la 5.000 lei. (2) Incalcarea prevederilor art. 131 alin. (4) constituie contraventie si este sanctionata cu amenda de la 5.000 lei la 10.000 lei. (3) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor prevazute la alin. (1) si (2) se realizeaza de catre organele cu atributii de control ale Ministerului Finantelor Publice Agentia Nationala de Administrare Fiscala si ale unitatilor sale teritoriale. Art. 271

Se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani fondatorul, administratorul, directorul, directorul executiv sau reprezentantul legal al societatii, care: 1. prezinta, cu rea-credinta, in prospectele, rapoartele si comunicarile adresate publicului, date neadevarate asupra constituirii societatii ori asupra conditiilor economice ale acesteia sau ascunde, cu rea-credinta, in tot sau in parte, asemenea date; 2. prezinta, cu rea-credinta, actionarilor/asociatilor o situatie financiara inexacta sau cu date inexacte asupra conditiilor economice ale societatii, in vederea ascunderii situatiei ei reale; 3. refuza sa puna la dispozitie expertilor, in cazurile si in conditiile prevazute la art. 26 si 38, documentele necesare sau ii impiedica, cu rea-credinta, sa indeplineasca insarcinarile primite. Art. 272 (1) Se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 3 ani fondatorul, administratorul, directorul sau reprezentantul legal al societatii, care: 1. dobandeste, in contul societatii, actiuni ale altor societati la un pret pe care il stie vadit superior valorii lor efective sau vinde, pe seama societatii, actiuni pe care aceasta le detine, la preturi despre care are cunostinta ca sunt vadit inferioare valorii lor efective, in scopul obtinerii, pentru el sau pentru alte persoane, a unui folos in paguba societatii; 2. foloseste, cu rea-credinta, bunuri sau creditul de care se bucura societatea, intr-un scop contrar intereselor acesteia sau in folosul lui propriu ori pentru a favoriza o alta societate in care are interese direct sau indirect; 3. se imprumuta, sub orice forma, direct sau printr-o persoana interpusa, de la societatea pe care o administreaza, de la o societate controlata de aceasta ori de la o societate care controleaza societatea pe care el o administreaza, suma imprumutata fiind superioara limitei prevazute la art. 144^4 alin. (3) lit. a), sau face ca una dintre aceste societati sa ii acorde vreo garantie pentru datorii proprii; 4. incalca dispozitiile art. 183. (2) Nu constituie infractiune fapta prevazuta la alin. (1) pct. 2, daca a fost savarsita de administratorul, directorul sau reprezentantul legal al societatii in cadrul unor operatiuni de trezorerie intre societate si alte societati controlate de aceasta sau care o controleaza, direct ori indirect. (3) Nu constituie infractiune fapta prevazuta la alin. (1) pct. 3, daca este savarsita de catre o societate comerciala ce are calitatea de fondator, iar imprumutul este realizat de la una dintre societatile controlate ori care o controleaza pe aceasta, direct sau indirect. Art. 272^1 Se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 8 ani fondatorul, administratorul, directorul sau reprezentantul legal al societatii, care:

1. raspandeste stiri false sau intrebuinteaza alte mijloace frauduloase care au ca efect marirea ori scaderea valorii actiunilor sau a obligatiunilor societatii ori a altor titluri ce ii apartin, in scopul obtinerii, pentru el sau pentru alte persoane, a unui folos in paguba societatii; 2. incaseaza sau plateste dividende, sub orice forma, din profituri fictive ori care nu puteau fi distribuite, in lipsa de situatie financiara sau contrarii celor rezultate din aceasta. Art. 273 Se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani administratorul, directorul, directorul executiv sau reprezentantul legal al societatii, care: 1. emite actiuni de o valoare mai mica decat valoarea lor legala ori la un pret inferior valorii nominale sau emite noi actiuni in schimbul aporturilor in numerar, inainte ca actiunile precedente sa fi fost achitate in intregime; 2. se foloseste, in adunarile generale, de actiunile nesubscrise sau nedistribuite actionarilor; 3. acorda imprumuturi sau avansuri asupra actiunilor societatii; 4. preda titularului actiunile inainte de termen sau preda actiuni liberate in total sau in parte, in afara de cazurile stabilite de lege, ori emite actiuni la purtator fara a fi achitate integral; 5. nu respecta dispozitiile legale referitoare la anularea actiunilor neachitate; 6. emite obligatiuni fara respectarea dispozitiilor legale sau actiuni fara sa cuprinda mentiunile cerute de lege. Art. 274 Se pedepseste cu inchisoare de la o luna la un an sau cu amenda administratorul, directorul, directorul executiv sau reprezentantul legal al societatii, care: 1. indeplineste hotararile adunarii generale referitoare la schimbarea formei societatii, la fuziunea ori la divizarea acesteia sau la reducerea capitalului social, inainte de expirarea termenelor prevazute de lege; 2. indeplineste hotararile adunarii generale referitoare la reducerea capitalului social, fara ca asociatii sa fi fost executati pentru efectuarea varsamantului datorat ori fara hotararea adunarii generale care ii scuteste de plata varsamintelor ulterioare. Art. 275 (1) Se pedepseste cu inchisoare de la o luna la un an sau cu amenda administratorul care: 1. incalca, chiar prin persoane interpuse sau prin acte simulate, dispozitiile art. 144^3; 2. nu convoaca adunarea generala in cazurile prevazute de lege sau incalca dispozitiile art. 193 alin. (2). 3. incepe operatiuni in numele unei societati cu raspundere limitata, inainte de a se fi efectuat varsamantul integral al capitalului social; 4. emite titluri negociabile reprezentand parti sociale ale unei societati cu raspundere limitata; 5. dobandeste actiuni ale societatii in contul acesteia, in cazurile interzise de lege.

(2) Cu pedeapsa prevazuta la alin. (1) se pedepseste si asociatul care incalca dispozitiile art. 127 sau ale art. 193 alin. (2). Art. 276 Se pedepseste cu inchisoare de la o luna la un an sau cu amenda cenzorul care nu convoaca adunarea generala in cazurile in care este obligat prin lege. Art. 277 (1) Se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 3 ani persoana care a acceptat sau a pastrat insarcinarea de cenzor, contrar dispozitiilor art. 161 alin. (2), sau persoana care a acceptat insarcinarea de expert, cu incalcarea dispozitiilor art. 39. (2) Hotararile luate de adunarile generale in baza unui raport al unui cenzor sau expert, numit cu incalcarea dispozitiilor art. 161 alin. (2) si ale art. 39, nu pot fi anulate din cauza incalcarii dispozitiilor cuprinse in acele articole. (3) Cu pedeapsa prevazuta la alin. (1) se pedepseste si fondatorul, administratorul, directorul, directorul executiv si cenzorul care exercita functiile sau insarcinarile lor cu incalcarea dispozitiilor prezentei legi referitoare la incompatibilitate. Art. 278 (1) Dispozitiile art. 271-277 se aplica si lichidatorului, in masura in care se refera la obligatii ce intra in cadrul atributiilor sale. (2) Se pedepseste cu pedeapsa prevazuta la art. 275 lichidatorul care face plati asociatilor cu incalcarea dispozitiilor art. 256. Art. 279 (1) Se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda actionarul sau detinatorul de obligatiuni care: 1. trece actiunile sau obligatiunile sale pe numele altor persoane, in scopul formarii unei majoritati in adunarea generala, in detrimentul altor actionari sau detinatori de obligatiuni; 2. voteaza, in adunari generale, in situatia prevazuta la pct. 1, ca proprietar de actiuni sau de obligatiuni care in realitate nu-i apartin; 3. in cazurile nepermise de lege, isi ia - in schimbul unui avantaj material - obligatia de a vota intr-un anumit sens in adunarile generale sau de a nu lua parte la vot. (2) Persoana care determina pe un actionar sau pe un detinator de obligatiuni ca, in schimbul unei sume de bani sau al unui alt avantaj material, sa voteze intr-un anumit sens in adunarile generale ori sa nu ia parte la vot, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda. Art. 280 Se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani, in afara de raspunderea pentru daunele pricinuite, prin operatiunile sale, statului roman si tertilor, cel care exercita un comert in favoarea si pe

seama unor societati constituite in tara straina, in cazurile in care nu sunt indeplinite conditiile prevazute de lege pentru functionarea acelor societati in Romania. Art. 280^1 Transmiterea fictiva a partilor sociale sau a actiunilor detinute intr-o societate comerciala, in scopul sustragerii de la urmarirea penala ori in scopul ingreunarii acesteia, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 8 ani. Art. 280^2 Determinarea inmatricularii unei societati in temeiul unui act constitutiv fals constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 8 ani. Art. 280^3 Folosirea, cu stiinta, a actelor unei societati radiate ca urmare a neindeplinirii obligatiilor prevazute de lege sau a actelor unei societati create in modalitatea prevazuta la art. 280^2, in scopul producerii de efecte juridice, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 8 ani. Art. 281 Faptele prevazute in prezentul titlu, daca constituie - potrivit Codului penal sau unor legi speciale - infractiuni mai grave, se pedepsesc in conditiile si cu sanctiunile prevazute acolo. Art. 282 Abrogat. Art. 282^1 Pentru infractiunile prevazute in prezentul titlu, actiunea penala se exercita din oficiu. TITLUL IX - Dispozitii finale si tranzitorii Art. 283 (1) Societatile comerciale, organizate in baza Legii nr. 15/1990 privind reorganizarea unitatilor economice de stat ca regii autonome si societati comerciale, cu modificarile ulterioare, privatizate sau care se vor privatiza, pot functiona numai pe baza de statut. (2) Modificand, in conditiile legii, statutul, asociatii il pot denumi act constitutiv, fara ca prin aceasta sa ia nastere o societate comerciala noua. (3) La societatile existente, asociatii pot modifica actul constitutiv, prevazand in el documentele la care acestia urmeaza sa aiba acces, in sensul art. 8 lit. i). (4) Societatile comerciale cu capital integral ori majoritar de stat pot functiona cu orice numar de asociati.

Art. 284 Incadrarea salariatilor la societatile comerciale se face pe baza de contract individual de munca, cu respectarea legislatiei muncii si asigurarilor sociale. Art. 285 Daca asociatul unic dintr-o societate cu raspundere limitata este si administrator, poate beneficia de pensie ca la asigurarile sociale de stat, in masura in care a varsat contributia la asigurarile sociale si pe aceea pentru pensia suplimentara. Art. 286 Constituirea de societati comerciale cu participare straina, in asociere cu persoane juridice sau persoane fizice romane, sau cu capital integral strain se efectueaza cu respectarea dispozitiilor prezentei legi si ale legii privind regimul investitiilor straine.*) Art. 287 Activitatile care nu pot face obiectul unei societati comerciale se stabilesc prin hotarare a Guvernului. Art. 288 Pentru autentificarea actului constitutiv se vor plati taxele de timbru si onorariile notariale legale. Art. 289 In sensul prezentei legi, municipiul Bucuresti se asimileaza cu judetul. Art. 290 (1) Intreprinderile mici si asociatiile cu scop lucrativ, persoane juridice, infiintate in baza Decretului-lege nr. 54/1990 privind organizarea si desfasurarea unor activitati economice pe baza liberei initiative si reorganizate, pana la data de 17 septembrie 1991, in una dintre formele de societate prevazute de art. 2 din prezenta lege isi vor putea continua activitatea. (2) Ele sunt succesoare de drept ale intreprinderilor mici sau ale asociatiilor cu scop lucrativ din care provin. Art. 291 Prevederile din prezenta lege se completeaza cu dispozitiile Codului comercial. Art. 292 Societatile cu participare straina infiintate pana la data de 17 decembrie 1990 isi vor putea continua activitatea potrivit actului lor de constituire, aprobat in conditiile legii.

Art. 293 Abrogat. Art. 294 Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga prevederile art. 77 - 220 si 236 din Codul comercial**), prevederile referitoare la intreprinderile mici si la asociatiile cu scop lucrativ, cu personalitate juridica, din Decretul-lege nr. 54/1990 privind organizarea si desfasurarea unor activitati economice pe baza liberei initiative, Decretul nr. 424/1972 privind constituirea si functionarea societatilor mixte in Romania, cu exceptia art. 15, art. 28 alin. 1, art. 33 si art. 35 alin. 2 si 3, Decretul-lege nr. 96/1990 privind unele masuri pentru atragerea investitiei de capital strain in Romania.

Legea 26/1990, republicata in 1998


ART. 21 In registrul comertului se vor inregistra mentiuni referitoare la: a) donatia, vanzarea, locatiunea sau gajul fondului de comert, precum si orice alt act prin care se aduc modificari inmatricularilor sau mentiunilor sau care face sa inceteze firma ori fondul de comert; b) numele, cetatenia, data si locul nasterii imputernicitului; daca dreptul de reprezentare este limitat la o anumita sucursala ori filiala, mentiunea se va face numai in registrul unde este inscrisa sucursala ori filiala. Semnatura reprezentantului va fi data in forma prevazuta de art. 18 alin. (2) si (3); c) brevetele de inventii, marcile de fabrica, de comert si de serviciu, denumirile de origine, indicatiile de provenienta, firma, emblema si alte semne distinctive asupra carora societatea comerciala, regia autonoma, organizatia cooperatista sau comerciantul, persoana fizica, are un drept; d) hotararea de divort al comerciantului, precum si cea de impartire a bunurilor comune pronuntate in cursul exercitarii comertului; e) hotararea de punere sub interdictie a comerciantului sau de instituire a curatelei acestuia, precum si hotararea prin care se ridica aceste masuri; f) deschiderea procedurii de reorganizare judiciara sau de faliment, dupa caz, precum si inscrierea mentiunilor corespunzatoare; g) hotararea de condamnare a comerciantului pentru fapte penale care il fac nedemn de a exercita aceasta profesie; h) orice modificare privitoare la actele, faptele si mentiunile inregistrate. ART. 30 (1) Firma este numele sau, dupa caz, denumirea sub care un comerciant isi exercita comertul si sub care semneaza. (2) Emblema este semnul sau denumirea care deosebeste un comerciant de un altul de acelasi gen. (3) Firmele si emblemele vor fi scrise in primul rand in limba romana. (4) Dreptul de folosinta exclusiva asupra firmei si emblemei se dobandeste prin inscrierea acestora in registrul comertului.

Ordonanta de urgenta 44/2008


CAPITOLUL I Dispozitii generale Art. 1. - (1) Prezenta ordonanta de urgenta reglementeaza accesul la activitatea economica, procedura de inregistrare in registrul comertului si de autorizare a functionarii si regimul juridic al persoanelor fizice autorizate sa desfasoare activitati economice, precum si al intreprinderilor individuale si familiale. (2) Prezenta ordonanta de urgenta nu se aplica profesiilor liberale, precum si acelor activitati economice a caror desfasurare este organizata si reglementata prin legi speciale. (3) Prezenta ordonanta de urgenta nu se aplica acelor activitati economice pentru care legea a instituit un regim juridic special, anumite restrictii de desfasurare sau alte interdictii. (4) Activitatile de formare profesionala prin ucenicie la locul de munca se autorizeaza in conditiile legii speciale. (5) Prezenta ordonanta de urgenta nu se aplica in cazul serviciilor prestate in contextul libertatii de prestare transfrontaliera a serviciilor, astfel cum este ea prevazuta la art. 49 din Tratatul de instituire a Comunitatii Europene1). Art. 2. - In sensul prezentei ordonante de urgenta, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii: a) activitate economica - activitatea agricola, industriala, comerciala, desfasurata pentru obtinerea unor bunuri sau servicii a caror valoare poate fi exprimata in bani si care sunt destinate vanzarii ori schimbului pe pietele organizate sau unor beneficiari determinati ori determinabili, in scopul obtinerii unui profit; b) Codul CAEN - Clasificarea activitatilor din economia nationala, aprobata prin Hotararea Guvernului nr. 656/1997 privind aprobarea Clasificarii activitatilor din economia nationala CAEN, cu modificarile ulterioare; c) dreptul de stabilire - prerogativa unui cetatean al unui stat membru al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European de a desfasura activitati economice pe teritoriul unui alt stat membru prin intermediul unui sediu permanent, in conditii de egalitate de tratament cu cetatenii statului gazda; d) familia - sotul, sotia, copiii acestora care au implinit varsta de 16 ani la data autorizarii intreprinderii familiale, rudele si afinii pana la gradul al patrulea inclusiv; e) intreprinzator - persoana fizica care organizeaza o intreprindere economica; f) intreprindere economica - activitatea economica desfasurata in mod organizat, permanent si sistematic, combinand resurse financiare, forta de munca atrasa, materii prime, mijloace logistice si informatie, pe riscul intreprinzatorului, in cazurile si in conditiile prevazute de lege; g) intreprindere individuala - intreprinderea economica, fara personalitate juridica, organizata de un intreprinzator persoana fizica;

h) intreprindere familiala - intreprinderea economica, fara personalitate juridica, organizata de un intreprinzator persoana fizica impreuna cu familia sa; i) persoana fizica autorizata - persoana fizica autorizata sa desfasoare orice forma de activitate economica permisa de lege, folosind in principal forta sa de munca; j) patrimoniul de afectatiune - totalitatea bunurilor, drepturilor si obligatiilor persoanei fizice autorizate, titularului intreprinderii individuale sau membrilor intreprinderii familiale, afectate scopului exercitarii unei activitati economice, constituite ca o fractiune distincta a patrimoniului persoanei fizice autorizate, titularului intreprinderii individuale sau membrilor intreprinderii familiale, separata de gajul general al creditorilor personali ai acestora; k) puncte de lucru - locatiile in care isi desfasoara activitatea persoanele fizice autorizate, intreprinderile individuale sau familiale, in cazul in care aceasta nu se desfasoara exclusiv la sediul profesional, cu exceptia cazului in care se desfasoara comert ambulant, astfel cum este reglementat de Ordonanta Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor si serviciilor de piata, republicata. Art. 3. - (1) In temeiul dreptului la libera initiativa, al dreptului la libera asociere si al dreptului de stabilire, orice persoana fizica, cetatean roman sau cetatean al unui alt stat membru al Uniunii Europene ori al Spatiului Economic European, poate desfasura activitati economice pe teritoriul Romaniei, in conditiile prevazute de lege. (2) Activitatile economice pot fi desfasurate in toate domeniile, meseriile, ocupatiile sau profesiile pe care legea nu le interzice in mod expres pentru libera initiativa. (3) Prezenta ordonanta de urgenta se aplica pentru activitatile prevazute de Codul CAEN a caror desfasurare in una dintre formele prevazute de art. 4 nu este reglementata exclusiv potrivit unei legi speciale. Art. 4. - Persoanele fizice prevazute la art. 3 alin. (1) pot desfasura activitatile economice dupa cum urmeaza: a) individual si independent, ca persoane fizice autorizate; b) ca intreprinzatori titulari ai unei intreprinderi individuale; c) ca membri ai unei intreprinderi familiale. Art. 5. - Persoanele fizice autorizate, intreprinderile individuale si intreprinderile familiale trebuie sa aiba un sediu profesional pe teritoriul Romaniei, in conditiile prevazute de lege. Art. 6. - (1) Orice activitate economica desfasurata permanent, ocazional sau temporar in Romania de catre persoanele fizice autorizate, intreprinderile individuale si intreprinderile familiale trebuie sa fie inregistrata si autorizata, in conditiile prezentei ordonante de urgenta. (2) Autorizarea functionarii, in conditiile prezentei ordonante de urgenta, nu exonereaza persoanele fizice autorizate, intreprinderile individuale si intreprinderile familiale de obligatia de

a obtine, inainte de inceperea activitatii, autorizatiile, avizele, licentele si altele asemenea, prevazute in legi speciale, pentru desfasurarea anumitor activitati economice. CAPITOLUL II Inregistrarea si autorizarea functionarii Art. 7. - (1) Persoanele fizice prevazute la art. 4 lit. a) si b) au obligatia sa solicite inregistrarea in registrul comertului si autorizarea functionarii, inainte de inceperea activitatii economice, ca persoane fizice autorizate, denumite in continuare PFA, respectiv intreprinzatori persoane fizice titulari ai unei intreprinderi individuale. (2) Reprezentantul intreprinderii familiale are obligatia sa solicite inregistrarea in registrul comertului si autorizarea functionarii, inainte de inceperea activitatii economice. In cazul in care acesta nu formuleaza cererea in termen de 7 zile de la incheierea acordului de constituire prevazut la art. 29 alin. (1), oricare membru al intreprinderii familiale poate sa solicite inregistrarea in registrul comertului si autorizarea functionarii. (3) In toate cazurile, cererea de inregistrare in registrul comertului si de autorizare a functionarii trebuie formulata in termen de 15 zile de la incheierea acordului de constituire prevazut la art. 29 alin. (1). (4) In caz de nerespectare a termenului prevazut la alin. (3), este necesara incheierea unui nou acord de constituire. Art. 8. - (1) Pot desfasura activitati economice in una dintre formele prevazute la art. 4 persoanele fizice care: a) au implinit varsta de 18 ani, in cazul persoanelor fizice care solicita autorizarea pentru desfasurarea de activitati economice conform art. 4 lit. a) si b) si al reprezentantului intreprinderii familiale, respectiv varsta de 16 ani, in cazul membrilor intreprinderii familiale; b) nu au savarsit fapte sanctionate de legile financiare, vamale si cele care privesc disciplina financiar-fiscala, de natura celor care se inscriu in cazierul fiscal; c) au un sediu profesional declarat conform art. 9 alin. (2); d) declara pe propria raspundere ca indeplinesc conditiile de functionare prevazute de legislatia specifica in domeniul sanitar, sanitar-veterinar, protectiei mediului si al protectiei muncii. (2) Indeplinirea conditiilor prevazute la alin. (1) lit. d) se face potrivit art. 5, 15 si urmatoarele din Legea nr. 359/2004 privind simplificarea formalitatilor la inregistrarea in registrul comertului a persoanelor fizice, asociatiilor familiale si persoanelor juridice, inregistrarea fiscala a acestora, precum si la autorizarea functionarii persoanelor juridice, cu modificarile si completarile ulterioare, atat pentru sediul profesional, pentru fiecare punct de lucru, cat si pentru activitatile desfasurate in afara sediului profesional sau a punctelor de lucru. (3) In cazul in care, potrivit unor prevederi legale speciale, pentru anumite activitati economice este necesara indeplinirea unor conditii de pregatire profesionala si/sau de atestare a pregatirii profesionale, persoanele prevazute la art. 4 trebuie sa faca dovada indeplinirii acestora.

Art. 9. - (1) PFA, intreprinzatorul persoana fizica titular al intreprinderii individuale si intreprinderea familiala au sediul profesional declarat prin cererea de inregistrare in registrul comertului si de autorizare a functionarii. (2) Pentru stabilirea sediului profesional este necesar ca PFA, titularul intreprinderii individuale sau oricare membru al intreprinderii familiale, de la caz la caz, sa detina un drept de folosinta asupra imobilului la adresa caruia acesta este declarat. (3) Desfasurarea activitatilor economice prin intermediul unui sediu permanent de catre cetatenii altor state membre ale Uniunii Europene sau ale Spatiului Economic European se realizeaza cu respectarea reglementarilor in vigoare privind sediul permanent. Art. 10. - (1) Cererea de inregistrare in registrul comertului si de autorizare a functionarii se depune la registrul comertului de pe langa tribunalul din judetul in care solicitantul isi stabileste sediul profesional. (2) Cererea de inregistrare in registrul comertului si de autorizare a functionarii va fi insotita de documentatia prevazuta in anexa care face parte integranta din prezenta ordonanta de urgenta. Art. 11. - (1) Inregistrarea in registrul comertului a persoanei fizice autorizate, a intreprinderii individuale si a intreprinderii familiale se face in baza rezolutiei motivate a directorului oficiului registrului comertului de pe langa tribunal. (2) Daca socoteste indeplinite conditiile prevazute de art. 8 si 9, directorul oficiului registrului comertului de pe langa tribunal va dispune inregistrarea in registrul comertului si autorizarea functionarii persoanei fizice autorizate, a intreprinderii individuale si a intreprinderii familiale. Prin aceeasi rezolutie va dispune si inregistrarea in registrul comertului a declaratiei-tip pe propria raspundere date conform prevederilor Legii nr. 359/2004, cu modificarile si completarile ulterioare. Dispozitiile art. 172 din Legea nr. 359/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, referitoare la transmiterea declaratiilor-tip catre autoritatile publice competente, se aplica in mod corespunzator. (3) Daca documentele depuse in sustinerea cererii sunt incomplete, directorul oficiului registrului comertului de pe langa tribunal va dispune prin rezolutie motivata acordarea unui termen de maximum 15 zile pentru completarea acestora. Termenul va fi comunicat solicitantului fie pe loc, daca este prezent, fie prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire. In toate cazurile se vor indica documentele care urmeaza sa fie depuse pana la termenul acordat. La cererea motivata a solicitantului, termenul de 15 zile poate fi prelungit. (4) In cazul in care nu sunt indeplinite conditiile legale, directorul oficiului registrului comertului de pe langa tribunal va dispune prin rezolutie motivata respingerea cererii de inregistrare in registrul comertului si de autorizare a functionarii pentru persoana fizica autorizata, intreprinderea individuala sau intreprinderea familiala solicitanta, precum si a inregistrarii declaratiei-tip pe propria raspundere date conform Legii nr. 359/2004, cu modificarile si completarile ulterioare.

(5) Rezolutiile directorului oficiului registrului comertului de pe langa tribunal cu privire la inmatriculare si orice alte inregistrari in registrul comertului, conform prezentei ordonante de urgenta, se executa de indata, in baza lor efectuandu-se inregistrarile dispuse prin acestea, fara nicio alta formalitate. Art. 12. - (1) Impotriva rezolutiei directorului oficiului registrului comertului de pe langa tribunal se poate formula plangere in termen de 15 zile de la pronuntare sau de la comunicare, dupa caz. Plangerea se depune la judecatoria in a carei raza teritoriala se afla sediul profesional al solicitantului si se judeca in conditiile dreptului comun. Dispozitiile art. 7 din Legea nr. 26/1990 privind registrul comertului, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, se aplica in mod corespunzator. (2) Aplicarea rezolutiilor directorului oficiului registrului comertului de pe langa tribunal cu privire la inmatriculare si orice alte inregistrari in registrul comertului, conform prezentei ordonante de urgenta, nu se suspenda in cursul judecatii. (3) Cererile adresate instantelor judecatoresti conform prezentei ordonante de urgenta sunt scutite de taxa judiciara de timbru si de timbru judiciar. Art. 13. - (1) In cazul prevazut la art. 11 alin. (2) sau in cazul unei hotarari judecatoresti irevocabile care dispune astfel, oficiul registrului comertului de pe langa tribunal va elibera certificatul de inregistrare, continand codul unic de inregistrare, certificatul constatator emis in baza declaratiei pe propria raspundere, precum si alte acte prevazute de lege, dupa caz. (2) Termenul de eliberare a certificatului de inregistrare si, dupa caz, a certificatului de inscriere de mentiuni este de 3 zile lucratoare, respectiv 5 zile lucratoare, calculat de la data inregistrarii cererii sau, dupa caz, de la data completarii cererii cu documentele solicitate. (3) Certificatul de inregistrare, continand codul unic de inregistrare, este documentul care atesta inregistrarea in registrul comertului, autorizarea functionarii, precum si luarea in evidenta de catre autoritatea fiscala competenta. (4) Dispozitiile art. 11 si 13 din Legea nr. 359/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, referitoare la atribuirea si utilizarea codului unic de inregistrare, se aplica in mod corespunzator. Art. 14. - (1) Fara a aduce atingere dispozitiilor art. 28 alin. (2), o persoana poate avea cate un singur certificat de inregistrare pentru statutul juridic, respectiv cel de PFA, titular de intreprindere individuala sau membru al unei intreprinderi familiale pentru care a fost autorizata. (2) Schimbarea sediului profesional si a obiectului principal de activitate se inregistreaza in registrul comertului, cu aplicarea corespunzatoare a dispozitiilor prezentului capitol. (3) Punctele de lucru se inregistreaza in registrul comertului, cu respectarea dispozitiilor privind sediul profesional si cu aplicarea corespunzatoare a dispozitiilor prezentului capitol. (4) Pentru desfasurarea unei activitati pentru care nu s-a cerut inregistrarea in registrul comertului si autorizarea functionarii este necesara obtinerea acestora potrivit prezentului capitol.

(5) Cererea pentru efectuarea modificarilor prevazute la alin. (2)-(4) se depune la registrul comertului in care este inregistrata PFA, intreprinderea individuala sau intreprinderea familiala, insotita de declaratia pe propria raspundere, prevazuta la pct. 1.3, 2.3 sau 3.3 din anexa, dupa caz. (6) Oficiul registrului comertului de pe langa tribunal va elibera un nou certificat de inregistrare in cazul prevazut la alin. (2) si, in toate cazurile, certificatul de inscriere de mentiuni si certificatul constatator emis in baza declaratiei pe propria raspundere, precum si alte acte prevazute de lege. (7) Modificarea acordului de constituire a intreprinderii familiale se declara, in termen de 15 zile de la incheierea actului aditional, la registrul comertului in care este inregistrata intreprinderea familiala. Oficiul registrului comertului de pe langa tribunal va inregistra modificarile si va elibera certificatul de inscriere de mentiuni, cu respectarea prevederilor legale aplicabile. Art. 15. - Persoana fizica autorizata, titularul intreprinderii individuale si reprezentantul intreprinderii familiale vor tine contabilitatea in partida simpla, potrivit reglementarilor privind organizarea si conducerea evidentei contabile in partida simpla de catre persoanele fizice care au calitatea de contribuabil, in conformitate cu prevederile Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare. CAPITOLUL III Regimul juridic al PFA, al intreprinzatorilor titulari ai intreprinderilor individuale si al intreprinderilor familiale SECIUNEA 1 Regimul juridic al PFA Art. 16. - In scopul exercitarii activitatii pentru care a fost autorizata, PFA poate colabora cu alte persoane fizice autorizate ca PFA, intreprinzatori persoane fizice titulari ai unor intreprinderi individuale sau reprezentanti ai unor intreprinderi familiale ori cu alte persoane fizice sau juridice, pentru efectuarea unei activitati economice, fara ca aceasta sa ii schimbe statutul juridic dobandit potrivit prezentei sectiuni. Art. 17. - (1) PFA nu poate angaja cu contract de munca terte persoane pentru desfasurarea activitatii pentru care a fost autorizata si nici nu va fi considerata un angajat al unor terte persoane cu care colaboreaza potrivit art. 16, chiar daca colaborarea este exclusiva. (2) Cu toate acestea, o persoana poate cumula calitatea de persoana fizica autorizata cu cea de salariat al unei terte persoane care functioneaza atat in acelasi domeniu, cat si intr-un alt domeniu de activitate economica decat cel pentru care PFA este autorizata.

Art. 18. - PFA este asigurata in sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale si are dreptul de a fi asigurata in sistemul asigurarilor sociale de sanatate si al asigurarilor pentru somaj, in conditiile prevazute de lege. Art. 19. - (1) PFA isi desfasoara activitatea folosind in principal forta de munca si aptitudinile sale profesionale. Ea nu poate cumula si calitatea de intreprinzator persoana fizica titular al unei intreprinderi individuale. (2) PFA poate cere ulterior schimbarea statutului juridic dobandit si autorizarea ca intreprinzator persoana fizica titular al unei intreprinderi individuale, cu respectarea dispozitiilor cap. II si ale art. 21. Art. 20. - (1) PFA raspunde pentru obligatiile sale cu patrimoniul de afectatiune, daca acesta a fost constituit, si, in completare, cu intreg patrimoniul sau, iar in caz de insolventa, va fi supusa procedurii simplificate prevazute de Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, cu modificarile ulterioare, daca are calitatea de comerciant, potrivit art. 7 din Codul comercial. (2) Creditorii isi vor executa creantele potrivit dreptului comun, in cazul in care PFA nu are calitatea de comerciant. (3) Orice persoana interesata poate face dovada calitatii de comerciant in cadrul procedurii insolventei sau separat, prin actiune in constatare, daca justifica un interes legitim. Art. 21. - (1) PFA isi inceteaza activitatea si este radiata din registrul comertului in urmatoarele cazuri: a) prin deces; b) prin vointa acesteia; c) in conditiile art. 25 din Legea nr. 26/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. (2) Cererea de radiere, insotita de copia certificata pentru conformitate cu originalul a actelor doveditoare, dupa caz, se depune la oficiul registrului comertului de pe langa tribunalul unde isi are sediul profesional, de catre orice persoana interesata. (3) Dispozitiile art. 11-13 se aplica in mod corespunzator. SECIUNEA a 2-a Regimul juridic al intreprinzatorului persoana fizica titular al intreprinderii individuale Art. 22. - Intreprinderea individuala nu dobandeste personalitate juridica prin inregistrarea in registrul comertului. Art. 23. - Intreprinzatorul persoana fizica titular al intreprinderii individuale este comerciant persoana fizica de la data inregistrarii sale in registrul comertului.

Art. 24. - Pentru organizarea si exploatarea intreprinderii sale, intreprinzatorul persoana fizica, in calitate de angajator persoana fizica, poate angaja terte persoane cu contract individual de munca, inregistrat la inspectoratul teritorial de munca, potrivit legii, si poate colabora cu alte PFA, cu alti intreprinzatori persoane fizice titulari ai unor intreprinderi individuale sau reprezentanti ai unor intreprinderi familiale ori cu alte persoane juridice, pentru efectuarea unei activitati economice, fara ca aceasta sa ii schimbe statutul juridic dobandit potrivit prezentei sectiuni. Art. 25 - (1) Intreprinzatorul persoana fizica titular al unei intreprinderi individuale nu va fi considerat un angajat al unor terte persoane cu care colaboreaza potrivit art. 24, chiar daca colaborarea este exclusiva. (2) Intreprinzatorul persoana fizica titular al unei intreprinderi individuale poate cumula si calitatea de salariat al unei terte persoane care functioneaza atat in acelasi domeniu, cat si intr-un alt domeniu de activitate economica decat cel in care si-a organizat intreprinderea individuala. (3) Intreprinzatorul persoana fizica titular al unei intreprinderi individuale este asigurat in sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale si are dreptul de a fi asigurat in sistemul asigurarilor sociale de sanatate si al asigurarilor pentru somaj, in conditiile prevazute de lege. Art. 26. - Persoana fizica titulara a intreprinderii individuale raspunde pentru obligatiile sale cu patrimoniul de afectatiune, daca acesta a fost constituit, si, in completare, cu intreg patrimoniul, iar in caz de insolventa, va fi supusa procedurii simplificate prevazute de Legea nr. 85/2006, cu modificarile ulterioare. Art. 27. - (1) Intreprinzatorul persoana fizica titular al unei intreprinderi individuale isi inceteaza activitatea si este radiat din registrul comertului in urmatoarele cazuri: a) prin deces; b) prin vointa acestuia; c) in conditiile art. 25 din Legea nr. 26/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. (2) Cererea de radiere, insotita de copia certificata pentru conformitate cu originalul a actelor doveditoare, dupa caz, se depune la oficiul registrului comertului de pe langa tribunalul unde isi are sediul profesional, de catre orice persoana interesata. (3) In cazul prevazut la alin. (1) lit. a) mostenitorii pot continua intreprinderea, daca isi manifesta vointa, printr-o declaratie autentica, in termen de 6 luni de la data dezbaterii succesiunii. Cand sunt mai multi mostenitori, acestia isi vor desemna un reprezentant, in vederea continuarii activitatii economice ca intreprindere familiala. (4) Dispozitiile art. 11-13 se aplica in mod corespunzator. Activitatea va putea fi continuata sub aceeasi firma, cu obligatia de mentionare in cuprinsul acelei firme a calitatii de succesor.

SECIUNEA a 3-a Regimul juridic al intreprinderii familiale Art. 28. - (1) Intreprinderea familiala este constituita din 2 sau mai multi membri ai unei familii. (2) Membrii unei intreprinderi familiale pot fi simultan PFA sau titulari ai unor intreprinderi individuale. De asemenea, acestia pot cumula si calitatea de salariat al unei terte persoane care functioneaza atat in acelasi domeniu, cat si intr-un alt domeniu de activitate economica decat cel in care si-au organizat intreprinderea familiala. (3) Membrii unei intreprinderi familiale sunt asigurati in sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale si au dreptul de a fi asigurati in sistemul asigurarilor sociale de sanatate si al asigurarilor pentru somaj, in conditiile prevazute de lege. (4) Intreprinderea familiala nu poate angaja terte persoane cu contract de munca. Art. 29. - (1) Intreprinderea familiala se constituie printr-un acord de constituire, incheiat de membrii familiei in forma scrisa, ca o conditie de validitate. Acordul de constituire va stipula numele si prenumele membrilor, reprezentantul, data intocmirii, participarea fiecarui membru la intreprindere, conditiile participarii, cotele procentuale in care vor imparti veniturile nete ale intreprinderii, raporturile dintre membrii intreprinderii familiale si conditiile de retragere, sub sanctiunea nulitatii absolute. (2) Reprezentantul desemnat prin acordul de constituire va gestiona interesele intreprinderii familiale in temeiul unei procuri speciale, sub forma unui inscris sub semnatura privata. Procura speciala se semneaza de catre toti membrii intreprinderii care au capacitate de exercitiu si reprezentantii legali ai celor cu capacitate de exercitiu restransa. (3) In scopul exercitarii activitatii pentru care a fost autorizata, intreprinderea familiala, prin reprezentantul sau, poate colabora cu alte persoane fizice autorizate ca PFA, intreprinzatori persoane fizice titulari ai unor intreprinderi individuale sau reprezentanti ai unor intreprinderi familiale ori cu alte persoane fizice sau juridice, pentru efectuarea unei activitati economice, fara ca aceasta sa ii schimbe statutul juridic dobandit potrivit prezentei sectiuni. Art. 30. - (1) Intreprinderea familiala nu are patrimoniu propriu si nu dobandeste personalitate juridica prin inregistrarea in registrul comertului. (2) Prin acordul de constituire a intreprinderii familiale, membrii acesteia pot stipula constituirea unui patrimoniu de afectatiune. (3) In cazul prevazut la alin. (2), prin acordul de constituire sau printr-un act aditional la acesta se vor stabili cotele de participare a membrilor la constituirea patrimoniului de afectatiune. Daca membrii intreprinderii convin in unanimitate, cotele de participare pot fi diferite de cele prevazute pentru participarea la veniturile nete sau pierderile intreprinderii. Art. 31. - Membrii intreprinderii familiale sunt comercianti persoane fizice de la data inregistrarii acesteia in registrul comertului si raspund solidar si indivizibil pentru datoriile

contractate de reprezentant in exploatarea intreprinderii cu patrimoniul de afectatiune, daca acesta a fost constituit, si, in completare, cu intreg patrimoniul, corespunzator cotelor de participare prevazute la art. 29 alin. (1). Art. 32. - (1) Deciziile privind gestiunea curenta a intreprinderii familiale se iau de catre reprezentantul desemnat in conditiile art. 29 alin. (2). (2) Actele de dispozitie asupra bunurilor afectate activitatii intreprinderii familiale se vor lua cu acceptul majoritatii simple a membrilor intreprinderii, cu conditia ca aceasta majoritate sa includa si acordul proprietarului bunului care va face obiectul actului. (3) Actele prin care se dobandesc bunuri pentru activitatea intreprinderii familiale se incheie de reprezentant fara autorizarea prealabila a membrilor, daca valoarea bunului cu privire la care se incheie actul nu depaseste 50% din valoarea bunurilor care au fost afectate intreprinderii potrivit art. 30 alin. (2) si a sumelor de bani aflate la dispozitia intreprinderii la data actului. Bunurile dobandite sunt coproprietatea membrilor in cotele prevazute la art. 29 alin. (1) sau la art. 30 alin. (3), dupa caz. Art. 33. - (1) Intreprinderea familiala isi inceteaza activitatea si este radiata din registrul comertului in urmatoarele cazuri: a) mai mult de jumatate dintre membrii acesteia au decedat; b) mai mult de jumatate dintre membrii intreprinderii cer incetarea acesteia sau se retrag din intreprindere; c) in conditiile art. 25 din Legea nr. 26/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. (2) Cererea de radiere, insotita de copia certificata pentru conformitate cu originalul a actelor doveditoare, dupa caz, se depune la oficiul registrului comertului de pe langa tribunalul unde isi are sediul profesional, de catre orice persoana interesata. (3) Dispozitiile art. 11-13 se aplica in mod corespunzator. Art. 34. - (1) In cazul in care membrii intreprinderii familiale au constituit un patrimoniu de afectatiune potrivit art. 30 alin. (2) sau au dobandit bunuri potrivit art. 32 alin. (3), bunurile se impart conform cotelor prevazute la art. 30 alin. (3). (2) In cazul in care nu a fost constituit un patrimoniu de afectatiune, bunurile dobandite potrivit art. 32 alin. (3) se impart conform cotelor prevazute la art. 29 alin. (1). CAPITOLUL IV Dispozitii finale Art. 35. - (1) Primariile pot sa isi constituie birouri de asistenta si reprezentare a persoanelor fizice prevazute la art. 4, prin reorganizarea activitatii desfasurate in temeiul dispozitiilor Legii nr. 300/2004, cu modificarile si completarile ulterioare.

