1. Transferul dreptului de proprietate ctre cumprtor opereaz: Cum opereaz transferul dreptului de proprietate ctre cumprtor? a.

numai dac s-a fcut predarea; b. numai dac s-a fcut plata preului;
c. indiferent dac s-a f cut predarea ori plata preului.

d. indiferent dac s-a prevzut sau nu termen. 2. Arvuna are caracter: Ce fel de caracter are arvuna? a. de confirmare; b. imperativ; c. de dezicere; d. dispozitiv. 3. Pactul de preferin este o promisiune afectat de o condiie: Ce fel de condiie afecteaz pactul de preferin? a. cazual; b. pur potestativa;
c. simpl potestativ .

d. rezolutorie. 4. Pactul de preferin : Care este regimul juridic al pactul de preferin? a. este interzis de lege; b. este translativ de proprietate; c. nu poate fi denun at unilateral de ctre promitent. d. este o varietate a antecontractului sinalagmatic. 5. Promisiunea bilateral de v zare-cump rare: Care este regimul juridic al promisiunii bilaterale de vnzarecumprare? a. poate fi e ecutat natur prin pronun area unei !ot r i care s in loc de contract; b. trebuie cheiat form autentic, dac are ca obiect strinarea viitoare a unui teren; c. este translativ de proprietate de dat ce beneficiarul cumprtor a pltit anticipat preul convenit; d. nu poate avea inserata o clauza referitoarea la arvuna.

". #n cazul vanzarii unui lucru viitor: Care este regula specific n cazul vnzrii unui lucru viitor?
a. cump r torul nu va fi obli$at s plteasc preul in caz de nerealizare a lucrului% cu e cep ia situa iei cand si-a asumat riscul nerealizarii;

b. transferul proprietii opereaz, in principiu, de la data incheierii contractului; c. nerealizarea lucrului afecteaz validitatea contractului. d. transmiterea proprietii are loc din momentul in care lucrurile au fost terminate, in stare de a fi predate . &. 'bli$a ia de $aran ie a vanz torului contra eviciunii: Care este regula specific obligaiei de garanie a vnztorului contra eviciunii? a. exist numai fa de persoana cu are a incheiat contractul;
b. se transmite succesorului universal sau succesorilor cu titlu universal ai vanz torului;

c. se transmite, in principiu, succesorului cu titlu particular al vanztorului. d. mandatului, din ziua in care, incheind executarea mandatului, i-au rmas acele sume. (. )aran ia contra viciilor lucrului vandut: Cum funcioneaz obligaia de garanie contra viciilor a vnztorului? a. este de esena oricrei vanzri;
b. poate fi a$ravat prin voina prilor;

c. este imprescriptibil extinctiv dac vanztorul a fost de rea-credin. d. exista numai dac viciul ascuns, existent in momentul incheierii contractului se refer la substana sau la esenta lucrului vandut *. +anzare lucrului proprietatea e clusiv a altei persoane: Care este regimul juridic al vnzrii lucrului proprietatea exclusiv a altei persoane? a. este lovit de nulitate absolut in toate cazurile; b. transfer dreptul de proprietate in momentul incheierii contractului in toate cazurile in care vanztorul este de buna-credinta; c. este lovit de nulitate absolut dac ambele pri sunt de rea-credin ; d. este sancionat cu nulitatea absolut dac cumprtorul a fost in eroare cu privire la calitatea de proprietar a cumprtorului. 1,. #n cazul vanz rii lucrului altuia:

Care este soarta juridic a vnzrii lucrului altuia?

a. contractul nu poate fi desfiinat dac sunt indeplinite condiiile aplicrii art. 1*,* alin. 1 -.civ.;

b. contractul este lovit de nulitate relativ in toate cazurile; c. contractul este lovit de nulitate absolut in toate cazurile. d. obligaia de garanie a vanztorului pentru eviciune nu subzist dac cumprtorul este evins de ctre adevratul proprietar inainte de a cere anularea actului. 11. -lauzele neclare ale vanz rii se vor interpreta in contra: n contra cui se vor interpreta clauzele neclare ale vnzrii? a. cumprtorului;
b. vanz torului;

c. cumprtorului, dar numai cele referitoare la propriile obligaii. d. ambelor pri in mod egal. 12. Predarea lucrului vandut este% de re$ul: Cum este, de regul, predarea lucrului vndut? a. portabil ; b. cherabil; c. se face la domiciliul debitorului. d. divizibila. . 13. #n caz de evic iune consumat i total : Ce consecine intervin n caz de eviciune consumat i total?
a. ec!ivalentul sporului de valoare dobandit de lucru intre momentul inc!eierii contractului i data deposedrii efective a cumprtorului;

b. cumprtorul nu poate obine de la vanztor valoarea fructelor pe care le-a perceput dup ce a devenit de reacredin i pe care le-a inapoiat terului evingtor; c. dac vanztorul a fost de rea-credina, el trebuie s suporte toate cheltuielile fcute de cumprtor cu lucrul, mai puin cheltuielile fcute de simpl plcere. d. vanztorul este obligat s plteasc cumprtorului valoarea bunului la momentul eviciunii indiferent dac aceasta este mai mic sau mai mare decat preul primit. 14. 'bli$a ia de $aran ie a vanztorului contra eviciunii rezultand din fapta unui ter e ist:

Cnd exist obligaia de garanie a vnztorului contra eviciunii rezultnd din fapta unui ter? !"# a. indiferent dac este vorba de o tulburare de drept sau de fapt;
b. indiferent dac vanz torul a cunoscut sau nu cauza eviciunii;

c. viaa i sntatea unei persoane;

d. capacitatea de administrare. 15. 'bli$a ia de $aran ie contra viciilor lucrului vandut e ist i in cazul: n ce cazuri exist obligaia de garanie contra viciilor lucrului vndut? a.in care viciul nu exista in momentul transferului dreptului de proprietate, dar se ivete inainte de predarea lucrului vandut; b. vanzrii prin licitaie public fcut prin intermediul justiiei;
c. in care% intr-un contract de vanzare de drepturi succesorale% vanztorul s-a obli$at s $aranteze coninutul universalitii.

d. in care cumprtorul descoper dup incheierea contractului c, dei a contractat pentru o cldire din crmida, aceasta este din lemn. 1". Pentru a opera imediat .automat/ transferul dreptului de proprietate din momentul inc!eierii contractului de vanzarecuinp rare% se cere indeplinirea urm toarelor condi ii: Ce condiii se cer ndeplinite pentru a opera imediat $automat% transferul dreptului de proprietate din momentul nc&eierii contractului de vnzare-cumprare? a. vanztorul trebuie s fie un non dominus; b. trebuie s fie vorba de bunuri individual determinate; c. trebuie ca obiectul contractului s fie o universalitate juridic. d. trebuie ca prile s fi inserat o condiie rezolutorie. 1&. #n cazul obli$a iei vanz torului de $aran ie contra viciilor lucrului vandut: Cum funcioneaz obligaia vnztorului de garanie contra viciilor lucrului vndut? a. dac cumprtorul a instrinat lucrul vandut, aciunea redhibitorie nu poate fi exercitat ctre subdobanditor;
b. dac vanz torul nu a cunoscut viciul lucrului vandut% el poate fi obli$at numai la restituirea pre ului i a c!eltuielilor vanzrii;

c. dac lucrul vandut a pierit fin cauza viciilor, vanztorul este obligat, in toate cazurile, i la plata daunelor interese. d. vanztorul rspunde dac viciile nu au fost cunoscute de cumprtor datorit lipsei de experien a acestuia, dei un om prudent i diligent le-ar fi descoperit. . 1(. Ac iunea in rezolu iunea vanz rii unui imobil pentru neplata pre ului: Care este regimul juridic al aciunii n rezoluiunea vnzrii unui imobil pentru neplata preului? a. este calificat de le$e ca fiind o aciune real ; b. nu poate fi admis dac neachitarea preului este doar parial;
c. poate fi e ercitat numai dup ce s-a cerut e ecutarea silit in natur a obli$a iei de plat a pre ului.

d. poate fi opusa terului dobanditor de drepturi reale inscrise in cartea funciar. 1*. #n materia contractului de vanzare-cump rare: n contractul de vnzare-cumprare, cnd se consider ca plata este portabil?
a. obli$a ia de predare a lucrului vandut este% in lips de stipulaie contrar i dac lucrul nu poate filocalizat% portabil ;

b.transmiterea proprietii nu este de esena, ci numai de natura contractului; c.cheltuielile vanzrii sunt suportate, in lips de stipulaie contrar, de ambele pri in mod egal.
d. este permis clauza prin care este interzis instrinarea bunului transmis minorului pan la ma0oratul lui.

