Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
NCERCAREA LA TRACIUNE
Deoarece tipurile de solicitari ntlnite n practica sunt foarte variate, este imposibila determinarea caracteristicilor mecanice pentru fiecare caz n parte. innd cont de faptul ca o stare de tensiuni oarecare se poate echivala pe baza unor criterii (teorii de rezistenta) cu starea de tensiuni cea mai simpla si cea mai usor de realizat practic, aceea de ntindere monoaxiala, ncercarea la tractiune este ncer carea de baza a materialelor.
n cazul solicitarii de ntindere monoaxiala, prezentata n figura 2.1, starea de tensiuni se caracterizeaza prin eforturile unitare normale c, uniform distribuite pe sectiunea de diametru d al piesei, date de relatia: W = F/S (F este forta exterioara, S - sectiunea piesei), iar starea de deformatii prin deformatia specifica Ix = ( L/L ((L = transversala = (d1 -d)/d. ) si de deformatia
Legatura dintre aceste deformatii specifice este data de relatia Itr = - QIx, unde Q poarta denumirea de coeficientul lui Poisson. 1. PRINCIPIUL NCERCRII; EPRUVETE
ncercarea consta n aplicarea, n general pna la rupere, pe directia axei longitudinale a unei epruvete, a unei forte crescatoare si masurarea (nregistrarea) variatiei lungimii acesteia.
Viteza de solicitare se alege n functie de caracteristicile de determinat ntre limitele 10 ... 30 N/mm 2 s. Formele si dimensiunile epruvetelor sunt functie de natura materialului si de tipul semifabricatului din care se preleveaza. n tabelul 2.1 sunt prezentate cteva din formele tipice de epruvete utilizate, iar n tabelul 2.2 termenii si notatiile specifice acestei ncercari mecanice. n functie de valoarea factorului dimensional, epruvetele utilizate pot fi: Figura 2.1 Starea de tensiuni si deformatiila solicitarea de ntinderemonoaxiala
epruvete proportionale lungi, n = 10. 2. DIAGRAMA NCERCRII LA TRACIUNE; CURBA CARACTERISTIC LA TRACIUNE
Determinarea lungirii epruvetei n timpul ncercarii se poate face n doua moduri: prin masurarea distantei ntre doua puncte ale sistemului de prindere al epruvetei n masina de ncercat, sau prin utilizarea unui extensometru fixat pe epruveta ntre sectiunile aflate la distanta L0. Reprezentarea n coordonate rectangulare a variatiei sarcinii curente functie de lungirea epruvetei, (L, poarta numele de diagrama ncercarii la tractiune sau caracteristica epruvetei. Reprezentarea n coordonate rectangulare, a variatiei tensiunii W functie de deformatia specifica liniara Ix, poarta numele de curba caracteristica a materialului.
Avnd n vedere ca trasarea acestei curbe este dificila, se definesc marimile conventionale R si A t (vezi tabelul 2.2). Reprezentarea n coordonate rectangulare a variatiei marimii R functie de alungirea totala A t poarta numele de curba caracteristica conventionala la tractiune. I Zona comportariielastice; II Zona de ecruisare(ntarire) III Zona deformarii locale.
Figura 2.2. Diagramele ncercarii la tractiune: a - caracteristica epruvetei; b - caracteristica materialului; c - curba caracteristica conventionala la tractiune
n figura 2.2 sunt prezentate cele trei caracteristici, sesizndu-se faptul ca alura caracteristicii epruvetei este identica cu cea a caracteristicii conventionale la tractiune. Diferenta dintre acestea si curba caracteristica a materialului este numai n zona III, zona deformarii locale, care indica faptul ca starea de tensiuni este crescatoarea pna la rupere.
n cazul materialelor care nu prezinta o portiune elastica liniara (fontele), modulul de elasticitate se exprima sub forma: - modulul de elasticitate tangential, care poate fi curent EK sau initia1 E0 (vezi figura 2.3 a); - modulul de elasticitate secant Es (vezi figura 2.3 b);
Punctul A (de pe curba caracteristica), n care se sfrseste comportarea liniara (proportionala) sau punctul B, care face trecerea la zona deformatiilor plastice, nu au pozitii clar precizate din punct de vedere fenomenologic. Din acest motiv, aceste puncte se definesc conventional, conform STAS 10290, prin: - limita de proportionalitate, (vezi tabelul 2.2);
- limita de elasticitate conventionala Wp,0,01, sau limita de elasticitate tehnica Wr,0,01, (vezi tabelul 2.2).
