UNIVERSITATEA AL. I.

CUZA IASI
FACULTATEA DE FILOSOFIE
SECTIA SOCIOLOGIE

IMAGINEA COPILULUI
IN MASS MEDIA
PROIECT DE CERCETARE

REALIZATORI:
ALUPULUI MIHAELA
BEJENARI ROMINA
HINTA OANA
 ARGUMENT

Pana de curand problema protectiei imaginii minorilor in mass media era

reglementata total insuficient de setul de recomandari cuprinse in declaratia Comisiei
Nationale a Drepturilor Omului  India 2001 (sub egida UNICEF). Intelegand importanta
respectarii drepturilor copiilor, in concordanta cu initiativele Comunitatii Europene,
Consiliul National al Audiovizualului, in dubla sa calitate de garant public si de unica
autoritate de reglementare in domeniul programelor audiovizuale, a adoptat, la 13 martie
2003, prima decizie cu privire la drepturile minorului in mass media, revenind cu
completari la 1 iulie 2004. De asemenea, exista si un “Cod deontologic al ziaristului“,
adoptat de Clubul Roman de Presa cu titlu de recomandare, dar care nu este specific
protectiei imaginii minorilor si caruia i se reproseaza tocmai lipsa de consultare cu ziaristii
in momentul redactarii lui. Dupa cum se observa, legislatia in vigoare in Romania este de
data recenta, explicand, astfel, lipsa de rodaj a reglementarilor, lipsa de informare chiar,
lipsa unor repere, a unor modalitati eficiente de control si sanctionare (mai ales la nivelul
presei scrise). Astfel ca sunt frecvente articole in care sunt prezentati si intervievati minori
aflati in situatii limita (abuzati fizic, psihic, sexual, pe patul spitatului, bolnavi incurabili),
sunt identificati direct sau prin intermediul adresei, persoanelor din anturaj, sunt etichetati
(“violator la 14 ani“ , “hot versat“ etc.). De asemenea, sunt situatii in care mass media este
complice la incercarile unora sau altora dintre partile unui conflict de a manipula informatii
(minori care dau informatii despre agresori la indemnul unuia din parinti, minore care dau
detalii despre abuzuri sexuale, fenomene de trafic de fiinte umane, avocati care se vor
sustinuti de declaratii socante ale minorilor etc.), copii care afla de la jurnalisti de accidente
sau decese ale celor apropiati. In general, timpul de documentare al jurnalistilor este redus
in astfel de cazuri si de aceea se impune suplinirea cat mai grabnica a lacunelor
informationale privind efectele psihologice si sociale ale aparitiilor in mass media a
minorilor implicati in diverse actiuni.
Romania a facut progrese importante in ultimii ani cu privire la relierea prevederilor
legale in ceea ce priveste dreptul la imagine a minorilor in mass media, prin adoptarea unui
pachet de legi in conformitate cu prevederile Uniunii Europene . Rolul mass media, in
calitatea sa de determinator de informatie si formator de opinie devine astfel esential,
devenind o componenta foarte importanta in respectarea drepturilor si libertatilor copilului
in societatea romaneasca .
Rolul civic al presei scrise intr-o societate democratica se bazeaza, pe de o parte, pe
calitatea si acuratetea informatiilor oferite si, pe de alta parte, pe impactul social pe care il
au, la nivelul indivizilor sau al autoritatilor, materialele prezentate. Jurnalistul are
responsabilitatea de a informa cititorul dar in acelasi timp de a construi modele, a propaga
valori morale si de a previziona consecinte.

2
 Presa si mass media in general au un impact social puternic asupra societatii. Acest
impact poate fi evaluat prin prisma increderii pe care opinia publica din Romania o
manifesta fata de presa (61% din indivizii chestionati in cadrul Barometrului de Opinie
Publica realizat de catre Fundatia pentru o Societate Deschisa in mai 2004 au declarat ca
au multa sau foarte multa incredere in presa).
Presa, ca si componenta a societatii civile, poate influenta legislatia din domeniul
protectiei copilului si reprezinta un partener important al organizatiilor neguvernamentale in
promovarea programelor pentru copii care acestea le deruleaza. Presa joaca un rol esential
in diseminarea cunoasterii si in constientizarea drepturilor copilului de catre opinia publica
si poate fi un mijloc de promovare a competentei sociale in sfera protectiei copilului.
Mesajul transmis de presa din Romania poate contribui la modelarea valorilor, la
schimbarea prejudecatilor sau stabilirea de sanctiuni morale in societate. De aceea este
important ca jurnalistii sa expuna nu numai relatari ale evenimentelor particulare dar si sa
dezvolte sau sa promoveze reguli si modele de buna practica.

OBIECTIVE

Prin acest proiect ne-am propus sa evaluam masura in care se poate vorbi despre
responsabilitatea sociala a presei in Romania si sa aducem la cunostinta opiniei publice
modul in care sunt prezentate in presa scrisa informatiile despre copii , pornind de la o serie
de elemente care stabilesc normele deontologice ale presei .

DOCUMENTAREA

Mass media

In fiecare zi, milioane de oameni cauta in ziare si in alte surse mass media informatii si
divertisment. Insa, acestea au fost adesea controlate de diversi magnat - care au fost acuzati
de manipularea surselor de informare - si opinia publica-pentru propriile scopuri.
Ziarele au fost primul mijloc de informare de mare audienta. Acestea au aparut in
secolul al XVII lea, iar in secolul al XIX-lea cele mai respectate, precum The Times in
Marea Britanie, exercitau o influenta puternica asupra clasei mijlocii educate care forma
“opinia publica”.
Mai tarziu, un sistem de invatamant imbunatatit si alte progrese au creat prima
audienta a presei scrise. Ziarele care sa satisfaca cerintele publicului cititor au aparut in
SUA in anii 1870 si 20 de ani mai tarziu in Marea Britanie.
În locul paginilor cu texte inghesuite, acestea aveau titluri mari, articole scurte si