2,. 'bli$a ia de transmitere a dreptului de proprietate ca urmare a inc!eierii unui contract de vanzare cump rare este o obli$aie: Ce fel de obligaie este obligaia de transmitere a dreptului de proprietate ca urmare a nc&eierii unui contract de vnzarecumprare? a. de a da; b.de a face; c.de diligenta sau prudenta d.morala

21. -lauzele indoielnice ale contractului de vanzare-cumprare se interpreteaz in favoarea: n favoarea cui se interpreteaz clauzele ndoielnice ale contractului de vnzare-cumprare? a. debitorului; b. vanztorului;
c. cump r torului.

d. ambelor pri. 22. Pentru a fi nul absolut% o vanzare sub condi ie rezolutorie trebuie: a. s prevad restituirea lucrului ctre vanztor intr-un anumit termen;
b. s prevad posibilitatea vanztorului de a relua lucrul vandut% restituind pre ul i c!eltuielile f cute de cumprtor% reluarea operand cu efect retroactiv atat impotriva cump r torului% cat i asupra ter ilor dobanditori ai lucrului% fructele percepute cump r torului;

c. sa prevad cantrirea, msurarea, numrarea lucrului vandut. d. trebuie incheiat cu un minor intre 1 i 1!. 23. 1unt incapabili absolut de a primi dona ii: Ce persoane sunt incapabile absolut de a primi donaii? a. doctorii i farmacitii; b. preoii; c. persoanele neconcepute. d. ascendenii i descendenii. 24. 2ona iile indirecte: Care este regimul juridic al donaiilor indirecte? a. trebuie acceptate printr-un act separat; b. trebuie s respecte condiiile de fond pentru donaii;
c. nu trebuie s respecte condi iile de form pentru donaii.

d. nu reprezint o derogare de la condiiile de form ale donaiilor. 25. #revocabilitatea de $radul ## privete: Ce presupune n cazul donaiilor irevocabilitatea de gradul '' ? ((# a. efectele contractului de donaie;

b. condi iile de valabilitate pentru formarea contractului de dona ie;

c. numai condiiile de anulabilitate ale contractului. d. condiiile de opozabilitate a contractului de donaie. 2". 2ona iile f cute unor minori sau interzii pot fi acceptate: Cine poate accepta donaiile fcute unor minori sau interzi i?
a. de tutore; b. de p rin i; c. de ceilali ascendeni ai minorului sau interzisului% c!iar dac p rin ii ar fi in via i ar refuza s accepte dona ia.

d. de orice ruda in linie colaterala pana la gradul "# inclusiv a minorului. 2&. 2ona ia de$!izat apare atunci cand: Cnd apare donaia deg&izat? a. actul public este un act cu titlu oneros; b. actul public este un contract cu titlu gratuit; c. actul public este o liberalitate. d. actul public este dezinteresat. 2(. 2ona ia indirect este un act 0uridic inc!eiat cu intenia: Care este intenia cu care trebuie nc&eiat un act juridic pentru a fi calificat donaie indirect? a.de a transmite un drept de proprietate cu titlu oneros;
b. de a face o liberalitate pe calea unui act 0uridic altul decat contractul de dona ie;

c.de a face un act dezinteresat. d.de a ocoli condiiile de fond pentru donaii. 2*. 2arul manual presupune dou elemente: Care sunt cele dou elemente pe care le presupune darul manual? ()# a. predarea bunului imobil i publicitatea imobiliar; b. predarea bunului mobil i publicitatea imobiliar;
c. acordul de voin pentru a transmite i dobandi un drept cu titlu $ratuit i tradi iunea bunului.

d. acordul de voin pentru a transmite i dobandi un drept cu titlu gratuit i intocmirea unui inscris autentic.

3,. 3evocare pentru in$ratitudine se realizeaz atunci cand: Cnd opereaz revocare pentru ingratitudine? a. donatarul a atentat la viaa donatorului; b. donatorul este incapabil; c. donatorul a predecedat donatarului. d. donatarul l-a accidentat grav din culpa pe donator. 31. 2onatorul este obli$at: Care sunt obligaiile donatorului?
a. s predea lucrul potrivit clauzelor stabilite i s pstreze pan la predare ;

b.s predea lucrul intr-o stare corespunztoare destinaiei pentru care a fost druit; c.s efectueze reparaiile necesare inainte de predarea lucrului. d.sa garanteze pentru eviciune peste limita sarcinii. 32. Ac iunea in revocare pentru in$ratitudine poate fi introdus% dup apari ia cauzei de revocare% in termen de: n ce termen poate fi introdus aciunea n revocare pentru ingratitudine, dup apariia cauzei de revocare? a. $ luni;
b. un an;

c. % ani. d. %& ani. 33. 3evocarea pentru survenien de copil: Cnd intervine revocarea donaiei pentru survenien de copil?# a.nu intervine dac donatorul avea un copil adoptat i ulterior, dup donaie, i se nate un copil;
b. intervine c!iar dac copilul se nate dup moartea donatorului;

c.intervine i cand copilul donatorului a fost conceput la momentul donaiei. d.nu intervine dac donatarul a intrat in posesia bunurilor druite i a fost lsat in posesia acelor lucruri i dup naterea fiului donatorului. 34. #n cazul dona iilor% statul estimativ: Care este, n cazul donaiilor, regimul juridic al statul estimativ? *+# a. poate fi intocmit i printr-un inscris sub semntur privat, semnat ins de ambele pri;

b. atrage sanciunea nulitii relative dac nu este intocmit;

c. reprezint o descriere i o evaluare cel puin $lobal a bunurilor mobile corporale sau incorporale d ruite.

d. este obligatoriu atat pentru bunurile mobile druite, cat i pentru cele imobile. 35. 3evocarea dona iei se face obli$atoriu pe cale 0udiciar: n ce situaii revocarea donaiei se face obligatoriu pe cale judiciar?
a. in cazul nee ecut rii obli$aiilor;

b.in cazul survenienei de copil;

c. in cazul in$ratitudinii.

d. in cazul donaiilor dintre soi. 3". #ntre absen i% dona ia este valabil in condi iile: Ce condiii trebuie s fie ndeplinite pentru ca donaia nc&eiat ntre abseni s fie valabil?
a. oferta de a d rui este f cut in form autentic; b. acceptarea este f cut in form autentic ; c. acceptarea prin inscris separat s aib loc in timpul vieii donatorului .

