1) Economiile de scara

(sau de mari dimensiuni Economies of Scale) - posibilitatea cresterii

eIicien|ei activit|ii economice prin extinderea dimensiunilor acesteia (scderea costurilor medii,
cresterea productivit|ii medii, o dat cu sporirea volumului produc|iei).
Ob|inerea economiilor de scar nu este posibil Ir modiIicarea unor caracteristici ale
produc|iei reorganizarea activit|ilor la nivel interna|ional
Dup caracterul acestora:
Economii de scar interne si externe
Economii de scar interne: n situa|ia n care mrimea costului unitar depinde de dimensiunile
unei singure firme
nu de cele ale ntregii ramuri economice n care Iunc|ioneaz respectiva Iirm
- respectiva Iirm diminueaz costurile pe baza cresterii dimensiunilor proprii
Economii de scar externe mrimea costului unitar depinde (uneori exclusiv) de dimensiunile
ramurii economice n care Iunc|ioneaz o anumit Iirm
Nivelul costurilor nu poate Ii inIluen|at de dimensiunile respectivei Iirme, ci doar de cele ale
ramurii n ansamblu

Este avantajoas specializarea |rilor n produc|ia unei game limitate de
bunuri si extinderea produc|iei, n scopul diminurii costurilor unitare
n marea majoritate a cazurilor, prezen|a randamentelor cresctoare de
scar oIer avantaje Iirmelor mari si Ioarte mari (de tip multina|ional) n raport cu Iirmele
mici
Sunt create condi|iile extinderii concuren|ei monopolistice
2) I ndicatori valutari (formula,explicatie)
a) Indicele valutar(e) reprezinta evolutia unei monede n raport cu ntreaga valut
e= c1/c0
b) CVE(cursul valutar efectiv) reprezinta evolutia cursului valutar cu toate statele partenere de
comert:
CVEIe Pi; ei-indicele valorii in raport cu fiecare stat
pi- ponderea comertului cu acel stat
- Dac CVE este mai mic dect valoarea 1, aceasta semniIic Iaptul c moneda |rii de reIerin| a
nregistrat, n medie, n perioada analizat, o apreciere Ia| de valutele grupului de state cu care
s-a Icut compara|ia si invers
c) Cursul valutar real(CVR) reprezinta variatia cursului valutar cu un partener de comert in
termeni real, adica tinand cont de variatia preturilor
CVR(USD/JPY)2013 e2013 e2013 cursul valutar mediu USD/JPY n anul 2013;
IP indicele pre|urilor la anumite categorii de mrIuri sau servicii, n cele dou |ri, n anul
2013, Ia| de anul de baz 1990 (cruia i se atribuie valoarea 1).
5. Cursul valutar efectiv real (CVER) reprezinta evolutia in termeni reali ai cursului valutar in
raport cu toti partenerii de comert
CVER(CVR) Pi
- Dac indicatorul ia valori mai mari dect 1, atunci acesta semniIic o depreciere a monedei |rii
de reIerin|, n termeni reali, Ia| de cele ale partenerilor de comer| lua|i n considerare, n
perioada analizat (si invers)
3) Paradoxul Leontief
Analiza lui Leontief s'a axat pe aplicarea tabelei "input/output" in scopul de a testa
practuc valabilitatea cadrului explicativ al modelului HO. Pentru a testa cat mai exact
valabilitatea modelului in economia unei tari(SUA), Leontief a considerat situatia in care aceasta
si'ar reduce simultan exporturile si importurile cu un milion de dolari.
Concluzia testului realizat pe economia SUA de catre acesta a fost ca se ridica serioase semne de
intr cu privire la valabilitatea afirmatiei ca o tara abundenta in capital exporta mai ales bunuri
intensive in factor de capital si importa preponderent bunuri intensive in factor de munca.