3
multe ilustratii. Contineau cazuri de senzatie, intamplari socante, campanii si expuneri-
dezvaluiri ale ticalosiilor si defectelor morale,in special in randul celor bogati, puternici si
moderni - pentru a-si pastra audienta. Desi adesea controlata de persoane instarite, aceasta
noua presa populara lua in considerare punctul de vedere al “omului obisnuit”.
Primul ziar de scandal popular a fost Detroit Evening News (1875), publicat de
Edward Willis Scripps (1854-1926). Principalii sai rivali erau Joseph Pulitzer(1847-1911)
si, din anii 1880, William Randolph Hearst. Competitia pentru atragerea cititorilor a
devenit atat de intensa, incat reporterii deformau adesea in mod deliberat realitatea,
calomniau oamenii cinstiti si declansau temeri politice – trasaturi ale “jurnalismului de
scandal” care au creat probleme inca de pe atunci.
În Marea Britanie primii magnati ai mass-mediei au fost Alfred Hammsworth si
fratele sau Harold.In 1888 au fondat saptamanalul Answers, adresat clasei muncitoare,
combinand articole usoare cu relatari competitionale.in 1896, prin Daily Mail fratii
Hammsworth au introdus stilul cotidienelor continand titluri mari si imagini. Mai tarziu,
Alfred Hammsworth a infiintat Weekly Dispatch London Evening si The Times. Astfel,
Hammsworth detinea nu doar ziarele populare ci si primul ziar “de calitate”. El a primit
titlul nobiliar de Lord Northcliffe, si a devenit un personaj puternic si influent.
Dupa moartea lui Northcliffe,in 1922 ziarele au fost preluate de fratele sau, care
conducea deja Daily Mirror si Sunday Pictorial.
Harrold Hammsworth a fost de asemenea ridicat la grad nobiliar ca Lord Rothmere,
si a fondat o “dinastie” inca puternica in anii 1990.

Baronii presei
În anii 1920, obiceiul de a acorda marilor proprietari de ziare titluri nobiliare a facut
ca lumea sa-i numeasca “baroni ai presei”. Principalul rival al lui Rothmerein aceasta
perioada a fost Max Aitken, un milionar canadian devenit cunoscut sub numele de Lord
Beaverbrook. Imperiul ziarelor acestuia a ajuns la dimensiuni impresionante incepand cu
anii 1920, cand a fost preluat Daily Express si l-a transformat intr-o institutie nationala,
impreuna cu Sunday Express si London Evening Standard . Insa acesta nu a reusit sa
castige cea mai serios organizata campanie a sa pentru Comertul Liber al Imperiului (o
“piata comuna” imperiala).
Incepand cu anii 1960, o noua generatie de baroni ai presei au ajuns la putere in
Marea Britanie, printre acestia aflandu-se doi “intrusi”, Rupert Murdoch si Robert Maxwell.
Murdoch (n. 1931) a fost jurnalist inainte de a mosteni doua ziare, Sunday Mail si News,in
Australia. Modernizand rapid noua formula sex-crima-scandal,in curand a preluat alte ziare
din Australia. Apoi ,in 1969 a obtinut ziarul britanic News of the World , urmat de The Sun
in 1970, criticat pentru vulgaritatea sa stridenta, dar avand un succes enorm acesta a devenit
cel mai bine vandut cotidian national.

Despartirea de Fleet Street

În 1981, Murdoch a preluat prestigioasele The Times si The Sunday Times. Dar cea
mai mare lovitura a dat-o in 1986 cand si-a mutat ziarele de la sediul lor traditional din
4
Fleet Street la Wapping
în Docklands, Londra. Sfidand puternicile uniuni tipografice, ziaristii de la Wappingi si
aranjau in pagini si isi tipareau propriile lor articole. Alte ziare au urmat rapid exemplul lui
Murdoch, revolutionand industria. Murdoch a ajuns sa creeze un imperiu american al mass-
mediei in ziare, filme , televiziune si publicare de carti.

Maxwell si The mirror

În schimb, Robert Maxwell (1293-1991) a inceput ca editor de carti in anii
1950,inainte sa devina proprietar al unui ziar. Nascut in Cehoslovacia, el s-a facut remarcat
in armata britanica in timpul celui de-al doilea razboi mondial. Energic, cu o alura robusta,
Maxwell a devenit cunoscut ca proprietarul ziarului Daily Mirror, singurul ziar popular
care sprijinea Partidul Laburist; fost laburist, membru al parlamentului, Maxwell era
exceptia intre ceilalti magnati , care erau toti conservatori.
Actiunile intreprinse de Maxwell au avut mai putin succes incepand cu sfarsitul
anilor 1980, desi in 1990 a fondat un nou ziar interesant, The European,in care exploata
implicarea Marii Britanii in CE. Dificultatile sale financiare din ce in ce mai mari au avut
probabil legatura cu moartea sa misterioasa – a disparut din iahtul sau, iar cadavrul sau i-a
fost gasit mai tarziu in apele oceanului. Curand dupa aceea, s-a constatat ca Maxwell
folosise ilegal fondurile companiei pentru a-si sprijini imperiul si risipise o mare parte din
fondurile de pensii ale angajatilor sai. In mod inevitabil, Corporatia Comunicatiilor
Maxwell a dat faliment. Fii sai, Kevin si Ian, au fost dati in judecata pentru scandalul
fondurilor de pensii dar au fost gasiti nevinovati.
In anii 1990, 15 ziare nationale britanice - si 90% din vanzari-erau inca controlate de
un grup de magnati. Unii dintre acestia, cum ar fi Robert Maxwell, pretindeau ca le acorda
editorilor libertate deplina,insa era evident ca publicatiile “magnatilor” puneau in evidenta
orientarea lor politica. Cu toate acestea, la inceputul anilor 90, scandalul din presa parea sa
preocupe publicul mai mult decat concentrarea mass-mediei in mana unui numar atat de
restrans de persoane.

OPINIA PUBLICA: parerea publicului, a maselor intr-o anumita chestiune.

Factori de influenta
Opinia publica este influentata in acelasi timp de unele conditii permanente dar si de
circumstantele temporare. Pe langa cele mentionate anterior mai sunt si ideile care
caracterizeaza cultura populara intr-o anumita regiune, la un anumit moment.
Alte circumstante relativ permanente pot fi rasa, religia, amplasarea geografica, statutul
economic si nivelul educational. Acestea pot influenta opinia unui individ sau a unui anumit
grup in legatura cu multe subiecte. Pe langa acestea mai poate interveni impactul unui
eveniment curent, opinia unor persoane influente sau autoritare ca si efectul mass-mediei .