d.acceptarea sa fie ratificata i de motenitorii donatorului. . 3&. -onstituie forme de realizare a unor donaii indirecte: Care sunt formele de realizare a unor donaii indirecte?
a. renun area la un drept; b. remiterea de datorie;

c.toate actele fcute cu intenia de a gratifica. d.promisiunea publica de recompensa. 3(. 1unt clauze compatibile cu principiul irevocabilit ii donaiei: Ce clauze sunt compatibile cu principiul irevocabilitii donaiei? a.plata unor datorii viitoare; b.donaia afectat de orice condiie; c. donaia afectat de un termen. d.substituiile fideicomisare. 3*. 3evocabilitatea dona iei intre so i: Care este regimul juridic al revocabilitii donaiei ntre soi? a.nu este permis;

b. este o e cep ie de la principiul irevocabilitii;

c.este valabil numai dac este independent de voina donatorului. d.presupune un motiv de ingratitudine. 4,. 3emiterea de datorie este: Care este natura juridic a remiterii de datorie? a. o donaie simulat, b. o donaie cu sarcini;
c. o dona ie indirect.

d. o stipulaie pentru altul. 41. Ac iunea in revocarea dona iei pentru in$ratitudine: a. are caracter strict personal; b. poate fi exercitat i de creditorii donatorului, pe calea aciunii oblice; c. poate fi exercitat de motenitorii donatorului oricd. d. este supusa termenului de prescripie general in materia drepturilor reale. 42. -and dona ia se inc!eie intre absen i: Ce condiii trebuie s ndeplineasc pentru a fi valabil oferta de donaie ntre abseni? a. oferta i acceptarea se fac in form autentic ; b. numai oferta se face in form autentic; c. numai acceptarea se face in form autentic. d. oferta se face ia forma autentica, iar acceptarea prin inscris sub semntur privat, cu data certa. 43. 3evocarea dona iei pentru survenien de copil: Cnd opereaz revocarea donaiei pentru survenien de copil?
a. opereaz dac donatorului i se nate un copil c!iar i dup moartea sa;

b. opereaz dac donatorul adopt un copil dup cheierea contractului; c. opereaz dac donatorul se cstorete dup cheierea contractului. d. nu intervine dac, in momentul incheierii contractului de donaie, donatorul avea un copil conceput i acesta se nate. 44. Ac iunea in revocarea dona iei pentru survenien de copil se prescrie in:

n ct timp se prescrie aciunea n revocarea donaiei pentru survenien de copil? a. 1 an de la naterea copilului; b. % ani de la naterea copilului; c. 3, de ani de la naterea copilului. d. 1& ani de la naterea copilului. 45. 'biectul contractului de loca iune poate fi: 1,2. -are este obiectul contractului de locatiune4 a. orice fel de bun din domeniul public; b. orice fel de bun, mai puin cele care formeaz obiectul dreptului de proprietate industrial; c. orice fel de bun imobil proprietate privat . d. orice fel de consumptibil, dac contractul se cheie cu titlu gratuit. 4". 5ocatarul: 12,. -are sunt obli$a iile locatarului4
a. trebuie s intrebuin eze lucrul inc!iriat ca un bun proprietar% rspunzand de culpa levis in abstracto;

b.trebuie s suporte pe o perioad de maxim & de zile restrangerile dreptului su in cazul in care locatorul este obligat de imprejurri s execute reparaii urgente, chiar dac prin aceste reparaii locatarul i familia sa s-ar afla in neputin de a locui o perioad de 1' zile;
c. r spunde de stric ciunile i pierderile provocate de persoanele familiei sale sau de sublocatari.

d. rspunde de deteriorarea lucrului, inclusiv de cea datorata vechimii. 4&. Prin tacita relocatiune: 1,3. -are sunt efectele tacitei relocatiuni4 a. se prelungesc efectele locaiunii pe aceeai durat; b. nu se prelungesc efectele locaiunii;
c. se prelun$esc efectele locaiunii dac nu a fost anunat concediul .

d. se modifica i cuantumul chiriei. 4(. 5ocatorul: 1,4. -are sunt obli$atiile locatorului4

a. trebuie s predea locatarului lucrul intr-o stare corespunztoare destinaiei in vederea c reia a fost inc!iriat% afar de cazul in care prile au prevzut altfel;

b. datoreaz garanie numai pentru viciile ascunse ale lucrului care provin din cauze anterioare incheierii contractului de locaiune; c. rspunde pentru viciile ascunse ale lucrului numai dac se face dovada c, in momentul incheierii contractului de locaiune, cunotea existena lor. d. rspunde pentru viciile ascunse ale lucrului existente anterior contractului de locaiune. 4*. 1ubloca iunea este permis dac : 1,5. #n ce conditii este permis sublocatiunea4 a. exist clauz expres in contractul de locaiune; b. nu contravine clauzelor contractului principal; c. este incheiat in form autentic. d. este acceptata de ctre locator. 5,. Pentru opozabilitate% cesiunea locaiunii trebuie s fie: 1,". -e conditii trebuie sa fie indeplinite pentru opozabilitatea cesiunii locatiunii4
a. notificat locatorului;

b. acceptat de locatar; c. recunoscut de teri. d. inscris in cartea funciar dac locaiunea are o perioada mai mare de ( ani. 51. 5oca iunea este un contract:
a. consensual;

b. constitutiv de drepturi reale; c. intuitu personae. d. real. 52. Procura% ca negotium, reprezint : 13&. -e reprezint procura% ca ne$otium4 a. inscrisul in care se enumera actele juridice ce urmeaz s se incheie de
ctre mandatar;
b. actul 0uridic unilateral ce e prim oferta de mandat;

c. actul juridic bilateral ce exprim oferta de mandat i acceptarea acestei. d. oferta de mandat i acceptarea ei.

53. -esiune contractului de loca iune: 113. -e este cesiunea contractului de locatiune4 a. este posibil numai dac in contractul de locaiune s-a prevzut in mod expres dreptul locatarului de a subanchiria ori de a cesiona contractul; b. permite cesionarului s acioneze in judecat pe locator numai prin intermediul aciunii oblice;
c. constituie o instrinare a dreptului de folosin al locatarului c tre un ter .

d. poate fi numai totala. 54. Tacita reloca iune inseamn : 1,(. -e inseamn tacita relocatiune4 a. incheierea unui nou contract de locaiune; b. plata in continuare a chiriei;
c. r manerea locatarului in folosina lucrului dup e pirarea termenului i f r ca locatorul s -1 impiedice pe locatar.

d. modificarea clauzelor contractului iniial. 55. 2enun area .concediul/ unui contract de locaiune pe durat determinat : Ce condiii trebuie s ndeplineasc denunarea $concediul% unui contract de locaiune pe durat determinat?
a. este lipsit de eficacitate dac nu a fost stipulat de pri sau prevzut e pres de le$e;

b. este, in toate cazurile, nul dac nu a fost fcut cu respectarea termenului de preaviz; c.este un act juridic bilateral. d.nu produce efecte dac cealalt parte refuz primirea tiinrii de denunare fcut prin intermediul executorului judectoresc. . 5". Termenul de preaviz la incetarea loca iunii este: Care este natura juridic a termenului de preaviz la ncetarea locaiunii? a. legal;
b. conven ional;

c. lsat exclusiv la aprecierea instanei. d. lsat la aprecierea unui ter. 5&. Tacita reloca iune: Cum opereaz tacita relocatiune? a.opereaz atunci cand durata contractului de locaiune nu a fost determinat de pri sau lege; b.nu poate fi exclus printr-o clauz contractual expres;
c. nu opereaz atunci cand locatorul a notificat concediul locatarului% dar acesta din urm a continuat s foloseasc lucrul dup e pirarea termenului prev zut in contract.