(2) Persoanele fizice pot opta sa efectueze formalitatile prevazute la cap. II si prin intermediul birourilor de asistenta si reprezentare. (3) Birourile de asistenta si reprezentare pot sa reprezinte persoana fizica solicitanta in cadrul procedurilor de obtinere a autorizatiei si inregistrarii in registrul comertului, in temeiul unei cereri de reprezentare. (4) Birourile de asistenta si reprezentare au urmatoarele competente: a) primesc si ordoneaza documentatia pentru inregistrare si autorizare; b) remit cererea de inregistrare in registrul comertului si de autorizare a functionarii, insotita de documentatia de sustinere, la registrul comertului competent, efectueaza corespondenta cu acesta in scopul obtinerii inregistrarii si autorizarii, precum si pentru primirea certificatului de inregistrare si a celorlalte acte, in original; c) remit solicitantului actele in original primite de la registrul comertului, prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire, in termen de 5 zile lucratoare de la data primirii din partea acestuia; actele se socotesc comunicate solicitantului la data la care acestea devin disponibile destinatarului pe suport hartie; d) acorda solicitantilor asistenta privind operatiunea de inregistrare in registrul comertului si de autorizare a functionarii. (5) Pentru serviciile prestate primariile vor putea percepe taxe pe care le pot stabili autonom, in temeiul principiului autonomiei locale. (6) Primariile vor pune la dispozitia publicului un formular standard al cererii de reprezentare prevazute la alin. (3). Cererea de reprezentare, cererea de inregistrare in registrul comertului si de autorizare a functionarii si documentatia de sustinere pot fi remise la registrul comertului competent in format electronic, utilizand Sistemul de autorizare si inregistrare online si/sau pe suport hartie, prin posta, cu scrisoare recomandata cu confirmare de primire cu continut declarat, ori direct la registrul comertului. (7) In scopul liberului acces al cetatenilor la servicii publice administrative de calitate, birourile de asistenta si reprezentare pot primi cereri de reprezentare si pot presta servicii de asistenta, indiferent de sediul profesional al solicitantului si de registrul comertului caruia i se adreseaza acesta. Art. 36. - Acolo unde prezenta ordonanta de urgenta nu dispune, prevederile Legii nr. 26/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cele ale Legii nr. 359/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, se vor aplica corespunzator, in masura in care nu contravin dispozitiilor prezentei ordonante de urgenta. Art. 37. - (1) Persoanele fizice prevazute la art. 3 alin. (1), care desfasoara o activitate economica autorizata si recunoscuta intr-un alt stat membru al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European, in forme similare cu cele prevazute de prezenta ordonanta de urgenta, pot fi autorizate

sa desfasoare pe teritoriul Romaniei aceleasi tipuri de activitati pentru care au fost autorizate in acel alt stat, cu respectarea dispozitiilor art. 1 si 3. (2) In cazul prevazut la alin. (1), cererea de inregistrare in registrul comertului si de autorizare a functionarii este de competenta directorului oficiului registrului comertului de pe langa tribunalul in raza caruia a fost ales si declarat sediul profesional. (3) Cererea va fi insotita de urmatoarele acte: a) carte de identitate sau pasaport al solicitantului - fotocopie si traducere in limba romana, certificate olograf; b) documentatia care atesta functionarea legala, obtinuta in celalalt stat al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European - fotocopie si traducere in limba romana, certificate olograf. (4) In functie de forma de organizare pentru care se solicita autorizarea, se vor aplica corespunzator prevederile cap. II. Art. 38. - Persoanele prevazute la art. 4 sunt platitoare de impozit pe venit in conditiile prevazute de Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare. Art. 39. - (1) Procedurile desfasurate potrivit Legii nr. 300/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, se vor finaliza potrivit prevederilor legii aplicabile la data initierii acestora. (2) Persoanele fizice si asociatiile familiale autorizate si inregistrate in registrul comertului in temeiul unor acte normative anterioare prezentei ordonante de urgenta pot functiona in baza certificatului de inregistrare, emis de oficiul registrului comertului de pe langa tribunal, un an de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta. (3) Pana la implinirea termenului de un an, persoanele prevazute la alin. (2) vor opta pentru desfasurarea activitatii in una dintre formele prevazute de prezenta ordonanta de urgenta. Dispozitiile cap. II se aplica in mod corespunzator. (4) Persoanele prevazute la alin. (2) care nu si-au exercitat dreptul de optiune isi inceteaza activitatea si vor fi radiate din registrul comertului, din oficiu, fara nicio alta formalitate. (5) Rezolutia prin care directorul oficiului registrului comertului de pe langa tribunal dispune radierea se publica pe pagina de internet a Oficiului National al Registrului Comertului si se afiseaza, sub forma tabelara, la sediul oficiului registrului comertului unde s-a dispus radierea. Impotriva rezolutiei se poate formula plangere, in conditiile art. 12, care se aplica in mod corespunzator. Art. 40. - (1) In situatia in care autoritatile publice competente constata ca nu mai sunt indeplinite conditiile de desfasurare a activitatii care au stat la baza autorizarii functionarii si aplica sanctiuni contraventionale complementare, notifica oficiul registrului comertului de pe langa tribunalul din judetul unde este declarat sediul profesional al persoanei fizice autorizate, intreprinderii individuale sau intreprinderii familiale sanctionate.

(2) Notificarea se comunica in termen de 3 zile de la data expirarii termenului de contestare sau de la data primirii hotararii judecatoresti definitive si irevocabile prin care s-a solutionat plangerea impotriva sanctiunii dispuse. (3) Oficiul registrului comertului de pe langa tribunal va inregistra din oficiu aceasta notificare, fara plata taxelor prevazute de lege. (4) Dispozitiile alin. (1)-(3) se aplica in mod corespunzator si in situatia ridicarii sanctiunii. Art. 41. - (1) Orice referire continuta in alte acte normative la sintagma "persoana fizica autorizata si/sau asociatie familiala" va fi considerata ca fiind facuta la sintagma "persoana fizica autorizata, intreprindere individuala si/sau intreprindere familiala", dupa caz. (2) Structura denumirii intreprinderii individuale este aceeasi ca si cea a persoanei fizice autorizate. (3) Dispozitiile art. 30 si 31 din Legea nr. 26/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, se aplica in mod corespunzator. Art. 42. - La Ordonanta Guvernului nr. 75/2001 privind organizarea si functionarea cazierului fiscal, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 664 din 23 iulie 2004, cu modificarile si completarile ulterioare, articolul 8 alineatul (11) se modifica si va avea urmatorul cuprins: "(11) Obligatia prevazuta la alin. (1) este indeplinita in situatiile prevazute la lit. a), c), d) si e) prin transmiterea, in format electronic, a informatiilor din cazierul fiscal al contribuabililor de Agentia Nationala de Administrare Fiscala Oficiului National al Registrului Comertului, la solicitarea acestuia, in termen de 8 ore. Solicitarea cuprinde, in mod obligatoriu, urmatoarele informatii: numele si prenumele/denumirea si codul de identificare fiscala." Art. 43. - La Legea nr. 359/2004 privind simplificarea formalitatilor la inregistrarea in registrul comertului a persoanelor fizice, asociatiilor familiale si persoanelor juridice, inregistrarea fiscala a acestora, precum si la autorizarea functionarii persoanelor juridice, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei Partea I, nr. 839 din 13 septembrie 2004, cu modificarile si completarile ulterioare, articolul 3 alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins: "Art. 3. - (1) Inmatricularea persoanelor fizice autorizate, a intreprinderilor individuale si a intreprinderilor familiale in registrul comertului si inregistrarea fiscala a acestora se fac pe baza rezolutiei directorului oficiului registrului comertului de pe langa tribunal, potrivit legii speciale, fara a fi necesara pronuntarea de catre judecatorul delegat a incheierii prevazute la art. 6 alin. (1) din Legea nr. 26/1990 privind registrul comertului, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare." Art. 44. - La data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta se abroga: a) Legea nr. 300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice si a asociatiilor familiale care desfasoara activitati economice in mod independent, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 576 din 29 iunie 2004, cu modificarile si completarile ulterioare;

b) Hotararea Guvernului nr. 1.766/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice si a asociatiilor familiale care desfasoara activitati economice in mod independent, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.048 din 12 noiembrie 2004; c) art. 17 lit. a) din Legea nr. 26/1990 privind registrul comertului, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 49 din 4 februarie 1998, cu modificarile si completarile ulterioare; d) orice alte dispozitii contrare.

Legea 1/2005
TITLUL II Societile cooperative CAPITOLUL I Constituirea societii cooperative Art. 7. - (1) Societatea cooperativ este o asociaie autonom de persoane fizice i/sau juridice, dup caz, constituit pe baza consimmntului liber exprimat de acestea, n scopul promovrii intereselor economice, sociale i culturale ale membrilor cooperatori, fiind deinut n comun i controlat democratic de ctre membrii si, n conformitate cu principiile cooperatiste. (2) Societatea cooperativ este un agent economic cu capital privat. (3) Principiile cooperatiste prevzute la alin. (1) sunt: a) principiul asocierii voluntare i deschise, potrivit cruia societile cooperative sunt organizaii voluntare care se constituie pe baza liberului consimmnt i sunt deschise tuturor persoanelor capabile s utilizeze serviciile lor i care sunt de acord s i asume responsabilitile calitii de membru cooperator, fr nici un fel de discriminare pe criterii de naionalitate, origine etnic, religie, apartenen politic, origine social sau sex; b) principiul controlului democratic al membrilor cooperatori, potrivit cruia societile cooperative sunt organizaii democratice care sunt controlate de ctre membrii cooperatori care particip la stabilirea politicilor i adoptarea deciziilor. Persoanele care activeaz ca reprezentani alei sunt rspunztoare n faa membrilor cooperatori. n societile cooperative de gradul 1, membrii au drepturi egale de vot, fiecare avnd un singur vot, indiferent de numrul prilor sociale deinute; c) principiul participrii economice a membrilor cooperatori, conform cruia membrii contribuie n mod echitabil la constituirea proprietii societii cooperative, exercitnd asupra acesteia un control democratic. Cel puin o parte a acestei proprieti este indivizibil. Membrii cooperatori primesc, de regul, o compensaie limitat n bani sau n natur, din profitul stabilit pe baza situaiei financiare anuale i a contului de profit i pierdere, proporional cu cota de participare la capitalul social. Membrii cooperatori aloc din profitul net al societii cooperative sumele necesare realizrii urmtoarelor scopuri: dezvoltarea societii cooperative, recompensarea membrilor cooperatori n raport cu participarea la activitatea societii cooperative sau sprijinirea altor activiti aprobate de ctre membrii cooperatori; d) principiul autonomiei i independenei societilor cooperative, potrivit cruia societile cooperative sunt organizaii autonome bazate pe autoajutoare i sunt controlate de ctre membrii lor. Intrarea n raporturi juridice cu alte persoane fizice sau juridice, inclusiv cu Guvernul, ori atragerea de finanare din surse externe se face cu asigurarea controlului democratic al membrilor cooperatori i cu meninerea autonomiei societilor cooperative;

e) principiul educrii, instruirii i informrii membrilor cooperatori, conform cruia societile cooperative asigur educarea i instruirea membrilor lor, reprezentanilor alei, directorilor executivi sau angajailor, astfel nct acetia s poat contribui efectiv la dezvoltarea societilor cooperative din care fac parte. Societile cooperative informeaz publicul, n mod special tineretul i liderii de opinie, n legtur cu natura i avantajele cooperaiei; f) principiul cooperrii ntre societile cooperative, potrivit cruia cooperativele servesc membrii proprii i consolideaz micarea cooperatist. Societile cooperatiste lucreaz mpreun n cadrul structurilor locale, naionale, regionale i internaionale; g) principiul preocuprii pentru comunitate, conform cruia societile cooperative acioneaz pentru dezvoltarea durabil a comunitilor din care fac parte, prin politici aprobate de membrii lor. (4) Principiile statuate la alin. (3) nu au caracter normativ, fiind folosite la interpretarea i aplicarea prevederilor prezentei legi. Art. 8. - (1) n vederea realizrii scopului pentru care s-a constituit, societatea cooperativ poate desfura orice activiti permise de lege. (2) Activitile desfurate de societile cooperative sunt supuse regimului de autorizare prevzut de legislaia specific n vigoare. Art. 9. - (1) Capitalul social al societii cooperative este variabil i nu poate fi mai mic de 5.000.000 lei. (2) Capitalul social minim trebuie subscris i vrsat integral la data nfiinrii societii cooperative. (3) Capitalul social al societii cooperative se divide n pri sociale egale, a cror valoare nominal se stabilete prin actul constitutiv, care nu poate fi mai mic de 100.000lei. Art. 10. - Participarea cumulat a societilor cooperative de gradul 1 la constituirea capitalului social al societii cooperative de gradul 2 nu poate fi mai mic de 67%. Art. 11. - Un membru cooperator poate deine pri sociale n limita i n condiiile prevzute de actul constitutiv, fr a putea depi 20% din capitalul social. Art. 12. - Numrul minim de membri cooperatori ai unei societi cooperative se stabilete prin statut, dar nu este mai mic de 5. Art. 13. - (1) Aporturile n numerar sunt obligatorii la constituirea societilor cooperative. (2) Aporturile n natur sunt admise la societile cooperative. Aporturile n natur se realizeaz prin transferarea drepturilor corespunztoare i prin predarea efectiv ctre societatea cooperativ a bunurilor aflate n stare de utilizare. (3) Creanele nu pot constitui aport la formarea sau majorarea capitalului social. (4) Membrii cooperatori primesc pri sociale n schimbul aporturilor subscrise. Art. 14. - (1) Societatea cooperativ se constituie prin contract de societate i statut, care pot fi ncheiate sub forma unui nscris unic denumit act constitutiv. (2) Actul constitutiv se ncheie sub semntur privat i se semneaz de ctre toi membrii fondatori.

(3) Forma autentic a actului constitutiv este obligatorie cnd printre bunurile subscrise ca aport la capitalul social se afl un teren. (4) Oricare dintre membrii fondatori, administratori sau persoanele mputernicite de acetia va solicita, n termen de 15 zile de la data semnrii actului constitutiv, nmatricularea societii cooperative n registrul comerului n a crui raz teritorial i va avea sediul societatea cooperativ, n conformitate cu prevederile legale n vigoare, n vederea obinerii certificatului unic de nregistrare, prin ncheiere a judectorului-delegat. (5) n cazul n care exist aporturi n natur, judectorul-delegat numete, n termen de 5 zile de la nregistrarea cererii, unul sau mai muli experi din lista experilor autorizai. Acetia vor ntocmi un raport cuprinznd descrierea i modul de evaluare a fiecrui bun aportat i vor evidenia dac valoarea acestuia corespunde numrului i valorii prilor sociale acordate n schimb, precum i alte elemente indicate de judectorul-delegat. Pentru bunurile mobile noi va fi luat n considerare valoarea din factur. (6) Raportul va fi depus n termen de 15 zile la oficiul registrului comerului i va putea fi examinat de creditorii personali ai asociailor sau de alte persoane. La cererea i pe cheltuiala acestora li se pot elibera copii integrale sau pariale de pe raport. (7) Nu pot fi numii experi: a) rudele sau afinii pn la gradul al patrulea inclusiv ori soii acelora care au constituit aporturi n natur sau ai fondatorilor; b) persoanele care primesc, sub orice form, pentru funciile pe care le ndeplinesc, altele dect aceea de expert, un salariu sau o remuneraie de la fondatori ori de la cei care au constituit aporturi n natur. (8) Dup verificarea ndeplinirii condiiilor stabilite prin prezenta lege, judectorul-delegat va dispune, prin ncheiere, nmatricularea societii cooperative n registrul comerului i publicarea n Monitorul Oficial al Romniei, Partea a VII-a, n conformitate cu prevederile Legii nr. 359/2004 privind simplificarea formalitilor la nregistrarea n registrul comerului a persoanelor fizice, asociaiilor familiale i persoanelor juridice, nregistrarea fiscal a acestora, precum i la autorizarea funcionrii persoanelor juridice, cu modificrile i completrile ulterioare. (9) Societatea cooperativ este persoan juridic de la data nmatriculrii n registrul comerului. Art. 15. - Nu pot fi membri fondatori persoanele care, potrivit legii, sunt incapabile sau care au fost condamnate prin hotrre judectoreasc definitiv pentru infraciunile de corupie, splare de bani, evaziune fiscal, gestiune frauduloas, abuz de ncredere, fals, uz de fals, nelciune, delapidare, mrturie mincinoas, dare sau luare de mit, precum i pentru infraciunile prevzute de prezenta lege. Art. 16. - (1) Actul constitutiv al unei societi cooperative trebuie s cuprind cel puin urmtoarele prevederi: a) numele, prenumele, codul numeric personal, locul, data naterii, domiciliul, cetenia membrului cooperator, persoan fizic; denumirea, sediul, naionalitatea i codul unic de nregistrare ale membrului cooperator, persoan juridic; b) forma i gradul societii cooperative;

c) denumirea societii cooperative, nsoit de meniunea "societate cooperativ" i, dac este cazul, emblema; d) sediul societii cooperative; e) obiectul de activitate al societii cooperative, cu precizarea domeniului i a activitii principale; f) capitalul social subscris i vrsat, cu menionarea aportului fiecrui membru cooperator, n numerar sau n natur, valoarea aportului n natur i modul evalurii; g) numrul i valoarea nominal a prilor sociale, precum i numrul prilor sociale atribuite fiecrui membru cooperator pentru aportul su; h) durata societii cooperative; i) numele i prenumele, codul numeric personal, locul i data naterii, domiciliul i cetenia administratorilor, persoane fizice; denumirea, sediul, naionalitatea i codul unic de nregistrare ale administratorilor, persoane juridice; j) numele i prenumele, codul numeric personal, locul i data naterii, domiciliul i cetenia cenzorilor; k) modul de dobndire i de pierdere a calitii de membru cooperator; l) drepturile i obligaiile membrilor cooperatori; m) modul de convocare a adunrii generale a membrilor cooperatori, atribuiile acesteia i condiiile de valabilitate a hotrrilor sale; n) sedii secundare - sucursale, agenii, reprezentane sau alte asemenea uniti fr personalitate juridic, atunci cnd se nfiineaz o dat cu societatea cooperativ, sau condiiile pentru nfiinarea lor ulterioar, dac se are n vedere o atare nfiinare; o) modul de nstrinare sau transmitere a folosinei cldirilor ori terenurilor aflate n patrimoniul societii cooperative; p) modul de dizolvare i de lichidare a societii cooperative i destinaia activului net. (2) Societile cooperative sunt obligate s desfoare activitile prevzute de actul constitutiv exclusiv cu membrii cooperatori, dac prin actul constitutiv nu se prevede altfel. Art. 17. - Societatea cooperativ cu sediul n Romnia este persoan juridic romn. Art. 18. - (1) Filialele sunt societi cooperative cu personalitate juridic i se nfiineaz n condiiile prevzute de prezenta lege. (2) Sucursalele sunt dezmembrminte fr personalitate juridic ale societilor cooperative i se nregistreaz, nainte de nceperea activitii lor, n registrul comerului din judeul n care vor funciona. (3) Dac sucursala se nfiineaz ntr-o localitate din acelai jude sau n aceeai localitate cu societatea cooperativ fondatoare, ea se va nmatricula la acelai oficiu al registrului comerului, ns distinct, ca nmatriculare independent. (4) Regimul juridic al sucursalei se aplic oricrui alt sediu secundar, indiferent de modul n care este denumit, cruia societatea cooperativ care l nfiineaz i atribuie statut de sucursal.

(5) Celelalte sedii secundare - agenii, reprezentane sau alte asemenea sedii - se menioneaz numai n cadrul nregistrrii societii cooperative la oficiul registrului comerului din raza teritorial n care se afl sediul principal. (6) Nu se pot nfiina sedii secundare sub denumirea de filial. Art. 19. - Societile cooperative nu se pot reorganiza sau transforma n societi comerciale constituite potrivit dispoziiilor Legii nr. 31/1990 privind societile comerciale, republicat, ori n asociaii familiale conform prevederilor legislaiei privind autorizarea persoanelor fizice i asociaiilor familiale care desfoar activiti economice n mod independent. Art. 20. - Prevederile art. 46-59 i ale art. 60, 63 i 64 din Legea nr. 31/1990, republicat, se aplic n mod corespunztor i societilor cooperative.

Codul civil 2011


Cartea 1 Despre personae Titlul IV - Persoana juridica Capitolul I - Dispozitii generale Elementele constitutive Art. 187 Orice persoana juridica trebuie sa aiba o organizare de sine statatoare si un patrimoniu propriu, afectat realizarii unui anumit scop licit si moral, in acord cu interesul general. Capitolul III - Capacitatea civila a persoanei juridice Sectiunea 1 - Capacitatea de folosinta a persoanei juridice Data dobandirii capacitatii de folosinta Art. 205 (1) Persoanele juridice care sunt supuse inregistrarii au capacitatea de a avea drepturi si obligatii de la data inregistrarii lor. (2) Celelalte persoane juridice au capacitatea de a avea drepturi si obligatii, dupa caz, potrivit art. 194, de la data actului de infiintare, de la data autorizarii constituirii lor sau de la data indeplinirii oricarei alte cerinte prevazute de lege. (3) Cu toate acestea, persoanele juridice prevazute la alin. (1) pot, chiar de la data actului de infiintare, sa dobandeasca drepturi si sa isi asume obligatii, insa numai in masura necesara pentru ca persoana juridica sa ia fiinta in mod valabil. (4) Fondatorii, asociatii, reprezentantii si orice alte persoane care au lucrat in numele unei persoane juridice in curs de constituire raspund nelimitat si solidar fata de terti pentru actele juridice incheiate in contul acesteia cu incalcarea dispozitiilor alin. (3), in afara de cazul in care persoana juridica nou-creata, dupa ce a dobandit personalitate juridica, le-a preluat asupra sa. Actele astfel preluate sunt considerate a fi ale persoanei juridice inca de la data incheierii lor si produc efecte depline. Continutul capacitatii de folosinta Art. 206 (1) Persoana juridica poate avea orice drepturi si obligatii civile, afara de acelea care, prin natura lor sau potrivit legii, nu pot apartine decat persoanei fizice. (2) Persoanele juridice fara scop lucrativ pot avea doar acele drepturi si obligatii civile care sunt necesare pentru realizarea scopului stabilit prin lege, actul de constituire sau statut. (3) Actul juridic incheiat cu incalcarea dispozitiilor alin. (1) si (2) este lovit de nulitate absoluta.

Cartea 5 Despre obligatii Sectiunea 3 - Incheierea contractului 1. Dispozitii preliminare Conditiile esentiale pentru validitatea contractului Art. 1.179 (1) Conditiile esentiale pentru validitatea unui contract sunt: 1. capacitatea de a contracta; 2. consimtamantul partilor; 3. un obiect determinat si licit; 4. o cauza licita si morala. (2) In masura in care legea prevede o anumita forma a contractului, aceasta trebuie respectata, sub sanctiunea prevazuta de dispozitiile legale aplicabile. Titlul IX. Diferite contracte speciale Capitolul VII. Contractul de societate Sectiunea 1. Dispozitii generale Art. 1.881. Notiunea. (1) Prin contractul de societate doua sau mai multe persoane se obliga reciproc sa coopereze pentru desfasurarea unei activitati si sa contribuie la aceasta prin aporturi banesti, in bunuri, in cunostinte specifice sau prestatii, cu scopul de a imparti beneficiile sau de a se folosi de economia ce ar putea rezulta. (2) Fiecare asociat contribuie la suportarea pierderilor proportional cu participarea la distributia beneficiului, daca prin contract nu s-a stabilit altfel. (3) Societatea se poate constitui cu sau fara personalitate juridica. Art. 1.882. Conditiile de validitate. (1) Poate fi asociat orice persoana fizica sau persoana juridica, afara de cazul in care prin lege se dispune altfel. Un sot nu poate deveni asociat prin aportarea de bunuri comune decat cu consimtamantul celuilalt sot, dispozitiile art. 349 aplicanduse in mod corespunzator. (2) Orice societate trebuie sa aiba un obiect determinat si licit, in acord cu ordinea publica si bunele moravuri. (3) Fiecare asociat trebuie sa contribuie la constituirea societatii prin aporturi banesti, in bunuri, in prestatii sau cunostinte specifice. Art. 1.883. Regimul aporturilor. (1) In cazul unei societati cu personalitate juridica, aporturile intra in patrimoniul societatii, iar in cazul unei societati fara personalitate juridica, aporturile

devin coproprietatea asociatilor, afara de cazul in care au convenit, in mod expres, ca vor trece in folosinta lor comuna. Art. 1.881-1.884 (2) In cazul aportului unor bunuri imobile sau, dupa caz, al altor drepturi reale imobiliare, contractul se incheie in forma autentica. (3) Transferul drepturilor asupra bunurilor aportate este supus formelor de publicitate prevazute de lege . Daca inscrierea dreptului in registrele de publicitate a fost facuta inainte de data inmatricularii societatii, transferul drepturilor este, in toate cazurile, afectat de conditia dobandirii personalitatii juridice. Art. 1.884. Forma contractului. (1) Contractul de societate se incheie in forma scrisa. Daca prin lege nu se prevede altfel, forma scrisa este necesara numai pentru dovada contractului. (2) Sub sanctiunea nulitatii absolute, contractul prin care se infiinteaza o societate cu personalitate juridica trebuie incheiat in forma scrisa si trebuie sa prevada asociatii, aporturile, forma juridica, obiectul, denumirea si sediul societatii. Art. 1.885. Durata societatii. (1) Durata societatii este nedeterminata, daca prin contract nu se prevede altfel. (2) Asociatii pot prelungi durata societatii, inainte de expirarea acesteia. Art. 1.886. Raspunderea asociatilor fondatori si a primilor administratori. (1) Asociatii fondatori si primii administratori numiti prin contract raspund solidar pentru prejudiciul cauzat prin nerespectarea unei conditii de forma a contractului de societate sau a unei formalitati necesare pentru constituirea societatii ori, daca este cazul, pentru dobandirea personalitatii juridice de catre aceasta. (2) In cazul modificarii contractului, dispozitiile alin. (1) se aplica administratorilor cu drept de reprezentare a societatii aflati in functie la data modificarii, respectiv la data la care ar fi trebuit sa se indeplineasca formalitatile referitoare la aceasta modificare. Art. 1.887. Domeniul de aplicare. (1) Prezentul capitol constituie dreptul comun in materia societatilor. (2) Legea poate reglementa diferite tipuri de societati in considerarea formei, naturii sau obiectului de activitate . Art. 1.888. Formele societare. Dupa forma lor, societatile pot fi: a) simple; b) in participatie; c) in nume colectiv; d) in comandita simpla; e) cu raspundere limitata; f) pe actiuni; g) in comandita pe actiuni; h) cooperative; i) alt tip de societate anume reglementat de lege . Art. 1.889. Dobandirea personalitatii juridice. (1) Prin contractul de societate sau printr-un act separat, asociatii pot conveni constituirea unei societati cu personalitate juridica, cu

respectarea conditiilor prevazute de lege . In acest caz, raspunderea lor pentru datoriile sociale este subsidiara, nelimitata si solidara, daca prin lege nu se dispune altfel. (2) Daca, potrivit vointei asociatilor, societatea urmeaza sa aiba personalitate juridica, indiferent de obiectul de activitate, ea poate fi constituita numai in forma si conditiile prevazute de legea speciala care ii confera personalitate juridica. (3) Societatea dobandeste personalitate juridica prin si de la data inmatricularii in registrul comertului, daca prin lege nu se dispune altfel. (4) Pana la data dobandirii personalitatii juridice, raporturile dintre asociati sunt guvernate de regulile aplicabile societatii simple.

Legea 21/1996
CAPITOLUL I Dispoziii generale Art. 1. - Prezenta lege are drept scop protecia, meninerea i stimularea concurenei i a unui mediu concurenial normal, n vederea promovrii intereselor consumatorilor. Art. 2. - (1) Dispoziiile prezentei legi se aplic actelor i faptelor care restrng, mpiedic sau denatureaz concurena, svrite de: a) ntreprinderi sau asociaii de ntreprinderi - persoane fizice sau juridice - de cetenie, respectiv de naionalitate romn sau strin, denumite n continuare ntreprinderi; b) autoritile i instituiile administraiei publice centrale sau locale, n msura n care acestea, prin deciziile emise sau prin reglementrile adoptate, intervin n operaiuni de pia, influennd direct sau indirect concurena, cu excepia situaiilor cnd asemenea msuri sunt luate n aplicarea altor legi sau pentru aprarea unui interes public major. (2) Prin ntreprindere se nelege orice entitate angajat ntr-o activitate economic, adic o activitate constnd n oferirea de bunuri sau de servicii pe o pia dat, independent de statutul su juridic i de modul de finanare. (3) Cnd ntreprinderile, definite potrivit prevederilor alin. (1) lit. a), particip la o grupare realizat pe cale convenional prin acord, nelegere, pact, protocol, contract i altele asemenea, fie ea explicit, public ori ocult, secret, dar fr personalitate juridic i indiferent de form antant, coaliie, grup, bloc, federaie i altele asemenea - pentru actele i faptele prevzute la alin. (1), svrite n cadrul participrii la o asemenea grupare, dispoziiile prezentei legi se aplic fiecrei ntreprinderi, inndu-se seama de principiul proporionalitii. (4) Dispoziiile prezentei legi se aplic actelor i faptelor prevzute la alin. (1), cnd sunt svrite pe teritoriul Romniei, precum i celor svrite n afara teritoriului rii, atunci cnd produc efecte pe teritoriul Romniei. Art. 3. - (1) Administrarea prezentei legi i punerea ei n aplicare sunt ncredinate Consiliului Concurenei, ca autoritate naional n domeniul concurenei. Consiliul Concurenei este autoritate administrativ autonom, nvestit n acest scop, n condiiile, modalitile i limitele stabilite prin dispoziiile prezentei legi. (2) Consiliul Concurenei aplic dispoziiile art. 101 i 102 din Tratatul privind funcionarea Uniunii Europene, potrivit prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1/2003 al Consiliului din 16 decembrie 2002 privind punerea n aplicare a normelor de concuren prevzute la articolele 81 i 82 din tratat, cu modificrile i completrile ulterioare, denumit n continuare Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1/2003, n cazurile n care actele sau faptele ntreprinderilor sau asociaiilor de ntreprinderi pot afecta comerul dintre statele membre ale Uniunii Europene. Art. 4. - (1) Preurile produselor i tarifele serviciilor i lucrrilor se determin n mod liber prin concuren, pe baza cererii i ofertei. Preurile i tarifele practicate n cadrul unor activiti cu

caracter de monopol natural sau al unor activiti economice, stabilite prin lege, se stabilesc i se ajusteaz cu avizul Ministerului Finanelor Publice, cu excepia celor pentru care, prin legi speciale, sunt prevzute alte competene. (2) n sectoarele economice sau pe pieele unde concurena este exclus sau substanial restrns prin efectul unei legi sau datorit existenei unei poziii de monopol, Guvernul poate, prin hotrre, s instituie forme corespunztoare de control al preurilor pentru o perioad de cel mult 3 ani, care poate fi prelungit succesiv pe durate de cte cel mult un an, dac mprejurrile care au justificat adoptarea respectivei hotrri continu s existe. (3) Pentru sectoare economice determinate i n mprejurri excepionale, precum: situaii de criz, dezechilibru major ntre cerere i ofert i disfuncionalitate evident a pieei, Guvernul poate dispune msuri cu caracter temporar pentru combaterea creterii excesive a preurilor sau chiar blocarea acestora. Asemenea msuri pot fi adoptate prin hotrre pentru o perioad de 6 luni, care poate fi prelungit succesiv pentru durate de cte cel mult 3 luni, ct timp persist mprejurrile care au determinat adoptarea respectivei hotrri. (4) Intervenia Guvernului n situaiile prevzute la alin. (2) i (3) se face cu avizul Consiliului Concurenei. CAPITOLUL II Practici anticoncureniale Art. 5. - (1) Sunt interzise orice nelegeri ntre ntreprinderi, orice decizii ale asociaiilor de ntreprinderi i orice practici concertate, care au ca obiect sau au ca efect mpiedicarea, restrngerea sau denaturarea concurenei pe piaa romneasc sau pe o parte a acesteia, n special cele care: a) stabilesc, direct sau indirect, preuri de cumprare ori de vnzare sau orice alte condiii de tranzacionare; b) limiteaz sau controleaz producia, comercializarea, dezvoltarea tehnic sau investiiile; c) mpart pieele sau sursele de aprovizionare; d) aplic, n raporturile cu partenerii comerciali, condiii inegale la prestaii echivalente, provocnd n acest fel unora dintre ei un dezavantaj concurenial; e) condiioneaz ncheierea contractelor de acceptarea de ctre parteneri a unor prestaii suplimentare care, prin natura lor sau n conformitate cu uzanele comerciale, nu au legtur cu obiectul acestor contracte; f) constau n participarea, n mod concertat, cu oferte trucate la licitaii sau la orice alte forme de concurs de oferte; g) elimin de pe pia ali concureni, limiteaz sau mpiedic accesul pe pia i libertatea exercitrii concurenei de ctre alte ntreprinderi, precum i nelegerile de a nu cumpra de la sau de a nu vinde ctre anumite ntreprinderi fr o justificare rezonabil. (2) Interdicia prevzut la alin. (1) nu se aplic nelegerilor sau categoriilor de nelegeri ntre ntreprinderi, deciziilor sau categoriilor de decizii ale asociaiilor de ntreprinderi, practicilor

concertate sau categoriilor de practici concertate, atunci cnd acestea ndeplinesc cumulativ urmtoarele condiii: a) contribuie la mbuntirea produciei sau distribuiei de mrfuri ori la promovarea progresului tehnic sau economic, asigurnd, n acelai timp, consumatorilor un avantaj corespunztor celui realizat de prile la respectiva nelegere, decizie ori practic concertat; b) nu impun ntreprinderilor n cauz restricii care nu sunt indispensabile pentru atingerea acestor obiective; c) nu ofer ntreprinderilor posibilitatea de a elimina concurena de pe o parte substanial a pieei produselor n cauz. (3) Categoriile de nelegeri, decizii i practici concertate, exceptate prin aplicarea prevederilor alin. (2), precum i condiiile i criteriile de ncadrare pe categorii sunt cele stabilite n regulamentele Consiliului Uniunii Europene sau ale Comisiei Europene cu privire la aplicarea prevederilor art. 101 alin. (3) din Tratatul privind funcionarea Uniunii Europene anumitor categorii de nelegeri, decizii ale asociaiilor de ntreprinderi sau practici concertate, denumite regulamente de exceptare pe categorii, care se aplic n mod corespunztor. (4) nelegerile, deciziile i practicile concertate prevzute la alin. (1), care ndeplinesc condiiile prevzute la alin. (2) sau se ncadreaz n categoriile prevzute la alin. (3), sunt considerate legale, fr a fi necesar notificarea acestora de ctre pri i emiterea unei decizii de ctre Consiliul Concurenei. (5) Sarcina probei unei nclcri a prevederilor alin. (1) revine Consiliului Concurenei. ntreprinderii sau asociaiei de ntreprinderi care invoc beneficiul prevederilor alin. (2) sau (3) i revine sarcina de a dovedi c sunt ndeplinite condiiile prevzute de aceste alineate. (6) Ori de cte ori Consiliul Concurenei aplic prevederile alin. (1) nelegerilor, deciziilor sau practicilor concertate, n msura n care acestea pot afecta comerul ntre statele membre, acesta aplic, de asemenea, prevederile art. 101 din Tratatul privind funcionarea Uniunii Europene. Art. 6. - (1) Este interzis folosirea n mod abuziv de ctre una sau mai multe ntreprinderi a unei poziii dominante deinute pe piaa romneasc sau pe o parte substanial a acesteia. Aceste practici abuzive pot consta n special n: a) impunerea, n mod direct sau indirect, a unor preuri inechitabile de vnzare ori de cumprare sau a altor condiii inechitabile de tranzacionare i refuzul de a trata cu anumii furnizori ori beneficiari; b) limitarea produciei, comercializrii sau dezvoltrii tehnologice n dezavantajul consumatorilor; c) aplicarea n raporturile cu partenerii comerciali a unor condiii inegale la prestaii echivalente, provocnd, n acest fel, unora dintre ei un dezavantaj concurenial; d) condiionarea ncheierii contractelor de acceptarea de ctre parteneri a unor prestaii suplimentare care, prin natura lor sau n conformitate cu uzanele comerciale, nu au legtur cu obiectul acestor contracte;

e) practicarea unor preuri excesive sau practicarea unor preuri de ruinare, n scopul nlturrii concurenilor, ori vnzarea la export sub costul de producie, cu acoperirea diferenelor prin impunerea unor preuri majorate consumatorilor interni; f) exploatarea strii de dependen n care se gsete o alt ntreprindere fa de o asemenea ntreprindere sau ntreprinderi i care nu dispune de o soluie alternativ n condiii echivalente, precum i ruperea relaiilor contractuale pentru singurul motiv c partenerul refuz s se supun unor condiii comerciale nejustificate. (2) Ori de cte ori Consiliul Concurenei aplic prevederile alin. (1), n msura n care folosirea n mod abuziv a poziiei dominante poate afecta comerul dintre statele membre, acesta aplic, de asemenea, prevederile art. 102 din Tratatul privind funcionarea Uniunii Europene. (3) Se prezum, pn la proba contrar, c una sau mai multe ntreprinderi nu se afl n poziie dominant, n situaia n care cota sau cotele cumulate pe piaa relevant, nregistrate n perioada supus analizei, nu depesc 40%. Art. 7. - Abrogat. Art. 8. - (1) Prevederile art. 5 alin. (1) nu se aplic n urmtoarele situaii: a) n cazul n care cota de pia cumulat deinut de prile la o nelegere nu depete 10% pe niciuna dintre pieele relevante afectate de nelegere, atunci cnd aceasta este ncheiat ntre ntreprinderi care sunt concureni, existeni sau poteniali, pe una dintre aceste piee; b) n cazul n care cota de pia deinut de fiecare dintre prile la o nelegere nu depete 15% pe niciuna dintre pieele relevante afectate de nelegere, atunci cnd aceasta este ncheiat ntre ntreprinderi care nu sunt concureni, existeni sau poteniali, pe niciuna dintre aceste piee; c) n cazul n care este dificil s se stabileasc dac este vorba de o nelegere ntre concureni sau ntre neconcureni, se aplic pragul de 10%, potrivit prevederilor alin. (1) lit. a). (2) Atunci cnd pe o pia relevant concurena este restrns de efectul cumulativ al unor nelegeri de vnzare de bunuri sau de servicii ncheiate cu diferii furnizori sau distribuitori, pragurile prevzute la alin. (1) sunt reduse la 5%, att pentru nelegerile ncheiate ntre concureni, ct i pentru cele ncheiate ntre neconcureni. (3) nelegerile nu restrng concurena n cazul n care cotele de pia nu depesc pragurile de 10%, 15%, respectiv 5%, prevzute la alin. (1) i (2), cu mai mult de dou puncte procentuale n cursul a 2 ani calendaristici succesivi. (4) Prevederile alin. (1)-(3) nu se aplic nelegerilor care, n mod direct sau indirect, izolat sau n combinaie cu ali factori aflai sub controlul prilor, au ca obiect: a) fixarea preurilor de vnzare a produselor ctre teri; b) limitarea produciei sau a vnzrilor; c) mprirea pieelor sau a clienilor. (5) Prevederile alin. (1)-(4) se aplic i n cazul deciziilor asociaiilor de ntreprinderi i practicilor concertate. Art. 9. - (1) Sunt interzise orice aciuni sau inaciuni ale autoritilor i instituiilor administraiei publice centrale sau locale, care restrng, mpiedic sau denatureaz concurena, precum:

a) limitarea libertii comerului sau autonomiei ntreprinderilor, exercitate cu respectarea reglementrilor legale; b) stabilirea de condiii discriminatorii pentru activitatea ntreprinderilor. (2) n cazul n care autoritile sau instituiile administraiei publice centrale sau locale nu se conformeaz, n termenul stabilit, msurilor dispuse prin decizie de ctre Consiliul Concurenei n scopul restabilirii mediului concurenial, acesta poate introduce aciune n contencios administrativ, la Curtea de Apel Bucureti, solicitnd instanei, dup caz, anularea, n tot sau n parte, a actului care a condus la restrngerea, mpiedicarea sau denaturarea concurenei, obligarea autoritii sau instituiei n cauz s emit un act administrativ sau s efectueze o anumit operaiune administrativ. (3) Consiliul Concurenei se poate adresa instanei n condiiile alin. (2), n termen de 6 luni de la data expirrii perioadei prevzute n decizie, perioada n care autoritatea sau instituia administraiei publice centrale sau locale avea obligaia s se conformeze msurilor necesare restabilirii mediului concurenial normal. CAPITOLUL III Concentrarea economic Art. 10. - (1) Se realizeaz o concentrare n cazul n care modificarea de durat a controlului rezult n urma: a) fuzionrii a dou sau mai multe ntreprinderi independente anterior sau pri ale unor ntreprinderi; sau b) dobndirii, de ctre una sau mai multe persoane care controleaz deja cel puin o ntreprindere ori de ctre una sau mai multe ntreprinderi, fie prin achiziionarea de valori mobiliare sau de active, fie prin contract ori prin orice alte mijloace, a controlului direct sau indirect asupra uneia ori mai multor ntreprinderi sau pri ale acestora. (2) Crearea unei societi n comun care ndeplinete n mod durabil toate funciile unei entiti economice autonome constituie o concentrare potrivit prevederilor alin. (1) lit. b). (3) n msura n care crearea unei societi n comun, reprezentnd o concentrare potrivit prevederilor alin. (1), are ca obiect sau efect coordonarea comportamentului concurenial al ntreprinderilor rmase independente, o astfel de coordonare este evaluat n conformitate cu criteriile prevzute la art. 5 alin. (1) i (3), precum i cu cele ale art. 101 alin. (1) i (3) din Tratatul privind funcionarea Uniunii Europene, pentru a se stabili dac operaiunea este sau nu compatibil cu un mediu concurenial normal. (4) La realizarea evalurii prevzute la alin. (3), Consiliul Concurenei ia n considerare, n special, urmtoarele criterii: a) dac dou sau mai multe societi-mam rein, ntr-o msur semnificativ, activitile de pe aceeai pia ca i societatea n comun ori de pe o pia situat n amonte sau n aval fa de cea a societii n comun ori pe o pia vecin aflat n strns legtur cu aceast pia;