5
Începuturi
Procesul serios de monitorizare sistematica a atitudinii publice incepe din secolul
XX. Dar, ocazional, sondaje de opinie s-au facut inca inainte de anii 1930. Acestea nu au
fost, in general realizate sistematic sau stiintific. Au fost realizate pe esantioane
nereprezentative sau cu metode care nu includeau subiectii cu exactitate intr-o categorie. Au
existat si sondaje “voluntare” la care nu au participat decat persoanele care se ofereau
pentru asta, fara sa corespunda unui anumit esantion.
Sondajele de opinie s-au dezvoltat remarcabil in anii 1930 cand organizatiile
educationale sau politice au inceput sa dezvolte metode care sa permita o selectie riguroasa
a subiectilor si o sistematizare eficienta a datelor acumulate dintr-o mare arie a subiectilor.
Dupa standardele actuale, acele sondaje erau primitive dar erau oarecum folositoare. Printre
pionierii sondarii publice, in America au fost Humbert Gallup, Elmo Roper si Archibald M.
Crossley.

Utilizari
Sondajele de opinie sunt acceptate ca instrumente utile pentru afaceri, organizatii
politice, mass media si guvern, de asemenea si pentru cercetarile academice.
In afaceri sondajele sunt folosite pentru a testa preferintele consumatorilor si pentru a
descoperi parerea acestora despre anumite produse. Rezultatele sondajelor comerciale ajuta
in stabilirea planului de marketing, la stabilirea strategiei publicitare si la realizarea
anumitor schimbari asupra unui produs pentru a creste vinzarile.
In politica, sondajele sunt folosite cel mai des pentru a obtine informatii despre
atitudinea votantilor referitoare la anumite idei sau la candidatii propusi. De asemenea, sunt
folosite pentru a determina candidatii cu sanse de cistig si pentru a planifica anumite
campanii. Cel mai des, sunt utilizate in acest domeniu pentru a stabili castigatorul(ii) unui
scrutin cu mult timp inainte de aflarea rezultatelor oficiale.
Ziarele, revistele, radioul si televiziunea sunt utilizatori importanti ai sondajelor de
opinie,in special a celora care ofera informatii despre situatia politica, economica sau
sociala a societatii. Parerea publicului despre anumite probleme economice, sociale sau
internationale este de asemenea, considerata uneori demna de a fi stire.
Academic, sondajele sunt folosite preponderent in stiintele sociale, pentru a afla
anumite date despre delicventa, scolarizare, progrese economice, atitudini politice etc.

Metode de efectuare a sondajelor de opinie-de aflare a opiniei publice

Inca de la inceput au existat controverse asupra sondajelor de opinie. Daca acestea nu
sunt realizate cu profesionalism exista posibilitatea ca informatiile oferite de acestea sa nu
fie reale.

6
 Sondajele de opinie trebuie realizate pe esantioane relevante, esantioane care trebuie
delimitate clar astfel incat fiecare dintre subiecti sa apartina numai unui esantion. Chiar
daca esantioanele sunt bine delimitate, pot aparea probleme la analiza sondajelor, la modul
lor de interpretare. Constructia sondajelor trebuie sa fie fixa, acestea trebuie realizate astfel
incat sa fie clare, la obiect si sa nu influenteze subiectul sub nici o forma. Esantioanele alese
pot avea dimensiuni variabile, in functie de importanta subiectului.

Articolul 30 din TITLUL II al CONSTITUTIEI ROMANIEI –

Libertatea de exprimare

(1) Libertatea de exprimare a gandurilor, a opiniilor sau a credintelor si libertatea

creatiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte
mijloace de comunicare in public sunt inviolabile.
(2) Cenzura de orice fel este interzisa.
(3) Libertatea presei implica si libertatea de a infiinta publicatii.
(4) Nici o publicatie nu poate fi suprimata.
(5) Legea poate impune mijloacelor de comunicare in masa obligatia de a face publica
sursa finantarii.
(6) Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viata particulara a
persoanei si nici dreptul la propria imagine.
(7) Sunt interzise prin lege defaimarea tarii si a natiunii, indemnul la razboi de agresiune,
la ura nationala, rasiala, de clasa sau religioasa, incitarea la discriminare, la
separatism teritorial sau la violenta publica precum si manifestarile obscene, contra
bunelor moravuri.
(8) Raspunderea civila pentru informatia sau pentru creatia adusa la cunostinta publica
revine autorului sau realizatorului, organizatorului manifestarii artistice,
proprietarului mijlocului de multipilcare, al postului de radio sau televiziune, in
conditiile legii. Delictele de presa se stabilesc prin lege.

Articolul 31 din TITLUL II al CONSTITUTIEI ROMANIEI –

Dreptul la informare

(1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informatie de interes public nu poate fi
ingradit.
(2) Autoritatile publice, potrivit competentelor ce le revin, sunt obligate sa asigure
informarea corecta a cetatenilor asupra treburilor publice si asupra problemelor de
interes personal.
(3) Dreptul la informatie nu trebuie sa prejudicieze masurile de protectie a tinerilor sau
siguranta nationala.

7
(4) Mijloacele de informare in masa, publice si private sunt obligate sa asigure
informarea corecta a opiniei publice.
(5) Serviciile publice de radio si televiziune sunt autonome. Ele trebuie sa garanteze
grupurilor sociale si politice importante exercitarea dreptului la antena. Organizarea
acestor servicii si controlul parlamentar asupra activitatii lor se reglementeaza prin
lege organica.