5(. #n mandatul oneros% mandantul trebuie s aib capacitate deplin dac : #n mandatul oneros% cand se cere ca mandantul s aib capacitate deplin4 a. mandatarul urmeaz s cheie acte de dispoziie; b.mandatarul urmeaz s cheie acte de administrare;
c. pentru orice act.

d. mandatarul urmeaz s cheie acte de conservare. 5*. -ontractul de mandat este un contract: -are sunt caracterele 0uridice ale contractului de mandat4 a. intuitu personae; b. solemn, afar de excepiile prevzute de lege; c. real. d. constitutiv de drepturi reale. ",. 3e$ula simetriei formei implic: -e implic re$ula simetriei formei in contractul de mandat4 a. concordana de interese intre mandatar i mandant;
b. identitatea intre forma procurii i forma actului 0uridic ce urmeaz s fie inc!eiat;

c. identitatea intre mandatul tacit i cel aparent. d. mandatul trebuie s fie expres i constatat intotdeauna pi inlr-un inscris, pentru a fi valabil.

"1. 6andatul este tacit atunci cand: Cnd mandatul este tacit? a. legea nu cere forma autentic pentru contractul de mandat;
b. acesta rezult din impre0ur ri de fapt ce fac neandoielnic intentia prilor;

c. mandatarul urmeaz s cumpere un teren. d. mandatarul este interesat la indeplinirea mandatului fiindc de aici are dreptul la remuneraie. "2. 6andatarul:
a. trebuie s aib capacitate de e erciiu deplin ;

b. nu poate renuna unilateral la mandat; c. este indreptit s solicite obligarea mandantului la plata cheltuielilor fcute pentru executarea mandatului numai dac a fost incheiat actul juridic pentru care s-a dat mandatul. d. este obligat s plteasc dobanzi pentru sumele de bani iliniase din cele primite de la mandant pentru executarea mandatului,din ziua in care,incheiand executarea mandatului,i-au ramas acele sume "3. 6andatarul: Care sunt obligaiile mandatarului?
a. datoreaz dobanzi% in cazul care a intrebuinat in interesul su sumele de bani cuvenite mandantului% din ziua intrebuinrii% fr a fi nevoie de vreo punere in intarziere;

b.nu poate renuna la mandat in cazul in care mandatul este cu titlu oneros; c.rspunde de pieirea fortuit a lucrului deinut baza mandatului toate cazurile in care se dovedete c l-ar fi putut salva sacrificand un lucru al su. d.este obligat s plteasc dobanzi pentru sumele de bani, din cele primite de la mandant pentru executarea mandatului, pe care le-a folosit in interes propriu, din ziua in care i-au fost incredinate. "4. #n materia contractului de mandat: a. capacitatea mandatarului se apreciaz in funcie de natura actului juridic care urmeaz a fi incheiat; b. actele de administrare pot fi incheiate numai in baza unui mandat special; c. )andatul este special cand este dat pentru un act strict personal al mandantului.

d. #n caz de pluralitate de mandatari% acetia sunt inui s rspund fiecare pentru actele inc!eiate% adic divizibil.

"5. 6andatul conceput in termeni $enerali d dreptul mandatarului: Ce drepturi confer mandatarului mandatul conceput n termeni generali? a. s instrineze orice bun al mandantului; b. s se ocupe de toate treburile mandantului; c. s inc!irieze apartamentul mandatarului. d. sa se ocupe de toate treburile mandantului. "". 6andatul este $eneral cand: Cnd mandatul este general? a. sunt imputernicite mai multe persoane; b. im puternicirea nu are limite; c. se d pentru o singur operaiune juridic. d. cand mandatarul este imputernicit s participe la o licitaie pentru mandant. "&. 6andatul este in interes comun atunci cand: Cnd mandatul este n interes comun? a.mandatarul incheie actul care formeaz obiectul mandatului in schimbul unei remuneraii; b.mandatarul incheie actul care formeaz obiectul mandatului cu o ter persoan pe care tot el o reprezint;
c. mandatarul este cointeresat alturi de mandant in inc!eierea actul care formeaz obiectul mandatului.

d.vizeaz situaia in care mandatarul incheie actul juridic cu o ter persoan pe care tot el o reprezint.

"(. 6andatarul: -are sunt efectele obli$a iei de a da socoteala ce incumb mandatarului4

a.este obligat s dea in primire mandantului tot ce i s-a predat in puterea mandatului, cu excepia celor ce nu s-ar fi cuvenit mandantului;
b. este obli$at s pl teasc dobanzi din ziua intrebuinrii sumelor de bani cuvenite mandantului i intrebuinate de mandatar% c!iar fr punere in intarziere;

c.este obligat s plteasc dobanzi pentru sumele de bani nerestituite mandantului i neintrebuinate de el din momentul incetrii mandatului;
d. este obli$at s pl teasc dobanzi pentru sumele de bani nerestituite mandantului i intrebuin ate de el% de la momentul punerii in intarziere% f cut c!iar prin notificare.

. "*. 'bli$a ia de a da: Ce presupune din partea mandatarului obligaia de a da socoteal?

a. darea in primire mandantului tot ce i s-a predat in virtutea mandatului pe care l-a e ecutat;

b.posibilitatea mandatarului de a intrebuina in interes propriu banii mandantului fr s fie obligat la dobanzi; c.posibilitatea de a culege i intrebuina in interes propriu fructele produse de bunurile mandantului. d.posibilitatea fiecrui mandatar, dac exista mai muli mandatari imputernicii pentru aceeai operaiune, de a executa singur mandatul. &,. 1umele de bani cuvenite mandantului i intrebuinate de mandatar in propriul folos produc dobanzi de la data: ,e la ce data sumele de bani cuvenite mandantului i ntrebuinate de mandatar n propriul folos produc dobnzi? a. cand mandantul a cerut acele sume; b. intrebuin rii acelor sume de ctre mandatar; c. introducerii cererii de chemare in judecat avand ca obiect restituirea sumelor respective. d. pot fi solicitate oricand de ctre mandant sau succesorii acestuia. &1. 6andatarul r spunde de obli$a iile rezultand din substituirea unei ter e persoane: Cnd mandatarul rspunde de obligaiile rezultnd din substituirea unei tere persoane? a. dac , avand consimmantul mandantului, i-a substituit o persoan capabil;

b. dac, avand consimmantul mandantului, i-a substituit o persoan solvabil;

c. dac nu a avut consim mantul mandantului pentru substituire. d. cand a fost autorizat sa-i substituie o anume persoana i el i-a substituit alta.

&2. 6andantul trebuie s acopere mandatarului: Ce c&eltuieli trebuie s acopere mandantul mandatarului?
a. toate c!eltuielile necesare i utile $enerate de indeplinirea mandatului% precum i pierderile suferite de mandatar ocazionate de mandat% pentru care nu i se poate imputa vreo culp ;

b.toate cheltuielile necesare i utile generate de indeplinirea mandatului, mai puin pierderile suferite de mandatar ocazionate de mandat, pentru care nu i se poate imputa vreo culp; c.toate cheltuielile necesare i utile generate de indeplinirea mandatului, precum i pierderile suferite de mandatar fr legtur cu mandatul, pentru care nu i se poate imputa vreo culp. d.dobanzi la sumele avansate de mandatar, dobanzi ce curg in toate cazurile de la data cererii de restituire a cheltuielilor,cerere formulata de mandatar. &3. 6andantul este obli$at pentru actele mandatarului care dep esc limitele imputernicirii: Cnd este obligat mandantul pentru actele mandatarului care dep esc limitele mputernicirii? a. dac au fost consecina faptei ilicite a mandatarului;
b. dac le-a ratificat e pres sau tacit;

c. dac procura a fost revocat. d. numai dac mandatul a fost cu titlu oneros. &4. #n caz de deces al mandatarului: Ce situaii apar n caz de deces al mandatarului? a. motenitorii acestuia pot revoca contractul; b. motenitorii acestuia sunt liberi de orice indatorire fa de mandant;
c. mo tenitorii acestuia trebuie s continue mandatul pan la incunotinarea mandantului.

d. mandatul inceteaz, motenitorii lui nemaiputand efectua nici un act. .