b) dac prin coordonarea care reprezint consecina direct a crerii societii n comun, ntreprinderile implicate au posibilitatea de a elimina concurena pentru o parte semnificativ a produselor sau a serviciilor n cauz. (5) Potrivit prevederilor prezentei legi, controlul decurge din drepturi, contracte sau orice alte elemente care, fiecare n parte ori luate mpreun i innd seama de circumstanele de fapt sau de drept, confer posibilitatea de a exercita o influen determinant asupra unei ntreprinderi, n special prin: a) drepturi de proprietate sau de folosin asupra totalitii ori a unei pri din activele unei ntreprinderi; b) drepturi sau contracte care confer o influen determinant asupra structurii ntreprinderii, votului sau deciziilor organelor de conducere ale unei ntreprinderi. (6) Controlul prevzut la alin. (1)-(5) este dobndit de ctre persoana sau persoanele ori de ctre ntreprinderile care: a) sunt titulare ale drepturilor ori beneficiare ale contractelor prevzute la alin. (5); b) nu sunt titulare ale drepturilor ori beneficiare ale contractelor prevzute la alin. (5), dar au puterea de a exercita influena determinant conferit de acestea. Art. 11. - Nu constituie operaiuni de concentrare economic situaiile n care: a) controlul este dobndit i exercitat de ctre un lichidator desemnat prin hotrre judectoreasc sau de ctre o alt persoan mandatat de autoritatea public pentru ndeplinirea unei proceduri de ncetare de pli, redresare, concordat, lichidare judiciar, urmrire silit sau alt procedur similar; b) instituiile de credit sau alte instituii financiare ori societile de asigurri ale cror activiti obinuite includ tranzacionarea i negocierea de valori mobiliare n contul lor sau n contul altora dein temporar valori mobiliare ale unei ntreprinderi pe care le-au dobndit n vederea revnzrii, cu condiia ca acestea s nu i exercite drepturile de vot conferite de valorile mobiliare n cauz pentru a determina comportamentul concurenial al ntreprinderii n cauz sau cu condiia s i exercite aceste drepturi de vot numai pentru pregtirea cesionrii integral e sau pariale a ntreprinderii n cauz sau a activelor acesteia ori a cesionrii valorilor mobiliare n cauz i ca cesiunea s aib loc n termen de un an de la data achiziiei; Consiliul Concurenei poate prelungi acest termen, la cerere, n cazul n care respectivele instituii sau societi pot dovedi c cesionarea nu a fost posibil, n condiii rezonabile, n termenul stabilit; c) controlul, potrivit prevederilor art. 10 alin. (1) lit. b), este dobndit de o ntreprindere al crei obiect unic de activitate este de a achiziiona participaii la alte ntreprinderi, de a gestiona i valorifica respectivele participaii, fr a se implica direct sau indirect n gestionarea ntreprinderilor n cauz, aceasta fr a aduce ns atingere drepturilor pe care ntreprinderea le deine n calitate de acionar, cu condiia ca drepturile de vot legate de participaiile deinute s fie exercitate, n special n ceea ce privete numirea membrilor organelor de conducere i supraveghere ale ntreprinderilor la care deine participaiile, doar pentru a menine valoarea integral a investiiilor n cauz i nu pentru a determina, direct sau indirect, comportamentul concurenial al acelor ntreprinderi;

d) ntreprinderile, inclusiv cele care fac parte din grupuri economice, realizeaz operaiuni de restructurare sau reorganizare a propriilor activiti. Art. 12. - Sunt interzise concentrrile economice care ar ridica obstacole semnificative n calea concurenei efective pe piaa romneasc sau pe o parte substanial a acesteia, n special ca urmare a crerii sau consolidrii unei poziii dominante Art. 13. - Abrogat. Art. 14. - Prevederile prezentului capitol se aplic operaiunilor de concentrare economic, atunci cnd cifra de afaceri cumulat a ntreprinderilor implicate n operaiune depete echivalentul n lei a 10.000.000 euro i cnd cel puin dou dintre ntreprinderile implicate au realizat pe teritoriul Romniei, fiecare n parte, o cifr de afaceri mai mare dect echivalentul n lei a 4.000.000 euro. Echivalentul n lei se calculeaz la cursul de schimb comunicat de Banca Naional a Romniei valabil pentru ultima zi a exerciiului financiar din anul anterior realizrii operaiunii. Art. 15. - (1) Concentrrile economice care depesc pragurile valorice prevzute la art. 14 trebuie notificate Consiliului Concurenei nainte de punerea n aplicare i dup ncheierea acordului, dup anunarea ofertei publice sau dup preluarea pachetului de control. (2) Notificarea poate fi efectuat i n cazurile n care ntreprinderile implicate demonstreaz Consiliului Concurenei intenia de bun-credin de a ncheia un acord sau, n cazul unei oferte publice, i-au anunat public intenia de a face o astfel de ofert, cu condiia ca acordul sau oferta planificat s aib ca rezultat o concentrare care ndeplinete condiiile prevzute la art. 14. (3) Potrivit prevederilor prezentei legi, termenul "concentrare economic notificat" include, de asemenea, concentrrile planificate, notificate potrivit prevederilor alin. (2). (4) Concentrrile economice care se realizeaz prin fuziunea a dou sau mai multor ntreprinderi trebuie notificate de ctre fiecare dintre prile implicate; n celelalte cazuri, notificarea trebuie s fie naintat de ctre persoana, ntreprinderea sau ntreprinderile care dobndesc controlul asupra uneia sau mai multor ntreprinderi ori asupra unor pri ale acestora. (5) Criteriile de evaluare a compatibilitii concentrrilor economice cu un mediu concurenial normal, procedura de notificare, de acordare a derogrii, termenele, documentele i informaiile de prezentat, comunicrile i prezentarea de observaii de ctre ntreprinderile interesate se stabilesc prin regulamente i instruciuni adoptate de Consiliul Concurenei. (6) Este interzis punerea n aplicare a unei operaiuni de concentrare economic nainte de notificare i nainte de a fi declarat compatibil cu un mediu concurenial normal, printr-o decizie adoptat de Consiliul Concurenei, potrivit prevederilor art. 46. (7) Prevederile alin. (6) nu mpiedic punerea n aplicare a unei oferte publice sau a unei serii de tranzacii cu valori mobiliare, inclusiv cu valori mobiliare convertibile n alte tipuri de valori mobiliare, acceptate n vederea tranzacionrii pe o pia de tipul bursei de valori, prin care se dobndete controlul potrivit prevederilor art. 10 de la vnztori diferii, dac sunt ndeplinite cumulativ urmtoarele condiii: a) concentrarea s fie notificat fr ntrziere Consiliului Concurenei, potrivit prevederilor alin. (1);

b) cel care dobndete controlul s nu exercite drepturile de vot aferente valorilor mobiliare n cauz sau s fac acest lucru numai pentru a menine valoarea integral a investiiei sale n temeiul unei derogri acordate de Consiliul Concurenei, potrivit prevederilor alin. (8). (8) Consiliul Concurenei poate acorda, la cerere, o derogare de la regula instituit la alin. (6). Cererea de acordare a derogrii trebuie s fie motivat. n decizia pe care o va emite Consiliul Concurenei va ine cont de efectele suspendrii concentrrii economice asupra uneia sau mai multora dintre ntreprinderile implicate n operaiune sau asupra unor teri i de ameninarea reprezentat de concentrare asupra concurenei. Aceast derogare poate fi acordat sub rezerva ndeplinirii unor condiii i obligaii destinate asigurrii unei concurene efective. O derogare poate fi acordat oricnd, att anterior, ct i ulterior notificrii. (9) Validitatea oricrei operaiuni de concentrare economic, inclusiv a celor realizate cu nclcarea prevederilor alin. (6), va depinde de analiza i decizia pe care Consiliul Concurenei o va lua cu privire la operaiune, potrivit prevederilor art. 46 alin. (2), (4) i (5). CAPITOLUL IV Consiliul Concurenei Art. 16. - (1) Se nfiineaz Consiliul Concurenei, autoritate administrativ autonom n domeniul concurenei, cu personalitate juridic, care i exercit atribuiile potrivit prevederilor prezentei legi. Sediul Consiliului Concurenei este n municipiul Bucureti. (2) Structura organizatoric i de personal a Consiliului Concurenei, atribuiile de conducere i de execuie ale personalului su se stabilesc prin regulamentele interioare adoptate de acesta. Art. 17. - (1) Plenul Consiliului Concurenei este un organ colegial i este format din 7 membri, dup cum urmeaz: un preedinte, 2 vicepreedini i 4 consilieri de concuren. Numirea membrilor Plenului Consiliului Concurenei se realizeaz de ctre Preedintele Romniei, la propunerea Guvernului. (2) Durata mandatului membrilor Plenului Consiliului Concurenei este de 5 ani, acetia putnd fi renvestii cel mult nc o dat. La numirea primului Plen al Consiliului Concurenei dup intrarea n vigoare a prezentei legi, un vicepreedinte i 2 consilieri de concuren vor avea un mandat de 2 ani i jumtate, stabilit prin decretul de numire n funcie. (3) Preedintele, vicepreedinii i consilierii de concuren trebuie s aib o independen real i s se bucure de o nalt reputaie profesional i probitate civic. Pentru a fi numit m embru al Consiliului Concurenei se cer studii superioare, nalt competen profesional, o bun reputaie i vechime de minimum 10 ani n activiti din domeniile: economic, comercial, al preurilor i concurenei sau juridic. (4) Preedintele trebuie s fi ndeplinit o funcie de conducere cu largi responsabiliti, n care a fcut dovada competenei sale profesionale i manageriale. (5) Calitatea de membru al Consiliului Concurenei este incompatibil cu exercitarea oricrei alte activiti profesionale sau de consultan, cu participarea, direct sau prin persoane interpuse, la conducerea sau administrarea unor entiti publice ori private sau cu deinerea de

funcii ori de demniti publice, cu excepia activitii didactice din nvmntul superior. Ei nu pot fi desemnai experi sau arbitri nici de pri i nici de instana judectoreasc sau de ctre o alt instituie. (6) Membrii Plenului Consiliului Concurenei nu reprezint autoritatea care i-a numit i sunt independeni n luarea deciziilor. (7) Membrii Plenului Consiliului Concurenei i inspectorii de concuren nu pot face parte din partide sau alte formaiuni politice. (8) Mandatul de membru al Plenului Consiliului Concurenei nceteaz: a) la expirarea duratei; b) prin demisie; c) prin deces; d) prin imposibilitate definitiv de exercitare, constnd ntr-o indisponibilitate mai lung de 60 de zile consecutive; e) la survenirea unei incompatibiliti dintre cele prevzute la alin. (5) i (7), conform prevederilor alin. (11); f) prin revocare, pentru nclcarea grav a prezentei legi i pentru condamnare penal, prin hotrre judectoreasc definitiv i irevocabil, pentru svrirea unei infraciuni. (9) Membrii Plenului Consiliului Concurenei sunt revocabili, n cazul prevzut la alin. (8) lit. f), de ctre autoritatea care i-a numit. Pn la rmnerea definitiv a hotrrii judectoreti penale ei pot fi suspendai din funcie de ctre aceeai autoritate. (10) n caz de vacan a unui loc n Plenul Consiliului Concurenei pentru una dintre situaiile prevzute la alin. (8) lit. b)-f), se va proceda, conform prevederilor alin. (1), la desemnarea i numirea unui nou membru pentru durata rmas din mandat, n funcia devenit vacant. (11) Membrii Consiliului Concurenei sunt obligai s notifice de ndat Consiliului survenirea oricrei situaii de incompatibilitate sau impediment dintre cele prevzute la alin. (5) i (7), ei fiind de drept suspendai din funcie din momentul survenirii acestei situaii, iar dac situaia se prelungete peste 10 zile consecutive, mandatul nceteaz i se procedeaz conform prevederilor alin. (9) i (10). Art. 17^1. - n caz de vacan a funciei de preedinte al Consiliului Concurenei, pentru una dintre situaiile prevzute la art. 17 alin. (8) lit. b)-f), pn la desemnarea i numirea, n condiiile legii, a unui nou preedinte, pentru durata rmas din mandat, interimatul va fi asigurat de acel membru al Plenului, care are cea mai mare vechime n funcia de vicepreedinte al Consiliului Concurenei. Art. 18. - (1) nainte de a ncepe s-i exercite funcia, fiecare membru al Consiliului Concurenei este obligat s depun n faa Preedintelui Romniei, n prezena celorlali membri numii i dup citirea decretului prezidenial de numire n funcie, urmtorul jurmnt: "Jur s respect Constituia i legile rii, s apr interesele Romniei, drepturile i libertile fundamentale ale cetenilor, s-mi ndeplinesc cu onoare, demnitate, loialitate, responsabilitate i fr prtinire atribuiile ce-mi revin. Aa s-mi ajute Dumnezeu!" (2) Preedintele Consiliului Concurenei presteaz cel dinti jurmntul.

(3) n cazul neprestrii jurmntului n termen de 30 de zile de la data publicrii n Monitorul Oficial al Romniei a decretului de numire, membrul numit este de drept demisionar, urmnd a se relua procedura desemnrii i numirii altei persoane pentru funcia devenit vacant. (4) Actele efectuate de oricare dintre membrii Consiliului Concurenei nainte de prestarea jurmntului sunt nule de drept. Art. 19. - (1) Mandatele membrilor Consiliului Concurenei ncep de la data depunerii jurmntului de ctre acetia i expir la mplinirea termenelor prevzute la art. 17 alin. (2), calculate de la aceast dat. (2) Dac, pn la expirarea mandatului n curs, preedintele Consiliului Concurenei desemnat pentru mandatul urmtor nu va fi prestat jurmntul cu respectarea dispoziiilor art. 18, membrii Consiliului Concurenei n exerciiu i vor continua activitatea pn la depunerea jurmntului de ctre preedintele Consiliului, desemnat pentru mandatul urmtor sub conducerea preedintelui anterior. (3) n situaia n care pn la expirarea duratei mandatului unui membru al Plenului Consiliului Concurenei, n condiiile art. 17 alin. (8) lit. a), nu este numit un succesor, membrul Plenului al crui mandat expir i va continua activitatea pn la depunerea jurmntului de ctre cel desemnat pentru mandatul urmtor. Art. 20. - (1) Consiliul Concurenei i desfoar activitatea, delibereaz i ia decizii n plen i n comisii. Plenul Consiliului Concurenei se ntrunete valabil n prezena a cel puin 5 dintre membrii si, iar hotrrile se adopt cu votul majoritii membrilor Plenului. Comisia se ntrunete valabil n prezena celor 3 membri, hotrrile fiind adoptate cu majoritatea voturilor membrilor. (2) Fiecare comisie este format din 2 consilieri de concuren n componena stabilit de preedintele Consiliului Concurenei, pentru fiecare caz n parte, i este condus de ctre un vicepreedinte al Consiliului Concurenei. (3) Preedintele Consiliului Concurenei ordon efectuarea de investigaii i desemneaz raportorul pentru fiecare investigaie. (4) n aplicarea prezentei legi, Consiliul Concurenei examineaz n plen: a) rapoartele de investigaie, cu eventualele obiecii formulate la acestea, i decide asupra msurilor de luat; b) autorizarea concentrrilor economice; c) punctele de vedere, recomandrile i avizele formulate n realizarea atribuiilor prevzute de prezenta lege; d) proiectele de reglementri propuse spre adoptare; e) raportul anual prevzut la art. 31 alin. (1), raportul anual privind ajutoarele de stat, ct i orice alte rapoarte privind concurena i ajutoarele de stat; (5) n formaiunile deliberative fiecare membru dispune de un vot; n caz de partaj egal al voturilor, soluia votat de preedinte prevaleaz. (6) Deciziile adoptate de Consiliul Concurenei n plen, potrivit prevederilor alin. (4), se semneaz de ctre preedinte, n numele Consiliului Concurenei.

Art. 21. - (1) Preedintele Consiliului Concurenei angajeaz patrimonial, prin semntura sa, Consiliul Concurenei ca persoan juridic i-l reprezint ca instituie public n faa persoanelor fizice i juridice, a autoritilor legislative, judiciare i administrative, precum i a altor instituii romneti, strine i internaionale. El exercit prerogative disciplinare asupra ntregului personal al Consiliului Concurenei. (2) Ordinele i deciziile Consiliului Concurenei, prin care se dispun msuri i se aplic sanciuni, se semneaz de ctre preedinte, iar reglementrile adoptate de Consiliul Concurenei sunt puse n aplicare, suspendate ori abrogate prin ordin al preedintelui. (3) n caz de absen ori de indisponibilitate a preedintelui, reprezentarea legal a Consiliului Concurenei revine unuia dintre vicepreedini, desemnat de preedinte pentru durata absenei sau a indisponibilitii. (4) Preedintele Consiliului Concurenei poate delega puteri de reprezentare oricruia dintre vicepreedini, consilierii de concuren, inspectorii de concuren sau altor persoane, mandatul trebuind s menioneze expres puterile delegate i durata exercitrii lor. Art. 22. - (1) n vederea exercitrii atribuiilor sale, Consiliul Concurenei i elaboreaz i i adopt regulamentul de organizare, funcionare i procedur i i constituie aparatul propriu, la nivel central i local. (2) Nomenclatorul de funcii al aparatului propriu, cuprinznd inspectori de concuren i alte categorii de personal, condiiile de ncadrare pe funcii, de promovare n grad i de stimulare, precum i atribuiile fiecrei funcii se stabilesc prin regulament adoptat de Consiliul Concurenei, cu respectarea reglementrilor privind funcia public i funcionarii publici i a reglementrilor privind salarizarea personalului contractual din sectorul bugetar. (3) Funcia public de specialitate pentru Consiliul Concurenei este cea de inspector de concuren. (4) Activitatea desfurat n cadrul Consiliului Concurenei de ctre inspectorii de concuren cu studii superioare juridice constituie vechime n specialitate juridic i este asimilat vechimii n munca juridic desfurat de consilierul juridic, potrivit prevederilor art. 7 din Legea nr. 514/2003 privind organizarea i exercitarea profesiei de consilier juridic, cu completrile ulterioare. Se consider, de asemenea, vechime n specialitate economic, respectiv alt specialitate i perioada n care inspectorii de concuren de specialitate economic sau de alt specialitate i desfoar activitatea n cadrul Consiliului Concurenei. Art. 23. - Funcia de preedinte al Consiliului Concurenei este asimilat celei de ministru, cea de vicepreedinte celei de secretar de stat, iar cea de consilier de concuren celei de subsecretar de stat. Art. 24. - n organizarea Consiliului Concurenei funcioneaz un secretariat general, condus de un secretar general, desemnat de ctre Consiliul Concurenei. Atribuiile secretarului general se stabilesc prin regulamentul de organizare, funcionare i procedur adoptat de Consiliul Concurenei. Art. 25. - (1) Consiliul Concurenei i ntocmete proiectul de buget propriu, care se prevede distinct n bugetul de stat.

(2) Pentru funcionarea Consiliului Concurenei i a aparatului su teritorial, Guvernul i, dup caz, organele administraiei publice locale vor atribui Consiliului Concurenei n administrare imobilele necesare, respectiv terenurile i dotrile din domeniul public de interes naional sau, dup caz, local, n termen de 60 de zile de la nregistrarea cererii Consiliului Concurenei. (3) Sumele reprezentnd tarife, taxe i amenzi sau alte sanciuni aplicate de Consiliul Concurenei se fac venit la bugetul de stat, n condiiile legii. (4) Consiliul Concurenei va suporta, n limita fondurilor bugetare aprobate cu aceast destinaie, sumele necesare asigurrii asistenei juridice pentru membrii Plenului, inspectorii de concuren i celelalte categorii de personal, n legtur cu faptele svrite de acetia n exercitarea, potrivit legii, a atribuiilor de serviciu, atunci cnd au calitatea de nvinuit ori inculpat. (5) Sumele acordate de Consiliul Concurenei membrilor Plenului, inspectorilor de concuren sau altor angajai pentru asigurarea asistenei juridice vor fi restituite de ctre acetia, n cazul n care printr-o hotrre judectoreasc definitiv s-a stabilit vinovia acestora ori c fapta a fost svrit n afara exercitrii atribuiilor de serviciu prevzute de lege. (6) Procedura i condiiile n care sumele necesare asigurrii asistenei juridice sunt suportate de Consiliul Concurenei vor fi reglementate prin ordin al preedintelui Consiliului Concurenei. Art. 26. - (1) Consiliul Concurenei are urmtoarele atribuii: a) efectueaz investigaiile privind aplicarea prevederilor art. 5, 6, 9, 15 i art. 46 alin. (3) din prezenta lege, precum i a prevederilor art. 101 i 102 din Tratatul privind funcionarea Uniunii Europene; b) ia deciziile prevzute de lege pentru cazurile de nclcare a dispoziiilor art. 5, 6, 9 i 15 din prezenta lege, precum i a prevederilor art. 101 i 102 din Tratatul privind funcionarea Uniunii Europene, constatate n urma investigaiilor efectuate de ctre inspectorii de concuren; c) accept angajamente i impune msuri interimare, n condiiile prevzute de lege; d) ia deciziile prevzute de lege pentru cazurile de concentrri economice; e) retrage, prin decizie, beneficiul exceptrii pentru nelegerile, deciziile asociaiilor de ntreprinderi sau practicile concertate crora li se aplic prevederile unuia dintre regulamentele europene de exceptare pe categorii, potrivit prevederilor art. 29 alin. (2) din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1/2003; f) asigur aplicarea efectiv a deciziilor proprii, inclusiv monitorizarea msurilor dispuse i a efectelor concentrrilor economice autorizate condiionat prin decizii; g) efectueaz, din proprie iniiativ, investigaii privind un anumit sector economic sau un anumit tip de acord n diferite sectoare, atunci cnd rigiditatea preurilor sau alte mprejurri sugereaz posibilitatea restrngerii sau denaturrii concurenei pe pia. Consiliul Concurenei poate publica un raport cu privire la rezultatele investigaiei privind anumite sectoare ale economiei sau anumite acorduri n diferite sectoare i invit prile interesate s formuleze observaii;

h) sesizeaz Guvernul asupra existenei unei situaii de monopol sau a altor cazuri, asemen ea celor prevzute la art. 4 alin. (2) i (3), i propune acestuia adoptarea msurilor necesare pentru remedierea disfuncionalitilor constatate; i) sesizeaz instanele judectoreti asupra cazurilor n care acestea sunt competente; j) urmrete aplicarea dispoziiilor legale i a altor acte normative incidente n domeniul de reglementare al prezentei legi; k) sesizeaz Guvernului cazurile de imixtiune a organelor administraiei publice centrale i locale n aplicarea prezentei legi; l) emite aviz conform pentru proiectele de acte normative care pot avea impact anticoncurenial i propune modificarea actelor normative care au un asemenea efect; m) face recomandri Guvernului i organelor administraiei publice locale pentru adoptarea de msuri care s faciliteze dezvoltarea pieei i a concurenei; n) propune Guvernului sau organelor administraiei publice locale luarea de msuri disciplinare mpotriva personalului din subordinea acestora, n cazul n care acesta nu respect dispoziiile obligatorii ale Consiliului Concurenei; o) realizeaz studii i ntocmete rapoarte privind domeniul su de activitate i furnizeaz Guvernului, publicului i organizaiilor internaionale specializate informaii privind aceast activitate; p) reprezint Romnia i promoveaz schimbul de informaii i de experien n relaiile cu organizaiile i instituiile internaionale de profil; ca autoritate naional de concuren, Consiliul Concurenei este responsabil de relaia cu instituiile Uniunii Europene, potrivit prevederilor relevante din legislaia european, i coopereaz cu alte autoriti de concuren; r) stabilete i aprob misiunea, strategia general i programele de activitate ale autoritii de concuren; s) ia orice alte decizii n ndeplinirea atribuiilor ce decurg din prezenta lege; ) asigur aplicarea prevederilor Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 117/2006 privind procedurile naionale n domeniul ajutorului de stat, aprobat cu modificri i completri prin Legea nr. 137/2007. (2) n vederea exercitrii atribuiilor prevzute la alin. (1) lit. a) i g), Consiliul Concurenei poate realiza examinri preliminare, n cadrul crora are dreptul s solicite informaiile i documentele necesare, potrivit prevederilor art. 35 alin. (2). (3) Consiliul Concurenei, n calitate de autoritate naional de concuren, are toate drepturile i obligaiile prevzute de Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1/2003, precum i cele prevzute de Regulamentul Consiliului (CE) nr. 139/2004 al Consiliului din 22 ianuarie 2004 privind controlul concentrrilor economice ntre ntreprinderi. Instanele naionale au toate drepturile i obligaiile prevzute de Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1/2003. Art. 27. - (1) Consiliul Concurenei adopt regulamente i instruciuni, emite ordine, ia decizii i formuleaz avize, face recomandri i elaboreaz rapoarte n aplicarea prevederilor prezentei legi.

(2) Consiliul Concurenei adopt regulamente, n aplicarea prevederilor prezentei legi, n special cele care privesc: a) organizarea, funcionarea i procedura; b) concentrrile economice; c) practicile anticoncureniale; d) constatarea i aplicarea sanciunilor prevzute de prezenta lege; e) tarifele pentru notificri, de acces la documentaie i eliberare de copii sau extrase; f) inspectorii de concuren; g) regimul disciplinar al personalului. (3) Consiliul Concurenei adopt instruciuni, n aplicarea prevederilor prezentei legi, n special cele care privesc: a) analiza concentrrilor economice; b) analiza practicilor anticoncureniale; c) msurile interimare i angajamentele; d) calcularea cifrei de afaceri prevzute de prezenta lege; e) definirea pieei relevante n scopul stabilirii prii substaniale de pia; f) plata taxelor i a tarifelor stabilite prin prezenta lege i prin regulamente. (4) Consiliul Concurenei emite ordine prin care pune n aplicare, suspend sau abrog reglementrile adoptate n plen, dispune efectuarea de investigaii, ordon inspecii, ia msuri privind gestiunea intern i personalul din subordine, precum i orice alte msuri necesare ndeplinirii strategiei i misiunii autoritii de concuren. (5) Deciziile Consiliului Concurenei sunt acte administrative unilaterale cu caracter individual prin care se constat nclcarea prevederilor prezentei legi i se aplic sanciunile corespunztoare, se dispun msurile necesare restabilirii mediului concurenial, se acord accesul la informaii confideniale, se soluioneaz plngerile formulate n baza dispoziiilor prezentei legi, precum i cererile i notificrile privind concentrrile economice. (6) Avizele sunt formulate, recomandrile i propunerile sunt fcute, punctele de vedere sunt formulate, rapoartele sunt elaborate i comunicate, dup caz, publicate, potrivit dispoziiilor prezentei legi. Art. 28. - (1) Proiectele de regulamente i instruciuni, precum i modificrile acestora necesit avizul Consiliului Legislativ, dup care sunt adoptate n Plenul Consiliului Concurenei i puse n aplicare prin ordin al preedintelui Consiliului Concurenei. (2) Reglementrile Consiliului Concurenei pot fi atacate n contencios administrativ la Curtea de Apel Bucureti, n condiiile Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificrile i completrile ulterioare. Art. 29. - Consiliul Concurenei va comunica punctul su de vedere asupra oricrui aspect n domeniul politicii concureniale, la cererea: a) Preediniei i Guvernului Romniei; b) comisiilor parlamentare, senatorilor i deputailor; c) autoritilor i instituiilor administraiei publice centrale i locale;

d) organizaiilor profesionale i patronale n msura n care acestea au atribuii legale de reglementare a domeniilor n care activeaz; e) organizaiilor pentru protecia consumatorilor; f) instanelor judectoreti i parchetelor. Art. 30. - (1) Cu privire la politica de privatizare, respectiv politicile de ramur sau sectoriale, Consiliul Concurenei va consulta ministerele de resort i alte organe ale administraiei publice centrale sau locale, precum i organizaiile patronale n cauz. (2) Organele i organizaiile prevzute la alin. (1) vor trimite Consiliului Concurenei punctul lor de vedere n termen de 30 de zile de la solicitare. Acest punct de vedere va fi ataat la raportul asupra cazului analizat. (3) n ndeplinirea atribuiilor sale Consiliul Concurenei se va consulta cu organele administraiei publice centrale sau locale i va solicita informaii i asisten din partea acestora. (4) Abrogat. Art. 31. - (1) Consiliul Concurenei ntocmete anual un raport privind activitatea sa i modul n care agenii economici i autoritile publice respect regulile concurenei, potrivit prezentei legi. (2) Raportul se adopt n Plenul Consiliului Concurenei i se d publicitii. Art. 32. - (1) Prin prezenta lege se instituie urmtoarea tax: taxa de autorizare a concentrrilor economice, care se pltete n cazul emiterii unei decizii de autorizare potrivit prevederilor art. 46 alin. (2) i alin. (4) lit. b) i c). (2) Taxa de autorizare a concentrrii economice se stabilete la o cot de 0,04% din cifrele de afaceri totale realizate pe teritoriul Romniei de ctre ntreprinderile implicate n concentrarea economic autorizat, fr a depi echivalentul n lei al sumei de 100,000 euro. Taxa de autorizare se calculeaz pe baza cifrei de afaceri pentru exerciiul financiar precedent deciziei de autorizare a concentrrii economice, determinat potrivit reglementrilor Consiliului Concurenei. (3) Sumele provenind din plata taxei prevzute la alin. (1) se vars la bugetul de stat n termen i conform procedurilor stabilite de reglementrile fiscale. CAPITOLUL V Procedura de examinare preliminar, de investigare i de luare a deciziilor Art. 33. - (1) Descoperirea i investigarea nclcrilor prevederilor prezentei legi, precum i a prevederilor art. 101 i 102 din Tratatul privind funcionarea Uniunii Europene incumb Consiliului Concurenei care acioneaz prin inspectorii de concuren. (2) n cazul infraciunii prevzute la art. 60 alin. (1) din prezenta lege, pe rsonalul desemnat n condiiile alin. (1) va putea efectua numai actele stabilite prin art. 214 din Codul de procedur penal. Art. 34. - Consiliul Concurenei, potrivit atribuiilor sale, dispune efectuarea de investigaii, dac exist suficient temei de fapt i de drept: a) din oficiu;

b) la plngerea unei persoane fizice sau juridice afectate n mod real i direct prin nclcarea prevederilor art. 5, 6, 9 i 15 din prezenta lege, precum i a art. 101 i 102 din Tratatul privind funcionarea Uniunii Europene. Art. 35. - (1) n vederea analizrii plngerilor formulate potrivit art. 34 lit. b) i a notificrilor privind concentrrile economice, precum i n exercitarea atribuiilor prevzute la art. 26 alin. (1), inspectorii de concuren, indicnd temeiul legal, scopul, termenele, precum i sanciunile prevzute, dup caz, la art. 50 lit. a) i b), art. 501 alin. (1) lit. a) i alin. (2) i art. 54 alin. (1) lit. e), pot solicita informaiile i documentele care le sunt necesare: a) ntreprinderilor i asociaiilor de ntreprinderi; b) autoritilor i instituiilor administraiei publice centrale i locale. (2) n realizarea procedurii de examinare preliminar, necesar n vederea exercitrii din oficiu a atribuiilor prevzute la art. 26 alin. (1) lit. a) i g), inspectorii de concuren, indicnd temeiul legal, scopul, termenele, precum i sanciunile prevzute la art. 50 lit. c) sau, dup caz, la art. 501 alin. (1) lit. b), pot solicita ntreprinderilor i asociaiilor de ntreprinderi, precum i autoritilor i instituiilor administraiei publice centrale i locale orice informaii i documente necesare. (3) n scopul aplicrii prevederilor art. 101 i 102 din Tratatul privind funcionarea Uniunii Europene, documentele i informaiile prevzute la alin. (1) i (2) pot fi solicitate de Consiliul Concurenei, la cererea Comisiei Europene i a autoritilor de concuren din statele membre ale Uniunii Europene. (4) Inspectorii de concuren, primind acces la documentele, datele i informaiile prevzute la alin. (1), (2) i (3), sunt inui la respectarea strict a caracterului de secret de stat sau secret de serviciu atribuit legal respectivelor documente, date i informaii. (5) Informaiile colectate potrivit prevederilor alin. (1)-(3), art. 351 i 36 pot fi folosite doar pentru scopul n care au fost obinute. Art. 35^1. - n scopul ndeplinirii atribuiilor legale, Consiliul Concurenei poate s intervieveze orice persoan fizic sau juridic, care consimte s fie intervievat, n scopul obinerii de informaii privind obiectul investigaiei. Art. 36. - (1) Pentru investigarea nclcrii prevederilor prezentei legi, inspectorii de concuren sunt abilitai cu puteri de inspecie, cu excepia inspectorilor debutani, i au urmtoarele puteri de inspecie: a) s intre n spaiile, terenurile sau mijloacele de transport pe care ntreprinderile ori asociaiile de ntreprinderi le dein legal; b) s examineze orice documente, registre, acte financiar- contabile i comerciale sau alte evidene legate de activitatea ntreprinderii sau asociaiilor de ntreprinderi, indiferent de locul n care sunt depozitate i de suportul fizic sau electronic pe care sunt pstrate; c) s cear oricrui reprezentant sau membru al personalului ntreprinderii sau asociaiei de ntreprinderi explicaii cu privire la faptele sau documentele legate de obiectul i scopul inspeciei i s consemneze sau s nregistreze rspunsurile acestora;

d) s ridice sau s obin n orice form copii ori extrase din orice documente, registre, acte financiar-contabile i comerciale sau din alte evidene legate de activitatea ntreprinderii sau asociaiei de ntreprinderi; e) s sigileze orice amplasament destinat activitilor ntreprinderii sau asociaiei de ntreprinderi i orice documente, registre, acte financiar-contabile i comerciale sau alte evidene legate de activitatea ntreprinderii sau asociaiei de ntreprinderi, pe durata i n msura necesar inspeciei. (2) Inspectorii de concuren cu puteri de inspecie vor proceda la actele prevzute la alin. (1) numai dac exist indicii c pot fi gsite documente sau pot fi obinute informaii considerate necesare pentru ndeplinirea misiunii lor, iar rezultatul acestora va fi consemnat ntr-un procesverbal de constatare i inventariere. (3) Inspectorii de concuren cu puteri de inspecie pot face inspecii inopinate i pot solicita orice fel de informaii sau justificri legate de ndeplinirea misiunii, att la faa locului, ct i la convocare la sediul Consiliului Concurenei. (4) Inspectorii de concuren sunt abilitai cu puteri de inspecie prin ordin al preedintelui Consiliului Concurenei; o copie certificat a acestui ordin este nmnat ntreprinderii sau asociaiei de ntreprinderi supuse investigaiei. (5) Consiliul Concurenei desfoar inspecii la solicitarea Comisiei Europene sau a unei alte autoriti de concuren a unui stat membru, potrivit prevederilor art. 22 din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1/2003 i ale art. 12 din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 139/2004, n baza ordinului de inspecie emis de preedintele Consiliului Concurenei. (6) Ordinul de inspecie va indica obiectul i scopul inspeciei, stabilete data la care ncepe i arat sanciunile prevzute la art. 50 i 54, precum i dreptul de a ataca ordinul la Curtea de Apel Bucureti, Secia contencios administrativ i fiscal, n termen de 15 zile de la comunicare, prin derogare de la Legea nr. 554/2004, cu modificrile i completrile ulterioare. Hotrrea Curii de apel este supus recursului, care se declar n termen de 5 zile de la comunicare. Instanele vor soluiona cauza de urgen i cu precdere. (7) La solicitarea Consiliului Concurenei, n ipoteza n care poate exista o opoziie la desfurarea inspeciei, organele de poliie sunt obligate s nsoeasc i s asigure sprijinul necesar echipelor de inspecie, n exercitarea puterilor de inspecie. (8) Comunicrile dintre ntreprinderea sau asociaia de ntreprinderi investigate i avocatul acestora, realizate n cadrul i n scopul exclusiv al exercitrii dreptului la aprare al ntreprinderii, respectiv dup deschiderea procedurii administrative n baza prezentei legi sau anterior deschiderii procedurii administrative, cu condiia ca aceste comunicri s aib legtur cu obiectul procedurii, nu pot fi ridicate sau folosite ca prob, n cursul procedurilor desfurate de Consiliul Concurenei. Nu pot fi ridicate sau folosite ca prob documentele pregtitoare ntocmite de ntreprinderea sau asociaia de ntreprinderi investigate n scopul exclusiv al exercitrii dreptului la aprare, chiar dac nu au fost trimise avocatului sau nu au fost create cu scopul de a fi trimise fizic unui avocat.

(9) Atunci cnd ntreprinderile nu dovedesc caracterul protejat al unei comunicri, pentru ca aceasta s cad sub incidena alin. (8), inspectorii de concuren care desfoar inspecia vor sigila i vor ridica comunicarea n cauz, n dublu exemplar. (10) Preedintele Consiliului Concurenei va decide, de urgen, pe baza probelor i argumentelor prezentate. n condiiile n care preedintele Consiliului Concurenei decide s resping caracterul protejat al comunicrii, desigilarea documentului poate avea loc doar dup expirarea termenului n care decizia poate fi contestat, potrivit prevederilor alin. (11) sau, n cazul n care decizia este contestat, dup ce hotrrea instanei devine definitiv i irevocabil. (11) Decizia preedintelui Consiliului Concurenei cu privire la caracterul protejat al comunicrii poate fi atacat n contencios administrativ, la Curtea de Apel Bucureti, n termen de 15 zile de la comunicare, prin derogare de la Legea nr. 554/2004, cu modificrile i completrile ulterioare. Hotrrea Curii de apel este supus recursului, care se declar n termen de 5 zile de la comunicare. Instanele vor soluiona cauza de urgen i cu precdere. (12) Exercitarea puterilor de inspecie se face n conformitate cu regulamentul privind organizarea, funcionarea i procedura Consiliului Concurenei. Art. 37. - n baza autorizrii judiciare date prin ncheiere, conform art. 38, inspectorul de concuren poate efectua inspecii n orice alte spaii, inclusiv domiciliul, terenuri sau mijloace de transport aparinnd conductorilor, administratorilor, directorilor i altor angajai ai agenilor economici sau asociaiilor de ageni economici supui investigaiei. Art. 38. - (1) Inspectorii de concuren pot proceda la inspecii, potrivit prevederilor art. 37, doar n baza unui ordin emis de ctre preedintele Consiliului Concurenei i cu autorizarea judiciar dat prin ncheiere de ctre preedintele Curii de Apel Bucureti sau de ctre un judector delegat de acesta. O copie certificat a ordinului de inspecie i a autorizaiei judiciare se comunic obligatoriu persoanei supuse inspeciei nainte de nceperea acesteia. (2) Cererea de autorizare se judec n camera de consiliu, fr citarea prilor. Judectorul se pronun asupra cererii de autorizare n termen de cel mult 48 de ore de la data nregistrrii cererii. ncheierea se motiveaz i se comunic Consiliului Concurenei n termen de cel mult 48 de ore de la pronunare. (3) n cazul n care inspecia trebuie desfurat simultan n mai multe spaii dintre cele prevzute la art. 37, Consiliul Concurenei va introduce o singur cerere, instana pronunndu-se printr-o ncheiere n care se vor indica spaiile n care urmeaz s se desfoare inspecia. (4) Cererea de autorizare trebuie s cuprind toate informaiile de natur s justifice inspecia, iar judectorul sesizat este inut s verifice dac cererea este ntemeiat. (5) Oricare ar fi mprejurrile, inspecia se desfoar ntre orele 8,00 i 18,00 i trebuie efectuat n prezena persoanei la care se efectueaz inspecia sau a reprezentantului su. Inspecia poate continua i dup ora 18,00 numai cu acordul persoanei la care se efectueaz inspecia sau a reprezentantului su. (6) Inventarele i punerile de sigilii se fac conform dispoziiilor Codului de procedur penal.