DREPTUL LA IMAGINE AL COPILULUI IN PRESA SCRISA

Principii care guverneaza legislatia interna:

 Interesul superior al copilului

 Dreptul la viata si dezvoltare
 Dreptul de a-si exprima liber opinia
 Dreptul la imagine
 Nediscriminarea

Conventia ONU cu privire la drepturile copilului (publicata in Monitorul Oficial 28

septembrie 1990). Conventia Natiunilor Unite privind Drepturile Copilului a fost adoptata
de A.G. ONU din 20 noiembrie 1989. Conventia a fost ratificata de Romania prin Legea
18/1990 republicata in 2001 .
Statele parti vor garanta copilului ( art.13):
(1) dreptul de a exprima liber opinia sa asupra oricarei probleme care il priveste,
opiniile copilului fiind luate in considerare avindu-se in vedere virsta sa si gradul sau de
maturitate. Copilul va fi ascultat in orice procedura judiciara sau administrativa care-l
priveste, fie direct, fie printr-un reprezentant sau o institutie corespunzatoare.
(2) dreptul la libertatea de exprimare: libertatea de a cauta, a primi si a difuza
informatii si idei de orice natura, fara sa tina seama de frontiere, sub forma orala, scrisa,
tiparita sau artistica, sau prin oricare alte mijloace, la alegerea copilului. Exercitarea acestui
drept poate fi supusa restrictiilor, dar numai acelora care sunt prevazute de lege si care sunt
necesare:pentru respectul drepturilor sau reputatiei altora, sau pentru protectia securitatii
nationale, ordinii publice, sanatatii si moralei publice

Constitutia

Art. 49   Protectia copiilor si a tinerilor

    (1) Copiii si tinerii se bucura de un regim special de protectie si de asistenta in
realizarea drepturilor lor.

8
    (2) Statul acorda alocatii pentru copii si ajutoare pentru ingrijirea copilului bolnav ori
cu handicap. Alte forme de protectie sociala a copiilor si a tinerilor se stabilesc prin lege.
    (3) Exploatarea minorilor, folosirea lor in activitati care le-ar dauna sanatatii,
moralitatii sau care le-ar pune in primejdie viata ori dezvoltarea normala sunt interzise.
    (4) Minorii sub varsta de 15 ani nu pot fi angajati ca salariati.
    (5) Autoritatile publice au obligatia sa contribuie la asigurarea conditiilor pentru
participarea libera a tinerilor la viata politica, sociala, economica, culturala si sportiva a
tarii.

Legea 272/2004

 Promulgata la 21 Iunie 2004

 Intratain vigoare la 1 Ianuarie 2005

Structura:
Drepturile copilului
Protectia speciala a copilului lipsit de ocrotirea parintilor sai
Protectia copiilor refugiati si protectia copiilor in caz de conflict armat
Protectia copilului care a savarsit o fapta penala si nu raspunde penal
Protectia copilului impotriva exploatarii
Institutii si servicii cu atributii in protectia copilului
Organisme private
Licentierea si inspectia serviciilor
Finantarea sistemului de protectie a copilului

Prevederi generale

 Principala responsabilitate de a creste un copil revine mai intai de toate parintilor

naturali ai acestuia.
 Legea obliga comunitatea locala sa sprijine copilul si familia.
 Politistii si judecatorii sunt cei care au sarcina sa aplice legea.
 Toata lumea (in special cine lucreaza cu copiii) are obligatia sa raporteze cazuri de
abuz sau neglijenta indreptate asupra copiilor.
 Autoritatile publice locale si centrale au obligatia prin noua lege de a garanta si
promova drepturile copilului.
 Statul are rolul de a fi garantul acestor drepturi si de a asigura respectarea lor.
Acest lucru contrazice perceptia majoritara potrivit careia statul poateinlocui
parintii, din moment ce poate asigura copilului adapost si mîncare.
 Noua lege promoveaza ideea serviciilor alternative de tip familial, acestea fiind un
real sprijin pentru prevenirea separarii copilului de parintii sai, spre deosebire de
vechile leagane de copii.

9
PRINCIPII

a) respectarea si promovarea cu prioritate a interesului superior al copilului;

b) egalitatea sanselor si nediscriminarea;
c) responsabilizarea parintilor cu privire la exercitarea drepturilor si indeplinirea
obligatiilor parintesti;
d) primordialitatea responsabilitatii parintilor cu privire la respectarea si garantarea
drepturilor copilului;
e) descentralizarea serviciilor de protectie a copilului, interventia multisectoriala si
parteneriatul dintre institutiile publice si organismele private autorizate;
f) asigurarea unei ingrijiri individualizate si personalizate pentru fiecare copil;
g) respectarea demnitatii copilului;
h) ascultarea opiniei copilului si luarea in considerare a acesteia, tinand cont de
varsta si de gradul sau de maturitate;
i) asigurarea stabilitatii si continuitatii in ingrijirea, cresterea si educarea copilului,
tinand cont de originea sa etnica, religioasa, culturala si lingvistica, in cazul luarii unei
masuri de protectie;
j) celeritate in luarea oricarei decizii cu privire la copil;
k) asigurarea protectiei impotriva abuzului si exploatarii copilului;
l) interpretarea fiecarei norme juridice referitoare la drepturile copilului in corelatie
cu ansamblul reglementarilor din aceasta materie.

Legislatie specifica

Lg. 504 /2002 – legea audiovizualului

Lg.3/1974 – legea presei (abrogata prin Ordonanta 53 /2000 cu exceptia art.72-
75 si 93 privind dreptul la replica)
Lg. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public
HOTARARE nr.1.018 din 10 septembrie 2002 pentru aprobarea Regulamentului
cu privire la obligatiile ce revin serviciilor publice specializate pentru protectia drepturilor
copilului in vederea garantarii respectarii dreptului la imagine si intimitate al copilului aflat
in plasament sau incredintare
( septembrie 2002)

Decizie CNA 248/2004 privind protectia demnitatii umane si a dreptului la

imagine( completata de Dec.680/dec.2005) ( abrogata)
Decizia 249/2004 privind protectia copiilor in cadrul serviciilor de programe
( modificata de Dec. 404/2005)( abrogata)
Decizie nr. 187/2006 din 03/04/2006 privind Codul de reglementare a
10
continutului audiovizual
HOTARARE nr.1.018 din 10 septembrie 2002

Informatiile legate de copilul aflat in plasament sauincredintare, in forma audio,

video, scrisa sau sub orice alta forma pot fi furnizate in urmatoarele conditii:
a) Dupa obtinerea acordului prealabil scris al directorului serviciului public
specializat pentru protectia drepturilor copilului ;
b) Solicitantul va mentiona scopul pentru care solicita datele ori informatiile,
modalitatile de obtinere a acestora, precum si data si modalitatea mediatizarii acestora;
c) Solicitantul este obligat sa declare pe propria raspundere ca datele ori informatiile
ce urmeaza a fi obtinute vor fi utilizate fara a aduce atingere imaginii si dreptului la
intimitate al copilului.
Alte reguli:
Luarea si prelucrarea de imagini de orice fel referitoare la copiii aflati in plasament
sau incredintare se pot realiza numai cu acordul prealabil al reprezentantului legal al
copilului.
Accesul solicitantului in incinta serviciului ce urmeaza a fi vizitat se realizeaza numai
cu acordul expres al directorului si insotit de un reprezentant desemnat.