4. CARACTERISTICILE DE PLASTICITATE sI CARACTERISTICILE DE REZISTEN Zona a doua a curbei caracteristice poarta numele de zona de ecruisare si ncepe, n cazul otelurilor moi, cu un palier denumit palier de curgere. La depasirea punctului B, deformatia totala a epruvetei are o componenta elastica Iel, care se relaxeaza la ncetarea actiunii fortei exterioare (descarcarea se produce dupa o dreapta paralela cu portiunea liniara a diagramei) si o componenta plastica, Ipl, deformatie remanenta. Caracteristicile de plasticitate definite conform STAS 200 - 84 sunt: - limita de curgere aparenta Re, conventionala Rp02 remanenta Rr02; - alungirea la rupere An; - gtuirea Ia rupere Z;
De o deosebita importanta este caracteristica, - rezistenta materialului, definita ca valoarea maxima a raportului R (Rm = F max/S0).
5. CRITERII DE APRECIERE A COMPORTRII LA RUPERE PE BAZA REZULTATELOR NCERCRII LA TRACIUNE Zona a treia a curbei caracteristice poarta numele de zona deformarii locale. Daca pna la atingerea maximului deformarea s-a produs aproximativ uniform n ntreg volumul de material al epruvetei, din acest moment deformarea se localizeaza ntr-o anumita zona, producndu-se gtuirea.
Forma curbei caracteristice poate fi cu palier de curgere (curba a din fig. 2.4 - otel cu continut scazut de carbon), sau fara palier de curgere (curba b - Cu, Al, Pb s.a.) pentru materialele cu comportare plastica la rupere si fara zona a treia (curba c) n cazul materialelor cu comportare fragila la rupere (otel cu continut ridicat de carbon, de scule, pentru arcuri etc. fonta s.a.). Aprecierea tipului de material (ductil sau fragil) se poate face si prin: - valorile alungirii si gtuirii la rupere; - aria cuprinsa sub domeniul comportarii plastice, Ut (masura a tenacitatii materialului - capacitatea acestuia de a absorbii energie n domeniul deformarii plastice);
- raportul Rm/Rp0,2.
- determinarea caracteristicilor de elasticitate, plasticitate si a comportarii la rupere ale materialului epruvetei. Scopul 1ucrarii este mbogatirea cunostintelor teoretice ale studentilor si familiarizarea cu elementele de lucru practic, necesare efectuarii ncercarii la tractiune si interpretarii rezultatelor.
7. APARATURA sI MATERIALE FOLOSITE. MODUL DE LUCRU Pentru efectuarea ncercarii la tractiune se va utiliza masina de ncercat universala de 10 tf (100 kN) si extensometre mecanice cu precizia de 0,01 mm. Epruvetele, de tipul celor prezentate n tabelul 2.1, vor fi confectionate din materiale si semifabricate diferite. Pentru determinarea caracteristicilor de elasticitate si a limitei de curgere conventionale, datele solicitarii n domeniul OC (vezi figura 2.2, c) se trec ntr-un tabel de forma: Forta Nr. crt. 0 [daN] 1 Stnga 2
(L [mm]
Dreapta 3
Valoare medie 4
Pe baza rezultatelor din tabelul de mai sus se traseaza, conform indicatiilor din paragraful 1, caracteristica epruvetei si caracteristica conventionala la tractiune determinndu-se limita de curgere conventionala Rp0,2 si modulul de elasticitate secant. Pentru determinarea celorlalte caracteristici, datele experimentale se trec ntr-un tabel de forma celui de mai jos, iar baza indicatiilor din paragraful 1, se stabilesc caracteristicile: Re, Rm, An si Z. Epruveta l0 [mm] 3 Fmax [daN] 5 Fe [daN] 6 ln [mm] 7 dn [mm] 8
Nr. crt. 0
Material 1
d0 [mm] 2
A0 [mm] 4
8. CONINUTUL REFERATULUI Referatul va cuprinde urmatoarele: - tipul epruvetei utilizate (forma si dimensiuni, schita); - materialul epruvetei si caracteristici mecanice conform standardelor respective; - rezultatele determinarilor si analiza comparativa a rezultatelor experimentale si a indicatiilor standardelor de materiale; - observatii privind comportarea la rupere a materialului ncercat.