(7) ncheierea prevzut la alin. (1) poate fi atacat cu recurs la nalta Curte de Casaie i Justiie, n termen de 48 de ore. Termenul de recurs pentru Consiliul Concurenei cu rge de la momentul comunicrii ncheierii, potrivit prevederilor alin. (2). n ceea ce privete persoana supus inspeciei, termenul de recurs curge de la momentul comunicrii ncheierii, potrivit prevederilor alin. (1). Recursul nu este suspensiv de executare. (8) Preedintele Curii de Apel Bucureti sau judectorul delegat de acesta are competena s emit autorizaia judiciar, prevzut la art. 21 alin. (3) din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1/2003. Art. 39. - Abrogat Art. 40. - (1) La primirea unei plngeri privind o practic anticoncurenial, Consiliul Concurenei examineaz dac aceasta prezint suficient temei de fapt i de drept pentru a justifica dispunerea pornirii unei investigaii. (2) Dac plngerea nu prezint suficiente temeiuri pentru a justifica pornirea unei investigaii, Consiliul Concurenei o respinge, comunicnd autorului decizia, n scris, cu precizarea motivelor, n termen de 60 de zile de la data la care acestuia i se confirm faptul c plngerea este complet i ndeplinete toate condiiile, stabilite potrivit prevederilor alin. (4). Respingerea unei plngeri se face prin decizia Comisiei Consiliului Concurenei care coordoneaz compartimentul de specialitate implicat n analiz, dup ce i s-a dat posibilitatea autorului plngerii s i prezinte punctul de vedere fa de motivele pentru care autoritatea de concuren intenioneaz s resping plngerea. (3) Decizia de respingere a plngerii poate fi atacat la Curtea de Apel Bucureti, n termen de 30 de zile de la comunicare. (4) Consiliul Concurenei va stabili, prin regulament, condiiile pe care o solicitare ce i -a fost adresat trebuie s le ndeplineasc pentru a putea fi calificat ca plngere, precum i procedura aplicabil soluionrii acesteia. (5) n cazul n care plngerea naintat nu cade sub incidena prezentei legi, Consiliul Concurenei va rspunde, n scris, n termen de 30 de zile de la nregistrarea plngerii. Art. 41. - (1) De cte ori dispune pornirea unei investigaii, preedintele Consiliului Concurenei desemneaz un raportor, responsabil pentru ntocmirea raportului asupra investigaiei, comunicarea lui prilor n cauz, primirea observaiilor i prezentarea raportului n Plenul Consiliului Concurenei, dac este cazul. (2) Raportorul desemnat instrumenteaz toate actele procedurii de investigaie, propunnd Consiliului Concurenei dispunerea msurilor care sunt de competena acestuia. Art. 42. - (1) n situaia n care, n urma declanrii unei investigaii din oficiu, se constat c aceasta nu a condus la descoperirea unor dovezi suficiente privind nclcarea legii, care s justifice impunerea de msuri sau sanciuni de ctre Consiliul Concurenei, acesta, prin ordin al preedintelui, va putea nchide investigaia i va informa de ndat prile implicate. (2) n situaia n care investigaia a fost declanat ca urmare a unei plngeri i se constat c aceasta nu a condus la descoperirea unor dovezi suficiente privind nclcarea legii, care s justifice impunerea de msuri sau sanciuni de ctre Consiliul Concurenei, nchiderea

investigaiei se va face prin decizia Plenului Consiliului Concurenei, n urma audierii prilor implicate. Art. 43. - (1) Cu excepia situaiei prevzute la art. 42 alin. (1), orice procedur de investigaie necesit audierea ntreprinderilor participante la nelegerea, decizia luat de asociaii de ntreprinderi, practica concertat, abuzul de poziie dominant sau la concentrarea economic, care formeaz obiect al investigaiei. Data audierii este fixat de preedintele Consiliului Concurenei. (2) Preedintele Consiliului Concurenei poate desemna experi i poate admite audierea autorului plngerii, la solicitarea acestuia, precum i a oricrei persoane fizice sau juridice care declar c deine date i informaii relevante pentru stabilirea adevrului n cauza investigat. (3) Neprezentarea sau renunarea la audiere, precum i refuzul oricrei depoziii sau declaraii nu constituie impedimente pentru continuarea procedurii de investigaie. Art. 44. - (1) Cu minimum 30 de zile nainte de data fixat pentru audiere, o copie a raportului va fi transmis, spre luare la cunotin, persoanelor a cror audiere a fost dispus potrivit prevederilor art. 43 alin. (1). Persoanelor a cror audiere a fost admis potrivit prevederilor art. 43 alin. (2) li se va trimite copia raportului numai la cerere i dac preedintele Consiliului Concurenei apreciaz c este util n interesul investigaiei. (2) Preedintele Consiliului Concurenei va permite prilor n cauz consultarea dosarului i obinerea, contra cost, de copii i extrase ale actelor procedurii de investigaie. (3) Dreptul de acces la dosar nu se extinde asupra secretelor de afaceri, altor informaii confideniale i nici asupra documentelor interne ale Consiliului Concurenei, ale Comisiei Europene sau ale autoritilor de concuren ale statelor membre ale Uniunii Europene. Dreptul de acces la dosar nu se extinde nici asupra corespondenei dintre Consiliul Concurenei i Comisia European sau autoritile de concuren ale statelor membre sau dintre acestea din urm atunci cnd corespondena este inclus n dosarul Consiliului Concurenei. (4) Documentele, datele i informaiile din dosarul cauzei care sunt confideniale nu sunt accesibile pentru consultare ori obinere de copii sau extrase dect prin decizie a preedintelui Consiliului Concurenei. Decizia preedintelui Consiliului Concurenei poate fi atacat la Curtea de Apel Bucureti, Secia contencios administrativ, n termen de 15 zile de la comunicarea ctre prile interesate. Hotrrea Curii de apel este supus recursului, care poate fi declarat n termen de 5 zile de la comunicare. Instanele vor proceda la judecarea cauzei de urgen i cu precdere. (5) Atacarea deciziei preedintelui Consiliului Concurenei suspend procedura n faa autoritii de concuren pn la soluionarea definitiv i irevocabil a cauzei, potrivit prevederilor alin. (4). (6) Nicio dispoziie din prezenta lege nu interzice dreptul Consiliului Concurenei de a dezvlui i utiliza informaiile necesare pentru a dovedi o nclcare a art. 5 i 6 din prezenta lege, precum i a art. 101 i 102 din Tratatul privind funcionarea Uniunii Europene. (7) n cazul unei proceduri de investigaie, avnd ca obiect o concentrare economic, dispoziiile prezentului articol referitoare la consultarea dosarului sunt aplicabile asociailor i

directorilor executivi ai entitilor participante la concentrare, n msura n care acetia justific n cauz un interes legitim. Art. 45. - (1) Consiliul Concurenei, n cazul investigaiilor declanate potrivit prevederilor art. 34, poate decide, dup caz: a) s ordone ncetarea practicilor anticoncureniale constatate; b) s dispun msuri interimare; c) s accepte angajamente; d) s aplice ntreprinderilor sau asociaiilor de ntreprinderi amenzi n condiiile prevzute la cap. VI; e) s formuleze recomandri, s impun prilor condiii sau alte obligaii. n cazul n care Consiliul Concurenei decide potrivit prevederilor alin. (1) lit. a), poate impune orice msuri corective comportamentale sau structurale care sunt proporionale cu nclcarea comis i necesare pentru ncetarea efectiv a nclcrii. Msurile corective structurale vor fi impuse atunci cnd nu exist o msur corectiv comportamental la fel de eficient sau atunci cnd o msur corectiv comportamental la fel de eficient ar fi mai oneroas pentru ntreprinderea n cauz dect o msur corectiv structural. (2) Consiliul Concurenei poate decide, de asemenea, c nu exist motive pentru a interveni, atunci cnd, pe baza informaiilor de care dispune, condiiile pentru ca o nelegere, decizie sau practic concertat s fie interzis nu sunt ndeplinite. (3) Consiliul Concurenei, n ndeplinirea atribuiei prevzute la art. 26 alin. (1) lit. e), poate decide s retrag beneficiul exceptrii pentru nelegerile, deciziile asociaiilor de ntreprinderi sau practicile concertate crora li se aplic prevederile unuia dintre regul amentele europene de exceptare pe categorii, atunci cnd ntr-o anumit cauz respectivele nelegeri, decizii sau practici concertate produc efecte incompatibile cu art. 101 alin. (3) din Tratatul privind funcionarea Uniunii Europene pe teritoriul Romniei sau pe o parte a acestuia care prezint toate caracteristicile unei piee geografice distincte. Art. 46. - (1) n termen de 30 de zile de la primirea notificrii complete a unei operaiuni de concentrare economic, Consiliul Concurenei va rspunde n scris, printr-o adres, n cazul n care va ajunge la concluzia c operaiunea de concentrare economic nu cade sub incidena prezentei legi. (2) n termen de 45 de zile de la primirea notificrii complete a unei operaiuni de concentrare economic, Consiliul Concurenei va emite o decizie de neobieciune atunci cnd constat c, dei operaiunea de concentrare economic notificat cade sub incidena prezentei legi: a) nu exist ndoieli serioase privind compatibilitatea cu un mediu concurenial normal; sau b) ndoielile serioase privind compatibilitatea cu un mediu concurenial normal au fost nlturate prin angajamentele propuse de prile implicate i acceptate de Consiliul Concurenei. Autoritatea de concuren poate stabili prin decizie condiii i obligaii de natur s asigure respectarea de ctre prile implicate a angajamentelor pe care i le -au asumat n scopul realizrii compatibilitii concentrrii cu un mediu concurenial normal.

(3) n termen de 45 de zile de la primirea notificrii complete a unei operaiuni de concentrare economic, Consiliul Concurenei va decide deschiderea unei investigaii, atunci cnd constat c operaiunea de concentrare economic notificat cade sub incidena prezentei legi, prezint ndoieli serioase privind compatibilitatea cu un mediu concurenial normal i acestea nu au putut fi nlturate potrivit prevederilor alin. (2) lit. b). (4) n termen de maximum 5 luni de la primirea notificrii complete a unei operaiuni de concentrare economic pentru care Consiliul Concurenei a decis deschiderea unei investigaii din cauza ndoielilor serioase privind compatibilitatea sa cu un mediu concurenial normal, Consiliul Concurenei: a) va emite o decizie prin care va declara operaiunea de concentrare economic incompatibil cu mediul concurenial normal, ntruct ridic obstacole semnificative n calea concurenei efective pe piaa romneasc sau pe o parte substanial a acesteia, n special ca urmare a crerii sau consolidrii unei poziii dominante, potrivit prevederilor art. 12; b) va emite o decizie de autorizare, dac operaiunea de concentrare economic nu ridic obstacole semnificative n calea concurenei efective pe piaa romneasc sau pe o parte substanial a acesteia, n special ca urmare a crerii sau consolidrii unei poziii dominante, potrivit prevederilor art. 12; c) va emite o decizie de autorizare condiionat, prin care stabilete obligaiile i/sau condiiile destinate s asigure respectarea de ctre prile implicate a angajamentelor pe care i le-au asumat n scopul realizrii compatibilitii concentrrii cu un mediu concurenial normal. (5) n cazul n care Consiliul Concurenei nu ia o decizie n termenele prevzute la alin. (2)-(4), operaiunea de concentrare economic notificat poate avea loc. (6) n situaia n care notificarea unei operaiuni de concentrare economic necesit completri, termenele prevzute la alin. (1)-(4) ncep s curg de la data la care prile au furnizat Consiliului Concurenei toate informaiile solicitate n vederea completrii notificrii. (7) Consiliul Concurenei va stabili, prin regulament, categoriile de concentrri economice care pot beneficia de procedura simplificat de analiz. (8) n cazul investigaiilor i deciziilor adoptate potrivit prevederilor art. 26 alin. (1) lit. a) i b), cu privire la o posibil nclcare a art. 15, atunci cnd operaiunea de concentrare economic investigat nu este notificat, Consiliul Concurenei va analiza i va decide, n acest context, i cu privire la compatibilitatea operaiunii cu un mediu concurenial normal. Art. 46^1. - (1) n cazul n care Consiliul Concurenei constat c o concentrare economic a fost deja pus n aplicare i c acea concentrare a fost declarat incompatibil cu mediul concurenial normal, acesta, prin decizie, poate: a) s solicite ntreprinderilor implicate s dizolve entitatea rezultat din concentrare, n special prin dizolvarea fuziunii sau prin cesionarea tuturor aciunilor sau activelor dobndite, astfel nct s se restabileasc situaia existent anterior punerii n aplicare a concentrrii. n cazurile n care, prin dizolvarea entitii rezultate prin concentrare, nu este posibil restabilirea situaiei existente anterior punerii n aplicare a concentrrii, Consiliul Concurenei poate adopta orice alt msur adecvat pentru a restabili, n msura posibilului, situaia anterioar;

b) s dispun orice alt msur adecvat pentru a se asigura c ntreprinderile implicate dizolv concentrarea sau iau msurile de restabilire a situaiei prevzute n decizia sa. (2) Consiliul Concurenei poate aciona potrivit alin. (1) lit. a) i b) i atunci cnd constat c o concentrare economic a fost pus n aplicare cu nclcarea unei condiii impuse printr-o decizie adoptat potrivit prevederilor art. 46 alin. (4) lit. c). Art. 46^2. - (1) Pe durata procedurii de investigaie referitoare la posibila svrire a unei practici anticoncureniale, ntreprinderile fa de care a fost declanat investigaia pot formula propuneri de angajamente, n scopul nlturrii situaiei care a condus la declanarea investigaiei. (2) Atunci cnd Consiliul Concurenei intenioneaz s accepte angajamentele propuse de pri, va publica un rezumat al cazului i coninutul esenial al angajamentelor propuse, asupra crora terii interesai i pot prezenta observaiile n termenul stabilit de autoritatea de concuren. (3) Prin decizie, Consiliul Concurenei confer for obligatorie angajamentelor propuse de ntreprinderi, n msura n care acestea sunt suficiente pentru protecia concurenei i dac ndeplinirea lor conduce la nlturarea situaiei care a determinat declanarea investigaiei. Decizia Consiliului Concurenei poate fi adoptat pe o durat determinat i poate concluziona c nu mai exist motive pentru aciunea autoritii de concuren. (4) n cazul n care Consiliul Concurenei constat c angajamentele nu ndeplinesc condiiile prevzute la alin. (3), acesta va informa, n scris, ntreprinderile cu privire la motivele pentru care angajamentele nu au fost acceptate i va continua procedura de investigaie. (5) n cazul nchiderii investigaiei potrivit prevederilor alin. (3), Consiliul Concurenei poate, la cerere sau din oficiu, s redeschid procedura de investigaie, atunci cnd: a) intervine o schimbare esenial privind oricare dintre faptele pe care s-a fundamentat decizia; b) ntreprinderile acioneaz contrar angajamentelor asumate; c) decizia a fost fundamentat pe informaii incomplete, inexacte sau care induc n eroare, furnizate de pri. (6) ntreprinderile pot formula propuneri de angajamente i n cazul operaiunilor de concentrare economic n scopul compatibilizrii acestora cu un mediu concurenial normal, potrivit prevederilor art. 46. Prevederile alin. (2) i (4) se aplic n mod corespunztor. (7) Consiliul Concurenei va stabili, prin instruciuni, condiiile, criteriile, termenele i procedura pentru acceptarea i evaluarea angajamentelor propuse de pri. Art. 47. - (1) Consiliul Concurenei poate impune orice msur interimar pe care o consider necesar, nainte de emiterea unei decizii potrivit prevederilor art. 45, n caz de urgen determinat de riscul unui prejudiciu grav i ireparabil adus concurenei, n cazul n care constat, la o prim evaluare, existena unor fapte de natur anticoncurenial prohibite expres de lege i care trebuie eliminate fr ntrziere. (2) nainte de luarea unei msuri interimare, prile implicate pot prezenta n scris punctul lor de vedere. La cererea expres a parilor implicate, Consiliul Concurenei va proceda la ascultarea argumentelor acestora, n Plen.

(3) O decizie adoptat potrivit prevederilor alin. (1) se aplic pe o durat determinat, ce poate fi rennoit de Consiliul Concurenei n msura n care este necesar i adecvat. (4) Consiliul Concurenei poate impune msuri interimare adecvate pentru restabilirea sau meninerea condiiilor de concuren efectiv i n cazul n care: a) concentrarea economic a fost pus n aplicare cu nclcarea prevederilor art. 15 alin. (6) i (8) i nu a fost nc adoptat o decizie privind compatibilitatea concentrrii cu un mediu concurenial normal; b) concentrarea economic a fost pus n aplicare cu nclcarea unei condiii sau obligaii impuse printr-o decizie adoptat potrivit prevederilor art. 46 alin. (2) lit. b) i alin. (4) lit. c); c) concentrarea economic a fost deja pus n aplicare i a fost emis o decizie prin care operaiunea de concentrare economic a fost declarat incompatibil cu mediul concurenial normal, potrivit prevederilor art. 46 alin. (4) lit. a). (5) Consiliul Concurenei va stabili, prin instruciuni, condiiile, termenele i procedura pentru adoptarea de msuri interimare. Art. 47^1. - (1) Deciziile adoptate de Consiliul Concurenei n aplicarea prevederilor art. 9, 15, 45 i 46 vor fi comunicate de ndat prilor; acestea pot fi atacate n contencios administrativ la Curtea de Apel Bucureti n termen de 30 de zile de la comunicare. (2) Instana poate dispune, la cerere, suspendarea executrii deciziei atacate. Suspendarea se va dispune doar cu condiia plii unei cauiuni, n cuantum de 30% din amenda stabilit prin decizia atacat. (3) Ordinul privind declanarea unei investigaii, prevzut de lege, se poate ataca numai odat cu decizia prin care se finalizeaz investigaia. Art. 48. - (1) Decizia luat de Consiliul Concurenei n aplicarea prevederilor art. 46 cu privire la o operaiune de concentrare economic n care este implicat o regie autonom va fi notificat i ministrului de resort. (2) n termen de 30 de zile de la notificarea deciziei conform alin. (1), Guvernul, la propunerea ministrului de resort, poate lua, pe rspunderea sa, o decizie diferit de cea a Consiliului Concurenei pentru raiuni de interes public general. Decizia este executorie i va fi publicat mpreun cu decizia Consiliului Concurenei n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I. CAPITOLUL VI Sanciuni Art. 49. - Sunt nule de drept orice nelegeri sau decizii interzise prin art. 5 i 6 din prezenta lege, precum i prin art. 101 i 102 din Tratatul privind funcionarea Uniunii Europene, respectiv orice angajamente, convenii sau clauze contractuale raportndu-se la o practic anticoncurenial. Art. 50. - Constituie contravenii i se sancioneaz cu amend de la 0,1% la 1% din cifra de afaceri total din anul financiar anterior sancionrii urmtoarele fapte, svrite cu vinovie de ntreprinderi sau asociaii de ntreprinderi:

a) furnizarea de informaii inexacte, incomplete sau care induc n eroare ntr-o cerere, o confirmare, o notificare sau o completare la aceasta, potrivit prevederilor art. 15; b) furnizarea de informaii inexacte, incomplete sau care induc n eroare ori de documente incomplete sau nefurnizarea informaiilor i documentelor solicitate potrivit prevederilor art. 35 alin. (1) lit. a); c) furnizarea de informaii inexacte sau care induc n eroare, ca rspuns la o solicitare efectuat potrivit prevederilor art. 35 alin. (2); d) furnizarea de informaii, documente, nregistrri i evidene ntr-o form incomplet n timpul inspeciilor desfurate potrivit prevederilor art. 36; e) refuzul de a se supune unei inspecii desfurate potrivit prevederilor art. 36. Art. 50^1. - (1) Constituie contravenii i se sancioneaz cu amend de la 5.000 lei la 40.000 lei faptele autoritilor i instituiilor administraiei publice centrale i locale constnd n: a) furnizarea de informaii inexacte, incomplete sau care induc n eroare ori de documente incomplete sau nefurnizarea informaiilor i documentelor solicitate, potrivit prevederilor art. 35 alin. (1) lit. b); b) furnizarea de informaii inexacte sau care induc n eroare, ca rspuns la o solicitare efectuat potrivit prevederilor art. 35 alin. (2). (2) Dac nefurnizarea informaiilor solicitate persist dup termenul stabilit de ctre Consiliul Concurenei, acesta va putea aplica conductorului instituiei sau autoritii administraiei publice centrale sau locale o amend cominatorie de pn la 5.000 lei pentru fiecare zi de ntrziere. Art. 51. - (1) Constituie contravenii i se sancioneaz cu amend de la 0,5% la 10% din cifra de afaceri total realizat n anul financiar anterior sancionrii urmtoarele fapte, svrite cu vinovie de ntreprinderi sau asociaii de ntreprinderi: a) nclcarea prevederilor art. 5 i 6 din prezenta lege, precum i a prevederilor art. 101 i 102 din Tratatul privind funcionarea Uniunii Europene; b) nenotificarea unei concentrri economice, potrivit prevederilor art. 15 alin. (1) i (2), nainte de punerea n aplicare a acesteia, cu excepia cazului n care sunt incidente prevederile art. 15 alin. (7) sau s-a acordat o derogare conform art. 15 alin. (8); c) realizarea unei operaiuni de concentrare economic cu nclcarea prevederilor art. 15 alin. (6)-(8); d) nceperea unei aciuni de concentrare economic declarat incompatibil printr-o decizie a Consiliului Concurenei, potrivit prevederilor art. 46 alin. (4) lit. a); e) nendeplinirea unei obligaii, a unei condiii sau a unei msuri impuse printr-o decizie luat potrivit prevederilor prezentei legi. (2) Dac nclcarea svrit de o asociaie de ntreprinderi privete activitile membrilor si, amenda nu poate depi 10% din suma cifrelor de afaceri totale ale fiecrui membru activ pe piaa afectat de nclcarea svrit de asociaie. (3) n ceea ce privete contravenia prevzut la alin. (1) lit. a), constnd n nclcarea prevederilor art. 5 din prezenta lege, precum i a prevederilor art. 101 din Tratatul privind

funcionarea Uniunii Europene, Consiliul Concurenei va stabili, prin instruciuni, condiiile i criteriile de aplicare a unei politici de clemen, care poate merge pn la absolvire de rspundere pecuniar. Art. 51^1. - (1) Prin excepie de la prevederile art. 50 i 51 alin. (1), n cazul n care cifra de afaceri, realizat n anul financiar anterior sancionrii, nu poate fi determinat, va fi luat n considerare cea aferent anului financiar n care ntreprinderea sau asociaia de ntreprinderi a nregistrat cifra de afaceri, an imediat anterior anului de referin pentru calcularea cifrei de afaceri n vederea aplicrii sanciunii. (2) Prin excepie de la prevederile art. 50 i art. 51 alin. (1) din prezenta lege i ale art. 8 din Ordonana Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraveniilor, aprobat cu modificri i completri prin Legea nr. 180/2002, cu modificrile i completrile ulterioare, n cazul ntreprinderii sau asociaiei de ntreprinderi nou-nfiinate, care nu a nregistrat cifra de afaceri n anul anterior sancionrii, aceasta va fi sancionat cu: a) amend de la 20.000 lei la 2.000.000 lei, n cazul contraveniilor prevzute la art. 50; b) amend de la 30.000 lei la 5.000.000 lei, n cazul contraveniilor prevzute la art. 51 alin. (1). Art. 52. - (1) Individualizarea sanciunilor prevzute la art. 50, 501, 51 i 511 se face innd seama de gravitatea i durata faptei. Prin instruciuni adoptate de ctre Consiliul Concurenei se stabilesc i celelalte elemente n funcie de care se face individualizarea sanciunilor, precum i gradarea pe trane a acestora. (2) n cazul contraveniilor prevzute la art. 51 alin. (1) lit. a), dac, dup primirea raportului de investigaie i exercitarea dreptului de acces la dosar, n condiiile art. 44 sau n cadrul audierilor, ntreprinderea recunoate, n mod expres, svrirea faptei anticoncureniale, aceasta va fi reinut ca circumstan atenuant sub forma colaborrii n cadrul procedurii administrative i va determina diminuarea cuantumului amenzii cu un procent cuprins ntre 10% i 25% din nivelul de baz determinat potrivit instruciunilor, adoptate potrivit prevederilor alin. (1). Art. 53. - Dac n termen de 45 de zile de la notificarea deciziei luate de Consiliul Concurenei, potrivit prevederilor prezentei legi, ntreprinderea n cauz nu se conformeaz msurilor dispuse, Consiliul Concurenei i poate aplica amenda maxim prevzut la art. 51 i 51^1. Art. 54. - (1) Consiliul Concurenei poate obliga, prin decizie, ntreprinderile sau asociaiile de ntreprinderi la plata unor amenzi cominatorii, n sum de pn la 5% din cifra de afaceri zilnic medie din anul financiar anterior sancionrii, pentru fiecare zi de ntrziere, calculat de la data stabilit prin decizie, pentru a le determina: a) s nceteze o nclcare a prevederilor art. 5 i 6 din prezenta lege, precum i a prevederilor art. 101 i 102 din Tratatul privind funcionarea Uniunii Europene i s respecte msurile dispuse prin decizia de constatare a nclcrii; b) s respecte o decizie prin care se impun msuri interimare, potrivit prevederilor art. 47; c) s respecte un angajament devenit obligatoriu printr-o decizie, luat potrivit prevederilor art. 462 alin. (3);

d) s respecte condiiile i/sau obligaiile impuse printr-o decizie, luat potrivit prevederilor art. 46 alin. (2) lit. b) i alin. (4) lit. c); e) s furnizeze n mod complet i corect informaiile i documentele care le-au fost cerute potrivit prevederilor art. 35 alin. (1) lit. a); f) s se supun inspeciei prevzute la art. 36. (2) Prin excepie de la prevederile alin. (1): a) n cazul n care cifra de afaceri realizat n anul financiar anterior sancionrii nu poate fi determinat, va fi luat n considerare cifra de afaceri zilnic medie aferent anului financiar n care ntreprinderea sau asociaia de ntreprinderi a nregistrat cifra de afaceri, an imediat anterior anului de referin pentru calcularea cifrei de afaceri n vederea aplicrii sanciunii; b) n cazul ntreprinderii sau asociaiei de ntreprinderi nou- nfiinate, care nu a nregistrat cifra de afaceri n anul anterior sancionrii, aceasta va fi sancionat cu amend de la 500 lei la 10.000 lei, n cazul alin. (1) lit. a)-d), respectiv cu amend de la 300 lei la 7.000 lei, n cazul alin. (1) lit. e) i f). Art. 55. - (1) Contraveniile prevzute n prezenta lege se constat i se sancioneaz de ctre Consiliul Concurenei n plen, comisii sau prin inspectorii de concuren. (2) Sanciunile pentru contraveniile prevzute la art. 50 lit. d) i e) se aplic de ctre inspectorii de concuren. (3) Sanciunile pentru contraveniile prevzute la art. 50 lit. a) -c), art. 501 i art. 51 alin. (1) lit. d) i e), precum i amenzile cominatorii prevzute la art. 54 se aplic de ctre comisiile Consiliului Concurenei, prin aceeai decizie prin care se constat svrirea contraveniei sau incidena art. 54 alin. (1). (4) Sanciunile pentru contraveniile prevzute la art. 51 alin. (1) lit. a)-c) se aplic de ctre Plenul Consiliului Concurenei prin aceeai decizie prin care s-a constatat svrirea respectivei contravenii. (5) Deciziile luate n condiiile alin. (3) i (4) pot fi atacate la Curtea de Apel Bucureti, Secia contencios administrativ, n termen de 30 de zile de la comunicare. (6) n baza deciziei Consiliului Concurenei profiturile sau, dup caz, veniturile suplimentare realizate de agenii economici ca urmare a svririi contraveniilor prevzute i sancionate de prezenta lege vor fi confiscate i vrsate la bugetul de stat. Art. 56. - (1) Contraveniilor prevzute la art. 50 lit. d) i e) li se aplic prevederile Ordonanei Guvernului nr. 2/2001, aprobat cu modificri i completri prin Legea nr. 180/2002, cu modificrile i completrile ulterioare, cu excepia art. 5, 8, 28, 29, 32 i 34 din Ordonana Guvernului nr. 2/2001, aprobat cu modificri i completri prin Legea nr. 180/2002, cu modificrile i completrile ulterioare. (2) Procesele-verbale prin care se aplic sanciuni, potrivit prevederilor art. 55 alin. (2), se atac la Judectoria Sectorului 1 Bucureti, n termen de 15 zile de la comunicare. Hotrrea judectoriei se poate ataca cu recurs la Tribunalul Bucureti, secia contencios administrativ, n termen de 15 zile de la comunicare.

Art. 57. - (1) Deciziile emise de ctre Consiliul Concurenei n aplicarea prezentei legi vor fi comunicate prilor n cauz de ctre Consiliul Concurenei i vor fi publicate n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, pe cheltuiala contravenientului sau a solicitantului, dup caz, ori pe pagina de internet a Consiliului Concurenei. (2) La publicarea deciziilor se va ine seama de interesele legitime ale ntreprinderilor n cauz, astfel nct secretul de afaceri s nu fie divulgat. Art. 58. - (1) Dreptul Consiliului Concurenei de a aplica sanciuni contravenionale pentru nclcarea prevederilor prezentei legi se prescrie dup cum urmeaz: a) n termen de 3 ani, n cazul nclcrii prevederilor art. 50; b) n termen de 5 ani, n cazul tuturor celorlalte nclcri ale prevederilor prezentei legi. (2) Prescripia dreptului la aciune al Consiliului Concurenei ncepe s curg de la data svririi nclcrii. n cazul nclcrilor ce au caracter de continuitate sau de repetabilitate, prescripia ncepe s curg de la data ncetrii ultimului act sau fapt anticoncurenial n cauz. Art. 59. - (1) Orice aciune ntreprins de ctre Consiliul Concurenei n scopul unei examinri preliminare sau n scopul declanrii unei investigaii n legtur cu o anumit nclcare a legii va ntrerupe cursul termenelor de prescripie prevzute la art. 58. ntreruperea termenului de prescripie va avea efect de la data comunicrii aciunii ntreprinse de ctre Consiliul Concurenei, fcut ctre cel puin un agent economic sau o asociaie de ageni economici care a participat la svrirea nclcrii legii. (2) Aciunile ce pot fi ntreprinse de ctre Consiliul Concurenei i care ntrerup cursul termenului de prescripie includ, n principal, urmtoarele: a) solicitri de informaii, n scris; b) ordin al preedintelui Consiliului Concurenei de declanare a unei investigaii; c) nceperea procedurilor legale. (3) ntreruperea termenului de prescripie i produce efectele fa de toi agenii economici sau asociaiile de ageni economici care au participat la svrirea nclcrii legii. (4) n cazul ntreruperii termenului de prescripie, un nou termen, cu o durat similar, ncepe s curg de la data la care Consiliul Concurenei a ntreprins una dintre aciunile menionate la alin. (2). Termenul de prescripie va expira cel mai trziu n ziua n care se mplinete perioada egal cu dublul termenului de prescripie, aplicabil pentru svrirea nclcrii n cauz, n situaia n care Consiliul Concurenei nu a impus nici una dintre sanciunile prevzute de prezenta lege. Art. 60. - (1) Participarea cu intenie frauduloas i n mod determinant a unei persoane fizice la conceperea, organizarea sau realizarea practicilor interzise potrivit prevederilor art. 5 alin. (1) i care nu sunt exceptate potrivit prevederilor art. 5 alin. (2) constituie infraciune i se pedepsete cu nchisoare de la 6 luni la 4 ani sau cu amend i interzicerea dreptului de a ocupa o funcie sau de a exercita o profesie ori de a desfura o activitate, de natura aceleia de care s -a folosit condamnatul pentru svrirea infraciunii, potrivit prevederilor art. 65 din Codul penal. (2) Aciunea penal se pune n micare la sesizarea Consiliului Concurenei.

(3) Instana judectoreasc poate dispune publicarea, n pres, pe cheltuiala celui vinovat, a hotrrii definitive. Art. 61. - (1) Independent de sanciunile aplicate potrivit prevederilor prezentei legi, dreptul la aciune al persoanelor fizice i/sau juridice pentru repararea integral a prejudiciului cauzat lor printr-o practic anticoncurenial prohibit potrivit prevederilor prezentei legi sau ale art. 101 i/sau 102 din Tratatul privind funcionarea Uniunii Europene rmne rezervat. (2) Dac un bun sau serviciu este achiziionat la un pre excesiv, nu se poate considera c nu s a produs un prejudiciu datorit faptului c bunul sau serviciul a fost revndut. (3) ntreprinderea care beneficiaz de imunitate la amend nu rspunde solidar pentru prejudiciile cauzate prin participarea sa la o practic anticoncurenial interzis de art. 5 din prezenta lege, precum i de art. 101 din Tratatul privind funcionarea Uniunii Europene, practic sancionat de autoritatea de concuren. (4) Atunci cnd exist o decizie a Consiliului Concurenei prin care este sancionat o practic anticoncurenial, n soluionarea cererilor privind acordarea de despgubiri, instanele vor putea solicita Consiliului Concurenei documentele din cadrul dosarului care a stat la baza emiterii deciziei. n acest scop, primind aceste documente, instanele vor asigura respectarea confidenialitii informaiilor reprezentnd secrete de afaceri, precum i a altor informaii calificate drept confideniale. (5) Persoanele fizice sau juridice, care se consider prejudiciate printr-o practic anticoncurenial interzis de prezenta lege, vor putea formula cerere privind acordarea de despgubiri n termen de 2 ani de la data la care decizia Consiliului Concurenei, pe care se ntemeiaz aciunea n subsidiar, rmne definitiv i irevocabil. (6) Consiliul Concurenei poate nainta observaii instanelor naionale cu privire la aspecte privind aplicarea prevederilor art. 5 i 6 din prezenta lege, precum i a prevederilor art. 101 i 102 din Tratatul privind funcionarea Uniunii Europene, n condiiile prevzute n Codul de procedur civil. (7) n toate cazurile n care instanele naionale aplic, n mod direct, prevederile art. 101 i 102 din Tratatul privind funcionarea Uniunii Europene, dup comunicarea ctre pri a hotrrii susceptibile de exercitare a unei ci de atac, acestea vor transmite, de ndat, o copie a hotrrii ctre Comisia European, prin intermediul Consiliului Concurenei. Art. 62. - Orice persoan care utilizeaz sau divulg, n alte scopuri dect cele prevzute de prezenta lege, documente sau informaii cu caracter de secret profesional, primite sau de care a luat cunotin n ndeplinirea atribuiilor de serviciu sau n legtur cu serviciul, rspunde potrivit legii penale, putnd fi obligat i la repararea prejudiciului cauzat. CAPITOLUL VII Dispoziii comune i finale Art. 64. - (1) Cifra de afaceri prevzut la art. 14 este suma veniturilor realizate din vnzrile de produse i/sau din prestrile de servicii realizate de ntreprindere n cursul ultimului exerciiu

financiar, din care se scad sumele datorate cu titlu de obligaii fiscale i valoarea contabilizat a exporturilor efectuate direct sau prin mandatar, inclusiv a livrrilor intracomunitare. (2) Cnd o operaiune de concentrare economic are loc n modalitatea prevzut la art. 10 alin. (1) lit. b), prin cumprare de elemente de activ, din cifra de afaceri stabilit potrivit prevederilor alin. (1) va fi luat n considerare numai suma aferent activelor constituind obiect al tranzaciei. (3) Dac, n cursul unei perioade de 2 ani, dou sau mai multe tranzacii de felul celor prevzute la alin. (2) au loc ntre aceleai persoane fizice i/sau juridice, ele sunt considerate ca o singur operaiune de concentrare economic, realizat la data ultimei tranzacii. Art. 65. - Cifra de afaceri este nlocuit: a) pentru instituiile de credit i alte instituii financiare, cu suma veniturilor, definite prin instruciuni adoptate de Consiliul Concurenei, dup deducerea impozitelor i a taxelor legate direct de acestea; b) pentru societile de asigurri, cu valoarea primelor brute ncasate sau de ncasat, conform contractelor de asigurri ncheiate de ctre sau n numele societilor de asigurare, inclusiv primele pltite reasigurtorilor, dup deducerea impozitelor i a taxelor percepute asupra cuantumului primelor individuale de asigurare sau a volumului total al acestora, identificate de ctre Consiliul Concurenei prin instruciuni. Art. 66. - n scopul aplicrii prevederilor art. 14, dar fr a contraveni dispoziiilor art. 64 alin. (2) i (3), dac vreuna dintre ntreprinderile avute n vedere la aplicarea prevederilor art. 14 face parte dintr-un grup de ntreprinderi, pentru cifra sa de afaceri se va lua n considerare cifra de afaceri cumulat a respectivului grup, conform situaiilor financiare anuale consolidate. Art. 67. - Abrogat. Art. 63. - Abrogat.

Legea 11/1991
ART. 1 Comerciantii sunt obligati sa isi exercite activitatea cu buna-credinta, potrivit uzantelor cinstite, cu respectarea intereselor consumatorilor si a cerintelor concurentei loiale. ART. 1^1 In intelesul prezentei legi: a) este considerata ca fiind contrara uzantelor comerciale cinstite utilizarea in mod neloial a secretelor comerciale ale unui comerciant prin practici de genul neexecutarii unilaterale a contractului sau utilizarii unor proceduri neloiale, abuzului de incredere, incitarii la delict si achizitionarii de secrete comerciale de catre tertii care cunosteau ca respectiva achizitie implica astfel de practici, de natura sa afecteze pozitia comerciantilor concurenti pe piata; b) constituie secret comercial informatia care, in totalitate sau in conexarea exacta a elementelor acesteia, nu este in general cunoscuta sau nu este usor accesibila persoanelor din mediul care se ocupa in mod obisnuit cu acest gen de informatie si care dobandeste o valoare comerciala prin faptul ca este secreta, iar detinatorul a luat masuri rezonabile, tinand seama de circumstante, pentru a fi mentinuta in regim de secret; protectia secretului comercial opereaza atata timp cat conditiile enuntate anterior sunt indeplinite; c) constituie fond de comert ansamblul bunurilor mobile si imobile, corporale si necorporale (marci, firme, embleme, brevete de inventii, vad comercial), utilizate de un comerciant in vederea desfasurarii activitatii sale. ART. 2 Constituie concurenta neloiala, in sensul prezentei legi, orice act sau fapt contrar uzantelor cinstite in activitatea industriala si de comercializare a produselor, de executie a lucrarilor, precum si de efectuare a prestarilor de servicii. ART. 3 Incalcarea obligatiei prevazute la art. 1 atrage raspundere civila, contraventionala ori penala, in conditiile prezentei legi. ART. 4 Constituie contraventii urmatoarele fapte, daca nu sunt savarsite in astfel de conditii incat sa fie considerate, potrivit legii penale, infractiuni: a) oferirea serviciilor de catre salariatul exclusiv al unui comerciant unui concurent ori acceptarea unei asemenea oferte; b) divulgarea, achizitionarea sau folosirea unui secret comercial de catre un comerciant sau un salariat al acestuia, fara consimtamantul detinatorului legitim al respectivului secret comercial si intr-un mod contrar uzantelor comerciale cinstite;

c) incheierea de contracte prin care un comerciant asigura predarea unei marfi sau executarea unor prestatii in mod avantajos, cu conditia aducerii de catre client a altor cumparatori cu care comerciantul ar urma sa incheie contracte asemanatoare; d) comunicarea sau raspandirea in public de catre un comerciant de afirmatii asupra intreprinderii sale sau activitatii acesteia, menite sa induca in eroare si sa ii creeze o situatie de favoare in dauna unor concurenti; e) comunicarea, chiar facuta confidential, sau raspandirea de catre un comerciant de afirmatii mincinoase asupra unui concurent sau asupra marfurilor/serviciilor sale, afirmatii de natura sa dauneze bunului mers al intreprinderii concurente; f) oferirea, promiterea sau acordarea - mijlocit sau nemijlocit - de daruri ori alte avantaje salariatului unui comerciant sau reprezentantilor acestuia, pentru ca prin purtare neloiala sa poata afla procedeele sale industriale, pentru a cunoaste sau a folosi clientela sa ori pentru a obtine alt folos pentru sine ori pentru alta persoana in dauna unui concurent; g) deturnarea clientelei unui comerciant prin folosirea legaturilor stabilite cu aceasta clientela in cadrul functiei detinute anterior la acel comerciant; h) concedierea sau atragerea unor salariati ai unui comerciant in scopul infiintarii unei societati concurente care sa capteze clientii acelui comerciant sau angajarea salariatilor unui comerciant in scopul dezorganizarii activitatii sale. Contraventiile prevazute la lit. a)-c) se sanctioneaza cu amenda de la 10.000.000 lei la 100.000.000 lei, iar cele prevazute la lit. d)-h), cu amenda de la 15.000.000 lei la 150.000.000 lei. Actualizarea cuantumului amenzilor se face prin hotarare a Guvernului, in functie de rata inflatiei. Sanctiunea poate fi aplicata si persoanelor juridice. Contraventiile se constata, la sesizarea partii vatamate, a camerelor de comert si industrie sau din oficiu, de catre personalul de control imputernicit in acest scop de Oficiul Concurentei, care aplica si amenda. In cazurile de concurenta neloiala ce afecteaza in mod semnificativ functionarea concurentei pe piata relevanta afectata Oficiul Concurentei va sesiza Consiliul Concurentei pentru solutionarea cazului in conformitate cu dispozitiile Legii concurentei nr. 21/1996. Oficiul Concurentei va transmite camerelor de comert si industrie teritoriale actele de decizie adoptate pentru cazurile de concurenta neloiala care constituie contraventie, conform prevederilor prezentei legi. Prevederile alin. 1 se completeaza cu dispozitiile Legii nr. 32/1968*) privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor, cu modificarile si completarile ulterioare, cu exceptia art. 13 si art. 25-27. Termenul de prescriptie este de 3 ani. ART. 5 Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amenda de la 25.000.000 lei la 50.000.000 lei:

a) folosirea unei firme, inventii, marci, indicatii geografice, unui desen sau model industrial, unor topografii ale unui circuit integrat, unei embleme sau unui ambalaj de natura sa produca confuzie cu cele folosite legitim de alt comerciant; b) punerea in circulatie de marfuri contrafacute si/sau pirat, a caror comercializare aduce atingere titularului marcii si induce in eroare consumatorul asupra calitatii produsului/serviciului; c) folosirea in scop comercial a rezultatelor unor experimentari a caror obtinere a necesitat un efort considerabil sau a altor informatii secrete in legatura cu acestea, transmise autoritatilor competente in scopul obtinerii autorizatiilor de comercializare a produselor farmaceutice sau a produselor chimice destinate agriculturii, care contin compusi chimici noi; d) divulgarea unor informatii prevazute la lit. c), cu exceptia situatiilor in care dezvaluirea acestor informatii este necesara pentru protectia publicului sau cu exceptia cazului in care s-au luat masuri pentru a se asigura ca informatiile sunt protejate contra exploatarii neloiale in comert, daca aceste informatii provin de la autoritatile competente; e) divulgarea, achizitionarea sau utilizarea secretului comercial de catre terti, fara consimtamantul detinatorului sau legitim, ca rezultat al unei actiuni de spionaj comercial sau industrial; f) divulgarea sau folosirea secretelor comerciale de catre persoane apartinand autoritatilor publice, precum si de catre persoane imputernicite de detinatorii legitimi ai acestor secrete pentru a-i reprezenta in fata autoritatilor publice; g) producerea in orice mod, importul, exportul, depozitarea, oferirea spre vanzare sau vanzarea unor marfuri/servicii purtand mentiuni false privind brevetele de inventii, marcile, indicatiile geografice, desenele sau modelele industriale, topografiile de circuite integrate, alte tipuri de proprietate intelectuala cum ar fi aspectul exterior al firmei, designul vitrinelor sau cel vestimentar al personalului, mijloacele publicitare si altele asemenea, originea si caracteristicile marfurilor, precum si cu privire la numele producatorului sau al comerciantului, in scopul de a-i induce in eroare pe ceilalti comercianti si pe beneficiari. Prin mentiuni false asupra originii marfurilor, in sensul alin. 1 lit. g), se intelege orice indicatii de natura a face sa se creada ca marfurile au fost produse intr-o anumita localitate, intr-un anumit teritoriu sau intr-un anumit stat. Nu se socoteste mentiune falsa asupra originii marfurilor denumirea unui produs al carui nume a devenit generic si indica in comert numai natura lui, in afara de cazul in care denumirea este insotita de o mentiune care ar putea face sa se creada ca are acea origine. ART. 6 Persoana care savarseste un act de concurenta neloiala va fi obligata sa inceteze sau sa inlature actul, sa restituie documentele confidentiale insusite in mod ilicit de la detinatorul lor legitim si, dupa caz, sa plateasca despagubiri pentru daunele pricinuite, conform legislatiei in vigoare. ART. 7

(1) Actiunile izvorind dintr-un act de concurenta neloiala sunt de competenta tribunalului locului savarsirii faptei sau in a carui raza teritoriala se gaseste sediul piritului sau inculpatului; in lipsa unui sediu este competent tribunalul domiciliului piritului sau inculpatului. (2) La cererea detinatorului legitim al secretului comercial instanta poate dispune masuri de interzicere a exploatarii industriale si/sau comerciale a produselor rezultate din insusirea ilicita a secretului comercial sau distrugerea acestor produse. Interdictia inceteaza atunci cand informatia protejata a devenit publica. ART. 8 Actiunea penala in cazurile prevazute la art. 5 se pune in miscare la plangerea partii vatamate ori la sesizarea camerei de comert si industrie teritoriale sau a altei organizatii profesionale ori la sesizarea persoanelor imputernicite de Oficiul Concurentei. ART. 9 Daca vreuna dintre faptele prevazute de art. 4 sau 5 cauzeaza daune patrimoniale sau morale, cel prejudiciat este in drept sa se adreseze instantei competente cu actiune in raspundere civila corespunzatoare. Daca fapta prevazuta de aceasta lege a fost savarsita de un salariat in cursul exercitarii atributiilor sale de serviciu, comerciantul va raspunde solidar cu salariatul pentru pagubele pricinuite, afara de cazul in care va putea dovedi ca, potrivit uzantelor, nu era in masura sa previna comiterea faptei. Persoanele care au creat impreuna prejudiciul raspund solidar pentru actele sau faptele de concurenta neloiala savarsite. Pentru luarea unei masuri ce nu sufera amanare se pot aplica dispozitiile art. 581 si art. 582 din Codul de procedura civila. ART. 10 Prin hotararea data asupra fondului, instanta poate dispune ca marfurile sechestrate sa fie vandute, dupa distrugerea falselor mentiuni. Din suma obtinuta in urma vinzarii se vor acoperi mai intai despagubirile acordate. ART. 11 O data cu condamnarea ori obligarea la incetarea faptei ilicite sau repararea daunei, instanta poate obliga la publicarea hotararii, in presa, pe cheltuiala faptuitorului. ART. 12 Dreptul la actiune prevazut de art. 9 se prescrie in termen de un an de la data la care pagubitul a cunoscut sau ar fi trebuit sa cunoasca dauna si pe cel care a cauzat-o, dar nu mai tirziu de 3 ani de la data savirsirii faptei.