Decizie nr. 187/2006 din 03/04/2006 privind Codul de reglementare a continutului

audiovizual
Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 338 din 14/04/2006
Actul a intrat in vigoare la data de 14 aprilie 2006

Concepte si prevederi
Reglementarile deciziei au avut in vedere:
 exercitarea dreptului la libera exprimare comporta indatoriri si responsabilitati,
 libertatea de exprimare este unul dintre fundamentele esentiale ale unei societati
democratice, motiv pentru care presa audiovizuala trebuie sa beneficieze de o
protectie deosebita,
 libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viata particulara a
persoanei si nici dreptul la propria imagine,
Reglementari in domeniu vizeaza protectia copiilor (protectie dezvoltarii fizice,
mentale si morale a copiilor), apararea demnitatii umane, exercitarea dreptului la replica,
asigurarea informarii corecte si a pluralismului, responsabilitatile culturale ale
radiodifuzorilor, publicitate, sponsorizare si teleshopping.
Preambulul enunta principii regasite in conventiile internationale si in Constitutie si
care stau la baza reglementarilor:
 cresterea si educatia copilului in spiritul valorilor si al idealurilor democratice,
proclamate de Conventia Organizatiei Natiunilor Unite cu privire la drepturile
copilului si de Conventia europeana a drepturilor omului,

11
  pregatirea copilului pentru o integrare armonioasa in viata sociala,
 tinand cont de efectele nocive ale consumului de droguri si alcool asupra
minorilor, in special, dar si asupra societatii,in general, de faptul ca aceasta este o
problema de interes public,
   
Copil = persoana care nu a implinit 18 ani
Reglementarile sunt guvernate de principiul Interesului superior al copilului .

Reglementarile au ca subiect copilul in diferite stagii de varsta:

- copilul pana la 14 ani
- copilul intre 14-16 ani
- copilul intre 16-18 ani

Art. 3. - Copilul are dreptul la protejarea imaginii sale publice si a vietii sale intime,
private si familiale.

1.Reglementari privind copiii care au varsta pana in 14 ani:

Regula enuntata are in vedere protectia copilului in orice calitate( victima,
faptuitor,martor), dar in interactiune cu dreptul la informare, in functie de gravitatea
faptelor prezentate se realizeaza si gradarea restrictiilor, astfel:
 pentru infractiuni sexuale este interzisa difuzarea oricaror indicii care ar putea
duce la identificarea copilului victima, autor sau martor
 daca este victima a unor infractiuni, altele decat cele privitoare la viata sexuala,
sau a fost supus unor abuzuri fizice ori psihice, difuzarea de imagini sau
declaratii este posibila numai cu acordul scris al parintilor, al persoaneiin grija
careia se afla copilul ori, dupa caz, al reprezentantului legal al copilului.
 In situatia in care copilul a fost supus de catre parinti ori reprezentantii legali la
abuzuri fizice sau psihice, difuzarea de imagini ori declaratii este posibila
numai cu acordul scris al unuia dintre parinti, cel care nu este autorul abuzului, al
persoaneiin grija careia se afla copilul sau, dupa caz, al unei autoritati
responsabile cu protectia copilului.

Difuzarea interviurilor sau declaratiilor este posibilã numaiin baza

consimtãmantului scris al copilului, al parintilor sau, dupa caz, al altui reprezentant legal.(
in situatiile de mai sus)
Participarea copilului in emisiuni audiovizuale este posibila numai cu
consimtamantul scris al acestuia si al parintilor sau, dupa caz, al altui reprezentant legal.
Copiii nu pot fi folositi in emisiunile audiovizuale care reconstituie infractiuni, abuzuri
sau evenimente dramatice.
Radiodifuzorii nu pot difuza interviuri, declaratii sau relatari luate in mod nemijlocit
copilului in varsta de pana la 14 ani in legatura cu evenimente dramatice, din comunitate

12
sau din familie, la care acesta a asistat.
Dupa ora 22,00 este interzisa difuzarea de emisiuni realizate in direct de catre
radiodifuzori licentiati in Romania, la care participa copii in varsta de pana la 14 ani.

2. Reglementari privind copiii care au varsta cuprinsa intre 14 – 16 ani

Copilul cu varsta intre 14 si 16 ani, acuzat de comiterea unei infractiuni sau
victima a unei infractiuni ori abuzat fizic, psihic sau sexual, poate fi prezentat in
programele de stiri, in emisiuni de dezbateri sau reportaje audiovizuale, cu indeplinirea
cumulativa a urmatoarelor conditii:
    a) existenta prealabila a consimtamantului acestuia;
    b) existenta prealabila a consimtamantului parintilor, al persoanei in grija careia se
afla copilul sau al reprezentantului legal,in forma scrisa;
    c) asistarea pe parcursul transmisiei sau al inregistrarii de catre un parinte ori de catre
reprezentantul legal, respectiv de catre avocat in cazul cercetarii penale sau arestarii.

3. Reglementari privind copiii care au varsta cuprinsa intre 16-18 ani

in cazul copilului acuzat de comiterea unei infractiuni, sunt necesare acordul
explicit al acestuia si asistarea sa de catre avocatin situatiain care este cercetat penal, retinut
sau arestat.
  În cazul copilului care este victima sau martor la comiterea unor infractiuni ori care
a fost abuzat fizic, psihic sau sexual, sunt necesare:
    a) acordul explicit al acestuia;
    b) eliminarea, la solicitarea copilului, a oricaror elemente care pot duce la
identificarea lui.