&5. 6andatarul:
a. nu poate face nimic afar din limitele mandatului su; b. poate face un compromis dac a fost imputernicit s fac o tranzacie ;

c.rspunde de neandeplinirea actului juridic ce a fcut obiectul mandatului, chiar dac a depus toate diligentele;
d. este obli$at s termine operaiunea inceput la moartea mandantului% dac intarzierea ar provoca daune mo tenitorilor mandantului.

&". 2ac nu urm re te frauda la le$e% mandatul fr reprezentare este supus re$ulilor edictate pentru: Cror reguli este supus mandatul fr reprezentare dac nu urmre te frauda la lege?
a. conven ii in $eneral;

b. mandat; c. locaiune. d. stipulaia pentru altul. &&. -ontractul de arendare este o varietate a contractului de: a. vanzare-cumprare; b.mandat;
c. loca iune;

d. antrepriz. &(. -ontractul de arendare are urm toarele caractere 0uridice: a. este un contract unilateral; b. este un contract sinala$matic; c. este un contract cu titlu gratuit; d. este un contract dezinteresat. &*. Termenul arend rii este determinat de: a. legiuitor; b. instana judectoreasc; c. p r i; d. teri.

(,. 1uportarea riscurilor in materia arend rii se stabile te de c tre: a. legiuitor; b. instana judectoreasc; c. debitor; d. p r ile contractante. (1. #n materia arend rii% moartea uneia dintre pri: a. duce la incetarea contractului;
b. nu produce efecte;

c. prile pot hotri soarta contractului; d. duce la schimbarea cuantumului arendei. . (2. #n materia arend rii% tacita relocaiune: a.opereaz in temeiul legii; b. nu opereaz ; c.opereaz numai prin hotre judectoreasc; d. opereaz prin acordul prilor. (3. -ontractul de arendare se deosebe te de contractul de loca iune prin: a. numrul prilor; b. dreptul transmis; c. capacitatea prilor; d. condi iile de form cerute pentru validitate. (4. Prin antreprenor in ele$em% potrivit -odului -ivil: Ce nelegem prin antreprenor, potrivit Codului Civil? a. orice persoan fizic; b. orice persoan fizic sau 0uridic ; c. un lucrtor, meseria, intreprinztor, arhitect; d. numai o persoan juridic. (5. #n ipoteza antreprizei% se pl tete: Ce se plte te n cazul antreprizei?

a. numai rezultatul muncii antreprenorului% predat clientului; b. raport de cantitatea i calitatea muncii depuse; c. funcie de acordul prilor; d. funcie de prevederile legale vigoare la data cheierii contractului. *ns.a (". cazul contractului de antrepriz % tre client i antreprenor se creeaz : Ce fel de raport juridic se creeaz n cazul contractului de antrepriz, ntre client i antreprenor? -")# a. un raport de prepuenie; b. un raport de subordonare convenional+ c. raporturi de independen 0uridic . *ns.c (&. Antreprenorul trebuie s aib : Ce condiii referitoare la capacitate trebuie s ndeplineasc antreprenorul? -./# a.totdeauna capacitatea de a face acte de administrare ; b. totdeauna capacitatea de a face acte de dispoziie; c.capacitatea de cheia fie acte de administrare, fie acte de dispoziie; d.capacitate de exerciiu restrs. *ns.b ((. 'dat cu recep ia lucr rii% clientul: Care sunt obliga iile clientului odat cu recepia lucrrii? -.-# a. nu are nici o obligaie; b. trebuie s pl teasc pre ul% dac nu e ist convenie contrar; c. nu mai suport riscul pieirii fortuite a lucrului; d. poate cere o reducere de pre. *ns.b (*. 3 spunderea antreprenorului pentru vicii: Cnd opereaz rspunderea antreprenorului pentru vicii? -.!# a. opereaz numai pentru viciile ascunse ale lucr rii i materialelor procurate de el; b.nu opereaz pentru viciile ascunse ale lucrrii i materialelor procurate de el; c.este antrenat pentru viciile aparente i dup recepia lucrrii fr rezerve i obiecii din partea clientului; d.nu intervine nici un caz. *ns.a

*,. 1ubantrepriza construc ii: Care este regimul juridic al subantreprizei n construcii? -.0# a. este permis ori de c e ori contractul de antrepriz nu i se inserat o clauz contrar ; b.d clientului dreptul la o aciune contractual potriva subantreprenorilor; c.antreneaz rspunderea antreprenorului ca i comitent pentru faptele ilicite ale subantreprenorilor; d.antreneaz rspunderea clientului ca i comitent pentru luptele ilicite ale subantreprenorilor ans.a *1. 2ac pre ul lucr rii s-a stabilit pe baza unui deviz: Ce reguli urmeaz preul lucrrii stabilit pe baza unui deviz n contractul de antrepriz? -.+# a. se poate modifica numai dac s-a mrit preul muncii; b. se poate modifica numai dac s-a mrit preul materialelor; c. se poate modifica dup pre ul materialelor i7sau al muncii; d. nu se poate modifica niciodat. *ns.c

*2. -ontractul de comodat: a. este consensual;

b. este real;

c. este unilateral; d. este de adeziune. *3. 'biectul imprumutului de folosin poate consta din:
a. orice bun mobil sau imobil nefun$ibil;

b. orice bun mobil sau imobil fungibil; c. numai bunuri mobile nefungibile; d. numai bunuri mobile fungibile. *4. -omodatarul este obli$at:
a. s foloseasc lucrul potrivit destinaiei;

b.s fac cheltuieli voluptuarii cu lucrul; c.s restituie, la scaden, un echivalent al lucrului prumutat;

d.s transmit lucrul oricrei persoane care ar avea o trebuin asemntoare cu cea pentru care 1-a primit. *5. -omodatarul este r spunz tor:
a. dac lucrul imprumutat s-a deteriorat prin folosirea lui de ctre o ter persoan c reia i l-a incredinat cu orice titlu;

b. chiar dac deteriorarea lucrului este consecina folosirii potrivit destinaiei i fr culp din partea sa; c. chiar dac deteriorarea lucrului s-a produs din caz fortuit; d. nu este rspunztor in nici o situaie. *". #n cazul contractului de imprumut:
a. imprumut torul nu poate s cear lucrul imprumutat mai inainte de termen ;

b. imprumuttorul poate, mai inainte de termen, s cear lucrul imprumutat, dac ar cdea intr-o trebuin mare i neprevzut de acel lucru;
c. dac s-a stipulat c imprumutatul va plti cand va putea sau cand va avea mi0loace% 0udec torul poate oferi un termen de plat% dup impre0urri; d. p r ile pot prevedea ca moment al restituirii un termen suspensiv incert .

*&. #n cazul imprumutului cu doband : a.dac imprumuttorul elibereaz o chitan pentru plata parial a capitalului datorat, suma pltit se imput cu precdere asupra dobanzilor datorate pentru intregul capital;
b. in ipoteza prev zut mai sus se prezum absolut plaii dobanzii aferente p r ii din capitalul ac!itat; c. dac imprumut torul elibereaz o c!itan pentru primirea unei pri din datorie% suma pl tit se imput cu intaietate asupra dobanzilor;

d.dac imprumuttorul elibereaz o chitan pentru primirea unei pri din datorie, suma pltit se imput cu intaietate asupra capitalului respectiv.