ART. 13 Dispozitiile prezentei legi se completeaza cu prevederile Codului de procedura civila sau, dupa caz, ale Codului de procedura penala. ART. 14 Dispozitiile prezentei legi se aplica si persoanelor fizice sau juridice straine care savarsesc acte de concurenta neloiala pe teritoriul Romaniei. ART. 15 Prezenta lege intra in vigoare la data publicarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei.

Legea 85/2006
Capitolul I - Dispozitii generale Art. 1 (1) Procedura generala prevazuta de prezenta lege se aplica urmatoarelor categorii de debitori aflati in stare de insolventa sau de insolventa iminenta, cu exceptia celor prevazuti la alin.(2) lit.c) si d): 1. societatile comerciale; 2. societatile cooperative; 3. organizatiile cooperatiste; 4. societatile agricole; 5. grupurile de interes economic; 6. orice alta persoana juridica de drept privat care desfasoara si activitati economice. (2) Procedura simplificata prevazuta de prezenta lege se aplica debitorilor aflati in stare de insolventa, care se incadreaza in una din urmatoarele categorii: a) comercianti, persoane fizice, actionand individual; b) asociatii familiale; c) comercianti care fac parte din categoriile prevazute la alin.(1) si indeplinesc una din urmatoarele conditii: 1. nu detin nici un bun in patrimoniul lor; 2. actele constitutive sau documentele contabile nu pot fi gasite; 3. administratorul nu poate fi gasit; 4. sediul nu mai exista sau nu corespunde adresei din registrul comertului. d) debitori care fac parte din categoriile prevazute la alin.(1), care nu au prezentat documentele prevazute la art.28 alin.(1) lit.b), c), e) si h), in termenul prevazut de lege; e) societati comerciale dizolvate anterior formularii cererii introductive; f) debitori care si-au declarat prin cererea introductiva intentia de intrare in faliment sau care nu sunt indreptatiti sa beneficieze de procedura de reorganizare judiciara prevazuta de prezenta lege. Art. 2 Scopul prezentei legi este instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitorului aflat in insolventa. Art. 3 In intelesul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii: 1. insolventa este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile: a) insolventa este prezumata ca fiind vadita, atunci cand debitorul, dupa 30 de zile de la scadenta, nu a platit datoria sa fata de unul sau mai multi creditori;

b) insolventa este iminenta atunci cand se dovedeste ca debitorul nu va putea plati, la scadenta, datoriile exigibile angajate, cu fondurile banesti disponibile la data scadentei; 2. averea debitorului reprezinta totalitatea bunurilor si drepturilor sale patrimoniale - inclusiv cele dobandite in cursul procedurii insolventei - care pot face obiectul executarii silite, in conditiile reglementate de Codul de procedura civila; 3. procedura colectiva este procedura in care creditorii recunoscuti participa impreuna la urmarirea si recuperarea creantelor lor, in modalitatile prevazute de prezenta lege; 4. data deschiderii procedurii reprezinta: a) in cazul cererii debitorului de deschidere a procedurii, data pronuntarii incheierii prevazute la art.32 alin.(1); b) in cazul cererii creditorului de deschidere a procedurii, data pronuntarii sentintei judecatorului-sindic, prevazuta la art.33 alin.(4) sau (6); 5. debitorul este persoana fizica sau persoana juridica de drept privat, care face parte dintr-una din categoriile prevazute la art.1, al carei patrimoniu este in stare de insolventa; 6. prin creditor indreptatit sa solicite deschiderea procedurii insolventei se intelege creditorul a carui creanta impotriva patrimoniului debitorului este certa, lichida si exigibila de mai mult de 30 de zile; 7. prin creditor se intelege persoana fizica sau juridica care detine un drept de creanta asupra averii debitorului si care a solicitat, in mod expres, instantei sa ii fie inregistrata creanta in tabelul definitiv de creante sau in tabelul definitiv consolidat de creante si care poate face dovada creantei sale fata de patrimoniul debitorului, in conditiile prezentei legi. Au calitatea de creditor, fara a depune personal declaratiile de creanta, salariatii debitorului; 8. creditorul indreptatit sa participe la procedura insolventei este acel creditor care a formulat si i-a fost admisa, total sau in parte, o cerere de inregistrare a creantei sale pe tabelul definitiv al creantelor contra debitorului si care are dreptul de a participa si vota in adunarea creditorilor, inclusiv asupra unui plan de reorganizare judiciara admis de judecatorul-sindic, de a fi desemnati in calitate de membri ai comitetului creditorilor, de a participa la distributiile de fonduri rezultate din reorganizarea judiciara a debitorului sau din lichidarea averii debitorului, de a fi informat sau notificat cu privire la desfasurarea procedurii si de a participa la orice alta procedura reglementata de prezenta lege; 9. creantele garantate sunt creantele persoanelor care beneficiaza de o garantie reala asupra bunurilor din patrimoniul debitorului, indiferent daca acesta este debitor principal sau tert garant fata de persoanele beneficiare ale garantiilor reale; 10. creantele salariale sunt creantele ce izvorasc din raporturi de munca intre debitor si angajatii acestuia. Aceste creante sunt inregistrate din oficiu in tabelul de creante de catre administratorul judiciar/lichidator; 11. creantele bugetare reprezinta creantele constand in impozite, taxe, contributii, amenzi si alte venituri bugetare, precum si accesoriile acestora; 12. valoare prag reprezinta cuantumul minim al creantei, pentru a putea fi introdusa cererea creditorului. Acesta este de 10.000 lei, iar pentru salariati, de 6 salarii medii pe economie;

13. creditorii chirografari sunt creditorii debitorului care nu au constituite garantii fata de patrimoniul debitorului si care nu au privilegii insotite de drepturi de retentie, ale caror creante sunt curente la data deschiderii procedurii, precum si creante noi, aferente activitatilor curente in perioada de observatie; 14. activitatile curente reprezinta acele fapte de comert si operatiuni financiare propuse a fi efectuate de debitor in perioada de observatie, in cursul normal al comertului sau, cum ar fi: a) continuarea activitatilor contractate, conform obiectului de activitate; b) efectuarea operatiunilor de incasari si plati aferente acestora; c) asigurarea finantarii capitalului de lucru in limite curente; 15. perioada de observatie este perioada cuprinsa intre data deschiderii procedurii si data confirmarii planului sau, dupa caz, a intrarii in faliment; 16. tabelul preliminar de creante cuprinde toate creantele nascute inainte de data deschiderii procedurii curente, scadente, sub conditie sau in litigiu, acceptate de catre administratorul judiciar in urma verificarii acestora. In tabel va fi mentionata atat suma solicitata de catre creditor, cat si suma acceptata si rangul de preferinta. In cazul procedurii simplificate, in acest tabel se vor inregistra si creantele nascute dupa deschiderea procedurii si pana la momentul intrarii in faliment; 17. prin tabel definitiv de creante se intelege tabelul care cuprinde toate creantele asupra averii debitorului la data deschiderii procedurii, acceptate in tabelul preliminar si impotriva carora nu sau formulat contestatii in conformitate cu prevederile art.73, precum si creantele admise in urma solutionarii contestatiilor. In acest tabel se arata suma solicitata, suma admisa si rangul de prioritate a creantei; 18. tabelul suplimentar cuprinde toate creantele nascute dupa data deschiderii procedurii generale si pana la data inceperii procedurii falimentului, acceptate de catre lichidator in urma verificarii acestora. In tabel va fi mentionata atat suma solicitata de catre creditor, cat si suma acceptata si rangul de preferinta; 19. tabelul definitiv consolidat va cuprinde totalitatea creantelor ce figureaza ca admise in tabelul definitiv de creante si cele din tabelul suplimentar necontestate, precum si cele rezultate in urma solutionarii contestatiilor la tabelul suplimentar. In situatia in care s-a dispus intrarea in faliment dupa confirmarea unui plan de reorganizare, urmeaza a se intocmi o varianta actualizata a tabelului definitiv consolidat, in concordanta cu programul de plata a creantelor, cuprins in planul de reorganizare si cu deducerea sumelor achitate pe parcursul desfasurarii acestuia; 20. reorganizarea judiciara este procedura ce se aplica debitorului, persoana juridica, in vederea achitarii datoriilor acestuia, conform programului de plata a creantelor. Procedura de reorganizare presupune intocmirea, aprobarea, implementarea si respectarea unui plan, numit plan de reorganizare, care poate sa prevada, impreuna sau separat: a) restructurarea operationala si/sau financiara a debitorului; b) restructurarea corporativa prin modificarea structurii de capital social; c) restrangerea activitatii prin lichidarea unor bunuri din averea debitorului;

21. categoria de creante defavorizate este prezumata a fi categoria de creante pentru care planul de reorganizare prevede cel putin una dintre modificarile urmatoare pentru oricare dintre creantele categoriei respective: a) o reducere a cuantumului creantei; b) o reducere a garantiilor sau a altor accesorii, cum ar fi reesalonarea platilor in defavoarea creditorului; c) valoarea actualizata cu dobanda de referinta a Bancii Nationale a Romaniei, daca nu este stabilit altfel prin contractul privind creanta respectiva sau prin legi speciale, este mai mica decat valoarea la care a fost inscrisa in tabelul definitiv de creante; 22. prin program de plata a creantelor se intelege tabelul de creante mentionat in planul de reorganizare care cuprinde cuantumul sumelor pe care debitorul se obliga sa le plateasca creditorilor, prin raportare la tabelul definitiv de creante si la fluxurile de numerar aferente planului de reorganizare, si care cuprinde: a) cuantumul sumelor datorate creditorilor conform tabelului definitiv de creante pe care debitorul se obliga sa le plateasca acestora; b) termenele la care debitorul urmeaza sa plateasca aceste sume; 23. prin procedura falimentului se intelege procedura de insolventa concursuala colectiva si egalitara care se aplica debitorului in vederea lichidarii averii acestuia pentru acoperirea pasivului, fiind urmata de radierea debitorului din registrul in care este inmatriculat; 24. procedura generala reprezinta procedura prevazuta de prezenta lege prin care un debitor care indeplineste conditiile prevazute la art.1 alin.(1), fara a le indeplini simultan si pe cele de la art.1 alin.(2), intra, dupa perioada de observatie, succesiv, in procedura de reorganizare judiciara si in procedura de faliment, sau separat, numai in reorganizare judiciara sau doar in procedura de faliment; 25. procedura simplificata reprezinta procedura prevazuta de prezenta lege prin care debitorul care indeplineste conditiile prevazute la art.1 alin.(2) intra direct in procedura de faliment, fie o data cu deschiderea procedurii insolventei, fie dupa o perioada de observatie de maximum 60 de zile, perioada in care vor fi analizate elementele aratate la art.1 alin.(2) lit.c) si d); 26. administratorul special este reprezentantul desemnat de adunarea generala a actionarilor/asociatilor debitorului, persoana juridica, sa efectueze in numele si pe seama acestuia, actele de administrare necesare in perioadele de procedura cand debitorului i se permite sa-si administreze activitatea si sa le reprezinte interesele in procedura pe perioada in care debitorului i s-a ridicat dreptul de administrare. Adunarea generala a actionarilor, asociatilor sau membrilor persoanei juridice va fi convocata de administratorul judiciar sau de lichidator, pentru desemnarea administratorului special, in termen de maximum 20 de zile de la deschiderea procedurii sau, dupa caz, de la ridicarea dreptului debitorului de a-si administra averea. Adunarea generala va fi prezidata de administratorul judiciar sau de lichidator, dupa caz. 27. administratorul judiciar este persoana fizica sau juridica, practician in insolventa, autorizat in conditiile legii, desemnat sa exercite atributiile prevazute la art.20 in perioada de observatie si pe durata procedurii de reorganizare;

28. lichidatorul este persoana fizica sau juridica, practician in insolventa, autorizat in conditiile legii, desemnata sa conduca activitatea debitorului si sa exercite atributiile prevazute la art.25 in cadrul procedurii de faliment, atat in procedura generala, cat si in cea simplificata; 29. buletinul procedurilor de insolventa reprezinta publicatia editata de Oficiul National al Registrului Comertului care are drept scop publicarea citatiilor, convocarilor, notificarilor si comunicarilor actelor de procedura efectuate de instantele judecatoresti, administratorul judiciar/lichidator dupa deschiderea procedurii prevazute de prezenta lege; 30. ridicarea dreptului de administrare atrage suspendarea mandatului administratorului special sau al consiliului de administratie al debitorului. In cazul ridicarii dreptului de administrare al debitorului, conducerea acestuia este preluata de administratorul judiciar sau de lichidator, dupa caz; 31. prin contract financiar calificat se intelege orice contract avand ca obiect operatiuni cu instrumente financiare derivate realizate pe pietele reglementate, pietele asimilate sau pietele la buna intelegere, astfel cum sunt acestea reglementate; 32. prin consumator captiv se intelege consumatorul care, din considerente tehnice, economice sau de reglementare, nu poate alege furnizorul; 33. operatiunea de compensare bilaterala (netting) presupune realizarea, in legatura cu unul sau mai multe contracte financiare calificate, a uneia sau a mai multora dintre urmatoarele: a) incetarea unui contract financiar calificat si/sau accelerarea oricarei plati sau indepliniri a unei obligatii ori realizari a unui drept in baza unuia sau a mai multor contracte financiare calificate avand ca temei un acord de compensare bilaterala ( netting); b) calcularea sau estimarea unei valori de compensare, valori de piata, valori de lichidare ori valori de inlocuire a oricareia dintre obligatiile sau drepturile la care se refera lit.a); c) conversia intr-o singura moneda a oricarei valori, calculata potrivit lit. b); d) compensarea, pana la obtinerea unei sume nete (off-set), a oricaror valori calculate potrivit lit. b) si convertite potrivit prevederilor lit. c); 34. prin acord de compensare bilaterala (acord de netting) se intelege: a) orice intelegere sau clauza in cadrul unui contract financiar calificat dintre doua parti prin care se prevede un netting al unor plati ori o indeplinire a unor obligatii sau o realizare a unor drepturi prezente ori viitoare rezultand din, sau avand legatura cu, unul ori mai multe contracte financiare calificate (acord master de netting); b) orice acord master de netting intre doua parti prin care se prevede netting-ul intre doua sau mai multe acorduri master de netting ("acord master-master de netting"); c) orice intelegere de garantare subsecventa ori in legatura cu unul sau mai multe acorduri master de netting; 35. prin intelegere de garantare se intelege orice contract/instrument de garantare a unui acord de netting sau a unor contracte financiare calificate, incluzand fara limitare: gajuri, scrisori de garantie, garantii personale si altele asemenea. Art. 4

(1) Toate cheltuielile aferente procedurii instituite prin prezenta lege, inclusiv cele privind notificarea, convocarea si comunicarea actelor de procedura efectuate de administratorul judiciar si/sau lichidator vor fi suportate din averea debitorului. (2) Platile se vor face dintr-un cont deschis la o unitate a unei banci, pe baza de dispozitii emise de debitor sau, dupa caz, de administratorul judiciar, iar in cursul falimentului - de lichidator. (3) Disponibilitatile banesti vor putea fi pastrate intr-un cont special de depozit bancar. (4) In lipsa disponibilitatilor in contul debitorului, se va utiliza fondul de lichidare, platile efectuandu-se pe baza unui buget previzionat pe o perioada de cel putin 3 luni, aprobat de judecatorul-sindic. (5) Judecatorul-sindic va putea autoriza, pe baza documentelor justificative atasate la raportul lunar al administratorului judiciar/lichidatorului elaborat potrivit art.21 alin.(1), plata, din fondul de lichidare a cheltuielilor ce au depasit bugetul previzionat. (6) Fondul prevazut la alin. (4) va fi constituit prin: a) majorarea cu 20% a taxelor percepute de oficiile registrului comertului de pe langa tribunale pentru operatiunile de inregistrare; b) majorarea cu 20% a taxelor percepute pentru operatiunile de inregistrare in registrul societatilor agricole si, in cazul asociatiilor si fundatiilor ce desfasoara activitati economice, in registrul asociatiilor si fundatiilor. c) preluarea a 1.5% din sumele recuperate in cadrul procedurilor de insolventa, inclusiv din fondurile obtinute din vanzarea bunurilor din averea debitorului, suma care va fi inclusa in categoria cheltuielilor aferente procedurii in sensul alin. (1). (7) Sumele prevazute la alin. (6) lit. a) vor fi virate de oficiile Registrului Comertului, prin Oficiul National al Registrului Comertului, in contul Uniunii Nationale a Practicienilor in Insolventa din Romania, denumita in continuare U.N.P.I.R., sumele prevazute la alin. (6) lit. b) vor fi achitate la orice unitate bancara in contul mentionat, iar sumele prevazute la alin. (6) lit. c) vor fi virate in contul U.N.P.I.R. de catre administratorul judiciar sau, dupa caz, de lichidator (8) U.N.P.I.R. va comunica la Oficiul National al Registrului Comertului si la instantele judecatoresti pe langa care functioneaza registrul societatilor agricole, respectiv registrul asociatiilor si fundatiilor, numarul contului si unitatea la care acesta este deschis si orice modificari ulterioare ale acestuia. (9) Sumele mentionate la alin. (1) vor fi considerate cheltuieli de lichidare in conformitate cu art. 121 si 123 pct. (1) si vor fi inscrise in planul de distribuire prevazut de art. 122 alin. (1).

Capitolul II - Participantii la procedura insolventei

Art. 5 (1) Organele care aplica procedura sunt: instantele judecatoresti, judecatorul-sindic, administratorul judiciar si lichidatorul.

(2) Organele prevazute la alin.(1) trebuie sa asigure efectuarea cu celeritate a actelor si operatiunilor prevazute de prezenta lege, precum si realizarea in conditiile legii a drepturilor si obligatiilor celorlalti participanti la aceste acte si operatiuni. Sectiunea 1 - Instantele judecatoresti

Art. 6 Toate procedurile prevazute de prezenta lege, cu exceptia recursului prevazut la art.8, sunt de competenta tribunalului in a carui raza teritoriala isi are sediul debitorul, astfel cum figureaza acesta in registrul comertului, respectiv in registrul societatilor agricole sau in registrul asociatiilor si fundatiilor, si sunt exercitate de un judecator-sindic.* -------------*Conform OG 1/2010: "Sectiile de insolventa prevazute la art. 6 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, cu modificarile si completarile ulterioare, se vor infiinta in termen de un an de la intrarea in vigoare a prezentei ordonante." Art. 7 (1) Citarea partilor, precum si comunicarea oricaror acte de procedura, a convocarilor si notificarilor se efectueaza prin Buletinul procedurilor de insolventa. Comunicarea citatiilor, a convocarilor si notificarilor fata de participantii la proces al caror sediu, domiciliu sau resedinta se afla in strainatate este supusa dispozitiilor Codului de procedura civila, cu modificarile si completarile ulterioare. Buletinul procedurilor de insolventa va fi realizat si in forma electronica. (2) In procedurile contencioase reglementate de prezenta lege, vor fi citate in calitate de parti numai persoanele ale caror drepturi sau interese sunt supuse spre solutionare judecatoruluisindic, in conditii de contradictorialitate. In toate celelalte cazuri se aplica dispozitiile din Codul de procedura civila referitoare la procedura necontencioasa, in masura in care nu contravin unor dispozitii exprese prevazute de prezenta lege. (3) Prin exceptie de la prevederile alin.(1) se va realiza, conform Codului de procedura civila, comunicarea actelor de procedura anterioare deschiderii procedurii si notificarea deschiderii procedurii. Pentru creditorii care nu au putut fi identificati in lista prevazuta la art.28 alin.(1) lit.c), procedura notificarii prevazute la art.61 va fi considerata indeplinita daca a fost efectuata prin Buletinul procedurilor de insolventa. (3^1) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), prima comunicare a actelor de procedura catre persoanele impotriva carora se introduce o actiune, in temeiul dispozitiilor prezentei legi, ulterior deschiderii procedurii insolventei se va realiza conform Codului de procedura civila

(4) In cazul in care debitorul este o societate tranzactionata pe o piata reglementata, judecatorulsindic va comunica Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare hotararea de deschidere a procedurii. (5) Formatul si continutul-cadru ale actelor care se publica in Buletinul procedurilor de insolventa si ale dovezii privind indeplinirea procedurii de citare, convocare, notificare si comunicare se stabilesc prin ordin al ministrului justitiei si sunt utilizate, in mod obligatoriu, de toti participantii la procedura. (6) Notificarile, cu exceptia cazului in care sarcina notificarii apartine altor organe care aplica procedura, si convocarile prevazute de prezenta lege cad in sarcina administratorului judiciar sau a lichidatorului, dupa caz. (7) Creditorii care au inregistrat cereri de admitere a creantelor sunt prezumati ca au in cunostinta termenele prevazute la art.62 sau la art.107, 108 sau 109, dupa caz, si nu vor mai fi citati. (8) In vederea publicarii citatiilor, convocarilor si notificarilor actelor de procedura efectuate de instantele judecatoresti, dupa deschiderea procedurii prevazute de prezenta lege, se editeaza Buletinul procedurilor de insolventa, publicatie editata de catre Oficiul National al Registrului Comertului. (9) Publicarea actelor de procedura sau, dupa caz, a hotararilor judecatoresti in Buletinul procedurilor de insolventa inlocuieste, de la data publicarii acestuia, citarea, convocarea si notificarea actelor de procedura efectuate individual fata de participantii la proces, acestea fiind prezumate a fi indeplinite la data publicarii. Art. 8 (1) Curtea de apel va fi instanta de recurs pentru hotararile pronuntate de judecatorul-sindic in temeiul art.11. (2) Termenul de recurs este de 10 zile de la comunicarea hotararii, daca legea nu prevede altfel. (3) Recursul va fi judecat de completuri specializate, in termen de 30 de zile de la inregistrarea dosarului la curtea de apel. Citarea partilor in recurs se face potrivit dispozitiilor Codului de procedura civila. In vederea solutionarii recursului, se trimit la curtea de apel, in copie certificata de grefierul-sef al tribunalului, numai actele care intereseaza solutionarea caii de atac, selectate de judecatorulsindic. In cazul in care instanta de recurs considera necesare si alte acte din dosarul de fond, va pune in vedere partilor interesate sa le depuna in copie certificata. (4) Prin derogare de la prevederile art.300 alin.(2) si (3) din Codul de procedura civila, cu modificarile si completarile ulterioare, hotararile judecatorului-sindic nu vor putea fi suspendate de instanta de recurs. (5) Prevederile alin.(4) nu se aplica in cazul judecarii recursului impotriva urmatoarelor hotarari ale judecatorului-sindic: a) sentinta de respingere a contestatiei debitorului, introdusa in temeiul art.33 alin.(4); b) sentinta prin care se decide intrarea in procedura simplificata;

c) sentinta prin care se decide intrarea in faliment, pronuntata in conditiile art.107; d) sentinta de solutionare a contestatiei la planul de distribuire a fondurilor obtinute din lichidare si din incasarea de creante, introdusa in temeiul art.122 alin.(3). (6) Pentru toate cererile de recurs formulate impotriva hotararilor pronuntate de judecatorulsindic in cadrul procedurii se constituie un singur dosar. (7) Prin derogare de la art. 29 alin. (5) de la Legea 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata, judecatorul sindic va putea sa nu dispuna suspendarea cauzei, in situatia in care dispozitiile a caror neconstitutionalitate se invoca au facut obiectul cel putin al unei decizii pronuntate de Curtea Constitutionala. Sectiunea 2 - Judecatorul-sindic

Art. 9 Repartizarea cauzelor avand ca obiect procedura prevazuta de prezenta lege judecatorilor desemnati ca judecatori-sindici se realizeaza potrivit art.53 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, in mod aleatoriu, in sistem informatizat. Art. 10 La propunerea administratorului judiciar sau lichidatorului, judecatorul sindic va putea desemna, prin incheiere, persoane de specialitate, stabilindu-le si remuneratia. Plata remuneratiei se va face din averea debitorului sau, in lipsa disponibilitatilor banesti in contul acestuia, din fondul prevazut la art. 4 alin. (4). Art. 11 (1) Principalele atributii ale judecatorului-sindic, in cadrul prezentei legi, sunt: a) pronuntarea motivata a hotararii de deschidere a procedurii si, dupa caz, de intrare in faliment atat prin procedura generala, cat si prin procedura simplificata; b) judecarea contestatiei debitorului impotriva cererii introductive a creditorilor pentru inceperea procedurii; judecarea opozitiei creditorilor la deschiderea procedurii; c) desemnarea motivata, prin sentinta de deschidere a procedurii, dintre practicienii in insolventa care au depus oferta de servicii in acest sens la dosarul cauzei, a administratorului judiciar provizoriu sau, dupa caz, a lichidatorului care va administra procedura pana la confirmarea ori, dupa caz, inlocuirea sa de catre adunarea creditorilor sau creditorul care detine cel putin 50% din valoarea creantelor, fixarea remuneratiei in conformitate cu criteriile stabilite de legea de organizare a activitatii practicienilor in insolventa, precum si a atributiilor acestuia pentru aceasta perioada. In vederea desemnarii administratorului judiciar provizoriu sau a lichidatorului provizoriu, judecatorul va avea in vedere cererea depusa in acest sens de creditorul care a solicitat deschiderea procedurii sau de debitor, daca cererea introductiva ii apartine. In situatia in care cel care a introdus cererea de deschidere a procedurii nu solicita numirea unui administrator

judiciar sau lichidator, numirea se va face de catre judecatorul sindic din randul practicienilor care au depus oferte in dosarul cauzei; d) confirmarea, prin incheiere, a administratorului judiciar sau a lichidatorului desemnat de adunarea creditorilor sau de creditorul care detine cel putin 50% din valoarea creantelor, confirmarea onorariului negociat. Daca nu exista contestatii impotriva hotararii adunarii creditorilor sau a deciziei creditorului care detine cel putin 50% din valoarea creantelor, confirmarea se va face in camera de consiliu, fara citarea partilor, dupa depunerea procesuluiverbal al adunarii creditorilor;". e) inlocuirea, pentru motive temeinice, prin incheiere, a administratorului judiciar sau a lichidatorului; f) judecarea cererilor de a i se ridica debitorului dreptul de a-si mai conduce activitatea; g) judecarea cererilor de atragere a raspunderii membrilor organelor de conducere care au contribuit la ajungerea debitorului in insolventa, potrivit art.138, sesizarea organelor de cercetare penala in legatura cu savarsirea infractiunilor prevazute la art.143-147; h) judecarea actiunilor introduse de administratorul judiciar sau de lichidator pentru anularea unor acte frauduloase si a unor constituiri sau transferuri cu caracter patrimonial, anterioare deschiderii procedurii; i) judecarea contestatiilor debitorului, ale comitetului creditorilor ori ale oricarei persoane interesate impotriva masurilor luate de administratorul judiciar sau de lichidator; j) admiterea si confirmarea planului de reorganizare sau, dupa caz, de lichidare, dupa votarea lui de catre creditori; k) solutionarea cererii administratorului judiciar sau a comitetului creditorilor de intrerupere a procedurii de reorganizare judiciara si de intrare in faliment; l) solutionarea contestatiilor formulate la rapoartele administratorului judiciar sau ale lichidatorului; m) judecarea actiunii in anularea hotararii adunarii creditorilor; n) pronuntarea hotararii de inchidere a procedurii. (2) Atributiile judecatorului-sindic sunt limitate la controlul judecatoresc al activitatii administratorului judiciar si/sau al lichidatorului si la procesele si cererile de natura judiciara aferente procedurii insolventei. Atributiile manageriale apartin administratorului judiciar sau lichidatorului sau, in mod exceptional, debitorului, daca acestuia nu i s-a ridicat dreptul de a-si administra averea. Deciziile manageriale pot fi controlate sub aspectul oportunitatii de catre creditori, prin organele acestora. Art. 12 (1) Hotararile judecatorului-sindic sunt definitive si executorii. Ele pot fi atacate separat cu recurs. (2) Dispozitiile art.20 alin.(1) din Codul de procedura civila privind incompatibilitatea nu sunt aplicabile judecatorului-sindic care pronunta succesiv hotarari in acelasi dosar, cu exceptia situatiei rejudecarii, dupa casarea hotararii in recurs.

Sectiunea 3 - Adunarea creditorilor. Comitetul creditorilor Art. 13 (1) Adunarea creditorilor va fi convocata si prezidata de catre administratorul judiciar sau, dupa caz, de catre lichidator, daca legea sau judecatorul-sindic nu dispune altfel; secretariatul sedintelor adunarilor creditorilor este in sarcina administratorului judiciar sau, dupa caz, a lichidatorului. (2) Creditorii cunoscuti vor fi convocati de administratorul judiciar sau de lichidator in cazurile prevazute expres de lege si ori de cate ori este necesar. (3) Adunarea creditorilor va putea fi convocata si de catre comitetul creditorilor sau la cererea creditorilor detinand creante in valoare de cel putin 30% din valoarea totala a acestora. Art. 14 (1) Convocarea creditorilor va trebui sa cuprinda ordinea de zi a sedintei. (2) Orice deliberare asupra unei chestiuni necuprinse in convocare este nula, cu exceptia cazului in care la sedinta participa titularii tuturor creantelor. (3) Creditorii pot fi reprezentati in adunare prin imputerniciti cu procura speciala autentica sau, in cazul creditorilor bugetari si al celorlalte persoane juridice, cu delegatie semnata de conducatorul unitatii. (4) Daca legea nu interzice in mod expres, creditorii vor putea vota si prin corespondenta. Scrisoarea prin care isi exprima votul, semnata de creditor, semnatura fiind legalizata de notarul public ori certificata si atestata de catre un avocat, sau inscris in format electronic, caruia i s-a incorporat, atasat ori asociat semnatura electronica extinsa, bazata pe un certificat valabil, poate fi comunicata prin orice mijloace, pana in ziua fixata pentru exprimarea votului, administratorului judiciar sau lichidatorului. (5) La sedintele adunarilor creditorilor, salariatii debitorului vor putea fi reprezentati de un delegat din randul acestora, care va vota pentru intreaga valoare a creantelor reprezentand salariile si alte drepturi banesti. (6) Deliberarile si hotararile adunarii creditorilor vor fi cuprinse intr-un proces-verbal, care va fi semnat de presedintele sedintei, membrii comitetului creditorilor, precum si de administratorul judiciar sau de lichidator, dupa caz. Procesul-verbal va fi depus, prin grija administratorului judiciar/lichidatorului, la dosarul cauzei, in termen de 2 zile lucratoare de la data adunarii creditorilor. (7) Hotararea adunarii creditorilor poate fi desfiintata de judecatorul-sindic pentru nelegalitate, la cererea creditorilor care au votat impotriva luarii hotararii respective si au facut sa se consemneze aceasta in procesul-verbal al adunarii, precum si la cererea creditorilor indreptatiti sa participe la procedura insolventei, care au lipsit motivat de la sedinta adunarii creditorilor. (8) Cererea prevazuta la alin. (7) va fi depusa la dosarul cauzei in termen de 5 zile de la data adunarii creditorilor si va fi solutionata in camera de consiliu, cu citarea celui care a introdus

cererea, a administratorului judiciar sau, dupa caz, a lichidatorului si a creditorilor. In cazul in care a fost constituit comitetul creditorilor, va fi citat si presedintele acestuia. Art. 15 (1) Cu exceptia cazurilor in care legea cere o majoritate speciala, sedintele adunarii creditorilor vor avea loc in prezenta titularilor de creante insumand cel putin 30% din valoarea totala a creantelor impotriva averii debitorului si un numar de membri ai comitetului creditorilor care reprezinta majoritatea simpla a acestora, iar deciziile adunarii creditorilor se adopta cu votul titularilor unei majoritati, prin valoare, a creantelor prezente. (2) Calculul valorii totale a creantelor prevazute la alin.(1) impotriva averii debitorului se va determina prin raportare la urmatoarele criterii: a) ulterior afisarii tabelului preliminar si pana la afisarea tabelului definitiv, valoarea creantelor verificate si acceptate de administratorul judiciar, asa cum reiese din cuprinsul tabelului preliminar; b) ulterior afisarii tabelului definitiv si pana la confirmarea unui plan de reorganizare, astfel cum reiese din cuprinsul tabelului definitiv; c) ulterior confirmarii planului de reorganizare si pana la afisarea tabelului definitiv consolidat, astfel cum reiese din planul de reorganizare confirmat; d) ulterior afisarii tabelului definitiv consolidat, astfel cum reiese din cuprinsul acestuia. (3) Planul de reorganizare va fi supus votului adunarii creditorilor, in conditiile prevazute la art.101. Art. 16 (1) Judecatorul-sindic poate desemna, in raport cu numarul creditorilor, un comitet format din 3 5 creditori dintre cei cu creante garantate, bugetare si chirografare cele mai mari, prin valoare. Daca din cauza numarului mic de creditori judecatorul-sindic nu considera necesara constituirea unui comitet al creditorilor, atributiile comitetului prevazute la art. 17 alin. (1) lit. b) si f) vor fi exercitate de adunarea creditorilor. (2) Desemnarea se va face, prin incheiere, dupa intocmirea tabelului preliminar de creante. (3) Pentru necesitatile procedurii, judecatorul-sindic va desemna, pe baza propunerii creditorilor, un presedinte al comitetului creditorilor. Comitetul creditorilor va fi citat in persoana presedintelui astfel desemnat, iar in lipsa, prin oricare dintre membrii comitetului creditorilor. (4) In cadrul primei sedinte a adunarii creditorilor, acestia vor putea alege un comitet format din 3 sau 5 creditori dintre cei cu creante garantate si cei chirografari, dintre primii 20 de creditori in ordinea valorii, care se ofera voluntar; comitetul astfel desemnat va inlocui comitetul desemnat anterior de judecatorul-sindic. (5) Daca nu se va obtine majoritatea necesara, se va mentine comitetul desemnat anterior de judecatorul-sindic. La propunerea administratorului judiciar sau a celorlalti membri ai comitetului, judecatorul-sindic va consemna, prin incheiere, modificarea componentei acestuia, astfel incat criteriile prevazute la alin.(4) sa fie respectate in toate fazele procedurii.

(6) In cursul derularii procedurii, judecatorul-sindic va putea cere asistenta comitetului creditorilor sau a unui delegat al acestuia. Art. 17 (1) Comitetul creditorilor are urmatoarele atributii: a) sa analizeze situatia debitorului si sa faca recomandari adunarii creditorilor cu privire la continuarea activitatii debitorului si la planurile de reorganizare propuse; b) sa negocieze cu administratorul judiciar sau cu lichidatorul care doreste sa fie desemnat de catre creditori in dosar conditiile numirii si sa recomande adunarii creditorilor astfel de numiri; c) sa ia la cunostinta rapoartele intocmite de administratorul judiciar sau de lichidator, sa le analizeze si, daca este cazul, sa faca contestatii la acestea; d) sa intocmeasca rapoarte, pe care sa le prezinte adunarii creditorilor, privind masurile luate de administratorul judiciar sau de lichidator si efectele acestora si sa propuna, motivat, si alte masuri; e) sa solicite, in temeiul art.47 alin.(5), ridicarea dreptului de administrare al debitorului; f) sa introduca actiuni pentru anularea unor transferuri cu caracter patrimonial, facute de debitor in dauna creditorilor, atunci cand astfel de actiuni nu au fost introduse de administratorul judiciar sau de lichidator. (2) Comitetul creditorilor se intruneste lunar si, la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, dupa caz, ori a cel putin doi dintre membrii sai, ori de cate ori este necesar. (3) Deliberarile comitetului creditorilor vor avea loc in prezenta administratorului judiciar/lichidatorului si vor fi consemnate intr-un proces-verbal, care va retine pe scurt continutul deliberarilor, precum si hotararile luate. (4) Deciziile comitetului creditorilor se iau cu majoritatea simpla din totalul numarului de membri ai acestuia. (5) Daca un membru al comitetului creditorilor se afla, datorita interesului propriu, in conflict de interese cu interesul concursual al creditorilor participanti la procedura, se va abtine de la vot. (6) Impotriva actiunilor, masurilor si deciziilor luate de comitetul creditorilor orice creditor poate formula contestatie la adunarea creditorilor, in termen de 5 zile de la luarea acestora. Sectiunea 4 - Administratorul special

Art. 18 (1) Dupa deschiderea procedurii, adunarea generala a actionarilor/asociatilor debitorului, persoana juridica, va desemna, pe cheltuiala acestora, un reprezentant, persoana fizica sau juridica, administrator special, care sa reprezinte interesele societatii si ale acestora si sa participe la procedura, pe seama debitorului. Dupa ridicarea dreptului de administrare, debitorul este reprezentat de administratorul judiciar/lichidator care ii conduce si activitatea comerciala, iar mandatul administratorului special va fi redus la a reprezenta interesele actionarilor/asociatilor.

(2) Administratorul special are urmatoarele atributii: a) exprima intentia debitorului de a propune un plan, potrivit art.28 alin.(1) lit.h), coroborat cu art.33 alin.(2); b) participa, in calitate de reprezentant al debitorului, la judecarea actiunilor prevazute la art.79 si 80; c) formuleaza contestatii in cadrul procedurii reglementate de prezenta lege; d) propune un plan de reorganizare; e) administreaza activitatea debitorului, sub supravegherea administratorului judiciar, dupa confirmarea planului; f) dupa intrarea in faliment, participa la inventar, semnand actul, primeste raportul final si bilantul de inchidere si participa la sedinta convocata pentru solutionarea obiectiunilor si aprobarea raportului; g) primeste notificarea inchiderii procedurii. Sectiunea 5 - Administratorul judiciar Art. 19 (1) Practicienii in insolventa interesati vor depune la dosar o oferta de preluare a pozitiei de administrator judiciar in dosarul respectiv, la care vor anexa dovada calitatii de practician in insolventa si o copie dupa polita de asigurare profesionala. In oferta, practicianul in insolventa interesat va putea arata si disponibilitatea de timp si de resurse umane precum si experienta generala sau specifica necesare preluarii dosarului si bunei administrari a cazului. In cazul in care nu exista nici o astfel de oferta, judecatorul-sindic va desemna provizoriu, pana la prima adunare a creditorilor, un practician in insolventa ales in mod aleatoriu din Tabloul U.N.P.I.R. (2) La recomandarea comitetului creditorilor, in cadrul primei sedinte a adunarii creditorilor sau ulterior, creditorii care detin cel putin 50% din valoarea totala a creantelor pot decide desemnarea unui administrator judiciar/lichidator, stabilindu-i si remuneratia. In cazul in care remuneratia se va achita din fondul constituit conform prevederilor art. 4, aceasta va fi stabilita de catre judecatorul-sindic, pe baza criteriilor stabilite prin legea privind profesia de practician in insolventa . Creditorii pot decide sa confirme administratorul judiciar sau lichidatorul desemnat provizoriu de catre judecatorul-sindic. (2^1) Creditorul care detine cel putin 50% din valoarea totala a creantelor poate sa decida, fara consultarea adunarii creditorilor, desemnarea unui administrator judiciar sau lichidator in locul administratorului judiciar sau lichidatorului provizoriu ori sa confirme administratorul judiciar provizoriu sau, dupa caz, lichidatorul provizoriu si sa ii stabileasca remuneratia (3) Creditorii pot contesta la judecatorul-sindic, pentru motive de nelegalitate, decizia prevazuta la alin. (2) si (21), in termen de 3 zile de la data publicarii acesteia in Buletinul procedurilor de insolventa. Judecatorul va solutiona, de urgenta si deodata, toate contestatiile printr-o incheiere prin care va numi administratorul judiciar/lichidatorul desemnat sau, dupa caz, va solicita adunarii creditorilor/creditorului desemnarea unui alt administrator judiciar/lichidator.