4.Alte prevederi
Copilul, parintii sau reprezentantul legal trebuie sa fie informati cu privire la
drepturile lorinainte de filmare sau deinregistrare.
Este interzisã,in cadrul programelor de stiri, a dezbaterilor sau a reportajelor, difuzarea
de imagini,inclusiv fotografii,care redau copii care s-au sinucis;
Este interzisa difuzarea de emisiuni al caror scop principal este exploatarea aspectului
fizic al copilului sau expunerea acestuia in ipostaze nepotrivite varstei.
Este interzisa difuzarea emisiunilorin care copilul este folosit sau expus de catre parinte,
ruda, reprezentant legal ori avocatin scopul de a obtine avantaje personale de orice fel.
   Interviurile si declaratiile copilului trebuie luate si difuzate cu responsabilitate si
discernamant, astfel incat acesta sa nu fie chestionat pentru a-i fi smulse pareri referitoare la
probleme intime de familie sau pentru a-i fi cerute opiniiin chestiuni care depasesc puterea
lui de judecata.
   Radiodifuzorii au obligatia de a lua toate masurile astfel incat copilul implicat,in orice
mod,in emisiuni de radio sau de televiziune sa nu fie expus nici unui risc fizic, psihic ori
moral care ar putea decurge din realizarea respectivelor emisiuni.
   Este interzisa orice referire peiorativa sau discriminatorie la originea etnica,
13
nationalitatea, rasa ori religia copilului, precum si la un eventual handicap al acestuia.

  Serviciile de programe si protectia copilului

    Pentru a permite parintilor sau reprezentantilor legali ai copiilor sa faca alegerea
potrivita, toti radiodifuzorii au obligatia sa puna la dispozitia publicului informatii
suficiente privind intervalul orar de difuzare, recomandarile si avertizarile acustice si
vizuale, astfel incat programele vizionate sau ascultatein familie ori numai de catre copii sa
nu afecteze dezvoltarea fizica, mentala sau morala a acestora; aceleasi obligatii sunt
valabile siin cazul serviciilor de programe destinate exclusiv publicului din Romania,
retransmise de distribuitorii de servicii.

    Sunt interzise,in cadrul emisiunilor audiovizuale destinate copiilor, fumatul si

consumul bauturilor alcoolice, comportamentul violent, trivial, limbajul violent,
vulgar ori licentios, aluziile sexuale, ridiculizarea defectelor fizice si a handicapurilor.

   In intervalul orar 6,00-20,00 radiodifuzorii nu pot difuza anunturi promotionale care

includ scene de violenta, sex, limbaj vulgar sau alte elemente ce pot afecta copiii.
  In intervalul orar 6,00-22,00 nu pot fi difuzate emisiuni care contin:
a) detalii sau metode de sinucidere ori de automutilare;
b) demonstratii sau detalii importante privind tehnici criminale;
c) demonstratii sau detalii importante privind exorcismul, practici oculte, fenomene
sau practici paranormale.
   Criteriile in functie de care se apreciaza productiile difuzate in serviciile de programe
au drept scop asigurarea protectiei copilului si informarea publicului cu privire la continutul
acestora.
    Responsabilitatea clasificarii productiilor audiovizuale revine titularilor de licenta
audiovizuala.
    Criteriile generale de care titularii de licenta audiovizuala vor tine contin clasificarea
productiilor audiovizuale sunt urmatoarele:
a) numarul si natura scenelor violente, precum si caracterul gratuit sau
indispensabil al acestora, raportat la genul si subiectul productiei audiovizuale;
b) utilizarea violentei si rolul acesteiain rezolvarea problemelor;
c) modalitatea de tratare prin imagini a scenelor de violenta, tipul de plan utilizat,
realismul reprezentarii, rolul coloanei sonorein a genera frica ori angoasa;
d) contextul in care este prezentat consumul de droguri si alcool;
e) numarul si natura scenelor de nuditate, reprezentarea actului sexual;
f) psihologia personajelor si reperele morale pe care acestea le ofera copiilor sau
adolescentilor;
g) tipologia eroilor, scopul actiunii acestora, gradul de recurgere la violenta;
h) prezenta si rolul copiilor in scene de violenta;
i) prezentarea femeii in ipostaze degradante;
j) numarul si intensitatea scenelor de violenta casnica;
14
 k) calitatea si tipologia limbajului;
l) genul sau temele productiilor audiovizuale.
 In clasificarea filmelor radiodifuzorii se vor ghida si dupa clasificarea stabilita de
producator.

    Categoriile in care se incadreaza productiile audiovizuale in functie de criteriile precizate