-----------------------------------------------------------------------------------
R2:
1)I ndicatorul Gruber-Lloyd
Intensitatea schimburilor intraramur: Indicatorul Grubel-Lloyd xi, mi
exporturile, respectiv importurile din categoria i de produse; X, M exporturi,
importuri totale ale |rii

Dac GL ia valoarea 1 exporturile si importurile dintr-o anumit
categorie de bunuri sunt egale, schimburi intraramur 'perIecte sau 'totale
Dac GL este 0 nu exist schimburi intraramur n respectiva
categorie de produse
Cu ct GL este mai apropiat de valoarea 1, cu att intensitatea
schimburilor intraramur creste.
2) Etapele ciclului de viatza internationala al produsului si semnificatia lor asupra comertului
specializarii
Face legtura ntre conIigura|ia Iluxurilor de comer|, ac|iunea Iirmelor multina|ionale si
caracteristicile tehnologice ale produselor
Ia n considerare existen|a a trei etape esen|iale ale ciclului de via| interna|ional:
o 1) Etapa introducerii pe pia| produsele noi sunt adresate mai ales unor
consumatori cu venituri nalte
o Firmele productoare ac|ioneaz doar pe pie|ele din |rile de origine, pentru a
se adapta noului produs
o Caracteristicile procesului de produc|ie se modiIic pe msur ce productorii
se Iamiliarizeaz cu procesele noi de produc|ie.
o 2) Etapa maturizrii produsului ncepe s se maniIeste Ienomenul
proceselor de produc|ie
o Standardizarea determin scderea costurilor si ob|inerea economiilor de scar
o Cererea extern ncepe s creasc - mai ales din partea unor clien|i din alte
state dezvoltate
o Cresc exporturile
o O parte a produc|iei este deplasat n alte |ri dezvoltate ct mai aproape de
pie|ele de desIacere
o Se vor dezvolta vnzrile, inclusiv spre |ara de origine
o Rezult un proces de relocalizare (delocalizare) a produc|iei si reconIigurare a
fluxurilor comerciale.
o 3) Etapa standardizrii produsului produsul e deja cunoscut unor categorii
mari de consumatori
o Produsul se 'banalizezaz
o Produc|ia se va deplasa din nou n |ri n curs de dezvoltare
o Trsturile Iluxurilor de comer| se modiIic din nou, avnd loc exporturi din
|ri n curs de dezvoltare ctre state dezvoltate
3) Determ. elasticitatii cererii in functie de venit. Explicati variabilele
Se desprinde o alt no|iune Ioarte important:
- elasticitatea cererii pentru imp , reprezint
.
Aceast no|iune este Ioarte practic, deoarece indic
- .
Astfel, daca IMM a unei tari depaseste IMedM, importurile vor creste pe masura ce cresc
veniturile. Daca IMM este mai mica decat IMedM, atunci elasticitatea cererii pentru importuri in
functie de venit este inelastica, importurile scazand intr'o anumita proportie, pe masura cresterii
veniturilor. Daca IMM=IMedM, at. ny este unitar elastica, importurile crescand in aceeasi
proportie cu cresterea veniturior.
IMM reprezinta inclinatia marginala catre importuri care reprez. modificarea importurilor (delta
M) asociata modificarii venitulu(delta Y) si este egala cu raportul dintre delta m si delta y
IMedM reprezinta inclinatia medie catre importuri, care reprezinta cheltuielile totale cu importuri
/ venitul total.
4) Efectele internationale ale procesului multiplicator al comertului exterior
In situatia in care marimea cererii agregate si a venitului se modifica intr'o anumita tara de
referinta, aceste modificari se propaga catre alte tari partenere de comert.
Un prim exemplu ar putea fi acela ca investitiile autonome se maresc intr'o tara de referinta,
aceasta determ o crestere a venitului national egala ca marime cu modif investitiilor in economie
ori a mult comert exterior. Aceasta induce o crestere a importurilor.
Cresterea importurilor tarii de referinta determ cresterea exporturilor tarilor partenere, declasand
un proces multiplicator, insotit de o crestere a veniturilor in aceste state.
At cand intr;o tara are loc un boom economic(sau recesiune), efectele conjuncturale se transmit
catre alte tari, iar mai apoi se reintorc prin feedback asupra econ. tarii de referinta.
Asfel pt ca imp intr;o anumita tara reprez exporturi pt tara partenera, o crestere a venitului in tara
de referinta va stimula exp, deci cresterea venitului in tara partenera.
R1:
1) Moduri de determinare a abundentei factoriale relative
poate s Iie surprins n :
-- - n din factorii de produc|ie
- va fi , dac