(4) Daca in termenul stabilit la alin. (3) decizia adunarii creditorilor sau a creditorului ce detine cel putin 50% din valoarea creantelor nu este contestata, judecatorul-sindic, prin incheiere, va numi administratorul judiciar propus de creditori sau de creditorul ce detine cel putin 50% din valoarea creantelor, dispunand totodata incetarea atributiilor administratorului judiciar provizoriu pe care l-a desemnat prin sentinta de deschidere a procedurii. (5) Administratorul judiciar, persoana fizica sau persoana juridica, inclusiv reprezentantul acesteia, trebuie sa aiba calitatea de practician in insolventa, potrivit legii. (6) abrogat, OUG nr. 86/2006 (7) abrogat, OUG nr. 86/2006 (8) Inainte de desemnarea sa, administratorul judiciar trebuie sa faca dovada ca este asigurat pentru raspundere profesionala, prin subscrierea unei polite de asigurare valabile, care sa acopere eventualele prejudicii cauzate in indeplinirea atributiilor sale. Riscul asigurat trebuie sa reprezinte consecinta activitatii administratorului judiciar pe perioada exercitarii calitatii sale. (9) Este interzis administratorului judiciar, sub sanctiunea revocarii din functie si a repararii eventualelor prejudicii cauzate, sa diminueze, in mod direct sau indirect, valoarea sumei asigurate prin contractul de asigurare. Art. 20 (1) Principalele atributii ale administratorului judiciar, in cadrul prezentei legi, sunt: a) examinarea situatiei economice a debitorului si a documentelor depuse conform prevederilor art.28 si 35 si intocmirea unui raport prin care sa propuna fie intrarea in procedura simplificata, fie continuarea perioadei de observatie in cadrul procedurii generale si supunerea acelui raport judecatorului-sindic, intr-un termen stabilit de acesta, dar care nu va putea depasi 30 de zile de la desemnarea administratorului judiciar; b) examinarea activitatii debitorului si intocmirea unui raport amanuntit asupra cauzelor si imprejurarilor care au dus la aparitia starii de insolventa, cu mentionarea persoanelor carora le-ar fi imputabila, si asupra existentei premiselor angajarii raspunderii acestora, in conditiile art.138, precum si asupra posibilitatii reale de reorganizare efectiva a activitatii debitorului ori a motivelor care nu permit reorganizarea si supunerea acelui raport judecatorului-sindic, intr-un termen stabilit de acesta, dar care nu va putea depasi 60 de zile de la desemnarea administratorului judiciar; c) intocmirea actelor prevazute la art.28 alin.(1), in cazul in care debitorul nu si-a indeplinit obligatia respectiva inauntrul termenelor legale, precum si verificarea, corectarea si completarea informatiilor cuprinse in actele respective, cand acestea au fost prezentate de debitor; d) elaborarea planului de reorganizare a activitatii debitorului, in functie de cuprinsul raportului prevazut la lit.a) si in conditiile si termenele prevazute la art.94; e) supravegherea operatiunilor de gestionare a patrimoniului debitorului; f) conducerea integrala, respectiv in parte, a activitatii debitorului, in acest ultim caz cu respectarea precizarilor exprese ale judecatorului-sindic cu privire la atributiile sale si la

conditiile de efectuare a platilor din contul averii debitorului; g) convocarea, prezidarea si asigurarea secretariatului sedintelor adunarii creditorilor sau ale actionarilor, asociatilor ori membrilor debitorului persoana juridica; h) introducerea de actiuni pentru anularea actelor frauduloase incheiate de debitor in dauna drepturilor creditorilor, precum si a unor transferuri cu caracter patrimonial, a unor operatiuni comerciale incheiate de debitor si a constituirii unor garantii acordate de acesta, susceptibile a prejudicia drepturile creditorilor; i) sesizarea de urgenta a judecatorului-sindic in cazul in care constata ca nu exista bunuri in averea debitorului ori ca acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative; j) mentinerea sau denuntarea unor contracte incheiate de debitor; k) verificarea creantelor si, atunci cand este cazul, formularea de obiectiuni la acestea, precum si intocmirea tabelelor creantelor; l) incasarea creantelor; urmarirea incasarii creantelor referitoare la bunurile din averea debitorului sau la sumele de bani transferate de catre debitor inainte de deschiderea procedurii; formularea si sustinerea actiunilor in pretentii pentru incasarea creantelor debitorului, pentru aceasta putand angaja avocati; m) cu conditia confirmarii de catre judecatorul-sindic, incheierea de tranzactii, descarcarea de datorii, descarcarea fidejusorilor, renuntarea la garantii reale; n) sesizarea judecatorului-sindic in legatura cu orice problema care ar cere o solutionare de catre acesta. (2) Judecatorul-sindic poate stabili administratorului judiciar, prin incheiere, orice alte atributii in afara celor stabilite la alin.(1), cu exceptia celor prevazute de lege in competenta exclusiva a acestuia. Art. 21 (1) La fiecare termen de continuare a procedurii, administratorul judiciar va prezenta judecatorului-sindic un raport cuprinzand descrierea modului in care si-a indeplinit atributiile, precum si o justificare a cheltuielilor efectuate cu administrarea procedurii sau a altor cheltuieli efectuate din fondurile existente in averea debitorului. Baza de raportare este luna intreaga, raportul putand cuprinde mai multe luni. (1^1) In raportul prevazut la alin. (1) se va mentiona si remuneratia administratorului judiciar sau a lichidatorului, cu mentionarea modalitatii de calcul a acesteia. (2) Debitorul persoana fizica, administratorul special al debitorului persoana juridica, oricare dintre creditori, precum si orice alta persoana interesata pot face contestatie impotriva masurilor luate de administratorul judiciar. (3) Contestatia trebuie sa fie inregistrata in termen de 5 zile de la depunerea raportului prevazut la alin.(1).

(4) Judecatorul-sindic va solutiona contestatia, in termen de 10 zile de la inregistrarea ei, in camera de consiliu, cu citarea contestatorului, a administratorului judiciar si a comitetului creditorilor, putand, la cererea contestatorului, sa suspende executarea masurii contestate. Art. 22 (1) In cazul in care un practician in insolventa desemnat refuza numirea, acesta are obligatia de a notifica instanta, in termen de 5 zile de la comunicarea sentintei de numire. Judecatorul-sindic va sanctiona cu amenda judiciara de la 500 lei la 1.000 lei necomunicarea in termen a refuzului, fara motive temeinice. In acest caz, sunt aplicabile dispozitiile art. 19. Prevederile prezentului articol sunt aplicabile si in situatia prevazuta de art. 34. (2) In orice stadiu al procedurii, judecatorul-sindic, din oficiu sau la cererea comitetului creditorilor, il poate inlocui pe administratorul judiciar, prin incheiere motivata, pentru motive temeinice. Incheierea de inlocuire se pronunta in camera de consiliu, de urgenta, cu citarea administratorului judiciar si a comitetului creditorilor. (3) Judecatorul-sindic va sanctiona administratorul judiciar cu amenda judiciara de la 1.000 lei la 5.000 lei in cazul in care acesta, din culpa sau cu rea-credinta, nu isi indeplineste sau indeplineste cu intarziere atributiile prevazute de lege sau stabilite de judecatorul-sindic. (4) Daca prin fapta prevazuta la alin.(3) administratorul judiciar a cauzat un prejudiciu, judecatorul-sindic va putea, la cererea oricarei parti interesate, sa-l oblige pe administratorul judiciar la acoperirea prejudiciului produs. (5) In cazul amenzilor si al despagubirii prevazute la alin.(1), (3) si, respectiv la alin.(4), urmeaza a se aplica in mod corespunzator dispozitiile art.1084 si 1085 din Codul de procedura civila. Art. 23 In vederea indeplinirii atributiilor sale, administratorul judiciar va putea desemna persoane de specialitate. Numirea si nivelul remuneratiilor acestor persoane vor fi supuse aprobarii comitetului creditorilor, cu exceptia cazurilor in care va fi stabilit ca acestea vor fi achitate din fondul constituit conform art.4 din prezenta lege. Sectiunea 6 - Lichidatorul Art. 24 (1) In cazul in care dispune trecerea la faliment, judecatorul-sindic va desemna un lichidator, aplicandu-se, in mod corespunzator, dispozitiile art.19, 21, 22, 23 si ale art.102 alin.(5). (2) Atributiile administratorului judiciar inceteaza la momentul stabilirii atributiilor lichidatorului de catre judecatorul-sindic. (3) Poate fi desemnat lichidator si administratorul judiciar desemnat anterior. Art. 25 Principalele atributii ale lichidatorului, in cadrul prezentei legi, sunt:

a) examinarea activitatii debitorului asupra caruia se initiaza procedura simplificata in raport cu situatia de fapt si intocmirea unui raport amanuntit asupra cauzelor si imprejurarilor care au dus la insolventa, cu mentionarea persoanelor carora le-ar fi imputabila si a existentei premiselor angajarii raspunderii acestora in conditiile art.138, si supunerea acelui raport judecatorului-sindic intr-un termen stabilit de acesta, dar care nu va putea depasi 60 de zile de la desemnarea lichidatorului, daca un raport cu acest obiect nu fusese intocmit anterior de administratorul judiciar; b) conducerea activitatii debitorului; c) introducerea de actiuni pentru anularea actelor frauduloase incheiate de debitor in dauna drepturilor creditorilor, precum si a unor transferuri cu caracter patrimonial, a unor operatiuni comerciale incheiate de debitor si a constituirii unor garantii acordate de acesta, susceptibile a prejudicia drepturile creditorilor; d) aplicarea sigiliilor, inventarierea bunurilor si luarea masurilor corespunzatoare pentru conservarea lor; e) mentinerea sau denuntarea unor contracte incheiate de debitor; f) verificarea creantelor si, atunci cand este cazul, formularea de obiectiuni la acestea, precum si intocmirea tabelelor creantelor; g) urmarirea incasarii creantelor din averea debitorului, rezultate din transferul de bunuri sau de sume de bani efectuat de acesta inaintea deschiderii procedurii, incasarea creantelor; formularea si sustinerea actiunilor in pretentii pentru incasarea creantelor debitorului, pentru aceasta putand angaja avocati; h) primirea platilor pe seama debitorului si consemnarea lor in contul averii debitorului; i) vanzarea bunurilor din averea debitorului, in conformitate cu prevederile prezentei legi; j) incheierea de tranzactii, descarcarea de datorii, descarcarea fidejusorilor, renuntarea la garantii reale sub conditia confirmarii de catre judecatorul-sindic; k) sesizarea judecatorului-sindic cu orice problema care ar cere o solutionare de catre acesta; l) orice alte atributii stabilite prin incheiere de catre judecatorul-sindic. Capitolul III - Procedura Sectiunea 1 - Cererile introductive Art. 26 (1) Procedura va incepe pe baza unei cereri introduse la tribunal de catre debitor sau de catre creditori, precum si de orice alte persoane sau institutii prevazute expres de lege. (2) Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare introduce cerere impotriva entitatilor reglementate si supravegheate de aceasta care, potrivit datelor de care dispune, indeplinesc criteriile prevazute de dispozitiile legale speciale pentru initierea procedurii prevazute de prezenta lege. .1. Cererea debitorului

Art. 27 (1) Debitorul aflat in stare de insolventa este obligat sa adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supus dispozitiilor prezentei legi, in termen de maximum 30 de zile de la aparitia starii de insolventa. (2) Va putea sa adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supus dispozitiilor prezentei legi si debitorul in cazul caruia aparitia starii de insolventa este iminenta. (3) Cererile persoanelor juridice vor fi semnate de persoanele care, potrivit actelor constitutive sau statutelor, au calitatea de a le reprezenta. (4) Introducerea prematura, cu rea-credinta, de catre debitor a unei cereri de deschidere a procedurii atrage raspunderea patrimoniala a debitorului persoana fizica sau juridica, pentru prejudiciile pricinuite. Art. 28 (1) Cererea debitorului trebuie sa fie insotita de urmatoarele acte: a) bilantul certificat de catre administrator si cenzor/auditor, balanta de verificare pentru luna precedenta datei inregistrarii cererii de deschidere a procedurii; b) o lista completa a tuturor bunurilor debitorului, incluzand toate conturile si bancile prin care debitorul isi ruleaza fondurile; pentru bunurile grevate se vor mentiona datele din registrele de publicitate; c) o lista a numelor si a adreselor creditorilor, oricum ar fi creantele acestora: certe sau sub conditie, lichide sau nelichide, scadente sau nescadente, necontestate sau contestate, aratandu-se suma, cauza si drepturile de preferinta; d) o lista cuprinzand platile si transferurile patrimoniale efectuate de debitor in cele 120 de zile anterioare inregistrarii cererii introductive; e) o lista a activitatilor curente pe care intentioneaza sa le desfasoare in perioada de observatie; f) contul de profit si pierderi pe anul anterior depunerii cererii; g) o lista a membrilor grupului de interes economic sau, dupa caz, a asociatilor cu raspundere nelimitata, pentru societatile in nume colectiv si cele in comandita; h) o declaratie prin care debitorul isi arata intentia de intrare in procedura simplificata sau de reorganizare, conform unui plan, prin restructurarea activitatii sau prin lichidarea, in tot sau in parte, a averii, in vederea stingerii datoriilor sale; daca aceasta declaratie nu va fi depusa pana la expirarea termenului stabilit la alin.(2), se prezuma ca debitorul este de acord cu initierea procedurii simplificate; i) o descriere sumara a modalitatilor pe care le are in vedere pentru reorganizarea activitatii; j) o declaratie pe propria raspundere, autentificata la notar sau certificata de un avocat, sau un certificat de la registrul societatilor agricole ori, dupa caz, oficiul registrului comertului in a carui raza teritoriala se afla domiciliul profesional/sediul social, din care sa rezulte daca a mai fost supus procedurii prevazute de prezenta lege intr-un interval de 5 ani anterior formularii cererii introductive;

k) o declaratie pe proprie raspundere autentificata de notar sau certificata de avocat, din care sa rezulte ca nu a fost condamnat definitiv pentru fals sau pentru infractiuni prevazute in Legea concurentei nr.21/1996 si ca administratorii, directorii si/sau asociatii nu au fost condamnati definitiv pentru bancruta frauduloasa, gestiune frauduloasa, abuz de incredere, inselaciune, delapidare, marturie mincinoasa, infractiuni de fals ori infractiuni prevazute in Legea concurentei nr.21/1996, in ultimii 5 ani anteriori deschiderii procedurii; l) un certificat de admitere la tranzactionare pe o piata reglementata a valorilor mobiliare sau a altor instrumente financiare emise. (2) Daca debitorul nu dispune, la momentul inregistrarii cererii, de vreuna dintre informatiile prevazute la alin.(1) lit.a)-f) si h), va putea inregistra acea informatie la tribunal, in termen de 10 zile; daca nu o va face, cererea sa va fi considerata o recunoastere a starii de insolventa a patrimoniului sau, caz in care judecatorul-sindic va pronunta o sentinta de intrare in procedura simplificata, conform art.1 alin.(2) lit.c) sau d). Art. 29 (1) In cazul unei cereri introduse de o societate in nume colectiv sau in comandita, acea cerere nu va fi considerata ca fiind facuta si de asociatii cu raspundere nelimitata sau, in conditiile art.3133, si impotriva lor. (2) O cerere introdusa de un asociat cu raspundere nelimitata sau impotriva acestuia pentru datoriile sale va fi fara efecte juridice cu privire la societatea in nume colectiv sau in comandita din care face parte. (3) Prevederile alin.(1) si (2) se aplica, in mod corespunzator, in privinta cererilor introduse de grupurile de interes economic sau de membrii acestora. Art. 30 Nu pot formula o cerere de reorganizare judiciara debitorii, persoane juridice, care in ultimii 5 ani, precedenti hotararii de deschidere a procedurii, au mai fost supusi unei astfel de proceduri. .2. Cererile creditorilor Art. 31 (1) Orice creditor indreptatit sa solicite deschiderea procedurii prevazute de prezenta lege impotriva unui debitor prezumat in insolventa poate introduce o cerere introductiva, in care va preciza: a) cuantumul si temeiul creantei; b) existenta unei garantii reale, constituite de catre debitor sau instituite potrivit legii; c) existenta unor masuri asiguratorii asupra bunurilor debitorului; d) declaratia privind eventuala intentie de a participa la reorganizarea debitorului, caz in care va trebui sa precizeze, cel putin la nivel de principiu, modalitatea in care intelege sa participe la reorganizare.

(2) Creditorul va anexa documentele justificative ale creantei si ale actelor de constituire de garantii. (3) Daca intre momentul inregistrarii cererii de catre un creditor si cel al judecarii acestei cereri sunt formulate cereri de catre alti creditori impotriva aceluiasi debitor, tribunalul va verifica, din oficiu, la data inregistrarii, existenta dosarului pe rol, va dispune conexarea acestora si va stabili indeplinirea conditiilor prevazute la alin.(1) referitoare la cuantumul minim al creantelor, in raport cu valoarea insumata a creantelor tuturor creditorilor care au formulat cereri si cu respectarea valorii prag prevazuta de prezenta lege. (4) Daca exista o cerere de deschidere a procedurii insolventei formulata de catre debitor si una sau mai multe cereri formulate de creditori, nesolutionate inca, toate cererile de deschidere a procedurii se conexeaza la cererea formulata de debitor. (5) Daca s-a deschis o procedura intr-un dosar, celelalte eventuale dosare aflate pe rol, cu acelasi obiect, vor fi conexate la acelasi dosar. Sectiunea 2 - Deschiderea procedurii si efectele deschiderii procedurii Art. 32 (1) Daca cererea debitorului corespunde conditiilor prevazute la art.27, judecatorul-sindic va pronunta o incheiere de deschidere a procedurii generale, iar, daca prin declaratia facuta conform art. 28 alin. (1) lit. h) debitorul isi arata intentia de a intra in procedura simplificata sau nu depune documentele prevazute la art.28 alin.(1) lit.a)-f) si h) la termenele prevazute la art.28 alin.(2) sau se incadreaza intr-una dintre categoriile prevazute la art.1 alin.(2), judecatorul va pronunta o incheiere de deschidere a procedurii simplificate. (2) Prin incheierea de deschidere a procedurii judecatorul va dispune administratorului judiciar sau, dupa caz, lichidatorului sa efectueze notificarile prevazute la art. 61. In cazul in care, in termen de 15 zile de la notificare, creditorii se opun deschiderii procedurii, judecatorul-sindic va tine, in termen de 10 zile, o sedinta la care vor fi citati administratorul judiciar, debitorul si creditorii care se opun deschiderii procedurii, in urma careia va solutiona, deodata, printr-o sentinta, toate opozitiile. Admitand opozitia, judecatorul-sindic va putea pastra deschisa procedura insolventei, cu consecinta calificarii cererii debitorului de deschidere a procedurii ca fiind prematura, sau va putea revoca incheierea de deschidere a procedurii. Deschiderea ulterioara a procedurii, la cererea debitorului sau a creditorilor, nu va putea modifica data aparitiei starii de insolventa. Reaua-credinta a debitorului trebuie dovedita de creditorul care se opune la deschiderea procedurii insolventei. Art. 33 (1) In termen de 48 de ore de la inregistrarea cererii creditorului indreptatit sa solicite deschiderea procedurii insolventei, judecatorul-sindic va comunica cererea, in copie, debitorului.

(2) In termen de 10 zile de la primirea copiei, debitorul trebuie fie sa conteste, fie sa recunoasca existenta starii de insolventa. Daca debitorul contesta starea de insolventa iar contestatia sa este ulterior respinsa, el nu va mai avea dreptul sa solicite reorganizarea judiciara. (3) La cererea debitorului, judecatorul-sindic ii poate obliga pe creditorii care au introdus cererea sa consemneze, in termen de 15 zile, la o banca, o cautiune de cel mult 10% din valoarea creantelor. Cautiunea va fi restituita creditorilor, daca cererea lor va fi admisa. Daca cererea va fi respinsa, cautiunea va fi folosita pentru a acoperi pagubele suferite de debitori. Daca nu este consemnata in termen cautiunea, cererea introductiva va fi respinsa. (4) Daca judecatorul-sindic stabileste ca debitorul este in stare de insolventa, ii va respinge contestatia si va deschide, printr-o sentinta, procedura generala, situatie in care un plan de reorganizare poate fi formulat numai de catre administratorul judiciar sau de catre creditorii detinand impreuna sau separat minimum 20% din valoarea masei credale si numai daca acestia isi exprima intentia de a depune un plan in termenul prevazut la art.59 alin.(1), respectiv art.60 alin.(2). (5) Daca judecatorul-sindic stabileste ca debitorul nu este in stare de insolventa, respinge cererea creditorilor, care va fi considerata ca lipsita de orice efect chiar de la inregistrarea ei. (6) Daca debitorul nu contesta, in termenul prevazut la alin.(2), ca ar fi in stare de insolventa si isi exprima intentia de a-si reorganiza activitatea, judecatorul-sindic va da o sentinta de deschidere a procedurii generale. In cazul in care, din declaratia debitorului, facuta pana la data pronuntarii sentintei, rezulta ca acesta se incadreaza intr-una dintre categoriile prevazute la art.1 alin.(2) sau a mai beneficiat de reorganizare in ultimii 5 ani anteriori deschiderii procedurii, judecatorul-sindic va pronunta o sentinta de deschidere a procedurii simplificate. (7) Prin sentinta de deschidere a procedurii, judecatorul-sindic va dispune administratorului judiciar sau lichidatorului, dupa caz, sa efectueze notificarile prevazute la art.61. Art. 34 Prin sentinta de deschidere a procedurii generale, judecatorul-sindic va desemna un administrator judiciar, iar in cazul deschiderii procedurii simplificate va desemna un lichidator provizoriu. Desemnarea se va face in conformitate cu prevederile art.11 alin.(1) lit.c), coroborat cu cele ale art.19 alin.(1). Art. 35 In termen de 10 zile de la deschiderea procedurii, potrivit prevederilor art.33 alin.(4) sau (6), debitorul este obligat sa depuna la dosarul cauzei actele si informatiile prevazute la art.28 alin.(1). Art. 36 De la data deschiderii procedurii se suspenda de drept toate actiunile judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creantelor asupra debitorului sau bunurilor sale.

Art. 37 In vederea aplicarii prevederilor art.36, prin sentinta de deschidere a procedurii judecatorulsindic va dispune comunicarea acesteia catre instantele judecatoresti in a caror jurisdictie se afla sediul debitorului declarat la Registrul comertului si tuturor bancilor unde debitorul are deschise conturi. Art. 38 Orice furnizor de servicii - electricitate, gaze naturale, apa, servicii telefonice sau altele asemenea - nu are dreptul, in perioada de observatie si in perioada de reorganizare, sa schimbe, sa refuze ori sa intrerupa temporar un astfel de serviciu catre debitor sau catre averea debitorului, in cazul in care acesta are calitatea de consumator captiv, potrivit legii. Art. 39 (1) Creditorul titular al unei creante garantate cu ipoteca, gaj sau alta garantie reala mobiliara ori drept de retentie de orice fel, poate solicita judecatorului-sindic ridicarea suspendarii prevazute la art.36 cu privire la creanta sa si valorificarea imediata, in cadrul procedurii, cu aplicarea corespunzatoare a dispozitiilor art.116-118 si cu conditia achitarii din pret a cheltuielilor prevazute la art.121 alin.(1) pct.1, a bunului asupra caruia poarta garantia sau dreptul de retentie, in una dintre urmatoarele situatii: A. atunci cand valoarea obiectului garantiei, determinata de un evaluator conform standardelor internationale de evaluare, este pe deplin acoperita de valoarea totala a creantelor si partilor de creante garantate cu acel obiect: a) obiectul garantiei nu prezinta o importanta determinanta pentru reusita planului de reorganizare propus; b) obiectul garantiei face parte dintr-un ansamblu functional, iar prin desprinderea si vanzarea lui separata, valoarea bunurilor ramase nu se diminueaza. B. atunci cand nu exista o protectie corespunzatoare a creantei garantate in raport cu obiectul garantiei, din cauza: a) diminuarii valorii obiectului garantiei sau existentei unui pericol real ca aceasta sa sufere o diminuare apreciabila; b) diminuarii valorii partii garantate dintr-o creanta cu rang inferior, ca urmare a acumularii dobanzilor, majorarilor si penalitatilor de orice fel la o creanta garantata cu rang superior; c) lipsei unei asigurari a obiectului garantiei impotriva riscului pieirii sau deteriorarii. (2) In cazurile prevazute la alin.(1) lit.B, judecatorul-sindic va putea respinge cererea de ridicare a suspendarii formulata de creditor, daca administratorul judiciar/debitorul propune in schimb adoptarea uneia sau mai multor masuri menite a oferi o protectie corespunzatoare creantei garantate a creditorului, precum:

a) efectuarea de plati periodice in favoarea creditorului pentru acoperirea diminuarii valorii obiectului garantiei ori a valorii partii garantate dintr-o creanta cu rang inferior; b) efectuarea de plati periodice in favoarea creditorului pentru satisfacerea dobanzilor, majorarilor si penalitatilor de orice fel si, respectiv, pentru reducerea capitalului creantei sub cota de diminuare a valorii obiectului garantiei ori a valorii partii garantate dintr-o creanta cu rang inferior; c) novatia obligatiei de garantie prin constituirea unei garantii suplimentare, reale sau personale, ori prin substituirea obiectului garantiei cu un alt obiect. (3) Reclamantul, intr-o cerere de ridicare a suspendarii, trebuie sa faca dovada faptului prevazut la alin.(1) lit.A.b), ramanand debitorului/administratorului sau altei parti interesate sarcina producerii dovezii contrare si, respectiv, a celorlalte elemente. Art. 40 Deschiderea procedurii suspenda orice termene de prescriptie a actiunilor prevazute la art.36. Art. 41 (1) Nici o dobanda, majorare sau penalitate de orice fel ori cheltuiala, numite generic accesorii, nu vor putea fi adaugate creantelor nascute anterior datei deschiderii procedurii. (2) Prin exceptie de la alin. (1), creantele garantate se inscriu in tabelul definitiv si/sau in tabelul definitiv consolidat, dupa caz, la valoarea garantiilor, evaluata in conformitate cu art. 39 alin. (1) lit. A, dar nu mai mult decat valoarea totala a creantei garantate de acea garantie. La distributia pretului garantiei, creditorul garantat va fi indreptatit sa calculeze accesoriile la creanta garantata pana cel mult la data vanzarii bunului, cu conditia ca pretul bunului sa fie corespunzator mai mare decat valoarea initial evaluata. In cazul in care pretul va fi inferior valorii evaluate, la distributie se va ajusta corespunzator raportul dintre partea garantata si cea negarantata a creantei. (3) In cazul in care se confirma un plan de reorganizare, dobanzile, majorarile sau penalitatile de orice fel ori cheltuielile accesorii la obligatiile nascute ulterior datei deschiderii procedurii generale se achita in conformitate cu actele din care rezulta si cu prevederile programului de plati. In cazul in care planul esueaza, prevederile alin.(1) si (2) se aplica corespunzator pentru calculul accesoriilor cuprinse in programul de plati, la data intrarii in faliment. (4) Nici o dobanda, majorare sau penalitate de orice fel ori cheltuiala, numite generic accesorii, nu vor putea fi adaugate creantelor nascute ulterior datei deschiderii procedurii simplificate cat si celei generale, in cazul in care nici un plan de reorganizare nu este confirmat. Art. 42 (1) Dupa ce s-a dispus deschiderea procedurii potrivit art.33, este interzis administratorilor debitorilor, persoane juridice, sub sanctiunea nulitatii, sa instraineze, fara acordul judecatoruluisindic, actiunile ori partile lor sociale sau de interes detinute de debitorul care face obiectul acestei proceduri.

(2) Judecatorul-sindic va dispune indisponibilizarea actiunilor ori a partilor sociale sau de interes, potrivit alin.(1), in registrele speciale de evidenta sau in conturile inregistrate electronic. Art. 43 (1) Ca urmare a deschiderii procedurii si pana la data confirmarii planului de reorganizare, actiunile societatilor emitente, in sensul Legii nr.297/2004 privind piata de capital, cu modificarile si completarile ulterioare, se suspenda de la tranzactionare cu incepere de la data primirii comunicarii de catre Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare. (2) La data primirii de catre Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare a comunicarii privind intrarea in procedura de faliment, intervine retragerea valorilor mobiliare de pe piata reglementata pe care acestea se tranzactioneaza. Art. 44 Debitorul are obligatia de a pune la dispozitie administratorului judiciar sau, dupa caz, lichidatorului toate informatiile cerute de acesta, precum si toate informatiile apreciate ca necesare, cu privire la activitatea si averea sa, precum si lista cuprinzand platile si transferurile patrimoniale facute de el in cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii. Art. 45 (1) Dupa ramanerea irevocabila a hotararii de deschidere a procedurii, toate actele si corespondenta emise de debitor, administratorul judiciar sau lichidator vor cuprinde, in mod obligatoriu si cu caractere vizibile, in limbile romana, engleza si franceza, mentiunea in insolventa, in insolvency, en procdure collective. (2) Dupa intrarea in reorganizare judiciara sau faliment, actele si corespondenta vor purta, in conditiile prevazute la alin.(1), mentiunea in reorganizare judiciara, in judicial reorganisation, en redressement sau, dupa caz in faliment, in bankruptcy, en faillite. Dupa intrarea in procedura simplificata se va face de asemenea mentiunea in faliment, in bankruptcy , en faillite. (2^1) Daca debitorul detine sau administreaza una sau mai multe pagini de internet, organele de conducere ale acestuia sunt obligate sa publice pe paginile de internet proprii, in termen de 24 de ore de la data comunicarii hotararii de deschidere a procedurii, informatiile referitoare la starea societatii, precum si numarul, data si instanta care a pronuntat hotararea. (3) Prejudiciile suferite de tertii de buna-credinta, ca urmare a nerespectarii obligatiilor debitorului prevazute la alin. (1)(2^1), vor fi reparate in mod exclusiv de persoanele care au incheiat actele ca reprezentanti legali ai debitorului, fara a fi atinsa averea debitorului. Art. 46 (1) In afara de cazurile prevazute la art.49 sau de cele autorizate de judecatorul-sindic, toate actele, operatiunile si platile efectuate de debitor ulterior deschiderii procedurii sunt nule.

(2) Debitorul si/sau, dupa caz, administratorul judiciar sunt obligati sa intocmeasca si sa pastreze o lista cuprinzand toate incasarile, platile si compensarile efectuate dupa deschiderea procedurii, cu precizarea naturii si valorii acestora si a datelor de identificare a co-contractantilor. Art. 47 (1) Deschiderea procedurii ridica debitorului dreptul de administrare - constand in dreptul de a-si conduce activitatea, de a-si administra bunurile din avere si de a dispune de acestea - daca acesta nu si-a declarat, in conditiile art.28 alin.(1) lit.h) sau, dupa caz, art.33 alin.(6), intentia de reorganizare. (2) Cu exceptia cazurilor prevazute expres de lege, prevederile alin.(1) sunt aplicabile si bunurilor pe care debitorul le-ar dobandi ulterior deschiderii procedurii. (3) Judecatorul-sindic va putea ordona ridicarea, in tot sau in parte, a dreptului de administrare al debitorului o data cu desemnarea unui administrator judiciar, indicand totodata si conditiile de exercitare a conducerii debitorului de catre acesta. (4) Dreptul de administrare al debitorului inceteaza de drept la data la care se dispune inceperea falimentului. (5) Creditorii, comitetul creditorilor ori administratorul judiciar pot oricand adresa judecatoruluisindic o cerere de a se ridica debitorului dreptul de administrare, avand ca justificare pierderile continue din averea debitorului sau lipsa probabilitatii de realizare a unui plan rational de activitate. (6) Judecatorul-sindic va examina, in termen de 15 zile, cererea prevazuta la alin.(5), intr-o sedinta la care vor fi citati administratorul judiciar, comitetul creditorilor si administratorul special. (7) De la data intrarii in faliment, debitorul va putea desfasura doar activitatile ce sunt necesare derularii operatiunilor lichidarii. Art. 48 (1) Prin sentinta sau, dupa caz, incheierea avand drept efect ridicarea dreptului de administrare, judecatorul-sindic va da dispozitii tuturor bancilor la care debitorul are disponibil in conturi sa nu dispuna de acestea fara un ordin al administratorului judiciar/lichidatorului. (2) Incalcarea dispozitiilor judecatorului-sindic, mentionate la alin.(1), atrage raspunderea bancilor pentru prejudiciul creat, precum si o amenda judiciara de la 4.000 lei la 10.000 lei. Art. 49 (1) Pe perioada de observatie, debitorul va putea sa continue desfasurarea activitatilor curente si poate efectua plati catre creditorii cunoscuti, care se incadreaza in conditiile obisnuite de exercitare a activitatii curente, dupa cum urmeaza: a) sub supravegherea administratorului judiciar, daca debitorul a facut o cerere de reorganizare in sensul art.28 alin.(1) lit.h), si nu i-a fost ridicat dreptul de administrare;

b) sub conducerea administratorului judiciar, daca debitorului i s-a ridicat dreptul de administrare. (2) Actele, operatiunile si platile care depasesc conditiile mentionate la alin.(1) vor putea fi autorizate, in exercitarea atributiilor de supraveghere de administratorul judiciar; acesta va convoca o sedinta a comitetului creditorilor in vederea supunerii spre aprobare a cererii administratorului special, in termen de maximum 5 de zile de la data primirii acesteia. (3) In cazul propunerilor de instrainare a bunurilor din averea debitorului grevate de garantii, se va tine seama de prevederile art.39 referitoare la acordarea unei protectii corespunzatoare creantei garantate. Art. 50 Daca la data deschiderii procedurii un act juridic nu devenise opozabil tertilor, inscrierile, transcrierile, intabularile si orice alte formalitati specifice necesare acestui scop, efectuate dupa data deschiderii procedurii, sunt fara efect fata de masa creditorilor, cu exceptia cazului in care cererea sau sesizarea, legal formulata, a fost primita de instanta, autoritatea sau institutia competenta cel mai tarziu in ziua premergatoare hotararii de deschidere a procedurii. Art. 51 (1) Orice transfer, indeplinire a unei obligatii, exercitare a unui drept, act sau fapt realizat in temeiul unor contracte financiare calificate, precum si orice acord de compensare bilaterala sunt valabile, pot fi executate si/sau opuse unui co-contractant insolvent ori unui garant insolvent al unui co-contractant, fiind recunoscute ca baza de inscriere a creantei in procedurile prevazute de prezenta lege. (2) Singura obligatie, daca exista in cuprinsul contractului, ca urmare a realizarii unui netting in conditiile prevazute de un contract financiar calificat a unei parti la contract va fi aceea de a presta (echivalentul) obligatia (suma de plata sau obligatie de a face) neta rezultata in urma nettingului catre co-contractantul sau. (3) Singurul drept, daca exista in cuprinsul contractului, ca urmare a realizarii unui netting in conditiile prevazute de un contract financiar calificat a unei parti la contract va fi acela de a primi (echivalentul) dreptul (suma de plata sau obligatie de a face) net care rezulta in urma nettingului de la co-contractantul sau. (4) Nici o atributie conferita prin prezenta lege unui organ care aplica procedura insolventei nu va impiedica incetarea contractului financiar calificat si/sau accelerarea indeplinirii obligatiilor de plata ori indeplinirii obligatiilor de a face sau a realizarii unui drept in baza unuia ori a mai multor contracte financiare calificate, avand ca temei un acord de netting, aceste puteri fiind limitate la suma neta rezultata in urma aplicarii acordului de netting. (5) Cu exceptia dovedirii intentiei frauduloase a debitorului in sensul art.80 alin.(1) lit.g), nici un lichidator sau, dupa caz, nici o instanta judecatoreasca nu poate impiedica, cere anularea ori decide desfacerea unor operatiuni cu instrumente financiare derivate, inclusiv ducerea la indeplinire a unui acord de netting, realizate in baza unui contract financiar calificat.

Art. 52 Deschiderea procedurii de insolventa nu afecteaza dreptul unui creditor de a invoca compensarea creantei sale cu cea a debitorului asupra sa, atunci cand conditiile prevazute de lege in materie de compensare legala sunt indeplinite la data deschiderii procedurii. Art. 53 Bunurile instrainate de administratorul judiciar sau lichidator, in exercitiul atributiilor sale prevazute de prezenta lege, sunt dobandite libere de orice sarcini, precum ipoteci, garantii reale mobiliare sau drepturi de retentie, de orice fel, ori masuri asiguratorii. Art. 54 (1) Administratorul judiciar va intocmi si va supune judecatorului-sindic, in termenul stabilit de acesta, care nu va putea depasi 30 de zile de la desemnarea sa, un raport prin care sa propuna fie intrarea in procedura simplificata, fie continuarea perioadei de observatie din procedura generala. (2) Raportul va indica daca debitorul se incadreaza in criteriile prevazute la art.1 alin.(2) si, in consecinta, trebuie supus procedurii simplificate prevazute de prezenta lege, caz in care va cuprinde documentele doveditoare si propunerea de intrare in faliment in procedura simplificata. Administratorul judiciar va notifica propunerea de intrare in faliment prin procedura simplificata creditorilor care au depus cerere introductiva si debitorului, prin administratorul special, depunand la instanta, o data cu cererea, dovada indeplinirii procedurii de notificare. (3) Judecatorul-sindic va supune propunerea prevazuta la alin.(2), privind intrarea in faliment a debitorului, in procedura simplificata, dezbaterii partilor intr-o sedinta publica care va avea loc in maximum 20 de zile de la primirea raportului administratorului judiciar. (4) In cadrul sedintei de judecata prevazute la alin.(3), judecatorul-sindic, dupa ascultarea partilor interesate, va da o sentinta prin care va aproba sau va respinge, dupa caz, concluziile raportului supus dezbaterii. (5) In cazul aprobarii raportului prevazut la alin.(4), judecatorul-sindic va decide, prin aceeasi sentinta, intrarea in faliment a debitorului, in conditiile art.107 alin.(1) lit.D. Art. 55 Ulterior intrarii in procedura simplificata, in cazul in care documentele prevazute la art.28 alin.(1) lit.b)-e) si i) nu sunt prezentate de catre debitor, lichidatorul desemnat va reconstitui, in masura posibilului, acele documente, cheltuielile astfel efectuate urmand a fi suportate din averea debitorului. Art. 56 Pentru celeritatea procedurii de insolventa, in conditiile art.1 alin.(2) lit.c) sau d) instanta poate stabili, pentru creditorul care a solicitat deschiderea procedurii de insolventa sau administratorul judiciar desemnat, indatoriri in ceea ce priveste prezentarea probelor cu inscrisuri, relatii scrise,

poate solicita la interogatoriu persoanele identificate ca facand parte din administratia societatii, poate solicita asistenta si concursul acestora la efectuarea actelor de procedura, precum si orice alte demersuri necesare solutionarii cauzei. Art. 57 Atunci cand la sediul inregistrat in registrul comertului debitorul nu mai desfasoara activitate, iar creditorul care a introdus cererea de deschidere a procedurii nu cunoaste un alt sediu, punct de lucru de desfasurare a activitatii, si dupa ascultarea raportului administratorului judiciar, prevazut la art.54, prin care se constata ca debitorul se gaseste intr-una din categoriile prevazute la art.1 alin.(2) lit.c) sau d), comunicarea, notificarea oricarui act de procedura fata de debitor, inclusiv cele privind deschiderea procedurii, se va efectua numai prin Buletinul procedurilor de insolventa. Art. 58 In aplicarea prevederilor art.54-57, administratorul judiciar va solicita relatii privind sediul social al societatii si date privind administratia societatii, relatii privind bunurile patrimoniale si documentele privind activitatea societatii de la autoritatile care detin sau ar putea sa detina informatiile solicitate. Art. 59 (1) Administratorul judiciar sau, dupa caz, lichidatorul, in cazul procedurii simplificate, va intocmi si va supune judecatorului-sindic, in termenul stabilit de judecatorul-sindic, dar care nu va putea depasi 60 de zile de la desemnarea sa, un raport asupra cauzelor si imprejurarilor care au dus la aparitia insolventei debitorului, cu mentionarea persoanelor carora le-ar fi imputabila. (2) In cazul in care debitorul nu se incadreaza in criteriile prevazute la art.1 alin.(2), raportul va indica daca exista o posibilitate reala de reorganizare efectiva a activitatii debitorului ori, dupa caz, motivele care nu permit reorganizarea si, in acest caz, va propune intrarea in faliment. (3) In cazul in care, prin raportul sau, administratorul judiciar arata ca activitatea debitorului poate fi redresata pe baza unui plan de reorganizare judiciara, acesta va trebui sa precizeze daca recomanda ca planul de reorganizare sa fie cel propus de debitor, daca, la cererea debitorului, colaboreaza la intocmirea acelui plan sau daca intentioneaza sa propuna un alt plan singur sau impreuna cu unul sau mai multi creditori. (4) Propunerea privind intrarea in faliment a debitorului, in procedura generala prevazuta la alin.(2) va fi supusa aprobarii adunarii generale a creditorilor la prima sedinta a acesteia. (5) In cazul in care raportul administratorului judiciar va face propunerea de intrare in faliment, judecatorul-sindic va dispune, in termen de 3 zile de la primirea raportului, publicarea unui anunt referitor la raport in Buletinul procedurilor de insolventa, cu indicarea datei adunarii creditorilor, intr-un termen de maximum 10 zile de la expirarea termenului prevazut la art.62 alin.(1) lit.e), la care va supune votului adunarii creditorilor propunerea administratorului judiciar si punctul de vedere al comitetului creditorilor asupra acesteia.