la art. 16 alin. (3) sunt urmatoarele:
a) productii audiovizuale accesibile tuturor categoriilor de public, fara restrictii sau
semne de avertizare;
b) productii audiovizuale care pot fi vizionate de copiii in varsta de pana la 12 ani
numai cu acordul sau impreuna cu parintii ori familia;
c) productii audiovizuale interzise copiilor sub 12 ani;
d) productii audiovizuale interzise copiilor sub 15 ani;
e) productii audiovizuale interzise copiilor sub 18 ani, altele decat cele pornografice,
care in Statele Unite ale Americii siin tarile din Uniunea Europeana sunt interzise
publicului sub 18 ani;
f) productii audiovizuale interzise copiilor sub 18 ani: filme si emisiuni pornografice
al caror scop principal este prezentarea in detaliu a actului sexual, a modalitatilor
de satisfacere a dorintelor sexuale sau emisiuni audiovizuale in care se prezinta un
act sexual real, indiferent de modalitatea de filmare.
   Productiile prevazute la art. 18 lit. b) se difuzeaza insotite de un semn de avertizare
reprezentand un cerc de culoare alba, iarin interiorul acestuia, pe fond transparent,
majusculele AP (acord parental) de culoare alba.
    Dimensiunea semnului de avertizare va fi de 30 de pixeli.
     Semnul de avertizare va fi expus timp de 10 minute la inceputul difuzarii.
    Productiile audiovizuale prevazute la art. 18 lit. c) se difuzeaza numai dupa ora 20,00
si vor fiinsotite de un semn de avertizare reprezentand un cerc de culoare alba, iar in
interiorul acestuia, pe fond transparent, numarul 12 de culoare alba.
    Dimensiunea semnului de avertizare va fi de 30 de pixeli.
    Semnul de avertizare va fi expus timp de 15 minute lainceputul difuzarii si timp de 3
minute dupa fiecare pauza publicitara.
     Productiile audiovizuale prevazute la art. 18 lit. d) se difuzeaza numai in intervalul
orar 22,00 6,00 si vor fi insotite permanent de un semn de avertizare reprezentand un cerc
de culoare alba, iar in interiorul acestuia, pe fond transparent, numarul 15 de culoare alba.
Dimensiunea semnului de avertizare va fi de 30 de pixeli.
     Fac exceptie referitoare la intervalul de difuzare urmatoarele productii audiovizuale
care pot fi difuzate numai in intervalul orar 23,00-6,00:
a) filme horror, erotice, de o violenta extrema sau inspirate din sporturi extreme;
b) divertismentul in care se abuzeaza de limbajul vulgar sau licentios;
c) competitii full-contact;
d) reality-show pe teme sexuale, cu conotatii sexuale sau cu un grad mare de violenta
fizica ori psihica;
15
 e) emisiuni audiovizuale sponsorizate de producatorii de bauturi spirtoase.
     Productiile audiovizuale pornografice se difuzeaza numai in intervalul orar 24,00-
6,00 si vor fi insotite permanent de un semn de avertizare reprezentand un cerc de culoare
alba, iar in interiorul acestuia, pe fond transparent, numarul 18 de culoare alba.
    Dimensiunea semnului de avertizare va fi de 30 de pixeli.
   „Art. 23. - (1) Productiile audiovizuale prevazute la art. 18 lit. f) nu vor fi difuzate sau
retransmise de radiodifuzori aflati sub jurisdictia Romaniei.
   (2) Retransmisia de catre distribuitorii de servicii a productiilor audiovizuale din categoria
celor prevazute la art. 18 lit. f) este permisa numai cu respectarea conditiilor prevazute la
alin. (3) si (5),in cazul retransmisiei de tip analogic, respectiv la alin. (4) si (5),in cazul
retransmisiei de tip digital.
   (3) Productiile audiovizuale prevazute la art. 18 lit. f) pot fi retransmise analogic numai in
intervalul orar 1,00-5,00, codat si in cadrul pachetelor optionale,
   (4) Productiile audiovizuale prevazute la art. 18 lit. f) pot fi retransmise digital numai in
intervalul orar 21,00-5,00, cu respectarea urmatoarelor conditii tehnice si de informare a
abonatului:
a) receptorul abonatului trebuie sa fie prevazut cu un sistem de blocare a accesului,
denumit in continuare sistem de control parental, diferit de sistemul de control al
accesului la pachetele de servicii oferite;
b) sistemul de control parental trebuie sa permita accesul la serviciile de programe
restrictionate copiilor, in baza unui cod personal format din cel putin 4 cifre;
cifrele nu trebuie sa fie vizibile pe ecran in momentul tastarii;
c) sistemul de control parental trebuie sa fie perfect sincronizat cu programele din
aceasta categorie, trebuie sa ramana activ pe toata perioada in care se ofera aceste
categorii de programe, iar accesul trebuie sa fie reblocatin orice situatiein care se
modifica contextul vizionarii (schimbarea programului, trecerea sistemului de
receptie in stare de veghe, schimbarea decodorului sau a cartelei de acces, dupa
realimentarea cu tensiune);
a) d)in cadrul instructiunilor de utilizare, distribuitorul de servicii trebuie sa
explice,in termeni simpli si clari, modul de functionare a sistemului de control
parental, necesitatea stabilirii codului personal de acces si pastrarea
confidentialitatii acestuia;
b) e)in momentul punerii in functiune a sistemului de receptie, distribuitorul de
servicii are obligatia sa stabileasca,impreuna cu abonatul, codul personal de acces
pentru fiecare dintre serviciile de programe restrictionate copiilor; se recomanda
evitarea stabilirii codului "1234" sau a unui cod format din aceeasi cifra;
f) introducerea in oferta de servicii a unui nou serviciu de programe restrictionat
copiilor va fi adusa la cunostinta abonatilor cu cel putin 30 de zile inainte de
modificarea ofertei, precizandu-se "Program interzis persoanelor sub 18 ani".
   (5) Productiile audiovizuale prevazute la art. 18 lit. f) vor fi insotite permanent de semnul
de avertizare reprezentand un cerc, iar in interiorul acestuia, numarul 18 de culoare alba, pe
fond rosu; se interzice retransmiterea productiilor audiovizuale care prezinta imagini cu
16
copii avand un comportament explicit sexual.
    Radiodifuzorii au obligatia de a informa sonor si vizual publicul,inainte de inceperea
difuzarii, cu privire la genul productiei audiovizuale si, dupa caz, cu privire la restrictiile de
vizionare.
    Durata anuntului prevazut la alin. (1) nu va fi mai mica de 15 secunde.
    Radiodifuzorii au obligatia sa solicite ca publicarea programelor de radio si de
televiziune sa fie insotita de marcajele prevazute in prezentul cod.

  Programele de stiri si protectia copiilor

    Programele de stiri si de actualitati se supun cerintelor de protectie a copiilor si
vizionarii in familie.
    Avertizarea verbala a publicului,in cazul difuzarii unor scene de violenta sau cu
posibil impact emotional negativ, este obligatorie; radiodifuzorii vor evita prezentarea
repetata a scenelor de violenta.
    Imaginile care prezinta executii, oameni ucisi sau voluntari ai mortii, indiferent de
motivatia acestora, se difuzeaza numai in cazuri temeinic justificate si in conformitate cu
deontologia jurnalistica.
    Subiectele sau evenimentele cu teme sexuale pot fi prezentate inainte de ora 22,00
numai in situatia in care imaginile si comentariile care le insotesc nu afecteaza copiii.
   Este interzisa ilustrarea unei informatii cu imagini de natura pornografica.