*(. 2reptul de retenie al comodatarului se nate pentru: a.compensarea unei creane anterioare imprumutului de folosin ce o are impotriva comodantului;

b. plata c!eltuielilor e traordinare% necesare i ur$ente fcute pentru conservarea lucrului;

c. plata tuturor cheltuielilor fcute cu lucrul; d.plata cheltuielilor fcute in folosirea lucrului. **. -omodantul poate cere restituirea lucrului: a.inainte de implinirea termenului stipulat;
b. dup indestularea trebuinelor comodatarului% dac nu s-a prevazut un termen;

c .numai printr-o aciune in revendicare; d. numai printr-o aciune nepatrimonial. 1,,. 'biectul imprumutului de consuma ie este format din: a. bunuri imobile prin determinarea legii; b. bunuri individual determinate;
c. bunuri fun$ibile i consumptibile;

d. bunuri nefungibile i consumptibile. 1,1. 5a scaden % imprumutatul:

a. trebuie s restituie lucruri de acelai $en% in aceeai cantitate i de aceea i calitate;

b.se poate libera predand imprumuttorului orice bun; c . se poate libera predand imprumuttorului un bun superior ca valoare celui imprumutat; d.se poate libera predand imprumuttorului un bun inferior ca valoare celui imprumutat. 1,2. #n cazul imprumutului cu termen% prescrip ia incepe s cur$: a. la data naterii raportului juridic; b. la e pirarea termenului; c. dup satisfacerea trebuinelor imprumutatului; d. la data stabilit de pri in contract. 1,3. 2ac imprumutatul este in imposibilitate de a restitui lucrul: a. se aplic principiul genera non pereunt; b. nu datoreaz despgubiri; c. se face vinovat de infraciunea de abuz de incredere;
d. va face plata in

bani dup valoarea pe care o au lucrurile la termenul i in locul unde trebuia s se fac restituirea.

. 1,4. 3 spunderea imprumut torului poate fi an$a0at : a. numai contractual, pentru viciile ascunse ; b. numai delictual% pentru viciile ascunse; c. atat contractual, cat i delictual; d. nu se antreneaz in nici o situaie. 1,5. #n cazul imprumutului cu doband se aplic : a. principiul nominalismului monetar; b. dobanda la doband; c. perceperea anticipat a dobanzilor; d. convenia prilor. 1,". #ntre societ ile comerciale A i 8 s-a inc!eiat un contract de imprumut a unei combine fri$orifice. #n perioada termenului de imprumut% reprezentantul societii 8 instr ineaz acest bun persoanei fizice -% f r a avea consim mantul lui A. Au valoare de adev r afirmaiile: a. reprezentantul lui , a svarit infraciunea de abuz de incredere, prevzut de art. (1% -. pen; b. * poate introduce aciune in revendicare impotriva lui li; c. - este obligat s ii restituie lui * bunul in temeiul contractului de imprumut;;
d. A poate solicita restituirea bunului de la 8% in temeiul contractului de imprumut.

1,&. 2ac la scaden imprumutatul este in imposibilitate de a restitui bunuri de aceea i natur : a. el va plti valoarea lor calculat dup timpul i locul in care urma s se fac restituirea;
b. el va pl ti valoarea lor calculat la momentul rmanerii definitive a !ot rarii 0udec tore ti% in cazul in care in contract nu era determinat nici momentul% nici locul plii; c. el va pl ti valoarea lor din momentul i in locul inc!eierii contractului% dac nu se determinase nici momentul% nici locul plii;

d. el va plti valoarea lor din momentul i in locul incheierii contractului, chiar dac se determinase nici momentul, nici locul plii; 1,(. 2ac comodatarul nu intrebuin eaz lucrul potrivit destina iei determinat prin natura lui sau prin contract% atunci:
a. poate fi obli$at s pl teasc desp$ubiri; b. comodantul poate cere rezilierea contractului; c. comodatarul suport riscul lucrului c!iar din caz fortuit ;

d.comodatarul suport riscul lucrului provenit din cazde for major. 1,*. 2in contractul de depozit se nasc: a. raporturi juridice reale;
b. raporturi 0uridice obli$aionale;

c. raporturi juridice mixte; d. nu apar raporturi juridice. 11,. -onstituie caractere 0uridice ale contractului de lepozit: a. este un contract real; b. poate fi numai cu titlu oneros; c. este o liberalitate; d. este% de re$ul % un contract unilateral. 111. 1pre deosebire de antreprenor% depozitarul se obli$ : a. s efectueze anumite lucrri la lucrul depozitat; b. s pstreze lucrul o anumit perioad ; c. s foloseasc lucrul conform destinaiei; d. s aduc inbuntiri lucrului depozitat. 112. -onstituie variante ale depozitului propriu-zis:
a. depozitul obi nuit; b. depozitul necesar; c. depozitul nere$ulat.

d. sechestrul. 113. Poate constitui obiect al contractului de depozit:

a. un lucrul mobil corporal; b. un lucru individual determinat; c. o crean constatat prin titlu la purttor;

d. un lucru determinat generic. 114. 2epozitarul trebuie s se in$ri0easc de paza lucrului depozitat: a. cu mai mult grij decat de lucrurile proprii; b. cu aceea i $ri0 ca de propriul lucru; c. i in caz de for major; d. cu diligenta unui bun proprietar. 115. Potrivit -odului -ivil% !otelierul rspunde pentru furtul sau stric ciunea total sau par ial a lucrului c l torului:
a. dac furtul s-a s varsit de prepusii !otelului% c!iar dac au acionat cu 9man armat :;

b. dac furtul a fost svarit de strini, chiar dac acetia nu locuiesc in hotel i chiar dac au acionat .cu man armat sau in alt fel, cu for major/;
c. dac furtul sau stric ciunea a fost fcut de strini% indiferent dac acetia au fost caza i in !otel sau identificai% dar numai dac acetia nu au ac ionat 9cu man armat sau in alt fel% cu for ma0or:;

d. ca i in cazul depozitului obinuit cu titlu gratuit. 11". 2epozitarul poate s invoce ca teniei al refuzului de restituire: a. novaia; b. compensaia; c. darea in plat;
d. dreptul de reten ie.

11&. ;ste asimilat depozitului necesar: a. depunerea unor sume de bani la instituiile bancare; b. depozitul unor bunuri nefungibile; c. depozitul unor titluri la purttor;
d. depozitul bunurilor aduse de pacieni in sta iunile baleneo-climaterice.

11(. 2epozitul nere$ulat are ca obiect: a. bunuri frugifere i indivizibile; b. bunuri fun$ibile i consumptibile; c. bunuri nefungibile i neconsumptibile; d. bunuri fungibile i neconsumptibile. 11*. -ulpa depozitarului se aplic cu mai mare ri$oare% dup tipul abstract al omului prudent i dili$ent% in urmtoarele cazuri:
a. cand depozitul este cu plat; b. cand depozitul s-a fcut in interesul depozitarului; c. dac s-a stipulat e pres in contract ca depozitarul s rspund pentru orice culp : d. cand ini iativa contractului a fost luatade depozitar .