(K/L)A >(K/L)B,
unde, - (K/L)A raportul capital / munc din economia |rii A; - (K/L)B raportul capital /
munc din economia |rii B.
- se consider pre|urile relative ale muncii si capitalului.- |ara A va
Ii mai abundent n capital dac raportul dintre (r) si (w)
este mai mic dect acelasi raport aIerent |rii B, adic:
(r/w)A < (r/w)B.

factor.
Un produs este considerat intensiv ntr- 1, 1
.
(K/L)computere > (K/L)textile
(computerele - relativ intensive n factor capital)
2) Economie de scara interna a firme
Economii de scar interne se produc n situa|ia n care mrimea costului unitar depinde de
dimensiunile unei singure firme nu de cele ale ntregii ramuri economice n care Iunc|ioneaz
respectiva Iirm
- respectiva Iirm diminueaz costurile pe baza cresterii dimensiunilor proprii, activitatile de
cercetare-dezvoltare de productie si comercializare sunt integrate in propria structura a firmei
raspandita in mai multe tari.
3) Determinarea principalelor criterii care delimiteaza investitia straina directa de alte forme
ale investitiilor internationale
Principalele criterii care separ peste hotare de :
1) plasament de capital n strintate pe termen mai lung, neputnd Ii asociat unor tranzac|ii
punctuale, limitative, imediate;
2) constituirea unui obiectiv economic nou (g ), sau
activelor unor ntreprinderi deja existente (gy );
3) se materializeaz ntr-un transfer
, precum si tehnologie, know-how
n domeniul manag g;
4) cea mai mare parte a acestui transIer de resurse const n capital real (productiv), ceea ce
, , respectiv de
participare la decizii, n cazul n care aportul su depseste 10% din totalul activelor;
5) a investi|iei directe este alctuit din:
aportul net n capital,
si reinvestite,
mprumuturi e
capitalului;
6) ,
gestiunea firmei, filialei sau sucursalei aIlat pe teritoriul altui stat, unde investitorul
maniIest un .
4) Determ. multiplicatorul comertului exterior fara interventie guvernamentala
Orice modificare a sau exporturilor autonome din egalitatea I + X = S + M
determin modificarea nivelului v al |rii de reIerin|.
- Ulterior,
nivelul economiilor importurilor.
I + X = S + M
ModiIicrile induse n mrimea economiilor si a importurilor, n condi|iile modiIicrii
venitului, sunt date de urmtoarele rela|ii:
S = IM x Y,
M = IMM x Y
Inlocuind aceste relatii in prima egalitate vom obtine:

unde:

reprezinta multiplicatorul comertului exterior , pentru o economie mica si fara interventie
guvernamentala.