  Programele muzicale si protectia copiilor

   Productiile si videoclipurile muzicale bazate pe violenta fizica, psihica ori sexuala
sau care folosesc un limbaj vulgar ori licentios pot fi difuzate doar cu respectarea criteriilor
de clasificare si a restrictiilor orare de difuzare.
   Este interzisa difuzarea productiilor si a videoclipurilor muzicale careincurajeaza
consumul de droguri sau care sugereaza ca drogurile ar constitui un mijloc de rezolvare a
problemelor de viata.
    Publicitatea si teleshoppingul se supun cerintelor si criteriilor de protectie a copiilor

In preambulul la Recomandarea nr. R (97) 19 a Comitetului de Ministri al

Consiliului Europei cu privire la reprezentarea violentei in mijloacele electronice de
comunicare in masa, se aminteste ca violenta sub diversele ei forme face parte din
realitatea cotidiana si ca publicul are dreptul sa fie informat cu privire la aceasta si sa-si
formeze astfel propria sa opinie.
Recomandarea Consiliului Europei stabileste ca accentul trebuie pus pe
responsabilitatea primara a profesionistilor din mijloacele de comunicare in masa si pe
importanta educatiei publicului.
Acelasi document vorbeste si despre prejudiciile care pot fi aduse evolutiei fizice,
psihice si morale a publicului,in special a tinerilor, cum ar fi cresterea insensibilitatii la
suferinta, a sentimentului de insecuritate si neincredere.
Federatia Internationala a Jurnalistilor atrage la randul sau atentia asupra faptului
17
ca in general mass media acorda de obicei atentie copilului in contextul abuzului, al
exploatarii si al stirilor senzationale. In consecinta devine foarte necesar ca mass media sa
contribuie nu numai la prezentarea onesta si cu acuratete a experientei copilariei, ci si sa
ofere un spatiu de expresie pentru opiniile diverse si creative ale copiilor insisi.
Printre aspectele pe care Federatia Internationala a Jurnalistilor le supune unei mai
atente evaluari din partea profesionistilor din media se numara si „stereotipurile si
prezentarea senzationala a materialului jurnalistic”.

DEFINIREA CONCEPTELOR

Mass media - MASS-MÉDIA s. n. pl. totalitatea mijloacelor tehnice de comunicare

în masa a informatiilor (radio, televiziune, cinematograf, publicatii, disc, magnetofon). (<
engl., fr. mass media) .
Termenul Mass media, uneori formulat ca media, este o expresie engleza la plural cu
traducerea "mediile de mase". Media (sau: mediile de mase) cuprind toate sursele de
informaţie publice, ca de exemplu televiziune, radio, Internet, presă inclusiv apariţiile
periodice ca ziare, reviste sau foiletoane. Cuvântul se poate folosi eventual şi la singular,
când se spune - pe engleză medium, care se traduce pe romaneste cu "un mediu", ca de
exemplu în propozitia "Pentru a se face cunoscuta, firma Xyz utilizeaza radioul ca mediu
preferat.".

Presa – s.f. 1. Ansamblu de publicatii periodice si cotidiene ; literatura publicata

(gazete, reviste, carti) . 2. Activitate editoriala . 3. Corp al ziaristilor (< fr. presse)

Copil, copii – s.m. 1. Baiat sau fata in primii ani ai vietii (pana la adolescenta). Copil
de scoala = copil care a depasit varsta de 7 (sau 6) ani si merge la scoala . Copil mic (sau,
pop. , de tata) = sugaci.
2. Tanar, adolescent . 3. Fiu, fiica . 4 Fig. Om naiv, fara experienta

Copil = persoana care nu a implinit 18 ani

18
 IPOTEZE

1. Dreptul la imagine al copilului este incalcat in Romania .

2. Opinia publica nu cunoaste legislatia in vigoare cu privire la dreptul la imagine al
copilului .
3. Jurnalistii pun accent pe senzational si nu sunt preocupati de protejarea imaginii
copilului .

TEHNICA DE CULEGERE A DATELOR

Informatiile care stau la baza studiului vor fi obtinute prin monitorizarea timp de 3 luni
(octombrie 2007 – decembrie 2007 ) a 5 cotidiane nationale si locale : Ziarul de Iasi ,
Adevarul , Evenimentul zilei , Libertatea , Monitorul de Neamt si inregistrarea articolelor in
care apar referiri la copii, in diferite ipostaze . In urma realizarii unei baze de date cu
inregistrarile mai sus amintite, se vor face o serie de clasificari avand drept criterii : ipostazele
in care apar copiii (pozitive / negative) , locul pe care in ocupa articolul in ziar, cadrul
demografic din care provin copiii .

INSTRUMENTUL DE LUCRU

Datele obtinute vor fi prelucrate prin analiza cantitativa a elementelor clasificate

printr-o schema de categorie :

19
 SCHEMA DE CATEGORIE

1. Distributia articolelor în ziarele monitorizate

2. Distributia in functie de tipul articolului

3. Distributia cadrului contextual in articolele despre copii

4. Principalele ipostaze in care apare copilul in presa

5. Spatiul social in care sunt reflectate actiunile copilului

6. Distributia articolelor in functie de zona geografică

7. Distributia articolelor in functie de regiuni

8. Repartitia geografica a ipostazelor in care sunt prezentati copii

9. Distributia în functie de mediul de rezidenta

10. Distributia contextuala in functie de mediul de rezidenta

11. Distributia ipostazelor in care se afla copii in functie de mediul de rezidenta

12. Distributia ipostazelorin care apar copii in cele 5 cotidiene

13. Cadrul contextual in functie de publicatie

20
 BIBLIOGRAFIE

1. Crisu, Elena-Denisa – Crisu, Stefan : CODUL JURISTULUI, editia a IV-a, editura

Agressis 1998.
2. Coman, Mihai, Introducere în sistemul mass media, Editura Polirom, Bucuresti, 1999
3. Constitutia Romaniei
4. Decizia nr. 187/2006 din 03/04/2006 privind Codul de reglementare a continutului
audiovizual
5. DEX 1998
6. Enciclopedia multimedia ENCARTA 2000 – Mass- media; Public opinion
7. HOTARAREA nr.1.018 din 10 septembrie 2002 pentru aprobarea Regulamentului cu
privire la obligatiile ce revin serviciilor publice specializate pentru protectia drepturilor
copilului in vederea garantarii respectarii dreptului la imagine si intimitate al copilului
aflat in plasament sau incredintare
8. Legea 272/2004
9. Legea 504 /2002 – legea audiovizualului
10.Legea 3/1974 – legea presei (abrogata prin Ordonanta 53 /2000 cu exceptia art.72-75 si
93 privind dreptul la replica)
11.Legea 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public
12.Marcu, Florin – Maneca, Constantin : DICTIONAR DE NEOLOGISME, editia a III-a,
editura Academia 1978.
13.Recomandarea nr. R (97) 19 a Comitetului de Ministri al Consiliului Europei cu privire
la reprezentarea violentei in mijloacele electronice de comunicare in masa

21