12,. #nserarea unui termen de restituire intr-un contract ce are ca obiect o sum de bani conduce la calificarea contractului drept: a. depozit; c. mandat; b. imprumut de folosin; d. imprumut de consuma ie. 121. 2epozitarul poate restitui lucrul depozitat: a. deponentului: b. aceluia in al crui nume s-a fcut depozitul; c. persoanei desemnate pentru caz de moarte a deponentului. d. persoanei ar tate spre a primi lucrul depozitat. 122. 2epozitarul:
a. trebuie s restituie fructele produse de lucrul depozitat i culese de el; b. trebuie s pl teasc dobanzi pentru banii ce i s-au depozitat; c. trebuie s pl teasc dobanzi pentru banii ce i s-au depozitat numai din ziua in care a fost pus in intarziere pentru restituire; d. poate refuza restituirea lucrului depozitat pan la plata inte$ral a sumelor la care are dreptul din cauza depozitului

123. -ontractul de societate presupune:

a. consim mantul p r ilor in vederea constituirii societii; b. asocierea a dou sau mai multe persoane pentru i iinip rrea unui bun in coproprietate; c. asocierea unor persoane pentru a participa la o competiie sportivav; d. asocierea unor persoane pentru a participa la o competiie Hilislic. 124. -aracterul civil al contractului de societate presupune: a.dobandirea de personalitate juridic; b. litigiile cu privire la societate se judec la instana de i mi<-neios;
c. societate civil nu poate fi supus reor$anizrii i lic!idrii =uli laie potrivit 5e$ii nr. "471**5;

d. societatea civil nu urmeaz dreptul comun in materie. 125. -ontractul de societate se poate inc!eia:
a de c tre meseria i in vederea e ercitrii in comun a meseriei

b.de ctre client cu un meseria pentru construcia unei case sau mai multe apartamente; c. de ctre o persoan fizic cu mai multe instituii bancare in ideea obinerii unui credit ipotecar; d. de ctre mai multe societi comerciale care au acelai obiect de activitate. 12". Aportul social poate consta in: a . exclusivitate din bunuri neconsumptibile; b. numai in bunuri egale ca valoare;
c. bunuri ine$ale ca valoare;

d. exclusiv bunuri corporale. 12&. Presta iile in munc aduse ca aport in societate trebuie s constea in: a.activitatea comun desfurat in cadrul administrrii treburilor societii;
b. acte i fapte care depesc cadrul activitii comune obinuite i care sunt de natur s aduc foloase societii in virtutea profesiei asociatului respectiv;

c.serviciile prestate pentru societate de terii angajai in acest sens; d.acte de comer de natur sa creasc capitalul societii.

12(. 2ac durata societ ii nu este determinat prin convenia p r ilor% se prezum ca a fost contractat :
a. pe termen nelimitat;

b. pe ' ani; c. pe 1& ani; d. pe %& ani. 12*. Asociatul r spunde fa de societate: a. numai pentru pagubele provocate cu intenie; b. pentru toate daunele provocate culpabil; c. numai pentru faptele juridice ilicite. 13,. 2ac asocia ii nu au prev zut modul de administrare a societ ii: a. un asociat nu poate folosi lucrurile societii fr acordul celorlali; b. actele de dispoziie trebuie fcute pe baza unui mandat general; c. se prezum c asocia ii i-au dat mandat reciproc de administrare; d. nu se antreneaz rspunderea asociailor pentru acte sau fapte ce prejudiciaz societatea. 131. 2ac aportul social promis de un anumit asociat% in cadrul unui contract de societate civil % const intr-o sum de bani i aceasta nu este depus la termen:
a. capitalul respectiv este de drept productor de dobanzi din ziua scaden ei% f r a fi necesar vreo punere in intarziere;

b. capitalul respectiv nu este productor de dobanzi; c. capitalul respectiv este de drept productor de dobanzi de la data scadenei, dar numai dac asociatul respectiv a fost pus in intarziere; d. asociatul debitor, in afar de dobanzile pentru intararziere, poate fi obligat i la plata despgubirilor.

132. -onstituie cazuri de in cetare a contractului de societate:

a. denun area unilateral a contractului de ctre un asociat% in cazul societ ilor constituite pe termen nedeterminat ;

b. rezolui unea contractului la cererea unuia dintre asociai pentru neindeplinirea culpabil a obligaiilor asumate de un asociat;
c. denun area unilateral a contractului de ctre un asociat% in cazul societ ilor constituite pe termen determinat;

d. neinelegerile grave dintre asociai. 133. 3iscul asi$urat trebuie s fie: a. un eveniment viitor% posibil i incert; b. un eveniment viitor i sigur ca realizare; c. un eveniment imposibil ca realizare; d. un eveniment viitor, imposibil ca realizare. 134. 'biectul contractului de asi$urare este:
a. obli$a iile p r ilor privind plata primei de asi$urare i indemniza ia de asi$urare;

b.bunurile unei persoane; d.exist i cand, dup vanzarea, dar inainte de inscrierea in cartea funciar, vanztorul constituie o ipoteca asupra imobilului i creditorul ipotecar trece la realizarea garaniei. 135. 1uma asi$urat este limitat pentru: a. asigurrile de deces; b. asi$ur rile de bunuri; c. asigurrile de via; d. asigurrile de invalidate. . 13". Principiul indivizibilit ii primei de asi$urare inseamn c: a. prima de asigurare se pltete printr-o singur prestaie; b. prima de asigurare se pltete prin mai multe prestaii; c.cuantumul primei se recalculeaz dac asigurarea inceteaz inainte de expirarea intervalului de timp avut in vedere;
d. cuantumul primei nu se recalculeaz c!iar dac asi$urarea inceteaz inainte de e pirarea intervalului de timp avut in vedere.

13&. 2up obiectul asi$ur rii distin$em intre: a.asigurri directe, coasigurri, asigurri mutuale i reasigurri; b.asigurri facultative i asigurri obligatorii; c.asigurri directe i asigurri indirecte;
d. asi$ur ri de bunuri% asi$urri de rspundere civil i asi$urri de persoane .

13(. #n cazul coasi$ur rii: a mai multe persoane sunt expuse unui risc similar; b.mai multe persoane sunt expuse unor riscuri diferite; c.indemnizaia de asigurare poate depi valoarea bunului asigurat;
d. fiecare asi$ur tor este obli$at la plat proporional cu suma asi$urat % f r ca asi$uratul s poat incasa o sum mai mare decat pre0udiciul efectiv .

13*. 3iscul asi$urat a asi$ur rile facultative trebuie s fie: a. un eveniment viitor, posibil i cert;
b. determinat cu precizie;

c. legat de fapta intenional a asiguratului; d. legat de fapta culpabil a asiguratului. 14,. 3e$resul asi$ur torului in asi$urarea obli$atorie de r spundere civil nu este permis dac : a.accidentul s-a produs in timpul cand autorul infraciunii svarite cu intenie incerca s se sustrag de la urmrire;
b. persoana r spunz toare de producerea pa$ubei a condus autove!iculul cu consim mantul asi$uratului;

c.persoana rspunztoare de producerea pagubei a condus autovehiculul fr consimmantul asiguratului; d. ccidentul a fost produs in timpul comiterii unor fapte incriminate de legislaia privind circulaia pe drumurile publice. 141. -ontractul de rent via$er este: a. unilateral; b. comutativ; c. cu executare uno ictu. d. translativ de proprietate.

