coala de la Chicago

Studii clasice

coala de la Chicago

Cunoscuta pentru:

Sociologie si ecologie urbana Interactionism simbolic

1910 - 1940, University of Chicago Studiaza in special comportamente si grupuri deviante, probleme sociale

Un alt fel de hri ale oraului hri sociale ale comportamentelor sociale (delincven, sinucidere, srcie, prostituie, imigrani)

coala de la Chicago

Metoda: studiul n teren, observaie participativ, integrarea n comunitatea studiat, culegerea datelor dura ani de zile (cercetare de tip antropologic)

Antropologia, ca stiinta despre om, a fost preocupata pna n prezent cu studiul oamenilor primitivi. Dar omul civilizat este este la fel de interesant ca obiect de investigatie. Viata urbana si cultura sunt mai variate, mai subtile si mai complicate. Aceeasi metode de observatie rabdatoare pe care antropologi precum Boas sau Lowie le-au folosit pentru pentru studiul vieii si a manierelor Indienilor Americani pot fi folosite cu mai mult succes n investigarea obiceiurilor, credintelor, practicilor sociale si a conceptiilor generale despre viata predominante in Mica Italie sau in North Side in Chicago. (Robert Park)

I. The Polish Peasant in Europe and America - Thomas & Znaniecki

1918 -1920 4 pri:

1. descrierea a societii rurale poloneze 2. analiz a scrisorilor dintre imigranii polonezi n SUA i rudele de acas 3. descriere a proceselor de dezorganizare social cu care se confrunt n SUA 4. analiz a noii generaii, de polonezi americani (intersecie ntre cele dou culturi) i explicaie pentru lipsa de integrare a acestora

I. The Polish Peasant in Europe and America - Thomas & Znaniecki

o

Primele generatii de migranti supravietuiesc socului cultural, se integreaza (legturile n comunitatea de origine sunt vitale) A doua generatie, copiii migrantilor predispusi spre devianta
o

Explicatia: ruperea legaturilor sociale, familiale, comunitare, slabirea controlului social

Tinerii se socializau pe idealuri poloneze nepotrivite societatii americane

II. The Hobo - Nels Anderson, 1923

Autorul Anderson insusi a fost un hobo A ajuns doctorand la Chicago

Ce e hobo: Muncitor migrant, nascut in America, fara planuri fixe.

Muncitor in constructii, lucrator in silvicultura Zilier, munci temporare

Apariia hobo-ului e legat de generalizarea cailor ferate A creat o forta de munca mobila pentru orase si ferme noi, pentru industriile noi

II. The Hobo - Nels Anderson, 1923

Chicago era capitala muncitorilor migranti Anderson estima ca intre 300.000 si 500.000 de hobo circulau prin Chicago anual Fluxul depindea de anotimp si de piata muncii In timpul iernii erau mai multi Exista in permanenta intre 35.000 si 70.000 de hobo in oras Hobo calatoreau ilegal cu trenurile, Chicago era capat de linie

II. The Hobo - Nels Anderson, 1923

Ocupantii ai zonei de tranzitie

unde exista cazare ieftina si institutii pentru personaje urbane tranzitorii Aveau adaposturi in apropierea cailor ferate

1. 2. 3. 4. 5.

Cinci tipuri de hobo

muncitorul agricol transhumant, hobo la prima migratie, care nu avea alte experiene de migratie lucratorul urban fara casa, care se deplasa ntre slujbe prost platite vagabondul cersit si furt; boschetarul nu muncea

De ce migrau
Restrngeri ale pietei de munca, pierderea slujbei Dezorganizare familial Erau n cutare de experiente noi

II. The Hobo - Nels Anderson, 1923

Existau si hobo in rndul femeilor

Dansatoarele din saloanele de dans, dansatoarele din cluburile de noapte sau prostituatele. Unele dezvoltau relatii stabile cu alti hobo, altele aveau relatii tranzitorii

Institutii care sustineau viata populatiei de hobo

agentiile de resurse umane, casele de amanet, restaurantele ieftine, hotelurile ieftine, scolile de frizerie care aveau nevoie de subiecti pe care sa practice.