(6) Administratorul judiciar va asigura posibilitatea consultarii raportului prevazut la alin.(1) la sediul sau, pe cheltuiala solicitantului. O copie de pe raport va fi depusa la grefa tribunalului si la registrul comertului sau, dupa caz, la registrul in care este inmatriculat debitorul si va fi comunicata debitorului. Art. 60 (1) In cadrul sedintei adunarii creditorilor prevazute la art.59 alin.(4), administratorul judiciar ii va informa pe creditorii prezenti despre voturile valabile primite in scris cu privire la propunerea de intrare in faliment a debitorului in procedura generala. (2) Adunarea creditorilor va aproba propunerea administratorului judiciar, prevazuta la art.59 alin.(2) prin votul titularilor a cel putin doua treimi din creantele prezente la vot. Indiferent de rezultatul votului, propunerea nu va fi aprobata in cazul in care unul sau mai multi creditori, detinand impreuna peste 20% din creantele cuprinse in tabelul preliminar, isi anunta intentia de a depune, in termenul legal, un plan de reorganizare a debitorului. (3) In cazul aprobarii de catre adunarea creditorilor a propunerii administratorului judiciar prevazute la art.59 alin.(2), judecatorul-sindic va decide, prin sentinta, intrarea in faliment a debitorului, in conditiile art.107 alin.(1) lit.D. (4) Prevederile alin.(1)-(3) nu se aplica pentru raportul prevazut la art.59 alin.(2), in cazul in care, pana la data sedintei adunarii creditorilor de aprobare a raportului prevazut la alin.(1), a fost admis un plan de reorganizare de catre judecatorul-sindic. Sectiunea 3 - Primele masuri Art. 61 (1) In urma deschiderii procedurii, administratorul judiciar va trimite o notificare tuturor creditorilor mentionati in lista depusa de debitor in conformitate cu art.28 alin.(1) lit.c) ori, dupa caz, in conditiile art.32 alin.(2), debitorului si oficiului Registrului comertului sau, dupa caz, registrului societatilor agricole sau altor registre unde debitorul este inmatriculat/inregistrat, pentru efectuarea mentiunii. (2) Daca creditorii cu sediul sau cu domiciliul in strainatate au reprezentanti in tara, notificarea va fi trimisa acestora din urma. (3) Notificarea prevazuta la alin.(1) se realizeaza conform prevederilor Codului de procedura civila si se va publica, totodata, pe cheltuiala averii debitorului, intr-un ziar de larga circulatie si in Buletinul procedurilor de insolventa. Art. 62 (1) Notificarea va cuprinde: a) termenul-limita de depunere, de catre creditori, a opozitiilor la sentinta de deschidere a procedurii, pronuntata ca urmare a cererii formulate de debitor, in conditiile art.32 alin.(1),

precum si termenul de solutionare a opozitiilor, care nu va depasi 10 zile de la data expirarii termenului de depunere a acestora; b) termenul-limita pentru inregistrarea cererii de admitere a creantelor asupra averii debitorului, care va fi de maximum 60 de zile de la deschiderea procedurii, precum si cerintele pentru ca o creanta inregistrata sa fie considerata valabila; c) termenul de verificare a creantelor, intocmire, afisare si comunicare a tabelului preliminar al creantelor, care nu va depasi 30 de zile pentru procedura generala sau, respectiv, 15 zile, in cazul procedurii simplificate, de la expirarea termenului prevazut la lit.b); d) termenul de definitivare a tabelului creantelor, care nu va depasi 30 de zile in cazul procedurii generale si, respectiv, 15 zile in cazul procedurii simplificate, de la expirarea termenului corespunzator fiecarei proceduri, prevazut la lit.c); e) locul, data si ora primei sedinte a adunarii creditorilor, care va avea loc in maximum 5 zile de la expirarea termenului prevazut la lit.c). (2) In functie de circumstantele cauzei si pentru motive temeinice, judecatorul-sindic va putea hotari o majorare a termenelor prevazute la alin.(1) lit.b), c) si d) cu maximum 30, 15, respectiv 15 zile. Art. 63 Daca debitorul are bunuri supuse transcriptiei, inscriptiei sau inregistrarii in registrele de publicitate, administratorul judiciar/lichidatorul va trimite instantelor, autoritatilor sau institutiilor care tin aceste registre o copie de pe sentinta de deschidere a procedurii, spre a se face mentiune. Art. 64 (1) Cu exceptia salariatilor ale caror creante vor fi inregistrate de administratorul judiciar conform evidentelor contabile, toti ceilalti creditori, ale caror creante sunt anterioare datei de deschidere a procedurii, vor depune cererea de admitere a creantelor in termenul fixat in sentinta de deschidere a procedurii; cererile de creante vor fi inregistrate intr-un registru, care se va pastra la grefa tribunalului. (2) abrogat, OUG nr. 173/2008 (3) Cererea de admitere a creantelor trebuie facuta chiar daca acestea nu sunt stabilite printr-un titlu. (4) Creantele nescadente sau sub conditie la data deschiderii procedurii vor fi admise provizoriu la masa credala si vor fi indreptatite sa participe la distribuiri de sume in masura ingaduita de prezenta lege. (5) Sunt considerate sub conditie si acele creante care pot fi valorificate impotriva debitorului numai dupa executarea unui co-debitor principal. Art. 65 (1) Cererea va cuprinde: numele/denumirea creditorului, domiciliul/sediul, suma datorata, temeiul creantei, precum si mentiuni cu privire la eventualele drepturi de preferinta sau garantii.

(2) La cerere vor fi anexate documentele justificative ale creantei si ale actelor de constituire de garantii. (3) Posesorii de titluri de valoare la ordin sau la purtator pot solicita administratorului judiciar restituirea titlurilor originale si pastrarea la dosar a unor copii certificate de acesta. Administratorul judiciar va face mentiunea pe original despre prezentarea acestora. Originalele vor fi prezentate din nou la orice repartitie de sume intre creditori, precum si la exercitarea votului in adunarea creditorilor. Art. 66 (1) Toate creantele vor fi supuse procedurii de verificare prevazute de prezenta lege, cu exceptia creantelor constatate prin titluri executorii. (2) Nu sunt supuse acestei proceduri creantele bugetare rezultand dintr-un titlu executoriu necontestat in termenele prevazute de legi speciale. (3) Toate creantele prezentate pentru a fi admise si inregistrate la grefa tribunalului vor fi prezumate valabile si corecte daca nu sunt contestate de catre debitor, administratorul judiciar sau creditori. Art. 67 (1) Administratorul judiciar va proceda de indata la verificarea fiecarei cereri si a documentelor depuse si va efectua o cercetare amanuntita pentru a stabili legitimitatea, valoarea exacta si prioritatea fiecarei creante. (2) In vederea indeplinirii atributiei prevazute la alin.(1), administratorul judiciar va putea solicita explicatii de la debitor, va putea sa poarte discutii cu fiecare creditor, solicitandu-i, daca considera necesar, informatii si documente suplimentare. Art. 68 Creantele negarantate si partile negarantate ale creantelor garantate care nu sunt scadente la data inregistrarii cererii de admitere vor fi inscrise in tabelul de creante cu intreaga lor valoare, insa, in cursul falimentului, orice distribuire de suma pentru astfel de creante se va face cu respectarea dispozitiilor art.125. Art. 69 (1) Creantele constand in obligatii care nu au fost calculate in valoare monetara sau a caror valoare este supusa modificarii vor fi calculate de catre administratorul judiciar/lichidator si inscrise in tabelul de creante cu valoarea nominala pe care o aveau la data deschiderii procedurii. Judecatorul-sindic va decide asupra oricarei contestatii impotriva calculului facut de administrator pentru astfel de creante. (2) Creantele exprimate sau consolidate in valuta vor fi inregistrate la valoarea lor in lei, la cursul Bancii Nationale a Romaniei existent la data deschiderii procedurii.

Art. 70 O creanta a unui creditor cu mai multi debitori solidari va fi inscrisa in toate tabelele de creante ale debitorilor cu valoarea nominala, pana va fi complet acoperita. Nici o reducere a sumei creantei prevazute in tabelul de creante nu va fi facuta in vreunul dintre tabelele de creante ale debitorilor, pana ce creditorul nu a fost deplin satisfacut, in numerar sau in bunuri. Daca totalul sumelor distribuite creditorului, in toate actiunile cu debitorii, va depasi totalul sumei care ii este datorata, acesta va trebui sa restituie sumele primite in plus, care vor fi reinscrise ca fonduri in averea debitorilor, proportional cu sumele pe care fiecare dintre debitori le-a platit peste ceea ce era datorat. Art. 71 (1) Un creditor care, inainte de inregistrarea unei cereri de admitere, a primit o plata partiala pentru creanta sa de la un codebitor sau de la un fidejusor al debitorului poate avea creanta inscrisa in tabelul de creante numai pentru partea pe care nu a incasat-o inca. (2) Un codebitor sau un fidejusor, care este indreptatit la restituire ori la despagubire din partea debitorului pentru suma platita, va fi trecut in tabelul de creante cu suma pe care a platit-o creditorului. In acest caz, creditorul comun are dreptul de a cere sa i se plateasca, pana la achitarea integrala a creantei sale, cota cuvenita codebitorului sau fidejusorului, ramanand creditor al acestuia doar pentru suma neachitata. (3) Codebitorul sau fidejusorul debitorului, care pentru asigurarea regresului sau are asupra bunurilor acestuia un drept de garantie, concura la masa credala, pentru a face posibila realizarea garantiei sale, dar pretul obtinut din vanzarea bunurilor grevate va fi atribuit creditorului, scazandu-se din suma ce este datorata. Art. 72 (1) Ca rezultat al verificarilor facute, administratorul judiciar/lichidatorul va intocmi si va inregistra la tribunal un tabel preliminar cuprinzand toate creantele impotriva averii debitorului, precizand ca sunt: chirografare, garantate, cu prioritati, sub conditie sau nescadente si aratand pentru fiecare numele/denumirea creditorului, suma solicitata de creditor si suma acceptata de administratorul judiciar. (2) La creantele garantate se vor arata titlul din care izvoraste garantia, rangul acesteia si motivele pentru care creantele au fost trecute partial in tabel sau au fost inlaturate. (3) Tabelul preliminar va fi, totodata, afisat de grefa la usa instantei, intocmindu-se in acest sens un proces-verbal de afisare, si va fi comunicat debitorului. Dupa afisare, creditorii inscrisi in tabelul preliminar pot participa la adunarile creditorilor. (4) O data cu afisarea tabelului, administratorul judiciar/lichidatorul va trimite de indata notificari creditorilor, ale caror creante sau drepturi de preferinta au fost trecute partial in tabelul preliminar sau inlaturate, precizand totodata si motivele. Art. 73

(1) Debitorul, creditorii si orice alta parte interesata vor putea sa formuleze contestatii cu privire la creantele si drepturile de preferinta trecute de administratorul judiciar/lichidator in tabelul preliminar al creantelor. (2) Contestatiile trebuie depuse la tribunal cu cel putin 10 zile inainte de data stabilita, prin sentinta de deschidere a procedurii, pentru definitivarea tabelului de creante atat in procedura generala, cat si in procedura simplificata. (3) La termenul stabilit prin sentinta de deschidere a procedurii pentru definitivarea tabelului de creante, judecatorul-sindic va solutiona deodata, printr-o singura sentinta, toate contestatiile, chiar daca pentru solutionarea unora ar fi nevoie de administrare de probe; in acest din urma caz, judecatorul-sindic poate sa admita, in tot sau in parte, creantele, in mod provizoriu, la masa credala, atat in ceea ce priveste deliberarile, cat si repartitiile. (4) Daca se admite creanta fara dreptul de preferinta pretins, aceasta va participa la repartitiile sumelor obtinute din valorificarea bunurilor negrevate de garantii. (5) Din sumele care s-ar obtine din valorificarea bunurilor supuse dreptului de preferinta contestat se va consemna partea ce s-ar cuveni acelei creante. Art. 74 (1) Dupa ce toate contestatiile la creante au fost solutionate, administratorul judiciar/lichidatorul va inregistra, de indata, la tribunal si va avea grija sa fie afisat la sediul acestuia tabelul definitiv al tuturor creantelor impotriva averii debitorului, aratand suma, prioritatea si situatia - garantata sau negarantata - a fiecarei creante. (2) Dupa inregistrarea tabelului definitiv, numai titularii creantelor inregistrate in tabelul definitiv pot sa participe la votul asupra planului de reorganizare sau la orice repartitii de sume in caz de faliment in procedura simplificata. Art. 75 (1) Dupa expirarea termenului de depunere a contestatiilor, prevazut la art.73 alin.(2), si pana la inchiderea procedurii, orice parte interesata poate face contestatie impotriva trecerii unei creante sau a unui drept de preferinta in tabel definitiv al creantelor, in cazul descoperirii existentei unui fals, dol sau erori esentiale care au determinat admiterea creantei sau a dreptului de preferinta, precum si in cazul descoperirii unor titluri hotaratoare si pana atunci necunoscute. (2) Judecarea contestatiei se va face de judecatorul-sindic, dupa citarea contestatorului, a creditorului care detine creanta contestata, daca acesta nu este chiar contestatorul, a administratorului judiciar/lichidatorului, a membrilor comitetului creditorilor si a oricarei alte parti interesate, dupa caz. (3) Pana la judecarea irevocabila a contestatiei, judecatorulsindic va putea declara creanta sau dreptul de preferinta contestat ca admis numai provizoriu. Art. 76

(1) Cu exceptia cazului in care notificarea deschiderii procedurii s-a facut cu incalcarea dispozitiilor art.7, titularul de creante anterioare deschiderii procedurii, care nu depune cererea de admitere a creantelor pana la expirarea termenului prevazut la art.62 alin.(1) lit.b), este decazut, cat priveste creantele respective, din urmatoarele drepturi: 1. dreptul de a participa si de a vota in cadrul adunarii creditorilor; 2. dreptul de a participa la distribuirile de sume in cadrul reorganizarii si falimentului; 3. dreptul de a-si realiza creantele impotriva debitorului sau a membrilor ori asociatilor cu raspundere nelimitata ai persoanei juridice debitoare, ulterior inchiderii procedurii, sub rezerva ca debitorul sa nu fi fost condamnat pentru bancruta simpla sau frauduloasa ori sa nu i se fi stabilit raspunderea pentru efectuarea de plati ori transferuri frauduloase. (2) Decaderea va putea fi invocata oricand, de orice parte interesata, pe cale de actiune sau exceptie. Sectiunea 4 - Situatia unor acte juridice ale debitorului Art. 77 Toate actiunile introduse de administratorul judiciar sau de lichidator in aplicarea dispozitiilor prezentei legi, inclusiv pentru recuperarea creantelor, sunt scutite de taxe de timbru. Art. 78 Masurile prevazute in prezenta sectiune se aplica atat in cazurile de reorganizare judiciara, cat si in cele de faliment, prevazute atat de procedura generala, cat si de cea simplificata. Art. 79 Administratorul judiciar sau, dupa caz, lichidatorul poate introduce la judecatorul-sindic actiuni pentru anularea actelor frauduloase incheiate de debitor in dauna drepturilor creditorilor, in cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii. Art. 80 (1) Administratorul judiciar sau, dupa caz, lichidatorul poate introduce la judecatorul-sindic actiuni pentru anularea constituirilor sau a transferurilor de drepturi patrimoniale catre terti si pentru restituirea de catre acestia a bunurilor transmise si a valorii altor prestatii executate, realizate de debitor prin urmatoarele acte: a) acte de transfer cu titlu gratuit, efectuate in cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii; sunt exceptate sponsorizarile in scop umanitar; b) operatiuni comerciale in care prestatia debitorului depaseste vadit pe cea primita, efectuate in cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii; c) acte incheiate in cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii, cu intentia tuturor partilor implicate in acestea de a sustrage bunuri de la urmarirea de catre creditori sau de a le leza in orice alt fel drepturile;

d) acte de transfer de proprietate catre un creditor pentru stingerea unei datorii anterioare sau in folosul acestuia, efectuate in cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii, daca suma pe care creditorul ar putea sa o obtina in caz de faliment al debitorului este mai mica decat valoarea actului de transfer; e) constituirea ori perfectarea unei garantii reale pentru o creanta care era chirografara, in cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii; f) platile anticipate ale datoriilor, efectuate in cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii, daca scadenta lor fusese stabilita pentru o data ulterioara deschiderii procedurii; g) actele de transfer sau asumarea de obligatii efectuate de debitor intr-o perioada de 2 ani anteriori datei deschiderii procedurii, cu intentia de a ascunde/ intarzia starea de insolventa sau de a frauda o persoana fizica sau juridica fata de care era la data efectuarii transferului unor operatiuni cu instrumente financiare derivate, inclusiv ducerea la indeplinire a unui acord de compensare bilaterala (netting), realizate in baza unui contract financiar calificat, sau a devenit ulterior debitor, in sensul prezentei legi. (2) Urmatoarele operatiuni, incheiate in cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii cu persoanele aflate in raporturi juridice cu debitorul, vor putea, de asemenea, sa fie anulate si prestatiile recuperate, daca sunt in dauna creditorilor: a) cu un asociat comanditat sau cu un asociat detinand cel putin 20% din capitalul societatii comerciale ori, dupa caz, din drepturile de vot in adunarea generala a asociatilor, atunci cand debitorul este respectiva societate in comandita, respectiv o societate agricola, in nume colectiv sau cu raspundere limitata; b) cu un membru sau administrator, atunci cand debitorul este un grup de interes economic; c) cu un actionar detinand cel putin 20% din actiunile debitorului ori, dupa caz, din drepturile de vot in adunarea generala a actionarilor, atunci cand debitorul este respectiva societate pe actiuni; d) cu un administrator, director sau un membru al organelor de supraveghere a debitorului, societate cooperativa, societate pe actiuni cu raspundere limitata sau, dupa caz, societate agricola; e) cu orice alta persoana fizica ori juridica, detinand o pozitie dominanta asupra debitorului sau a activitatii sale; f) cu un coindivizar asupra unui bun comun. Art. 81 (1) Actiunea pentru anularea actelor frauduloase incheiate de debitor in dauna creditorilor, precum si pentru anularea constituirilor sau transferurilor de drepturi patrimoniale, la care se refera art. 79 si art. 80, poate fi introdusa de administratorul judiciar/lichidator in termen de un an de la data expirarii termenului stabilit pentru intocmirea raportului prevazut la art. 20 alin. (1) lit. b), dar nu mai tarziu de 18 luni de la data deschiderii procedurii. (2) Comitetul creditorilor poate introduce la judecatorul-sindic o astfel de actiune, daca administratorul judiciar/lichidatorul nu o face.

(3) Administratorul judiciar/lichidatorul va putea mentine contractele de credit si va putea, cu acordul co-contractantilor, sa le modifice clauzele, astfel incat acestea sa asigure echivalenta viitoarelor prestatii ale debitorului. Modificarile vor fi supuse aprobarii comitetului creditorilor, care va avea in vedere daca acestea sunt atat in folosul averii debitorului, cat si in cel al averii creditorilor. Art. 82 Nu se va putea cere anularea unui transfer cu caracter patrimonial, facut de catre debitor in cursul desfasurarii normale a activitatii sale curente. Art. 83 (1) Tertul dobanditor in cadrul unui transfer patrimonial, anulat conform art.80, va trebui sa restituie averii debitorului bunul transferat sau, daca bunul nu mai exista, valoarea acestuia de la data transferului efectuat de catre debitor. (2) Tertul dobanditor, care a restituit averii debitorului bunul sau valoarea bunului ce-i fusese transferat de catre debitor, va avea impotriva averii o creanta de aceeasi valoare, cu conditia ca tertul sa fi acceptat transferul cu buna-credinta si fara intentia de a-i impiedica, intarzia ori insela pe creditorii debitorului. In caz contrar, tertul dobanditor pierde creanta sau bunul rezultat din repunerea in situatia anterioara, in favoarea averii debitorului. Reaua-credinta a tertului dobanditor trebuie dovedita. (3) Tertul dobanditor cu titlu gratuit de buna-credinta va restitui bunurile in starea in care se gasesc, iar in lipsa acestora, va restitui diferenta de valoare cu care s-a imbogatit. In caz de reacredinta, tertul va restitui, in toate cazurile, intreaga valoare, precum si fructele percepute. Art. 84 (1) Administratorul judiciar, lichidatorul sau comitetul creditorilor va putea introduce actiune pentru a recupera de la subdobanditor bunul ori valoarea bunului transferat de catre debitor, numai daca subdobanditorul nu a platit valoarea corespunzatoare a bunului si cunostea sau trebuia sa cunoasca faptul ca transferul initial este susceptibil de a fi anulat. (2) In cazul in care subdobanditorul este sot, ruda sau afin pana la gradul al patrulea inclusiv al debitorului, se prezuma relativ ca acesta a cunoscut imprejurarea prevazuta la alin.(1). Art. 85 (1) Cererea pentru anularea unui transfer cu caracter patrimonial se va nota, din oficiu, in registrele de publicitate aferente. (2) O persoana obtinand un titlu sau dobandind o garantie ori un alt drept real asupra bunului respectiv dupa efectuarea unei astfel de notari va avea titlul sau dreptul sau, conditionat de dreptul de a fi recuperat bunul.

(3) Daca sunt indeplinite conditiile art. 79 si art. 80, se instituie o prezumtie relativa de frauda in dauna creditorilor. Prezumtia poate fi rasturnata de catre debitor. Ea nu se extinde la tertul dobanditor sau sub-dobanditor. (4) Prezumtia de frauda se pastreaza si in cazul in care, prin abuz de drepturi procesuale, debitorul a intarziat momentul deschiderii procedurii pentru a expira termenele la care se refera art. 79 si 80. (5) Legitimarea procesuala activa in actiunile in anulare reglementate de art. 79 si 80 apartine administratorului judiciar si, respectiv, lichidatorului iar, in cazul prevazut de art. 81 alin. (2), comitetului creditorilor. (6) Au calitate procesuala pasiva in actiunile in anulare prevazute de art. 79 si 80 debitorul si, dupa caz, co-contractantul sau. Debitorul va fi citat in calitate de parat prin administratorul special. Art. 86 (1) In vederea cresterii la maximum a valorii averii debitorului, administratorul judiciar/lichidatorul poate sa mentina sau sa denunte orice contract, inchirierile neexpirate sau alte contracte pe termen lung, atata timp cat aceste contracte nu vor fi fost executate in totalitate ori substantial de catre toate partile implicate. Administratorul judiciar/lichidatorul trebuie sa raspunda, in termen de 30 de zile, unei notificari a contractantului, prin care i se cere sa opteze pentru mentinerea ori denuntarea contractului; in lipsa unui astfel de raspuns, administratorul judiciar/lichidatorul nu va mai putea cere executarea contractului, acesta fiind socotit denuntat. (2) In cazul denuntarii unui contract, o actiune pentru despagubiri poate fi introdusa de catre contractant impotriva debitorului. (3) Pe parcursul perioadei de observatie, cu acordul cocontractantilor, administratorul judiciar va putea mentine contractele de credit sau va putea sa le modifice clauzele, astfel incat acestea sa asigure echivalenta viitoarelor prestatii. Modificarile vor fi supuse aprobarii comitetului creditorilor, care va verifica daca ele sunt atat in folosul averii debitorului, cat si in cel al averii creditorilor. (4) Daca vanzatorul unui bun imobil a retinut titlul de proprietate pana la plata integrala a pretului vanzarii, vanzarea va fi considerata executata de catre vanzator si nu va fi supusa prevederilor alin.(1). (5) Un contract de munca sau de inchiriere, in calitate de locatar, va putea fi denuntat numai cu respectarea termenelor legale de preaviz. (6) Prin derogare de la prevederile Legii nr. 53/2003 Codul Muncii, cu modificarile si completarile ulterioare, in procedura simplificata, precum si in cazul intrarii in faliment in procedura generala, desfacerea contractelor individuale de munca ale personalului debitoarei se va face de urgenta, de catre lichidator, fara a fi necesara parcurgerea procedurii de concediere colectiva. Lichidatorul va acorda personalului concediat doar preavizul de 15 zile lucratoare. (7) Intr-un contract prevazand plati periodice din partea debitorului, mentinerea contractului nu il va obliga pe administratorul judiciar/lichidator sa faca plati restante pentru perioadele anterioare deschiderii procedurii. Pentru astfel de plati pot fi formulate cereri impotriva debitorului.

Art. 87 Daca un bun mobil, vandut debitorului si neplatit de acesta, era in tranzit la data deschiderii procedurii si bunul nu se afla inca la dispozitia debitorului si nici alte parti nu au dobandit drepturi asupra lui, atunci vanzatorul isi poate lua inapoi bunul. In acest caz, toate cheltuielile vor fi suportate de catre vanzator si el va trebui sa restituie debitorului orice avans din pret. Daca vanzatorul admite ca bunul sa fie livrat, el va putea recupera pretul prin inscrierea creantei sale in tabelul de creante. Daca administratorul judiciar/lichidatorul cere ca bunul sa fie livrat, el va trebui sa ia masuri sa se plateasca din averea debitorului intregul pret datorat in baza contractului. Art. 88 Daca debitorul este parte intr-un contract cuprins intr-un acord master de netting, prevazand transferul anumitor marfuri, titluri reprezentative ale marfurilor sau active financiare cotate pe o piata reglementata de marfuri, servicii si instrumente financiare derivate, la o anumita data sau intr-o perioada determinata de timp, si scadenta intervine sau perioada expira dupa data deschiderii procedurii, se va efectua o operatiune de compensare bilaterala a tuturor contractelor cuprinse in acordul master de netting respectiv, iar diferenta rezultata va trebui sa fie platita averii debitorului, daca aceasta este creditoare, si va fi inscrisa in tabelul de creante, daca este o obligatie a averii debitorului. Art. 89 Daca un comisionar, care detine titluri pentru bunuri ce urmeaza a fi primite ori pentru marfa, devine subiectul unei cereri introductive, comitentul va fi indreptatit sa-si ia inapoi titlurile ori marfa sau sa ceara ca valoarea lor sa fie platita de comisionar. Art. 90 (1) Daca un debitor detine marfa in calitate de consignatar sau orice alt bun care apartine altuia la data inregistrarii cererii introductive, a expirarii termenului pentru contestarea cererii creditorilor de catre debitor sau a respingerii contestatiei debitorului impotriva acestei cereri, proprietarul va avea dreptul sa-si recupereze bunul, in afara de cazul in care debitorul are un drept de garantie valabil asupra bunului. (2) Daca la una dintre datele mentionate la alin.(1) marfa nu se afla in posesia debitorului si el nu o poate recupera de la detinatorul actual, proprietarul va fi indreptatit sa aiba creanta inregistrata in tabelul de creante, cu valoarea pe care marfa o avea la acea data. Daca debitorul se afla in posesia marfii la acea data, dar a pierdut ulterior posesia, proprietarul poate cere ca intreaga valoare a marfii sa fie inscrisa in tabelul de creante. Art. 91

Faptul ca un proprietar al unui imobil inchiriat este debitor in prezenta procedura nu va desfiinta contractul de inchiriere, in afara de cazul in care chiria nu este inferioara chiriei practicate pe piata. Cu toate acestea, administratorul judiciar/lichidatorul poate sa refuze sa asigure prestarea oricaror servicii datorate de proprietar chiriasului pe timpul inchirierii. In acest caz, chiriasul poate evacua cladirea si poate sa ceara inregistrarea creantei sale in tabel sau poate detine in continuare imobilul, scazand din chiria pe care o plateste costul serviciilor datorate de proprietar. Daca chiriasul alege sa continue a detine imobilul, nu va fi indreptatit la inscrierea creantei in tabel, ci va avea numai dreptul de a scadea din chiria pe care o plateste costul serviciilor datorate de proprietar. Art. 92 Administratorul judiciar/lichidatorul poate sa denunte un contract prin care debitorul s-a obligat sa efectueze anumite servicii specializate sau cu caracter strict personal, in afara de cazul in care creditorul accepta efectuarea prestatiei de catre o persoana desemnata de administratorul judiciar/lichidator. Art. 93 (1) Daca un asociat dintr-o societate agricola, societate in nume colectiv, societate in comandita ori cu raspundere limitata sau actionarul unei societati pe actiuni este debitor intr-o procedura prevazuta de prezenta lege si daca implicarea debitorului intr-o astfel de procedura nu atrage dizolvarea acelei societati, administratorul/lichidatorul poate cere lichidarea drepturilor debitorului in acea societate, potrivit ultimei situatii financiare aprobate, sau poate propune ca debitorul sa fie pastrat ca asociat, daca ceilalti asociati sunt de acord. (2) Prevederile alin.(1) se aplica, in mod corespunzator, in cazul membrilor societatilor cooperative si ai grupurilor de interes economic. Sectiunea 5 - Planul Art. 94 (1) Urmatoarele categorii de persoane vor putea propune un plan de reorganizare in conditiile de mai jos: a) debitorul, cu aprobarea adunarii actionarilor/asociatilor, in termen de 30 de zile de la afisarea tabelului definitiv de creante, cu conditia formularii, potrivit art.28, a intentiei de reorganizare, daca procedura a fost declansata de acesta, si potrivit art.33 alin.(6), in cazul in care procedura a fost deschisa ca urmare a cererii unuia sau a mai multor creditori; b) administratorul judiciar, de la data desemnarii sale si pana la implinirea unui termen de 30 de zile de la data afisarii tabelului definitiv al creantelor, cu conditia sa-si fi manifestat aceasta intentie pana la votarea raportului prevazut la art.59 alin.(2);

c) unul sau mai multi creditori care si-au anuntat aceasta intentie pana la votarea raportului prevazut la art.59 alin.(2), detinand impreuna cel putin 20% din valoarea totala a creantelor cuprinse in tabelul definitiv, in termen de 30 de zile de la data afisarii tabelului definitiv al creantelor. (2) La cererea oricarei parti interesate, judecatorul-sindic poate scurta, pentru motive temeinice, perioadele prevazute la alin.(1). (3) Planul va putea sa prevada fie restructurarea si continuarea activitatii debitorului, fie lichidarea unor bunuri din averea acestuia, fie o combinatie a celor doua variante de reorganizare. (4) Nu vor putea propune un plan de reorganizare debitorul care, intr-un interval de 5 ani anteriori formularii cererilor introductive, a mai fost subiect al procedurii instituite in baza prezentei legi si nici debitorul care a fost condamnat definitiv pentru falsificare sau pentru infractiuni prevazute in Legea concurentei nr.21/1996, sau ai carui administratori, directori si/sau asociati au fost condamnati definitiv pentru: bancruta frauduloasa, gestiune frauduloasa, abuz de incredere, inselaciune, delapidare, marturie mincinoasa, infractiuni de fals ori infractiuni prevazute in Legea concurentei nr.21/1996, in ultimii 5 ani anteriori deschiderii procedurii. (5) Nerespectarea termenelor prevazute la alin.(1) conduce la decaderea partilor respective din dreptul de a depune un plan de reorganizare si, ca urmare, la trecerea, din dispozitia judecatorului-sindic, la faliment. Art. 95 (1) Planul de reorganizare va indica perspectivele de redresare in raport cu posibilitatile si specificul activitatii debitorului, cu mijloacele financiare disponibile si cu cererea pietei fata de oferta debitorului, si va cuprinde masuri concordante cu ordinea publica, inclusiv in ceea ce priveste modalitatea de selectie, desemnare si inlocuire a administratorilor si a directorilor. (2) Planul de reorganizare va cuprinde in mod obligatoriu programul de plata a creantelor. (3) Executarea planului de reorganizare nu va putea depasi 3 ani, socotiti de la data confirmarii. (4) La recomandarea administratorului judiciar, dupa trecerea unui termen de cel mult 18 luni de la confirmarea planului, aceasta perioada va putea fi extinsa cu cel mult inca o perioada de un an, daca propunerea este votata de cel putin doua treimi din creditorii aflati in sold la acea data. (5) Planul de reorganizare va mentiona: a) categoriile de creante care nu sunt defavorizate, in sensul legii; b) tratamentul categoriilor de creante defavorizate; c) daca si in ce masura debitorul, membrii grupului de interes economic, asociatii din societatile in nume colectiv si asociatii comanditati din societatile in comandita vor fi descarcati de raspundere; d) ce despagubiri urmeaza a fi oferite titularilor tuturor categoriilor de creante, in comparatie cu valoarea estimativa ce ar putea fi primita prin distribuire in caz de faliment; valoarea estimativa se va calcula la data propunerii planului. (6) Planul va specifica masurile adecvate pentru punerea sa in aplicare, cum ar fi:

A. pastrarea, in intregime sau in parte, de catre debitor, a conducerii activitatii sale, inclusiv dreptul de dispozitie asupra bunurilor din averea sa, cu supravegherea activitatii sale de catre administratorul judiciar desemnat in conditiile legii; B. obtinerea de resurse financiare pentru sustinerea realizarii planului si sursele de provenienta a acestora; C. transmiterea tuturor sau a unora dintre bunurile averii debitorului catre una sau mai multe persoane fizice sau juridice, constituite anterior sau ulterior confirmarii planului; D. fuziunea debitorului, in conditiile legii; E. lichidarea tuturor sau a unora dintre bunurile averii debitorului, separat sau in bloc, libere de orice sarcini, sau distribuirea acestora catre creditorii debitorului, in contul creantelor pe care acestia le au fata de averea debitorului; F. lichidarea partiala sau totala a activului debitorului in vederea executarii planului se face potrivit art.116-120; G. modificarea sau stingerea garantiilor reale, cu acordarea obligatorie, in beneficiul creditorului garantat, a unei garantii sau protectii echivalente, in conditiile prevazute la art.39 alin.(2) lit.c); H. prelungirea datei scadentei, precum si modificarea ratei dobanzii, a penalitatii sau a oricarei alte clauze din cuprinsul contractului sau a celorlalte izvoare ale obligatiilor sale; I. modificarea actului constitutiv al debitorului, in conditiile legii; J. emiterea de titluri de valoare de catre debitor sau oricare dintre persoanele mentionate la lit.C si D, in conditiile prevazute de Legea nr.31/1990 privind societatile comerciale si de Legea nr.297/2004 privind piata de capital. Pentru inscrierea in plan a unei emisiuni de titluri de valoare este necesar acordul expres, in scris, al creditorului care urmeaza sa primeasca titlurile de valoare emise, acord ce se va da inainte de admiterea planului de catre judecatorul-sindic, in conformitate cu prevederile art.98 alin.(3). Prin exceptie de la prevederile art.205 alin.(2) din Legea nr.297/2004 privind piata de capital, operatiunile cuprinse la acest punct sunt considerate operatiuni exceptate in sensul art.205 alin.(1) din acea lege; K. prin derogare de la prevederile lit.J, planul de reorganizare nu poate prevedea conversia creantelor bugetare in titluri de valoare; L. inserarea in actul constitutiv al debitorului - persoana juridica - sau al persoanelor mentionate la lit.C si D a unor prevederi: a) de prohibire a emiterii de actiuni fara drept de vot; b) de determinare, in cazul diferitelor categorii de actiuni ordinare, a unei distributii corespunzatoare a votului intre aceste categorii; c) in cazul categoriilor de actiuni preferentiale cu dividend prioritar fata de alte categorii de actiuni, de reglementare satisfacatoare a numirii administratorilor reprezentand categoriile de actiuni respective in ipoteza neonorarii obligatiei de plata a dividendelor. (7) Prin derogare de la prevederile Legii nr.31/1990 privind societatile comerciale si ale Legii nr.297/2004 privind piata de capital, planul propus de creditori poate prevedea modificarea, fara acordul statutar al membrilor sau asociatilor/actionarilor debitorului, a actului constitutiv, daca se indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:

a) planul propus de debitor ofera o recuperare mai redusa a creantelor debitorului; b) in caz de faliment, membrilor sau asociatilor/actionarilor debitorului nu li s-ar cuveni nimic din distribuire; c) membrii sau asociatii/actionarii debitorului refuza sa participe la planul propus de creditori. (8) Inregistrarea mentiunii in registrul comertului va fi solicitata de administratorul judiciar pe cheltuiala debitorului, pe baza hotararii de confirmare a planului de reorganizare, care se va publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a VI-a. Art. 96 (1) In vederea administrarii eficiente a procedurii, planul poate desemna o categorie separata de creante, compusa numai din acele creante chirografare care, in sensul art.49 alin.(1), apartin furnizorilor fara de care activitatea debitorului nu se poate desfasura si care nu pot fi inlocuiti. Lista acestor creante trebuie confirmata de administratorul judiciar. (2) Planul va stabili acelasi tratament pentru fiecare creanta din cadrul unei categorii distincte, cu exceptia cazului in care detinatorul unei creante din categoria respectiva consimte un tratament mai putin favorabil pentru creanta sa. Art. 97 Nu se considera modificare a creantei sau a conditiilor de realizare a acesteia situatia in care planul propus prevede revenirea la conditiile de realizare a creantei anterioare survenirii evenimentelor care au condus la modificarea conditiilor respective, cum ar fi neplata uneia sau a mai multor rate scadente ale unui imprumut, la termenele si in conditiile stipulate in contract, care conduce la accelerarea platii intregului rest al imprumutului. Art. 98 (1) Cate o copie de pe planul propus va fi depusa la grefa tribunalului si la oficiul registrul comertului sau, dupa caz, la registrul societatilor agricole si va fi comunicata debitorului, prin administratorul special, administratorului judiciar si comitetului creditorilor. (2) Judecatorul-sindic va convoca o sedinta, in termen de 20 de zile de la inregistrarea planului la tribunal, la care vor fi citati cei care au propus planul si persoanele mentionate la alin.(1) si in care planul va fi admis sau respins de judecatorul-sindic, dupa audierea persoanelor citate. (3) Judecatorul-sindic va putea admite un plan propus de partile legal indreptatite, care contine toate informatiile prevazute de prezenta lege. Judecatorul-sindic poate sa ceara unui practician in insolventa sa-si exprime o opinie privind posibilitatea de realizare a planului, inainte de admiterea lui. (4) Daca au fost exprimate mai multe intentii de depunere a unor planuri de reorganizare, judecatorul-sindic va fixa un termen maxim pana la care acestea pot fi depuse, cu respectarea dispozitiilor art.74 alin.(2), astfel incat votarea planurilor admise sa se faca in aceeasi sedinta a adunarii creditorilor. Art. 99

(1) Dupa admiterea planului, judecatorul-sindic va dispune administratorului judiciar convocarea adunarii creditorilor si a debitorului intr-un termen cuprins intre 20 si 25 de zile, dar nu mai inainte de afisarea tabelului definitiv al creantelor. (2) Judecatorul-sindic va dispune administratorului judiciar, in termen de 5 zile de la admitere, publicarea unui anunt referitor la propunerea planului in Buletinul procedurilor de insolventa, cu indicarea celui care l-a propus, a datei cand se va vota cu privire la plan si a faptului ca este admisibila votarea prin corespondenta, precum si a datei de confirmare a planului, care nu va depasi 15 zile de la data exprimarii votului asupra planului. (3) Actionarii si creditorii cu titluri de valoare la purtator vor trebui sa depuna originalele la administrator cu cel putin 5 zile inainte de data fixata pentru exprimarea votului, sub sanctiunea decaderii din dreptul de a vota. (4) Din momentul publicarii, toate partile interesate vor fi socotite ca au cunostinta de plan si de data de exprimare a votului. In toate cazurile, debitorul va asigura posibilitatea consultarii planului la sediul sau, pe cheltuiala solicitantului. Art. 100 (1) La inceputul sedintei de vot, administratorul judiciar va informa creditorii prezenti despre voturile valabile primite in scris. (2) Fiecare creanta beneficiaza de un drept de vot, pe care titularul acesteia il exercita in categoria de creante din care face parte creanta respectiva. (3) Urmatoarele creante constituie categorii distincte de creante, care voteaza separat: a) creditorii cu creante garantate; b) creditorii bugetari; c) creditorii chirografari stabiliti conform art.96 alin.(1); d) ceilalti creditori chirografari. (4) Un plan va fi socotit acceptat de catre o categorie de creante daca in categoria respectiva planul este acceptat de catre o majoritate absoluta din valoarea creantelor din acea categorie. (5) Categoriile care, direct sau indirect, controleaza, sunt controlati sau se afla sub control comun cu debitorul, in sensul legislatiei pietei de capital, pot participa la sedinta, dar pot vota cu privire la plan doar in cazul in care acesta le acorda mai putin decat ar primi in cazul falimentului. Art. 101 (1) La data stabilita, un plan va fi confirmat de catre judecatorul-sindic, daca sunt intrunite cumulativ urmatoarele conditii: A. cel putin jumatate plus una din categoriile de creante mentionate in programul de plati, dintre cele mentionate la art.100 alin.(3), accepta sau sunt socotite ca accepta planul, cu conditia ca minimum una dintre categoriile defavorizate sa accepte planul; B. in cazul in care sunt doar doua categorii, planul se considera acceptat in cazul in care categoria cu valoarea totala cea mai mare a creantelor a acceptat planul;