142. 2ac persoana in favoarea c reia a fost constituit renta via$er moare% atunci:
a. contractul este nul dac moartea a interveni in termen de 2, de zile de la inc!eierea acestuia% datorit bolii de care suferea credirentierul; b. renta inceteaz a fi pl tit ;

c. motenitorii acestuia nu mai pot urmri de pe debirentier. d. contractul nu este nul in nici un caz. 143. -uantumul rentei via$ere se stabilete: a. in funcie de varsta credirentierului; b. in mod liber% prin voina prilor; c. de ctre lege; d. de instana judectoreasc. 144. #n caz de pluralitate de debirentieri% obli$aia de plat a rentei este% in principiu: Ce reguli urmeaz contractul de rent viager n caz de pluralitate de pri?# a. afectat de modaliti; d. real; b. indivizibil; d. divizibil . 145. ;ste nul absolut% renta via$er constituit: n ce condiii este nul absolut renta viager? a. in favoarea unei persoane care a murit de o boal dup (& de zile de la data incheierii contractului;
b. in favoarea unei persoane care a murit de o boal in mai puin de 2, de zile de la data inc!eierii contractului;

c. in favoarea unei persoane care exist in acel moment; d. in favoarea unei persoane concepute, dar nenscute. 14". 2ebirentireul se poate libera de obli$aia de plat:
a. la decesul credirentierului;

b. dup %& de ani; c. restituind lucrul sau suma primit;

d. restituind dublul sumei primite. 14&. 2reptul la rent al creditorului: a. este imprescriptibil; b. se prescrie in termenul special de $ luni; c. se prescrie in termenul general de % ani; d. se prescrie in termenul general de %& de ani. 14(. -ontractul de intreinere se deosebete de contractul de rent via$er prin aceea c : a. poate fi transmis altei persoane; b. nu poate fi transmis altei persoane; c. genereaz o obligaie de a da; d. are reglementare proprie. 14*. #n cazul contractului de rent via$er : Care este soarta juridic a obligaiei de plat a rentei n caz de moarte a debirentierului# a.in cazul in care exist doi credirentieri, iar unul dintre ei decedeaz, obligaia de plat a rentei se reduce parial;
b. dac e ist mai mul i debirentieri% oricare dintre ei poate fi obli$at la plata inte$ral ; c. dac unicul debirentier decedeaz% oricare dintre motenitorii si poate fi obli$at la e ecutarea inte$ral ;

d. obligaia nu se transmite motenitorilor debirentierului. 15,. >atura 0uridic a contractului prin care o persoan transmite un bun altei persoane% in sc!imbul unei sume de bani i a intre inerii pe via este: -are este natura 0uridic a contractului prin care o persoan transmite un bun altei persoane% in sc!imbul unei sume de bani si a intreinerii pe via 4 a. contract de intreinere; b. contract de vanzare-cumprare;

c. contract de vnanzare-cumprare, dac prestaia in bani reprezint mai puin de jumtate din valoarea bunului transmis; d. contract nenumit. 151. #n cazul contractului de intre inere: Care sunt drepturile i obligaiile prilor n cazul contractului de ntreinere? a.debitorul se poate libera de executarea obligaiei de intreinere dac ar fi prea oneroas pentru el, dar numai dac se oblig s retransmita in patrimoniul creditorului bunul sau capitalul primit fr a pretinde restituirea contravalorii intreinerii; b.debitorul nu se poate libera de executarea obligaiei de intreinere; c.creditorul intreinerii este inut de obligaia de garanie a vanztorului i se bucur de privilegiul prevzut de lege in favoarea acestuia;
d. nee istand re$lementare proprie se aplic dreptul comun in materie de obli$a ii.

152. #n caz de nee ecutare a obli$a iei de intreinere% se aplic: Ce reguli se aplic n caz de neexecutare a obligaiei de ntreinere? a. regulile prevzute pentru contractul de rent-viager; b. regulile prevzute pentru contractul de vanzare-cumprare; c. re$ulile $enerale in materie de rezolu iune; d. regulile stabilite pentru anularea contractelor. 153. 5a moartea beneficiarului intreinerii: Ce efecte produce moartea beneficiarului ntreinerii din contractul de ntreinere?# a.obligaia de intreinere se transmite motenitorilor acestuia; b.dreptul la aciunea in rezoluiunea contractului pentru neexecutare nu se transmite motenitorilor acestuia;
c. mo tenitorii acestuia nu pot cere ca obli$aia de intreinere s se e ecute in patrimoniul lor;

d. motenitorii acestuia pot cere ca obligaia s se execute fa de ei prin echivalent.

154. -onstituie efect specific contractului de 0oc sau prinsoare: a.posibilitatea de a cere repetirea a ceea ce s-a pltit de bun-voie; b. ine isten a unei aciuni in 0ustiie pentru a pretinde casti$ul; c.posibilitatea instanei de a reduce cuantumul sumei puse in joc; d. nereglementarea acestuia. 155. -ontractul de tranzac ie presupune: a. intenia prilor de a continua litigiul; b. e isten a unui drept indoielnic; c. nereciprocitatea concesiilor; d. o succesiune nedeschis. 15". ;fectele e tinctive ale tranzac iei vizeaz:
a. imposibilitatea prilor de a formula noi pretenii cu privire la drepturile tranzac ionate;

b.imposibilitatea de a pune in executare silit tranzacia consemnat intr-o hotrare judectoreasc de expedient; c.imposibilitatea tranzaciei de a fi just titlu pentru uzucapiunea scurt; d.imposibilitatea de a folosi situaia consimit astfel cu autoritate de lucru judecat. 15&. #n ce prive te nulitatea tranzac iei: a. nu poate fi cerut dac prile de bun-credin au avut in vedere un proces soluionat deja; b. nu poate fi reinut eroarea asupra naturii pagubei suferite;
c. nu constituie eroare asupra obiectului% eroarea asupra cuantumului pre0udiciului;

d. nu poate intervine pentru doi. 15(. Analiza i afirma iile urm toare urm rind valoarea de adevr a fiec reia in parte i ale$ei varianta corespunz toare de r spuns:
a. )arania vanz torului impotriva eviciunii presupune necunoaterea% de c tre cump r tor% a cauzei evic iunii la inc!eierea contractului.

b. in cazul vanz rii unui lucru viitor% cumprtorul nu va fi obli$at s plteasc pre ul in caz de nerealizare a lucrului% cu e cepia situaiei cand i-a asumat riscul nerealiz rii;

c.0arania contra eviciunii este netransmisibil fiind datorat numai de vanztor, in temeiul art. 12% - .-iv. d. Pre ul serios este cel nederizoriu. 15*. Analiza i afirma iile urm toare urm rind valoarea de adevr a fiec reia in parte i ale$ei varianta corespunztoare de rspuns: a. 3onaia cu sarcin in favoarea celui gratificat este lovit denunate,intrucat contravine principiului irevocabilitii donaiilor.
b. 2ona ia prin care donatorul isi rezerv dreptul de a dispune de un bun cuprins in contractul de donaie d motenitorilor donatorului dreptul de a dispune de bun% dac donatorul nu a dispus de el.

c. )otenitorii donatorului pot introduce impotriva motenitorilor donatarului aciunea in revocarea donaiei pentru ingratitudine intermen de un an din ziua in care donatorul a cunoscut faptul de ingratitudine, atunci cand donatorul i donatarul au decedat in cursul acestui termen.
d. inzestrarea unui copil in vederea inc!eierii cstoriei trebuie fcut% sub sanciunea nulit ii absolute% in forma autentic %

1",. Analiza i afirma iile urm toare urm rind valoarea de adevr a fiec reia in parte i ale$ei varianta corespunztoare de rspuns:
a. 2ac intr-un contract de donaie de imobile s-a stipulat c% in caz de predeces a donatarului i descendenilor lui% bunul donat se va intoarce de drept in patrimoniul descendenilor donatorului aflai in via % aceast clauz nu poate fi opus in nici un caz terilor subdobanditori cu titlu oneros i de bun credin .

b. 3onaia unui imobil proprietatea altei persoane este lovita de nulitaterelativ dac donatarul a fost de buncredin.
c. >ulitatea dona iei pentru nerespectarea formei iul validitatem poate fi acoperit % dup moartea donatorului% prin inul n-mare f cut in deplin cuno tin de cauz de ctre mo ienitorii donatorului. d. -ontractul de dona ie poate avea ca obiect un bun viitor.