5) Echilibrul balantei de plati!
1) Balanta comerciala activa:
(sumele incasate din exporturi) > (sumele datorate pt importuri)
2) Balanta serviciilor activa:
(sume incasate din servicii prestate) > (sumele datorate pentru serviciile prestate in
strainatate)
3) Balanta capitalurilor pe termen lung activa
(detinerile de active fizice reale, sau financiare pe termen lung ale unor cetateni straini,
firme multinationale sau alte guverne, in tara de referinta) > (respectivele detineri ale
propriilor cetateni, firme respectiv guvern in strainatate)
Modalitati de util. a excedentului balantei de plati:
sporirea volumului rezervelor internat
exportul de capital
reducerea propriilor datorii in strainatate
Modalitati de acoperire a deficitului balantei de plati:
cheltuirea unei parti din rezervele monetare internationale in scopul achitarii datoriei
importul de capital
amanarea rambursarii datoriilor externe, crearea de arierate comerciale in strainatate
---------------------------------------------------------------
1) Unde apare si ce insemana rata marginala a taxelor si impozitelor?
Cheltuielile guvernamentale , , ,
de asemenea, in .
G este dependent de priorit|ile autorit|ilor guvernamentale, n domenii cum sunt:
aprarea na|ional, inIrastructur, educa|ie, sntate, precum si n alte scopuri.
S raportm consumului la venitul disponibil (Yd) si nu la venitul na|ional (Y), cum am
Icut-o pn acum.
- Considerm Yd = Y T si putem exprima pe T n Ielul urmtor:
T=tY unde: T taxe, impozite etc.,
t rata marginal a taxelor si impozitelor (t < 1).
- Cheltuielile consumatorilor cu bunurile si serviciile interne, din |ara de reIerin|, ca si
economiile, trebuie deIinite n termenii venitului na|ional disponibil (post taxare), adic:
(1 - t)Y.
C trebuie s Iie scris acum n Ielul urmtor:
I+X+G=S+M+T
n aceste condi|ii, vom ob|ine:
I + X + G = IME (1 - t) Y + IMM (1 - t) Y + t Y;
Y = 1/[(IME + IMM)(1- t) + t] (I X G)
cexG =1/ (IME + IMM)(1 t) + t reprezinta multiplicatorul comertului exterior pentru
o economie mica, cu influenta sect. guvernamental.
Astfel, o crestere a taxelor si impozitelor observam ca induce o scadere a multiplicatorului
comertului exterior.
2) Clasificarea investitorilor dupa scopul urmarit
n strintate au la baz urmtoarea motiva|ie speciIic:
Resursele: Scopul este de a ,
g .
Dup caracterul resurselor pe care caut s le exploateze, exist

Primul grup este cel alctuit din Iirmele care caut precum:
|i|eiul, zincul, bauxita, cuprul, sau produse agricole, cum sunt: tutunul, zahrul,
cafeaua, ceaiul sau cauciucul natural.
Al doilea grup cuprinde Iirmele care caut n strintate s utilizeze
mai ieItin dect cea din statul de origine.
Al treilea grup de investitori este Iormat din Iirmele care caut s ob|in g
g g, de aceea ncheie
alian|e strategice cu Iirme din |rile dezvoltate.

Iirme multina|ionale care investesc ntr-o anumit |ar sau regiune, n scopul de a-si mri
vnzrile destinate statelor n care au investit, sau celor vecine si, prin aceasta, de a sus|ine si
ntri o pia| deja existent, sau de a cucerii altele noi.
4 motive:
principalii Iurnizori, sau consumatori ai Iirmei si-audeplasat deja capitalul peste
hotare;
adaptarea la nevoile, tradi|iile, gusturile, reglementrile legale locale, din |ara gazd;
apropierea de clien|i, consumatori, reducerea costurilor de transport, stocare,
distribu|ie;
depsirea barierelor vamale, tariIare sau nontariIare.

- Motivul pentru care Iirmele multina|ionale eIectueaz astIel de investi|ii este de a
, nIiin|ate Iie n scopul exploatrii de resurse, Iie pentru men|inerea
si consolidarea pie|elor.
Active strategice:
- Acele Iirme care eIectueaz investi|ii directe n scopul de a
, urmrind promovarea obiectivelor pe termen lung, n special n ceea ce priveste
.
peste hotare au ca Iactori de baz:

g

g
.
diminuarea riscului aferent plasamentului de capital.
diversificarea portofoliului de titluri de valoare.
.
3) Curba bp(9)
Aceasta surprinde diIeritele combina|ii ntre nivelul venitului si rata dobnzii care
produc echilibrul n structura balan|ei de pl|i externe.
In acest context, ne referim att la , ct si la
, g.
Pentru a ob|ine curba BP, trebuie s observm modul n care
dobnzii si pun amprenta asupra x a unei |ri.
Orice induce o (conform nclina|iei
marginale ctre importuri).
V Iiind considerat ,
(genereaz apari|ia
deficitului), propor|ional cu mrimea cresterii importurilor.
Situa|ia se prezint invers n cazul unei .
Pe de alt parte, rata dobnzii inIluen|eaz, n primul rnd, conturilor de
capital, mai precis, .
pe termen scurt, precum si ,
determin formarea excedentului conturilor de capital.
4) Limitele paradoxului lui Leontief(carte)
a) Problema deosebirilor in structura cererii: este nevoie ca deosebirile in natura cererii sa fie
importante si de durata. Datele statistice nu insemneaza asemenea deosebiri. In prezenta unor
deosebiri importante in ceea ce priveste preferintele consumatorilor, cererea pt bunurile
intensive in munca ar trebui sa fie relativ scazuta, de aceea si salariile lucratorilor din acele
ramuri ar trebui sa fie relativ mai mici, ceea ce nu se confirma in practica, comparand datele
oferite de econ. nationala.
b) Inversarea intensitatii factoriale : explicarea paradoxului nu se poate realiza intr'un mod
convingator deoarece datele statistice privind fenomenul de inversare a intensitatii factoriale
arata ca acesta nu se produce ft frecvent si nu curpinde indeajuns de multe categorii de bunuri
ce fac obiectul comertului pt a se constitui intr'o cauza exclusiva a acestui paradox.
c) Protectia vamala: Datorita valorilor obtinuta de specialisti s-a ajuns la cz ca nici efectele
protectiei vamale nu explica decat in mica masura paradoxul
d) Diferentele intre tari in ceea ce priveste calificarea si aptitudinile lucratorilor: Par. lui L. se
produce datorita faptului ca rationamentul nu tine cont decat de existenta a doi factori de
productie si nu de mai multi;
e) Rolul resurselor naturale: Leontief a observat ca prin inlocuirea importurile de produse cu
bunuri executate in tara, raportul K/L va creste. Dar adevarata intensitate factoriala este
concentrata de fapt pe resursele naturale si nu pe capital.
5) Schema ecartului tehnologic. Explicatii
Porneste de la urmtoarele premise:
nivelul diferit al tehnologiilor existente n diferite |ri, sau arii
geografice;
maniIestarea unei ntrzieri n transmiterea si diIuzarea noilor tehnologii,
ntre |ri;
intervalul de timp n care noile tehnologii devin valabile si n alte |ri
determin mrimea ecartului tehnologic
existen|a unui ecart tehnologic ntre introducerea unui produs nou,
ntr-o |ar 'inovatoare si apari|ia unei versiuni a respectivului
produs, ntr-o alt |ar 'imitatoare, st la baza unor Iluxuri
comerciale interna|ionale si a miscrilor de capital
Factori care determin mrimea ecartului:
perioada de nv|are;
Iormarea abilit|ilor de a asimila noua tehnologie n produc|ie;
asimilare know-how;
ob|inerea unui nivel de eIicien|;
procurarea materiilor prime si a materialelor;
instalarea echipamentelor;
introducerea noului produs pe pia| etc.
6) Mecanisme de ajustare a cursurilor fixe
Devalorizarea = decizia autorit|ilor monetare de scdere oIicial a parit|ii stabilite a
monedei na|ionale, n raport cu o valut, sau un grup de valute.
Revalorizarea decizia autorit|ilor monetare de crestere oIicial a parit|ii stabilite a
monedei na|ionale, n raport cu o valut, sau un grup de valute. De regul, aceste decizii sunt
luate ntr-un cadru organizat, n contextul anun|rii acestora prin mijloacele de inIormare
corespunztoare.
, :- rat a inIla|ie relativ mai mare dect
cea a principalilor parteneri;
- balan| comercial cronic deIicitar;
- specula|ii semniIicative mpotriva monedei na|ionale etc.