Se mai converteau la religie in schimbul unui pat si pentru mncare

III. The Gang Frederic Thrasher, 1927

Gastile sunt fisuri si rupturi in structura organizarii sociale. Gasca poate fi privita ca un element interstiial in cadrul societatii, iar teritoriul gastilor sint o regiune interstitiala in organizarea orasului. 1313 gsti identificate n ora.

majoritatea gastilor se formau in zona de tranzitie membrii variau foarte mult la vrsta, de la 6 la 50 de ani, desi majoritatea erau adolescenti

Surse: articole de ziar, observatii personale, documente elaborate de observatorii gastilor Se mprietenea cu ei performind tot felul de smecherii de magician.

III. The Gang Frederic Thrasher, 1927

Majoritatea gastilor aveau caracter etnic erau polonezi, italieni, irlandezi si negri; mult mai putini germani, evrei sau suedezi. Gasca nu era doar un grup de conflict; se angajau si in activitati precum excursii, sporturi, mersul la teatru de comedie. Dominati de dorinta de independenta

III. The Gang Frederic Thrasher, 1927

n funcie de organizare se mpreau n:

tipul difuz gasca rudimentara locuiau in acelasi cartier si uneori se ciocneau, fara insa avea structura interna puternica tipul solidificat masina de lupta, cod strict de loialitate, ritualuri

Unele se transformau in cluburi, devenind conventionale Unele erau legate de politica: ofereau suportul in schimbul patronajului politicienilor Altele erau deviante, mafiote, mai degraba orientate ctre crime si furt Diviziunea muncii instrumentala si expresiva:

Roluri din gasca: liderul, baiatul simpatic, fricosii, tupeistul, mascriciul

IV. Paul Cressey The Taxi-Dance Hall,1932

Cercetare intre 1925 si 1932 Studiu despre dansatoarele platite Slile de dans erau situate in zone cu chirii scazute, cu rooming-house In apropierea zonei centrale a orasului, tot n zona de tranziie de cele mai multe ori Slile de dans combinatie de coli de dans si protodiscoteci deschise pentru ambele sexe. Comercializau compania feminina: elevii scolii doreau sa danseze cu instructoarele dincolo de pragul pentru care aveau nevoie de lectii Multi nu aveau partenere (protoclub pentru oameni singuri )

IV. Paul Cressey The Taxi-Dance Hall,1932

Instructoarele aveau intre 15 si 27 de ani Multe dintre ele erau poloneze, cteva evreice Luau nume frantuzesti sau anglosaxone. Codul de conduita creat de fete era in concurenta cu cel impus de management

Pentru clientii simpatici acordau dansuri libere o practica interzisa de management.

Patronii trebuiau, din punctul lor de vedere, exploatati

IV. Paul Cressey The Taxi-Dance Hall,1932

Clientii slilor de dans

oameni de afacere aflati in trcere prin oras, oi negre din familii bune hobo, muncitori Imigrani (greci, italieni, asiatici)
sa treaca timpul mai usor pentru cei aflati in treacat prin oras, companie pentru tinerii ai caror grupuri etnice aveau o supraveghere stricta a femeilor (grecii, italienii), Companie pentru grupurile etnice stigmatizate (asiaticii).

Motive:

Uneori se dezvoltau in contacte mai intime:

relatii de o noapte fata devenea amanta pentru o perioada;

Uneori grup poliandric mai multi barbati sustineau o fata, stiind unii de altii sau chiar devenind prieteni si

casatorie

IV. Paul Cressey The Taxi-Dance Hall,1932

Proprietate condiionat etnic toate erau proprietatea imigrantilor greci in Chicago Dupa ce au devenit o afacere de succes, a inceput un fenomen de nlocuire etnic - au fost preluate de negri Cauza: fiind situate la marginea respectabilitatii si a legalitatii, erau vulnerabile la presiuni administrative, operate de grupuri cu legaturi politice mai puternice. Traseu decadent pentru slile de dans i pentru instructoare:

de la o sala bun, la una mai putin bun, de la clienti de prestigiu, la clienti stigmatizati, apoi la un cabaret detinut de populatia de culoare, Pentru ca n final multe s ajung implicate n prostitutie