C. fiecare categorie defavorizata de creante care a respins planul va fi supusa unui tratament corect si echitabil prin plan. (2) Tratament corect si echitabil exista atunci cand sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii: a) nici una dintre categoriile care resping planul si nici o creanta care respinge planul nu primesc mai putin decat ar fi primit in cazul falimentului; b) nici o categorie sau nici o creanta apartinand unei categorii nu primeste mai mult decat valoarea totala a creantei sale; c) in cazul in care o categorie defavorizata respinge planul, nici o categorie de creante cu rang inferior categoriei defavorizate neacceptate, astfel cum rezulta din ierarhia prevazuta la art.100 alin.(3), nu primeste mai mult decat ar primi in cazul falimentului. (3) Doar un singur plan de reorganizare va fi confirmat. (4) Confirmarea unui plan de reorganizare impiedica propunerea, admiterea, votarea sau confirmarea oricarui alt plan. Art. 102 (1) Cand sentinta care confirma un plan intra in vigoare, activitatea debitorului este reorganizata in mod corespunzator; creantele si drepturile creditorilor si ale celorlalte parti interesate sunt modificate astfel cum este prevazut in plan. In cazul intrarii in faliment ca urmare a esuarii planului sau a unei executari silite, planul confirmat va fi socotit ca o hotarare definitiva si irevocabila impotriva debitorului. Pentru executarea silita a acestor creante, calitatea de titlu executoriu o va avea sentinta de confirmare a planului. (2) Creditorii conserva actiunile lor, pentru intreaga valoare a creantelor, impotriva codebitorilor si a fidejusorilor debitorului, chiar daca au votat pentru acceptarea planului. (3) Daca nici un plan nu este confirmat si termenul pentru propunerea unui plan, in conditiile art.94, a expirat, judecatorul-sindic va dispune inceperea de indata a procedurii falimentului, in conditiile art.107 si urmatoarele. (4) Remuneratiile persoanelor angajate in temeiul art.10, art.19 alin.(2), art.23, 24 si al art.98 alin.(3) si alte cheltuieli administrative vor fi achitate la momentul prevazut, dupa caz, de lege, cu exceptia cazurilor in care partile interesate ar accepta, in scris, alte termene de plata. Planul trebuie sa precizeze in programul de plati cum va fi asigurata aceasta plata. (5) Plata va putea fi facuta trimestrial, pe baza de acte legale. Sectiunea 6 - Reorganizarea Art. 103 (1) In urma confirmarii unui plan de reorganizare, debitorul isi va conduce activitatea sub supravegherea administratorului judiciar si in conformitate cu planul confirmat, pana cand judecatorul-sindic va dispune, motivat, fie incheierea procedurii insolventei si luarea tuturor

masurilor pentru reinsertia debitorului in activitatea comerciala, fie incetarea reorganizarii si trecerea la faliment, in conditiile art.107 si urmatoarele. (2) Pe parcursul reorganizarii, debitorul va fi condus de administratorul special, sub supravegherea administratorului judiciar. Actionarii, asociatii si membrii cu raspundere limitata nu au dreptul de a interveni in conducerea activitatii ori in administrarea averii debitorului, cu exceptia si in limita cazurilor expres si limitativ prevazute de lege si in planul de reorganizare. (3) Debitorul va fi obligat sa indeplineasca, fara intarziere, schimbarile de structura prevazute in plan. Art. 104 Prin exceptie de la dispozitiile art.38, judecatorul-sindic poate, la cererea furnizorului, sa dispuna ca debitorul sa depuna o cautiune la o banca, drept conditie pentru indatorirea furnizorului de a-i presta serviciile sale in timpul desfasurarii procedurii prevazute in prezenta sectiune. O astfel de cautiune nu va putea depasi 30% din costul serviciilor prestate debitorului si neachitate ulterior deschiderii procedurii. Art. 105 (1) Daca debitorul nu se conformeaza planului sau desfasurarea activitatii aduce pierderi averii sale, administratorul judiciar, comitetul creditorilor sau oricare dintre creditori, precum si administratorul special poate solicita oricand judecatorului-sindic sa aprobe intrarea in faliment, in conditiile art.107 si urmatoarele. (2) Inregistrarea cererii mentionate la alin.(1) nu suspenda continuarea activitatii debitorului pana cand judecatorul-sindic nu hotaraste asupra ei, prin incheiere. Art. 106 (1) Debitorul, prin administratorul special, sau, dupa caz, administratorul judiciar va trebui sa prezinte, trimestrial, rapoarte comitetului creditorilor asupra situatiei financiare a averii debitorului. Ulterior aprobarii de catre comitetul creditorilor, rapoartele vor fi inregistrate la grefa tribunalului, iar debitorul sau, dupa caz, administratorul judiciar va notifica aceasta tuturor creditorilor, in vederea consultarii rapoartelor. (2) De asemenea, administratorul judiciar va prezenta si situatia cheltuielilor efectuate pentru bunul mers al activitatii, in vederea recuperarii acestora, potrivit art.102 alin.(4), care va fi avizata de catre comitetul creditorilor. (3) In termen de 5 zile de la sedinta comitetului creditorilor mentionata la alin.(1), comitetul creditorilor va putea convoca adunarea creditorilor pentru a prezenta masurile luate de debitor si/sau administratorul judiciar, precum si efectele acestora si sa propuna motivat si alte masuri. Sectiunea 7 - Falimentul Art. 107

(1) Judecatorul-sindic va decide, prin sentinta sau, dupa caz, prin incheiere, in conditiile art.32, intrarea in faliment in urmatoarele cazuri: A. a) debitorul si-a declarat intentia de a intra in procedura simplificata; b) debitorul nu si-a declarat intentia de reorganizare sau, la cererea creditorului de deschidere a procedurii, a contestat ca ar fi in stare de insolventa, iar contestatia a fost respinsa de judecatorulsindic; c) nici unul dintre celelalte subiecte de drept indreptatite nu a propus un plan de reorganizare, in conditiile prevazute la art.94, sau nici unul dintre planurile propuse nu a fost acceptat si confirmat; B. debitorul si-a declarat intentia de reorganizare, dar nu a propus un plan de reorganizare ori planul propus de acesta nu a fost acceptat si confirmat; C. obligatiile de plata si celelalte sarcini asumate nu sunt indeplinite in conditiile stipulate prin planul confirmat sau desfasurarea activitatii debitorului in decursul reorganizarii sale aduce pierderi averii sale; D. a fost aprobat raportul administratorului judiciar prin care se propune, dupa caz, intrarea debitorului in faliment, potrivit art.54 alin.(5) sau art.60 alin.(3). (2) Prin hotararea prin care se decide intrarea in faliment, judecatorul-sindic va pronunta dizolvarea societatii debitoare si va dispune: a) ridicarea dreptului de administrare al debitorului; b) in cazul procedurii generale, desemnarea unui lichidator provizoriu, precum si stabilirea atributiilor si a remuneratiei acestuia, in conformitate cu criteriile aprobate prin hotarare a Guvernului; c) in cazul procedurii simplificate, confirmarea, in calitate de lichidator al administratorului judiciar, desemnat conform art.19 alin.(2) sau art.34, dupa caz; d) termenul maxim de la intrarea in faliment in cadrul procedurii generale, de predare a gestiunii averii de la debitor/administratorul judiciar catre lichidator, impreuna cu lista actelor si operatiunilor efectuate dupa deschiderea procedurii mentionate la art.46 alin.(2); e) intocmirea de catre administratorul judiciar si predarea catre lichidator, in termen de maximum 10 zile de la intrarea in faliment, in cadrul procedurii generale, a unei liste cuprinzand numele si adresele creditorilor si toate creantele acestora la data intrarii in faliment, cu indicarea celor nascute dupa deschiderea procedurii; f) notificarea intrarii in faliment. (3) In cazul intrarii in faliment, incheierea sau, dupa caz, sentinta va indica si termenele prevazute la art.108 alin.(2) sau, dupa caz, la art.109 alin.(2). (4) Dupa intrarea in faliment in procedura generala, dispozitiile art.62-76 vor fi aplicate, daca este necesar, in mod corespunzator, in ceea ce priveste creantele nascute intre data deschiderii procedurii si data intrarii in faliment, precum si procedura de admitere a acestora.

(5) Debitorii intrati in procedura falimentului isi acopera pierderile anuale, stabilite prin declaratia de impozit pe profit, din profiturile impozabile obtinute in toata perioada, pana la inchiderea procedurii de faliment. Art. 108 (1) In cazul intrarii in faliment in procedura generala, lichidatorul va trimite o notificare tuturor creditorilor mentionati in lista depusa de debitor/administratorul judiciar, mentionata la art.107 alin.(2) lit.e), debitorului si oficiului registrului comertului sau, dupa caz, registrului societatilor agricole unde debitorul este inmatriculat, pentru efectuarea mentiunii. Dispozitiile alin.(2) si (3) ale art.61 se aplica in mod corespunzator. (2) Notificarea va cuprinde: a) termenul-limita pentru inregistrarea cererii de admitere a creantelor mentionate la alin.(3), in vederea intocmirii tabelului suplimentar, care va fi de maximum 45 de zile de la data intrarii in faliment, precum si cerintele pentru ca o creanta inregistrata sa fie considerata valabila; b) termenul de verificare a creantelor mentionate la alin.(3), de intocmire, afisare si comunicare a tabelului suplimentar al acestora, care nu va depasi 30 de zile de la expirarea termenului prevazut la lit.a); c) termenul de depunere la tribunal a contestatiilor, care va fi de cel putin 10 zile inainte de data stabilita prin incheierea de intrare in faliment, pentru definitivarea tabelului definitiv consolidat; d) termenul de intocmire a tabelului definitiv consolidat, care nu va depasi 30 de zile de la expirarea termenului prevazut la lit.b). (3) Vor fi supuse verificarii toate creantele asupra averii debitorului, inclusiv cele bugetare, nascute dupa data deschiderii procedurii sau, dupa caz, al caror cuantum a fost modificat fata de tabelul definitiv al creantelor sau fata de programul de plata din planul de reorganizare, ca urmare a platilor facute dupa deschiderea procedurii. (4) Creantele admise in tabelul definitiv de creante, in conditiile art.74 alin.(2), nu vor mai fi supuse verificarii; titularii acestor creante vor putea sa formuleze contestatii cu privire la creantele si drepturile de preferinta trecute de lichidator in tabelul suplimentar prevazut la alin.(2) lit.b). (5) Tabelul definitiv consolidat va cuprinde totalitatea creantelor admise impotriva averii debitorului, existente la data intrarii in faliment, cu respectarea dispozitiilor art.110. (6) Titularilor de creante nascute dupa deschiderea procedurii, care nu depun cererea de admitere a creantelor in termenul prevazut la alin.(2) lit.a), li se aplica, in mod corespunzator, prevederile art.76. Art. 109 (1) In cazul intrarii in faliment prin procedura simplificata, lichidatorul va trimite o notificare privind intrarea in procedura falimentului si, in cazul debitorului persoana juridica, ridicarea dreptului de administrare si dizolvarea acestuia, tuturor creditorilor notificati conform art.61, debitorului si oficiului registrului comertului sau, dupa caz, registrului societatilor agricole ori

registrului asociatiilor si fundatiilor in care debitorul este inmatriculat, pentru efectuarea mentiunii. In cazul in care este justificata majorarea, in sensul art.62 alin.(2), a termenelor de afisare a tabelului preliminar, prevazut la art.62 alin.(1) lit.c), si de definitivare a tabelului creantelor prevazut la art.62 alin.(1) lit.d), noile termene astfel fixate vor fi notificate creditorilor. (2) In cazul in care, pana la aprobarea propunerii administratorului judiciar prevazute la art.54 alin.(4), debitorul aflat in faliment prin procedura simplificata si-a continuat activitatea, lichidatorul va notifica, in termen de 5 zile de la data intrarii in faliment, creditorii detinand creante asupra debitorului, avand prioritate conform dispozitiilor art.123 pct.2, nascute in perioada de observatie, solicitandu-le sa inscrie, in termen de 10 zile de la primirea notificarii, cereri de creanta insotite de documente justificative. Notificarea va cuprinde si termenele de afisare a tabelului preliminar, prevazut la art.62 alin.(1) lit.c), si de definitivare a tabelului creantelor prevazut la art.62 alin.(1) lit.d), asa cum au fost cuprinse si in notificarea prevazuta la art.61 alin.(1) sau la alin.(1) al prezentului articol, dupa caz. Dispozitiile alin.(2) si (3) ale art.61 se aplica in mod corespunzator. (3) Vor fi supuse verificarii toate creantele asupra averii debitorului, inclusiv cele bugetare, nascute dupa data deschiderii procedurii. (4) Titularilor de creante nascute dupa deschiderea procedurii, care nu depun cererea de admitere a creantelor in termenul prevazut la alin.(2), li se aplica, in mod corespunzator, prevederile art.76. Art. 110 In cazul intrarii in faliment dupa confirmarea unui plan de reorganizare, titularii creantelor participa la distribuiri cu valoarea acestora, astfel cum au fost prezentate in planul confirmat, mai putin cota incasata in cursul reorganizarii. Art. 111 Garantiile reale si personale constituite pentru indeplinirea obligatiilor asumate prin planul de reorganizare raman valabile in favoarea creditorilor pentru plata sumelor datorate acestora potrivit planului de reorganizare. Art. 112 (1) Creditorii nu sunt obligati sa restituie sumele incasate in cursul reorganizarii. (2) Actele cu titlu gratuit, efectuate intre data confirmarii planului de reorganizare si intrarea in faliment, sunt nule. (3) Celelalte acte efectuate in intervalul prevazut la alin.(2), exceptandu-le pe cele facute cu respectarea dispozitiilor art.49 alin.(1) si (2) si pe cele permise de planul de reorganizare, sunt prezumate ca fiind in frauda creditorilor si vor fi anulate, cu exceptia cazului in care cocontractantul dovedeste buna sa credinta la momentul incheierii actului. .1. Masuri premergatoare lichidarii

Art. 113 (1) Vor fi puse sub sigilii: magazinele, magaziile, depozitele, birourile, corespondenta comerciala, arhiva, dispozitivele de stocare si prelucrare a informatiei, contractele, marfurile si orice alte bunuri mobile apartinand averii debitorului. (2) In situatia prevazuta la art.55, inventarul bunurilor debitorului se va face dupa obtinerea relatiilor scrise privind situatia bunurilor debitorului. Daca in urma demersurilor efectuate conform prevederilor art.56-58, administratorul judiciar nu identifica nici un bun, inventarul se incheie pe baza comunicarilor scrise transmise de autoritatile relevante. (3) Nu vor fi puse sub sigilii: a) obiectele care vor trebui valorificate de urgenta, pentru a se evita deteriorarea lor materiala sau pierderea din valoare; b) registrele de contabilitate; c) cambiile si alte titluri de valoare scadente sau care urmeaza a fi scadente in scurt timp, precum si actiunile ori alte titluri de participatie ale debitorului, care vor fi luate de lichidator pentru a fi incasate sau pentru a efectua activitatile de conservare cerute; d) numerarul pe care lichidatorul il va depune la banca in contul averii debitorului. (4) Cand debitorul are bunuri si in alte judete, judecatorul-sindic va trimite notificari tribunalelor din acele judete, in vederea sigilarii de urgenta a bunurilor. (5) Documentele intocmite de alte tribunale, certificand ca sigiliile au fost aplicate, vor fi trimise judecatorului-sindic. (6) In timpul actiunii de sigilare, lichidatorul va lua masurile necesare pentru conservarea bunurilor. Art. 114 (1) Daca averea debitorului poate fi inventariata complet intr-o singura zi, lichidatorul va putea proceda imediat la inventariere, fara a aplica sigiliile. In toate celelalte cazuri, se va proceda la inventariere in cel mai scurt timp posibil. Debitorul va trebui sa fie de fata si sa asiste la inventar, daca judecatorul-sindic dispune astfel. Daca debitorul nu se va prezenta, el nu va putea contesta datele din inventar. (2) Lichidatorul, pe masura desfasurarii inventarierii, ia in posesie bunurile, devenind depozitarul lor judiciar. Art. 115 (1) Inventarul va trebui sa descrie toate bunurile identificate ale debitorului si sa indice valoarea lor aproximativa la data inventarului. Cu aprobarea comitetului creditorilor, lichidatorul va angaja un expert evaluator, pe cheltuiala averii debitorului, pentru evaluarea bunurilor atat separat, cat si ca unul sau mai multe ansambluri in stare de functionare, daca este cazul. (2) Actul de inventar va fi semnat de lichidatorul judiciar, de debitor, prin administratorul special, iar daca acesta nu participa la inventariere, numai de catre lichidatorul judiciar.

.2. Efectuarea lichidarii Art. 116 (1) Lichidarea bunurilor din averea debitorului va fi efectuata de lichidator sub controlul judecatorului-sindic. Pentru maximizarea valorii averii debitorului, lichidatorul va face toate demersurile de expunere pe piata, intr-o forma adecvata a acestora, cheltuielile de publicitate fiind suportate din averea debitorului. (2) Lichidarea va incepe indata dupa finalizarea de catre lichidator a inventarierii bunurilor din averea debitorului. Bunurile vor putea fi vandute in bloc - ca un ansamblu in stare de functionare - sau individual. Metoda de vanzare a bunurilor, respectiv licitatie publica, negociere directa sau o combinatie a celor doua, va fi aprobata de adunarea creditorilor, pe baza propunerii lichidatorului si a recomandarii comitetului creditorilor. Lichidatorul va prezenta si regulamentul de vanzare corespunzator. (3) In vederea evaluarii bunurilor din averea debitorului, lichidatorul poate fie sa angajeze in numele debitorului un evaluator, fie, cu acordul comitetului creditorilor, sa utilizeze un evaluator propriu. Evaluatorii trebuie sa fie membri ai Asociatiei Nationale a Evaluatorilor din Romania, iar evaluarea trebuie efectuata in conformitate cu standardele internationale de evaluare. (4) Bunurile din averea debitorului vor fi evaluate atat in bloc, cat si individual. Evaluarea in bloc are in vedere fie evaluarea totalitatii bunurilor din averea debitorului, fie evaluarea subansamblurilor functionale. Prin subansamblu functional se intelege acele bunuri ale debitorului care, impreuna, asigura realizarea unui produs finit, de sine statator, sau permit desfasurarea unei afaceri independente. Un subansamblu este considerat functional numai daca are asigurat accesul la drumul public si la folosirea utilitatilor Art. 117 (1) Lichidatorul va prezenta comitetului creditorilor un raport care va cuprinde evaluarea bunurilor si metoda de valorificare a acestora si in care se va preciza daca vanzarea se va face in bloc sau individual ori o combinatie a acestora, prin licitatie publica sau negociere directa sau prin ambele metode. (2) In cazul in care se propune vanzarea in bloc prin negociere directa, lichidatorul va putea propune, in baza ofertelor primite, inceperea negocierii cu unul sau mai multi cumparatori identificati, cu precizarea conditiilor de plata si a pretului minim de pornire a negocierii, care nu poate fi inferior pretului de evaluare. (3) Lichidatorul va convoca adunarea generala a creditorilor in termen de maximum 20 de zile de la data sedintei comitetului creditorilor, instiintandu-i pe creditori despre posibilitatea studierii raportului si a procesului-verbal al sedintei comitetului creditorilor privind raportul Art. 118

(1) Imobilele vor putea fi vandute direct, in urma propunerii lichidatorului, aprobata de adunarea creditorilor. (2) Propunerea lichidatorului va trebui sa identifice imobilul, prin situatia de pe teren si prin datele din registrele de publicitate imobiliara, sa arate sarcinile de care este grevat si sa indice pasul de supraofertare si data pana la care, in caz de aprobare a vanzarii, sunt acceptate supraoferte. (3) Lichidatorul va convoca adunarea creditorilor, in termen de maximum 20 de zile de la data propunerii, notificand propunerea administratorului special, creditorilor cu garantii reale asupra bunului, titularilor unor drepturi de retentie de orice fel si comitetului creditorilor, supunand votului adunarii creditorilor propunerea de vanzare. (4) Ulterior aprobarii de catre adunarea creditorilor, vanzarea va putea fi facuta, sub sanctiunea nulitatii, numai dupa 30 de zile de la data ultimei publicari facute de lichidator in ziar a anuntului privind conditiile de supraofertare. Art. 119 Valorile mobiliare vor fi vandute in conditiile Legii nr.297/2004 privind piata de capital. Art. 120 (1) Lichidatorul va incheia contracte de vanzarecumparare; sumele realizate din vanzari vor fi depuse in contul prevazut la art.4 alin.(2) si recipisele vor fi predate judecatorului-sindic. (2) Daca vanzarea activelor se va face prin licitatie publica, procesul-verbal de adjudecare semnat de lichidatorul judiciar constituie titlu de proprietate si va fi inscris, in cazul imobilelor, in registrele de publicitate imobiliara. .3. Distribuirea sumelor realizate in urma lichidarii Art. 121 (1) Fondurile obtinute din vanzarea bunurilor din averea debitorului, grevate, in favoarea creditorului, de ipoteci, gajuri sau alte garantii reale mobiliare ori drepturi de retentie de orice fel, vor fi distribuite in urmatoarea ordine: 1. taxe, timbre si orice alte cheltuieli aferente vanzarii bunurilor respective, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea si administrarea acestor bunuri, precum si plata remuneratiilor persoanelor angajate in conditiile art.10, art.19 alin.(2), art.23 si 24; 2. creantele creditorilor garantati, cuprinzand tot capitalul, dobanzile, majorarile si penalitatile de orice fel, precum si cheltuielile. (2) In cazul in care sumele realizate din vanzarea acestor bunuri ar fi insuficiente pentru plata in intregime a respectivelor creante garantate, creditorii vor avea, pentru diferenta, creante chirografare care vor veni in concurs cu cele cuprinse in categoria corespunzatoare, potrivit naturii lor, prevazute la art.123, si vor fi supuse dispozitiilor art.41. Daca dupa plata sumelor

prevazute la alin.(1) rezulta o diferenta in plus, aceasta va fi depusa, prin grija lichidatorului, in contul averii debitorului. (3) Un creditor cu creanta garantata este indreptatit sa participe la orice distribuire de suma, facuta inaintea vanzarii bunului supus garantiei lui. Sumele primite din acest fel de distribuiri vor fi scazute din cele pe care creditorul ar fi indreptatit sa le primeasca ulterior din pretul obtinut prin vanzarea bunului supus garantiei sale, daca aceasta este necesara pentru a impiedica un astfel de creditor sa primeasca mai mult decat ar fi primit daca bunul supus garantiei sale ar fi fost vandut anterior distribuirii. Art. 122 (1) La fiecare 3 luni, calculate de la data inceperii lichidarii si cuprinse intr-un program de administrare a lichidarii care trebuie intocmit in 30 de zile de la numire, lichidatorul va prezenta comitetului creditorilor un raport asupra fondurilor obtinute din lichidare si din incasarea de creante si un plan de distribuire intre creditori. Raportul va prevedea si plata remuneratiei sale si a celorlalte cheltuieli prevazute la art.123 pct.1. (1^1) Raportul asupra fondurilor obtinute din lichidare si din incasarea de creante va cuprinde, cel putin, urmatoarele: a) soldul aflat in contul de lichidare dupa ultima distribuire; b) incasarile efectuate de catre lichidator din valorificarea fiecarui bun si din recupererea creantelor; c) cuantumul dobanzilor sau al altor venituri de care beneficiaza averea debitorului ca urmare a pastrarii in conturi bancare a sumelor nedistribuite sau prin administrarea bunurilor existente in averea debitoarei; d) totalul sumelor aflate in contul de lichidare. (1^2) Planul de distribuire intre creditori cuprinde in mod obligatoriu urmatoarele date referitoare la fiecare creditor pentru care se face distribuirea: a) ajustarile aduse tabelului definitiv de creante; b) sumele distribuite deja; c) sumele ramase dupa ajustarea tabelului definitiv si distribuirile efectuate deja; d) sumele ce fac obiectul distribuirii; e) sume ramase de plata dupa efectuarea distribuirii (2) Pentru motive temeinice, judecatorul-sindic poate prelungi cu cel mult o luna sau poate scurta termenul de prezentare a raportului si a planului de distribuire. Planul de distribuire va fi inregistrat la grefa tribunalului si lichidatorul va notifica aceasta fiecarui creditor. O copie de pe raport si o copie de pe planul de distribuire vor fi afisate la usa tribunalului. (3) Comitetul creditorilor sau orice creditor poate formula contestatii la raport si la plan, in termen de 15 zile de la afisare. O copie de pe contestatie se comunica, de urgenta, lichidatorului. (4) In termen de 20 de zile de la afisare, judecatorul-sindic va tine cu lichidatorul, cu debitorul si cu creditorii o sedinta in care va solutiona deodata, prin sentinta, toate contestatiile.

Art. 123 Creantele vor fi platite, in cazul falimentului, in urmatoarea ordine: 1. taxele, timbrele sau orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite prin prezenta lege, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea si administrarea bunurilor din averea debitorului, precum si plata remuneratiilor persoanelor angajate in conditiile art.10, art.19 alin.(2), art.23, 24 si ale art.98 alin.(3), sub rezerva celor prevazute la art.102 alin.(4); 2. creantele izvorate din raportul de munca; 3. creantele reprezentand creditele, cu dobanzile si cheltuielile aferente, acordate de institutii de credit dupa deschiderea procedurii, precum si creantele rezultand din continuarea activitatii debitorului dupa deschiderea procedurii; 4. creantele bugetare; 5. creantele reprezentand sumele datorate de catre debitor unor terti, in baza unor obligatii de intretinere, alocatii pentru minori sau de plata a unor sume periodice destinate asigurarii mijloacelor de existenta; 6. creantele reprezentand sumele stabilite de judecatorulsindic pentru intretinerea debitorului si a familiei sale, daca acesta este persoana fizica; 7. creantele reprezentand credite bancare, cu cheltuielile si dobanzile aferente, cele rezultate din livrari de produse, prestari de servicii sau alte lucrari, precum si din chirii; 8. alte creante chirografare; 9. creantele subordonate, in urmatoarea ordine de preferinta: a) creditele acordate persoanei juridice debitoare de catre un asociat sau actionar detinand cel putin 10% din capitalul social, respectiv din drepturile de vot in adunarea generala a asociatilor, ori, dupa caz, de catre un membru al grupului de interes economic; b) creantele izvorand din acte cu titlu gratuit. Art. 124 Sumele de distribuit intre creditori in acelasi rang de prioritate vor fi acordate proportional cu suma alocata pentru fiecare creanta, prin tabelul mentionat la art.108 alin.(2) lit.d). Art. 125 (1) Titularilor de creante dintr-o categorie li se vor putea distribui sume numai dupa deplina indestulare a titularilor de creante din categoria ierarhic superioara, potrivit ordinii prevazute la art.123. (2) In cazul insuficientei sumelor necesare acoperirii valorii integrale a creantelor cu acelasi rang de prioritate, titularii acestora vor primi o cota falimentara, reprezentand suma proportionala cu procentul pe care creanta lor il detine in categoria creantelor respective. Art. 126 In cazul in care bunurile care alcatuiesc averea unui grup de interes economic ori a unei societati in nume colectiv sau in comandita nu sunt suficiente pentru plata creantelor inregistrate in tabelul

definitiv consolidat al creantelor, impotriva grupului sau a societatii, judecatorul-sindic va autoriza executarea silita, in conditiile legii, impotriva asociatilor cu raspundere nelimitata sau, dupa caz, a membrilor, pronuntand o sentinta definitiva si executorie, care va fi pusa in executare de lichidator, prin executor judecatoresc. Art. 127 Cu ocazia distribuirilor partiale, urmatoarele sume vor fi provizionate: 1. sume proportionale datorate creditorilor ale caror creante sunt supuse unei conditii suspensive care nu s-a realizat inca; 2. sume proportionale datorate proprietarilor de titluri la ordin sau la purtator si care au originalele titlurilor, dar nu le-au prezentat; 3. sume proportionale datorate creantelor admise provizoriu; 4. rezervele destinate sa acopere cheltuielile viitoare ale averii debitorului. Art. 128 Pentru creditorii cu creante inscrise in tabelul consolidat definitiv de creante, carora li s-au alocat sume numai partial sau cu creante sub conditie suspensiva si care au luat parte la distribuire, sumele cuvenite vor fi pastrate la banca, intr-un cont special de depozit, pana ce situatia lor va fi lamurita. Art. 129 (1) Dupa ce bunurile din averea debitorului au fost lichidate, lichidatorul va supune judecatorului-sindic un raport final insotit de situatiile financiare finale; copii de pe acestea vor fi comunicate tuturor creditorilor si debitorului si vor fi afisate la usa tribunalului. Judecatorulsindic va convoca adunarea creditorilor in termen de maximum 30 de zile de la afisarea raportului final. Creditorii pot formula obiectii la raportul final cu cel putin 5 zile inainte de data convocarii. (2) La data sedintei, judecatorul-sindic va solutiona, prin incheiere, toate obiectiunile la raportul final, il va aproba sau va dispune, daca este cazul, modificarea corespunzatoare a acestuia. (3) Creantele care la data inregistrarii raportului final vor fi inca sub conditie nu vor participa la ultima distribuire. Art. 130 Dupa ce judecatorul-sindic aproba raportul final al lichidatorului, acesta va trebui sa faca distribuirea finala a tuturor fondurilor din averea debitorului. Fondurile nereclamate in termen de 90 de zile de catre cei indreptatiti la acestea vor fi depuse de catre lichidator la banca, in contul averii debitorului, iar extrasul de cont, la tribunal. Acestea vor putea fi folosite in conditiile art.4 alin.(4). Sectiunea 8 - Inchiderea procedurii

Art. 131 In orice stadiu al procedurii prevazute de prezenta lege, daca se constata ca nu exista bunuri in averea debitorului ori ca acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative si niciun creditor nu se ofera sa avanseze sumele corespunzatoare, judecatorul-sindic va da o sentinta de inchidere a procedurii, prin care se dispune si radierea debitorului din registrul in care este inmatriculat. Art. 132 (1) O procedura de reorganizare prin continuarea activitatii sau lichidare pe baza de plan va fi inchisa, prin sentinta, in urma indeplinirii tuturor obligatiilor de plata asumate in planul confirmat. Daca o procedura incepe ca reorganizare, dar apoi devine faliment, aceasta va fi inchisa in conformitate cu dispozitiile alin.(2). (2) O procedura de faliment va fi inchisa atunci cand judecatorul-sindic a aprobat raportul final, cand toate fondurile sau bunurile din averea debitorului au fost distribuite si cand fondurile nereclamate au fost depuse la banca. In urma unei cereri a lichidatorului, judecatorul-sindic va pronunta o sentinta, inchizand procedura, iar in cazul persoanelor juridice dispunand si radierea acestora. Art. 133 Daca creantele au fost complet acoperite prin distribuirile facute, judecatorul-sindic va pronunta o sentinta de inchidere a procedurii de faliment si de radiere a debitorului din registrul in care este inmatriculat: a) chiar inainte ca bunurile din averea debitorului sa fi fost lichidate in intregime, in cazul in care toti asociatii persoanei juridice sau persoana fizica, dupa caz, solicita acest lucru in termen de 30 de zile de la notificarea lichidatorului facuta administratorului special, urmand ca bunurile sa treaca in proprietatea indiviza a asociatilor/actionarilor, corespunzator cotelor de participare la capitalul social; b) in toate celelalte cazuri, procedura se inchide numai dupa lichidarea completa a activului, eventualele sume reziduale ultimei distribuiri urmand a fi depuse intr-un cont la dispozitia asociatilor sau persoanei fizice, dupa caz. Art. 134 (1) In cazul procedurii deschise in urma formularii cererii introductive de catre debitor, in conditiile art.32, daca judecatorul-sindic constata, la expirarea termenului pentru inregistrarea cererilor de admitere a creantelor, ca nu s-a depus nici o cerere, va pronunta o sentinta de inchidere a procedurii si de revocare a hotararii de deschidere a procedurii. (2) In cazul prevazut la alin.(1), inchiderea procedurii nu produce efectele prevazute la art.137. Cu toate acestea, operatiunile de administrare, legal facute asupra averii debitorului, isi vor produce efectele, iar drepturile dobandite pana la revocare raman neatinse.

Art. 135 Sentinta de inchidere a procedurii va fi notificata de judecatorul-sindic directiei teritoriale a finantelor publice si oficiului registrului comertului sau, dupa caz, registrului societatilor agricole unde debitorul este inmatriculat, pentru efectuarea mentiunii. Art. 136 Prin inchiderea procedurii, judecatorul-sindic, administratorul/lichidatorul si toate persoanele care i-au asistat sunt descarcati de orice indatoriri sau responsabilitati cu privire la procedura, debitor si averea lui, creditori, titulari de garantii, actionari sau asociati. Art. 137 (1) Prin inchiderea procedurii de faliment, debitorul persoana fizica va fi descarcat de obligatiile pe care le avea inainte de intrarea in faliment, insa sub rezerva de a nu fi gasit vinovat de bancruta frauduloasa sau de plati ori transferuri frauduloase; in astfel de situatii, el va fi descarcat de obligatii numai in masura in care acestea au fost platite in cadrul procedurii, cu exceptia cazului prevazut la art.76 alin.(1) pct.3. (2) La data confirmarii unui plan de reorganizare, debitorul este descarcat de diferenta dintre valoarea obligatiilor pe care le avea inainte de confirmarea planului si cea prevazuta in plan. (3) Descarcarea de obligatii a debitorului nu atrage descarcarea de obligatii a fidejusorului sau a codebitorului principal.

Capitolul IV - Raspunderea membrilor organelor de conducere Art. 138 (1) In cazul in care in raportul intocmit in conformitate cu dispozitiile art. 59 alin. (1) sunt identificate persoane carora le-ar fi imputabila aparitia starii de insolventa a debitorului, la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecatorul sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoana juridica, ajuns in stare de insolventa, sa fie suportata de membrii organelor de conducere si/sau supraveghere din cadrul societatii, precum si de orice alta persoana care a cauzat starea de insolventa a debitorului, prin una dintre urmatoarele fapte: a) au folosit bunurile sau creditele persoanei juridice in folosul propriu sau in cel al unei alte persoane; b) au facut acte de comert in interes personal, sub acoperirea persoanei juridice; c) au dispus, in interes personal, continuarea unei activitati care ducea, in mod vadit, persoana juridica la incetarea de plati; d) au tinut o contabilitate fictiva, au facut sa dispara unele documente contabile sau nu au tinut contabilitatea in conformitate cu legea;

e) au deturnat sau au ascuns o parte din activul persoanei juridice ori au marit in mod fictiv pasivul acesteia; f) au folosit mijloace ruinatoare pentru a procura persoanei juridice fonduri, in scopul intarzierii incetarii de plati; g) in luna precedenta incetarii platilor, au platit sau au dispus sa se plateasca cu preferinta unui creditor, in dauna celorlalti creditori. (2) Aplicarea dispozitiilor alin.(1) nu inlatura aplicarea legii penale pentru faptele care constituie infractiuni. (3) Comitetul creditorilor poate cere judecatorului-sindic sa fie autorizat sa introduca actiunea prevazuta la alin.(1), daca administratorul judiciar sau lichidatorul a omis sa indice, in raportul sau asupra cauzelor insolventei, persoanele culpabile de starea de insolventa a patrimoniului debitorului persoana juridica, ori daca acesta a omis sa formuleze actiunea prevazuta de alin.(1) si raspunderea persoanelor la care se refera alin.(1) ameninta sa se prescrie. (4) In caz de pluralitate, raspunderea persoanelor prevazute la alin. (1) este solidara, cu conditia ca aparitia starii de insolventa sa fie contemporana sau anterioara perioadei de timp in care si-au exercitat mandatul sau in care au detinut pozitia care ar fi putut cauza insolventa. Persoanele in cauza se pot apara de solidaritate daca, in organele colegiale de conducere ale persoanei juridice, s-au opus la actele sau faptele care au cauzat insolventa sau au lipsit de la luarea deciziilor care au cauzat insolventa si au facut sa se consemneze, ulterior luarii deciziei, opozitia lor la aceste decizii. Art. 139 Actiunea prevazuta la art.138 se prescrie in termen de 3 ani de la data la care a fost cunoscuta sau trebuia cunoscuta persoana care a cauzat aparitia starii de insolventa, dar nu mai devreme de 2 ani de la data hotararii de deschidere a procedurii. Art. 140 Sumele depuse potrivit dispozitiilor art.138 alin.(1) vor intra in averea debitorului si vor fi destinate, in caz de reorganizare, completarii fondurilor necesare continuarii activitatii debitorului, iar in caz de faliment, acoperirii pasivului. Art. 141 (1) Odata cu cererea formulata conform art. 138 alin.(1) sau, dupa caz, art. 138 alin.(3), administratorul judiciar sau lichidatorul ori, dupa caz, comitetul creditorilor, va putea cere judecatorului-sindic sa instituie masuri asiguratorii asupra bunurilor din averea persoanelor urmarite conform art. 138. Fixarea unei cautiuni de 10% din valoarea pretentiilor este obligatorie. (2) Cererea de masuri asiguratorii poate fi formulata si ulterior introducerii actiunii prevazute la art.138.

Art. 142 (1) Executarea silita impotriva persoanelor prevazute la art.138 alin.(1) se efectueaza de catre executorul judecatoresc, conform Codului de procedura civila. (2) Dupa inchiderea procedurii falimentului, sumele rezultate din executarea silita vor fi repartizate de catre executorul judecatoresc, in conformitate cu prevederile prezentei legi, in temeiul tabelului definitiv consolidat pus la dispozitia sa de catre lichidator. Capitolul V - Infractiuni si contraventii Art. 143 (1) Constituie infractiunea de bancruta simpla si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda neintroducerea sau introducerea tardiva, de catre debitorul persoana fizica ori de reprezentantul legal al persoanei juridice debitoare, a cererii de deschidere a procedurii in termen, care depaseste cu mai mult de 6 luni termenul prevazut la art.27. (2) Constituie infractiunea de bancruta frauduloasa si se sanctioneaza cu pedeapsa de la 6 luni la 5 ani fapta persoanei care: a) falsifica, sustrage sau distruge evidentele debitorului ori ascunde o parte din activul averii acestuia; b) infatiseaza datorii inexistente sau prezinta in registrele debitorului, in alt act sau in situatia financiara sume nedatorate, fiecare dintre aceste fapte fiind savarsite in frauda creditorilor; c) instraineaza, in frauda creditorilor, in caz de insolventa a debitorului, o parte din active. Art. 144 (1) Infractiunea de gestiune frauduloasa, prevazuta la art.214 alin.(1) din Codul penal, se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 8 ani, atunci cand este savarsita de administratorul judiciar ori lichidatorul averii debitorului, precum si de orice reprezentant sau prepus al acestuia. (2) Infractiunea de gestiune frauduloasa, prevazuta la art.214 alin.(2) din Codul penal, se pedepseste cu inchisoare de la 5 la 12 ani, atunci cand este savarsita de administratorul judiciar ori lichidatorul averii debitorului, precum si de orice reprezentant sau prepus al acestuia, daca fapta nu constituie o infractiune mai grava. (3) Tentativa infractiunilor prevazute la alin.(1) si (2) se pedepseste. Art. 145 (1) Insusirea, folosirea sau traficarea de catre administratorul judiciar ori lichidatorul averii debitorului, precum si de orice reprezentant sau prepus al acestuia de bani, valori ori alte bunuri pe care le gestioneaza sau le administreaza constituie infractiunea de delapidare si se pedepseste cu inchisoare de la unu la 15 ani si interzicerea unor drepturi. (2) In cazul in care delapidarea a avut consecinte deosebit de grave, pedeapsa este inchisoarea de la 10 ani la 20 de ani si interzicerea unor drepturi. (3) Tentativa infractiunilor prevazute la alin.(1) si (2) se pedepseste.

Art. 146 Fapta persoanei care, in nume propriu sau prin persoane interpuse, solicita inregistrarea unei cereri de admitere a unei creante inexistente asupra averii debitorului se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda. Art. 147 Refuzul debitorului persoana fizica sau al administratorului, directorului, directorului executiv sau al reprezentantului legal al debitorului, persoana juridica, de a pune la dispozitie judecatorului-sindic, administratorului judiciar sau lichidatorului, in conditiile prevazute la art.35, documentele si informatiile prevazute la art.28 alin.(1) lit.a)-f) sau impiedicarea acestora, cu rea-credinta, de a intocmi documentatia respectiva se pedepseste cu inchisoare de la un an la 3 ani sau cu amenda. Art. 148 Infractiunile prevazute la art.143-147 se judeca in prima instanta de tribunal, cu celeritate. Art. 148^1 (1) Nerespectarea prevederilor art. 45 alin. (2^1) constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 10.000 lei la 30.000 lei. (2) Constatarea contraventiei si aplicarea sanctiunii prevazute la alin. (1) se fac de catre organele de specialitate ale Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, din oficiu sau la sesizarea judecatorului-sindic, a administratorului judiciar/lichidatorului sau a oricarei persoane interesate. Veniturile rezultate din aplicarea sanctiunii prevazute la alin. (1) se fac venit la bugetul de stat. (3) Contraventiei prevazute la alin. (1) ii sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare Capitolul VI - Dispozitii tranzitorii si finale Art. 149 Dispozitiile prezentei legi se completeaza, in masura compatibilitatii lor, cu cele ale Codului de procedura civila, Codului civil, Codului comercial si ale Regulamentului (CE) 1.346/2000 referitor la procedurile de insolventa, publicat in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene nr. L 160 din 30 iunie 2000. Art. 150 Cuantumul amenzilor prevazute de prezenta lege se va modifica periodic, prin hotarare a Guvernului, in functie de indicele inflatiei. Art. 151

Procedura aplicabila regiilor autonome aflate in stare de insolventa se va stabili prin lege speciala. Art. 152 Orice referire, in actele normative existente, la data intrarii in vigoare a prezentului act normativ, la Legea nr.64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului si orice trimitere la actul normativ mentionat se vor considera ca referire/ trimitere la prezenta lege si/sau la sectiunile corespunzatoare din prezenta lege, dupa caz. Art. 153 In toate actele normative in care figureaza termenul insolvabilitate in contextul procedurilor de reorganizare si de faliment, cu sau fara referire la Legea nr.64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, se inlocuieste cu aceea de insolventa. Art. 154 La art.2 din Legea nr.149/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr.64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, precum si a altor acte normative cu incidenta asupra acestei proceduri, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.424 din 12 mai 2004, si in toate actele normative subsecvente, sintagma Buletinul procedurilor de reorganizare judiciara si faliment va fi inlocuita cu sintagma Buletinul procedurilor de insolventa. Art. 155 abrogat, OUG nr. 173/2008 Art. 156 (1) Prezenta lege intra in vigoare la 90 zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. (2) Citarea, comunicarea oricaror acte de procedura, a convocarilor notificarilor prin Buletinul procedurilor de insolventa, conform art. 7 din prezenta lege, vor fi efectuate si potrivit Codului de procedura civila pe durata a 6 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei legi. (3) La data intrarii in vigoare a prezentei legi, Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1066 din 17 noiembrie 2004, cu modificarile si completarile ulterioare, art. 282 din Legea nr.31/1990 privind societatile comerciale, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1066 din 17 noiembrie 2004, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si orice alta dispozitie contrara se abroga.

Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor articolului 75 si ale articolului 76 alineatul (1) din Constitutia Romaniei, republicata.